PROTEZA SCHELETATA

   1. Cauzele edentatiei partiale:

   Sunt reprezentate de acele afectiuni ale aparatului dento-maxilar ce fac necesara extractia dintilor
care nu mai pot fi salvati. In ordinea frecventei, aceste cauze sunt:

- caria complicata;

- parodontopatia, cu afectarea grava a parodontiului;

- etiologia mixta – carie-parodontopatie;

- abraziunea exagerata;

- migrarile dentare verticale si orizontale exagerate;

- traumatismele care intereseaza mai ales regiunea frontala;

- tratamentele stomatologice incorecte care nu respecta principiile biomecanice si

biofunctionale, creand conditii pentru aparitia dizarmoniilor ocluzale si instalarea sindromului
de disfunctie al aparatului dento-maxilar, sau care au produs carii secundare, complicatii
pulpare sau afectarea parodontiului;

- infectii chirurgicale dupa diferite tumori;

- neglijenta pacientului fata de tratamentul dentar.

   2. Migrarile orizontale – tipuri, descriere:

- prin translatie totala a dintelui; daca se pierde molarul I pana la varsta de 9 ani, molarul II
poate migra printr-o deplasare de translatie, putand chiar sa inchida spatiul edentat;

- prin inclinare – mai frecvente la mandibula; dupa 12 ani migrarile orizontale se fac frecvent
prin inclinarea coroanelor catre spatiul edentat, ceea ce are ca urmare o solicitare
nefiziologica a parodontiului acestor dinti, deoarece fortele verticale din timpul masticatiei nu
mai actioneaza in axul lung al dintelui; astfe, inclinarile de peste 30 0 duc la pierderea valorii
protetice a acestor dinti, deoarece spre partea in care s-a facut inclinarea se exercita presiuni
asupra alveolei, nu tractiuni prin fibrele parodontale.

   Migrarile orizontale se explica prin lipsa de rezistenta a dintilor la fortele orizontale

tangente arcadelor, ca urmare a pierderii punctelor de contact interdentare in zona
edentatiei.

   Rotatiile pun probleme privind plasarea crosetului si impun deseori acoperirea dintelui cu
microproteze. Lingualizarile pot face dificila sau imposibila insertia protezei partiale, mai ales
a barelor linguale, iar vestibularizarile creeaza zone de retentie exagerata pentru crosete sau
chiar impiedica insertia protezei, crosetele neputand sa treaca de aceste zone retentive fara
interventii proprotetice.

1
   3. Migrarile verticale – tipuri, descriere:

   Se produc la dintii antagonisti spatiului edentat; acesti dinti, fiind lipsiti de stimuli
functionali, tind sa migreze catre spatiul edentat. Exista 2 tipuri de migrare verticala:

- egresiunea = migrarea verticala a dintelui impreuna cu procesul alveolar; este intalnita mai
ales la dintii cu parodontiu sanatos, la molarii I si II superiori; in urma egresiunii se poate
ocupa in intregime spatiul edentat, dintii migrati vertical venind in contact cu mucoasa
crestei antagoniste; in aceste situatii tratamentul protetic nu mai poate fi realizat fara
extractia dintilor migrati si chiar remodelarea chirurgicala a alveolelor acestor dinti;

- extruzia = migrarea verticala a dintilor fara procesul alveolar; se intalneste mai ales la dintii
afectati parodontal si se produce mai repede ca egresiunea.

   4. Enumerati situatiile clinice specifice tratamentului cu proteze partiale

mobilizabile:

- edentatiile de clasa I (termino-terminale);

- edentatiile de clasa a II-a (terminale unilaterale); protezele se extind si pe hemiarcada

integra, iar in edentatiile molare pot fi realizate proteze mentinute si stabilizate unilateral;

- edentatiile de clasa a III-a extinse (edentatiile laterale care se extind si in regiunea

frontala);

- edentatiile de clasa a IV-a cu lipsa tuturor frontalilor;

- edentatiile combinate (termino-laterale sau termino-fronto-laterale);

- edentatii cu existenta unui numar mic de dinti restanti (2-5 dinti); daca acesti dinti sunt
repartizati bilateral, exista conditii bune pentru mentinerea si stabilizarea protezei,
comparativ cu situatia cand acesti dinti sunt grupati pe o singura parte;

- edentatiile subtotale, cu existenta a 1-2 dinti restanti.

   5. Enumerati situatiile clinice care exclud tratamentul prin punte:

- edentatiile laterale intinse (clasa a III-a) avand ca dinti stalpi caninulsi molarul de minte
care, desi nu sunt mobili, au o valore parodontala scazuta (retractii parodontale mari);

- edentatiile laterale sau frontale reduse, dar cu afectarea parodontala a tuturor dintilor
restanti;

- edentatiile laterale sau frontale reduse cand exista contraindicatii ale slefuirii dintilor
(afectiuni generale grave) sau refuzul pacientului de a i se slefui dinti pentru realizarea unei
punti;

- edentatiile din zona de curbura a arcadei (incisivul lateral, caninul, primul premolar);

- edentatiile frontale asociate cu pierdere de substanta osoasa de diferite cauze;

2
- edentatiile frontale unde sunt necesare artificii de montare a dintilor artificiali (treme,
diasteme, incalecari sau rotatii) sau anumite forme, marimi sau culori ale dintilor;

- edentatiile care se asociaza cu comunicari buco-sinusale sau buco-nazale;

- edentatii care necesita o reevaluare a dimensiunii verticale de ocluzie.

   6. Inspectia crestelor alveolare:

   Crestele alveolare reprezinta, mai ales in edentatiile termino-terminale, zonele de sprijin

muco-osos ale seilor protetice.

   Zona coamei crestelor suporta majoritatea presiunilor de masticatie, fiind denumita zona
de sarcina primara. Versantele laterale ale crestelor primesc mai mult presiuni oblice si
orizontale, fiind denumite zone de sarcina secundara. Se vor aprecia inaltimea, forma neteda
sau neregulata, directia vazuta din profil, aspectul mucoasei, eroziuni, hiperemii, hiperplazii,
care se intalnesc mai ales la vechii purtatori de proteze.

   Crestele atrofiate sunt improprii stabilizarii orizontale a protezei si nu ofera un sprijin

muco-osos favorabil pentru sei. Neregularitatile si proeminentele produc leziuni de decubit,
ceea ce necesita numeroase retusuri si provoaca nemultumiri din partea pacientilor.

   Inclinarile meziale sau distale ale crestelor favorizeaza deplasarile protezei in sens sagital,
cu solicitarea nefiziologica a dintilor restanti.

   Hiperemia mucoasei crestelor indica o afectare care poate avea diverse cauze ce trebuie
depistate si inlaturate. Frecvent, o proteza veche instabila poate produce atat hiperemie, cat
si eroziuni sau hiperplazii (stomatopatii protetice). Amprenta definitiva va fi luata numai dupa
tratamentul corespunzator si dupa revenirea mucoasei la aspectul normal.

   7. Inspectia tuberozitatilor maxilare:

   Tuberozitatile maxilare au rol in stabilizarea, in sprijinul si chiar in mentinerea protezelor

partiale, mai ales in edentatiile terminale sau subtotale. Cand sunt exagerat de retentive, vor
interfera cu marginea seii, facand insertia protezei dureroasa sau chiar imposibila. O
dimensiune exagerata in plan vertical (procidenta polului inferior) poate ocupa complet
spatiul intermaxilar, nemaiexistand loc pentru saua protezei.

   O tuberozitate voluminoasa in sens vestibular acoperita de saua protezei poate face ca la
deschiderea gurii apofiza coronoida sa atinga saua, producand un decubitus sau chiar
desprinderea protezei. In toate aceste cazuri sunt necesare interventii chirurgicale
modelante.

   Cele mai favorabile sunt tuberozitatile de marime si retentivitate medie.

3
   8. Inspectia boltii palatine si a torusului maxilar:

   Bolta palatina va fi apreciata ca marime, forma si prezenta a torusului. Cea mai favorabila
protezarii este bolta palatina plata, fara torus, proteza partiala, prin baza ei, avand un bun
sprijin muco-osos. Bolta adanca necesita masuri speciale de individualizare a lingurilor-
standard in vederea amprentarii. Versantele oblice ale unei bolti adanci realizeaza planuri
inclinate, pe care baza protezei partiale are tendinta sa alunece la solicitarile verticale din
timpul masticatiei.

   Torusul maxilar poate fi depistat la inspectie numai daca depasesete o anumita marime.
Cand este voluminos, trebuie neaparat ocolit de conectorul principal sau se intervine
chirurgical pentru inlaturarea lui. Numai cand este de mica dimensiune torusul poate fi foliat
astfel incat baza protezei sa poata trece peste el fara a produce leziuni sau basculari laterale
ale protezei.

   9. Inspectia tuberculului piriform:

   Tuberculul piriform oblic impiedica distalizarile protezei. Reprezinta, atunci cand are o
mucoasa cu rezilienta minima, o zona optima de sprijin pentru sei. Tuberculul piriform si
tuberozitatile maxilare sunt denumite de unii autori „zone biostatice”, deoarece atrofia la
aceste niveluri se produce mult mai greu decat in alte zone.

   10. Care sunt gradele mobilitatii patologice ale dintilor?

- gradul I – mobilitate vestibulo-orala;

- gradul II – mobilitate vestibulo-orala si mezio-distala;

- gradul III – mobilitate vestibulo-orala, mezio-distala si axiala.

   Mobilitatea in toate sensurile arata o grava afectare parodontala, dintele respectiv

nemaiavand valoare protetica.

4
   11. Examinarea rapoartelor de ocluzie in RC:

   Este mai dificila, deoarece necesita insusirea de catre medic a tehnicilor de ducere a
mandibulei in RC. Dupa ce pacientul a fost obisnuit cu pozitia de RC, se urmareste daca:

- se face contact simultan pe cat mai multe stopuri ocluzale (cuspizii vestibulari inferiori,
palatinali superiori si marginea incizala a frontalilor inferiori);

- dupa ce au aparut primele contacte in RC, mandibula poate sa se gaseasca in urmatoarele

situatii:

   * ramane imobila, situatie normala, care indica de obicei existenta unui point centric
(coincidenta intre RC si IM);

   * aluneca maxim 1 mm sagital anterior rectiliniu, situatie normala, care indica existenta
unui long centric;

   * aluneca inainte mai mult de 1 mm si nu in linie dreapta, situatie anormala, ce tradeaza
un contact prematur intre versantele meziale de la maxilar si versantele distale de la
mandibula;

   * aluneca usor lateral catre obraz, pe partea unde pacientul simte primul contact intre
dinti; in acest caz, contactul prematur trebuie cautat intre versantele cuspizilor de la maxilar,
care sunt orientate vestibular, si versantele cuspidiene de la mandibula, care sunt orientate
lingual;

   * aluneca spre limba in raport cu primul contact simtit de pacient; in acest caz, contactul
prematur apare intre versantele cuspizilor de la maxilar, care sunt orientate spre lingual, si
versantele cuspidiene de la mandibula, care sunt orientate spre vestibular.

   Pentru a se putea aprecia corect in ce parte aluneca mandibula, pacientul arata intai cu
degetul pe care parte simte primul contact, dupa care se stabileste daca mandibula aluneca
spre limba sau obraz, raportat la contactul prematur.

5
   12. Descrieti examinarea miscarii de propulsie:

   Se constata daca dintii anteriori preiau in totalitate sarcina de a conduce incizia
alimentelor, adica daca raporturile ce se stabilesc intre marginea incizala a incisivilor inferiori
si fata palatinala a incisivilor superiori provoaca dezocluzia tuturor dintilor cuspidati (laterali).
Pacientul conduce mandibula din IM in pozitia cap la cap. Se pot constata urmatoarele
situatii:

- mandibula aluneca usor inainte, parcurgand un drum drept, iar in pozitie cap la cap se
intalnesc toti incisivii sau cel putin doua perechi de antagonisti – situatie normala;

- mandibula parcurge un drum drept, dar la un moment dat intra in contact si o pereche de
dinti laterali, care fac contact o data cu dintii frontali – situatie anormala, contactele din
regiunea laterala fiind contacte traumatizante, deci trebuie desfiintate; aceste contacte
incorecte se numesc interferente ocluzale si pot impiedica uneori chiar stabilirea contactului
intre dintii frontali, ceea ce reprezinta o situatie si mai traumatizanta;

- mandibula parcuge un drum cu usoara deviere catre dreapta sau catre stanga; in acesta
situatie, medicul, dirijand cu mana, obliga mandibula pacientului sa alunece in linie dreapta;
se poate descoperi astfel o interferenta fie intre dintii laterali, fie intre dintii frontali, ce obliga
mandibula sa devieze in timpul propulsiei.

   Examenul de propulsie nu poate fi facut la pacientii care au o ocluzie cap la cap sau o
ocluzie inversa.

    13. Descrieti examenul miscarii de lateralitate:

   Este mai complicat, medicul trebuind sa ghideze miscarea de lateralitate a pacientului din
IM catre pozitia cap la cap a caninilor sau a cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali; se pot
constata urmatoarele:

- miscarea de lateralitate este condusa de contactul dintre caninul superior si cel inferior
(protectie canina) – situatia cea mai frecventa; pe masura miscarii de lateralitate trebuie sa
se produca dezangrenarea dintilor si pe partea activa si pe cea inactiva (nelucratoare sau de
balans);

- miscarea de lateralitate este condusa de un grup al dintilor laterali, de preferinta toti –

situatie mai rara, dar functionala, numita protectie (conducere) de grup; in aceste cazuri, toti
dintii laterali participa cu aceeasi intensitate la dezangrenarea dintilor laterali pe partea
nelucratoare;

- miscarea de lateralitate este condusa de dintii laterali si canin, sau alaturi de canin si un alt
dinte frontal – situatie normala.

   Situatiile anormale apar atunci cand miscarea de lateralitate este condusa de un singur
dinte lateral, numai de premolari sau cand nu se produce dezocluzia dintilor de pe partea
nelucratoare, indiferent de tipul de conducere.

   In toate aceste situatii vor aparea fie imbolnavirea parodontala a dintelui in cauza, fie
migrari dentare de tipul fenomenului Thielemann, fie imbolnavirea sistemului neuro-
muscular, cu aparitia spasmelor musculare si chiar afectarea ATM.

6
   14. Enumerati situatiile ce necesita examen radiologic:

   Se indica radiografii pentru:

- procesul alveolar la nivelul dintilor stalpi;

- dintii stalpi (radacina, spatiul periodontal, coroana);

- crestele alveolare;

- dintii restanti care clinic ridica probleme (obturatii mari, microproteze, modificari de
culoare, mobilitate, dureri, resturi radiculare care au importanta pentru proictul protezei);

- examenul radiografic al ATM nu este necesar decat atunci cand sunt semne clinice de
afectare a ei.

   15. Diferenta dintre amprenta documentara si preliminara:

   In situatiile clinice grave (gravitatea fiind reprezentata de complicatiile edentatiei partiale –
in special migrarile exagerate) se amprenteaza cu lingura standard si alginat ambele
maxilare inainte de orice tratament preprotetic, cu exceptia unui detartraj supragingival
sumar, pentru a fi redate corect forma si inaltimea coroanelor dentare. Aceasta amprenta se
numeste amprenta documentara, dupa ea fiind realizat modelul documentar.

   In cazurile clinice simple, fara complicatii ale edentatiei partiale si unde nu sunt necesare
extractii, va fi luata o amprenta preliminara atat pentru maxilar, cat si pentru mandibula,
cu lingura standard si alginat. Modelul realizat dupa aceste amprente se numeste model de
studiu.

   16. Imaginea radiologica a laminei dura la nivelul dintilor stalpi:

   Lamina dura reprezinta osul alveolar de care se fixeaza fibrele parodontale; radiografic, ea
apare ca o linie radioopaca in jurul unei linii transparente ce reprezinta spatiul periodontal.

   Cand un dinte este supus unei forte care tinde sa-l incline, punctul de rotatie in jurul caruia
se face inclinarea se afla de obicei in treimea apicala a radacinii. Din acest motiv, resorbtia
osului se produce acolo unde apare presiune, iar apozitia acolo unde exista tractiune a
fibrelor parodontale.

   De exemplu, la un molar inferior care se inclina mezial, lamina dura apare mai subtire
mezial la nivelul coletului dintelui si apical distal, in aceste zone producandu-se presiune.
Grosimea mai mare a laminei dura apare apical mezial si la colet distal, in aceste zone
producandu-se tractiunea fibrelor parodontale.

   In zonele de tractiune, traveele osoase sunt dispuse perpendicular pe lamina dura.

   Cand exista afectiunice duc la alterari ale metabolismului proteic poate aparea o resorbtie
atat a osului alveolar, cat si a laminei dura.

7
 17. Imaginea radiologica a spatiului periodontal:

   Largirea spatiului periodontal poate fi cauzata de o infectie acuta sau cronica, dar poate
avea si o etiologie traumatica; trebuie facut diagnosticul diferential intre aceste aspecte.

   Largirea spatiului periodontal de cauza traumatica se atribuie unui traumatism ocluzal sau
suprasolicitarii de cauza protetica (punti, microproteze) sau solicitarii nefiziologice provocate
de elementele de mentinere, sprijin si stabilizare (crosete).

   Existenta pungilor parodontale si marimea lor se apreciaza cu ajutorul conurilor de

gutaperca introduse in aceste pungi.

   Controlul radiografic parodontal este necesar si dupa aplicarea protezei.

   18. Imaginea radiologica a radacinilor dintilor stalpi:

   Ne intereseaza numarul radacinilor, lungimea, morfologia, tratamentele endodontice si

reactiile apicale.

   Dintii stalpi cu mai multe radacini au o suprafata mare de implantare, rezistenta la forte
fiind mai mare decat a monoradicularilor. Rezistenta este mai mare si daca radacinile sunt
divergente sau curbe. Lungimea mai mare a unei radacini este mai favorabila decat o
radacina scurta, care micsoreaza bratul de rezistenta intraalveolara a dintelui stalp. Cu cat
radacina imp,lantata in os este mai lunga, iar coroana dintelui mai mica, cu atat dintele stalp
este mai rezistent la mecanismul solicitarii prin parghie, si invers. Raportul coroana-radacina
minim admis pentru un monoradicular este de 1/1. Un pluriradicular poate fi utilizat ca stalp
si atunci cand raportul este in favoarea coroanei.

   Se pot evidentia radiologic tratamentele endodontice corecte sau incorecte, reactii apicale,
chisturi etc.

   Imaginea lizei osoase nu are intotdeauna o cauza infectioasa, ci poate avea o cauza
traumatica-ocluzala.

   19. La ce servesc modelele documentare?

- precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic, care ii va fi

explicat si motivat pacientului; ordinea tratamentelor va fi trecuta in fisa pacientului;

- utilizarea in scop didactico-pedagogic, putand fi prezentate medicilor si studentilor cazurile

clinice, etapele de tratament, solutiile protetice, prognosticul tratamentului;

- demonstrarea medico-legala a situatiei clinice cu care s-a prezentat pacientul si care poate
justifica oricand atitudinea terapeutica a medicului;

- explicarea si demonstrarea  complicatiilor edentatiei partiale pacientilor ce nu accepta

tratamentul protetic adjunct;

- cercetari asupra aspectelor clinice ale edentatiei partiale, frecventa diferitelor edentatii in
functie de varsta, sex, aspecte ale ocluziei.

8
   20. Clasificarea Kennedy:

- clasa I – edentatie bilaterala plasata posterior de dintii restanti (biterminala sau termino-
terminala);

- clasa a II-a – edentatia unilaterala posterioara dintilor restanti (uniterminala);

- clasa a III-a – edentatie laterala delimitata anterior si posterior de dintii restanti  (edentatie

intercalata sau laterala);

- clasa a IV-a – edentatie situata in regiunea frontala, de o parte si de alta a liniei mediane
(edentatie frontala).

   21. Reguli de utilizare a clasificarii Kennedy:

- clasificarea trebuie sa urmeze (nu sa preceada) extractiile dentare, care ar putea modifica
clasificarea initiala;

- daca al treilea molar lipseste , nu va fi luat in considerare in clasificare;

- daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stalp, el va fi luat in considerare in
clasificare;

- daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, neavand antagonist, el nu va fi
luat in considerare in clasificare;

- suprafetele edentate aflate cel mai in spate determina ordinea clasei de edentatie; alte
suprafete edentate decat cele care determina ordinea clasei de edentatie sunt denumite
modificari sau brese suplimentare si sunt in numar de 1 pana la 4;

- intinderea modificarilor nu este luata in considerare, ci doar numarul lor;

- primele 3 clase pot avea maxim 4 modificari; clasa a IV-a nu are modificari.

   22. Clasificarea Kennedy-Applegate:

- clasa I – edentatie distala bilaterala (termino-terminala);

- clasa a II-a – edentatie distala unilaterala (uniterminala);

- clasa a III-a – edentatie laterala care va fi tratata adjunct;

- clasa a IV-a – edentatie anterioara (frontala);

- clasa a V-a – edentatie laterala cu lipsa caninului; se indica tratament adjunct;

- clasa a VI-a – edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct.

9
   23. Care sunt partile componente ale unui paralelograf simplu cu brat orizontal
fix?

- soclul aparatului – placa metalica circulara care, datorita stabilitatii, asigura stabilitatea
aparatului pe masa de lucru;

- bratul vertical – fixat la marginea soclului, se continua cu bratul orizontal, care prezinta la
extremitatea libera  un dispozitiv sub forma unei tije, ce are posibilitatea sa se miste numai
in plan vertical; la extremitatea inferioara a acestei tije se pot fixa cu un surub accesoriile
paralelografului; tija verticala poate fi blocata la diferite inaltimi cu ajutorul unui surub;

- suportul (masa) pe care se fixeaza modelul – este o piesa individualizata, care se poate
misca in orice directie orizontala pe soclul aparatului; datorita unei articulatii sferice, modelul
poate fi inclinat in orice sens; articulatia se poate bloca cu ajutorul unui surub.

 24. Care sunt accesoriile paralelografului?

- tija de analiza, reperaj sau detectoare – serveste la aprecierea paralelismului fetelor

proximale ale dintilor stalpi, la punerea in evidenta a zonelor retentive subecuatoriale ale
dintilor stalpi, la evidentierea interfetelor cu proteza a unor zone dentare sau muco-osoase;
ea materializeaza axa de insertie a protezei;

- tija portmina de grafit – serveste la trasarea ecuatorului protetic, la marcarea zonelor de

interferenta dentara sau muco-osoasa cu proteza si la tripodarea modelului;

- tijele de masurare a retentivitatii subecuatoriale a dintilor stalpi = tije retentivometrice, joje

sau retentiometre, in numar de 3;

- spatulele de ceara sau razusele – pentru indepartarea si paralelizarea cerii subecuatoriale si

la deretentivizarea unor zone muco-osoase;

- spatulele convergente de 20 si 60.

   25. Enumerati timpii analizei modelului de studiu la paralelograf:

- stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei;

- trasarea ecuatorului protetic;

- stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului;

- fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf (tripodare).

   26. De cine este conditionata axa de insertie a protezei?

- planurile de ghidare;

- zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale
crosetelor;

- zonele de interferenta muco-osoasa sau dentare;

10
- fizionomie.

   27. Care sunt zonele de retentie favorabila?

   Zonele de retentie favorabila trebuie sa fie cuprinse intre 0,25 si 0,75 mm.

