Sunteți pe pagina 1din 12
Pera Novacovici

Pera Novacovici

Pera Novacovici
DESCOPER Ă IUBIREA Ș I ATRAC Ț IA SEXUAL Ă ÎN 15 PA Ș I

DESCOPER Ă IUBIREA Ș I ATRAC ȚIA SEXUAL Ă ÎN 15 PA Ș I CONCRE Ț I

Mul ţ umesc lui Marius Simion ş i Anc ă i Munteanu pentru c ă mi-au fost ghizi în descoperirea iubirii necondi ţ ionate şi liber acceptate.

Mul ţ umesc tuturor femeilor din via ţa mea care m-au respins ş i mi-au f ă cut pielea mai t ăb ăcit ă ş i m-au înv ăţat lec ţii nepre ţ uite ş i mul ţumesc feme-ilor care m-au iubit ş i mi-au f ă cut sufletul mai bogat.

Mul ţ umesc femeii care m-a reînvăţ at s ă iubesc ş i s ă îmi iert ş i iubesc din nou pă rin ţ ii ş i care m-a înv ăţat s ă relaţ ionez să n ă tos cu oamenii ş i cu mine însumi.

RECAPITULARE

Acest material face parte dintr-o serie de 3 lec ţii menite s ă î ţi dea un impuls pentru un nou stil de via ţă .

Oamenii au probleme în 6 mari domenii:

Bani

S ă n ă tate

Iubire

Socializare

Voca ţie

Psihologie

Materialul complet îl g ăseş ti aici: http://impulsul.ro

✓ Socializare ✓ Voca ţ ie ✓ Psihologie Materialul complet îl g ă se ş ti
POVESTEA #1 În via ţ a mea am ca apropia ţ i 2 categorii de

POVESTEA #1

În via ţ a mea am ca apropia ţ i 2 categorii de oameni. Prima catego- rie, cei care provin din familii s ă n ă toase. Când zic familii să n ă toase m ă refer la familii care mă nânc ă împreun ă la masă cât de des se poate, care au un plan împreun ă ca familie, care au valori familiale (ş i nu po ţ i să ai valori fami- liale dac ă nu ai mese în familie). Membri ai familiei care se respect ă ş i se iu- besc. Prietenii ş i prietenele mele care provin din aceste familii (destul de rare) au un anumit calm în abordarea vie ţ ii. Nu sunt disperaţ i ş i stresa ţ i cum sunt

ceilalţ i. Au relaţ ii foarte faine de cuplu ş i dac ă nu merg aceste relaţii, ş tiu s ă le încheie cu tact ş i s ă caute ceva ce li se potrive ş te. De obicei viaţ a lor per- sonal ă ş i cea profesional ă se îmbin ă foarte bine, sunt oameni profesioni ş ti în ceea ce fac ş i au un sens al vie ţii, al misiunii lor în via ţă. Cu siguran ţă exist ă

ş i excep ţ ii însă în general, am putut s ă observ acest lucru la oamenii din jurul meu.

Pe de altă parte, ceilalţi, din a doua categorie, din care fac parte ş i eu, din familii dezbinate ş i crescu ţ i de un singur p ă rinte, de obicei de mamă , au mari probleme ş i cu banii ş i cu rela ţ iile interumane. Mulţ i dintre tinerii ce nu au avut parte de un mediu familial s ă n ă tos ajung la vârsta adultă s ă fie îngro- pa ţ i în datorii, dependen ţ i de jocuri de noroc, de mâncare, alcool, droguri,

sex sau de ce nu, de toate la un loc. Mul ţi dintre ei sfâr ş esc singuri pân ă la urm ă din simplul motiv că nu sunt capabili s ă g ă seasc ă ş i s ă p ă streze o rela-

ţ ie de cuplu să n ătoas ă . Pe de o parte nu ş tiu s ă g ă sească ş i s ă p ă streze o

rela ţ ie, pe de alt ă parte chiar dacă se str ă duiesc, atrag în viaţ a lor persoane care le îngreunează si mai mult existenț a. Foarte pu ţ ini rezistă ş i reu ş esc să se autodep ăş easc ă în privin ţ a rezultatelor pe care le au în via ţă pentru ca pân ă la urm ă să poat ă s ă î ş i fac ă ordine în via ţă, s ă aib ă o via ţă personal ă ş i profesional ă împlinit ă.

