UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE ALE VIEȚII ,,ION IONESCU DE LA BRAD DIN

IAȘI
FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI ALIMENTARE
SPECIALIZARE:MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI ANIMALE

PLAN DE AFACERE VACI DE LAPTE RASA HOLSTEIN

COORDONATOR
Prof.univ.dr.Vasile Maciuc

ABSOLVENT:
Popoiu Andrei Răzvan

IAȘI 2022

1
 Cap.1 Memoriu justificativ
1.1 Importanţa şi oportunitatea investiţiei
Importanţa creşterii bovinelor rezultă din ponderea pe care o au în
asigurarea populaţiei cu lapte precum şi din contribuţia pe care o au
la dezvoltarea agriculturii in ansamblu şi a unor ramuri neagricole
(industria alimentară).
Bovinele asigură laptele necesar hrănirii populaţiei care este un
aliment indinspensabil pentru copii, bătrâni, covalescenţi şi cei care
lucrează in medii toxice. Bovinele valorifică substanţe nutritive din
furaje care nu intră în sfera alimentaţiei omului transformandu-le în
produse care fac apoi obiectul consumului uman.
Bovinele asigură anual 90% din producţia de lapte reprezentând principalul furnizor
al acestei producţii. Din datele furnizate de catre F.A.O (1995) rezultă că oferta pentru acest
produs e inferioară cererii înregistrându-se un deficit de 87 mil. tone pentru lapte şi unt şi 3
mil. tone pentru brânzeturi. Datorită acestor decalaje cca. 6,3% din populaţia globului este
subnutrită, toate acestea impugn creşterea cantitativă a producţiei de lapte care se poate
realiza pe doua căi:
• Creşterea numerică a efectivelor;
• Creşterea calitativă a efectivelor prin ridicarea potenţialului genetic a acestora.
Descrierea afacerii.
1.2 Amplasarea şi descrierea fermei
Ferma de vaci de lapte SC VACUȚA MILK PROD SRL este amplasată în
regiunea N-E a ţarii în apropierea orașului Siret ,Jud Suceava . Ferma este construită după
normele sanitar-veterinare privind amplasarea, proiectarea şi sistematizarea fermelor
zootehnice care prevăd, printre altele şi urmatoare:
• terenul să fie salubru, neinundabil, cu structura uniformă şi cu pante line (de preferat
cu înclinare spre sud, sud-est sau sud-vest), având acces uşor, către căile de comunicaţii, către
păşuni şi către culturile furajere;
• adăposturile să fie orientate în direcţia opusă celei din care bat
vânturile dominante, astfel încat să fie protejate de efectul
dăunator ale cestora;

• luminozitatea să fie bună şi să evite supraîncalzirea în perioada de vară;

2
 • pentru a prevenii scurgerea dejecţiilor şi sau a apelor uzate în exteriorul
adăposturilor, cât şi pentru ca apele meteorice să nu pătrundă în interior, construcţiile vor fi
amplasate pe temelii înaltate la minim20-25 cm faţă de sol, având o pardoseală specifică care
să reziste la uzura fizică și chimică;
• pardoseala va avea o înclinaţie de 1,5 până 3 %, trebuie să fie netedă şi nealunecoasă;
• uşile trebuie amplasate în partea opusă vânturilor dominante, iar pragurile vor fi la
nivel cu pardoseala în interior si la 5-6 cm deasupra solului în exterior;
• amplasamentul oricărei ferme zootehnice, trebuie să permită în toate cazurile,
posibilitatea dezvoltării în perspectivă, cu condiţia să păstreze anumite distanţe faţă de zonele
protejate (200 m faţă de case de locuit, surse de apă, staţii de prelucrare a apei), de drumurile
locale (18 m), de şosele şi căi ferate (20-22 m).
• normele sanitar veterinare prevăd suprafeţele utile minime necesare fiecărui animal în cadrul
fermelor nou construite.
Astfel la bovine, se au în vedere următoarele suprafeţe: 0,73 mp pentru tineret; 2,10 mp
pentru vacile de lapte; 2,30 mp pentru vacile aflate în maternitate.
La ora actuală, ferma deţine 1 adapost pe 2 rânduri , o magazie pentru furaje, un fânar,
sursă proprie de apă, energie electrică de la reţeaua existentă iar accesul se face din drumul
local Siret ,jud Suceava.Această fermă a fost construita ,si e in administrare ca proprietar
bunicul meu ,așadar ferma este deținută pe o suprafață de 1 ha ( 10.000 metri pătrați).
Amplasarea fermei urmăreşte valorificarea resurselor furajere şi a condiţiilor naturale pe care
le deţine acestă zonă. În acest scop, ferma va fi populată cu vaci din rasa Holstein.
1.3 Caracterizarea rasei
1. Rasa Holstein
Origine şi mod de formare.
Este o rasa caracterizata pentru productia ridicata de lapte. Sa format in nord vestul Europei,
incepand cu Frezonia olandeza, si pana la Iutlnda daneza. Provine din vechile populatii locale
baltate cu negru, supuse din sec XVIII, unei intense activitati de selectie, indeosebi pentru
productia de lapte.
Producția de lapte este de 6500 kg lapte pe lactația normală (este de 305 zile), cu un procent
de grăsime în lapte de 3,8- 4,1%. Recordul este de 20400 kg, producție zilnică de 84 L la 3
mulsori, grăsime pură de 834 kg. Este o rasă precoce, prima fătare se realizează la 25 de luni,
consumul pe 1L lapte fiind de 0,8-0,9 U.N., spor mediu zilnic(S.M.Z.) al masculilor îngrășați
în sistem baby-beef este de 800-900g/zi cu un consum de 4-5 U.N.