   Se considera ca pentru mentinerea protezei scheletate cu ajutorul crosetelor turnate

circulare, care au o flexibilitate mai mica, este suficienta o zona retentiva subecuatoriala de
0,25 mm. Pentru crosetele turnate divizate Roach, care au o flexibilitate mai mare, este
necesara o retentie de 0,50 mm, iar pentru crosetele mixte (cu brat retentiv din sarma) este
nevoie de o retentivitate de 0,75 mm.

   Aprecierea marimii retentivitatii se face cu tijele numite retentiometre, joje sau tije
retentivometrice.

   Retentivitatile se cauta pe fetele vestibulare ale dintilor stalpi, dar si pe fetele orale sau
proximale, in functie de topografia lor fiind ales si tipul de croset.

  28. Descrieti zonele de interferenta la mandibula:

- zona retromilohioidiana, care frecvent este retentiva, putand fi interferata de marginea

linguala distala a seilor;

- regiunea vestibulara a crestelor in dreptul premolarilor care, atunci cand este retentiva,
interfereaza cu marginea vestibulara laterala a seilor;

- regiunea vestibulara a crestelor in edentatii frontale (creste retentive), care pot interfera cu
cu marginea vestibulara frontala a seii;

- regiunea linguala centrala a procesului alveolar este retentiva in multe cazuri, putand
interfera cu conectorul principal sau cu marginea linguala a unei sei frontale;

- regiunea linguala laterala a unui proces alveolar sau a unei creste oblice;

- torusul mandibular, cand are forme anatomice deosebite.

   29. Descrieti zonele de interferenta la maxilar:

   Sunt mai rare si pot exista in urmatoarele regiuni:

- zona vestibulara a crestelor in edentatii frontale;

- zona vestibulara a crestelor in regiunea premolarilor;

- zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive;

- polul inferior al unei tuberozitati procidente poate face ca saua protezei aplicata peste
aceasta tuberozitate sa interfereze cu dintii inferiori sau cu creasta mandibulara.

11
   30. Definitia ecuatorului protetic:

   Ecuatorul protetic reprezinta linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o
anumita axa de insertie sau linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al
modelului. Are un traiect convex catre gingival pe fetele vestibulare si orale si un traiect
concav sau drept pe fetele proximale ale dintilor stalpi.

   31. Tripodarea modelelor:

   Reprezinta fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf. Metode:

- cu mina de grafit montata la paralelograf se trateaza 3 linii pe suprafata mucozala a

modelului la distanta una de alta, una anterior si 2 laterale, la stanga si la dreapta , in
regiunea poaterioara a modelului;

- pe soclul modelului sunt taiate 3 santuri verticale, unul in regiunea posterioara si 2 laterale,
cu o spatula ascutita.

   32. Enumerati etapele tratamentului preprotetic:

- interventiile chirurgicale;

- tratamentul parodontal;

- tratamentul de echilibrare ocluzala;

- tratamentul ortodontic;

- tratamentul conservativ odontal;

- implanturile transfixiante;

- proteza partiala acrilica provizorie.

12
   33. Tratamentul preprotetic de echilibrare ocluzala:

   Are in vedere 3 aspecte:

- realizarea unui plan de ocluzie corect;

- eliminarea contactelor premature si a interferentelor;

- refacerea DVO.

   Pentru nivelarea planului de ocluzie sunt necesare:

- slefuiri la nivelul cuspizilor;

- amputari coronare urmate de devitalizari, gingivectomie sau alveoloplastie si acoperirea cu

microproteze;

- indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare;

- extractia dintelui si chiar rezectia modelanta a osului (in cazul molarilor superiori egresati
impreuna cu tuberozitatea).

   34. Descrieti etapele tratamentului proprotetic:

- interventii chirurgicale asupra mucoasei;

- interventii chirurgicale asupra osului;

- interventii asupra dintilor stalpi;

- acoperirea dintilor stalpi cu microproteze;

- solidarizarea dintilor stalpi;

- atitudinea fata de bresele suplimentare care complica diferitele clase de edentatii.

   35. Care sunt interventiile proprotetice chirurgicale asupra mucoasei?

- frenul labial inserat aproape de muchia crestei frontale – frenotomie, frenectomie,

frenoplastie;

- frenul lingual inserat aproape de parodontiul marginal sau in forma de evantai –

fremotomie;

- bridele laterale inserate aproape de muchia crestelor – incizia lor;

- hipertrofiile si hiperplaziile de la nivelul versantelor crestelor, fundurilor de sac sau boltii

palatine – excizia lor;

- plastia santurilor vestibulare sau linguale.

13
   36. Care sunt interventiile proprotetice chirurgicale asupra osului?

- neregularitatile osoase – rezectii localizate, regularizari de creste;

- creste retentive – rezectii modelante;

- torus maxilar sau mandibular de dimensiuni exagerate – rezectie;

- tuberozitati exagerat de retentive sau procidente – rezectii modelante;

- atrofii marcate ale crestelor – reconstituiri plastice cu diferite tipuri de transplanturi.

   37. Descrieti prepararea unui lacas pentru pinten extern:

   Ca dimensiuni, latimea unui lacas trebuie sa fie 1/3 din latimea vestibulo-orala; lungimea –
1/4  din diametrul mezio-distal al dintelui; adancimea – la nivelul crestei marginale de 1,5
mm.

   Pregatirea lacasului se face utilizand pietre diamantate sferice. Se incepe cu o piatra mai
mare, cu diametru de 3 mm, cu care se actioneaza asupra crestei marginale, reducand-o cu
aproximativ 1,5 mm. Aceasta margine trebuie rotunjita.

   Cu acceasi piatra diamantata se da forma lacasului. Apoi, cu o piatra diamantata sferica cu
diametrul de 2 mm, se adanceste lacasul, dandu-i-se o forma concava si o inclinare usoara
catre centrul dintelui. Finisarea se face cu gume abrazive adecvate ca marime sau cu freze
de finisat amalgam. Pot fi aplicate substante cu fluor, care asigura o oarecare protectie
impotriva cariilor si fac zona respectiva mai putin sensibila la iritantii mecanici si chimici.

   38. Descrieti prepararea unui lacas pe dintii anteriori:

   Lacasele supracingulare sunt trepte supracingulare care nu pot fi realizate decat pe dinti cu
cingulum bine reprezentat (caninii superiori, centralii superiori, mai rar caninii inferiori).

   Latimea treptei va fi de 1 mmsi se realizeaza cu o piatra diamantata cilindrica.

   Lacasele incizale – pot fi realizate pe orice dinte frontal, cu conditia ca pintenul incizal sau
gheruta incizala sa nu jeneze raporturile functionale de ocluzie. Ele se prepara mai ales pe
caninii inferiori, intre canin si lateral sau intre toti frontalii, cu o piatra diamantata flacara sau
cu un disc diamantat.

   Slefuirea se continua si interdentar, pe fata linguala, astfel incat conectorul secundar sa nu

fie prea proeminent, fiind sesizat usor de limba.

   Intre canin si lateral, lacasul are forma triunghiulara, cu varful in jos. Muchiile rezultate
trebuie rotunjite.

14
   39. In ce situatii este indicata acoperirea dintilor stalpi cu microproteze?

- prezenta a numeroase carii tratate si netratate;

- igiena defectuoasa;

- tendinta la carii;

- lipsa retentivitatilor naturale;

- pierdere de substanta dentara in cantitate mare prin remodelara fetelor laterale;

- lacase ocluzale care depasesc mult stratul de smalt;

- slefuirile mari ale dintilor pentru nivelarea planului de ocluzie;

- rezistenta mecanica redusa a dintilor stalpi, din cauza unor carii profunde sau obturatii
masive;

- existenta unor microproteze vechi, necorespunzatoare ca adaptare sau nemodelate, in

vederea aplicarii crosetelor, impune indepartarea lor si refacerea corespunzatoare;

- abraziunea marcata;

- realizarea unor relatii ocluzale corecte cu antagonistii;

- utilizarea sistemelor speciale de sustinere.

   40. Cum trebuie sa arate o coroana metalica in vederea aplicarii unui croset
dentar?

- lacas sau lacase pentru pintenii ocluzali;

- convexitatea vestibulara de marimea adecvata tipului de croset;

- planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatie realizate in functie de axa de

insertie;

- fata orala fie perfect plana, dar paralela cu axa de insertie a protezei, fie prevazuta cu un
prag plasat la 1 mm de parodontiul marginal pe care se va plasa bratul opozant, care
realizeaza atat reciprocitatea, cat si sprijinul parodontal; latimea pragului este de 1 mm.

15
   41. Cand este indicata solidarizarea dintilor stalpi?

- dinti stalpi cu mobilitate moderata care se mentine si dupa tratamentul parodontal si de

echilibrare ocluzala;

- raportul coroana-radacina modificat in favoarea coroanei;

- la mandibula, cand in edentatia terminala pintenul ocluzal se plaseaza in foseta distala si nu

mezial;

- radacini scurte, chiar daca dintii stalpi au o implantare buna;

- cand, in edentatia terminala, sunt utilizate mijloace speciale de mentinere gen culise,
telescoape etc, care realizeaza legaturi foarte rigide cu seile;

- cand, radiografic, procesul alveolar este cantitativ si calitativ deficient;

- cand sunt putini dinti restanti (ex: clasa I);

- cand exista dinti izolati cu sau fara mobilitate;

- cand clasele principale de edentatii (I, II, III) se complica prin brese suplimentare; dintii
care limiteaza aceste brese vor fi solidarizati intre ei.

   42. Enumerati motivele pentru care se inchid bresele suplimentare:

- lipsa de paralelism dintre dinti face extrem de dificila insertia protezei cu mai multe sei
chiar la proteza scheletata;

- seile reprezentate de un singur dinte artificial sunt putin rezistente si se pot fractura;

- atrofia crestelor pe care se sprijina sei reduse in suprafata este rapida;

- transmiterea presiunilor pe o suprafata mica poate duce la durere;

- daca pacientul ramame fara proteza poate fi afectat d.p.d.v. fizionomic;

- dintii pe care se aplica crosetele sunt mai putin rezistenti la solicitarile mecanice ale
protezei, devenind destul de rapid mobili;

- protezele sunt mai complicate cu multe elemente, ceea ce reduce din precizia adaptarii in
gura.

16
   43. Avantajele inchiderii breselor suplimentare:

- simplificarea planului protezei;

- ax de insertie facil;

- solidarizarea dintilor;

- elementele de agregare vor fi modelate special pentru aplicarea optima a crosetelor;

- pacientul poate ramane fara proteza, fizionomia nefiind afectata;

- proteza este mai rezistenta d.p.d.v. mecanic;

- dintii restanti vor fi pastrati mai mult timp pe arcada;

- se mareste valoarea functionala a protezei datorita unui sprijin parodontal mai eficient;

- atrofia suportului muco-osos este mai mica;

- confortul pacientului este imbunatatit prin micsorarea volumului protezei;

- deplasarile protezei vor fi mai eficient neutralizate;

- se pot realiza mentineri fizionomice prin aplicarea unor sisteme speciale.

   44. Care sunt zonele protetice pozitive?

   La maxilar:

- dinti restanti si mai ales dinti stalpi;

- creste alveolare cu cele 2 zone de sprijin;

- bolta palatina si tuberozitatile.

   La mandibula:

- dinti restanti;

- crestele alveolare cu cele 2 zone de sprijin;

- tuberculul piriform.

17
   45. Care sunt zonele protetice negative?

   La maxilar:

- parodontiul marginal;

- papila incisiva;

- rugile palatine;

- rafeul median maxilar;

- torusul palatin;

- zonele grasoase Schroeder;

- bridele laterale;

- insertiile musculare si ligamentare.

   La mandibula:

- parodontiul marginal;

- frenul limbii si insertia planseului bucal;

- mucoasa procesului alveolar in zona linguala;

- linia milohioidiana, bridele laterale, insertiile musculare si ligamentare;

- torusul mandibular.

   46. Descrieti directia, sensul si durata fortei de masticatie:

- directia este predominant verticala, perpendiculara pe planul de ocluzie, dar apar si

componente oblice si orizontale, prin descompunerea acestor forte verticale pe planurile
inclinate cuspidiene; fortele verticale sunt cele mai bine suportate de dintii restanti, solicitand
toate fibrele parodontale, spre deosebire de fortele oblice si orizontale, care nu sunt bine
tolerate de parodontiu si au actiune dislocanta pentru proteza partiala;

- sensul fortei functionale de masticatie este de jos in sus;

- durata fortei functionale de masticatie este intermitenta, masticatia facandu-se ritmic, prin
inchiderea si deschiderea gurii; aceasta contribuie la mentinerea troficitatii tesuturilor muco-
osoase, parodontale si musculare; intre mese, forta functionala de masticatie se declanseaza
numai pentru deglutitie; pentru incizia si triturarea alimentelor, se apreciaza ca in cursul unei
zile mandibula este presata de maxilar aproximativ 30 de minute (pentru 3 mese); deglutitia,
care se face in IM, se produce de circa 590 de ori in 24 ore, media contactelor interdentare
fiind de aproximativ 3 ori mai mare decat in masticatie.

18
   47. Factorii de care depinde mentinerea indirecta:

- eficacitatea mentinerii directe; mentinerea indirecta incepe sa functioneze cand mentinerea

directa a fost invinsa;

- distanta de plasare a elementelor contrabasculante fata de axa de basculare; ea depinde la

randul ei de lungimea seilor terminale si de situarea axei de basculare;

- locul plasarii elementelor contrabasculante fata de axa de basculare; cu cat sunt plasate
mai departe de axa de basculare, cu atat eficienta lor este mai mare; de obicei elementele
contrabasculante sunt aplicate pe canin si in foseta meziala a primului premolar, deoarece
incisivii (care sunt cei mai departati de axa de basculare) nu ofera decat foarte rar conditii
pentru aplicarea corecta a opritorilor de basculare;

- rigiditatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculant, ca si a

conectorului principal in care se termina acest conector secundar;

- existenta unui lacas special pregatit pe dintii stalpi indirecti, in care sa se aplice elementul
contrabasculant, la fel ca pentru un pinten ocluzal, incizal sau supracingular;

- valoarea parodontala a dintilor stalpi indirecti; nu vor fi aplicate elemente contrabasculante

pe dintii mobili, suprasolicitarea ducand rapid la pierderea lor.

19
   48. Care sunt si unde se plaseaza elementele contrabasculante:

   * la protezele scheletate ce trateaza edentatii de clasa I, elementele contrabasculante se

aplica bilateral; acestea sunt:

- pintenii ocluzali plasati in foseta meziala a primului premolar, cand este o edentatie
termino-terminala molara;

- pintenul supracingular pe canin va fi utilizat cand lipsesc premolarii secunzi, pentru

aplicarea lui fiind necesar sa se creeze o treapta;

- crosetul continuu este un bun element contrabalansant numai daca are la extremitati un
eficient sprijin parodontal, realizat prin pinteni ocluzali sau gherute incizale; crosetul continuu
este indicat mai ales atunci cand ramane prezent numai grupul dintilor frontali; sprijinul
crosetului continuu in aceste cazuri se face numai pe canin, printr-o gheruta incizala plasata
intr-un lacas incizal mezial sau printr-o gheruta plasata intre canin si lateral; gherutele sunt
indicate mai ales la mandibula, unde caninii nu au cingulum;

- gherutele sau pintenii incizali plasati intre toti dintii frontali au o actiune contrabasculanta
foarte eficienta, insa efectul nefizionomic lasa mult de dorit, iar frecventa cariilor in lacasele
incizale face ca aceste elemente protetice sa fie rar utilizate;

- conectorii principali dento-mucozali au un bun efect contrabasculant, cu conditia sa aiba un

sprijin parodontal eficient, a.i. sa nu actioneze pe planuri inclinate;

- sistemele speciale (culise, coroane telescop) pot avea si efecte contrabasculante, insa,
pentru a evita uzura lor prematura, efectul de mentinere indirecta trebuie preluat de pintenii
interdentari, supracingulari sau de crosetul continuu cu care trebuie sa fie conceputa
proteza.

   * la protezele scheletate ce trateaza edentatii de clasa a II-a elementul contrabasculant

este plasat pe partea opusa edentatiei terminale si este reprezentat de un pinten ocluzal
plasat in foseta meziala a primului premolar; daca edentatia prezinta suplimentar o bresa
laterala, pintenul cel mai mezial de partea edentatiei laterale are, in afara rolului de sprijin
pentru saua laterala, si un rol de element contrabasculant.

   * la protezele scheletate care trateaza edentatii de clasa a IV-a intinse, bascularea prin
desprindere poate fi evitata de catre pintenii ocluzali cei mai distali ai crosetelor Bonwill care
se aplica acestor proteze, pinteni care au avantajul de a fi plasati departe de edentatie; un
efect favorabil au si crosetele aplicate pe dintii limitanti bresei frontale; i se atrage atentia
pacientului sa nu utilizeze in masticatie dintii frontali.

20
   49. Enumerati functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante:

- stabilizarea orizontala a protezei;

- imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctelor de contact;

- impiedicarea deplasarii catre mucoasa a conectorului principal;

- transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti;

- rigidizarea elementelor componente ale protezei (bara linguala si croset continuu).

  

   50. Metodele prin care se poate evita bascularea prin infundare:

- amprente de compresiune, mai ales la mandibula;

- sei terminale extinse la maximum, dar in limite fiziologice, cu acoperirea obligatorie a

zonelor biostatice reprezentate de tuberozitati si de tuberculul piriform;

- conectori principali la maxilar, de latime echivalenta cu intinderea edentatiei;

- captusirea si rebazarea seilor.

   51. Care sunt efectele deplasarilor protezelor partiale:

- efecte disortodontice rapide si brutale, manifestate prin inclinari, rotatii sau vestibularizari
ale dintilor restanti si mai ales ale dintilor stalpi;

- eroziuni si leziuni carioase favorizate si de duritatea mare a aliajului crom-cobalt;

- afectarea parodontiului marginal;

- afectarea parodontiului profund, mai ales la dintii stalpi;

- leziuni mucozale (stomatopatii protetice) cu diferite aspecte;

- atrofie osoasa in ritm accelerat;

- devieri ale mandibulei pentru a gasi pozitii in care proteza sa fie stabila (pozitii de
necesitate);

- inconfort pentru pacient;

- adaptare psihica si biologica imposibil de realizat, pacientul renuntand la proteza;

- aparitia unor ticuri si malfunctii.

21
   52. Caracteristicile comune ale conectorilor principali:

   * rigiditatea – datorita rigiditatii toate solicitarile functionale la care este supusa proteza
vor fi distribuite intregii suprafete de sprijin dento-parodontal si muco-osos; numai prin
rigiditatea conectorului principal celelalte componente ale protezei isi pot indeplini functiile,
avand un suport stabil; rigiditatea se obtine prin latimea conectorului principal la maxilar si
prin grosimea si profilul deosebite ale barei linguale la mandibula;

   * profilaxia tesuturilor campului protetic – conectorii principali nu trebuie sa produca nici o
suferinta tesuturilor parodontale marginale sau mucoasei in timpul functiunilor, static sau la
insertia si dezinsertia protezei; la maxilar sunt zone care trebuie despovarate de presiuni
(papila incisiva, rugile palatine, rafeul median, torusul palatin) sau zone fata de care
conectorul principal trebuie sa treaca la distanta (parodontiul marginal, torus maxilar
exagerat); la mandibula bara linguala trebuie sa fie la distanta de mucoasa procesului
alveolar si de parodontiul marginal; despovararea se face prin folierea modelului functional;

   * confortul pacientului – acesta se realizeaza prin:

- simetria conectorului principal fata de linia mediana;

- aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital;

- plasarea conectorului principal a.i. sa nu schimbe substantial conturul tesuturilor cu care

vine in contact;

- reproducerea cat mai fidela a conturului anatomic pe care il acopera;

- acoperirea tesuturilor, care nu trebuie sa fie mai mare decat cea minima necesara;

- intalnirea conectorilor principali cu celelalte elemente ale protezei trebuie sa se faca in

unghiuri rotunjite, iar suprafata externa a conectorului sa fie perfect lustruita.

22
   53. Pozitia barei linguale:

- bara linguala este plasata in dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular,
intre parodontiul marginal si fundul de sac lingual;

- fata de parodontiul marginal, marginea superioara a barei linguale se afla la o distanta de

4-5 mm;

- extremitatea inferioara este plasata in fundul unui sac lingual a.i. sa nu impiedice
mobilitatea fiziologica a planseului bucal sau a frenului
limbii;                                                                                                                 --
trebuie sa fie plasata la distanta de 0,30-2 mm fata de mucoasa planseului
alveolar;                                                                                                                        
                                                                                                                                    
                      

- plasarea cat mai aproape de planseul bucal evita interferenta cu limba in timpul diferitelor
functii si retentiile alimentare sub bara;

- pentru plasarea corecta a barei linguale in fundul de sac este necesara o buna amprentare,
mai ales a zonei linguale centrale, ceea ce se poate obtine utilizand linguri individuale corect
adaptate si miscari functionale ale limbii in timpul amprentarii functionale.

   54. Distantarea barei linguale:

   Fata de mucoasa procesului alveolar, bara linguala trebuie sa fie plasata la o distanta de
0,30-2 mm, in functie de sprijinul protezei, forma anatomica a procesului alveolar si rezilienta
mucoasei crestelor alveolare. Distantarea se face prin foliere cu ceara speciala pe modelul
functional. Fiind la distanta de mucoasa, bara linguala nu va transmite presiuni asupra
mucoasei procesului alveolar.

- cand proteza are sprijin dento-parodontal, folierea va fi minima, de 0,30 mm;

- cand proteza are sprijin mixt, grosimea foliei va fi mai mare, in functie de rezilienta
mucoasei pe care se sprijina seile terminale; daca procesul alveolar este vertical si rezilienta
minima, folierea va fi de 1 mm; daca procesul alveolar este oblic, folia va fi de 1,5 mm, iar
daca rezilienta mucoasei crestelor este mare, folia va fi de 2 mm;

- cand procesul alveolar este retentiv (concav) sau dintii sunt usor lingualizati, folierea va fi
de 1,5-2 mm;

- cand exista torus mandibular, folierea se va face in functie de marimea torusului, grosimea
fiind de 0,50-1 mm.

23
   55. Profilul si dimensiunile barei linguale:

   Profilul:

- forma cea mai adecvata a barei linguale pe sectiune este cea semipiriforma;

- portiunea cea mai voluminoasa este plasata catre fundul de sac, iar extremitatea subtiata
catre parodontiul marginal;

- forma semipiriforma contribuie la confortul pacientului, limba venind in contact cu

portiunea ingusta a barei;

- forma semipiriforma asigura si rezistenta mecanica a barei;

- muchia inferioara a barei din apropierea mucoasei procesului alveolar trebuie rotunjita,
pentru a evita lezarea mucoasei.

   Dimensiuni:

- inaltimea barei linguale este de 4-5 mm;

- grosimea este de 1 mm la extremitatea superioara si de 3 mm la cea inferioara;

- cu cat bara linguala va fi mai lunga, cu atat grosimea trebuie sa fie mai mare, pentru a
asigura rezistenta mecanica si rigiditatea.

   56. Rolul crosetului continuu:

- rigidizarea barei linguale si marirea rezistentei mecanice a protezei;

- contribuie la sprijinul parodontal al protezei;

- asigura mentinerea indirecta a protezelor terminale (element antibasculant);

- stabilizeaza proteza in sens disto-mezial;

- solidarizeaza dintii restanti;

- poate reface punctele de contact pierdute prin migrarea orizontala a dintilor restanti.