Mul ţ i dintre oamenii ace ş tia ajung r ă u dintr-un motiv simplu. Nu au un

model despre cum s ă tr ăiasc ă mai bine. Nu au un model despre cum s ă rela-

ţ ioneze mai bine. Nu ş tiu cum s ă rela ţ ioneze cu o alt ă fiin ţă uman ă .

A ş a cum î ţ i spuneam mai devreme, oamenii din familii dezbinate ş i ne-

s ă n ă toase ajung s ă aib ă relaţii nes ă n ă toase care se destram ă . În familia

ş i ne- s ă n ă toase ajung s ă aib ă rela ţ ii
mea, dragostea p ă rin ţ ilor mei a durat 2 ani. Noroc c ă

mea, dragostea părin ţ ilor mei a durat 2 ani. Noroc c ă îns ă se mai iubeau

când m-au conceput pe mine, într-un ajun de Cr ă ciun ceea ce a fă cut ca eu

s ă m ă nasc în septembrie.

Nici maic ă -mea ş i nici taic ă -meu nu ş tiau ce e aia rela ţionare, afec ţ iu- ne, iubire. Ceea ce a f ăcut ca în “familia mea” maic ă -mea s ă fie hiper impul- siv ă ş i agresiv ă verbal, iar taică -miu un alcoolic hiper sensibil emo ţional.

Nu am putut s ă am o rela ţ ie normal ă ş i s ă n ă toas ă cu p ă rin ţii mei pân ă la vârsta de 29 de ani. Pentru c ă abia la 29 de ani am închis un capitol al vie ţ ii mele ş i am devenit suficient de puternic emo ţional, independent mate- rial, evoluat spiritual ca s ă m ă pot întoarce la p ă rin ţii mei, s ă îi aduc pe amândoi la un loc ş i s ă stau împreun ă cu ei ş i cu iubita mea la masă , în patru. La 29 de ani ai mei, trecuser ă 20 de ani de când am stat to ţ i 3 la mas ă ultima oar ă , ca familie.

R ă mâi ală turi de mine ş i mai urm ă reş te-m ă un pic. Ai s ă vezi cum se leag ă toate lucrurile chiar dacă încă nu î ţi dai seama.

În jurul vârstei de 10 ani am avut o revela ţ ie. Stă team în patul în care am crescut, la bunica mea ş i m ă uitam pe tavan. Încă nu ş tiam eu bine ce e aia o iubire între un b ăiat ş i o fat ă de ş i îmi pl ă cea de o coleg ă din clas ă . Atunci mi-am imaginat cum o s ă fie când voi avea ş i eu o iubit ă . În inocen ţ a mea, mi-am construit o imagine ideal ă .

Îmi imaginam că m ă trezesc lângă o fat ă frumoas ă pentru care am sen- timente puternice de iubire. Sim ţeam c ă nu am motive de îngrijorare, c ă sunt

fericit ş i via ţ a e frumoasă . Aveam un sentiment de împlinire sufleteasc ă ş i eram complet. Îmi imaginam că râdem cu poft ă de lucruri m ă runte, muncim

s ă ne atingem ţelurile în via ţă ş i suntem o ECHIPĂ ADEVĂ RATĂ, O FAMILIE!

Interesante tră iri pentru un copil de 10 ani, nu? Ei bine, de la acel moment, am avut nevoie de 20 de ani ca s ă îmi ating idealul ş i s ă pot s ă mă trezesc diminea ță sim ţ ind exact ce ţ i-am descris mai sus. Dac ă nu ar fi fost bunicii mei care s ă îmi ofere un model, probabil mi-ar fi trebuit înc ă 20 în plus.

Dac ă nu ar fi fost bunicii mei care s ă îmi ofere un model, probabil
Problema mea mare pân ă pe la 20 de ani era c ă eram un

Problema mea mare pân ă pe la 20 de ani era că eram un om foarte nesigur pe mine. Dacă o fat ă pe care o cunoscusem de câteva zile nu îmi

r ă spundea la telefon, imediat mintea mea fă cea un scenariu c ă fata asta face sex cu altcineva. Eram foarte sensibil ş i gelos cu toate c ă de abia ce o cu- noscusem pe fata asta. Sunam de 10 ori pân ă când fata r ă spundea şi îmi

zicea c ă telefonul e la înc ă rcat. Prea târziu. Deja ş tia că sunt un instabil emo-

ţ ional. A durat ani de zile de practic ă , de studiu al psihologiei ş i de dezvoltare personal ă ca s ă ajung să fiu o persoan ă cu tră iri suflete ş ti decente. Înc ă eram un s ă lbatic.

