Florentina Samihaian Sofia Dobra Monica Halaszi Anca Davidoiu-Roman Horia Corches Limba si literatura romana Clasaa VI-aLucrarea de fat a fost avizata de M.EN. prin Ordinul 3530/04,04.2018 si se regaseste la pozitia nr. 269 din anexa Ordinului. ‘In plus, lucrarea a stat la baza proiectului de manual scolar cea ocupat locul cu 96,50 puncte, in cadrul evaluarii organizate de MLN. pentru anul scolar 2018 - 2019 (vezi Clasficarea proiectelor de manuale scolare, dupéi aplicarea prevederilor OM. 3657). Lucrarea este realizati in conformitate cu Programa scolard pentru disciplina Limba $i literatura roméné, clasele a V-a ~a Vill-a, aprobata prin OM nr, 3393/28.02.2017. Florentina Sémihdian: Unitatea | (Lt L1, L13, Recapitulare, Evaluare), Unitatea VI (Li - 13) Sofia Dobra: Unitatea I! (L9 ~ L14), Unitatea Il (Lt - U7, 9 ~ L16, Recapitulare, Evaluare) ‘Monica Halaszi: Unitatea | (LM ~ 12), Unitatea V (integral), Unitatea VI (L12, Recapitulare), Recapitulare final ‘Anca Davidoiu-Roman: Unitatea Il (L8), Unitatea IV (integral), Unitatea VI (L11) Horia Corches: Unitatea il (Lt ~ L8, Proiectul de grup, L15, Recapitulare, Evaluare), Unitatea VI (L4 ~ L10, Evaluare) Redactor: Madalina Vateu lustrati: Cristina Dandu Tehnoredactor: Vasile Ardeleanu Coperta Alexandru Dag Credite foto: Dreamstime, Wikimedia Commons Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Limba gi iteratura romana: clasa a Vi-a | Florentina Samihaian, Sofia Dobra, Monica Halaszi,..~ Bucuresti: Art Educatjonal, 2019 SBN 978-606-003-190-1 |. Samihaian, Florentina Ul. Dobra, Sofia Ill Halaszi, Monica ar1351 8211351.09 Pentru comenzi va puteti adresa Departamentului Difuzare CP. 12, OP 63, sector 1, Bucuresti Telefoane: 021796.73.83, 021.796,73.80 Fax: 021.369.3199 wuwart-educational.ro © Art Educational, un imprint al Art Klett SRL, 2019 Toate drepturile asupra acesteilucrri sunt rezervate edituri. Nicio parte a acestei lucrari nu poate fi reprodusi, stocaté ori transmisa, sub nicio forma (electronic, mecanic, fotocopiere, inregistrare sau altfl), faré acordul prealabil scr al edituriDesteapta-te, romane! Versuri: Andrei Muresanu Muzica: Anton Pann D. ‘steapta-te, romane, din somnul cel de moarte, in care te-adancira barbarii de tirani! Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte, La care s se-nchine si cruzii ti dusmani! Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume Ca-n aste mani mai curge un sange de roman, $i ci-n a noastre piepturi pastram cu fali-un nume ‘Triumfator in lupte, un nume de Traian! Priviti, marete umbre, Mihai, $tefan, Corvine, Romana natiune, ai vostri stranepoti, Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine, »Viata-n libertate ori moarte!“ striga toti. Preoti, cu crucea-n frunte! cdci oastea e crestina, Deviza-i libertate i scopul ei preasfant. Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, DecAt sa fim sclavi iarasi in vechiul nost’ pamant!ree Ponts eat) Interculturalitate Li. Textul naativltrar in proza. Prey Un paianjen care se crede Spiderman PSCC ty dde Adina Popescu / 10 2. Naratiunea. Actiunea. Timpul si spatil/ 13 3. Neratiunea la persoana |. Autorul, naratorul, personajul/ 14 LA. Sernifcatile textului / 16 L6. Valor etice tn legendele LS. Nol pagin ~ alte idei/ 18 popoarelor /20 Recapitulare gi evaluare 36-38 i. Textul narativ litera in proz8, Oracolul de Mircea Cartrescu / 40 2. Timpul gi spatial / 43 L3.Etapele actunit Porc * U7. Valori ale culturii populare Pec in spatiul romanesc.Etnii si Hees (momentel subiectulu)/ 45 ae L4. Personajele / 48 pce Taree LS. Semnificatiile textului / 50 Proiect de grup. era L6. Noi pagini - alte idei / 52 Prietenia in filme / 56 Recapitulare gi evaluare 76 - 78, a PREECE re tn 1. Textul descriptiv literarin versuri lama de Vasile Alecsandri / 80 L2. Textul descrptv litera in versuri: pastelul/ 82 3. Epitetul. Versificata / 84 LA. Semnifcatiletextului/ 87 Ls. Textul multimodal / 88 7. Bradul in cultura popular’ 6. Noi pagini ~ alte idei/ 91 roméneasc’ / 92 Recapitulare gi evaluare 114 ~ 16 cee L1. Textulnaratv literar in versuri. Uleu! si gainile gue f de Grigore Alexandrescu / 718 Lo L2. Actiunea,timpul si spatul. Structura textului / 120 3. Enumerata. Personajele / 122 6. Valor ale cuturi populare La, Semnifcatle textului 126 in spatil romanesc: 5. Noi pagini ~ alte ide /125 proverbele / 128 Recapitulare gi evaluare 144-146 7, Limba roména in Europ Comunitatea lingvisticd @ vorbitorilor de limba roman de pretutindeni /162 Li. Testu naratv litera DGoe... de LL. Caragiale / 148 L2. Actiunea, spatiul si timpul / 152 13. Dialogul in textul tera / 154 LA. Personajele / 156 Proiect de grup: LS. Semnificafietextuli / 158 Comunitatile din jurul 6. Noi pag’ alte ide / 160 Romaniel / 165 Recapitulare si evaluare 174 ~ 176 L1. Textul descrptvlterar in proza ree Indescriptbil de Simona Popescu / 178 L2, Textele continue 5 discontinue / 180 3. Semniticatietextul 182 LA. Textul argumentativ. Computeru! far bateri din bibliotecd de Sanda Cordos / 183 5. Organizarea textului argumentativ / 185 7. Ziare ale comuntalor 6. Noi pagini ~ alte idei/ 186 roménesti din Europa / 188 Recapitulare si evaluare 202 - 204 ened 205-207 Tosca Calatorii de tot felul Sec e nn TAa taneytoyed U7. Contextul de comunicare /22 8, Rezumatul oral /58 1 | 18 strategiide ascuttare activ ‘Atitudni comunicative / 96 7. Importanta ditie in interactiunile verbale. © | inteigenta emotional exprimarea adecvatd a emotior/130 8. Performarea actelor de limbaj /166 LB, Strategii de concepere side comprehensiune 88) atextului oral/190 Say 8. Cuvantul, Sinonimele si antonimele /24 9. Sensurilecuvintelor/26 L10. Omonimele. Cuvintele polisemantice /28 11. Diftongul,trftongul,hiatl /30, 12. Despértreainsilabe /32 9, Verbul / 60 LO. Modul conjunctiv / 64 L11, Modul conditional-optatv / 66 L12. Posibiltati combinatori ale verbulu Predicatul nominal / 68 L13. Subiectul /70 L14, Complementul. repozitia /72 9. Substantvul /98 L10. Cazul nominativ /101 1, Cazul acuzatv. Complementul direct. Complementul Prepozitional/ 102 12, Cazul acuzativ. Circumstantalele, Atributul/ 105 13. Cazul dati. Complementul indirect / 108 14, Cazul genitiv.Articoul genitival.Posibiiti combinatoi ale substantivului/109 Li. Cazul vocativ/ 111 6. Pronumele (actualizare) /132 9. Posibiltti combinatoi ale pronumelui 136 L10. Pronumele reflexv 138 11. Numeral /140 Lo. Adjectivul(actualizare) /168 10. Posibiltii combinatoi ale adjectivului/ 170 Lo, Adverbul. Felurile adverbului/ 192 L10. Gradele de comparatie ‘i functile sintactice ale adverbului/ 194 1. Sintaxa propoziie(recapitulare) / 196 Serre 13. Redactarea unei naratiuni la ersoana l/34 18. Rezumatul seris /74 L16. Descrierea ‘unui peisaj /112 L12. Inserarea unor secvente descriptive intro naratiune / 142 11. Transformarea vorbiri directe in vorbire indirect’ / 172 L12. Textul explcativ /198Limba gi literatura romani. Clasa a VI-a ~ ghid de utilizare 'Ne-am propus si scriem o carte deosebiti, deopotriva prietenoasa si serioasd, cu ajutorul cireia copili si infeleaga ca a sti s comunice (adica sa asculte, sa vorbeasca, sa citeasca gi sa scrie) ‘nseamna sa poata descoperi o seama de lucruri interesante despre lume si despre ei, dar sis fie performanti la orice alta disciplina scolar8, Am dorit ca aceasta carte si le poata starni elevilor curiozitatea, sa le dezvolte gandirea critica, creativitatea si sensiblitatea pentru frumos. Am incercat si cream punti intre scoal si viata, astfel incat elevii sé descopere un sens in ceea ce si asume aceasta experienta de cunoastere. Structura cartii: Un pasionant traseu de cunoastere Rect) Interculturalitate = texte de baz8,lterare 5 nonliterare, semnate de Adina Popescu, Mircea Cartarescu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, IL. Caragiale, Simona Popescu, Sanda Cordos s texte auxiliare diverse avand drept__* temele propuse in autori atat scriitori romani, programa, «= strategii de ascultare [* ct si strdini = proiecte individuale activa si de producere * (Noi pagini alte ide side grup atextelor orale L Secventa care valorifics acele cunostinte ale elevilor pe care se pot construi noile Rubrica ce cuprinde ‘achiziti, urmarind in acelagi _discutarea textelor sau timp sa stimuleze interesul _exerctii de familiarizare cu Secventa care elevilor pentru temele tema, bazate pe invatarea _sinteza teoreticd a celor abordate prin descoperire descoperite in Explorare §Limba gi literatura romana. Clasa a VI-a - ghid de utilizare Parcursul crt este gandit ca un traseu de cunoastere, propundnd un itinerar prin lumea din jurul copillor sio explorare a acesteia cu instrumentele specitice disciplinei limba si literatura rom&na, ‘Aces tinerarincepe dinspre spatiul cel mai apropiat, familia (In familie, acasé), continua ptrunzind in universul celor de aceeasi varsta (Print colegi si prieteni) si apoi inviténd la o descoperire a tun imediat apropiate sia naturii(Dincolo de ferestre). Pentru cain orice cdlatorie invatdmintele sunt nespus de importante, nu am lsat deoparte nici astfel de opriri (Popasuri cu talc), pentru a continua apoi explorarea unor lumi tot mai diverse (Célétori de tot feu), un ultim punct de interes find lumile cArilor si jocurlor modem, deloc straine copilor de astizi(Spre lumi virtuale) in 6 unitati de invatare or din perspectiva celor 5 domenii de continut noun de timb teste la final de unitate are Storia cuvintetor « etape si strategi de * folosirea achizititor ‘metode complementare