Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea: Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Departamentul Ştiinţele Educaţiei
Domeniul de studii Ştiinţele Educaţiei
Master Politici şi management în educaţie
FISA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Leadership şi managementul comunicării COD:
CICLUL DE STUDII (L-licență/M-master/D- STATUTUL DISCIPLINEI
M2 Semestrul 3 OB
doctorat) ŞI ANUL DE STUDIU (1,2,3,4) (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă)
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE NUMĂR TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE PREDARE
TOTAL ORE
SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE DE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-
SEMESTRU
INDIVIDUALA* CREDITE examen, M-mixt)
C S L Pr.
2 1 42 168 M Română

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

ACTIVITĂȚILOR DE CURS PROF. UNIV. DR. LIVIU ANTONESEI Ştiinţele educaţiei

TITULARUL ACTIVITĂ
ȚI LOR GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL
DE SEMINAR/L.P. ASIST. UNIV. DR. ADRIAN LABĂR Departamentul pentru pregătirea personalului didactic

DISCIPLINE ABSOLVITE ANTERIOR

OBIECTIVE*
COMPETENȚE SPECIFICE ACUMULATE
COMPETENȚE Analiza şi aplicarea principalelor modele teoretic-explicative ale eficienţei leadership-ului în câmpul
PROFESIONALE** educaţional, aplicarea tehnicilor de comunicare şi influenţă în situaţii de leadership educaţional
COMPETENȚE
TRANSVERSALE
CONTINUTUL 1. Concepte şi definiţii asociate conducerii; 2. Puterea în organizaţii; 3. Teorii ale leadership-ului
CURSULUI centrate pe trăsături. 4. Teorii comportamentale ale leadership-ului; 5. Teorii situaţionale ale
leadership-ului; 6. Teorii contemporane ale leadership-ului; 7. Teorii ale leadership-ului motivaţional;
8. Contextualizări ale teoriilor leadership-ului în educaţie; 9. Leadership educaţional: liderul profesor,
liderul de sistem, liderul director; 10. Leadership şi dinamica grupurilor; 11. Teorii ale comunicării:
analiza tranzacţională şi programarea neurolingvistică;
BIBLIOGRAFIE 1. Avolio, B. J., Bass, B. M. (2002). Developing potential across a full range of leadership: cases on
(SELECTIVĂ) transactional and transformationa leadership, Lawrence Erlbaum Associates; 2. Danielson, C. (2006).
Teacher leadership that strengthens professional practice. Association for Supervision and
Curriculum Development, USA; 3. De Visser, P., Neculau, A. (2001), Dinamica Grupurilor. Texte de
bază. Ed. Polirom, Iaşi; 4. Gunter, H. M. (2001). Leaders and leadership in education. Sage
Publications Inc.; 5. Farr, S. (2010). Teaching as leadership : how highly effective teachers close the
achievement gap. Jossey-Bass; 6. Marturano, A., Gosling, J. (2008). Leadership. The key concepts.
Routledge, Taylor and Francis Group; 7. Zlate, M. (2004). Leadership şi management. Ed. Polirom, Iaşi
1. Seminar introductiv; 2. Diferenţe intre leadership şi manager; 3. Identificarea stilurilor de leadership
CONȚINUTUL
educaţional; 4. Aplicarea stilului de leadership educaţional la context (caracteristicile sarcinii, nivelul de
LUCRĂRILOR DE
dezvoltare a echipei etc.); 5. Leadership şi inteligenţă emoţională; 6. Dezvoltarea leadership-ului educaţional;
SEMINAR/LABORATOR
7. Tehnici de influenţă şi persuasiune în leadership educaţional
BIBLIOGRAFIE 1. Blendea, P., Iosifescu, Ş., Nica, G. (2000). Manual de management educaţional. Ed. Pro Gnosis,
(SELECTIVĂ) Bucureşti; 2. Pânişoară, I. O. (2003). Comunicarea eficientă: metode de interacţiune educaţională. Ed.
Polirom, Iaşi; 3. Prutianu, Ş. (2008). Tratat de comunicare şi negociere în afaceri. Ed. Polirom, Iaşi
REPERE Prelegerea având ca suport videoproiectorul, conversaţia, problematizarea, demonstraţia, exerciţiul,
METODOLOGICE*** explicaţia