24
   57. Caracteristicile conectorilor principali maxilari:

- sunt lati si au grosime mica; aceasta forma este cea mai confortabila pentru pacient;

- se prezinta sub forma de placute mai inguste sau mai late, in functie de marimea
edentatiei;

- latimea minima ar trebui sa fie egala cu marimea spatiului edentat;

- grosimea placutelor este cuprinsa intre 0,40 si 0,60 mm;

- cu cat placutele sunt mai inguste, cu atat grosimea trebuie sa fie mai mare si invers, in
cazul acoperirii complete a boltii palatine;

- conectorii principali maxilari vin in contact cu mucoasa boltii palatine; cei care au contact
numai cu mucoasa se numesc placute mucozale, iar cei care au contact si cu dintii restanti se
numesc placute dento-mucozale;

- cei sub forma de bare inguste dar groase sunt rar utilizati, fiind greu de suportat mai ales
in edentatiile terminale;

- in edentatiile terminale conectorii principali au si rolul de a transmite o parte din presiunile

de masticatie asupra boltii palatine;

- fata de parodontiul marginal al dintilor restanti, conectorii principali trebuie sa se opreasca

la o distanta de 5 mm, fiind paraleli cu acesta;

- anumite zone ale campului protetic acoperite de conectorii principali trebuie despovarate de
presiuni: papila incisiva, rugile palatine, torusul palatin, rafeul median ascutit;

- marginea anterioara si posterioara a conectorilor principali trebuie usor ingrosata pentru a

evita lezarea mucoasei si retentiile alimentare;

- torusul palatin mare poate modifica traseul transversal obisnuit al conectorului principal;

- limita posterioara a conectorului principal se afla inaintea liniei Ah.

25
   58. Placuta mucozala cu latime redusa:

- este un conector principal care se utilizeaza in edentatiile laterale (clasa a III-a) in care
proteza are sprijin dento-parodontal;

- latimea placutei este egala cu marimea spatiului edentat sau concordanta cu aria delimitata
de cele 4 puncte de sprijin parodontal al protezei;

- grosimea conectorului va fi de 0,60 mm; daca macheta conectorului principal este mai
subtire (0,40mm) este necesara o ingrosare la centrul si la extremitatile conectorului pentru
a se asigura rigiditatea si rezistenta mecanica;

- desi este in contact cu mucoasa boltii palatine, acest conector nu transmite presiuni
suportului muco-osos, deoarece proteza are sprijin dento-parodontal;

- nu ajunge in zona rugilor palatine;

- daca exista torus palatin sau rafeu median proeminent este necesara despovararea acestor
zone; grosimea folierii este in functie de marimea torusului (0,5-1 mm) sau a rafeului median
(0,3-0,4 mm).

   59. Placuta mucozala cu latime mare:

- este un conector principal utilizat in edentatiile terminale (clasa I si a II-a), cand crestele
sunt bine reprezentate, exista mai mult de 6 dinti restanti, iar torusul este mic sau absent;

- mai este indicata in edentatiile latero-terminale;

- acopera circa 2/3 din suprafata boltii palatine;

- limita lui anterioara, care ajunge de obicei in zona rugilor palatine, este reprezentata de o
linie imaginara ce uneste cei mai anteriori pinteni ocluzali; acesta margine trebuie sa se
termine in depresiunea dintre 2 rugi si nu pe proeminenta unei rugi;

- limita posterioara este mai anterioara de linia Ah;

- latimea trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea seilor;

- in zona de unire cu seile metalice placuta mucozala este mai groasa si prezinta un prag
extern si unul mucozal, la care se va termina acrilatul seilor;

- jonctiunea cu conectorii secundari se face in unghiuri rotunjite;

- alaturi de despovararea torusului si a rafeului median este necesara si folierea rugilor

palatine pe care le acopera placuta, cu o folie de 0,2-0,3 mm;

- cu cat sunt mai late, cu atat imbunatatesc mentinerea prin adeziune;

- in dreptul dintilor laterali este necesara decoletarea, placuta trecand la 5 mm de

parodontiul marginal.

26
   60. Placuta mucozala fenestrata:

- este un conector principal indicat cand exista un torus palatin mare situat in mijlocul boltii
sau cand pacientii tolereaza cu dificultate o placa palatinala completa;

- se poate utiliza in toate tipurile de edentatii;

- are forma de paralelogram cu unghiuri rotunjite;

- lasa libera zona centrala a boltii palatine;

- este considerat cel mai rigid conector principal, dar este cel mai putin utilizat;

- placuta anterioara este mai lata (6-9 mm); se plaseaza cu marginea anterioara la cel putin
5 mm de parodontiul marginal al dintilor frontali, paralel cu acesta si intre 2 rugi palatine,
fara sa depaseasca pintenii cei mai anteriori; fata externa a placutei anterioare trebuie sa
redea forma anatomica a zonei pe care se aplica;

- placuta posterioara este mai ingusta (4-5 mm) si ajunge pana in apropierea liniei Ah; pe
sectiune trebuie sa fie semiovala;

- placutele anterioara si posterioara vor fi unite de 2 benzi laterale de 5-6 mm latime, plasate
paralel cu parodontiul marginal al dintilor laterali si la o distanta de 5 mm de acesta;

- este necesara despovararea rugilor palatine acoperite de placuta anterioara si a rafeului

median.

   61. Placuta mucozala in forma de U:

- este un conector principal indicat numai in cazurile in care exista un torus palatin mare,
plasat posterior, pana aproape de limita distala a palatului dur;

- marginea anterioara se plaseaza la cel putin 5 mm de parodontiul marginal al dintilor

frontali si laterali, iar marginea posterioara ajunge pana in apropierea bazei torusului;

- zonele de despovarare sunt aceleasi;

- pentru a fi suficient de rigid, acest conector trebuie sa aiba o grosime de 0,60 mm.

27
   62. Placuta dento-mucozala:

- este un conector principal indicat cand exista putini dinti restanti (numai grupul frontal),
creste bine reprezentate sau torus palatin situat posterior;

- poate fi utilizat si in edentatiile asociate cu brese frontale, dintii artificiali fiind fixati in
conectorul principal;

- placuta dento-mucozala ajunge pe dintii frontali pana in regiunea supracingulara; la acest

nivel marginea conectorului fiind subtiata, se pierde lin pe dinti;

- in regiunea laterala este necesara decoletarea, eliberand parodontiul pe o distanta de 5

mm;

- latimea placutei dento-mucozale trebuie sa asigure rigiditatea protezei, dar si ocolirea unui
torus mare;

- placuta dento-mucozala maxilara trebuie sa aiba un sprijin parodontal corect, prin

realizarea de trepte supracingulare pe canini si incisivii centrali daca este posibil sau prin
pinteni ocluzali;

- placuta nu trebuie sa se sprijine  pe planuri inclinate, pentru ca are un efect

disortodontic  asupra dintilor restanti si nici sa modifice raporturile corecte de ocluzie;

- zonele de despovarare sunt: parodontiul marginal (0,2 mm), papila incisiva (0,2-0,3 mm),
rugile palatine si rafeul median.

   63. Enumerati functiile crosetelor:

- mentinerea (retentie sau ancorare);

- stabilizarea;

- sprijinul (parodontal);

- incercuirea;

- reciprocitatea;

- pasivitatea;

- mentinerea indirecta.

28
   64. Care sunt factorii de care depinde mentinerea protezei:

- marimea retentivitatii zonei subecuatoriale in care este angajata portiunea flexibila a

bratului retentiv;

- gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului retentiv;

- numarul crosetelor si pozitia lor;

- gradul de frictiune dintre dinte si croset;

- implantarea dintilor stalpi;

- tipul de croset;

- fizionomia.

   65. Definitia ecuatorului anatomic, de implantare, de malpozitie:

   Ecuatorul anatomic este linia trasata cu ajutorul paralelografului ce trece prin punctele cele
mai convexe ale coroanei unui dinte izolat, care este plasat in pozitie verticala pe masuta
paralelografului. Nu este utilizat in scopul plasarii bratului retentiv al crosetului turnat.

   Ecuatorul de implantare apare ca urmare a implantarii normale, inclinate a dintilor in

maxilare. Trece tot prin convexitatile maxime. Nu este utilizat pentru aplicarea crosetelor
protezelor partiale, dar poate fi utilizat pentru aplicarea  crosetelor unor aparate mobile de
imobilizare a dintilor parodontotici, fara a exista edentatii.

   Ecuatorul de malpozitie apare cand arcada dentara nu mai este integra, dintii vecini
spatiilor edentate suferind migrari, iar axul de implantare al acestor dinti fiind diferit. Este
utilizat numai pentru aplicarea crosetelor din sarma ale protezelor acrilice.

   66. Care este linia ecuatoriala tipica:

   Reprezinta ecuatorul protetic plasat aproximativ la mijlocul distantei cervico-ocluzale pe

fata proximala dinspre edentatie si care trece apoi in diagonala pe fetele laterale (vestibualra
si orala), apropiindu-se de colet spre fata proximala opusa edentatiei.

   67. Care sunt liniile ecuatoriale atipice:

- linia ecuatoriala diagonala – pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la nivelul fetei proximale
dinspre edentatie, coboara oblic pe fetele laterale si ajunge pe fata proximala opusa
edentatiei in vecinatatea coletului; se intalneste mai frecvent la canini si premolari;

- linia ecuatoriala inalta – este plasata in apropierea fetei ocluzale, atat vestibular, cat si oral;
se intalneste frecvent la premolarii inferiori inclinati lingual si la premolarii superiori inclinati
vestibular;

- linia ecuatoriala coborata – este plasata in apropierea coletului si se intalneste pe fetele

proximale ale dintilor care prezinta pe fetele laterale un ecuator inalt si pe dintii conici; se
intalneste mai frecvent pe molari.

29
   68. Descrieti functia de stabilizare a unui croset:

- este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale ale protezei;

- la stabilizare contribuie toate portiunile rigide supraecuatoriale ale crosetului;

- crosetele circulare au o actiune de stabilizare mai buna decat crosetele divizate;

- pentru a se obtine stabilizarea, elementele rigide ale crosetului trebuie plasate bilateral,
asigurandu-se stabilizarea in sens transversal, dar si pe fetele proximale ale dintilor stalpi,
pentru asigurarea stabilitatii in sens mezio-distal;

- prelungirea bratelor opozante rigide pe mai multi dinti sau chiar pe toti dintii mareste
stabilizarea, solicitarile orizontale periculoase pentru parodontiul dintilor stalpi fiind distribuite
pe un numar mai mare de dinti;

- solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi mareste valoarea lor parodontala si

rezistenta la miscarile orizontale ale protezei.

   69. Descrieti functia de sprijin a unui croset:

- reprezinta functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directia ocluzo-
mucozala a protezei (de infundare), asigurandu-i acesteia sprijinul parodontal;

- elementul principal care asigura sprijinul parodontal este pintenul;

- la sprijin contribuie toate elementele rigide supraecuatoriale ale crosetului;

- este indicat si se poate realiza sprijinul parodontal al unei proteze chiar atunci cand exista
un singur dinte restant.

   70. Descrieti pintenii interni ce asigura sprijinul unei proteze:

- pot fi utilizati in edentatiile clasa a III-a si mai rar in edentatiile clasa a IV-a, pe dintii care
limiteaza bresele, sprijinul fiind pur dento-parodontal;

- dintii stalpi vor fi acoperiti de microproteze (coroane turnate, coroane mixte sau de
substitutie), in care se realizeaza cavitati in forma de „coada de randunica”, deschise catre
edentatie si plasate pe fata ocluzala; pintenii care ocupa aceste lacase se continua cu cele 2
brate ale crosetului si conectorul secundar;

- acest tip de pinten realizeaza un sprijin parodontal eficient, care actioneaza mai aproape de
axul dintelui stalp, asigura o buna stabilizare a protezei si are o mare rezistenta mare
mecanica;

- in edentatiile terminale pot fi realizati pinteni interni plasati in cavitati realizate in

microproteze; cavitatile sunt plasate interdentar, au forma cilindrica si in ele se aplica un
pinten intern care preia o parte din solicitarile sistemului de mentinere (culise, capse), mai
ales rolul antibasculant si mai putin pe cel de sprijin.

30
   71. Caracteristicile pintenilor externi principali:

   Vor fi proiectati si realizati a.i. fortele transmise de ei sa fie paralele cu axul lung al dintilor
stalpi si cat mai aproape de acest ax. In acest scop trebuie ca:

- pintenii sa fie plasati intr-un lacas in forma emisferica si cu inclinare adecvata; lacasul
poate fi preparat pe dinti neacoperiti, pe microproteze, incrustatii sau obturatii din amalgam;
pintenii nu se aplica pe fete inclinate si nepregatite pentru pinteni;

- pintenii sa aiba o rigiditate absoluta; rigiditatea este dependenta de forma, marimea si

grosimea pintenului, de aliajul din care este confectionat, de legatura cu conectorul sau
secundar; cu cat saua este mai lunga, cu atat pintenul si conectorul secundar trebuie sa fie
mai rezistenti;

- forma pintenului ocluzal sa fie triunghiulara, cu varf rotunjit, plasat spre centrul fetei
ocluzale; baza este mai lata si face legatura cu conectorul secundar;

- marimea pintenului sa fie dependenta de dintele pe care se aplica; lungimea trebuie sa fie
¼ din latimea mezio-distala, iar latimea 1/3 din latimea vestibulo-orala a dintelui stalp;
grosimea va fi de 1,5 mm la unirea cu conectorul secundar si de 1 mm spre varf;

- pentru a putea sa-si indeplineasca rolul orice pinten trebuie sa se continue cu un conector
secundar, unirea dintre ei trebuind sa se faca intr-un unghi de 90 0 sau mai mic, ceea ce se
obtine prin prepararea inclinata a lacasului spre centrul dintelui.

   72. Functiile pintenilor principali:

- asigura sprijinul parodontal al protezei, impiedicand deplasarea ei spre mucoasa; in

edentatiile de clasa a III-a si a IV-a reduse, pintenii transmit integral presiunile de masticatie
dintilor stalpi, asemanator unei punti dentare, iar in edentatiile de clasa I si a II-a transmit
doar o parte din presiunile de masticatie, celelalte fiind transmise prin sei crestelor alveolare;

- mentin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de ocluzie;

- mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonisti, diminuand atrofia crestelor si evitand
lezarea parodontiului marginal;

- mentin bratele crosetului in pozitie constanta, stabila fata de ecuatorul protetic si zona de
retentie a dintilor stalpi;

- reduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelor, care poate sa apara uneori in
masticatie, mai ales la protezele cu sprijin mucozal;

- plasati in fosetele vecine edentatiei, evita retentiile alimentare intre sei si dintii stalpi,
realizand un punct de contact perfect;

- plasati interdentar, pot reface punctele de contact pierdute  prin migrarile orizontale ale
dintilor;

- intervin in stabilizarea orizontala a protezei;

31
- pot impiedica migrarile verticale ale unor dinti (mai ales molari) care nu au antagonisti.

   73. Descrieti functia de incercuire a unui croset:

- este functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai mult de 180 0 din circumferinta
dintelui;

- la incercuire trebuie sa ia parte numai portiunile rigide ale crosetului (bratul opozant,
portiunea supraecuatoriala a bratului retentiv, conectorul secundar in zona supraecuatoriala
sau cea plasata pe ecuator – pentru crosetele circulare – si bratul opozant si zona
conectorului secundar – pentru crosetele divizate);

- incercuirea are rolul de a asigura stabilizarea orizontala a protezei in sens sagital si

transversal;

- contribuie la sprijinul parodontal si la mentinerea protezei, prin efectul de frictiune dintre

croset si dintele stalp.

   74. Descrieti functia de reciprocitate a unui croset:

- este functia crosetului prin care se neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv
care solicita orizontal dintele stalp in timpul insertiei si dezinsertiei protezei;

- pentru a evita acest efect, dintele stalp trebuie sa fie sprijinit de catre bratul opozant  tot
timpul cat portiunea flexibila a bratului retentiv este solicitata in insertia si dezinsertia
protezei;

- de obicei, bratul opozant este rigid si se plaseaza supraecuatorial, ceea ce face ca la

insertia protezei primul contact cu dintele stalp sa fie facut de portiunea flexibila a bratului
retentiv, iar mai tarziu va face contact si bratul opozant, timp suficient pentru solicitarea
nefiziologica a dintelui stalp; la dezinsertie, bratul opozant pierde contactul cu dintele stalp
exact in momentul in care portiunea flexibila a bratului retentiv intra in tensiune maxima
pentru a trece de ecuatorul protetic;

- in mod corect ar trebui ca la insertia protezei bratul opozant sa vina in contact cu dintele
stalp in acelasi timp cu bratul retentiv al crosetului si sa parcurga aceeasi distanta pe dinte
ca aceea pe care o parcurge bratul retentiv; la dezinsertia protezei cele 2 brate ar trebui sa
paraseasca in acelasi timp dintele stalp;

- reciprocitatea corecta poate fi realizata prin plasarea bratelor crosetului la acelasi nivel
orizontal sub ecuatorul protetic.

   75. Descrieti functia de pasivitate a unui croset:

- este functia crosetului prin care acesta, dupa ce este aplicat corect pe dintele stalp, nu
trebuie sa exercite nici o presiune asupra dintelui;

- toate bratele crosetului, chiar si portiunea flexibila a bratului retentiv, desi au contact cu
dintele, trebuie sa fie pasive in momentul in care asupra protezei nu se exercita nici o forta.

32
   76. Descrieti functia de mentinere indirecta a unui croset:

- crosetele turnate pot avea si functia de opritor de basculare (mentinerea indirecta), rol
neglijabil daca proteza este prevazuta cu mijloace contrabasculante corespunzatoare;

- efectul contrabasculant al crosetelor poate fi realizat astfel:

   * prin portiunile terminale flexibile ale bratelor retentive ale crosetelor circulare orientate
catre edentatie, care se proptesc in retentivitatea dintelui in momentul in care proteza are
tendinta sa basculeze prin desprindere;

   * prin jumatatea distala subecuatoriala, orientata catre edentatie, a portiunii orizontale a
crosetului divizat in „T”;

   * prin bratele opozante, mai ales cele care sunt plasate pe microproteze cu prag
supragingival.

   77. Caracteristicile crosetelor circulare:

- au cu dintele stalp un contact aproape circular si pe o mare suprafata;

- bratul retentiv ajunge in zona retentiva subecuatoriala dinspre ocluzal, utilizand pentru
mentinerea protezelor retentivitatile de pe fetele vestibulare sau orale;

- portiunea flexibila a bratului retentiv actioneaza prin tractiune asupra retentivitatii dintelui
stalp;

- insertia protezelor prevazute cu astfel de crosete este mai usoara decat dezinsertia;

- toate bratele pleaca dintr-un corp comun.

   78. Elementele crosetului Ackers:

- corpul crosetului – plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic pe una din fetele
proximale ale dintelui stalp; este rigid; intervine in stabilizarea orizontala a protezei si in
sprijinul parodontal;

- bratul retentiv, cu 2 portiuni: una supraecuatoriala (este rigida, intervine in sprijinul si

stabilizarea protezei), iar a doua o continua pe prima si reprezinta partea terminala flexibila a
bratului retentiv, cu rol de mentinere a protezei;

- bratul reciproc (contracroset, brat opozant) – este rigid; poate fi plasat supraecuatorial sau
pe ecuatorul protetic; are rol de sprijin, stabilizare si incercuire, dar nu si de reciprocitate;

- pintenul ocluzal – este rigid; se plaseaza intr-un lacas de pe fata ocluzala, mezial sau distal;
asigura sprijinul parodontal al protezei, dar intervine si in stabilizarea orizontala a protezei;

- conectorul secundar – face legatura crosetului cu saua protezei sau cu conectorul principal;
este rigid; intervine in stabilitatea orizontala a protezei.

33
   79. Descrieti crosetul inelar sau cu 4 brate:

- fata de crosetul Ackers prezinta in plus un pinten ocluzal auxiliar, plasat in foseta opusa
pintenului principal, de langa edentatie si un conector secundar de intarire ce pleaca din
pintenul auxiliar si se termina in conectorul principal sau in saua metalica;

- realizeaza un dublu sprijin – mezial si distal;

- conectorul secundar se plaseaza de acceasi parte cu bratul opozant in zona procesului

alveolar, dar la 0,2 mm de mucoasa;

- pe molarii superiori bratul retentiv este plasat vestibular, cu varful portiunii flexibile spre
distal, iar la molarii inferiori bratul retentiv este plasat lingual si deschis mezial;

- poate fi aplicat si pe premolari, caz in care bratul retentiv este plasat pe fata vestibulara;

- datorita contactului mare in suprafata si plasarii in regiunea posterioara de recomanda

acoperirea molarilor cu microproteze special modelate;

- este indicat de obicei pe molarul de 12 ani izolat;

- retentivitatea trebuie sa fie de maxim 0,5 mm pe molari si de maxim 0,25 pe premolari.

   80. Descrieti crosetul Bonwill:

- este foarte utilizat cand opus edentatiilor se afla o hemiarcada integra (edentatii clasa a II-
a sau  IV-a);

- poate fi folosit intre 2 molari, intre 2 premolari sau intre un molar si un premolar;

- este necesara crearea unui spatiu suficient pentru plasarea interdentara a corpului
crosetului, prin slefuire, largind nisa masticatorie; slefuirea fiind mare, se recomanda
acoperirea acstor dinti cu microproteze;

- cand nu se acopera dintii stalpi cu microproteze, pacientul trebuie sa aiba o igiena perfecta,
sa nu prezinte tendinta la carii, iar dintii sa aiba un contur favorabil aplicarii crosetului;

- cei 2 pinteni alaturati impiedica actiunea de pana a crosetului si patrunderea alimentelor

intre dintii stalpi;

- daca dintii sunt acoperiti de microproteze solidarizate se poate renunta la pintenii ocluzali,
sprijinul fiind asigurat de corpul crosetului plasat interdentar;

- conectorul secundar este unic, plasat interdentar pe fata orala si se termina in conectorul
principal;

- bratele retentive pot fi aplicate vestibular, oral sau diagonal, ca si bratele opozante;

- adancimea de retentie este de maxim 0,5 mm pe molari si de maxim 0,25 pe premolari.

34
   81. Caracteristicile crosetelor divizate:

- bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalic al protezei si nu dintr-un corp comun cu
celelalte brate, ca la crosetele circulare;

- portiunea terminala a bratului retentiv ajunge in zona de retentie a dintelui stalp dinspre
gingival si actioneaza asupra dintelui  la dezinsertia protezei prin impingere;

- dezinsertia protezelor prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara decat insertia;

- sunt mai putin vizibile decat crosetele circulare;

- contactul cu dintele stalp este mai mic decat al crosetelor circulare;

- elasticitatea bratelor retentive este mai mare decat a crosetelor circulare;

- bratele retentive au forme de litere; de aceea cele 7 crosete au fost notate prin sistemul
mnemotehnic CLUSTIR;

- bratul opozant, pintenul ocluzal si conectorul sau secundar sunt la fel cu cele ale crosetelor
circulare.