certh Norma si abatere redactare a dferitelor dobandite in unitatea de _(proiect, portofolu, Limb vorbité si timbascrisa tipuri de texte invatare in contexte noi _autoevaluare) Secventa din cadrul lectitor de lecturain care Secvente care iniiaza Secvente ce propun criteri se discuta semnificatile ialogur interdisciplinare de evaluare si sarcni de textului/secventa care si punti spre realitate, redactare relevante pentru ot iin solicit reflect asupra celor _solicitancu-le elevitor urmérirea progresului in re invatate Sindirea critic’ si creativa invatare al eevilorfen Pec +. Partciparea la interact verbale in diverse situate comunicare prin receptarea ‘$i producerea textual oral ‘in Retumatea, pe bazainformayitor explicit si implicite, a unor pasaje din diverse tipuri de texte orale nartive, monologate si dalogate +12 Prezentarea unor informa ide, sentimente si puncte de vedere in texte orale, par- pnd la discutipe diverse teme sau pornind dela textelecitite/ascltate 113. Adecvarea comunicari nonverbale si paraverbal ao situate data evidenind idee Sea si attudinile, in situai de comunicare fat in faa sau mediat Brdciad -va articiparea ia interactiuni verbae simple cu mai mul interlocutor avn So — canttatea gi relevanta iformatjetransmise si primite Competente generale si specifice | j een ee Proce 2.Receptarea textului scrs de diverse tipi 24 Corelarea informatior explicit siimplicite dn texte iterae si noniterare, continue, ‘discontinue gi multimodale 22. Rezumarea unor text, cu grade diverse de dificultate 23. Prezentarea unor spunsuri personale, creative $i critice pe marginea unor texte diverse 2a, Manifestarea preocuparil dea ntelege diverse tipuri de teste citite 25: identificarea srategilor de Lectura, a volumului sia diversi matrilelor citte 3. Redactarea textuli scris de diverse tipuri ‘31, Redactarea unui rezum, a unuitest, pe un subiectlaalegereavand in vedere etapele ‘procesulu de scrire si structuile specifi, pentru acomuica ides informati sau pentru a rlata experiene trite sau imaginate '32.Redactarea, individual [sain echip8, a unui text complex, cu integrarea unortabele 133, Adecvarea textulul scris a situatia gi scopul de comunicare ‘3a: Analizarea difcultailor de redactare,oferind solu, pe bazacriteritor propuse de profesor si discutate cu clegit eet pres de ferestre ek rn de tot felul ‘A Utiizarea corecti, adecvat gi eficientd a imbiin procesul comunicari orale gi serise ‘ancutizarea structurilorsintactice 51 morfologice de bazé ale limbi romane standard pentru injelegerea si exprimarea corect si precisi a intenfitorcomunicative «in limba romana ‘42. plicareacongtienta a achizitilr lexical si semantice de ba standard, pentru exprimarea coreta a intentei comunicative ‘43. Valorificarea aciztjilorfonetice de baza, in ealizarea proprieipronunti si scrier si pentru evaluarea pronuntiel gi screriceoralj prin raportarea la norma cu scopul corectri eroritor in comunicare ‘44. Utlizarea deprinderilor dobandite pentru monitorizarea corecttudinil comun prin raportarea la norma ‘4s: Redactarea unor teste, valorificand gandirea logica si competentalingisticd, in pro- ‘cesul de invijare pe tot parcursl viet 5 Exprimareaidentitiitingvstic i culturaepropritin context national stinternational ‘shinvestigarea unor obceiut si tradi romanest i ale unor comunitaietnice de pe teritoriu Romanie’ '52.Analzaunorelemente comune identificaten cultura propre sin cultura altor popoare Peng eral eres PR ETeE LE‘= Textul narativ literar in prozi = Naratiunea la persoana | FTC colt FRESH ‘= Valorietice in legendele popoarelor eenteceoeled aC xtul de comunicare Pi ecb ouelita = Sinonimele si antonimele = Sensurile cuvintelor = Omonimele. Cuvintele polisemantice = Diftongul, triftongut, hiatul = Desparjirea in silabe ‘= Redactarea unei naratiuni la persoana | Ree vane Competente specifice 13,1.4,2.1,2.3,24,3.3,3.4,4.2,43, 44,52.LOpviecicews in familie, acas& Lectia 1. Textul narativ literar in proza 10 4. Noteazi, in caiet, primele idei/imagini care-ti trec prin minte cand auzi cuvantul acasd. 2. Creeaza un blazon al fa~ mile’ tale, pe baza mo- delului ofert. Noteaza « in mijloc, numele tau de familie; sin primul cadran din stanga, sus, scrie-t pre numele si statutul in cadrul familiei(fratele ‘mai mare, sora mijlo- ce samd. » in cadranul din dreapta, sus, mentioneaza cat mai multi membri a familiei tale, precizand si statu- tullor (tata, mama, frate, bunic $.a.m.d)}; «in cadranul din stanga, jos, precizeaza cum va petreceti timpul liber in familie; «in cadranul din dreapta, jos, noteaza un obicei, 0 traditie a familie’ tale; s pe banda de jos, scrie cea mai importanta valoa- rea familici tale. Prezinti-ti blazonul in fata clasei. Nu uita si-lin- cluziin portofoli. 3. Ascultd textul alaturat in lectura profesorului. ee ADINA POPESCU (n. 1978) Este scriitoare, jurnalista si realizatoare de filme documentare. A debutat la 17 ani, in reviste cultu- rale. Placerea de a scrie pentru unii dintre cei mai exigenti cititori - copii ~ este dovedita de volume- le Doar un zbor in jurul lumii, Miriapodul hoinar si alte povesti, Mari po- vesti romanesti pe intelesul celor mici, Aventurile lui oxi in benzi desenate (acesta din urma, in cotabo~ rare cu Alexandru Ciubotariu). in 2015, a publicat Cartea Pricoliciului, primut volum din romanul fan- tasy 0 istorie secreta a Térii Vampirilor. in acelasi an, apare cartea Povestiri de pe Calea Mosilor, care evoca tumea copilariei in anii comunismului Un paianjen care se crede Spiderman este un text inedit Text de baza Un pdianjen care se crede Spiderman de Adina Popescu — Fugiti! Un pianjen URIAS in camera mea! ‘Am tresirit, tocmai atipisem atrnat cu capul in jos de firul meu cel mai lung, de care sunt tare man~ dru ~ mi-a luat aproape o siptamana sa-I fac. Nu ¢ foarte plicut ca o voce ascutita si rizgaiaté sa-ti tulbure somnul de dupa-amiaza, M-am catarat cat am putut de repede pe unul dintre firele mele. Abia acd am avut timp sé-l strdng si si-I pun cu grija la pastrare, pentru ci un astfel de fir nu trebuie s& se piarda, e pacat! Apoi mi-am lasat de izbeliste bun’- tate de plas, fesut cu mult migala, si m-am ascuns in cartea mea preferata, Alice in Tara Minunilor, in Jocul acela secret dintre coperta si prima pagin’. 1 ii mamei tropaind pe scari. Uriag?! Fetita asta cu sigurant exagereaza, mi-am zis, cu amaraciune. Ag putea, la 0 adic’, sa locuiese {ntr-un degetar ca intr-un palat. Sunt atat de mic, incat de obicei nu ma observa nimeni. Nici macar musculifelor care mai intra pe geam nu Ie ¢ frica de mine. Urias! Trebuie s& recunose cam avut un sentiment de mandrie. $i m-am umflat in pene, mai ceva ca pasarea Dodo din cartea in care ma pitisem. — Uite, acolo! fn coltul dla, unde e raftul cu carti! ‘Mami, ifi jur ce foarte, foarte mate... $i foarte scar— bos! s-a auzit din nou vocea Mariei, De data asta, era gata si izbucneasc’ in plans. Scarbos? Ma rog, nu comentez. — Nu vad niciun un paianjen aici! a spus mama, impaciuitoare. Ti s-o fi parut. — Ba da, este acolo! a insistat Maria. Pun pariu cd s-a ascuns printre carti. E smecher. aut ‘Mi-am dat seama imediat cd, spre norocul meu, ‘mama nu avea niciun chef si ma caute. — Maria, daca sunt paianjeni, tu esti singura vi- novata. Te-am rugat de nu stiu cate ori s4-ti faci curat in camera. ‘fi-am explicat, la casi nu e ca la bloc, pot si mai apara paianjeni, gandaci, chiar si soareci, dacé nu faci curdtenie. Eu n-am timp si le fac pe toate, a oftat mama. m2 ‘Maria gi parintii ef se mutasera in urma cu trei luni {n casa in care am venit pe lume. Este 0 cas veche,potrivitd pentru o familie. insa tatal Mariei era mai mult plecat, lucra undeva in strainatate, uneori fetita si mama vorbeau cu el pe Skype ~ asta e un program pe calculator care apropie familiile aflate la distant si pe care paianjenii nu-1 au, pentru c& pur si simplu n-au calculatoare. $i, de obicei, n-au nici familie; eu, unul, nu-mi amintesc s fi avut vreuna. De aceea, 0 invidiam pe Maria. insi ea nu parea si-si dea seama ca sunt avantaje in a o avea cel putin pe mama prin preajma, pentru cd exist cineva care si-ti facd or- dine in camera, si-ti alunge fricile si tot soiul de monstri inchipuiti (de pild’, pe mine) si, mai ales, ai cu cine sa te certi si dup-aia s& te impaci. Sau poate ca fetita devenise atat de rasfatata pentru ca ii era dor de tatall ei. 3 — Promit sa fac curat maine... Dar gaseste pa- ianjenul ala oribil! fe rooog! a implorat-o Maria pe mama ei ‘Am simtit o zdruncinatura si am scos un pic capul din carte sd vad ce se intampla. Mama incepuse sa ia cartile de pe raft, una cate una. — Uitte si tu cat praf s-a adunat aici! a rabufnit a, Nici nu ma mir ca fi-e plind camera de paianjeni si de alte mizerii Mizerii? Aproape c& m-am inecat de furie. 