EVALUARE metodele Test docimologic, proiect

forme Evaluare periodică/ formativă; evaluare finală
ponderea formelor de evaluare în 50% evaluare periodică; 50% evaluare finală
formula notei finale
standardele minime de performanță****
* obiectivele sunt formulate în funcție de grila competențelor profesionale pentru programul de studii
** la nivel de descriptor
*** strategia didactică, materiale, resurse
**** raportate la competențele formulate la Obiective sau la Standardele minime de performanta din grila 1L/1M după caz

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar/l.p.

Prof. univ. dr. Liviu ANTONESEI Asist. univ. dr. Adrian LABĂR

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Conf. univ. dr. Mariana MOMANU
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Departamentul de Ştiinţele Educaţiei
Domeniul de studii Ştiinţele Educaţiei
Politici şi management în educaţie
FISA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE COD:
CICLUL DE STUDII (L-licență/M- STATUTUL DISCIPLINEI
M2
master/D-doctorat) ŞI ANUL DE STUDIU Semestrul 1 (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
(1,2,3,4)
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE NUMĂR TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE PREDARE
TOTAL ORE
SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE DE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-
SEMESTRU
INDIVIDUALA* CREDITE examen, M-mixt)
C S L Pr.
2 2 - - 56 124 6 M RO

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

ACTIVITĂȚILOR
CERC. PRINC. DR. ŞERBAN IOSIFESCU Profesor asociat
DE CURS

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

ACTIVITĂȚILOR
CONF. DR. OVIDIU GAVRILOVICI psihologie
DE SEMINAR/L.P.

DISCIPLINE ABSOLVITE ANTERIOR -

OBIECTIVE* Obiective generale ale cursului:

1. înţelegerea noţiunilor şi aspectelor legate de managementul şi asigurarea calităţii educaţiei;
2. construirea sistemelor de management şi de asigurare a calităţii la nivelul instituţiei de educaţie;
Obiective specifice ale cursului: în urma participării la curs şi seminar, studenţii vor fi capabili:
1. să definească principalele concepte asociate managementului şi asigurării calităţii;
2. să descrie evoluţia conceptului de “calitate”, în general, şi de “calitate a educaţiei”, în special;
3. să descrie iniţiative naţionale, europene şi internaţionale relevante;
4. să prezinte cadrul legislativ naţional al asigurării calităţii educaţiei;
5. să descrie modelele dominante privind managementul calităţii (ISO şi EFQM);
6. să elaboreze indicatori privind calitatea educaţiei la nivelul instituţiei de provenienţă.
COMPETENȚE SPECIFICE ACUMULATE
COMPETENȚE • Capacitatea de a identifica, evalua, asimila şi aplica în practică informaţii relevante legate de
PROFESIONALE** activitatea profesională
• Capacitatea de transfera în practică şi aplica informaţii şi competenţe legate de managementul
calităţii în educaţie
• Capacitatea de a organiza şi coordona activităţi de asigurare a calităţii în educaţie
COMPETENȚE Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională
TRANSVERSALE
CONTINUTUL Teme – curs:
CURSULUI Partea I – Cadrul conceptual
1. Noul concept de calitate a educaţiei
1.1. Conceptul general de „calitate” şi aplicarea lui în educaţie
1.2. Concepte înrudite
2. Calitate şi valori
2.1. Încărcătura culturală a conceptului de „calitate a educaţiei”
2.2. Opţiuni necesare
3. Evoluţia conceptului de calitate a educaţiei
Partea a II-a – Modele ale calităţii
4. Modele de management al calităţii
4.1. Managementul calităţii – abordarea ISO
4.2. Modele ale calităţii fundamentate pe TQM – modelul EFQM
5. Calitate şi autoevaluare
5.1. Modelul „How Good Is Our School?“
5.2. Ghidul european de autoevaluare
5.3. Iniţiative româneşti privind autoevaluarea
6. Abordări europene şi internaţionale privind calitatea educaţiei
6.1. Calitatea educaţiei în învăţământul superior
 6.2. Cadrul comun european pentru asigurarea calităţii în educaţia şi formarea profesională (CQAF)
6.3. Deschideri internaţionale
Partea a III-a. Managementul calităţii educaţiei în România
7. Cultura calităţii în învăţământul românesc
7.1. Elemente de cultură organizaţională în şcoala românească
7.2. Cultura calităţii
8. Asigurarea calităţii educaţiei în România: aspecte normative şi operaţionale
8.1. Iniţiative premergătoare Legii calităţii educaţiei
8.2. Legislaţia calităţii educaţiei din România şi dezvoltările subsecvente
8.3. Rolul inspectoratelor şcolare în managementul calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar
BIBLIOGRAFIE • A Sense of Belonging. Guidelines for Values for the Humanistic and International Dimension of
(SELECTIVĂ) Education (1994). Dundee: CIDREE
• An European Guide on Self-assessment for VET-providers. Final Version. October 2003. Salonic:
CEDEFOP
• ASPIN, D., J. CHAPMAN (1994), Quality Schooling: A Pragmatic Approach to Some Current Problems,
Topics and Issues. London: Cassell
• CĂPIŢĂ, L., IOSIFESCU, S., JIGĂU, M. (coordonatori) (2001), Impactul măsurilor de reformă la nivelul
unităţii şcolare (Raport de cercetare). Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei <www.ise.ro>
• Communique of the Ministerial Round Table on Quality of Education / UNESCO’s General Conference
32nd Session 29 September – 17 October 2003 – http://portal/unesco/org
• Cultura organizaţională a şcolii româneşti (1998). Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
<www.ise.ro>
• Culturi organizaţionale în şcoala românească (2001, 2002). Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
<www.ise.ro>
• European Benchmarks in Education and Training: Follow-up to the Lisbon European Council (2002).
Brussels: European Commission
• European Peer Review Manual for initial VET. Peer Review as an Instrument for Quality Assurance and
Improvement in initial VET. Leonardo da Vinci Project AT/04/C/F/TH-82000. Vienna, November 2005
vezi – http://www.peer-review-education.net
• European Report on Quality Indicators of Lifelong Learning (2002). Brussels: European Commission.
Directorate for Education and Culture
• European Report on Quality of School education. Sixteen Quality Indicators (2000). Brussels: European
Commission. Directorate for Education and Culture
• Evaluating Quality in School Education. A European Pilot Project. Final Report (1999). Brussels:
European Commission
• Follow-up of the Report on the Concrete Future Objectives of the Education and Training Systems –
draft interim report (2003). Brussels: Comisia Europeană
• Framework for the Assessment of Quality and Standards in Initial Teacher Training (1997). London:
Ofsted /TTA
• HOHAN, I., M. CUCU (2006), Ghid practic pentru implementarea sistemului de management al calităţii
în organizaţii conform SR EN ISO 9001:2001. Bucureşti: Editura IRECE
• IEA – TIMSS – Science Achievement in the Middle School Years – November 1996 – TIMSS
International Study Center Boston College Chestnut Hill, MA USA
• IEA – School Background with Science Achievement – Main Survey – TIMSS-R TIMSS International
Study Center Boston College Chestnut Hill, MA USA August 2000
• Improving Education. Promoting Quality in Schools. (P. Ribbins, E. Burridge, Eds.) (1994). London:
Cassell
• IOSIFESCU, Ş., (2003), Calitatea în educaţie. Instrumente de autoevaluare. Bucureşti: Humanitas
Educaţional
• IOSIFESCU, Ş. (2004), Relaţia între cultura organizaţională şi proiectele de cooperare europeană.
Bucureşti: Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării
Profesionale
• IOSIFESCU, Ş, L. BÂRLOGEANU (2007), Calitatea în educaţie şi semnificaţiile sale la nivelul şcoli, în
Şase exerciţii de politică educaţională. Bucureşti: Centrul Educaţia 2000+, Ed. Humanitas Educaţional
• IOSIFESCU, Ş. (2008). Calitatea educaţiei – concept, principii, metodologii. Bucureşti: Educaţia 2000+
• Impactul măsurilor de reformă asupra unităţii şcolare (2001). Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
<www.ise.ro>
• LIEBERMAN, A. (1986), Rethinking School Improvement: Research, Craft and Concept. New York:
Columbia University, Teachers College
• MAEHR, M, MIDGLEY, C. (1996), Transforming School Cultures. Boulder, Colorado: Westview Press
• Managementul şi cultura calităţii la nivelul unităţii şcolare (2005). Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei <www.ise.ro>
• MIROIU, A. et alii. (1998), Învăţământul românesc azi. Studiu de diagnoză. Iaşi: Polirom
 • Modernizarea sistemului de educaţie şi formare profesională în ţările aflate în tranziţie. Raport naţional –
România (2000). Bucureşti: Observatorul Naţional Român
• Reformă şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu (Coord. L. Vlăsceanu). Bucureşti:
M.E.C. – C.N.C, Centrul Educaţia 2000+
• Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de
impact (2002). Iaşi: Polirom
• SEYFRIED, E. et alii (2002), Indicators for a European Strategy to Support Quality in VET. Paris:
CEDEFOP
• Standarde manageriale şi de formare managerială (coord. Ş. Iosifescu) (2000, 2001). Bucureşti:
Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei <www.ise.ro>
• Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education Area (2005).
Helsinki: ENQA
• Standard for School Units (1993). Decatur, Georgia: Southern Association of Colleges and Schools
• The Spiritual and Cultural Dimension of Europe (2003). Viena: Institute for Human Sciences / The
European Commission
Resurse Web