Ceea ce eu înc ă nu ş tiam era c ă sufletul meu, dup ă 15 ani de suferin ţ e,

b ă t ă lii ş i durere, era ciuruit. Toată via ţ a am v ă zut doar c ă nu poţ i avea încre- dere în oameni, c ă fiecare e pentru el, c ă nu există iubire ci doar atrac ţ ie sexual ă de moment care devine o iluzie a iubirii pentru a se procrea specia iar apoi oamenii se despart, î ş i fac copiii s ă sufere ş i le dau povara suferin ţ ei

s ă o poarte mai departe. Am v ă zut prieteni care î ş i p ăc ă leau prietenii de o via ţă pentru bani, am

v ă zut cum omul ajutat o via ţă întreagă de alt om ajunge să îi fure nevasta, am v ă zut casnicii destr ămate din cele mai idioate motive. Asta era lumea aş a cum o ş tiam eu.

Mi-am jurat că tot timpul voi pica în picioare ş i c ă niciodat ă nu voi iubi o femeie mai mult decât mă iube ş te ea pe mine. Eu niciodat ă nu m ă voi

implica în relaţ ii pentru c ă relaţ iile sunt pentru proş ti care se plictisesc iar un

b ă rbat adev ă rat îş i urmează visul ş i munce ş te că lcând pe cadavre ca să î ş i ating ă scopul.

Era totu ş i un lucru pe care îl sim ţ eam. Sim ţeam c ă masca sub care m ă ascund, de b ă rbat care nu va mai fi pă c ă lit niciodată ş i care nu va suferi niciodat ă din iubire se ascund toate temerile, vulnerabilit ăţ ile ş i sl ă biciunile mele.

Aveam 27 de ani când am cunoscut-o pe femeia care mi-a schimbat

via ț a.

Partea interesant ă vine când vorbim despre lumile din care venim eu ş i prietena mea.

mi-a schimbat via ț a. Partea interesant ă vine când vorbim despre lumile din care venim
Eu, un s ă lbatic. P ă rin ţ ii divor ţ a ţ i

Eu, un s ă lbatic. P ărin ţii divor ţa ţ i la 10 ani, lipsit de afec ţiune, crescut de bunici apoi revenit acas ă la mama, de pe la 10 la 20 de ani tot pe str ă zi. Modelul meu parental era groaznic. Nu ş tiam s ă comunic, nu ş tiam să ofer sau s ă primesc afec ţiune, nu ş tiam s ă fiu atent la nevoile altora. Cu alte cuvinte eram un handicapat în rela ţionarea cu alte fiin ţe umane. La începuturile facultăţ ii am început s ă studiez seduc ţia ş i râdeam la orice gând c ă o femeie m ă va putea ţ ine pe mine într-o rela ţ ie. Mă gândeam c ă în cel mai bun caz o s ă am o sclav ă nicidecum o partener ă de viaţă.

Pe de alt ă parte, prietena mea venea dintr-o familie adev ă rată . În care toată lumea st ă la mas ă (ceea ce pentru mine era ceva exotic ş i rar), în care Cr ă ciunul ş i s ă rbă torile sunt un motiv de mare bucurie. Ea era obi ş nuit ă s ă nu îi lipseasc ă nimic, s ă aib ă tot timpul cu cine s ă vorbeasc ă , mama era o bună prieten ă , fratele era peste tot cu ea, taică -su avea grij ă s ă nu aibă nevoie de nimic. Putem spune c ă a crescut lipsit ă de griji mari. În momentul în care am am hot ă rât c ă vom avea o rela ţie, am f ă cut urm ă torul pact: “Ca s ă avem o rela ţ ie împlinită , amândoi trebuie s ă fim pu- ternici. Dac ă unul din noi e slab ş i se aga ţă prea mult de cel ă lalt, rela ţia se duce naibii”.