4 in primul rand, camera nu e plina de paianjeni. Sunt doar eu. Aga a fost dintotdeauna, chiar si pe vremea cand in camera de la etaj nu mai locuia ni- meni in afard de mine. Ce vremuri! Puteam sa fac tot ce-mi poftea inima, Adicd s& atarn fire lungi din tavan, si ma dau huta si sa sar de pe unul pe altul, de ziceai ca-s Spiderman, Nu ma deranja nimeni. ins& mA simteam foarte singur. Mi-as fi dorit s& fi avut macar o sora care si ma aplaude cand ma dideam jn spectacol. Apoi, au venit Maria si parintii ei si nu ‘m-am mai simtit atat de singur. Totusi, a trebuit si mA adaptez situatiei, fiindcd nu-i usor sa traiesti la comun cu oamenii, Ma ascundeam prin colturi si prin alte locuriferite, imi teseam panza doar noaptea, iar odati a nimerit peste mine 0 soset murdara, cand Maria tocmai se intorsese de la ora de sport. Am fost ‘infelegator, pentru c& scoala incepuse de putin’ vre- me ~ Maria trecuse in clasa a VI-a. Camera era plina de carti si de caiete, iar fata devenise mai dezordona- t8 decdt inainte. Uneori, 0 urmaream din coltul meu cum scrie compuneri pentru scoala, le citea cu voce tare, ca si-si dea seama cum sun’. Odati, dup ce a venit in vizité un coleg si au facut impreuna tema Ja mate (dar, de fapt, mai mult au ascultat muzica), 5-a apucat chiar sa scrie o poezie pe care n-a citit-o cu voce tare, insa a tot sters si a mazgalit la ea, of- tnd melancolicd, pana cand s-a enervat, a mototolit hartia gi a aruncat-o chiar in directia mea. Nu m-a nimerit, dar mi-a incurcat vreo trei fire din panza si uuUnitatea I in familie, acasa 2 ‘dup-aia m-am chinuit o zi intreaga s& desprind de pe ele cuvinte gen ,,iubire si ,amintire“, Asadar, de cand s-a mutat fata asta in camera mea, n-am mai avut o clipa de liniste. Totusi, am inceput si-i consider pe Maria, pe mama ei gi chiar pe tatall ei, desi era mai mult plecat, familia mea. «5 in al doilea rand, un paianjen nu e 0 mizerie... e un paianjen... $i uite-o pe mama cum goleste raftul de toate cArtile lui Roald Dahl, are in mana acum Marele Urias Prietenos, o las deoparte si se intinde spre... hm... Alice in Tara Minunilor si spune cu duios} — Ce dragi mi-a fost cartea astea cand eram mica! imi citea bunica din ea... — Te rog, n-o deschide, n-o deschide! Lasa cartea aia in pace! i-am strigat eu. 6 insé mama nu m-a auzit gi a deschis cartea. Maria, la randul ei, a tipat de s~a cutremurat intreaga casi, iar tencuiala de pe pereti a inceput sa cada: — Piiajenul! Uite-I! OMOARA-L! Nu mai timp, trebuie s-o sterg cat mai repede. Alerg cu toate cele opt picioruse ale mele prin pagi- nile crtii, sar de la un capitol la altul, de la 0 frazé la alta, ma impiedic de céte un punct sau de cate o virgula, imi trag sufletul la cate o ilustratie, imi fac loc mai departe, printre Tepurele de Martie si Palari- erul Nebun. Suflarea mamei atat de aproape spulbera tun intreg pachet de carti de joc, 0 s& mi se taie capul! Deodat, ma trezesc fata in fata cu Alice gi o rog, 0 implor: ,D8-mi din bautura ta fermecatd, ca sa crese mare, mare... ca si mi fac un paianjen URIA$!“ Poate doar asa mama $i fata o vor lua la fuga, iar eu voi spa cu viata. — De paianjenul asta amarat te-ai speriat tu? ride mama, cu cartea deschisa in fata. Uitd-te si tu cat e de mic... cit 0 gamalie de ac are bautura fermecati pe care mi-a dat-o Alice a avut efectul invers si m-am facut atat de mic, in- cat mai am un pic i o si dispar de tot? Sau totul se intampla doar in imaginatia mea? 7 ‘Mama deschide fereastra, afar e un soare bland de toamn, o luming de miere. Ea scutura cartea, eu imi scot la repezeal firul salvator, cel pe care {il pusesem la pistrare, si ma las pe el in jos, spre o alt& lume. — Du-te cu bine! aud vocea ei, in urma mea. m8 — Maria! strig eu. Uit&-te la mine! Sunt Spiderman! ‘gi mA dau huta pe fir, ca un acrobat veritabil, frunze ingalbenite se desprind din copacul de dea supra mea $i cad lin pe langa mine ~ e un decor grozav, mai ceva ca-n filme! ‘Ins& Maria nici nu ma mai baga in seama. Ea nu va fi niciodatd acea sora mai mica pe care mi-o doream, care si ma aplaude si si ma admire, si-mi spund cat sunt de grozav. Va raméne in casa mare si veche impreund cu mama ei, se va intoarce si tata si vor trai fericifi. Iar eu? Eu o voi porni prin lume, poate imi voi gasi la randul meu o familie, doar a mea. 9 1. imparte foaia de caiet in patru cadrane si noteaza impresile tale, completand enunturile date. Cel mai mult ae parece ‘Nu mi-a placut Cel mai simpatic Textul mi-a amintit personaj este de. 2. Noteazd o intrebare pe care ai vrea si i-o adresezi Adinei Popescu privitor la textul Un pdianjen care se crede Spiderman. 3. $i autoarea textului are o intrebare pentru tine: Dac ai avea un astfel de paianjen-cititor in ca~ ‘meri, ce volum din biblioteca ta i-ai recomanda gi de ce?" Raspunde in scrs sitrimite mesajul tau pe adresa edituri. in acest fel, raspunsul tau va ajun- ge la Adina Popescu, iar scriitoarea va afla prefe- rintele tale de lectura.in familie, acasa } Lectia 2. Naratiunea. Actiunea. Timpul si spatiul | Actiunea 1. Lucrati in grupe de 2 - 3 elevi Fiecare grupa va primi unul dintre cele noua pasaje ale textului delimitate prin simbolul m. Recititi impreuna fragmentul care v-a revenit. Identificati cuvintele-cheie si apoi formulati ideea principala. Notati-o pe un biletel. 2.Fiecare grupi afiseazi pe tabla ideile principale, pe masurd ce termina sarcina. Doi elevi vin in fata clasei gi cearca sa aseze ideile in ordinea din text. Colegii din banci i pot ajuta, daca este cazul. Odata ce ideile prin- cipale sunt puse in ordine, toti elevi le noteaza in caiete, 3. Care ti se pare cea mai amuzanta scend? Dar cea mai trista? Noteaz8- parerea in caiet si compara-tiréspunsul cu cel al colegului/colegei de banca. Timpul si spatiut ‘in aceleasi grupe, selectati din pasajul care vi s-a repartizat cuvintele referitoare la spatiul in care se petrece ‘ntamplarea. Corelati indiciispatiali identificati cu personajele care apar in locurile respective. 2. Schiteaza intr-un desen spatiul in care se petrec intmplarile in pasajul dat. 3. Cand se petrece intamplarea? in ce anotimp, in ce parte a zilei? Indicd pasajele din textul integral care te ajuta si raspunzi la aceste intreba 4, Reciteste textul si identificd pasajele care trimit la etape anterioare actiunii aflate in prim-plan, cea in care paianjenul este in pericol si fe prins de mama Mar ‘Textul narativ prezinta derularea unor intmplari in ordine logica si temporala. in functie de timpul si spatiul in care se petrece actiunea, de personajele cu rolul cel mai important, textul narativ poate fi delimitat in secvente distincte, asemanatoare cu scenele dintr-un film. Indicii de timp trimit, de obicei, a actiunea din prim-plan, care reprezinta firul principal al naratiunii. Uneori, acestia se refera sila alte momente, petrecute inainte sau dupa actiunea din prim-plan. + Precizeazi daca actiunea din prim-plan si cea din rememorarile paianjenului se petrec in acelagi spatiu. Se- lecteaza din text exemple prin care sa iti sustii rispunsul. La ce se refera pasajele ce surprind etape anterioare in raport cu actiunea din prim-plan? Poti avea in vedere urmatoarele variante: a. oferd informatii care ajuta la infelegerea actiunii din prim-plan; b. reprezinta reflectiile paianjenului pe marginea intmplarilor; ofera mai multe detalii despre personaje. 3. Imagineazi-ti cd urmeaza sa faci un film, pornind de la textul Un pdianjen care se rede Spiderman. Trebuie sa deciz cate scene vei filma, avand in vedere schimbarile ‘are apar de la 0 secventd la alta a textului, referitor la: «= spatiul in care se petrece actiunea; «= timpul in care se petrece actiunea; = personajul/personajele care apar in prim-plan. bgacoetst Pe baza schitelor elaborate la exercitiul 2 din secventa Timpul si spatiul, creeaza o banda desenata pentru acest text. Gaseste metode potrivite pentru a indica momentele rememorate, anterioare intamplarii din prim-plan. 13Lojertectceews in familie, acasa aca Lectia 3. Naratiunea la persoana I. Autorul, naratorul, personajul 4. Cine este autoarea textului? Ce aspect din prezentarea scriitoarei (de la pagina 10) tis-a parut cel mai interesant, privitor la biografia sau la cariera acesteia? 2. Precizeazi . cine relateazd intamplarile 5 3. Lace persoand a verbului este relatata intamplarea? 4, Care sunt personajele textului? 5, Cel care relateazé intdmplarea este si personaj? Mentioneaza un text studiat anul trecut in care ai intalnit o situatie asemanatoare. \tr-0 naratiune. Naratorul poate relata o intamplare, folosind persoana a Ill-a sau persoana |. Cand este folosita persoana I, naratorul este in acelasi timp si personaj. Acesta relateaza evenimentele din per- spectiva sa. Personajele indeplinese actiunile, avand contributii diferite ta evenimentele relatate. intr-un text narativ literar, personajele pot sa fie fiinte umane, dar si fiinte necuvantitoare sau obiecte. Personajele si naratorul nu exista in realitate, ci traiesc doar in paginile cArti, in lumea inventata de autor, adica in fictiune. ‘autorul este 0 persoana cu identitate concreta in lumea reald, care construieste o lume imaginar, fictionala Autorul si naratorul nu pot fi confundati, pentru ca ei apartin uunor planur diferite: autorul face parte din lumea reala, in vreme ce naratorul apartine fictiunii, lumii inventate de autor. TEXTULNARATIV —-NARATOR ——-PERSONAJE 4. Observa schema de mai sus si prezinta-le colegilor cum intelegi diferenta dintre cele doua lumi. 2. Explicd de ce, in acest text, naratorul nu poate fi confundat cu autorul. 3. Numeste figura de stil prin care o fiinté necuvantatoare dobandeste trsaturi umane si mentioneaza prin ce diferd paianjenul-narator din acest text de un paianjen obisnuit. 4, Reciteste textul si observa mai atent felul in care paianjenul relateaza intamplarile, Se referd acesta strict la faptele relatate? Sunt incluse gandurile si sentimentele paianjenului fata de ceea ce se intampla, fata de familia Mariei? Justifica-ti raspunsul, oferind exemple din text. 4in familie, acasi Lost impartti-va in trei grupe. Fiecare grupa va realiza un poster in care sa surprinda pro- filul unuia dintre cele trei personaje din textul Un pdianjen care se crede Spiderman: Maria, mama sau paianjenul. Lucrati mai intai in perechi, timp de cinci minute, folosind “ 6 schema precum cea de mai jos. Discutati apoi, in grupa voastra, despre ce ati notat si selectati doar ideile diferite. Notati-le pe poster. Un membrual fiecarei grupe va prezenta rezultatul activitatii voastre si va rdspunde la eventualele intrebari ale colegilor. 