  82.Descrieti crosetul divizat in “T”

- cel mai cunoscut si utilizat ;

- bratul retentiv pleaca din sa cu traiectul orizontal sau usor oblic, la distanta fata de
mucoasa procesului alveolar ;

- in dreptul mijlocului fetei dintelui se ridica vertical, luand contact cu ecuatorul protetic la
mijlocul fetei vestibulare ;de la acest nivel pleaca cele doua portiuni orizontale ce formeaza
‘T-ul’mergand una spre fata M iar cealalta spre cea D

- in edentatiile terminale sub ecuator se plaseaza numai jumatatea D a ‘T-ului’ iar cea M pe
ecuator

- in edentatiile laterale se pot plasa sub ecuator ambele portiuni sau numai o jumatate
indiferent care ;

- bratele orizontale pot lua in unele situatii forma de ‘Y,crosetul fiind numit Budlong;

- pt a creste elasticitatea portiunii verticale a ‘T-ului’ se mareste lungimea conectorului

secundar al bratului retentiv,care trebuie sa plece din portiunea mijlocie a seii-acest tip de
croset se numeste Bonyhard

- pt fizionomie se poate renunta la portiunea M a “T”-ului, crosetul transformaandu-se in

semi-T

- acest croset este indicat mai ales pe canini si premolari sup.

- crosetul in “T”poate fi aplicat in toate tipurile de edentatii,atat pe canini,premolari si molari;

35
  83.Contraindicatiile crosetului in ‘T’

- nu poate fi aplicat in edentatiile terminale, cand zona retentiva se afla M sau dintele stalp
prezinta un ecuator protetic inalt(acesta ar produce un puternic efect de parghie) ;

- cand exista o zona retentiva muco-osoasa in dreptul portiunii alveolare a conectorului

secundar al bratului retentiv ;

- cand se impun cerinte de ordin fizionomic ;

  84.Descrieti crosetul Ney

nr.1                                                                                                                   -   - deriva
din crosetul Ackers

- este alcatuit dintr-un corp din care pleaca pintenul ocluzal,conectorul secundar si portiunile
supraecuatoriale ale bratelor retentive, acestea se termina prin portiunile flexibile in zonele
retentive subecuatoriale de pe fetele V si O

- asigura o mentinere dubla si reciproca

- se aplica pe dd ce prezinta linia ecuatorului protetic cu traiect tipic,fiind numit ecuator

protetic nr.1

- crosetul poate fi aplicat pe premolari si molari,adancimea de retentie fiind de maxim 0,25-

0,50 mm ;

 85.Descrieti crosetul Ney nr.2

- deriva din crosetul divizat in ‘T’

- are un piten ocluzal izolat situat in prelungirea conectorului secundar,care face legatura cu
saua, si 2 brate retentive asemanatoare crosetului in ‘T’

- se aplica pe dd la care linia ecuatorului protetic are un traiect numit ‘linia ecuatoriala de tip
2’ , opus traiectului liniei ecuatoriale de la crosetul nr 1

- traseul portiunii verticale a bratului retentiv cat si conectorul sau sec. sunt asemanatoare
crosetului in ‘T’

36
 86.Descrieti crosetul mixt Ney

- se aplica pe dd cu un ecuator protetic

inalt ;                                                                                                           -- partea
turnata este reprezentata de pintenul ocluzal si conectorul sau secundar ;

- bratele latetale sunt din sarma lipite la nivelul corpului crosetului iar extremitatile libere
ajung in zonele subecuatoriale retentive

 -acest croset nu asigura o buna stabilizare datorita flexibilitatii bratelor,nici o incercuire

buna ;

Amandoua bratele retentive din sarma sunt plasate in zone de retentie de 0,75 mm ;

 88.Descrieti crosetul R.P.I

Se utilizeaza in edentatiile terminale,pe dintele stalp care limiteaza M edentatiasi are rolul de
a evita tensiunea D in timpul bascularii.Este aplicat de obicei pe premolari si prezinta
urmatoarele parti:

- pinten ocluzul plasat in foseta meziala a dintelui stalp care se continua cu conectorul
secundar,plasat oral interdentar

-placa proximo-orala care vine in contact cu dintele stalp  pe suprafata de ghidare

proximala,dar si cu o mica suprafata pe unghiul disto-oral .Are rol de reciprocitate.

- brat retentiv divizat in ''I'' care pleaca din sa,asemanator cu toate crosetele
divizate .Portiunea verticala este perpendiculara pe parodontiul marginal,insa la distanta de
acesta,ca si de mucoasa procesului
alveolar.                                                                                                                        
                        Crosetul are contact minim cu dd in suprafata ;dintele stalp nu e solicitat
nefiziologic ;

37
  89.Descrieti sistemele  de culise.

  Sunt alcatuite dln 2 parti:

- matricea-este un tub cu diferite forme pe sectiune ;

- patricea -care culiseaza in interiorul matricei cu mare exactitate,avand aceeasi forma ;

  Dupa raportul cu microprotezele se pot

deosebi:                                                                                        - - culise
intracoronare-matricea va fi in interiorul perimetrului microprotezei ;          

- culise intra-extracoronare, caracterizate prin plasarea matricei partial intracoronar si partial

extracoronar

- culise extracoronare,caracterizate prin aceea ca matricea sau patricea sunt fixate in afara
perimetrului microprotezelor.

  Dupa forma pe sectiune a patricei, sunt: culise in''T'',''H'',trapez,circulare sau

ovale.                  Matricea sau patricea se fixeaza la dd restanti care sunt acoperiti de
microproteze,cealalta parte fixandu-se la nivelul scheletului metalic al protezei.Asamblarea
celor 2 parti componente ale culisei se face in gura asigurand mentinerea,sprijinul si
stabilizarea protezei precum si efectul fizionomic.                           Culisele sunt indicate
cand dd restanti au o inaltime suficienta care sa permita aplicarea de microprotezein care sa
fie fixat sistemul special. Fara afectarea suprafetei de frictiune ;nu se utilizeaza culise pe dd
cu inaltimeredusa sau
abrazati.                                                                                                     Pe dd stalpi
pot fi aplicate coroane turnate,coroane mixte,ceramo-metalice,coroane de substitutie.Culisele
se pot fixa si la
punti.                                                                                                            Fixarea
matricei sau patricei la microptroteze se face prin lipire sau supraturnare(in cazul celor
prefabricate)sau prin modelare sau aplicarea unor machete preformate la machetele
microprotezelor.                Indicatia de baza a culiselor este edentatia de cls.a III-a,in
edentatiile terminale cu obligativitatea solidarizarii fixe a cel putin 2 dd stalpi intre ei ; in
edentatia de cls. IV-a pot fi utilizate numai culise de dimensiuni mici.

38
   90.Descrieti sistemele de capse

   Capsele sunt sisteme speciale alcatuite dintr-o matrice tubulara ce se fixeaza pe suprafata
mucozala a seilor si o patrice de diferite forme,fixate la un
dispozitiv  radicular.                                           Exista capse simple care asigura
mentinerea protezei protezei prin frictiune si capseprevazute cu mijloace suplimentare de
retentie sau resorturi elastice    

   Dintre cele mai cunoscute capse mentionam:

- Capsele Biaggi-pot fi activate matricele iar patricele sferice  cu dispozitiv radicular.

- Capsele
CEKA                                                                                                                            
                 Capsele sunt confectionate din Au de 18 karate,Au platinat 10%
Palliag.                                                     Pentru o buna si echilibrata mentinere a
protezei sunt necesare 2 capse plasate la nivelul caninilor sau premolarilor-au un bun efect
fizionomic.                                                                                                                Ca
psele sunt livrate cu un disc de distantare a matricei de patrice in timpul polimerizarii
acrilatului.In edentatiile terminale,aceasta distantare permite protezei o miscare de basculare
prin infundare in timpul masticatiei-capsa se transforma intr-un ruptor de forte,cand exista
solicitare nefiziologica                                                  

Matricea este inelara iar patricea cilindro-conica este despicata.

-Capsele Vario-Kugel-Snap ale firmei Bredent.

                        

                                               

39
  91.Descrieti sistemele de bare cu calareti.

Exista mai multe tipuri de bare cu

calareti.                                                                                                  Barele sunt
lipite intre 2 microproteze,fie in regiunea laterala,fie in regiunea frontala.Calaretii,gratie unor
retentii,sunt fixati in fata mucozala a seilor din acrilat ale
protezelor.                                                       Sisteme
cunoscute:Gilmore,Dolder.                                                                                               
  Sistemul Gilmore-barele sunt dreptunghi pe sectiune sau rotunde ;au o sectiune de 1,5-
1,8-2 mm, confectionate din Au platinat ;la fel si calaretii care au sau nu retentii pt.acrilat si
au forma capului barei.

Sistemul de bare si calareti Dolder.Firma Degussa livreaza doua tipuri de bare :

-bare in forma de ''U'' cu lungimea de 50-200 mm in 2 marimi (tipul micro si tipul

normal).Calaretii au aceeasi lungime cu barele,prezinta sau nu retentii pentru acrilat.Aceste
bare se folosesc in.regiunea laterala ;sunt confectionate din Au platinat ca si calaretii.

-bare de forma ovoidala,livrate in aceleasi lungimi si de asemenea in 2 marimi,din aceleasi

aliaje.Sunt utilizate numai ln regiunea frontala,mai ales cand exista numai 2 canini
restanti.Bara este fixata intre 2 dispozitive radiculare,calaretul este fixat in fata mucozala a
protezei,intre bara si calareti rebuie sa ramana
spatiu.                                                                                                                           
                 Sistemul Ackermann-barele sunt de forma rotunda sau ovoida,calaretii sunt
din tabla ;pe bara se pot aplica mai multi calareti.Barele folosesc la solidarizarea dd si la
sprijinul parodontal,capsele asigura mentinerea protezei.

40
   92.Descrieti sistemele articulate.

  Sistemele articulate speciale sunt utilizate in edentatiile terminale,ele permitand seilor

protetice un grad mai mare sau mai mic de mobilitate,evitandu-se in acest fel efectul de
parghie pe care il au protezele terminale cu sprijin mixt rigid,asupra dintilor
stalpi.                                                                                                        Exista 2
categorii :

            1 .Ruptorii de forte.

Ruptorii de forte , numiti si intrerupatori,sau distribuitori de forte sau presiune, sunt

dispozitive prefabricate care fac legatura intre dintii stalpi si seile  terminale, avand rolul
distribuirii presiunilor de masticatie,fie pe creste,fie pe creste si dintii stalpi, in functie de
numarul si amplitudinea miscarilor seilor pe care le permite dispozitivul.

Dintre ruptorii care permit o singura miscare a seilor,amintim balamalele sau

samierele(bscularea prin infundare) ;sunt indicate la mandibula,dar pot fi utilizate si la
maxilar.                                                                      -Exista 2 tipuri de
balamale :                                                                                                            -a)-
balamale care se fixeaza in intrgime in scheletul metalic al
protezei ;                                                     b)-balamale care se fixeaza cu o parte la
microproteze iar cealalta la saua protezei   ;

Exista posibilitatea combinarii intre culise si balamale.

Ruptorii de forte permit doua miscari ale seilor-translatia verticala si rotatia vestibulo-orala.

2.Amortizorii de forte.Sunt, de fapt, tot ruptori de forte, care datorita unor

resorturi elastice, readuc seile in pozitia initiala, dupa incercarea efortului masticator.Cel mai
cunoscut-Amortizorul Dalbo.

   93.Tipuri de amprenta utilizate in edentatia partiala.

  Daca pentru maxilar este suficienta o amprenta functionala unica, cu lingura individuala si
un material de tipul elastomerilor de sinteza, de consistenta medie,pentru mandibula mai
ales cand rezilienta mucoasei e mare, dupa o amprenta unica cu lingura metalica si
elastomer de consistenta medie,va fi utilizata una dintre metodele de amprentare
compresiva.

In edentatia partiala tratata cu proteze mobile sunt necesare urmatoarele

tipuri :                                                  -amprenta
documentara                                                                                                                  
               -amprenta
preliminara                                                                                                                    
                           -amprenta functionala sau
definitiva                                                                                                                    -
amprenta finala

41
   94. Caracteristicile lingurilor individuale realizate in cabinet:

- contact intim cu intregul camp protetic, care insa nu este redat cu fidelitate, din cauza marii
vascozitati a elastomerului chitos;

- marginile lingurii sunt supraextinse si nu sunt modelate functional (sunt foarte groase), tot
din cauza vascozitatii crescute a elastomerului;

- stratul de material de amprenta functionala va fi mai subtire si uniform, deci nu vor exista
modificari volumetrice ale amprentei; ca material de amprenta definitiva (functionala) va fi
utilizat un elastomer fluid prin tehnica de „amprentare de spalare”;

- materialul de amprentare functionala este bine retentionat in lingura din elastomer chitos,
datorita unei legaturi chimice;

- volumul lingurii individuale reprezentate de elastomerul chitos este foarte mare, facand
dificila introducerea si indepartarea  din cavitatea bucala.

   95. Care este scopul unei amprente functionale:

- amprenta funcsionala serveste la confectionarea modelului functional sau de lucru;

- trebuie sa redea cu cea mai mare fidelitate forma si intinderea precisa a campului protetic,
sa realizeze reproducerea anatomica perfecta a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare
(suportul dento-parodontal) si reproducerea crestelor edentate si a mucoasei acoperitoare
(suportul muco-osos);

- o amprenta functionala perfecta se realizeaza cu lingura individuala corect adaptata

marginal.

   96. Descrieti amprenta functionala compresiva indicata in clasa I si II Kennedy:

- acest tip de amprenta isi propune sa invinga rezilienta mucoasei, reproducand forma
functionala (sub presiune) a mucoasei crestelor alveolare, nu pe cea anatomica;

- presiunea asupra mucoasei se realizeaza digital de catre medic sau de forta masticatorie a
pacientului;

- cele 2 tehnici de amprentare functionala compresiva (amprenta dubla sub presiune ocluzala
si amprenta sub presiunea realizata digital de catre medic) nu mai sunt utilizate;

- in mod curent se utilizeaza amprenta biofunctionala initiata de scoala americana moderna,

care introduce tehnica modelului corijat.

42
   97. Timpii amprentei functionale compresive utilizate in clinica de protetica
Bucuresti:

- amprenta preliminara, model de studiu;

- confectionarea lingurii individuale din acrilat si adaptarea ei;

- amprenta functionala cu un elastomer de consistenta medie;

- realizarea modelului functional si a scheletului metalic;

- proba si adaptarea scheletului metalic in gura;

- realizarea peste seile metalice a unor portamprente din acrilat autopolimerizabil si

adaptarea lor in cavitatea bucala;

- aplicarea de valuri de ocluzie din stents;

- aplicarea pe fata mucozala a seilor, in zona tuberculului piriform, a unui strat de material
termoplastic de 1 mm; se ramoleste materialul termoplastic, se introduce scheletul in gurasi
se apasa pe elementele de sprijin parodontal; pacientul deschide gura la maxim de cateva
ori; medicul modeleaza marginal materialul termoplastic prin masaj vestibular, iar pacientul
face miscari ale limbii;

- se ramolesc valurile de ocluzie si se determina RIM;

- se scoate scheletul din gura, se usuca, se aplica pe fata mucozala a seilor un strat de ceara
bucoplastica, se introduce scheletul in gura, iar pacientul inchide lent in ocluzie corecta;

- se fac miscari de modelare de catre medic si de catre pacient, dar modelarea nu trebuie sa
dureze mai mult de 5 minute;

- se raceste, se indeparteaza amprenta si se fac eventuale corecturi prin adaugare de ceara;

- urmeaza tehnica modelului corijat.

43
   98. Tehnica modelului corijat:

- se realizeaza scheletul metalic dupa o amprenta unica cu hidrocoloizi, se probeaza si se

adapteaza in cavitatea bucala;

- pe modelul functional se delimiteaza limitele intinderii seilor;

- tehnicianul lipeste o folie de staniol in perimetrul delimitat, aplica scheletul pe model, iar
peste seile metalice aplica acrilat autopolimerizabil, realizand 2 sei;

- medicul adapteaza cele 2 sei asemanator unei linguri individuale;

- pe fata mucozala se pensuleaza un strat de ceara buco-plastica, se aplica scheletul in gura

si se mentine prin apasare digitala pe elementele de sprijin dentar (pinteni, conectori
dentari), fara presiune;

- se raceste amprenta cu apa, se scoate din gura, se usuca, se adauga un nou strat de
ceara, se aplica in gura, se fac aceleasi presiuni, se modeleaza amprenta prin miscari
functionale ale periferiei campului protetic vestibular de catre medic si prin miscari ale limbii
intr-un obraz si in celalalt si apasarea pe dintii anteriori cu varful limbii;

- dupa 5 minute de modelare amprenta se raceste, se scoate din gura, se usuca, se intaresc
marginile la exterior cu o pelicula de ceara;

- se aplica un nou strat de ceara, se reia amprentarea, modelandu-se timp de 8 minute; se

raceste, se scoate din gura;

- in laborator se sectioneaza crestele de pe modelele de lucru la 1 mm inapoia ultimului dinte

restant; se fac retentii pe zonele sectionate, se aplica pe model scheletul cu amprenta si se
lipeste pe dintii restanti in mai multe puncte;

- se toarna un nou model, numit model corijat sau modificat.

44
   99. Amprenta Wash tehnic:

- se prepara elastomerul chitos care se aplica intr-o lingura standard cu perforatii;

- se ia o amprenta, care reprezinta o lingura individuala in contact cu campul protetic;

- se pregateste lingura din elastomer chitos; se creaza santuri de refluare, se indeparteaza

portiunile flotante ale amprentei din spatiile interdentare, se reduce din grosimea lingurii
unde este exagerata;

- se spala bine lingura si se usuca perfect;

- se pregateste pacientul; sunt obligatorii deretentivizarile campului protetic;

- se prepara elastomerul fluid, se depune in lingura acoperind-o in intregime;

- dupa priza elastomerului se scoate amprenta, se spala, se examineaza si se fac corecturi cu

un elastomer foarte fluid;

- amprenta trebuie turnata foarte repede, pentru a evita modificarile volumetrice.

   100. Ce este si la ce foloseste modelul duplicat:

- duplicarea reprezinta un procedeu tehnic de reproducere precisa a modelului functional

pregatit dintr-un material refractar (masa de ambalat) specific aliajului din care va fi realizat
scheletul metalic al protezei;

- duplicarea este de fapt un procedeu de amprentare a modelului functional, in acest scop

fiind necesare materiale de duplicat (de amprentare) si cuvete speciale (mufe sau
conformatoare);

- modelul duplicat este folosit pentru realizarea machetei scheletului.

1. De ce se pune modelul in plan orizontal pe palalelograf?

-Modelul va fi fixat pe suportul (masa) paralelografului intr-o pozitie cat mai orizontala a PO

-Aceasta pozitie se alege pt ca:

 Forta de masticatie , care este cea mai puternica in solicitarea protezei, are o directie
predominant vertical;
 Alimentele adezive exercita asupra protezei tractiuni predominant verticale;
 Insertia si dezinsertia protezei sunt usor de efectuat de catre pacient, daca acestea au
o directie verticala;
-Toate aceste solicitari ale protezei partiale au deci o directie perpendiculara pe PO

45
 2. Zonele indicatoare?

-Modificarile la nivelul osului

-Applegate a numit zonele osoase din jurul dintiilor suprasolicitati: "Zone indicatoare"

-Zonele indicatoare sunt acele zone din suportul alveolar care pun in evidenta reactia
osului la stressul suplimentar

-Reactia favorabila la un astfel de stres poate fi luata ca un indicator pt viitoarea reactie

la un stres si mai mare.

-Dintii care au fost expusi unei incarcaturi suplimentare prin pierderea dintiilor vecini s-
au care au fost supusi unei incarcaturi ocluzale suplimentare pot prezenta mai multe
riscuri daca sunt utilizati ca dinti stalpi fata de alti dinti care nu au fost suprasolicitati
ocluzal

-Daca armonia ocluzala poate fi ameliorata , este bine acest lucru sa se faca inaintea
protezarii

-In conditii de echilibrare ocluzala perfecta , dintii stalpi rezista bine la forte aditionale

-Zone indicatoare – examinare – concluzii practice:

 Daca parodontiul este integru – parodontiul si crestele alveolare sunt in masura

se reziste la presiuni si deci se pot folosi ambele tesuturi cu incredere
 Largirea spatiului periodontal – dintii si osul nu pot rezista la presiuni , exista o
functie metabolica scazuta acestor tesuturi si deci trebuie luate toate masurile de
protectie.

3.Indicatii , Contraindicatii Alginat?

-In edentatia partiala , alginatele au ca indicatii:

1. Amprentarea preliminara (indicatie majora)

2. Amprentarea pentru realizarea modelului de studiu si documentare
3. Amprentarea arcadelor antagoniste
4. Amprentarea dupa tratamentul protetic cu PPA aplicata in cav buc, pentru
modelele documentare de sfarsit de caz

-Contraindicatii :

1. Amprentarea functionala(Desi se mai practica, dar cu deficiente de precizie)

46
-Cu toate ca este cel mai utilizat material de amprenta, repararea si manipularea gresita ,
mentine in actualitate sintagma lui E.MILLER ca alginatul poate fi "Capricios, Perfid si
Necredincios"

4.Timpii operatori de studiu modelului la paralelograf?

-Analiza modelului de studiu la palarelograf , care trebuie efectuata de medic , va cuprinde in

ordine urmatorii timpi:

1. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertia protezei

2. Trasarea ecuatorului protetic
3. Stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al
crosetului
4. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf(Tripodare)
5. Avantaje si dezavantaje dd acrilat

Avantaje:
1. pot fi adaptaţi cu uşurinţă dimensiunilor spaţiului edentat – prin şlefuire;
2. pot fi modificaţi ca formă şi adaptaţi ocluzal;
3. se pot relustrui;
4. legătura cu şeile este chimică (se poate suplimenta cu retenţie mecanică);
5. la protezele imediate pot fi confecţionaţi odată cu baza protezei;
6. au cost scăzut.

Dezavantaje:
1. se abrazează (poate deveni un avantaj în condiţiile în care relaţiile intermaxilare au
fost greşit determinate);
2. au instabilitate cosmetică.

6. Placa palatinala- PPA

Rol:

1. Uneşte şeile între ele.

2. Transmite presiunile masticatorii de la dinţii artificiali pe câmpul protetic (o suprafaţă
cât mai mare).
3. Îmbunătăţeşte stabilitatea protezei prin adeziune.
Placa palatinală întinsă :
Acoperă bolta palatină în totalitate (Fig. 2. 1.).
Are următoarele limite:

 Limita anterioară – zona supracingulară a dinţilor frontali;

 Limita posterioară – zona de reflexie a vălului palatin;
 Limitele laterale – zona supraecuatorială a dinţilor restanţi din zona laterală.
Placa are o grosime de maximum 2 mm.

47
Suprafaţa externă a plăcii este lustruită şi va reproduce forma rugilor palatine.

Reducerea grosimii plăcii în zona dinţilor se face de obicei prin folierea cu ciment a
modelului în zona corespunzătoare festonului gingival înainte de modelarea machetei.

Porţiunea de placă din dreptul dintelui stâlp de croşet asigură efectul de reciprocitate

Suprafaţa internă a plăcii palatinale se poate distanţa prin foliere, în regiunea torusului.

Placa palatinală redusă

a. Placa palatinală răscroită distal – prin decuparea plăcii se lasă liberă zona reflexogenă a
vălului palatin – singura care se foloseşte;

b. Placa palatinală fenestrată – cu zona centrală a plăcii decupată, lasă liberă zona de
mucoasă cu receptori gustativi;

c. Placa palatinală decoletată – decupată 2-3 mm corespunzător parodonţiului marginal al

dinţilor restanţi, pentru a-l proteja de acţiunea traumatică a plăcii.