1. http://europa.eu – site-ul Uniunii Europene

2. http://portal.unesco.org/education/ - portalul UNESCO, secţia Educaţie
3. http://www.eaquals.org – site-ul Asociaţiei Europene pentru Servicii Lingvistice de Calitate
4. http://www.edu.ro – site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România
5. http://aracip.edu.ro – site-ul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
6. http://www.efqm.org – site-ul Fundaţiei Europene pentru Managementul Calităţii
7. http://www.iso.org – site-ul Organizaţiei Internaţionale pentru Standardizare
8. http://www.educationscotland.gov.uk/Images/HowgoodisourschoolJtEpart3_tcm4-684258.pdf – locaţia
instrumentului “How Good Is Our School”; pentru mai multe isntrumente privind calitatea educaţiei în
Scoţia v. şi www.journeytoexcellence.org.uk/
9. http://www.ise.ro - site-ul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, unde pot fi găsite rezultate ale unor teme
de cercetare privind managementul calităţii în sistemul românesc de învăţământ.
10. http://www.oecd.org – site-ul OECD
11. http://www.onelook.com – portal pentru accesarea dicţionarelor generale
12. http://www.oph.fi/english/ - site-ul Consiliului Naţional Finlandez pentru Educaţie )pe care există
numeroase materiale privind calitatea educaţiei).
13. http://www.cedefop.europa.eu/EN/ - site-ul CEDEFOP (Centrul European pentru Dezvoltarea Educaţiei
şi Formării Profesionale
14. www.teachforamerica.org , www.teachforall.org, www.teachforromania.ro, www.tntp.org – site-uri
dedicate calităţii profesorului
15. http://mckinseyonsociety.com/ - site-ul companiei de consultanţă McKinsez, unde se găsesc rapoartele
despre educaţie
16. http://www.eenee.de/ -site-ul Reţelei Europene a Experţilor în Economia Educaţiei
http://www.fieldingnair.com/Publications/EdInnovationNair5.pdf, www.oecd.org/edu/socialoutcomes şi
http://www.21stcenturyfluency.com/ -site-uri cu materiale despre reforma în educaţie