5. Ce face si ce spune personajul? Ce simte personajul? Numele personajului Ce gindesc alte personaje Ce parere ai tu despre personaj? despre el/ea? 6. Lucrati in grupe de cate cinci elevi. Realizati o punere in scend a textului,fiecare avand unul dintre urma- toarele roluri: autor narator-person: personaje Puerto care joaca rolul paianjenului, enced Pore Rua eta eg ern ciiet cari cand rememoreazé anumite intamplari etc trei actori vor interpreta rolurile pees oC eT re Soa Peer! eect Dupa ce realizati interpretarea, fiecare membru al echipei raspunde la urmatoarele intrebari: © Cerol am interpretat? = Am aparut pe scena? Daci da, in ce ipostaza? Daca nu, de ce nu am aparut? = Am interactionat cu alti membri ai echipei? Cu cine siin ce fel? = Cum ag putea defini rolul pe care |-am interpretat? 7. Compara papusarul din imagine cu autorul unui text, cu naratorul care spune povestea si cu personajele. Ce ipostaza crezi cdi se potriveste mai bine? Explica. Rescrie textul din perspectiva Mariei. Observ n ce fel se schimba povestea sau imaginea personajelor. 15Unitatea I in familie, acasa Lectia 4. Semnificatiile textului PS eee! 4. Cum tise pare idea de a alege un paianjen ca narator? Explica,referindu-te la impactul pe care -a avut textul asupra ta. 2.Ce emotii apar in relatarea paianjenului? Alege dintre cele de mai jos si indicd momentele pe care le asociezi fiecirei emoti. 3. PSianjenul considera cd familia lui este alcatuita din Maria, mama sitatal ei. | SABONI 0) 2/1, Cum explici aceasta perspectiva a paianjenului? / 4, PBianjenul pare a fi un cititor pasionat. Care este cartea lui preferata? Tu ai -a sti naratorul curiozitatea s-o citesti? Precizeazi ce anume te-ar motiva si faci acest lucru. 5. Pe un raft din biblioteca Mariei exista un raft cu multe cart ale lui Roald Dahl. Ce spune acest detaliu despre fata? Tu ai citit Marele Urias Prietenos? 6.in text, apar referinte la dferite personaje din cdrti, benzi desenate ori filme. Documenteazi-te si apoi asociaza aceste personaje, mentionate in coloana din stnga, cu descrierea care li se potriveste, din coloana din dreapta. Pei) eC Cuts CE Coy M(arele) U(rias) P(rietenos) Pere ee eee Sea tic) oviziune optimista despre viata (,Toata lumea a Teneo eed eee ou rear See nijenul are temeri, bucuri, la fel ca ofiinté uman8, De ce crezi ca igi doreste si el o familie? Ce consideri ca ‘nseamna familia pentru el? 8, Caracterizeaza familia Mariei, folosind trei adjective. 9. care dintre personaje te simti mai apropiat/apro- piaté? Justificd-ti optiunea. 10, De ce crezi cd paianjenul se crede Spiderman? 11.Ce parere ai despre titlul Un pdianjen care se crede Spiderman? Acorda note de la 1 la 5 pentru: ‘= cat de potrivit este pentru continutul textului; = cat de atractiv si de surprinzator este; w= cat de usor de retinut este. 7 16In familie, acasa Loptece we 12, Sugereazi un alt titlu pentru textul scris de Adina Popescu si explica-ti optiunea. 13. llustratille urmatoare prezinta personaje din Alice in Jara Minunilor de Lewis Carroll. identifica personajele mentionate in textul Adinei Popescu si descrie felul in care sunt reprezentate. llustrati de John Tenniel (1820 ~ 1914), The Bodleian Library 14, Chiar daca uneori cei din familie iti fac observatii, asta nu inseamna cd ei nu tin la tine. Discutati in grupe de 45 .elevi aceasta afirmatie, avand in vedere si reprosurile pe care mama ile face Mariel 15. In ce mAsura crezi ca Maria este influentata de faptul ca tatal ei nu este acasa? 16. Formuleaza intr-o propozitie idea pe care ai apreciat-o cel mai mult in textul Un pdianjen care se crede Spiderman. Alege una dintre sarcinile urmatoare: 2. Imagineazi-ti ci esti autorul/autoarea textului Un paianjen care se crede Spiderman. Scrie un mesaj pentru elevii clasei a Vi-a in care sa prezini o idee despre familie pe care ai vrut sa le-o comu- nici cititoritor prin acest text. b. Imagineazé-ti cd esti Maria. Scrie-i un e-mail tatalui, prin care sa-i | spui cum te simti cand el este plecat departe, desi puteti vorbi pe Skype. Beesti paianjenul-narator si cd o consider pe Maria i un mesaj fetite, in care sa-i spui ce parere ai de- despre ceilalti membri ai familiei spre ea in ce mAsura crezi ca fiecare membru al ui ar trebui sa-si asume un rol, o respons: ce responsabilitati ai in cadrul familiei? Scrie ras- Punsul tu intr-un text de 90 - 100 de cuvinte. Completeaza, in caiet, urmatoarele afirmati Din cea ce am invatat, cel mai important mi se pare... Cel mai mutt mi-a placut activitatea .. Cel mai dificil mi s-a parut . 7opr in familie, acasi Lectia 5. Noi pagini — alte idei Ai citit in prima parte a sectiunii de lectura despre Maria si despre paianjenul din casa care simte emotii ‘omenesti si care si-ar dori sa aiba macar o sora care sa-i aprecieze talentele. Daca in textul Un pdianjen care se crede Spiderman tatal se afla la departare, in romanul Povesteste-mi ceva de Sharon Creech, mama fetitei Sala- manca Tree este cea care a disparut. Sal(amanca) pleaca, preund cu bunicii sai excentrici, sa refaca drumul pe care a parcurs mama ei inainte de accidentul rutier in care si-a pierdut viata. Ca sa nu se plictiseascé pe drum, buni cer lui Sal sa le povesteasca ceva. lar ea le povesteste despre cea mai buna prietena a sa, Phoebe Winterbottom, si despre problemele din familia acesteia. insa, cu fiecare poveste, Sal isi da insd seama ca vorbeste mai mult despre sine si despre propria familie. Citeste fragmentele urmatoare din Povesteste-mi ceva de Sharon Creech si noteaza-ti in caiet primele impresii: ce ti-a placut, ce intrebari ai, de ce ai vrea/nu ai vrea sa citesti toatd cartea. Abia terminasem povestea [...], cdnd bunicul a tras masina pe dreapta sia iesit de pe sosea. Zicea ca a obosit de la atta conduss si c& incepeau sa i se un- duiascd in fata ochilor liniile albe de pe mijlocul dru- mului. Mai tarziu, in timp ce intram in Madison, statul Winsconsin, bunica a spus: — Parc mi-e si mili de doamna Winterbottom. Din ce povestesti tu, nu pare a fi prea feri — Cu tofii par cam suciti, dacd ma intrebi pe mine, a spus bunicul. — A fi mama e ca si cum ai incerca sa ii un lup de urechi, a spus bunica, Iar daca ai trei sau patru sau mai multi puisori ca si cum ai dansa tot timpul pe un gratar incins. Nu ai timp sa te mai gandesti la nimic altceva. Cu unul sau doi copii, parca e si mai greu. Zici c-ai avea niste locuri neocupate, nite spa~ tii goale pe care te gandesti cd trebuie sa le umpli. — Nici s& fii tat& mu e cu mult mai usor, a spus bunicul Bunica l-a atins pe brat. — Ajurea, a spus ea. ‘Am dat ture prin parcare pana ce bunicul a zarit un loc liber. Mai era un om intr-o masina care zari~ se locul, dar bunicul a fost mai iute si l-a ocupat pri- mul, iar cand barbatul din cealalt masina i-a facut semn cu pumnul, bunicul a spus: — Eu sunt veteran de rizboi. Vezi piciorul asta? Un srapnel! dintr-o arma nemteasca. Ti-am salvat tara, mail [...] — Chiar ai un srapnel german in picior? I-am intrebat eu. Bunicul s-a uitat in sus, ctre cer. — Grozav de frumoasa zi! a spus. $rapnelul exista, de fapt, numai in inchipuirea lui Cateodat ma prind mai greu la faze din astea. Oda~ 8, tata mi-a spus cd sunt fleata? ca un peste. (...] Oragul Madison se intinde intre doua lacuri, care se numesc Mendota si Monona. Pe Langa astea mai sunt si alte lacuri mai mititele. in ziua aceea parea cA tot orasul e in vacant. Uni oameni mergeau cu bicicleta, altii se plimbau pe malul lacurilor i hra- neau ratele, mancau, vasleau in canoe sau faceau ‘windsurfing. Eu nu mai vazusem niciodata asa ceva. Bunica striga incontinuu: —luhu, iuhu! (.. in tot timpul acesta mie imi rasunau intruna in urechi soaptele: jute, repede, iute. lar bunica si bu- nicul se miscau aga de incet! — N-arfibine s-o luam sinoi din loc? tot intrebam. Dar bunica o tinea una si bund cu , Juhu, iuhul", iar bunicul tot zicea: ,Pornim indata, puisor. Imediat.* — Nu wrei si trimiti niste vederi? m-a intrebat bunica. * rapnel (..) ~ proicetil de artilere ncireat cu gloante, care ex plodeazs, 2 lg (2d); fam.) ~ (despre cameni) ble, nai, nite,— Nu — Nici macar lui tati? —Nu. ‘Nu aveam niciun motiv si fac asta. Mie mama imi trimisese céte 0 vedere de peste tot pe unde se opri- se pe drum. intr-una mi-a scris: ,Jata-ma in Bad- lands. Mi-e un dor grozav de tine" in alta: ,Ma aflu la Muntele Rushmore’, dar n-am ochi pentru niciun | __ presedinte. Nu vd in fata ochilor decat chipul tau. Ultima vedere a sosit la doud zile dupa ce-am aflat c& nu se va mai intoarce niciodati acas3. Fusese trimis’ in Coeur d'Alene, statul Idaho. Vederea ilustra un lac albastru foarte frumos, inconjurat de brazi inalti. Pe Ariba stanga avilei este foarte frumoasa. Ocrotire, protectie.2.(Iht.)inotitoare.|..]4.Nume dat _-Aripa din dreapta a masini a fost recent vopsita. uunor obiecte, partiale unor aparate etc. careauforma, _ c. Porumbelul care a venit la pervazul ferestrei mele functiunea sau pozitia aripilor: aripa avionului, aripa are o aripa ranita. masinii 5. Parte a unei constructii care se prezinta ca ¢, Pestele a atins cu aripa lui geamul acvariului 0 prelungire lateral lecare dintre extremitajle une! yng gintrearipileavionulu sa inctnatbrusc. constructi (in raport cu partea centrala). 