Ei bine, momentele în care ori eu ori ea am fost slabi au fost momen-

tele de criz ă din rela ţia noastr ă. La început, prietena mea habar nu avea să cear ă . Odată era bolnav ă ş i vroia pu ţin ă atenţ ie ş i afecţ iune. Eu, s ă lbatic fiind

ş i neavând pe nimeni toat ă viaţ a mea să m ă întrebe dac ă îmi lipse ş te ceva,

evident c ă nu ş tiam s ă întreb. O lă sam bolnav ă în pat ş i spuneam “Ok, dacă ai nevoie de ceva s ă m ă suni” ş i plecam.

Apoi urma o criză de-a ei. Ce nu în ţ elegea ea era că eu nu ş tiam s ă am grij ă de altcineva ş i să fiu atent la nevoile ei. Dar am înv ăţat. La fel a înv ăţ at ş i ea s ă cear ă când are nevoie de ceva, în loc s ă a ş tepte s ă îi ghiceasc ă to ţ i nevoile. Prin astfel de momente am trecut de fiecare dată când ş i eu ş i ea înv ăţ am lecţ ii noi. Alt ă dată am ieş it în club. Eu la un moment dat, beat fiind, m-am hot ă rât

s ă plec. M-am ridicat, am anun ţ at “eu plec” ş i am luat-o pe drum fă r ă s ă mai

ţ in cont de altcineva. În mintea mea, ea vroia s ă mai stea iar eu vroiam să plec acas ă ş i aş a era cel mai bine.

A ş a cum am mai zis, eram s ălbatic.

ă mai stea iar eu vroiam s ă plec acas ă ş i a ş a
Ţ i-am spus aceast ă poveste pentru c ă vreau s ă în ţ elegi

Ţi-am spus această poveste pentru c ă vreau să în ţ elegi că eu sunt foarte recunosc ă tor prietenei mele pentru c ă m-a înv ăţat o lec ţie extrem de important ă despre cum s ă rela ţionez cu o alt ă fiin ţă uman ă .

Sunt o persoan ă mult mai bun ă decât eram înainte să o cunosc ş i am o via ţă cu adev ă rat împlinită. Adev ă ratele mele realiz ă ri umane ş i profesionale au venit abia în momentul în care am reu ş it s ă îmi vindec sufletul ş i f ă r ă iubi- rea unei femei nu aş fi reuş it niciodată chiar dacă f ă ceam 10 mii de ore de terapie psihologic ă. În rela ţ ia mea actual ă, pentru c ă amândoi suntem psihologi, am reu ş it

s ă evolu ă m în nici 3 ani cât în to ţi 20 de ani de dinainte s ă ne cunoa ş tem.

Mai ţ ii minte ce viziune am avut când eram copil? În cei 20 de ani de dinainte uitasem de viziune ş i de dorin ţ a mea. Mi-am adus îns ă aminte în momentul în care m-am trezit într-o dimi- nea ţă ş i mă uitam în tavan. Lâng ă mine e o fat ă frumoas ă pentru care am sentimente puternice de iubire. Simt c ă nu am motive de îngrijorare, c ă sunt fericit ş i via ţ a e frumoas ă . Am un sentiment de împlinire sufletească ş i sunt complet. În fiecare zi râdem cu poft ă de lucruri m ă runte, muncim să ne atin- gem ţ elurile în via ţă ş i suntem o ECHIPĂ ADEVĂ RATĂ, O FAMILIE! 20 de ani a durat, de la vis la realitate. Ş i un drum al dracului de ane- voios. Am înv ăţat s ă tr ă iesc prezentul. Nu am de unde s ă ş tiu dac ă peste 6 luni, un an sau zece lucrurile vor ar ă ta mai bine sau mai r ă u. Tot ce ş tiu e c ă nimic din ceea ce simt ş i ceea ce am devenit azi nu ţine de soart ă , întâm- plare sau noroc. Totul a fost o munc ă asidu ă de dezvoltare personal ă . Şi în vis ne dezvolt ăm. Atât cât m-a ajutat prietena mea s ă evoluez, în egală mă sur ă am ajutat- o ş i eu. Exist ă ş i cealalt ă jum ătate de poveste. A ş a cum eu am învăţat de la ea s ă rela ţ ionez în mod s ăn ătos cu o alt ă fiin ţă uman ă , ea a învăţ at de la mine s ă fie puternic ă ş i independent ă .

Lecţii înv ăţ ate din seduc ţ ie 1. Sistemul loteriei în bani, s ă n ătate ş i iubire în 2011 e absurd. Prin educa ţ ie po ţi ob ţ ine satisfac ţie în orice domeniu fă r ă să depinzi de noroc.

e absurd. Prin educa ţ ie po ţ i ob ţ ine satisfac ţ ie în

2.

