CONTRIBUŢIA BISERICII ORTODOXE LA APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC.

MITROPOLITUL ANDREI ŞAGUNA

(1808-1873)
 viaţa;
 contribuţii pastoral-misionare, culturale şi politico-naţionale.
Viaţa:
- 20 decembrie 1803: născut într-o familie macedo-română, cu numele de botez
Anastasie la Mişcolţ (NE Ungariei). Studii primare, gimnaziale la Mişcolţ, studii
universitare de filozofie şi drept la Budapesta (Ungaria).
- 1829: face studii de Teologie Ortodoxă la Vârşeţ (Banatul sârbesc);
- 1833: se călugăreşte în mânăstirea sârbească Hopovo.
- 1834: profesor în Teologie la seminarul teologic Vârşeţ;
- 1835: secretar al Consistoriului Mitropoliei sârbe din Carloviț;
- 1834: este hirotonit diacon;
- 1837: hirotonit preot;
- 1848: episcop al Ardealului;
- 1864-1873: mitropolit al Ardealului;
- 1873: moare la Răşinari-Sibiu.
- Canonizat la data de 29 octombrie 2011 de către BOR cu zi de prăznuire la data de 30
noiembrie.
Activitatea:
a) pastoral-misionară: - 1864 reînfiinţează mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei (la 24
decembrie, 1864, episcopia din Sibiu este ridicata la rang de
Mitropolie, cu autonomie proprie, desprinzându-se de Mitropolia
sârbş din Carloviţ);
- alcătuieşte Regulamentul de organizare a BOR din Transilvania,
nou reînfiinţată, care a primit numele de Statutul organic al BOR
din Transilvania.
- se îngrijeşte de bunăstarea şi statutul clerului bisericesc.
b) cultural-educaţională: - contribuie la înfiinţarea a peste 800 de şcoli confesionale
- 1850: înfiinţează o tipografie la Sibiu unde tipăreşte peste 25
manuale şi editează ziarul „Telegraful român”
- 1853: a înfiinţat un Institut teologic-pedagogic la Sibiu;
- 1861 a înfiinţat Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi
Cultura Poporului Român (ASTRA);
- din 1871 este membru de onoare al Academiei Romane.
c) politico-naţională: - 1848-1849: activitate diplomatică - reprezintă oficial, înaintea Vienei,
a Pestei, a guvernatorilor Transilvaniei, naţiunea română pe care o
scoate din postura de masă, dându-i chip, afirmându-i identitatea.
Negociază, mediază în numele ei şi reuşeşte să-i obţină drepturi
constituţionale, aşadar recunoaştere, atât în plan politic, căci românii
sunt recunoscuţi ca naţiune politică şi primesc acces în dietă
(1863/4), cât şi în plan bisericesc, prin autonomie şi egalitate
confesională şi bisericească, şi desigur prin înfiinţarea Mitropoliei
autocefale a Ardealului.
- 3/15 mai 1848: participă la lucrările Marii Adunări Naţionale a
românilor de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.