6. Capat, mar- gine, flanc al unei trupe (dispuse in ordine de bataie). 2, Asociaza enunturile urmatoare cu sensul pe care il are substantivul inimd in fiecare dintre acestea. | a Copili sunt inima viet ‘= sens propriu de baza b. Bunica are probleme cu inima. ‘= sens propriu secundar ¢.A ajuns in inima paduri. ‘sens figurat, 26 |Limba romana In familie, acasa Losntectcrewt 2. Explicd sensul pe care il are substantivul ari in urmatoarele exemple: | a, Arpite imaginatiei au purtat-o departe. |b. Frunzele frematau pe aripi de vant. +, Lucreaza impreuna cu un coleg/o colega. Mentionati daca in exemplele de mai jos cuvintele evidentiate prin culoare sunt folosite cu sens pro- priu sau cu sens igurat. Andrei mi-a oferit un corn proaspat. Dupa vacant, Andrei pare proaspat gi fericit. Simte o bucurie adanc’, Langé cabana este un lac adinc. Coarda viori s-a rupt. Mama i-a atins coarda sensibila c4nd i-a vorbit despre ce s-a intamplat azi ‘Ingepatura usturatoare a paianjenului o durea. F-a adresat vorbe usturstoare, Baiatul alearyi spre parc. Ochii Mariei aleares pe pagini,vrind si termine cat mai repede cartea. 5. Lucrati in grupe de 3 - 4 elevi. Notati pe un poster cate un enunt pentru sensul propriu de baz, sensul secun- dar si sensul figurat al urmatoarelor substantive: guré, dinte, cap, spranceand. Confruntati apoi raspunsurile tuturor grupelor. 6. Construieste un enunt pentru sensul propriu si altul pentru sensul figurat al substantivului viperd. 7.Construieste cate doua enunturi cu fiecare dintre verbele urmatoare, folosind o data sensul propriu, iar alta data sensul figurat. a.acreste; cainflor b.a inctina; damanca, 1. Citeste fragmentul de mai jos si comenteaza pe ce se bazeaza confuzia pe care o face fetita, Ji s-a intamplat si tie sa faci asemenea confuzii? e wl..] cand Dina, care se asezase pe bratul fotoliului cu arcurile iesite, ne-a zis, oftand cam teatral, «Doamne, cat e de cald, m-a lovit in moalele /4, un cucui in crestetul ei saten. Imi inchipuiam caldura ca pe o maciucé, iar capul Dinei avand undeva, sub par, «un moale» al lui, ca o viguina, Mi-am dus repede mana la cap ca sa vad daca am si eu moalele capului meu, dar, din fericire, al meu era tare peste tot” loana Parvulescu, Prima carte cu secret 2, Creeazi, impreun cu un coleg/o colega, un dialog amuzant, bazat pe o confuzie intre sensul propriu gi cel figurat al unui cuvant. Prezentati-l impreuna, in fata clas | | 27 LUnitatea I in familie, acasa Limba romana 28 Lectia 10. Omonimele. Cuvintele polisemantice Omonimele Explorare 1. Foloseste substantivul rama pentru a descrie ce vezi in cele dou imagini de mai jos. 2. Compara definitile substantivelor ramé* si ram@, preluate din DEX, avand in vedere forma si sensul acestora. RAMA’, rame, s. f.1. Cadru de lemn, de metal care se pune o fotografie, un tablou etc; p. ext. tablou, intdmata, 2, Schelet de forma, marimi si materiale diferte, in care se fixeaza ceva. 3. Fasie de ld si groas cusuta pe marginea incaltamintei si servind la fixarea talpii de fata. ~ Din rus. rama. Cf. germ, Rahmen. RAMA?, rame, s. f. Vaslé manevrata pe un singur bord. ~ Din fr. rame. 3. Precizeazi sensul cuvintetor scrise italic in versurile urmatoare: Orice rob are o roabé, Orice nada are nod, Orice baba are-un bob, Cosule ca 0 cocoas Orice cod are o coadi, Gogu musca din gogoasa.” Constanta Buzea, Jocuri de cuvinte 4, Construieste cate o proporitie in care cuvintele scrise italic in versurile de la exercitiul 4 sa aiba alt sens, 5. Alcatuieste doua enunturi in care cuvantul poarté si fie, pe rand, substantiv si verb. Omonimele sunt cuvinte care au aceeasi forma si sensuri complet diferite. De exemplu: banca’ (,institutie finan- ciara") si banca? (,scaun lung, cu sau fara spatar“). Omonimele pot fi: a. lexicale, cnd sunt aceeasi parte de vorbire; acestea sunt: totale, cdnd sunt identice la toate formele pe care le au in vorbire (lac, lacuri: Am vazut un lac minunat/ lacuri minunate, Mama a cumpérat un lac nou pentru unghii/lacuri noi pentru unghii.); = partiale, cAnd nu sunt identice la toate formele (banda - benzi, bande: Benzile rulante nu mai functio- neaza. Bandele de hoti sunt date in urmatire.).. , lexico-gramaticale, cénd sunt parti de vorbire diferite (sare, substantiv si verb: Nu pune mutta sare in mancare! Broasca sare in iarba.). Cand se pronunta la fel, cuvintele se numesc omofone (de exemplu, ea si ia). nd se scriu la fel, cuvintele se numesc omografe. Pentru a fi omonime, doua cuvinte trebuie sa se pronunte lafel, Fa si fie omofone. Omografele care se deosebesc prin accent nu sunt omonime (de exemplu, véseld/ vesélé).Limba romana in familie, acasa Unitatea I Cuvintele polisemantice 1. Precizeazii sensurile substantivului masé in enunturile de mai jos. a. Carle sunt pe masa, . Aluat masa la ora 18, b. De sarbatori, am organizat o masa mare in familie. _d. Nasul inchind in cinstea mesei. 2. Ce legaturd exista intre sensurile substantivului masd din exemplele de la exercitiul 12 3. Formuleaza doua enunturi in care substantivul masd sd aiba sensuri complet diferite fat de cele de mai sus. 4, [storia cuvintelor, Cuvantul polisemantic provine din limba greaca, din poly (insemnand ,mai multe") si seman- tikos (,care are semnificate’),ceea ce indicd faptul ci este vorba de un cuvant cu mai multe sensuriPrecizeaz8, cu ajutorul DEX-ului, ce inseamna urmatoarele cuvinte, care contin elementul pol: poliatlon, policalifcare, policelular, policromie, poliftor, poifonie, polimorf polisportiv. Cuvantul polisemantic asociaza aceleiasi forme dou’ sau mai multe sensurr legate intre ele, Sensurile unui cu- vant polisemantic sunt mai mutt sau mai putin apropiate, spre deosebire de omonime, ale caror sensuri nu au nicio legaturd intre ele. Asociaz omonimele din exemplele urmatoare cu sensul potrivit. ‘A. Si-a luat clan pentru a face saritura. a. ,suprafata" B.A vazut o fotografie cu un clan, +. ,subunitate agricola in gestiune proprie” . Bunicii au 0 ferma c. animal rumegator nordic* D. Profesoara este intotdeauna (era. d. avant" E. Am ascultat 0 arie celebra din Aida de Verdi e. shotarata" Am calculat aria patratului £. ,cantec, melodie dintr-o opera" © Precizeaza de ce cuvintele scrise colorat in exemplele de mai jos nu sunt omonime. a. A primit un costum uni pentru balet. Va putea uni spectacolul toata familia de data asta? b, Tatal meu lucreaza intr-o companie mare. Unchiul lui e militar, intr-o companie de pompieri. ‘@ Alege pluralul potrivit pentru omonimele din exemplele urmatoare: a La patiserie aveau coarne/cornuri/corni proaspete. ‘b. Am vazut multe trofee cu coarne/cornuri/corni de cerb la ,Muzeul Vanator c. Coarnele/Cornurile/Cornii au flori galbene. ‘© Propune un sinonim pentru fiecare sens al verbului a face din exemplele urmatoare: le la Posada. 7 a. Bunica face un fular. . Fratii mei au facut tema la matematica impreuna. . Parintii au facut 0 casa noua, . Bucdtarul face o prajitura. c. Adina face compuneri amuzante, £. Cat face un kilogram de cartofi?: Identifica perechea de omonime din urmatoarele versuri si explicd efectul folosirii omonimiei in poezie. 4 »Se-ntalni un pisalog — Merg sa fac piperul zobt ; cu un pui de piulita a — Asa pisilog mai zic (facea piu-piu pe ulitat) fard si vorbesti nimic..” = Un’ te duci, mai pisalog? Grete Tartler, Pisdlog 5 piulita 29in familie, case Lectia 11. Diftongul, triftongul, hiatul |. Cum 0 cheama pe fetita din ilustratia ali- turati? Precizeaza sunetele care alcatuiesc prenumele ei. 2, Din ce sunete este alcatuit numele si pre- numele tau? Dar al colegului/colegei de banca? Diftongul ye 1.Ce fel de sunete sunt cele colorate, din cea de-a doua silaba a pd-ian-jen cuvantului pdianjen? 2.Unde se afla vocala in raport cu semivocala in cuvantul vai? Dar in a doua silabai a cuvantului paianjen? 3, Care este vocala si care este semivocala din cuvantul biet? 4, Precizeazi daca in cuvantul geam exist un grup alcdtuit dintr-o semivocala si o vocala sau exista doar 0 vocala. 5, Cate sunete se aud atunci cand pronunti verbul e? Ce fel de sunete sunt acestea? Diftongul este grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala sio se ald, pronuntate in aceeasi sitaba. Diftongul este urcitor sau ascendent cand este alcatuit fl vocala si o vocal, aflate in aceasta succesiune, cain cuvantul floo-re. are Diftongul este coborator sau descendent cand este alcatuit dintr-o Va vocala si 0 semivocala, aflate in aceasta succesiune, ca in cuvantul semivocala vocala maine. Cand grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi se afla inaintea tunei vocale, nu formeaza diftongi. De exemplu, in cuvantul ceas exist mai-ne consoana (é], vocala [al si consoana {s}, iar in cuvantul gheatd, prima Vie silaba este alcatuita din consoana [g]] si vocala [a]. vorala caries in unele forme ale verbului a f (este, e, eram etc.) si in pronumele per- sonale el, ele litera intiala e se pronunta cu diftongul [ie]. Triftongul lorare 4. Desparte in silabe cuvantul [eoaicd. Din ce sunete este alcatuita a doua silaba? 2. ate sunete auzi atunci cand pronunti pronumele personal eu? Ce sunt fiecare dintre acestea? 