Avantaje:

- micşorează senzaţia de discomfort;

- micşorează senzaţia de vomă;
- menajează simţul gustative;
- permite sensibilitatea termică (acrilatul este rău conducător termic).
Dezavantaje:

- reduc rezistenţa mecanică a protezei.

Indiferent de conformaţia plăcii – întinsă sau redusă - ea trebuie să fie simetrică

7. Crosetele din sarma

Croşetele de sârmă au următoarele caracteristici:
- au desen trasat de medic (în mod curent) sau prin studiu la paralelograf;
- segmentul dentar plasat în funcţie de ecuatorul protetic;
- au contact linear cu dinţii;
- segmentul dentar şi intermediar plasate la distanţă de parodonţiul marginal;
- croşetele cu segment intermediar în formă de Z, S sau V au grad mai mare de
elasticitate, influenţat de lungimea segmentului respectiv;
- sunt mai elastice şi pot fi activate mai uşor decât croşetele turnate. Pot fi activate în
plan orizontal şi vertical;
- asigură ancorarea verticală şi stabilizarea orizontală;
- pot avea efect suprasolicitant asupra dinţilor stâlpi dacă:
o sârma este mai groasă de 1 – 1, 2 mm;

48
 o segmentul intermediar este scurt;
o sunt activate prea intens.
- în caz de deteriorare sau fractură se înlocuiesc uşor.

Clasificare:
1. Croşete care asigură: menţinerea, stabilizarea şi sprijinul
Ex: croşetul ocluzo-interdentar
2. Croşete care asigură: menţinerea şi stabilizarea
Ex: croşetul cervico-alveolar deschis dental

Croşete sunt realizate în laborator din sârmă de wipla cu diametru de 0,6 mm, 0,7 mm
sau 0,8 mm, îndoită cu cleştele.

La PPA pot fi utilizate şi croşete prefabricate.

*Rolul seiilor protezei?

1.acopera cr ed

2.refac vol si forma cr ed afectate de resorbtie

3.sunt suport de fixare a dd artificiali

8. Linguri universale criterii de adaptare

1) Individualizarea constă în remodelarea lingurilor standard metalice în zonele
insuficient adaptate pe câmpul protetic.
2) Lingurile din metal pot fi adaptate marginal cu cleştele crampon, lărgind sau
îngustând jgeabul pe anumite porţiuni.
3) Lingurile din metale moi pot fi decupate cu foarfeca pe zonele unde se consideră
că sunt lungi.
4) Dacă lingurile sunt scurte (de exemplu la tuberculul piriform) pot fi lungite cu
materiale termoplastice.
5) În cazul bolţilor palatine adânci se completează lingura cu Stent’s pe zona
corespunzătoare bolţii pentru a reduce spaţiul dintre lingură şi boltă
9. Cum trebuie sa fie lingurile universale standard pentru amprentare cls 2 kennedy ,

49
MAXILAR>
- marginea distală a lingurii sa se opreasca la nivelul limitei distale maxilare (Ah);
- marginea lingurii individuale trebuie să ajungă la 1 mm de zona de mucoasă
pasiv-mobilă, ocolind la aceeaşi distanţă bridele laterale şi procesul zigomato-
alveolar;
- în dreptul dinţilor restanţi lingura se va opri la nivelul convexităţii maxime a
procesului alveolar, fără ca marginile sale să jeneze mucoasa, frenul labial
superior sau bridele laterale;
-
MANDIBULA>
- butoni de presiune unilateral sau in unele cazuri de edentatii molare, caseta
lingurii cuprinde si zona premolara, aceasta jucand rol de buton de presiune.
- marginea lingurii se opreşte la 1 mm anterior de inserţia ligamentului pterigo-
mandibular la nivelul hemimandibulei care conţine edentaţia terminală;
- marginea lingurii individuale trebuie să ajungă la 1 mm de linia milohioidiană;
- în zona linguală centrală, marginea lingurii se va plasa deasupra inserţiei frenului
lingual;
- marginile lingurii individuale trebuie să ajungă la 1 mm de zona de mucoasă
pasiv-mobilă vestibulară;
- în dreptul dinţilor restanţi, vestibular, lingura se va opri la nivelul convexităţii
maxime a procesului alveolar, fără ca marginile sale să jeneze mucoasa, frenul
labial inferior ori bridele laterale;
10. PPA provizorii clasificare dupa scop
1. PPA imediate= cand proteza se aplica imediat dupa extractia dintilor anteriori; fiind
puratata in faza de resorbtie accelerata a osului sunt necesare captusiri urmate de inlocuirea
n scurt timp a preotezei
2. PPA de tranzitie= cand dd restanti nu prezinta garantii prea mari si este de asteptat sa fie
extrasi dupa un interval scurt de timp si sa fie inlocuiti de proteza. Are rolul de a permite
pacientului sa-si formeze reflexele necesar in vederea primirii unei proteze totale.
3. PPA de diagnostic= atunci cand este necesara o proteza cu ajutorul careia se va stabili
planul definitiv de tratament. O astfel de proteza trebuie aplicata pt a testa de ex daca
pacientul tolereaa o inaltare de ocluzie necesara restaurarii definitive.

50
*Criterii de alegere linguri standard?
1.sa fie rigide
2.sa aiba retentii interioare
3.sa acopere tot CP fara sa il atinga
4.intre supraf de amprentare si lungura sa existe un sp de 3-5 mm pt mat de amp(cu cat sp
este mai mic si uniform , contractia mat de amp este mai redusa si precizia mai mare)
5.marginile sa fie cat mai aproape de limita de reflexie a mucoasei
-La maxilar: in sens MD lingura sa cuprinda tuberozitatile si linia AH, fr sa acopere dd rest
astfel ca marg lingurii sa ajunga in fundul de sac vest
in sens transv lingura trebuie sa cuprinda crestele alv, tuberozitatiile si dd rest in reg lat
-La mand:in sens ant-post , lingura sa acopere tubercul piriform fara sa deranjeze lig
pterigomand , iar fr sa acopere complet dd rest.
in sens transv ling sa respecte directia cr ed , vestibular marg sa fie departata 2 mm de linia
de reflexie a mucoasei , iar lingual sa nu depaseasca linia milohioidiana

11. Felul ocluziei Stabila/instabila

Schema ocluzala corecta= in pozitia de intercuspidare maxima contactele ocluzale generate
de lucrarile protetice trebuie sa fie stabile, simultane cu cele de la nivelul dd restanti
Ocluzia stabila= repetabilitatea contactelor dento-dentare nedeviate, de tip cuspid fosa sau
tripodic
Contacte vf cuspid-fosa pp un cuspid mai putin voluminos decat foseta antagonista.
Contacte ocluzale stabile pp existenta unei fosete in care cuspidul de sprijin sa-si gaseasca un
loc in care sa se opreasca mereu la sfarsitul unei miscari mandibulare care sa se termine in
inntercuspidare max si relatie centrica. Importanta contactelor de tip cuspid fosa= se
adapteaza mai usor prin slefuire selectiva si permit realizarea long centricului si transmiterea
fortelor in axul dintelui. (altfel = trauma ocluzala)
Contacte tripodice= pp un cuspid mai voluminos decat foseta antagonista--- este mai greu de
modelat si adaptat.
Contactele multiple in RC si IM determina repartizare uniform a solicitarilor ocluzale

51
Contacte simultane= evita derapare mandibula
Suprafetele ocluzale ale dd determina tipul de contact dento-dentar si gradul de abraziune. ‚
Contacte dento-dentare nefunctionale- determina ocluzie instabila
- vf cuspid-versant fosa
- versant cuspid- versant foseta
- vf cuspid- vf cuspid
- contact in suprafata
Pentru obtinerea unei ocluzii stabile se pot realiza
-slefuiri selective ale suprafetelor ocluzale,
-remodelari coronare cu devitalizari,
-inlocuirea lucrarilor protetice incorecte
- acoperirea cu microproteze.
- extractia dintilor migrati vertical care modifica mult planul de ocluzie

12. criterii de alegere a sistemelor speciale a PPS?

1. criteriul estetic= se prefera sistemele speciale in detrimentul crosetelor turnate, din cauza
vizibilitatii deranjante a bratelor metalice retentive pozitionate vestibular pe dintii stalpi in
zone expuse vederii in timpul conversatiei.
-nivelul liniei surasului influenteaza alegerea si pozitionarea tipului de sistem special
2. criteriul functionalitatii- sistemul special prefabricat realizeaza doar fct de mentinere
trebuie completat cu elemente de sprijin dento-parodontal si cu frezaje individualizate pt
fiecare caz in parte, pt a se comporta dpdv biodinamic asemanator crosetelor
-unele sisteme speciale nu permit miscari de rotatie(ex culisele) pe cand altele permit un
anumit grad (capse) ceea ce constituie o protectie fata de solicitatea exceiva a dintilor
stalpi(efect ruptor de forte) transmiterea fortelor laterale catre peretii laterali paraleli ai
matricei si patricei, transmiterea fortei ocluzale din patrice spre matrice si retentia primara
intre cele doua.
3. criteriul sanatatii-

52
13. Cum se alege lingura standard si materialul de amprenta preliminara
Criterii de alegere a lingurii standard
La maxilar: În sens mezio-distal lingura trebuie să cuprindă tuberozităţile şi linia Ah, frontal
să acopere dinţii restanţi, astfel ca marginea lingurii să ajungă în fundul de sac vestibular. În
sens transversal lingura trebuie să cuprindă crestele alveolare, tuberozităţile şi dinţii restanţi
din regiunea laterală. Se poate măsura cu un compas distanţa intertuberozitară, între cei doi
poli vestibulari ai tuberozităţilor.
La mandibulă: În sens antero-posterior, lingura să acopere tuberculul piriform fără să
deranjeze ligamentul pterigo-mandibular, iar frontal să acopere complet dinţii restanţi. În
sens transversal lingura trebuie să respecte direcţia crestelor edentate, vestibular marginea
să fie depărtată 2 mm de linia de reflexie a mucoasei, iar lingual să nu depăşească linia
milohioidiană. În cazul unor linguri necorespunzătoare condiţiilor arătate, se va proceda fie
la schimbarea lor, fie la individualizarea acestora.
Criterii de alegere a materialului de amprenta (le-am scris de la proteze totale)

53
 1. calitatea mucoasei in zona de sprijin alegerea materialului in fct de vascozitatea lui
in momentul introducerii in cav bucala.
a. Camp moale- alginat
b. Cam intermediar- alginat cu vascozitate medie
c. Camp dur- silicon chitos, stents
2. Retentivitati anatomice elasticitatea materialului dupa priza
a. F retentive= alginat, silicon chitos
b. Moderat retentive= stents, alginat
c. Neretentive= ghips, stents, alginat
3. Cantitatea de material
a. Amprenta in lingura standard= cantitate mare alginat pt ca e ieftin
4. Distanta fata de laborator=
a. Alginat= turnare model intre 8-30 minute
b. Silicon= cel mult 24 h
c. Ghips sau stents= se poate turna la o distanta mare in timp.

14.Tratament preprotetic parodontal

Are ca scop redarea sănătății țesuturilor parodontale.

Se face o data cu intervențiile chirurgicale,pentru a profita de anestezie si de perioada de

vindecare.

Medicul va insista in mod deosebit asupra păstrării unei igiene orale riguroase.

Educarea pacientului in acest sens are o deosebita importantă pentru longevitatea dinților
restante si a dinților stâlpi.

Lipsa igienei compromite prin Complicațiile parodontale si carioase chiar si tratamentele

protetice realizate perfect.

Tratamentul parodontal începe cu- înlăturarea factorilor de iritație locală mecanica si a

inflamației prin: detartraj , înlăturarea obturatiilor debordante de la nivelul coletului, a

54
coroanelor lungi sau largi,trat cariilor din apropierea coletului si refacerea punctelor de
contact.

Daca exista pungi parodontale, se face tratamentul medicamentos si chirurgical al

acestora(chiuretaj gingivo- parodontal sau gingivectomie).

Gingivectomie sau gingivoalveoloplastia este necesară pentru a mari coroana clinica a

dintelui stâlp.

Este important de reținut ca trat parodontal trebuie sa preceadă orice restaurare protetica
fixa,ceea ce va asigura o corecta adaptare marginala a microprotezelor.

15.Reguli R.I.M

Determinarea rim depinde de situația clinica.

Nu se va determina rim dacă nu exista o relație de ocluzie stabilă, chiar dacă DVO este
corecta.

Dacă exista dinti restanți ce asigura o rim de ocluzie stabilă,DVO corecta sau pastrata se
înregistrează IM care poate coincide cu RC.

Dacă exista dinti restanți , dar in RC/IM/ ocluzie habituala exista contacte instabile,înseamnă
ca nu a fost corectat trat preprotetic de echilibrare ocluzala sau in cadrul trat protetic prin
aplicarea de microproteze au apărut contacte premature sau interferente care nu au fost
depistate si înlăturate.

Exista posibilitateaca scheletul metalic sa realizeze,prin pintenii ocluzale,contacte premature

sau interferente care trebuie depistate si îndepărtate.

55
Dacă exista putini dinti restanți,iar contactele dentodentare nu dau certitudinea unei IM
corecte,se înregistrează poziția de RC ,la o DVO dictata de contactele dentodentare in RC.

Dacă DVO este micșorată ,se recomanda PPA provizorii,cu ajutorul cărora se testează IM
stabilă si,dacă este cazul,noua DVO.

Când exista Dinți restanți pe ambele maxilare,dar nu exista contacte

dentodentare,nemaiexistând ocluzie,se va realiza cu ajutorul șabloanelor planul de
ocluzie,după care se va înregistra DVO,RC,care va coincide după realizarea protezelor cu IM.

16.Reguli șabloane indiferent de situația clinica

Indiferent de situaţia clinică vor fi respectate următoarele reguli:

-Şabloanele vor fi modelate mai întâi pe rând în aşa fel încât să intre în contact pe toată
suprafaţa;

- Se va face înmuierea cerii concomitent pe toată suprafaţa bordurii/bordurilor. În acest scop

medicul trebuie ajutat de asistentă:

- dacă se lucrează cu un singur şablon - cât timp medicul ramoleşte bordura cu o spatulă de
ceară asistenta încălzeşte o altă spatulă. Până la definitivarea ramolirii cei doi îşi schimbă
spatulele între ei.

- dacă se lucrează cu două şabloane - cât timp medicul ramoleşte o bordură asistenta o
poate ramoli pe cealaltă.

-Dinţii antagonişti să nu intre prea mult în ceară;

- Şabloanele solidarizate vor fi îndepărtate de pe câmpul protetic cu multă grijă:

- pacientul întredeschide gura şi se îndepărtează mai întâi şablonul care iese mai uşor;

- pacientul fiind în continuare cu gura întredeschisă (nu larg deschisă pentru a nu pune
în tensiune comisurile) se în depărtează şi celălat şablon.

Cele două şabloane se aplică pe modele: mai întâi şablonul care intră mai greu, apoi cel care
intră mai uşor.

Pe modelele cu şabloane articulate în mână se verifică:

- dacă nu cumva unul din şabloane s-a deformat;

-dacă modelele nu sunt incorecte la nivelul feţelor ocluzale care intră în rapoarte ocluzale cu
antagoniştii (au mici sfere de ghips care împiedică intercuspidarea);
56
- dacă modelele au o poziţie stabilă prin intermediul şabloanelor şi a dinţilor existenţi.

- dacă modelele vin în contact numai prin intermediul dinţilor şi/sau a bordurilor de ocluzie;

L Nu trebuie să se atingă bazele şabloanelor sau soclurile modelelor. Dacă soclurile se ating
medicul va radia din ele atât cât este necesar. Dacă se ating bazele şabloanelor determinarea
trebuie reluată după ce au fost subţiate sau scurtate bazele şabloanelor. Acest gen de
incident nu trebuie să apară dacă examinarea a fost corectă şi completă, tratamentele
preprotetice au fost efectuate corect şi bazele şabloanelor au fost corect confecţionate.

Când este posibil micile inexactităţi pot fi corectate prin comparaţie cu dinţii naturali (mici
retuşuri la nivelul cuspizilor sau pe soclul modelelelor).

Alteori însă se impune reluarea fazei de la început (deformări mari ale bazelor şabloanelor,
inexactităţi ale modelelor) şi chiar reluarea amprentelor arcadei de protezat şi a
antagoniştilor.

17.FACTORI CARE CONDITIONEAZA AXA DE INSERTIE A PROTEZEI

Axa de insertie a protezei este conditionata de 4 factori, si anume:

-planurile de ghidare
-zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale
crosetelor
-zonele de interferenta muco-osoasa sau dentare
-fizionomie.

18.CE DATE SE TRANSMIT PRIN INTERMEDIUL MODELELOR PENTRU TRANSORMAREA PPA-

ului IN PROTEZA DEFINITIVA?

La terminarea probei machetei, se transmit tehnicianului următoarele indicaţii:

57
  folierea torusului (dacă nu a fost făcută până în acest moment) şi/ sau a zonelor
care trebuie despovărate. Medicul desenează pe model întinderea folierii şi
grosimea folierii;
 tipul şi modul de plasare al croşetelor de sârmă, desenând pe dinţii de gips
respectivi traiectul croşetelor (dacă acest lucru nu a fost făcut deja după
determinarea RIM).
În alegerea poziţiei şi felului croşetelor trebuie să se ţină seama de mai multe criterii:
- numărul minim de dinţi pe care se poate ancora favorabil o PPA este de doi;
- condiţia esenţială la PP care are numai două croşete este ca linia care le uneşte
(“linia croşetelor”) să treacă prin mijlocul bazei sau cât mai aproape de el;
plasarea liniei croşetelor la periferia PP are ca rezultat bascularea;
- ori de câte ori este posibil se pot pune 3 sau chiar 4 croşete;
- numărul croşetelor nu trebuie să fie nici exagerat de mare, chiar dacă condiţiile o
permit, pentru a nu crea dificultăţi pacientului în manevrarea protezei la inserţie
şi dezinserţie;
- retentivităţile dinţilor trebuie judicios utilizate pentru ca forţa de retenţie a
croşetelor să asigure menţinerea dar să nu fie mai mare decât rezistenţa
parodontală a dintelui stâlp;
- când există porţiuni de creastă edentată retentive vestibular (creastă frontală sau
tuberozitate care vor fi prinse sub şaua protezei) în alegerea croşetelor trebuie să
se ţină seama şi de acest element anatomic care poate avea valoarea unui croşet
rigid. Croşetul de sârmă trebuie fie pe cât posibil pe o diagonală cu acest element
anatomic.
- în regiunea frontală şi pe premolari trebuie alese croşete care să fie cât mai puţin
vizibile în timpul funcţiilor ADM.

19.AMPRENTA PRELIMINARA CU CHITURI SILICONATE

În EP amprenta preliminară se poate lua şi cu elastomer de sinteză de consistenţă chitoasă.
Acest material se foloseşte în cazul câmpurilor protetice “dure”.

58
 Alegerea lingurii universale se face asemănător amprentei cu alginat, cu menţiunea
că portamprenta trebuie să fie din metal şi nu din plastic, în scopul asigurării unei rigidităţi
mai mari.
Pentru fiecare silicon există un adeziv pentru lingură, care se pensulează în interiorul
acesteia. Se aşteaptă câteva minute pentru uscarea adezivului.
Priza siliconilor de adiţie poate fi inhibată de contactul cu mănuşile din latex sau cu o
zonă de mucoasă care a fost atinsă cu mănuşa, dar nu toate mănuşile au acest efect. Se
recomandă testarea acestora înainte de amprentare.
Tehnica de amprentare este similară amprentei cu alginat, cu menţiunea că
presiunea exercitată de medic în momentul aplicării amprentei pe câmp trebuie să fie mai
mare şi mişcările de modelaj trebuie să fie mai ferme având în vedere consistenţa crescută a
materialului.
Amprenta preliminară cu silicon chitos poate fi transformată într-o lingură
individualizată în care se poate lua o amprentă cu silicon de consistenţă medie sau fluidă,
rezultatul fiind o amprentă de mai mare precizie.
Dezinfecţia amprentelor cu silicon chitos se face timp de 10 minute, după cum s-a
descris la amprenta cu alginat.
Modelul de gips trebuie turnat la mai puţin de 24 ore de la amprentare, deoarece
după acest interval devine evidentă contracţia de polimerizare şi materialul pierde apă.

20.Reechilibrarea ocluzala in tratamentul pre-protetic:

Obiective : - realizarea unui plan de ocluzie corect

- eliminarea contactelor premature si a interferentelor

- refacerea DVO (daca se impune)

a.Nivelarea planului de ocluzie:

Este frecvent modificat datorita migrarilor dentare verticale.

Va fi adus la nivelul dintilor care nu au suferit migrari.

59
Nivelarea planului de ocluzie: - slefuiri la nivelul cuspizilor

- amputari coronare + devitalizari +

gingivectomie/alveoloplastie + acoperire cu microproteze

- indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare

- extractia dintelui +/- rezectia modelanta a osului (ex:

egresiunea mol. sup. impreuna cu tuberozitatea

b.Depistarea si inlaturarea contactelor premature si a interferentelor => ocluzie stabila

c.Refacerea DVO:

Se apreciaza DVO prin teste functionale.

Supradimensionare DVO = indepartarea lucrarilor protetice care au realizat

supradimensionarea

Subdimensionarea DVO = redimensionare doar cand apar manifestari patologice sau cand
solicita pacientul

Orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin protezari provizorii.

21.Prepararea lacaselor pt. pinteni externi:

Preparat astfel incat fortele transmise de pinten sa actioneze in axul dintelui,solicitand toate
fibrele parodontale + sa previna inclinarea dintelui.

a.Dd. laterali:

- pe fetele ocl. ale molarilor si premolarilor,in fosetele marginale D/M.

- forma triunghiulara cu vf rotunjit,cat mai aproape de centrul dintelui,cu fundul concav ( ca

sa permita bascularea prin infundare ).

- preparat in asa fel incat pintenul sa realizeze cu conectorul secundar un unghi de 90* sau
mai mic.

- realizat numai in smalt.

- latime: 1/3 din latimea V-O a dintelui.

- lungime: 1/4 din diametrul M-D al dintelui.

- adancime : 1,5 mm

- lipsa de adancime datorata abraziunii dintelui se poate compensa prin marirea latimii.

60
- daca in urma prepararii se ajunge in dentina => obtur de
amalgam/incrustatie/microproteza

- EP cls. III si cls. IV : fosetele vecine edentatiei

- EP cls. I si cls II : fosetele meziale ale dd. stalpi

- Inainte de pepararea intraorala,locurile unde vor fi plasati pintenii sunt notate pe model.

- daca nu exista spatiu suficient pt un pinten rezistent (suficient de gros=lacas suficient de

adanc) => se realizeaza o microproteza.

- adancimea lacasului trebuie examinata in pozitiile diagnostice ale mandibulei si in timpul

miscarilor de propulsie si lateralitate + pacientul musca pe o banda de ceara ramolita.

- Dd rotati: lacasele vor fi realizate in fosetele marginale sau in orice alta zona ocluzala,in
fuctie de spatiu,fizionomie etc.