Manual evaluare interna a calitatii in educ preuniv 2011.pdf

UNESCO 2006 Module 1_5 Making basic Choices in External QA Sysems.pdf
UNESCO 2007 Module 2_Conducing the Process of External QA Sysems.pdf
UNESCO 2007 Module 3_Setting up and developingl QA Agency.pdf
UNESCO 2007 Module 5_Crossborder QA.pdf
Korka 2012_Viziunea_Univ_2025_31.08.2012.pdf
EUA 2009 QAHECA_2009 Report.pdf
Teme - seminar:
Seminarul Nr. 1: Noul concept de calitate a educaţiei. Concepte înrudite
Seminarul Nr. 2: Încărcătura culturală a conceptului de calitate a educaţie. Opţiuni necesare
Seminarul Nr. 3: Evoluţia conceptului de calitate a educaţiei
CONȚINUTUL Seminarul Nr. 4: Managementul calităţii – abordări contemporane: modelul ISO
LUCRĂRILOR DE Seminarul Nr. 5: Managementul calităţii – abordări contemporane: modele bazate pe TQM (EFQM);
SEMINAR/LABORATOR Seminarul Nr. 6: Calitate şi autoevaluare – modelul “How Good Is Our School ?”
Seminarul Nr. 7 şi Seminarul Nr. 8: Iniţiative europene şi internaţionale privind asigurarea calităţii educaţiei
Seminarul Nr. 9, Seminarul Nr. 10 şi seminarul Nr. 11: Managementul calităţii educaţiei în România;
Seminarul Nr. 12 şi Seminarul Nr. 13: Managementul calităţii la nivelul instituţiei de provenienţă
Seminarul Nr. 14: Pregătirea lucrării de absolvire a cursului
BIBLIOGRAFIE
Manual evaluare interna a calitatii in educ preuniv 2011.pdf
(SELECTIVĂ)
REPERE
Prelegerea, lucrul pe grupuri
METODOLOGICE***
 EVALUARE metodele Curs şi seminar: evaluare pe parcurs şi evaluare finală.
Proiect şi portofoliu la finalul semestrului. Acesta va conţine totalitatea exerciţiilor,
forme simulărilor, chestionarelor, şi analizelor realizate pe parcursul semestrului, la activitatea
de curs, seminar şi lucru independent.
ponderea formelor de
evaluare în formula 50% portofoliu + 50% proiect
notei finale
standardele minime de Realizarea a cel puţin 50% din temele de portofoliu şi a unui proiect complet.
performanță****
* obiectivele sunt formulate în funcție de grila competențelor profesionale pentru programul de studii
** la nivel de descriptor
*** strategia didactică, materiale, resurse
**** raportate la competențele formulate la Obiective sau la Standardele minime de performanta din grila 1L/1M după caz

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar/l.p.

Cercet. Principal dr. Şerban IOSIFESCU Conf. univ. dr. Ovidiu GAVRILOVICI

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Conf. univ. dr. Mariana MOMANU
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Departamentul Ştiinţe ale educaţiei
Domeniul de studii Ştiinţe ale educaţiei
Masterat Politici și management în educație

FISA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI RELAȚII INTERPERSONALE, CONFLICT ȘI NEGOCIERE COD:
STATUTUL DISCIPLINEI
CICLUL DE STUDII M2 Semestrul 3 OB
(OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă)
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE NUMĂR TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE PREDARE
TOTALORE
SĂPTĂMÂNĂ ACTIVITATE DE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-
SEMESTRU
INDIVIDUALA* CREDITE examen, M-mixt)
C S L Pr.
2 1 - - 42 108 5 M Română

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

ACTIVITĂȚILOR
DR. TUDOR-ȘTEFAN ROTARU CADRU ASOCIAT
DE CURS

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

ACTIVITĂȚILOR
DR. TUDOR-ȘTEFAN ROTARU CADRU ASOCIAT
DE SEMINAR/L.P.

DISCIPLINE ABSOLVITE ANTERIOR Recomandate: Psihologie generală, Psihologie socială, Psihologia dezvoltării, Comunicare.