3, Precizeaza din cate silabe este alcétuit grupul de cuvinte te-ai si ce tipuri de sunete (vocale, semivocale, con- soane) intra in componenta sa. 30Limba romana In familie, acasi Unitatea I ‘Triftongul este grupul de sunete alcatuit dintr-o vocald si doua semi- vocale pronuntate in aceeasi silaba, Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi, atunci cand se afii 2 . jinaintea unei vocale, nu formeaza triftongi. De exemplu, in a doua Semivocald semivacala Vocal silabi a cuvantului strngeau (-geau) exista consoana [8], vocala fal si semivocala il, ceea ce inseamna ci grupul [ail] alcatuieste un diftong. Pronumele personale eu si ei se pronunta cu trftong, lied, respectiv [i Pentru identifcarea diftongilor si triftongilor este necesardi despartirea in silabe a cuvintelor sau a grupurilor de cuvinte. Uneori, in aceeasi silaba intra cuvinte diferite, legate prin cratima. Astfel, cuvintele mi-a (mi-a adus) contin un diftong, iar cuvintele ne-au (ne-au adus) - un trftong cre-joa—ne Hiatul 1. Ce sunt sunetele marcate colorat in cuvantul uras, vocale sau semivocale? — Y—Pi-aS 2. Precizeaza ce constati in ceea ce priveste pozitia lor. Hiatulapareintre doud vocale alaturate ale aceluiasicuvant, pronuntate Ca-\-$a in silabe diferte, cain cuvantul caisd. ‘Transcrie urmatoarele cuvinte in caiet. Desparte in silabe cuvintele plurisilabice si incercuieste diftongii, punand semnul specific deasupra fiecarei semivocale. cai = fier » gutui = iulie » leac = moara = noroi » paine = piata » rau 2.Precizeazi care dintre diftongii identificat fa exercitiul 1 sunt ascendenti si care sunt descendent 3. Desparte in sitabe cuvintele: aripioaré, lacrimioaré, leoarcd, maiou, vreau, zgripturoaica. incercuieste trifton- aii si pune sub fiecare semivocala semnul specific. “.Identifica vocalele in hiat din cuvintele: arie, cémpie, fint, folie, liliac, poet, radio, real, vietate. 5. Transcrie tabelul de mai jos in caiet si completeaza-l corespunzator, folosind cuvintele din seria = aer = baiat » cuier » cleioase = dadeau = iubire = junior = pleoapa = poet = proiect » suiau = zoolog | ©.Ce fel de diftongi sunt cei pe care i-ai identificat la exercitiul anterior? | 7 Precizeazaditongi si triftongi din versurie de mai jos. vocal Vocal Aruncarea sulitei Cat e lungul uitei. Cine 0 arunca? Vreau, Vreau si stiu ca si i-o iau. Dupa vrabii mata Miau Da cu unghii: sulite Lungi cat doua uli ‘Marin Sorescu, Aruncarea sulitei aLosertectre ws in familie, acasa Limba romana Lectia 12. Despartirea in silabe 4. Daca stii cantecelul Un elefant se legéina... cinta primele doua versuri, notate in partitura de mai jos. Daca nut sti, ascultS-intr-o inregistrare sau in interpretarea unui coleg. UN ELEFANT SE LEGANA (5 25S SS Un e-le-famt |se le-gi-na E @ pln-zi de pi | ian - jen ( = (=a JSS E ane Saeees e | 2. Care dintre cuvintele din fragmentul cdntat sau ascultat sunt alcatuite dintr-o singura silaba si care sunt alca- tuite din mai multe silabe? 3, Cate consoane se afla intre doua vocale in cuvantul elefant? in ce silaba trece consoana? e-Le-fant La despartirea in silabe, o consoana intre doua vocale trece la silaba urmatoare, de exemplu: e-gé-na. acd inaintea unei consoane sau dupa aceasta se aflé un diftong sau un trftong, la despartirea in silabe consoana trece la silaba urmatoare, de exemplu: ru-pea. oer 4.1n partitura de la inceputul lectiei, cuvantul pdnzd este despartt astfel: pan-24a Cate consoane se afla intre doua vocale in acest cuvant? in ce sitaba trec cele doud consoane scrise colorat? 2 Lucreazi cu colegul/colega de banca. Observati ce au in comun cuvintele despartite in silabe in fiecare dintre serile date. a. ca-blu, so-clu, Co-dlea, su-fu,i-glu, Bachlui, cu-pl, ti-tlu,Pa-vlov; b.so-bru, a-cru,co-dru, c-fru, a-grar, O-hrid, cu-pru, pa-tru, co-vrig. | La despartirea in silabe, doua consoane intre doua vocale trec: prima la silaba din inte si a doua la silaba urmatoare. j Exist so excepte: dacé in grupul de dous consoane a doua consoand este lsaursi prima este b,¢ 4.5.9, P, >, tv, despartirea in silabe se face inaintea grupului de consoane. | 4, Cate consoane se afta intre doua vocale in cuvantul pentru, aflat in partitura de la inceputul lectiel: ince silabe au trecut consoanele identificate. 32Limba romana In fomiie acs em YU 0 2. Cate consoane sunt colorate in cuvantul despartit in silabe in desenul alaturat? in ce silaba au trecut consoanele respective? in cuvintele de mai jos, exista grupuri de cate trei consoane aflate intre doud vocale. in ce silabe trec consoanele scrise colorat? sculp-tor, somp-tu-os,linc-si, punc-te, funceti-e, arc-tic,jert-a, ast-ma-t La despartirea in silabe, trei sau mai multe consoane intre doua vocale trec: silaba urmatoare. Exista gio exceptie: in cazul grupurilor de consoane Ipt, mpt, ncs,nct, nc, rct, rtf, stm, ndv, despattirea se face dup’ a doua consoana din grup. 1.1m ce silabe se aftd cele dowd vocale scrise colorat in cuvantul despartit in silabe? a-vi-on 2, Desparte in silabe cuvintele: creion si creioane. La despartirea in silabe, doua vocale aléturate trec: prima in silaba inainte si a doua in silaba urmatoare. Daca o vocala este urmata de un diftong sau de un triftong, despartirea se face dupa vocal. Unde a fost plasata liniuta de despartire in silabe in biletul Akins am si wn can — alaturat? Keel pe are ini anmintise 06 b- Liniuta de despaitire in silabe se scrie o singura data, la sfarsitul randulu. Cratima nu trebuie confundata cu liniuta de despartire in silabe. oo ‘1. Recunoaste regula sau regulile de despartire in silabe aplicate in cazul fiecaruia dintre cuvintele de mai jos. © acle-e © bar-ba © ci-fru © in-stru-ment » oa-ie = o-cru = punc-tu-al ® re-ac-ti-e » zme-oai-ca 2. Desparte in silabe cuvintele date si precizeaza ce reguli ai aplicat. abstract, acru, adresa, albastru, alee, african, arbori, atlas, aur, axd, barca, cadran, cinste, conflict, constructie, delincvent, dovleac, evlavios, icte, idee, ingvist, mama, mastin, munte, negru, peblivan, ploaie, serpoaica Aucoin L312 Explica in ce masura te ajutd despartirea in silabe Completeaza, in caiet, urmatoarele afirmat (a interpretarea unui cantec. = Din ceea ce am invatat, cel mai important mi se pare... © Cel mai mutt mi-a placut activitatea "= Cel mai dificil mi s-a parut.... 3 ic, sand: rima la silaba dinainte si celelalte ta 33LOponne-lcct wl 34 BSC ol-Ten ech in familie, acasa Lectia 13. Redactarea unei naratiuni la persoana I 41. Aicitit vreun jurnal? in caz afirmativ, exemplifica si precizeaza daca a fost o lectura placuta. 2. Ai inut vreodata un jurnal? Daca da, explicd ce a insemnat pentru tine. Daca nu ai avut, gandeste-te in ce fel ti-ar putea fi de folos. Discuta pe marginea acestei intrebari cu 3 ~ 4 colegi si prezinta-le réspunsul tau. 4. Notele de mai jos au fost extrase din Jurnalul Annei Frank, o adolescenta care a stat ascunsa impreuna cu familia timp de doi ani, intr-o incdpere din cladirea care era sediul firme’ tatalui ei. Se intampla in Amsterdam, oras ‘ocupat de germani in acea perioada. Anne avea 13 ani in 1942, cdnd a intrat in acea camera, iar in 1944 toata familia a fost descoperita si deportatd la Auschwitz, Anne a tinut jurnalul pe tot parcursul sederii in clandes- tinitate. Insemnarile din jurnal au forma unor scrisori adresate unei prietene imaginare, Kitty (aga cum astazi multi incep o noua insemnare cu Dragd jurnalule). Citeste fragmentul urmator si discuta cu colegii impresiile tale despre felul in care percepea Anne cea ce se intampla cu familia ei. iercuri 8 iulie 1942 Dragi Kitty, De duminica dimineata pana acum par sf trecut ani de zile. S-au intmplat aga de multe, incat ai zice i lumea toata s-a intors brusc cu susul in jos, da, Kitty, dupa cum vezi, inc traiesc, si acesta-i lucrul cel mai important, spune tata. Da, intr-adevar, inca trdiesc, dar nu ma intreba unde si cum. Cred ca astazi rnu ma infelegi deloc, de aceea voi incepe prin ati povesti ce s-a intamplat duminica dupa-amiaza. La trei, a sunat cineva la usa. N-am auzit, pentru a leneveam intinsa la soare pe un sezlong de pe veranda si citeam. Putin mai tarziu, in usa bucdtariei 2 aparut agitata Margot (sora Annei ~ mn.). «A venit 0 citatie de la SS pe numele tatei, a soptit ea. Mama s-a dus deja la domnul Van Daan.» (Van Daan este 0 cunostinta apropiata si asociat al tatei la firma.) ‘M-am speriat ingrozito,o citatie. Oricine stie ce nseamna asta. in minte mi se perindau deja lagare de concentrare si celule de izolare. Oare trebuia sa-t lism pe tata sa plece acolo? «Bineinteles ca nu se duce», a spus Margot in timp ce o asteptam pe mama Jn sufragerie. «Mama s-a dus la Van Daan sa-tintrebe daca putem si ne instalim maine in ascunzatoarea noastra. Vine si familia Van Daan. Vom fi sapte» [, Gandul la tata, care, far a banui_nimic rau, facea © vititi la azilul evreiesc, asteptarea mamei, caldura, tensiunea, toate astea ne-au lsat fara cuvinte.