În cadrul rasei, se deosebesc două tipuri: european: mai dezvoltat, la care greutatea corporală
este de 600-650 kg; tipul american: mai uscățiv, selecția făcându-se numai pe producția de
lapte, greutatea corporală fiind mai mică, 500-550 kg. Se mai distinge o a doua varietate, alb
cu roșu, cu aptitudini mai bune pentru producția de carne.

3
În luna martie 1871, a fost creată o societate specială de reproducție pentru rasa Holstein-
Friesian. W. Chenery a devenit șeful acestei societăți. Și după un an de activitate al acestei
organizații, rasa Holstein a început să fie crescută în douăsprezece state și în aceeași 1872 a
fost publicată prima carte despre rasa Holstein-Friesian. Doar că rasa Holstein a fost numită
din 1983.

În Olanda rasa reprezintă 98%, în Danemarca - 70%, în S.U.A. - 90%. În România, rasa a fost
importată și a participat la formarea rasei Bălțată cu Negru Românească. Este o rasă care se
pretează atât sistemului intensiv de exploatare cât și sistemului extensiv de exploatare și
rezistentă la leucoză.

Arie de răspândire şi efective.recomandată o constituie ,în principal județele din interiorul

Arcului Crpatic ,din Campia de Vest ,precum și din sud-vestul și nordul țării.
Bălțata românească (Simmental),36% a avut o producție medie de lapte în 2003:
-4502 kg
-178kg grasime (3,95%)
-144 kg proteina(3,22%)

Însuşiri morfologice şi productive.

Această rasă de văcuţe este cunoscută sub mai multe nume, în funcţie de ţara în care acestea
sunt crescute.Totuşi, în ceea ce priveşte producţia de lapte, acestea sunt considerate unele
dintre cele mai bune exemplare din lume, în medie, de-a lungul celor celor 305 zile de
lactaţie, în condiţii ideale de hrană şi mediu înconjurător, aceste văcuţe produc 6500 de litri de
lapte anual.
Talie: 1,32-1,35m, greutate corporală: 550-600 kg, tip dolicomorf, tip fizologic: respiratoro-
digestiv. Cap: alungit; gât: lung și subțire, pielea de pe regiunea obrajilor și de pe cele două
fețe laterale formează cute (pliuri). Regiunile situate pe linia orizontală a trunchiului sunt
orizontale, iar din profil trunchiul are formă de trapez. Toracele: lung, mai puțin adânc și mai
puțin larg. Abdomen voluminos, uger de formă pătrată, globuloasă, mameloanele au forma
intermediară între cilindrică și conică, pretându-se mulsului mecanic. Aplomburile sunt
corecte, iar ca defecte: călcătura sau laba de urs, favorizată de o chișiță prea lungă și prea
moale. Culoare: bălțată negru cu alb.