OBIECTIVE* Studentul identifică, analizează şi controlează conflictele interpersonale, intergrupale şi intragrupale. Îşi
formează abilităţi de comunicare preventivă pentru conflict şi de rezolvare a conflictului.
COMPETENȚE SPECIFICE ACUMULATE
COMPETENȚE Cunoştinţe: studentul prezintă şi analizează conceptele, teorile şi procesele psihice /psihosociale explicative
PROFESIONALE** pentru conflicte.
Abilităţi: aplicare, transfer, rezolvare probleme – stuentul extinde /transferă metodele şi tehnicile cunoscute
la rezolvarea de noi tipuri de situaţii conflictuale.
Reflecție critică - analizează conflictul. Creativitate – adaptează sau inventează noi modalităţi pentru
rezolvarea conflictului atipic.
COMPETENȚE Competenţe de dezvoltare profesională continuă: îşi dezvoltă propriile cunoştinţe, abilităţi şi competenţe de
TRANSVERSALE analiză a conflictului şi negociere.
Competențe de cercetare: dobândeşte un set de cuno ștințe și abilități investigative, care să îi permită
perfecţionarea permanentă a comunicării.
Competenţe etice: cunoaşte şi respectă standardele etice şi deontologice ale relaţiilor psihosociale paşnice.
CONŢINUTUL 1. Conceptele de conflict şi de rezolvare a conflictului
CURSULUI 2. Comportamentul cognitiv în conflict (bias-uri, utilizarea puterii, încrederea, managementul imaginii)
3. Comportamentul afectiv în conflict (furia și controlul ei, frica, vinovăția, rușinea, umilirea)
4. Metode și tehnici de rezolvare a conflictului (win-win; ascultarea activă; negocierea; medierea)
5. Adaptarea la personalitatea partenerului de conflict (comportamente dificile; tulburări de personalitate)
6. Stilul cognitiv de abordare a schimbării (teoria KAI: inovativ vs. adaptativ)
7. Elemente de psihologie socială (influența socială, obediența, imitația, sugestia, stereotipuri, prejudecăți)
BIBLIOGRAFIE Ana Stoica-Constantin (2004) Conflictul interpersonal, Iaşi, Polirom.
(SELECTIVĂ) Cornelius, H., Faire S., (1996) Ştiinţa rezolvării conflictelor, Ed. Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti
Deutsch, M., Coleman, P. (2000) The Handbook of Conflict Resolution. Theory and Practice, Jossey-Bass
Publishers, San Francisco
Yarn, D. (1999) Dictionary of Conflict Resolution, Jossey-Bass Publishers, San Francisco
• Procese psihice şi biasuri cognitive în conflict
• Blocajele comunicării
CONȚINUTUL
• Limbajul asertiv
LUCRĂRILOR DE
• Ascultarea activă
SEMINAR/LABORATOR
• Metoda victorie-victorie
• Negocierea & Medierea.
BIBLIOGRAFIE Boncu, Ş. (2006) Negocierea şi medierea. Perspective psihologice, Editura Institutul European, Iaşi
(SELECTIVĂ) Peretti, A., Lengrand, J.-A. & Boniface, J. (2001) Tehnici de comunicare, Iaşi, Polirom.
 REPERE Metode curs: expunere, dialog, problematizare. Seminar: exerciţii, joc de rol, conversaţie catehetică.
METODOLOGICE*** Resurse: videoproiector, materiale adecvate aplicaţiilor practice, informaţie imprimată şi pe suport electronic.