[.] ‘Cum stateam impreuna cu Margot in dormitorul nostru, ea mi-a spus ca citatia era pentru ea, nu pen- tru tata. M-am speriat iarasi si am inceput sa plang. ‘Margot are saisprezece ani. Prin urmare, ei vor sa trimita departe niste fete asa de tinere singure? Dar, din fericire, ea n-o sa plece, a spus-o chiar mama, si probabil cd si tata tot la asta se referise cand imi Spusese c& o s ne ascundem. Sa ne ascundem? Unde sa ne ascundem? in oras, ta ard, intr-o casd, intr-o cabana? Cand? Cum? Unde? Erau intrebiri pe care nu le puteam pune, dar care rnu-mi dadeau pace. Margot si cu mine am inceput si impachetm strictul necesar in gentile noastre de scoala. Primul lucru pe care L-am bagat a fost acest caiet cartonat, apoi bigudiuri, batiste, manuale, pieptene, scrisori vechi; gandindu-ma ca urmeaza sa ne ascundem, am pus in geanta cele mai absurde lucruri, dar nu regret, pentru cA tin mai mutt la amintiri decat la rochit La cinci, in sfarsit, tata a venit acasa (... Apoi, in casa noastra s-a facut liniste, Nimeni dintre noi patru rea vrut si manance. Era in continuare cald si totul era foarte strani [..] Pe la 11 si jumatate, eram moarta de oboseala si, desi stiam ci avea sa fie ultima noapte in patul meu, am adormit imediat si am fost trezita de mama abia in dimineata urmatoare, la si jumatate. [..] Ne-am imbracat toti patru foarte ‘gros [..J. Niciun evreu in situatia noastra n-ar fi ‘ndraznit sa iasa din casa cu o valiza plina de haine. Eu aveam pe mine doua camasi, trei perechi de pantaloni, 0 rochie, peste ea o fusta, o jacheta, unbate lave pardesiu de var’, purtam dou perechi de ciorapi, pantofi rezistenti, cdciula, fular si inca multe altele, Ma sufocam deja inainte de a iesi din cas8, dar ni- meni nu se sinchisea de asta. [. La sapte si jumatate am inchis si noi usa in spatele nostru; singura de la care trebuia sa ramas-bun era Moorte, pisicuta mea, care avea si-si gaseascd un cdmin potrivit la vecini, asa scria pe un in familie, acasa Unitatea I Asternuturile desfacute, resturile de la micul de- jun pe masa, o jumatate de kilogram de carne pentru Pisica in bucatarie, toate astea dadeau impresia ca plecaserém in mare graba. Putin ne pasa noua de im- Presii. Voiam sa plecém, nu voiam decat sa plecam si si ajungem cu bine, nimic altceva, Continuarea maine, Ata, Anne" bilet adresat domnului Goldschmidt, vecinul nostru. 2, Ce te-a impresionat cel mai mutt in aceasta insemnare? 3. Observa, in textul Annei, elementele specifice unei naratiuni Ilustreaza fiecare aspect cu exemple din text. a. situarea in timp si spatiu a evenimentelor; . prezentarea evenimentelor intr-o succesiune de tip b. cronologia intamplarilor, evidentiata prin ore; cauza-efect; 4, mentionarea participantilor la actiune. 4. Indica elementele specifice unui jurnal din fragmentul citat: » datarea fiecarei insemnari; relatarea la persoana |; = prezentarea unor experiente personale; = sinceritatea. Jurnalul este o scriere la persoana | in care autorul consemneaza experiente personale. Acesta isi exprima ideile sisentimentele privitoare la fapte reale, care i s-au intamplat lui sau celor cunoscuti intr-o anumita perioada de timp. Fiecare noua insemnare din jurnal este datata. eee 1. Gandeste-te la evenimente importante din familia ta (aniversari, aparitia unui frate, a unei suror, a unui veri- $0r, cdsatori). Alcdtuieste o lista $i apoi alege din aceasta evenimentul despre care poti sa scrii 0 naratiune {a persoana tin jurnalul tau. 2. Serie o pagina de jurnal, in care sa povestesti evenimentul ales, avand in vedere urmatoarele recomandiri: = dateazi-{i insemnarea; » foloseste persoana |; » relateaza cat mai detaliat evenimentul ales, urmarind cro- nologia intamplarilor; » reda cu sinceritate ce s-a intdmplat sin ce fel ai participat la eveniment; » foloseste diferite reprezentari (desene, simboluri) prin care sa evidentiezi ceea ce vrei si comunici. 3. Schimba caietul cu al colegului/colegei de banca si evaluati-va jurnalele avand in vedere grila de mai jos. Evenimentul relatat prezinta o experienta de familie. ‘insemnarea este datata. Relatarea este realizata ca o naratiune la persoana |. Relatarea capteazi si mentine interesul ciitoruli, prin detalirelevante, Jurmalul contine desene sau simboluri ce evidentiazd anumite detalii sau emotii legate de evenimentul prezentat. ventul relatat. Tonul este since, fiind exprimate emoti si reacti personale fata de ever Stiai cd multi bloggeri au inceput prin a scrie jurnale? Ce legaturd crezi ci exist Serie pe un blog? Dar deosel re a scrie un jurnal si a | 35Loerie ws in familie, acasa 36 Recapitulare Citeste fragmentul de mai jos, din romanul Catherine cea indardtnicd de Karen Cushman. Raspunde apoi cerintelor. A doudsprezecea zi a lui rapciune Mis-a poruncit sa scriu o cronica a zilelor mele. Sunt piscat de purici, iar familia mea e o pacoste. Asta e tot ce am de spus. (. ‘Acincisprezecea 2i a lui ripciune ‘Astizi a strSlucit soarele, iar satenii au semanat lucerna, au cules mere si-au scos peste din parau. Eu, incuiati in casé, am petrecut doua ceasuri bro- and o marami pentru bisericd si alte trei desco- sind-o dupa ce a vazut-o mama. ‘Tare mi-ag dori sé fiu si eu taranca. A saisprezecea zi a lui rapciune Firul de tors. incurcat. A saptesprezecea zi a lui rapeiune Descurcat. Aoptsprezecea zi a lui ripciune Dacé fratele meu Edward crede ci aceasta cro- nicé a zilelor mele mé va indemna si fiu mai putin copiliroasi si mai inclinati cdtre studiu, atunci poate cf ar trebui s-o scrie chiar el. Eu ni mai vreau si scriu. $i nu mai vreau si torc. $i nici s8 mandne. Mai putin copilaroasa, intr-adevar. Anouasprezecea zi a lui rapciune Am fost izbavita! Am facut o invoial cu mama. Dac scriu aceasta cronica pentru Edward, pot si dau uitirii torsul. Mama nu vede cu ochi buni scrisul, ins tine foarte mult sa-i faca pe plac lui Edward, mai ales de cand a plecat si se caluga reasci, iar eu m-ag invoi sila mai ru daca as scapa de plictiseala natnga a torsului. Asadar, voi scrie. Ceea ce urmeaza va fi cartea mea ~ cartea lui Catherine, zis si Pasire Mic sau Vrabiuta, fiic& a luj Rollo si a doamnei sale, Aislinn, sori a lui ‘Thomas, Edward si a monstrului de Robert, de loc din satul Stonebridge, in comitatul Lincoln, in fara numita Anglia, aflata in mainile Domnu- Tui, inceput in a nowasprezecea zi a lui rapciune, in anul Domnului 1290, in al paisprezecelea an de viat’. Pergamentul este al parintelui meu, ramas dela socotelile gospodariei, precum este si cernea~ Ja. Scrisul 1-am deprins de la fratele meu Edward, {ns vorbele sunt ale mele. ‘A doudzecea zi a lui rapeiune ‘Azi am fugarit un sobolan cu matura si matu- ra a luat foc, am stricat broderia la care lucram, am aruncat-o in privata!, am mancat prea mult la prénz, m-am pitit in hambar si-am stat bosum- flat, I-am necajit pe cel mai mic dintre baietii de la cuhnii? pan-a izbucnit in plans, am intors salte- Tele, am scos asternuturile sa se aeriseasc’, m-am ascuns de Morwenna si de vesnicele ei treburi de fécut prin casi, am méncat cina, am adus inauntru asternuturile uitate si, de aceea, umezite de roua, am suferit mustrarile si palmele Morwennei, I-am ciupit pe Perkin si m-am dus la culeare. $i, dupa ce scris-am toate astea, Edward, nu ma simt deloc mai putin copilaroasa ori mai invatata decat eram fnainte. [..] A douazeci si patra zi a lui rapciune Astrele si familia mea uneltesc si-mi facd viata amar si trist. Mama cauta si ma prefaci intr-o domnita desivarsit’ - prostus3, supus’ si priceputa in toate cele ~, asa cd trebuie si ma scolesc si si-mi tin limba ferecatd. Fratele meu Edward crede ca pana si fetele au trebuinga sa stie carte, asa ca m-a invatat si citesc cartile sfinte si si scriu, desi mie mi-ar placea si ma ure intr-un mar si sd ma pierd in ganduri. Acum, tatal meu, broscoiul, unelteste si ma vndi ca pe-o bucata de branz unui netot care umbla si se insoare.“ ‘Traducere din limba engleza de Alina Popescu Grup de femeitorcand, pictur dintr-un manuscris medieval din Haga, Olanda (Koninklijke Bibliothek) "privat (3) ~ lost, latin’, > ene (s:£) ~ buctirie.Recapitulare in familie, acasa Lepr BE 4. Precizeaza secolul si anul in care se petrec intamplarile relatate in fragmentul dat. in text, este folosita denumirea veche, populara, a lunii septembrie. Compara explicatiile de mai jos privind cele doua denumiri ale acestei luni. septembrie vat pamantul pciune. in popor, rapciunele reprezenta culesul viei. in aceasta lund, cei care au culti- culeg roadele muncii. Denumirea septembrie provine de la latinescul septem (sapte), explicata prin faptul ca, in conformitate cu calendarul roman, in care anul incepea cu luna martie, aceasta era a saptea lund din an, 3. Mentioneaza tara, comitatul si satul in care se petrec intmplarile. 4, Cine este autoarea textului? Precizeaza de unde ai obtinut aceasta informatie. 5. Cine nareaza intamplarile? La ce varsta incepe sa fina acest jurnal? 66, Numeste personajele care fac parte din familia naratoarei si indica statutul lor. Dese- rneaza un arbore genealogic al acestei famili 7. Lace persoana este scris textul? Este un jurnal adevarat sau unul inventat de scritoare? Motiveazi-tiraspunsul. 8. Ce statut are familia lui Catherine: sunt tarani, oraseni sau nobili? Oferd un argument din text, 9. Cum tise pare 07 din viata unei fete din acea vreme, avand in vedere activitatile mentionate sub A doudzecea zialuirdpciune? ‘10. Ce asteapta de la Catherine urmatorii membri ai famitiei: mama, tatal, fratele Edward? “11. Ce trasaturi ale lui Catherine reies din text? Tine cont inclusiv de titlul cartii din care a fost extras fragmentul. 12. Care crezi cd este cea mai mare deosebire dintre viata in acele vremuri si viata din secolul XxI? Gasesti ceva comun intre traiul de atunci si cel de acum? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, citeste si fragmentul urmator, din prefata romanului Catherine cea inddratnicd, scrisa de autoare: »Oamenii Evului Mediu tréiesc intr-un loc inaccesibil noua, alcatuit din valorile lor, din modul lor de a andi si din ceea cred ei cd este adevarat, important si posibil [..] Viafa de toate zilele se desfasura intre ais soarelui, neexistand ceasuri, lampi cu gaz ori becuri electrice.