- Dd stalpi indirecti(pt pinteni constrabasculanti): cat mai departe de linia de rotatie a

protezei ( ex: foseta M a PM1 +/- supracingular pe canin in EP terminale)

- Dd abrazati: lacas mai lat si mai putin adanc sau microproteza

- Dd inclinati: In fosete la distanta de edentatie ( ex: bresa laterala 2.5,2.4 cu M1 inclinat =

pinten pe M1 in foseta D,pt a nu inclina mai mult dintele )

- Lacase interdentare : pe hemiarcade integre,pt. crosetele Bonwill,numai dupa asigurarea

spatiului pt bratele crosetului care pleaca din pinteni.Spatiul trebuie sa asigure raporturi
ocluzale functionale ( la nivelul nisei masticatorii articuleaza un cuspid atntagonist ).

b.Dd frontali:

*Lacase supracingulare: doar pe dd. cu un cingulum bine dezvoltat ( caninii sup,mai rar
incisivii centrali sup si foarte rar caninii inf )

- avantaj : actioneaza mai aproape de axul dintelui

- dezavantaj : rapoarte normale de ocluzie pot impiedica aplicarea unui pinten

supracingular => se va aprecia spatiul disponibil pe modelele de studiu

- latimea treptei : 1mm

- muchiile rezultate vor fi rotunjite

*Lacase incizale: pe orice dinte frontal,cu conditia sa nu jeneze raporturile ocluzale

functionale

- se prepara pe caninii inferiori,intre canin si incisiv lateral sau intre toti frontalii + pe fata
linguala a acestora => conectorul secundar sa nu fie prea proeminent.
61
 - lacasul are forma triunghiulara,cu varful in jos si cu muchii rotunjite.

- In faza de macheta pintenii incizali vor fi modelati in exces si adaptati in ocluzie la proba
scheletului

In cazul dd. cariati,daca procesul carios nu a subminat rezistenta dintelui,se realizeaza

obturatii cu amalgam sau incrustatii,prepararea lacaselor realizandu-se dupa.

In cazul cariilor de cls II vecine bresei edentate,cavitatea va ajunge pana la nivelul

parodontiului marginal ( zona de retentie alimentara,ce favorizeaza caria secundara
marginala ) + extensie preventiva mai mare pt ca obturatia sa ajunga in zonele de
autocuratire + adancime mai mare pt asigurarea unui pinten de grosime optima.

Dd stalpi cu obturatii/incrustatii vechi + defectiuni marginale si acrii secundare => inlocuirea

si refacerea lor

Obturatiile si incrustatiile se pot aplica pe fetele V si modelate mai bombat cand dd stalpi nu
prezinta retentivitati favorabile,cu conditia sa se foloseasca crosete de sarma ( crosetele
turnate abrazeaza obturatia/inscrustatia ).

22.Bascularea prin desprindere:

- este numai o tendinta de deplasare.

- apare in EP cls I ,II si IV intinse tratate cu PPS cu sprijin mixt.

*Cauze: - alimente adezive

- sei care depasesc limitele periferice fiziologice ale CP ( sei supraextinse )

- gravitatie ( PPS maxilare )

- tusea/stranutul

- putini dd. restanti

*Axa de rotatie secundara = axa fulcrum secundara : trece prin varful extremitatilor libere
ale bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior

- este transversala in EP cls I si oblica in EP cls II

*Elemente contrabasculante ( de mentinere indirecta/MMI ) :

- isi indeplinesc rolul numai daca elementele de meninere directa ( cosete/sisteme

speciale ) sunt eficiente.

- daca elementele de mentinere directa sunt eficiente dar lipsesc MMI se produc :
dezactivarea/fracturarea bratelor retentive ale crosetelor sau uzura prematura a sist.
speciale ; solicitari nefizilogice ale dd stalpi principali ; eroziuni la locul plasarii
62
 crosetelor turnate ; deplasarea permanenta a PPS in masticatie => discomfortul
pacientului

a.EP cls I : MMI se aplica bilateral

- EP cls I molare : pinten ocl. in foseta M a PM1

- EP cls I molare + PM2 : pinten supracingular pe canin

- EP cls I cu lipsa tuturor dd laterali : crosetul continuu,sprijinit pe canin/intre

canin si incisivul lateral printr-o gheruta incizala

- conectorii principali dento mucozali,cu conditia unui sprijin parodontal

eficient

- sistemele speciale : culise,telescoape etc.

b.EP cls II : MMI se aplica pe partea opusa edentatiei terminale

- EP cls II molara fara modificari : pinten ocluzal in foseta M a PM1 opus

edentatiei terminale

- EP cls II molara + PM2 fara modificari : pinten ocl. in foseta M a PM1 + pinten
supracingular pe canin,pe partea opusa edentatiei terminale

- EP cls II cu lipsa tuturor dd laterali, fara modificari : crosetul continuu

- EP cls II cu brese frontale : conectorii principali dento-mucozali

- EP cls II cu o bresa laterala : pintenul cel mai mezial de pe partea edentatiei

laterale

c.EP cls IV intinse ( lipsa tuturor dd frontali ) :

- pintenii ocluzali cei mai distali ai crosetelor Bonwill

- crosetele aplicate pe dd. limitanti bresei

- pacientul nu trebuie sa foloseasca dd. frontali artficiali in masticatie

d.la PPA :

- EP terminale : contactul placii acrilice cu dd frontali in regiunea

supracingulara,in ocluzii cap la cap sau supraocluzii minime.

- EP cls IV : contactul placii acrilice cu dd laterali deasupra convexitatii orale +

crosetele din sarma aplicate pe dd limitanti bresei.

*Rol secundar in mentinere indirecta au si :

63
 - adeziunea,tonicitatea musculara,retentivitatiile anatomice,frictiunea dintre dd
restanti si proteza.

- micsorarea dimensiunii M-D a arcadei artificiale

- crosete circulare deschise edental

- brate opozante plasate pe microproteze cu prag oral

- lustrul perfect al protezei

- modelarea fara retentivitati a seilor

- marginile seilor,privind forma,extinderea si grosimea,modelate cat mai functional

- evitarea alimentelor lipicioase

23.Bascularea prin infundare:

- este o deplasare posibila ce nu poate fi oprita de nici un element protetic dar poate fi
atenuata

- apare la PPS care trateaza EP cls I,II si IV intinse

*Cauze: - fortele de masticatie

- rezilienta mucoasei crestelor edentate

*Axa de rotatie primara = linia fulcrum primara: trece prin pintenii cei mai apropiati de bresa
edentata

*Element ce favorizeaza bascularea prin infundare:

a.EP cls I si II:

- bascularea prin infundare are amplitudine mai mare la mandibula datorita rezilientei
crescute a mucoasei ; la maxilar intervine in sprijin si mucoasa boltii palatine,cu o rezilienta
mica
- bascularea prin infundare are un efect nefiziologic de torsiune si parghie asupra dd stalpi
principali,prin intermediul bratelor elastice ale crosetelor,care mobilizeaza dd in timp.
- atrofia crestelor,necompensata prin captusiri

b. EP cls IV intinse:

- montarea dd artificiali in afara mijlocului crestelor

- conectorul principal al maxilar : in bascularea prin infundare,in sprijin
intervine creasta,care este acoperita de o mucoasa cu rezilienta mai mare
decat mucoasa boltii palatine.

64
*Elemente ce diminueaza bascularea prin infundare:

a. EP cls I si II:

- amprenta de compresiune,mai ales la mandibula

- sei terminale extinse la maximum,dar in limite fiziologice,cu acoperirea

obligatorie a zonelor biostatice ( tuberozitati si tuberculi piriformi )

- conectorii principali de latime echivalenta intiderii edentatiei la maxilar

- captusirea si rebazarea seilor

b.EP cls IV intinse:

- bratele retentive cele mai distale ale crosetelor Bonwill

- evitarea de catre pacient a inciziei alimentelor

- realizaea unei inocluzii sagitale ( cand este posibila )

- sprijin parodontal plasat corect,in functie de rezilienta mucoasei crestei

frontale ( pinten D sau M )

*Pentru evitarea efectului de parghie al protezei asupra dd stalpi:

- solidarizarea dd stalpi

- plasarea pintenilor ocluzali in fosetele M ale dd stalpi

- crosete cu brate retentive cat mai flexibile

- utilizarea sistemelor speciale articulate ( amortizori de forte )

24.Elemente contrabasculante. care sunt si unde se plasează?

pps care tratează ed. cl I elem se aplică bilateral

● pintenii ocluzali în foseta Mez a PM1 în edentație TT molară

● Pinten supracingular pe C în ed TT molari + PM2

● Croșet Continuu numai dacă are la extremități sprijin paro eficient= pinteni ocluzali
sau gherute incizale

● Gheruțe și pinteni incizali plasați pe toti dinții frontali efect nefizionomic nu sunt
utilizate!!!

65
 ● Conectori principali dentomucozali condiție treb să aibă sprijin paro eficient pt a
nu acționa pe planuri inclinate.

● Sisteme speciale culise, coroane telescop pt a evita uzura lor menținerea indirectă
treb făcută de pinteni interdent ,supracingulari sau cr. continuu pps care tratrează
ed.cl II elem se aplică pe partea opusă edentației terminale

● pinten ocluzal în foseta Mez PM1 pps care tratrează ed.cl IV elem plasate cel mai
distal

● pinteni oc ai crosetelor Bonwill

25.Precautii la sabloane ?
● se verifică dacă bazele şabloanelor respectă limitele câmpului protetic şi dacă intră
şi ies uşor de pe model. Dacă ies cu dificultate se îndepărtează de pe model prin
tatonare, cu multă atenţie şi se reduce din bază strictul necesar pentru a nu diminua
menţinerea şablonului pe câmpul protetic.

● modelele se izolează prin scufundare în apă 510 minute (se poate folosi în acest
scop ca recipient bolul de cauciuc utilizat la prepararea alginatului), pentru a preveni
lipirea cerii calde de suprafaţa modelului.

● se verifică să nu existe pe faţa internă a bazei şablonului plusuri care ar putea

produce jenă sau durere în timpul manoperei.

26.Datele transmise prin intermediu fisei de lab , in vederea transformarii machetei in

proteza finala?

Medicul trebuie să indice grosimea sârmei pentru fiecare croşet. La acelaşi caz se pot
folosi grosimi diferite de sârmă pe dinţi diferiţi. Alegerea grosimii sârmei se face în
funcţie de:

● lungimea croşetului;

● valoarea implantării dintelui stâlp;

● mărimea retentivităţii;

● vizibilitatea croşetului;

66
 ● tipul de edentaţie.

Medicul trebuie să indice materialul din care se va realiza baza protezei:

● acrilat termopolimerizabil roz sau transparent sau o combinaţie a lor. Ideal ar fi să

se aleagă culoarea acrilatului în concordanţă cu culoarea mucoasei bucale, cu ajutorul
cheii de culori;

● acrilat termopolimerizabil în combinaţie cu materiale reziliente;

● acrilat termopolimerizabil în combinaţie cu fibre de sticlă sau plasă metalică.

27.CI purtare proteze noaptea?

CI:

1.Pacienti care prez hipersensib fata de mat acrilic

2.pacienti care acuza o tensiune permanenta cu tulb nervoase care dispar la

indepartarea protezei.

3.cand proteza a declansat o stare de contractie de tip bruxism

4.cand exista pericol de carii

indicatii:

1.pacienti tineri cu ed fr

2.pacienti cu tulb psihice cauzate de ed

3.bruxism cand dd restanti sunt redusi ca numar

4.pacienti cu PT maxilara si PP mandibulara(sindr combinat),daca nu s-ar purta prot

terminala , dd ant inf ar presa asupra PT sup numai in reg fr provocand bascul ei.

28.Cauzele bascularii transversale a protezei?

1.montarea dd lat in afara crestei

2.atrofii accentuate ale osului alv

3.rezilienta crescuta a muc fixe

4.foliere insuf a torus maxilar

*trebuie controlat extinderea prot mand pe tub piriform (2/3 ant ale acestea)

29.cauzele impreziziei ocluzale in adaptarea in ocl a protezei?

1.utilizarea ocluzoarelor ce nu permit miscari de lateralitate

67
 2.modif volumetrice inerente tehnologiei acrilatelor

3.erodari ale ghipsului antagonistiloc

4.cand modelul de lucru si baza prot se gasesc intr-una din jumatatile tiparului ,dintii
artificiali in cealalta jum , iar cele 2 parti nu au fost stranse suficient im mom
ambalarii , ducand la inaltarea ocluziei.

29.Zonele cu leziuni mai frecvente la proteza?

maxilar:
1.in dreptul tuberozitatilor
2.creasta zigomato alv
3.frenul buzei sup
4.proeminentelor osoase rezultate in urma extractiilor
mandibular:
1.in dreptul premolarilor
2.in dreptul crestei oblice externe
3.tuberculi piriform
4.frenul buzei si frenul limbii

30.Controlul ocluzorului si al modelelor in proba machetelor?

1.ocluzorul sa nu aiba joc in balama

2.contrapiulita sa fie fixata

3.planul median al celor 2 modele sa coincida cu planul med al ocluzorului

4.pe modele sa fie trasate:linia med,linia C,linia suras ,mijlocul crestelor

31.indicatii transmise prin intermediul fisei de lab pt transf machetei in prot?

-Alegerea grosimii sarmei in fuctie de:

1.lungimea crosetului
2.val implantarii dintelui stalp
3.marime retentivitatii
4.vizibilitatea crosetului
5.tipul de ed

-Materialul din care se va real baza prot:

68
 1.acrilat termopolimerizabil roz/transparent sau o combinatie a lor
2.acrilat termopilimerizabil in comb cu mat reziliente
3.acrilat termopolimerizabil in comb cu fibre de sticla,fibre de carbon,plasa metalica

32. Sistemul de culise - Particularitati?

(Ionescu)
- Sunt alcatuite din 2 parti: matricea ( un tub cu diferite forme pe sectiune: H- cu
cea mai mare suprafata de frictiune, T, circulara) si patricea (culiseaza in interiorul
matricei)
- Matricea/patricea se fixeaza la dintii restanti, care intotdeauna sunt acoperiti de
microproteze; cealalta parte se fixeaza la scheletul metalic al protezei
- Exista culise intracoronare, intra-extracoronare si extracoronare
- Se asigura MSS + bun efect fizionomic

69
 - Cu cat dintele este mai mic, cu atat culisa va fi mai mica, iar suprafata de frictiune
dintre matrice si patrice este redusa => este afectata mentinerea
- Sunt indicate numai atunci cand dintii restanti au o inaltime suficienta care sa
permita aplicarea de microproteze in care sa fie fixate
- Indicatia de baza a culiselor este ed. de cls a 3-a ( cu sprijin dento-parodontal)
- In ed. terminale este obligatorie solidarizarea prin microproteze a cel putin 2 dinti
stalpi, sau a tuturor dintilor restanti
- In ed. de cls a 4-a pot fi utilizate numai culise de mici dimensiuni
- Pentru a se asigura insertia protezei in cavitatea bucala, este necesara paralelizarea
culiselor ( cu ajutorul paralelografului)
- Este necesar ca protezele sa fie concepute cu elemente care sa asigure sprijin
parodontal, stabilizarea protezei, dar mai ales efectul contrabasculant ( brate
opozante rigide, sprijinite pe trepte orale, pinteni supracinguari pe canini etc.)

(Pauna) – Particularitati:
1) Retentia protezelor cu culise este similara celor cu capse
2) Sistemele necesita, ca si capsele: un nr mare de dinti restanti
3) Culisele duble sunt indicate pe dinti cu inaltime mare, cu aspect globulos
4) Este bine ca matricea din plastic sa fie introdusa intr-un lacas metalic al
scheletului
5) Inconvenientul matricei din plastic este uzura prin imbatrinirea materialului
6) Cea mai buna frictiune se obtine cand matricea este metalica
7) Daca inaltimea culisei este scazuta, frictiunea se mareste prin forma acesteia (de
ex: coada de randunica)
33. Sistemele de culise intra/ extracoronare- particularitati?

Dupa raportul cu microprotezele, se pot deosebi:

1) Culise intracoronare: plasarea matricei in interiorul perimetrului microprotezei
( coroane turnate, coroane metalo-ceramice)
2) Culise intra-extracoronare: plasarea matricei partial intracoronar si partial
extracoronar
3) Culise extracoronare: matricea/patricea fixate in afara perimetrului
microprotezelor

Culisele intracoronare :

- Indicate in protezarile cu sprijin dento-parodontal si ca solutie de electie in ed.

frontale
- Conexiunea se realizeaza profund in interiorul coroanei, astfel incat fortele ocluzale
se transmit foarte aproape de axul dintelui
- Microprotezele prezinta in interior un lacas retentiv in toate sensurile ( cu exceptia
axei de insertie/dezinsertie)

70
 - Avantajul lor consta in faptul ca sprijinul nu depaseste perimetrul de sustinere
parodontal

Culisele extracoronare :

- Indicate cand se impune o reducere minima din structura dentara ( camera pulpara
voluminoasa)
- Sunt mai usor de inserat si indepartat: sunt folosite la pacienti cu dexteritate
manuala limitata, sau cand proteza are un ax dificil de inserare
- Prezinta un anumit grad de rezilienta pentru a permite miscarea libera a protezei,
permitand distribuirea fortelor nocive de la nivelul dintelui stalp, catre suportul osos
si tesuturile moi
- Dezavantajul consta in plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere
parodontala

34. Diagnosticul de trauma ocluzala se deceleaza?

1) Clinic: cand dupa extirparea pulpara -> durerea si mobilitatea NU dispar

2) Radiologic: 1. Largire spatiu periodontal
2. RT periapicala ca un granulom (la dinte vital)
3. resorbtii osoase in palnie
4. procese de hipercemetoza -> mai frecvent in bruxism
Tratament:

In primul rand indepartarea cauzelor de trauma ocluzala:

 CT. Premature, interferente, obturatii incorecte

 Migrari dentare

71
  Lucrari protetice incorecte
 Eruptii vicioase M3
 DVO supradimensionata
Echilibrarea ocluzala a arcadelo dentare.
35. Avantaje si dezavantaje dd acrilat?

Avantaje:
7. pot fi adaptaţi cu uşurinţă dimensiunilor spaţiului edentat – prin şlefuire;
8. pot fi modificaţi ca formă şi adaptaţi ocluzal;
9. se pot relustrui;
10. legătura cu şeile este chimică (se poate suplimenta cu retenţie mecanică);
11. la protezele imediate pot fi confecţionaţi odată cu baza protezei;
12. au cost scăzut.

Dezavantaje:
3. se abrazează (poate deveni un avantaj în condiţiile în care relaţiile intermaxilare au
fost greşit determinate);
4. au instabilitate cosmetică.

36. Avantaje si dezavantaje PPA?

Avantaje PPA:

 costul relativ scăzut

 uşurinţa cu care poate fi modificată sau reparată
Dezavantaje PPA

1. provoacă şi accelerează atrofia osului alveolar, deoarece în general are un sprijin

mucozal şi se înfundă cu timpul;
2. privează pacientul de a percepe excitaţiile termice şi gustative datorită acoperirii întinse
a mucoasei de către placa protetică;
3. determină iritaţii frecvente ale mucoasei datorită contactului cu o suprafaţa poroasă,
nelustruită. Există pacienţi cu intoleranţă la componentele acrilatului;
4. restrânge mult spaţiul oral datorită grosimii plăcii de aprox. 2-2,5 mm;
5. mobilizează dinţii stâlpi de care sunt ancorate croşetele de sârmă, concepute şi
executate incorect în funcţie de retentivitatea anatomică şi nu de cea protetică;

72
6. provoacă malpoziţia treptată a dinţilor restanţi deoarece placa vine în contact cu feţele
orale înclinate ale dinţilor şi, pe măsură ce proteza se înfundă, acţionează ca o pană
evazând dinţii spre vestibular;
7. provoacă parodontopatii, datorită contactului direct al plăcii cu parodonţiul marginal. La
acest nivel apare hiperemierea mucoasei;
8. apare frecvent instabilitatea protezei, după o perioadă scurtă de purtare, datorită
modificărilor suferite de câmpul protetic;
9. determină şi/sau întreţine halena bucală;
10. pacientul poate avea un sentiment de infirmitate, de îmbătrânire, poate avea complexe.
11. alt dezavantaj semnificativ al acrilatului este lipsa de radioopacitate - proteza exclusiv
acrilică (fără croşete) nu poate fi văzută în caz de inhalare sau ingestie.
12. limitele materialului: acrilatul este mai puţin rezistent şi mai puţin rigid decât aliajele de
metal, deci proteza poate flecta sau sau se poate fractura în timpul funcţiilor ADM.
37. Dintii aflati in trauma ocluzala prezinta?
1) Leziuni cuneiforme
2) Fatete de abraziune
3) Mobilitate +/- durere (cauzata de suprasolicitare)
4) Migrari dentare (fen. Thielemann)
5) Necroze pulpare
6) Fisuri Stielmann
7) Largirea spatiului periodontal
8) Fenomene de pulpita pe dinti integri
9) Resorbtii osoase -> evdentiate pe Rx la dinti vitali
10) Ingrosari ale proceselor alveolare
11) Hipercementoze
38. Planul de ocluzie este denivelat prin?

 Abraziune dentara
 Migrari dentare - Verticale: extruzie / egresiune
- Orizontale: inclinare / translatie
 Contacte premature sau interferente
 Lucrari protetice incorecte

Migrarile dentare sunt consecintele aparitiei bresei edentate si genereaza contacte

premature in IM, RC si interferente in propulsie si lateralitate.

73
 Migrarile verticale sunt suferite de dintii antagonisti unei brese edentate.
Dintii migrati vertical pot ajunge in contact cu creasta edentata antagonista, situatie
clinica care impune extractia acestora.
Migrarile orizontale sunt suferite de dintii limitanti ai bresei edentate. S-a mentionat ca
la maxilar migrarile orizontale au o viteza si o amplitudine mai mare decat la mandibula.
Dintii situati distal se inclina mezial spre bresa edentata.

39. Corectarea planului de ocluzie si a ocluziei instabile?

 Slefuiri selective
 Remodelari coronare cu devitalizari, sau acoperirea cu microproteze
 Indepartarea contactelor premature si a interferentelor
 Refacerea lucrarilor protetice incorecte
 Extractia dintilor ( dintii migrati vertical care ajung aproape de creasta
antagonista)
40. Bara linguala?
 Conectorul principal cel mai frecvent folosit, situat intre parodontiul marginal
si fundul de sac lingual, in dreptul versantului lingual al procesului alveolar
mandibular
 Pentru a se plasa bara linguala, procesul alveolar trebuie sa aiba o inaltime de
minim 8-9 mm
 Situata la 4-5 mm de parodontiul marginal al dintilor restanti si la 2-3 mm de
fundul de sac lingual, astfel incat sa nu impiedice mobilitatea fiziologica a
planseului bucal/ a frenului limbii
 Are o inaltime de 4-5 mm
 Grosime de 1 mm in portiunea superioara
3 mm in cea inferioara
 Este distantata de mucoasa procesului alveolar prin folierea modelului
functional: 0,30 mm cand proteza scheletata are sprijin dento-parod.
1 mm cand proc. alv. este vertical si rezilienta este minima
1,5 mm cand pro. alv. este oblic

74
 2 mm cand proc. alv. este oblic si rezilienta este mare
1,5-2 mm cand proc. alv. este retentiv/ dintii usor lingualizati ( pt.
a se face insertia si dezinsertia protezei. fara ca bara linguala sa interfere cu
mucoasa proc. alv/ cu dintii)
 Forma barei pe sectiune: semipiriforma
 Zonele de minima rezistenta: jonctiunea cu conectorul secundar la unirea cu
seile.

