Limba este nașterea oricărei culturi, este începutul fiecărei idei
și este lucrul ce ne permite să comunicăm, iar ea la rândul său ne face oameni. Din citatul „De multe ori, limba taie mai mult decât sabia.” de Anton Pann putem stabili că limba nu e doar frumusețe și înțelepciune dar și instrumentul ce a dus la milioane de decese și la urma urmei la ura unor culturi și etnii. Cu toate acestea limba are rolul balanței ce ține lumea și care ne-a permis să cunoaștem estetica poporului nostru. Tot ea ne-a dat sute de poeți și oameni ce au schimbat cursul istoriei doar cu un discurs. Prin citatul „Limba este cartea de noblețe a unui neam” Vasile Alecsandri exprimă sensul de lungă durată a limbii, de a păstra și de a fi mândrețea, bogăția oricărui popor. Dar chiar însuși omul fiind o ființă socială, recurge la limbă, ce îi permite să vorbească, să exprime emoții și să se cunoască cu alți oameni și dacă vrea îi poate comunica întregului univers ce are în inimă. Dacă e să ne gândim limba are un potențial dumnezeiesc ,dar aici depinde de persoană cu ce scop o va folosi. Deja ca ori ce creație a omului ea poate fi dezastroasă ca un uragan sau aducătoare de minuni ca credința în dumnezeu. Din fericire toate limbile au un caracter înțelept, de aceia neapărat apare o ființă care aduce la relitate cuvintele lui Aristofan „Ideile înalte au nevoie de cuvinte mărețe”.