EVALUARE Metode de verificare: chestionarea orală curentă; verificarea practică curentă verificarea
metodele prin examenul final, observarea sistematică a studenţilor.
Metode de apreciere: notarea.
Evaluare continuă: notare continuă la activitatea de seminarii.
forme
Evaluare sumativă: test docimologic.
ponderea formelor de Evaluarea continuă: 30%, evaluarea sumativă: 70%.
evaluare în formula notei Punctaj maxim pentru activitatea de seminar: 3.00
finale Suma minimă a notelor de la seminar şi examenul scris este 5.00
Studentul enumeră, analizează şi propune modalităţile de intervenţie pentru cel puţin 9
conflicte, cîte 3 din fiecare arie: interpersonală, intergrupală, intragrupală.
Recunoaşte cel puţin 3 biasuri cognitive ale conflictului, dintr-o listă prezentată.
standardele minime de
Rezolvă şi descrie procesul de rezolvare a unui conflict real, prin metoda victorie-victorie.
performanță****
Descrie o experienţă proprie de mediere.
Relatează un dialog de ascultare activă pe un caz concret (minimum 2 pagini).
Formulează un mesaj asertiv de tipul Eu.
* obiectivele sunt formulate în funcție de grila competențelor profesionale pentru programul de studii
** la nivel de descriptor
*** strategia didactică, materiale, resurse
**** raportate la competențele formulate la Obiective sau la Standardele minime de performanta din grila 1L/1M după caz

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar/l.p.

12.10.2012 Psih. dr. Tudor ROTARU Psih. dr. Tudor ROTARU

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Conf. univ. dr. Mariana MOMANU
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Facultatea .de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei
Domeniul de studii: Ştiinţe ale Educaţiei
Master Politici şi management în educaţie

FISA DISCIPLINEI
POLITICI EDUCAŢIONALE DE PROMOVARE A TALENTELOR ŞI
DENUMIREA DISCIPLINEI
CREATIVITĂŢII
CICLUL DE STUDII (L-licență/M- STATUTUL DISCIPLINEI
master/D-doctorat) ŞI ANUL DE STUDIU M2 Semestrul III (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
(1,2,3,4)
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE NUMĂR TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE PREDARE
TOTAL ORE
SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE DE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-
SEMESTRU
INDIVIDUALA* CREDITE examen, M-mixt)
C S L Pr.
1 1 28 6 M (P+E) RO

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

ACTIVITĂȚILOR
PROF. UNIV. DR. CARMEN CREŢU ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
DE CURS

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

ACTIVITĂȚILOR
ASIST. UNIV. DR. NICOLETA ROGOZ ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
DE SEMINAR/L.P.

Fundamente teoretice şi metodologice ale politicii educaţiei, Management educaţional (general şi

DISCIPLINE ABSOLVITE ANTERIOR
strategic), Elemente de cercetare a politicilor educaţionale şi analiză computerizată de date.

OBIECTIVE* • Operaţionalizarea aparatului conceptual si metodologic al disciplinei.