41. Bara linguala si crosetul continuu (bara linguala dubla)?

 Se folosesc cand inaltimea procesului alveolar nu permite plasarea unei bare
linguale cu dimensiuni adecvate
 Crosetul continuu se asociaza cu o bara linguala cu inaltime mai mica de 4 mm
 Pentru a se asigura sprijinul dento-parodontal, crosetul continuu se termina la
extremitati prin pinteni ocluzali/ gherute incizale
 Crosetul continuu are o inaltime de 2-3 mm si o grosime de 1 mm.
 Folosit des la protezele terminale bilaterale.

42. Placuta dento-mucozala?

Maxilara:
- Cand sunt mai putini dinti restanti (doar grupul frontal), creste bine reprezentate/
torus palatin situat posterior
- Ajunge pe dintii frontali pana in regiunea supracingulara; la acest nivel marginea
conectorului fiind subtiata -> se pierde lin pe dinti
- In regiunea laterala este necesara decoletarea, eliberand parodontiul pe o distanta de
5 mm
- Latimea placutei trebuie sa asigure rigiditatea protezei si ocolirea unui torus mare
- Nu se sprijina pe planuri inclinate

75
 - Realizare de trepte supracingulare pe Canin si IC / pinteni ocluzali => sprijin parodontal
corect
- Zone de despovarare: Parodontiul marginal = 0,20 mm
Papila incisiva = 0,20-0,30 mm
Rugi palatine si rafeul median

Mandibula:
- Conector principal ce se plaseaza intre fundul de sac lingual si zona supracingualara a
dt. frontali
- Este folosita cand spatiul vertical este insuficient pt. plasarea ansamblului bara linguala
+ croset continuu
- Extremitatea inferioara are forma pe sectiune a barei linguale
- Extremitatea superioara se continua cu o placuta metalica care se termina pierdut pe
dinti, acoperind toata zona supracingulara
- In regiunea laterala, placa ajunge pana in apropierea fetelor ocluzale ale dt. restanti
- Decoletarea placii la nivelul parod. marg. a dt. laterali daca spatiul permite
- Interdentar pana la nivelul punctelor de contact dintre dt.
- La niv. mucoasei procesului alveolar placa va fi distantata asemanator barei linguale
- La niv. parodontiului marginal si papilei interdentare placa trebuie sa fie usor
distantata
- La nivelul dt. restanti placa trebuie sa asigure sprijin parodontal prin intermediul unor
pinteni ocluzali/ incizali
43. Limitele lingurii individuale – SCHREINEMACKERS?
La maxilar:

- se însemnează poziţia foveelor palatine şi se trasează înapoia lor o linie curbă cu

convexitatea posterioară;
- tot cu linii curbe cu convexitate posterioară se trasează şanţurile retrotuberozitare, aşa
cum au ieşit în amprentă;
- aceste 3 linii se unesc cu 2 linii cu convexitate anterioară şi se contureaza limita
posterioară;

76
- limita vestibulară a lingurii va fi trasată la 1 mm în interiorul punctului de maximă
convexitate al marginii amprentei (care reprezintă fundul de sac vestibular), cu ocolirea
frenului labial superior, bridelor laterale şi procesului zigomato-alveolar.
La mandibulă:

- se începe cu trasarea liniei mediane în zona linguală centrală luând ca reper frenul
lingual;
- apoi se marchează marginea linguală de o parte şi de alta a liniei mediane pe o distanţă
de 3 cm pe convexitatea maximă a marginii amprentei în zona linguală centrală aşa cum
a ieşit în urma mişcărilor limbii executate de pacient;
- din punctele de terminare ale acestei linii (B, C) se duc două perpendiculare pe muchia
crestei edentate;
- din aceste puncte (B1, C1) se trasează direcţia crestei edentate până la tuberculul
piriform;
- de la punctele de terminare ale zonei linguale centrale se duc linii paralele cu mijlocul
crestei, către distal. Aceste linii traversează tuberculul piriform dinspre lingual către
vestibular la unirea 2/3 anterioare cu 1/3 posterioară;
- limita vestibulară a lingurii se situează la 1 mm spre interiorul amprentei faţă de
convexitatea maximă a marginii vestibulare a amprentei
această trasare este una pur geometrică.

44.Det RIM in ed unimax partial intins cu arcada antag integra?

-se fol sablonul pt inregistrarea RIM

-sunt prezente PO,DVO, IM

-Teh la cald:

1.pacientul face cateva miscari de inchidere a gurii in IM

2.se aseaza sablonul pe max ed si se reduce valul de ceara pana cand aceasta depaseste cu
1mm inaltimea dd restanti

77
3.se netezeste supraf ocl a cerii apoi se incalzeste uniform pe toata intinderea ei cu spatula

4.sablonul se repune pe CP , iar pacientul inchide in IM pana antagonistii angreneaza corect

iar cei fara antagonisti se infunda in ceara aprox 1 mm

5.se raceste bordura, se scoate din gura si se aplica pe model

6.in cab trebuie sa existe modelul antagonistilor preferat din ghips de buna calitate pt a
putea verifica corectitudinea inregistrarii

-Teh la rece:

1. pacientul face cateva miscari de inchidere a gurii in IM

2.se aseaza sablonul pe max ed si se reduce valul de ceara pana cand se obtine DVO

3.se usuca suprafata ocluzala a bordurii de ocl

4.se preg pasta ZOE si se aplica un strat uniform de 1mm grosime pe supraf ocl a bordurii

5.se asteapta priza mat de amp , se scoate sablonul din gura si se aplica pe model

6.in cab trebuie sa existe modelul antagonistilor preferat din ghips de buna calitate pt a
putea verifica corectitudinea inregistrarii

45.det RIM in ed bimax prez la max ed fr intinsa cu prez numai a molarilor iar la mand ed
term bilat cu prez numai a grup fr?

tehnica :

1.se introd sablon inf si pacientul inchide gura pana cand molarii sup ating ceara

2.se taie din sablon pana cand se obtine DVO fiziologica ,sablonul este in contact simultan cu
ambele grupe de molari sup

3.se stab viitoarea pozitie de IM (daca nu este precizata odata cu DVO)

4.se introduce sablonul sup cu care se precizeaza nivelul si orientarea PO in reg fr(viitoarea
marime a fr sup) si curbura vestibulara(pozitia buzei sup)

5.se fixeaza pozitia determinata ant cu sablonul inf

46.Date transmise LAB pt alegerea dd artif si real machetei prin fisa si model?

Prin fisa:

-din ce mat se vor confectiona dd artif

-culoarea dd cu precizie in cele 3 zone colet , mij , incizal

78
-cuspidarea dd lat

Prin model:

-forma dd rest in functie de care se aleg dd artificiali

-caracteristicile RIM: IM ,DVO , PO

-desene cu:

1.limitele placii protetice

2.zonele de foliere

3.pozitia si forma crosetelor

47.Accesoriile paralelografului?

1.tija de analiza/reperaj: serveste la aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dd stalpi

si punerea in evid a zonelor retentive subecuatoriale(axade insertie a prot)

2.tija pormina de grafit:trasarea ecuatorului protetic

3.tijele de masurare a retentivitatii subecuat a dd stalpi: 0.25 ,0.50 , 0.75

4.spatulele de ceara/razusele: indepartarea si paralelizarea cerii subecuatoriale

5.spatulele convergente de la 2-6 grade

48.De ce se alege ca modelul sa fie in pozitie orizontala a PO la paralelograf?

1.forta de masticatie , are directie predominant verticala

2.alimentele adezive exercita asupra prot tractiuni predom verticale

3.insertia si dezinsertia prot sunt usor de efectuat de pacient daca au directie verticala

49.Planuri de Ghidare?

-sunt rep de suprafetele proximale ale dd stalpi, vecine sp ed

-trebuie sa fie paralele pt a ghida prot in timpul insertie si dezinsertie

-uneori necesita slefuiri iar daca slefuirile sunt mari , este necesar acoperirea cu microprotez

-se fac mai ales la bresele laterale

-pt apreciere se fol tija de reperaj/analiza(tija in contact cu dintele in reg cr marg)

79
-daca suprafetele prox nu sunt paralele , se inclina modelul ant/post sau prin slefuire

50.situatii in care pot aparea in analiza zonelor retentive ale dd stalpi?

1.zone de retentie excesiva: remodelate prin slefuiri in cav buc( trat proprotetic)

2.zone de retentie absenta : incrustatii, obturatii din amalgam , microprot cu convexitati artif

3.zone de retentie favorabila: intre 025-0.75 mm(croset turnat circular =0.25 , croset turnat
divizat Roach =0.50 , crosete mixte =0.75 )

51.Zonele de interferente muco-osoase?

*frecvent interferate de saua protezei mai rar de conect principali

mandibula:

1.zona retromilohioidiana

2.reg vestib a cr in dreptul PM

3.reg vestib a cr in ed fr

4.reg lingual centrala a proc alv

5.reg lingual lat a proc alv

6.torus mand

maxilar:

1.zona vestib a cr ed fr

2.zona vestib a cr in reg PM

3.zona vestib/distala a unor tuberozitati f retentive

4.polul inf al unei tuberozitati procidente

52.zonele de interferente dentare?

*interfereaza cu bratele crosetului

1.marg disto-vestib la PM sup

2.marg mezio-vestib la M sup

3.marg mezio-ling la PM si M inf

4.inclinari linguale mici sau mari

80
5.vestibularizarea dd lat sup

*migrari oriz consecutiv ed prin inclinari catre sp edentat pot crea zone de interf cu conect
sec proximali:

1.fetelor distale ale C sup inclinati catre post

2.fetelor meziale ale M inf inclinati catre ant

3.fetelor proximale ale PM inclinati spre M sau D

4.fetelor proximale ale dd fr inclinati catre o ed fr

53.Ce este ecuatorul protetic?

Rep linia celei mai mari convexitati a dd stalpi pt o anumita axa de insertie sau linia celui mai
mare contur la un anumit plan orizontal al modelului.

54.linia ecuatoriala tipica si atipica?

tipica: rep ecuatorul protetic plasat aproximativ la mijlocul dist cervico-ocl pe fata proximala
dinspre ed si trece apoi in diagonala pe fetele lat(vestib si orala) apropiindu-se de colet spre
fata proximala opusa edentatiei

atipica: sunt in nr de 3 :

1.linia ecuatoriala diagonala care pleaca din vecinatatea fetei oc la niv fetei proximale
dinspre ed , coboara oblic pe fetele lat si ajunge pe fata proximala opusa ed in vecinatatea
coletulu(des intalnit la C si PM)

2.linia ecuatoriala inalta este plasata in apropierea fetei oc , atat vestib cat si oral ( se
intalneste frecv la PM inf inclinati lingual si la PM sup inclinati vestib)

3.linia ecuatoriala coborata este plasata in apropierea coletului(se intalneste pe fetele

proximale ale dd care prezinta pe fetele lat un ecuator inalt si pe dd conici frecvent la molari)

55.Attitudini in cazul interferentelor dentare?

1.mici interferente intre marg dd stalpi si bratele crosetelor= mici slefuiri

2.lingualizari mari ale dd mand =renuntare la bara ling (ling mici= slefuiriale fetelor ling ale
dd si acoperiri cu microp modelate coresp axei de insertie a prot)
3.inclinari exagerate peste 30 grade=extractie
4.inclinari medii = slefuiri ale fetei respective + acop cu microp
5.inclinari mici = simple slefuiri proximale
6.slefuiri pe fetele orale pt apicarea bratelor opozante atunci cand convex este redusa

81
56.tipuri de Crosete?

1.Crosete circulare:
-au contact cu dd stalp aproape circular pe o suprafata mare ,
-bratul ajunge in zona retentiva subecuatoriala dinspre ocluzal
-utilizeaza pt mentinerea prot retentivitatiile V/O
-toate bratele pleaca dintr-un corp comun
-insertia prot este mai usoara decat dezinsertia

*Crosetul Ackers

-corpul crosetului , care este plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic pe una dintre
fetele proximale ale dd stalpi , este rigid si intervine la stab orizontala a prot si in sprijin
parod , cand este plasat supraecuatorial

-bratul retentiv ,are 2 portiuni: una supraecuatoriala ce pleca din corp , este rigida si
interbine in stab si sprijinul prot(incercuire), a doua parte rep portiunea terminala flexibila a
bratului retentiv , este plasata subecuatorial si are functia de mentinere a prot(de obicei
plasat V mai rar O , iar varful lui M sau D in functie de topografia ed)

-bratul opozant/contracroset este rigid si poate fi plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul

protetic (indeplineste rolul de sprijin , stabilizare si incercuire insa reciprocitatea nu este
realizata) , in mod corect trebuie sa fie plasata in dreptul portiunii frelxibile a bratului
retentiv sau pe microprot cu fata orala verticala

-pintenul ocluzal este rigid si se plaseaza intr-un lacas pe fata ocl, meziala sau distala. el
asigura sprijinul prad al prot intervine si in stab oriz a prot

-conect sec face leg crosetului cu saua prot sau cu conect principal ,este rigid si intervine in
stab oriz a prot

*Crosetul Bonwill(Dublu ackers)

6 brate cu actiune contrarie

-utilizat la ed care avem o hemiarcada integra (ed cls II sau IV)

-aplicare fav cand exista treme , se aplica pe M si PM

-are 2 pinteni ocl ce impiedica actiunea de pana a crosetului si patrunderea alim intre dd
stalpi

82
2.Crosetele Roach

-prima categorie util mentinerea prot utilizand zonele retentive proximale ale dd stalpi( a
doua categorie util frictiunea si sunt rar folosite)

-crosete divizate in nr de sapte CLUSTIR

-bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalic al prot

-portiunea terminala a bratului retentiv ajunge in zona de retentie a dintelui stalp dinspre
gingival (actioneaza asupra dintelui la dezinsertia prot prin impingere)

-dezinsertia prot prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara decat insertia

-contactul cu dintele stalp este mai mic decat al crosetelor circulare

-elasticitatea bratelor retentive este mai mare decat crosetele circulare(unii autori)

-bratele retentive au forma de litere

-bratul opozant , pinten ocl , conect sec sunt la fel ca la crosetele circulare

3.Crosetele NEY

-6 crosete cuprinde atat din cele circulare cat si din divizate si mixte,iar fiecare croset are
indicatie precisa in functie de aspectul liniei ecuatorul protetic si de retentie.

-2 categorii:

prima au actiune dubla / biactive au bratele lat retentive si sunt in nr de 4:crosetul nr

I,crosetul nr II, crosetul combinat I-II,croset biactiv mixt

a foua categorie sunt cu caracteristici de crosete circulare: crosetul cu actiune post , crosetul
cu actiune post inversa.

57.Crosetele Speciale? si Crosetele mixte?

Crosetul RPI:utilizat in ed terminale pe dintele stalp ce limiteaza mezial ed si are rol de a

evita torsiunea distala a dintelui stalp in timpul bascularii prin infund(de obicei pe PM)

-pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp care se cont cu conect sec plasat oral
interdentar

-placa proximo-orala , care vine in contact cu dintele stalp pe suprafata de ghidare proximala
, si cu o mica suprafata de pe unghiul disto-oral(rol de reciprocitate)

83
-brat retentiv divizat in "I" , care pleaca din sa , ca la toate crosetele divizate .(portiunea
verticala este perpendiculara pe parod marg, la distanta de ea si de muc proc alv ),

-ia contact cu dintele in zona subecuatoriala pe o suprafata de 2mm

-bratul in i permite bascularea prin infundare a protezei fara ca dd stalpi sa fie solicitati nefiz.

Crosetul mixt: o parte a crosetului de obicei pinten ocl , conect sec si brat opozant este
turnat iar bratul retentiv este din sarma

-sunt utilizate 4 crosete:mixt Ney,mixt Ney combinat,mixt McCracken si mixt cu pinten intern

58.Sisteme magnetice?

-Pentru a fi eficiente trebuie sa indeplineasca cerintele:intensitate si permanenta magnetica

ridicate , la dim cat mai mici

-alcatuit dintr-un dublu magnet de CO5-Sm de mici dimensiuni , cu polii inversati

-minimagnetul este acoperit cu o capsula de otel inoxidabil de grosime 0.20-0.25 mm , ce

protejeaza magnetul de mediul bucal si limiteaza campul magnetic exterior

-magnetul se fixeaza in baza prot in dreptul unei rad dent acop cu dispozitiv radicular , turnat
dintr-un aliaj magnetizabil(keeper) ce contine cobalt-platine

-nu se fol mai mult de 4 magneti deoarece indep prot din gura este dificila.

59.indicatii specifice prot partiale?

1.ed cls I (T_T)

2.ed. cls II-a (Terminale unilaterale)
3.ed cls III-a extinse (ed lat ce se extind si in reg fr)
4.ed de cls IV-a cu lipsa tuturor fr
5.ed combinate (T_L , T_F_L)
6.ed cu existenta unui nr mic de dd rest (2-5 dd)
7.ed subtotale cu existenta a 1-2 dd rest

60.Situatii clinice care exclud trat prin punte?

1.ed laterale intinse cls III , avand dd stalpi C si M3

2.ed lat reduse , ca si cele fr , insa cu afectarea parodontala a tuturor dd rest
3.ed lat sau fr reduse , cand exista contraind ale slefuirii dd (afectiuni gen grave)
4.ed in zona de curbura a arcadei(iL , C , Pm1)
5.ed fr asociate cu pierderi de subst osoasa
6.ed fr unde sunt necesare artificii de montare a dd artificiali

84
7.ed care se asociaza cu comunicari buco-sinusale sau buco-nazale
8.ed care necesita o reevaluare a DVO

61.Descrieti sisteme bare cu calaret?

-exista mai multe tipuri de bare , ele sunt lipite intre 2 microprot , fie in reg lat , fie in reg fr ,
-calaretii gratie unor retentii , sunt fixati in fata mucozala a seilor din acrilat ale protezelor

sist de bare si calareti Gilmore:

-bare dreptunghiulare / rotunde pe sectiune

-cele rotunde au lungimea de 200 mm si sectiune de 1,5-1,8-2 mm

-cele dreptunghiulare au dim de 200/10/1.5mm

-calaretii sunt turnati din aur-platinat , au sau nu retentii pt acrilar , iar marimea si forma
sunt coresp tipului si marimii pe sectiune a barelor

sist de bare si calareti Dolder : barele au forma de U cu lungime de 50 si 200mm , in 2 marimi

iar calaretii au aceasi lungime ca si barele , prezinta sau nu retentii pt acrilat , sunt
confectionate din aur platinat este utilizat numai in reg lat.(barele ovoide pt reg fr)

sist bare cu calaret ackermann: bara forma rotund sau ovoida si calaretii din tabla ,pe bara
pot fi aplicati mai multi calareti

sist de bare si capse CEKA: bare metalice cu matrice de capse CEKA ,se lipesc in reg lat , intre
2 microprot , patricea va fi fixata in fata mucozala a seilor prot . sunt livrate de bare din
plastic prevazute cu matrice metalice .aceste machete se fixeaza la machetele unor
microprot , turnarea facandu-se peste matricele metalice prefabricate(in aceste sit prot nu
mai sunt prev cu calareti) , barele serversc la solid dd si la sprijin parod, iar capsele asig
mentinerea prot .

62.Bascularea transversala?

-poata sa apara la toate tipurile de PP(PS sau PA)

-in ed cls I , II si III

-in ed cls I si II bascularea se dat montarii gresite dd artif in afara cr , sau unor dd artif mai lati
decat latimea cr ,

-in ed cls III tratate cu PS , basc trans poate sa apara cand mont dd artificiali s-a facut dupa o
linie de sprijin parod care nu coincide cu linia mij cr

85
-axul de rotatie este sagital , fiind plasat de partea activa a arcadei dentare , bascularea
producandu-se pe parde inactiva

-infundarea pe partea activa este de mica amplitudine

-bascularea transv apare numai in timpul masticatiei , cand bolul alim interpus intre dd partii
active creeaza sp necesar desprinderiiprotezei de pe partea de balns

-evitarea bascularii se face prin montarea corecta a dd artificiali pe mij cr si de latime coresp.

-bascularea se mai poate face din cauza unei torus palatin neobservat si nefoliat la timp.

63.Trauma secundara ocluzala

-apare la nivelul versantilor crestelor ( mai mult n-am gasit nicaieri, daca gaseste cineva sa
dea sfoara in tara )

-prima e pe mijlocul crestelor si secundara pe versanti.

64. Descrieti placuta dento-mucozala palatinala si placuta mucozala:

Placuta dento-mucozala palatinala:

 -indicata cand exista mai putini dinti restanti

 -crestele edentate sunt bine reprezentate
 -torusul palatinal situate posterior
 -conectorul ajunge pe dintii frontali supracingular
 -in zona laterala este necesara decolarea de 5 mm, distanta fata de parodontiu

Placuta mucozala:

Tipuri:

a. -placuta mucozala cu latime redusa

b. -placuta mucozala cu latime mare
c. -placuta mucozala fenestrata
d. -placuta mucozala in forma de U

Placuta mucozala cu latime redusa:

 -se utilizeaza in edent cls III

 -latimea este egala cu cea a spatiului edentate
 -grosime de 0,6mm
 -nu transmite presiuni suportului muco-osos
 -nu ajunge in zona rugilor palatine
 -se despovareaza in jurul torusului palatinal

Placuta mucozala cu latime mare:

86
  -se utilizeaza in edentatiile cls I si II
 -in situatuiile in care exista mai mult de 6 dinti restanti
 -torusul palatinal este absent sau de dimensiuni mici
 -acopera 2/3 din bolta palatina
 -anterior se intinde pana in zona rugilor palatine
 -posterior: anterior de linia Ah
 -latimea trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea sailor
 -in zonele de unire cu seile are grosime mai mare
 -jonctiunea cu conectorii secundari se face in unghiuri rotunjite
 -se decoleaza pe zona laterala, 5 mm fata de parodontiu marginal

Placuta mucozala fenestrate (anterioara si posterioara) :

 -se indicate atunci cand exista un torus palatinal proeminent

 -in cazul in care pacientul nu tolereaza placa palatinala complete
 -se poate utiliza in toate edentatiile
 -are forma de parallelogram cu unghiuri rotunjite
 -este cel mai rigid dintre conectori
 -lasa libera zona centrala a boltei palatine
 -placuta anterioara este mai lata, 6-9 mm, plasata la 5 mm parallel cu parodontiul
marginal, intre 2 perechi de rugi palatine fara sa depaseasca pintenii anteriori
 -placuta posterioara este mai ingusta,4-5 mm, ajunge pana in apropierea liniei Ah, pe
sectiune este semiovala
 -placutele sunt unite de 2 benzi laterale de 5-6 mm la o distanta de 5 mm de
parodontiu.

Placuta mucozala in forma de U:

 -indicata atunci cand exista un torus proeminent posterior

 -anterior si lateral se intinde pana la 5 mm distanta fata de parodontiul marginal
 -posterior ajunge pana in aproprierea bazei torusului
 -are o grosime de 0.6 mm

65.Descrieti comparativ crosetul turnat ackers al pps si crosetul din sarma?