[..] Copiii sitenilor lo- cuiau cu parinti si deprindeau, inca de la varste fragede, cum sa ajute prin casa si pe camp, cum sa aiba srija de animale sau de fratii mai mici. Copiti ordsenilor erau adesea trimisi ca ucenici pe la mestesugari sau ca servitori. Copiiinobilior, si fetele, si baiji, erau trimisi sé fie crescuti de alte familiaristocratice. data, cand un cdlator italian a intrebat despre acest obicei ciudat,is-a raspuns: «in casele altora, copii deprind purtari mai alese.»* 13. Alege sensul potrivit in context pentru substantivul pergament: a. piele (de oaie, de vitel etc.) prelucrata special pentru a se putea scrie pe ea, folosi ». document, text scris pe pergament; hate translucida care nu lasa sa patrunda grasimile, folosita mai ales la ambalarea alimentelor. 14, Noteaza sinonime pentru urmatoarele cuvinte si expresii din text: izbdivt, inddrdtnicd, mustréri, ndtang, pacoste, a unelti a-si tine limba ferecatd, a face pe plac sia da uitdri. + 15. Gaseste o pereche de antonime in al treilea si al patrulea paragraf din fragmentul dat. 16. Mentioneaza antonime pentru urmatoarele cuvinte si expresii din text: amard, bosumflatd, descosdnd, ince- puta, supusd, tristd, a privi cu ochi buni, a da uitari ~ 17, Alcdtuieste un enunt in care substantivul cerneald sa aiba sens figurat, ~ 18, Formuleaza cate un enunt cu omonimele substantivului tors. 19. Formuleaza un enunt cu un alt sens al cuvantului polisemantic ceas, diferit de cel folosit in insemnarea de * sub ,A cincisprezecea zi a lui répciune’ ‘n trecut in loc de hartie; 20. Noteazé, din primele doua insemnari, cuvintele care contin diftong, triftong sau hiat. Subliniazi-le. 21, Desparte in silabe urmatoarele cuvinte din text: purici, descurcat, indemna, monstru, branzd, familie. Preci- zeaza de fiecare data regulile de despartire in silabe pe care le-ai aplicat. ~22. Imagineaz8-t cd ai ajuns, cu ajutorul unei masini a timpului, in vremea siin locul unde se petrec intamplarrile relatate de Catherine. Scrie o pagina de jurnal despre o zi pe care o petreci acolo. 37Unitatea I in familie, acasa Evaluare Citeste fragmentul de mai jos. Rezolva apoi cerintele, pe o foaie separata. Eu am avut o experienta cu totul special cu 0 carte, pe cand eram elev in clasa a IV-a. Incepusem si citese mai mult de gura mamei, care imi impu~ sese program saptimanal de lectura. (..] in ziua despre care vreau si va povestese (GEARED cu mama intr-o libraries ne uitam la ‘cari. In timp ce ea imi explica iarsi ce importante sunt cdrtile in viata omului, pe un raft am zarit © carte micuta scris’ de Tim Burton, regizorul filmelor mele preferate [...). $tiam c& fi fac mamei o plicere dacé ii cer 0 carte, aga c& am rugat-o si mi-o cumpere ‘Am ajuns acasa si m-am hotarat si ma apuc de citit. M-am asezat comod in pat. Din greseala, cartea mi-a scdpat din mana sia picat pe jos. M-am uitat la ea de sus, din pat... $i atunci aventura Mi-a venit (BfISE) 0 idee. Ce-ar fi daca in loc sa 6 citesc litera cu liter, cuvant cu cuvant, pagina cu pagina, m-ag baga pur si simplu in carte? Cea ce incercam eu nu era neaparat ceva cu totul nou. ‘A. 60 de puncte +. Noteazi cate un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor si al expresiei evidentiate cu galben. 2.Scrie cate un antonim pentru cuvintele evidentiate cu verde in textul dat. 3, Formuleaza cate un enunt pentru sensul propriu secundar si cel figurat al substantivului pat. 4, Formuleaza enunturi cu omonimele cuvintelor bloc $i colt. 5.Noteaz’, din al doilea paragraf, cate un cuvant care sa conti 6. Precizeaza autorul si naratorul fragmentului dat. 7. Alege litera corespunzatoare raspunsului corect. Naratorul este: a. i personai, find implicat in actiune i relatand intamplarile la persoana k; b.si autorul textului, pentru ca relateaza intmplarile la persoana |; c.doar observator, nefiind implicat in actiune si relatand intamplarile la persoana a Il-a. 8, Mentioneaza timpul si spatiul in care se desfasoara actiunea, 9, Exprima-j, in 5-7 randuri, parerea despre faptul cd mama 410. Comenteaza experienta relatati, pornind de la fragmentut: ,£ram in plind poveste. Nu o mai citeam. 0 tréiam’” B.30 de puncte Relateazi intr-o pagina de jurnal (20 - 30 de randuri) o experienta proprie de lectura. ‘n redactarea textului tau, vei avea in vedere: 8 respecti tema si sa prezin si respecti etapele unei naratiu sa te exprimi corect, clar si adecvat; normele de ortografie si de punctuatie; 5 scri lizibil si s& agezi textul adecvat in pagina. Notd. Se acorda 10 puncte din oficiu. 1timplarea sub forma unei naratiuni la persoana k; Evaluare Citisem Alice in Tara Minunilor si mai vazusem si in alte cateva filme c& se poate sa treci dincolo, in al- te (imi si apoi sa te intorci la ale tale. Zis si facut. ‘Am mancat un sandvici, am baut un suc, mi-am facut lectiile pentru a doua zi si am lasat un bilet mamei, in caz cd reuseam, ca sunt la un prieten in bloc si nu intérzii mult. Apoi m-am ridicat in picioare in pat deasupra cartii (@USSEHIEB pe jos si m-am aruncat pur si simplu in ea cu capul in jos, ca intr-un bazin de inot. (..] ‘M-am trezit la inceput un pic ametit printre cu- vinte, semne de punctuatie. (..] Treptat, cuvintele s-au transformat in personaje (inicariegiGas® - ‘Am ajuns induntrul povestilor. Desi puteam Zari undeva sus coltul biroului meu, eram departe de lumea mea cu lectii pentru scoala, antrenamente la tenis, ore fixe de stat la computer. Eram in plina poveste. Nu o mai citeam. 0 traiam." Dupi Laura Griinberg, Intr-o carte, {n volumul Care faza cu cittul - seniorii 6 puncte 6 puncte 6 puncte 6 puncte 6puncte 6 puncte 6 puncte diftong, triftong si hiat. Subliniazi-le. 6 puncte 6 puncte pune copilului un program de lectura. 6 puncte ‘2puncte 6 puncte 6 puncte 3 puncte 3 puncteeee es Unitatea II PS es | Printre colegi si prieteni a rw Ss Fe a40 LOpebeLCrB Printre colegi si prieteni Lectia 1. Textul narativ literar in proza 1. Priveste imaginile de mai jos. Ce au in comun si prin ce difera? wif 2. Ce sentimente crezi ca traiesc persoanele ale caror maini sunt surprinse in fotografi? 3, Lucrati in perechi. Fiecare alege una dintre urma- toarele emoti: bucurie, dezamagire,frica, furie, stnjeneali, tristete. Ii aminteste de o situatie in ‘are a trit-0 $io prezinta intr-un minut colegului/ colegei de banca, Cine doreste, poate impartagi cla sei situatia trata, 4, Ce sens crezi ca are cuvantul oracol? 5, Asculta textul alaturat in lectura profesorului. ‘MIRCEA CARTARESCU (n. 1956) Este poet, prozator, eseist, "" iterar si publicist. Printre cele maiimportante arti ale sale se num Faruri, vitrine, fotografi. Levantul, Dragostea, Visul, Orbitor, Solenoid. Cartilesale au fost tradu- sein numeroase limbi, find cel mai cunoscut scriitor roman contemporan. in volumut Enciclopedia zmeitor (2005), scris pen- tru copii, Mircea Cartarescu inventeaza identit inedite ale zmeilor din basmele romanesti,le creeaza chipuri, trecdnd in revista cu ingeniozitate specii ale acestora. Volumul contine si zece povesti, in care zmeii descrisi sunt surprinsi in plina actiune. Textul Oracolul este o adaptare dupa un text pu- blicat anterior, cu titlul Petruta. Text de baza Oracolul de Mircea Cartdrescu Bram in clasa a patra cand IDR-ul a inceput si-mi ias neobignuit de mare. Desi era o injectie, nu prea ne era frica de ea, pentru c& ne-o faceau in antebrat, ‘cu un acusor ridicol de mic, ce ne vara un strop de lichid sub piele. Ne ingiram in fata usii cabinetului ‘medical, cu maneca suflecati si, cAnd ajungeam ina- untru, ne uitam mai intai cum le face la cei din fata, ne bateam joc de fetele si mai ales de baietii fricosi si, cand ne venea randul, intindeam mana si ne uitam in partea cealalt. Peste cateva zile veneau sa vada rezultatul. Atunci fncepea chinul meu. Prima dat m-a luat prin surprindere. Nici nu ma mai gandisem la micul ,vaccin'. Cel pe care ti-I fa~ ceau in picior era afurisit rau, a doua zi te durea groaznic si nici nu mai puteai si-ndoi piciorul. Pe lang el, IDR-ul era un fleac. Asistenta medicala a intrat in clas si ne-a luat la rand. Eu, desi cel mai maruntel dintre baieti, st’team in ultima banca, lan- gi un repetent de dou’ ori cat mine, Puica Ion, pe care, chipurile, trebuia si-1 aduc pe calea cea buna. Puicd sta era un tembel ce nu s-a vazut. La o lectie de citire cu faimoasa batranica ce aluneca iarna pe o pojghita de gheata si copiii o ajuta sa se ridice, Pui- ca citise ,,... si ba-tré-nica a-lu-ne-ca pe o plos~ nif’... Era dezastru. El a vizut primul IDR-ul meu, la vreo dous zile dup’ ce ni-1 fcuser’. Cu al lui mi 1-am comparat si eu si m-a apucat frica. La el, abia se cunostea putina roseata in jurul infepaturii. La mine era ditamai pata cat o farfurioara, purpurie pe bratul meu subtire. ,B& tebecistule™, mi-a zis Puica, ynu mai stau cu tine in banca! Copiii s-au adunat in jurul meu si-au inceput sa scandeze: ,,Of-ti-co-sul"! Of-ti-co-sul!*« Cuvantul asta (cu care m-au zgan- dirit apoi cdtiva ani la rand) m-a mirat la inceput, fiindcd pentru mine ofticos era dla care se supara la jocurile de carti sau la fotbal: Te oftici, ba, te of- tici!, striga cdte unul. and s& ajunga asistenta medical la banca mea, copii din clasé imi trgeau cu forta deasupra pupitru- ui bratul pe care voiam s& mi-1 ascund. imi amintese 2 IDR = testate cutanatl pentru tuberculoz, care const tn injec tarea sib pile a unel substan s urmarizea race a aceast * tebecist (sm. ~ tuberculos, bolnav de tuberculozS 3 ofteos(5.m.)~ tuberculos.