• Abilitarea în analiza multidimensională a iniţiativelor de politică educaţională în domeniul creativităţii şi a
talentelor.
• Exersarea unor metodologii analiză şi evaluare a mediilor instituţionale de promovare a talentelor.
• Formarea capacităţii de propunere, gestionare şi evaluare eficientă a programelor şi proiectelor
curriculare pentru persoanele talentate.
• Formularea unor indicatori de bază pentru dezvoltarea politicilor educaţionale coerente în domeniul
talentului.
• Iniţierea în elaborarea rapoartelor de analiză a prevederilor legislative şi a politicilor şi practicilor
educaţionale pentru promovarea talentelor.
COMPETENȚE SPECIFICE ACUMULATE
COMPETENȚE C4. Managementul grupurilor şi al proiectelor educaţionale
PROFESIONALE**
COMPETENȚE CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipa multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice
TRANSVERSALE
CONTINUTUL Problematica generală a talentelor. Prejudecăţi, obstacole şi iniţiative la nivelul politicilor educaţionale.
CURSULUI Mediile instituţionale ale promovării talentelor. Sistematizare multicriterială. Structuri organizaţionale instituite
la nivelurile internaţional, naţional, local instituţional. Abordare comparativă.
Acte normative. Prevederi legislative în România; incursiuni istorice. Prevederi legislative în alte sisteme
educaţionale; abordare comparativă. Analiza politicilor şi practicilor educaţionale de promovare a talentelor
în ţările Europei.
Managementul programelor de promovare a talentelor. Proiectare-implementare-evaluare.
Tendinţe şi iniţiative actuale în politicile şi managementul promovării talentelor.
BIBLIOGRAFIE Creţu, C. (1995) Politica promovării talentelor, Ed. Cronica, Iaşi.
(SELECTIVĂ) Creţu, C. (1996) Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Iaşi.
Creţu, C. (1998) Curriculum diferenţiat şi personalizat. Ghid metodologic pentru învăţătorii, profesorii şi
părinţii copiilor cu disponibilităţi aptitudinale înalte, Ed. Polirom, Iaşi.
Heller, K. A., Mönks, F. J., Sternberg, R. J., Subotnik, R. F. – (2000) – International Handbook of Giftedness
and Talent, Pergamont Press, Oxford, Ediţia a II-a (studiile recomandate la curs).
Sternberg, R.(coord.), 2005, Manual de creativitate, ed. Polirom, Iaşi (studiile recomandate la curs).
Jurnale
Journal for the education of the Gifted
Roeper Review-a Journal on Gifted Education
 Gifted Child Quaterly
Reprezentările studenţilor despre politicile şi practicile educaţionale de promovare a talentelor în RO.SWOT.
Brainstorming: Iniţiative la nivelul cercetării în domeniul politicilor educaţionale, la nivelul membrilor
asociaţiilor şi fundaţiilor de profil.
Analiza documentelor legislative în domeniul promovării talentelor şi creativităţii. Extrase din Legea
CONȚINUTUL învăţământului-RO (2011) şi alte ţări (SUA, Japonia, Olanda, Franţa, Israel, Germania, Spania, Anglia).
LUCRĂRILOR DE Proiecte educaţionale din SUA. Centre de cercetare în domeniul politicilor educaţionale de promovare a
SEMINAR/LABORATOR talentelor
Proiecte educaţionale din Israel, Japonia
Proiect de program la nivel instituţional. Plan de management al proiectului după o schemă oferită la curs.
ONG-uri din RO. Prezentare generală. Studiu de caz: ROTALENT – istorie, programe şi proiecte dezvoltate,
activităţi de succes, oportunităţi de colaborare.
BIBLIOGRAFIE Monks, F.J., Pfluger, R. (eds.),(2005), Gifted education in 21 European Countries: Inventory and Perspective,
(SELECTIVĂ) Berlin and Nijmegen: BMBF.
Extrase din legislaţiile sistemelor naţionale de învăţământ recomandate la seminar.
Documentare pe tematica seminariilor de pe websites: World Council for Gifted and Talented Children;
European Council for High Ability;
www.nswagtc.org.au Association for Gifted & Talented Children: Gifted &Talented Education Policies.
www.nagc.org/GiftedByState.aspx
www.rotalent.org
REPERE Metode: Expunerea euristică cu suport Powerpoint, conversaţia de tip euristic, studiul de caz, proiectul,
METODOLOGICE*** analiza documentelor, analiza comparată, analize de nevoi şi de impact.
Materiale, resurse: videoproiector, flipchart, jurnale/reviste de specialitate

EVALUARE Proiect de management educaţional în domeniul promovării talentelor.

metodele
Policy paper : Promovarea talentelor în România.
forme De parcurs/formativă şi finală
ponderea formelor de 1. Evaluare sumativă prin proiect ()-ESP (50%)
evaluare în formula 2. Evaluare de parcurs a temelor de seminar (EPT) (50%)
notei finale
Utilizarea corectă a aparatului conceptual şi metodologic specific disciplinei.
standardele minime de
Realizarea unui proiect de management educaţional.
performanță****
Elaborarea şi argumentarea unor propuneri de politici educaţionale.
* obiectivele sunt formulate în funcție de grila competențelor profesionale pentru programul de studii
** la nivel de descriptor
*** strategia didactică, materiale, resurse
**** raportate la competențele formulate la Obiective sau la Standardele minime de performanta din grila 1L/1M după caz

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar/l.p.

Prof. univ. dr. Carmen CREŢU Asist. univ. dr. Nicoleta ROGOZ

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Conf. univ. dr. Mariana MOMANU