Crosetul turnat Ackers:

 -poate fi aplicat la PM,M maxilari si mandibulari

 -corpul crosetului este rigid si e plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic pe
una dintre fetele aproximale ale dintilor stalpi (stabilitate sagitala si sprijin
parodontal)
 bratul retentiv are 2 portiuni, una supraecuatoriala ce pleaca din corp, rigida, si o
portiune terminal flexibila plasata subecuatorial; plasat pe fata vestibulara

87
  -brat reciproc/contracroset, rigid plasat supraecuatorial sau pe ecuator, in dreptul
portiunii terminale flexibile a bratului retentive
 -pintenul ocluzal este rigid plasat intr un lacas pe fata ocluzala
 -conectorul secundar care face legatura crosetului cu saua protezei/conector
principal, este rigid

Croşetele de sârmă au următoarele caracteristici:

 au desen trasat de medic (în mod curent) sau prin studiu la paralelograf;
 segmentul dentar plasat în funcţie de ecuatorul protetic;
 au contact linear cu dinţii;
 segmentul dentar şi intermediar plasate la distanţă de parodonţiul marginal;
 croşetele cu segment intermediar în formă de Z, S sau V au grad mai mare de
elasticitate, influenţat de lungimea segmentului respectiv;
 sunt mai elastice şi pot fi activate mai uşor decât croşetele turnate. Pot fi activate în
plan orizontal şi vertical;
 asigură ancorarea verticală şi stabilizarea orizontală;
 pot avea efect suprasolicitant asupra dinţilor stâlpi dacă:
 sârma este mai groasă de 1 – 1, 2 mm;
 segmentul intermediar este scurt;
 sunt activate prea intens.
 în caz de deteriorare sau fractură se înlocuiesc uşor.

66. Tratamentul preprotetic

A) Tratamentul chirurgical consta in:

- efectuare extractiior ditilor irecuperabili
- osteotomia transmaxilara
- chiuretaj periapical
- rezectie apicala
- interventii pt chisturi
- hiperplazii de mucoasa

B) Tratamentul parodontal => eliminarea factorilor de iritatii prin:

- Detartraj
- Inlocuirea obturatiilor cervicale in exces
- Inlocuirea coroanelor lungi sau largi
- Tratamentul cariilor cervicale
- Tratamentul pungilor gingivale prin chiuretaj subgingival, gingivectomie, sau
operatii cu lambou

C) Tratamentul de echilibrare ocluzala

- Se refera la realizarea unui plan de ocluzie corect, la eliminarea contactelor
premature si a interferentelor si la evaluarea DVO

88
 - Nivelarea planului de ocluzie se realizeaza prin diverse manopere : 1)slefuiri la
nivelul cuspizilor,
1) remodelari coronare,
2) amputari coronare insotite de devitalizari si acoperire cu microproteze
3) indepartarea puntilor incorecte
4) extractia dintelui
- contactele premature si interferentele se inlatura prin slefuiri selective
- contactele premature se depisteaza in IM, RC, pozitia cap la cap in propulsie si in
lateralitate, interferente in timpul miscarii de propulsie si lateralitate
- se evalueaza DVO prin teste functionale (daca DVO este modificata)

A) Tratamentul ortodontic
- Indicat pt redresarea inclinarii dintilor si refacerea punctelor de contact pierdute
prin migrari orizontale

B) Tratamentul odontal
- Urmareste rezolvarea cariilor , fracturilor, tratamentelor endodontice

C) Tratamente chirurgicale reconstructive sau corective

- Se efectueaza la nivelul tesuturilor dure si moi (excizia frenurilor, a bridelor, sau a
hiperplaziilor gingivale)

D) Realizarea restaurarilor protetice provizorii

- Proteze acrilice vechi ale pacientilor modificate si corectate sau alte proteze
acrilice provizorii

67. Mentinerea PPS

- Se realizeaza prin bratele retentive ale crosetelor

- Mentinerea unei proteze este eficienta cand linia Fulcrum trece prin mijlocul acesteia

- La orice proteza se stabileste nr si tipul de crosete dupa alegerea dintilor stalpi pe care se
aplica acestea

- In edentatia partiala, atat la PS, cat si la PPA, nr de crosete se stabileste in functie de clasa
de edentatie:

1) clasa I 2 crosete pe dinti limitanti breselor edentate

89
2) clasa a II-a cel putin 2 crosete (unul pe dinte stalp limitant si unul pe ultimul molar de pe
hemiarcada opusa)

3) clasa a II-a cu o bresa (termino-laterala) se pun 3 crosete pe dinti stalpi limitanti breselor
edentate

4) in edentatii de clasa a III-a extinsa se pun 3 crosete: 2 pe dinti limitanti bresei si unul pe
ultimul molar de pe hemiarcada opusa

5) in ed. clasa a III-a cu o bresa (latero-laterala), cand dintii stalpi sunt mobili sau pacientul
refuza tratamentul prin punte, se realizeaza o proteza cu doua sei si se pun 4 crosete pe dinti
stalpi limitanti ai breselor edentate

6) in ed. clasa a IV-a intinsa si a IV-a extinsa se pun 4 crosete: 2 pe dinti stalpi limitanti
edentatiei, si 2 pe ultimii molari de pe arcada

Tipul crosetelor in functie de edentatie:

- In ed. terminala (clasa I, II) croset divizat in T si mixt cu brat elastic din sarma
- In ed clasa a II-a un croset Bonwill sau Ackers pe hemiarcada opusa intre ultimii
molari, cu rol antibasculant
- In ed laterale orice tip de croset ( PS se comporta ca o punte)
68. Sprijinul PPS

1) Ed. clasa I sprijin mixt (muco-osos si dento-parodontal)

2) Clasa a II-a sprijin mixt

3) Clasa a III-a sprijin dento-parodontal

4) Clasa a IV-a redusa (cu prezenta caninilor) sprijin dento-parodontal

5) Clasa a IV-a intinsa (absenta caninilor) sprijin mixt

6) In edentatii termino-laterala are urmatorul sprijin:

In ed. terminala mixt

In ed. laterala dento- parodontal

 Per ansamblu mixt

69. Tipuri de sprijin:

Sprijin mucozal

90
 - Se intalneste la proteze provizorii acrilice ( daca au numai croste fara componenta
ocluzala)
- Este cel mai nefiziologic
- Actioneaza ca o pana, vestibularizeaza dintii restanti
- Suprafata de sprijin e de delimitata de muchia crestelor

Sprijinul mixt:

1) Se intalneste la PS clasa I, II, IV intins#

2) Are valoare functionala medie
3) Suprafata de sprijin mucozal este mai mare decat cea dento-parodontala si situata la
periferia acesteia, ducand la bascularea prin infundare
4) Linia de sprijin parodonatal trece prin cei mai distali pinteni ocluzali si constituie axa
de basculare
5) Cele mai eficiente elemente de sprijin sunt cele mai aproape de edentatie
6) Este rigid cand se folosesc crosete
7) Foarte rigid cand se folosesc culise si telescoape
8) Rezilient cand se folosesc capse cu un grad de rezilienta
9) Articulat cand se folosesc ruptori si amortizori de forte

Sprijin dento-parodontal

1) Este cel mai fiziologic

2) Este realizat de punti si PS in ed. clasa a III-a si IV-a redusa
3) In clasa a III-a cu o bresa laterala, se delimiteaza o suprafata de sprijin dento-
parodontal

70. Feluri de pinteni

I. Principali (intra in alcatuirea crosetului)

II. Auxiliari (care nu fac parte din croset) cu rol de MI

I. Pintenii principali sunt plasati pe dinti stalpi principali si pot fi :

1) Ocluzali ( pe PM, M):
Interni, lacase numai pe microproteze
Externi, lacase pe dinti naturali / microproteze:
- In edentatii terminale, in foseta meziala
- In edentatii intercalate, in foseta de langa edentatie
- Pe dinti izolati in ambele fosete ( molari izolati)
2) Supracingulari (pe Canini)
91
 3) Incizal pe frontali la mandibula

II. Pinteni auxiliari

- Rolul este sa opreasca bascularea prin desprindere a protezei scheletate
 Se plaseaza: bilateral
 Cat mai departe de linia de rotatie a protezei ( care trece prin dinti stali
principali
- Elementele contrabasculante sunt:
 In ed. clasa I in functie de intinderea acesteia:
1) Pinten ocluzal in foseta meziala a PM1
2) Pinten supracingualr pe canin
3) Gherute incizale rar folosite
4) Crosetul continuu cand ramane grupul frontal si care se termina in pinteni
ocluzali
 In ed. clasa a II-a elementele contrabasculante se plaseaza pe partea opusa
edentatiei:
1) Pinten ocluzal in foseta meziala PM1
2) Pinten ocluzal in foseta meziala PM1 si supracingular pe canin cand bresa
edentata este mare
3) Crosetul continuu cand bresa edentata se intinde pana la dinti frontali
 In ed. clasa a III-a nu se pun elemente de MI
 In ed. clasa a IV-a intinsa elementele contrabasculante sunt repreentate fie de
pintenii cei mai distali ai crosetului Bonwill, fie de pintenul crosetului Ackers
aplicat pe ultimul molar
Elementele PS care contribuie la asigurarea sprijinului dento-parodontal, alaturi
de pinteni sunt reprezentate de portiunile supraecuatoriale ale bratelor
crosetelor si de bratele opozante plasate pe praguri coronare

71. Stabilizarea PPS

- contribuie toate elementele rigide supraecuatoriale ale protezei, care se opun deplasarilor
orizontale:

 Bratele opozante ale crosetelor

 Conectorul principal dento-mucozal
 Conectori secundari
 Pinteni auxiliari
 Extinderea seilor pana la limitele periferiei campului protetic
 Corectitudinea ocluziei IM=RC

72. Zonele protetice pozitive

92
 La maxilar:
1) Dinti restanti, dinti stalpi
2) Creasta alveolara cu cele 2 zone de sprijin
3) Bolta palatina si tuberozitati

La mandibula:
1) Dinti restanti
2) Creasta alveolara cu cele 2 zone de sprijin
3) Tuberculii piriformi

73. Zonele protetice negative

Maxilar:

1) Parodontiul marginal
2) Papila incisiva
3) Rugi palatine
4) Rafeul median
5) Torus palatin
6) Zonele grasoase Schroder
7) Bridele laterale
8) Insertii musculare si ligamente
Mandibula:

1) Parodontiul marginal
2) Frenul limbii si insertia planseului bucal
3) Mucoasa procesului alveolar in zona linguala
4) Linia MH
5) Insertii musculare si ligamentare
6) Torus mandibular
93
 7) Bridele laterale
74. Bascularea transversala

1.Apare in edentatii clasa I,II,III

2.Datorita montarii dintilor laterali spre exterior fata de mijlocul crestei
3.Alegerii dinti laterali cu latime mai mare decat creasta edentata
4.Nefolierea torusului palatin
- Miscarea este oprita prin:
montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei, utilizarea dintilor laterali cu latime
proportionala cu creasta edentata si prin folierea corespunzatoare a torusului
palatin
75. Rolul crosetului continuu

1) Rigidizarea barei linguale si marirea rezistentei mecanice a protezei

2) Contribuie la sprijinul parodontal al protezei
3) Asigura mentinerea indirecta a protezelor terminale
4) Stabilizeaza proteza in sens disto-mezial
5) Solidarizeaza dintii restanti
6) Reface punctul de contact pierdut prin migrari orizontale ale dintilor restanti

76. Enumerati functiile crosetelor:

Mentinere, stabilizare, sprijin, reciprocitate, incercuire, pasivitatea (MSSRIP)

Mentinere:

- Functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a prot. de pe

campul protetic
- Se datoreaza bratului retentiv al crosetului
- Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp
- Necesita stabilirea ecutorului protetic al dintelui, cu ajutorul paralelografului in
functie de axa de insertie
Stabilizarea:

- Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale

- Elementele rigide ale crosetului trebuiesc plasate bilateral
- Prelungire bratelor opozante rigide pe mai multi dinti mareste stabilizarea
- Solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi mareste valoarea lor parodontala
si rezistenta la miscari orizontale ale protezei

Sprijin:
-functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala,
asigurand sprijinul parodontal

94
 - elementul principal care asigura sprijinul dento-parodontal este pintenul
- pintenii interni vor fi plasati pe dinti acoperiti cu microproteze
- pintenii externi pot fi aplicati pe dinti naturali/ pe microproteze
- orice pinten trebuie intarit cu conector secundar

Reciprocitatea:
- Este functia crosetului prin care se neutralizeaza efectul portiunii flexibile a
bratului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp in timpul insertiei si
dezinsertiei
- Slefuirea fetei pe car se aplica bratul opozant
- Aplicarea de microproteze al caror perete oral este paralel cu axa de insertie
- Renuntarea la bratul opozant
- Utilizarea unui croset RPI

Incercuirea:
- Functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din
circumferinta dintelui
- La incercuire trebuie sa ia parte numai portiunile rigide ale crosetului
- Asigura stabilizarea orizontala a protezei in sens sagital si tranversal

Pasivitatea:
- Functia crosetului prin care dupa ce este aplicat corect pe dinte stalp nu trebuie
sa mai exercite forte active

77. Care sunt factorii de care depinde mentinerea protezei

1) Marirea retentivitatii zonei subecuatoriale

2) Gradul de flexibilitate a bratului retentiv
3) Numarul crosetelor
4) Implantarea dintilor stalpi
5) Tipul de croset
6) Fizionomie

78. Proteza scheletata ancorata prin sisteme speciale

1. Sistemele speciale au rol de MS

2. Sist. Speciale sunt dispuse pe dinti stalpi principali si confera sprijin dento-
parodontal protezei scheletate
3. Microprotezele pe care se aplica sistemele speciale sunt modelate cu prag oral pt
bratul opozant pt mentinerea indirecta si stabilizare
4. Bratul opozant se poate termina cu un pinten intern vertical cu rol antibasculant

95
 - In cazul in care folosim capse/ culise dintii stalpi se slefuiesc pt coroane metalo-
ceramica, coroane cu fatete si coroane metalice (slefuire ocluzala 2 mm, orala
1,5-2 mm)
- In cazul in care folosim telescopare, dintii stalpi se slefuiesc 2 mm pt a avea spatiu
atat pt capa primara, cat si pt coroana secundara
- In ed. terminala aplicarea sist. speciale impune solidarizarea prin microproteze a
cel putin 2 dinti
- In ed. clasa I in care raman numai dintii frontali, se solidarizeaza tot grupul frontal
cu microproteze
- In ed. laterale microprotezele cu sist. speciale se aplica pe un singur dinte stalp
limitant edentatiei

79. Sisteme bara cu calaret

1. Este pozitionat in axul de insertie al protezei

2. Sunt indicate in edentatii totale sau subtotale, pe implante sau dinti naturali
3. Sunt alcatuite dintr-o bara care se pozitioneaza in ed. intercalate, fiind
solidarizata la microprotezele de pe dinti stalpi si un calaret care se fixeaza in
fata mucozala a protezei
4. Sistemele de bara se utilizeaza pt:
- Solidarizarea microprotezelor de pe dinti stalpi in ed. intercalate
- Agregarea supraprotezelor pe resturi radiculare
- Agregarea supraprotezelor pe implantele dentare

80. Particularitatile sist. bara cu calaret

1) Calaretul poate fi din metal / plastic
2) Intre bara si calaret apar forte de frecare si de tractiune (calaretii din
plastic se uzeaza si trebuie inlocuiti la aproximativ 1 an)
3) Sist. solidarizeaza dintii restanti, respectiv implanturile (este preferat pt a
preveni suprasolicitarea unui singur dinte, respectiv implant)
4) Au mentinere si stabilitate mai mare comparativ cu cele agregate prin
capsa/ magneti
5) Este necesar un spatiu de 2 mm intre bara si mucoasa crestei alveolare
(igiena orala)
6) In functie de localizarea dintilor restanti, respectiv implantelor, sprijinul
poate fi dento-parodontal, implantar sau mixt
7) In cazul supraprotezarilor pe dinti, respectiv pe implante cu sprijin mixt,
este necesara extinderea bazei protezei conform cu limitele campului
protetic (forte ocuzale distribuite pe o suprafata mai mare)
8) In ed. intercalate, solidarizarea dintilor stalpi cu bare ofera sprijin dento-
parodontal prot. Scheletate

96
 9) In cazul prezentei caninilor solidarizati prin bara, prot are un sprijin mixt
10) Proteza mandibulara agregata prin sist. bara-calaresti pe 2 canini , sufera
o basculare prin infundare datorita rezilientei crestelor edentate
11) Supraprotezele ancorate pe 4 sau 5 dinti sufera deplasari minime

81. Particularitati sisteme capse

1. Mentinerea PS este similara cu cea a culiselor
2. Permite infundarea distala a seilor, fara solicitarea dintilor stalpi
3. Tipul de capse se alege in functie de inaltimea dintelui stalp:
- Inaltime adecvata: capsa sagitala sferica
- Inaltime mica: capsa ocluzala cu brat
- Rest radicular: capse extra/ intraradiculare
4. Capsele cu brat se aplica pe dinti cu inaltime mai mica, comparativ cu capsele
sagitale sau culisele
5. Aplicarea capselor cu brat necesita ca latimea crestei edentate sa fie de aprox.
5 mm
6. Capsele cu brat sunt mai putin fiabile, deoarece se poate fractura bratul
7. Utilizarea capselor cu brat impune realizarea umarului pt sprijinul protezei
8. Capsele extra/intraradiculare se folosesc pt agregarea PS pe resturi radiculare
( cand spatiul interarcadic este micsorat)
9. Capsele intraradiculare au patricea in proteza si matricea intraradicular
10. Dimensiunea capselor este de 3,5-4 mm
*sist de capse se pot clasifica in:
- capse simple care asigura mentinerea prin frictiune
-capse cu mijloace suplimentare de retentie
- capse care actioneaza ca ruptori de forte

97
 82. Particularitati si clasificari sisteme de telescopare
Sunt compuse din:

- O coroana primara care se cimenteaza pe dinti stalpi

- O coroana secundara care acopera coroana primara si care se toarna odata cu
scheletul metalic
- Coroana secundara culiseaza peste coroana primara, realizand telescoparea
- Intre cele doua coroana se naste o forta de frictiune cu atata mai mare cu cat
peretii laterali sunt mai paraleli ( suprafata de contact mai mare)

Clasificare:
1) Cor. telescopate frictionale (paralelism perfect al peretilor coroanelor
primare)
2) Cor. telescopate conice
3) Cor. telescopate reziliente (intre cele doua coroane exista un spatiu de 0,3
mm in repaus care dispare in RC)
4) Cor. telescopate speciale (telescoparea radiculara)

Particularitati:
- Cor. telescopate sunt mult mai voluminoase decat alte sisteme (deci mai putin
estetice)
- Au avantajul ca menajeaza parodontiul marginal

83. Sistemele magnetice

Parti componte:

1) Magnetul care se plaseaza in proteza

2) Keeperul care se plaseaza pe radacina dintelui

Particularitati:
1. Necesita un nr mic de dinti restanti
2. Se ataseaza dispozitivelor radiculare
3. Se pun minim 2 magneti pt o proteza si maxim 4
4. Proteze pe magneti au stabilitate laterala mai slaba comparativ cu cele cu capse
sau culise
5. Estetica prot. cu capse, magneti este mai buna decat a celor cu telescoape
6. Inaltimea magnetilor este de aprox 3 mm ( avantaj cand spatiul interarcadic este
micsorat)

84. Bascularea prin desprindere

- apare in ed. clasa I, II, IV-a intinsa

98
 - reprezinta tendinta de miscare a seilor protezei, mai ales sub actiunea alimentelor
adezive
- proteza se desprinde si se roteste in jurul axei de basculare
- aceasta miscare este oprita de elemente de MI care sunt plasate pe dinti stalpi
secundari
- cauze: alimente lipicioase, gravitatia la maxilar, acte reflexe, sei care depasesc limtele
fiziologice ale campului protetic
- axa este transversala in ed. clasa I si oblica in ed. clasa a II-a ( linia Fulcrum
secundara=linie imaginara ce trece prin varful extremitatii libere a bratelor retentive
ale crosetelor plasate cel mai posterior)

85. Bascularea prin infundare

- apare in ed. I, II si a IV-a intinsa
-consta in miscarea de infundare a seilor prot. sub actiunea solicitarilor masticatorii,
datorita rezilientei mucoasei crestelor, concomitent cu ridicarea protezei in
portiunea opusa zonei in care se infunda
-proteza se infunda si se roteste in jurul axei de basculare
-in ed. terminale de clasa I, II prot. se infunda la nivelui portiunii distale a seilor si se
ridica spre mezial
- aceasta miscare de rotatie a protezei exercita asupra dintilor stalpi un efect de
parghie concretizat prin inclinarea si distalizarea dintilor stalpi, cu afectarea
tesuturilor parodontale
- protejarea dt. stalpi fata de efectul de parghie, in timpul masticatiei, se realizeaza
prin:
1. Solidarizarea a cel putin 2 dinti stalpi in ed. terminale
2. folosirea crosetelor turnate cu brate retentive cat mai elastice
3. plasarea pintenilor principali in fosete meziale

- misc. de basc. prin infundare este redusa prin:

1) amprente functionale compresive
2) sei protetice extinse pana la limitele periferiei campului protetic
3) captusirea protezelor atunci cand testul de basculare este pozitiv
4) conector principal la maxilar=cu intinderea edentatiei

99
 -basc. prin infundare este mai mare la mandibula decat la maxilar, datorita rezilientei
crescute
-misc. de basc prin infundare nu poate fi oprita din cauza rezilientei mucoasei

86. Tendinte de deplasare orizontale

1) mezializarea prot. scheletate este oprita prin echilibrarea ocluzala, prin elementele
prot care vin in ct cu dinti restanti si de versantele seilor
2) distalizarea protezei este oprita prin elementele protezei care vin in ct cu dinti
restanti si prin acoperirea tuberculului piriform cu saua protezei
3) deplasarile laterale sunt oprite de elementele rigide ale crosetelor plasate pe fetele
orale ale dintilor stalpi si de versantele seilor

87. Mentinerea, stabilitatea PPA

Mijloace principale directe de mentinere sunt reprezentate de crosetele dentare din
sarma cu diam. de 0,6-0,8 mm
1) La ed. clasa I 2 crosete
2) La ed. clasa a II-a 2 crosete ( T-L = 3 crosete)
3) Ed. clasa a III-a 3 crosete (L-L = 4 crosete)
4) Ed. clasa IV-a 4 crosete

MI care opreste bascularea prin desprindere a protezei acrilice este data de

contactul placii cu dintii restanti
1) Clasa I – contact placa cu dinti frontali
2) Clasa II – contact placa cu dinti frontali
3) Clasa III – nu necesita MI
4) Clasa IV – contact placa cu dinti laterali

Mijloace auxiliare de mentinere:

-tonicitatea musculara
-retentivitati anatomice
-adeziunea
88. Pintenul ocluzal

- sunt pinteni principali care sunt plasati pe dinti stalpi principali

-sunt interni si externi

-plasarea pintenilor ocluzali externi pe fetele ocluzale se realizeaza:

 In ed. terminale in fosetele meziale ale dt. stalpi principali

 In ed. intercalate in foseta de langa edentatie
 Pe dinti izolati: in ambele fosete

100
 - Prepararea lacasului pt pintenul ocluzal:
1) Pe PM si M
2) Pregatirea lacasului se face dupa stabilirea planului PS
3) Pozitia si adancimea se concepe pe model montat in articulator
4) Se face numai in smalt
5) Se aplica solutii de protectie pe baza de fluor
6) Forma lacasului de hemisfera
7) Forma pintenului triunghiular cu vf rotunjit
8) Marime pinten : Lungime = 1/4 din lungimea MD a dintelui
Latime=1/3 din latimea VO
9) Grosime 1 mm la varf
1,5 mm la jonctiunea cu conectorul secundar

101