O gre ş eal ă de încep ă tori este idealizarea rela ţiilor f ă r ă a avea expe-

este idealizarea rela ţ iilor f ă r ă a avea expe- rien ţ e care

rien ţ e care s ă te ajute s ă discerni între ce e bine sau r ă u pentru tine, ce î ţ i

place ş i ce nu. O rela ţie nu î ţi va salva viaţ a ş i nu o va face mai bun ă . Felul în care e ş ti tu ca persoan ă î ţi va face via ţ a mai bun ă .

3. S ă nu ai nevoie de validare este semnul unui om puternic.

4. Suflet deschis tot timpul sau închis tot timpul este dovad ă de imatu-

ritate ş i naivitate. Maturitate înseamn ă s ă fii deschis la bine, închis la r ă u.

5. Diferen ţ ele dintre bă rba ţi ş i femei (b ă rbaţ ii atra ş i de fizic, femeile de

putere ş i statut social, asta ca s ă men ţion ă m doar o diferen ţă principal ă ).

POVESTEA #1

Înainte s ă povestesc despre Mihai îi mul ţumesc c ă mi-a dat permisiu- nea s ă îi folosesc povestea pentru a-i ajuta ş i inspira pe to ţi cei care o vor

citi. Îi mul ţ umesc pentru c ă povestea lui Mihai nu e pentru inimi slabe ş i ima- gineaz ă - ţ i c ă Mihai a tr ă it-o pe pielea lui.

Tu trebuie doar s ă o ascul ţi. Mihai este un prieten al meu cu care m ă

v ă d mai des în excursii la rafting decât în ora ş . Ne îmbrăţi şă m de fiecare da-

t ă , ne încuraj ă m ş i râdem încontinuu. Fă ră s ă ş tiu c ă ş i Mihai va veni în această excursie, cu o să pt ă mân ă

înainte am aflat c ă dup ă 7 luni de suferin ţă ş i stat în spital, copilul pe care îl avea cu soţ ia lui, Gabi, a murit. Doar încercând s ă m ă pun în pielea lui Mihai m-au trecut fiorii. Surpriza a fost când l-am întâlnit în excursie.

La început am fost reticent. Trecuser ă câteva luni de la tragedia lui îns ă

eram sigur că înc ă rana era vie.

Nu am deschis deloc subiectul la început ş i doar l-am urm ă rit pe Mihai pentru întreaga zi la rafting. Ne-am fă cut ritualul ca de obicei, ne-am îmbr ă -

ţ i ş at, am râs, am vâslit împreună ş i pe m ă sur ă ce trecea timpul îmi puneam o singur ă întrebare. De unde are omul ă sta a ş a o putere interioar ă ?

Mi se pare c ă e mai puternic ş i mai entuziasmat de via ţă decât sunt eu,

care nu am tr ă it nici o f ărâm ă din suferin ţ a lui în ultimele luni.

Ţi-am spus că în via ţă nimic nu e întâmpl ă tor. La întoarcere am nimerit în ma ş in ă cu Pepe ş i Mihai. Dup ă o or ă de pove ş ti mi-am fă cut curaj ş i l-am

am nimerit în ma ş in ă cu Pepe ş i Mihai. Dup ă o or
întrebat pe Mihai ce anume l-a ajutat s ă trec ă peste suferin ţă ,

întrebat pe Mihai ce anume l-a ajutat să trecă peste suferin ţă, s ă fie mai puternic din toate punctele de vedere? Mi-a spus că au fost dou ă lucruri. Primul a fost latura spirituală . Faptul

c ă s-a RUGAT LA DUMNEZEU ş i c ă a ş tiut c ă e foarte important s ă înve ţ e o

lec ţ ie din acest eveniment marcant pentru viaţ a unui om. Al doilea a fost IUBI- REA OAMENILOR DIN JUR care l-au sus ţ inut ş i alinat. În momentul ăsta am ajuns acas ă ş i am avut una din cele mai mari revela ţ ii ale mele după descoperirea voca ţ iei. Mi-am dat seama c ă dac ă oa- menii din jurul lui Mihai nu ar fi avut iubire de dat, nu l-ar fi putut ajutat pe Mihai.