Constituţia animalelor
Principalele diferențe de specie ale rasei și dimensiunea acesteia: Greutatea medie a unui
individ dintr-o jună adultă este de la 600 la 700 kg, dar o creștere a acestor date este posibilă

4
și atunci când animalele sunt păstrate în condiții bune.. Înălțimea unei vaci adulte la greabă
este de 143 de centimetri.
Greutatea medie a unui taur adult ajunge la 1200 kg, dar aceasta nu este limita atunci când le
mențin în condiții de siguranță. Înălțimea taurilor nu diferă prea mult de înălțimea juninilor și
este de aproximativ 160 cm. Greutatea unei vaci mici variază de la 38 la 43 kg, iar greutatea
medie a unui taur nou-născut este de 47 kg. Rasa Holstein se poate distinge de alții prin
pieptul său adânc semnificativ, dimensiunile sale de la 82 la 87 cm.
Lățimea medie a pieptului rasei Holstein variază de la 62 la 66 cm. Mărimea trunchiului din
spate variază între 60 și 63 de centimetri. Această parte a corpului este suficientă, lungă și
dreaptă.. Constituția rasei este suficient de puternică. Rasa Holstein-Friesiană este cu mult
înaintea rudelor sale alb-negru în ceea ce privește greutatea vie, productivitatea, mărimea
ugerului, fizicul și mulți alți indicatori. Spre deosebire de alte urmași, rasa Holstein, în
condiții bune de păstrare, poate prezenta o creștere a productivității, iar această rasă se
realizează destul de bine în diferite complexe lactate nu numai în străinătate, ci și în țara
noastră.
Deoarece vorbim despre tipul de vaci din lapte, o parte integrantă a acestui articol este o
descriere a ugerului unei vaci. Forma ugerului vacii Holstein este în formă de cadă și cuțită.
Se caracterizează printr-un volum mare. Ugerul este lat și foarte bine atașat de peretele
abdominal. Indicele Udder variază între 38,5 și 61,3%. În medie, producția de lapte de la o
vacă pe zi, cu o mulgere dublă, atinge 65 de kilograme, dar aceasta nu este limita.. Debitul
mediu de lapte variază între 3,20 și 3,50 kilograme pe minut. Vacile rasei descrise sunt bine
adaptate la muls de către mașini.
Principalii indicatori ai productivității și fertilității Holstein În ceea ce privește producția de
lapte, această rasă nu are practic egal. De mai bine de o sută de ani, această rasă a devenit
prima din producția de lapte. În plus, vacile care dețin recorduri dau lapte cu un conținut bun
de grăsimi.. Productivitatea medie este de aproximativ 9000 kg lapte, 336 kg grăsime și 295
kg proteine. Fertilitatea la această rasă este de asemenea bună și este de 83-90 de viței la 100
de regine. Pentru producția constantă de lapte, vaca trebuie inseminată aproximativ o dată pe
an. Datorită perioadei complete de lactație, randamentul laptelui crește, iar la rândul lor se
nasc vițeii. Se poate remarca faptul că această rasă are o fertilitate bună și, în medie,
aproximativ 83-90 de viței la 100 de vaci. Caracteristicile de carne ale rasei nu sunt rele.
Producția de sacrificare este de 50-55 la sută. De-a lungul mai multor ani de reproducere a
acestei rase, au fost identificate o mulțime de vaci record-record: în America, 27.430 de
kilograme de lapte au fost primite de la vaca Rein Mark Zinh în anul alăptării. În aceeași țară
de la vacă Linda 28735 kg de lapte.
Aspecte pozitive ale reproducerii rasei:
• Un plus este fătarea ușoară a vacii. În 91% din cazuri vacile nu au nevoie de ajutor uman.
• O caracteristică pozitivă a fertilității rasei este maturitatea sa timpurie.
Descrierea și caracteristicile Reprezentanții rasei Holstein: Torsul ușor alungit. Forma
corpului în formă de pană (triunghiulară). Ugerul vacilor este în formă de bol, bine dezvoltat.
Taurii au un cap mare cu coarne scurte. Speranța medie de viață 10 - 14 ani. Înălțimea vacilor