Mi-am dat seama că dac ă eu sau orice om din lumea asta vrem s ă fa- cem ceva pentru cei de lâng ă noi nu putem decât dac ă avem rezervoarele noastre de iubire, pasiune ş i entuziasm pline. Ceea ce m-a dus la urm ă toarea întrebare.

Cum ne umplem rezervoarele?

Ş i ră spunsurile au început s ă curg ă :

citind c ă r ţ ile preferate

practicând hobby-urile ş i pasiunile noastre

ascultând muzica ce ne inspir ă

meditând

primind iubire de la cei din jur (f ăr ă să o cerem)

Îns ă de departe cea mai importantă cale de a ne umple rezervorul de iubire, pasiune ş i entuziasm este S Ă IE Ş IM ÎN NATUR Ă. Am sim ţ it-o tot timpul îns ă niciodat ă nu am putut s ă o exprim în cuvin- te. De asta iubesc natura ş i excursiile. Pentru c ă îmi umplu rezervorul ş i apoi am de unde s ă dau oamenilor din jur. Iar atunci când obosesc ş i simt c ă am rezervoarele golite, tot ce trebuie

s ă fac este s ă m ă întorc la pasiunile mele, la c ă r ţ ile mele, la oamenii care mă iubesc necondi ţ ionat ş i cel mai important, s ă m ă întorc la NATUR Ă.

ile mele, la oamenii care m ă iubesc necondi ţ ionat ş i cel mai important,
ile mele, la oamenii care m ă iubesc necondi ţ ionat ş i cel mai important,
Lec ţ ii înv ăţ ate din rela ţ ie 6. Rela ţ ia e

Lecţii înv ăţ ate din rela ţ ie

6. Rela ţ ia e un vehicul; dac ă nu evoluezi, ie ş i ş i schimb ă vehiculul. Da-

c ă partenerul te sabotează , nu te las ă să ai prietenii pe care îi vrei, s ă îţ i ur- mezi visurile, eject!

7. Nu există suflet pereche, F ăt-Frumos, iubit ă ideală . Tu te schimbi,

partenerul la fel.

8. S ă fii preg ă tit tot timpul pentru independen ţă. Deta ş at dar nu indife-

rent. Dai totul dar dac ă se întâmpl ă ceva ce nu e în puterea ta, te întorci la schema iubirii. 9. Atracţ ia ş i iubirea fizic: atrac ţ ie, seduc ţie, ego, sex, gelozie, pose-

sivitate, egoism, nevoi personale; suflet: spiritualitate, fă r ă reguli ş i condi ţ ii, necondiţ ionare (nu există ego) , comunicare deschisă ş i 100% onest ă .

10. Iubirea: în iubire nu exist ă condi ţii.

Cele 5 reguli dup ă care m ă ghidez în viaţă

11. Un suflet mare ş i deschis care îş i permite s ă fie vulnerabil. În orice

ac ţ iune m ă întreb: acum tr ăiesc cu team ă sau iubire? Am tot timpul universul meu din care mă hr ă nesc cu iubire pe care apoi o pot da celor din jur.

12. Un om superior nu are nevoie de validare.

13. Ego-ul este doar câinele meu, nu st ă pânul meu.

14. Vreau s ă îmi onorez corpul, mintea, emo ţ iile ş i sufletul cu pl ă ceri ş i

disciplin ă . Tră iesc prezentul dar sunt cu ochii tot timpul pe viitor. Viitorul va deveni ş i el prezent ş i vreau ca prezentul din viitor s ă fie cel mai bun prezent

pe care îl pot tră i. Nu l ăsa prezentul s ă îţ i ia ostatic viitorul dar nu uita s ă tr ă - ie ş ti prezentul.

15. Vreau s ă îmi tr ă iesc via ţ a prin experien ţe bogate în intensitate, bune

ş i rele, care s ă m ă ajute să m ă descop ă r.

Nim ă nui nu-i e dat mai mult decât poate duce!

bune ş i rele, care s ă m ă ajute s ă m ă descop ă

Dac ă vrei s ă ne la ș i un e-mail legat de materialul acesta po ț i s ă o faci la suport@impulsul.ro

acesta po ț i s ă o faci la suport@impulsul.ro Facebook FriendFeed LastFM LinkedIn Picasa

Facebook

FriendFeed

LastFM

LinkedIn

Picasa

Twitter

YouTube