5
la greabă este de 140-145 cm, taurii aproximativ 160 cm. Unii „eroi” cresc până la 180 cm.
Culoare: piebald negru- piebald roșu- piebald albăstrui.
Vacile Holstein sunt de culoare alb cu negru, insa exista si exemplare de culoare roscat cu alb
(aceasta culoare provine de la o gena recesiva). Variatia de culoare porneste de la
preponderent alba cu pete negre, pana la preponderent neagra cu pete albe. Culoarea rasei
Holstein este data de stramosii acesteia care traiau in triburile nomade din America de Nord.
Cap: alungit; gât: lung și subțire, pielea de pe regiunea obrajilor și de pe cele două fețe
laterale formează cute (pliuri).
Regiunile situate pe linia orizontală a trunchiului sunt orizontale, iar din profil trunchiul are
formă de trapez. Toracele: lung, mai puțin adânc și mai puțin larg. Abdomen voluminos, uger
de formă pătrată, globuloasă, mameloanele au forma intermediară între cilindrică și conică,
pretându-se mulsului mecanic. Aplomburile sunt corecte, iar ca defecte: călcătura sau laba de
urs, favorizată de o chișiță prea lungă și prea moale.
Reproducerea la vacile Holstein.
Vacile Holstein tinere sunt date catre monta cand ajung la cel putin 360 de kilograme, adica in
jurul varstei de 13 luni. Inseminarea poate fi facuta natural sau artificial. Perioada de gestatie
dureaza 9 luni de zile. Cu toate ca o vaca si un taur sunt pregatiti pentru reproducere la varsta
de 13 luni, acestia vor continua sa se dezvolte fizic si dupa prima monta.
Sanatatea vacii Holstein.
Fii atent la orice semn de problema digestiva. Cea mai comuna problema de sanatate la vaca
Holsteineste acidoza digestiva. Aceasta problema este cauzata de mancatul excesiv de cereale
intr-o perioada foarte scurta. Aceasta problema poate duce la deces, de aceea e important sa
fie consultata de un medic daca observi ca dezvolta comportamente de hranire neregulate.
PRODUSE SI SERVICII
Laptele de vacă se află pe primul loc în alimentatia omului. Calitatea laptelui trebuie
verificata prin examen organoleptic si de laborator ,fizico-chimic si biologic pentru a vedea
daca corespunde cerintelor impuse materiei prime la fabricarea branzeturilor.

Cap.2 Organizarea procesului de reproducţie

2.1 Organizarea reproducţiei
În procesul de creştere şi exploatare a vacilor pentru lapte,
reproducţia reprezintă un instrument important de ameliorare care
asigură realizarea indicatorilor de producţie la parametrii superiori şi
eficienţa economică a fermei. Indiferent de mărimea fermei, calitatea
materialului biologic utilizat, influenţează smnificativ producţiile obţinute
şi rezultatele economice. Exploatarea raţională a unei ferme de vaci
de lapte impune realizarea unei structuri optime a efectivului, care să

6
menţină matca la ponderea de 50-55% din efectivul total cu următoarea
structură pe stări fiziologice: 80-85% vaci în producţie şi 15-20% vaci
înţărcate.

Managementul reproducţiei performante implică respectarea unor verigi tehnologice

specifice:
• identificarea şi inregistrarea individuală a animalelor
• înregistrarea tuturor evenimentelor privind activitatea de reproducţie
• programarea la însămânţare a vacilor şi viţelelor. Se va
practica însămânţarea artificială şi se vor folosi cei mai valoroşi tauri din ţară şi străinătate
• depistarea femelelor în călduri şi însămânţarea la momentul optim
• urmărirea întoarcerilor la vacile şi viţelele însămânţate
• efectuarea diagnosticului de gestaţie
• înregistrarea şi individualizarea produşilor obţinuţi
• examenul ginecologic lunar al vacilor pentru depistarea
cazurilor cu tulburări de fertilitate.
Important de reţinut următoarele aspecte:
• o condiţie esenţială de reproducţie este obţinerea unui viţel
pe an de la fiecare vacă din gospodărie, adică natalitatea să
aibă o pondere de 100%
• fecundarea la vaci poate avea loc între 42 şi 65 zile.
• un ciclu de călduri la vacile pentru lapte are în medie 21 de
zile
• gestaţia la vaci este în medie de 283 zile
• în funcţie de vârstă şi greutatea optimă (75% din greutatea

7
adultului) tineretul femel pentru reproducţie poate fi dat la
montă
• greutatea optimă pentru rasa Holstain Friză este de 400 Kg
respectiv 17-18 luni
• apariţia, durata şi intensitatea căldurilor la vacile de lapte
sunt influenţate de furajare, vârstă, rasă, stare de sănătate
condiţii de igienă şi microclimat din adăposturi.
• la vacă, căldurile apar după 21-28 zile, au durată medie de
12-36 ore, se repetă după 18-25 de zile
• timpul cel mai potrivit pentru montă este mijlocul căldurilor
• capacitatea reproductivă la vacile pentru lapte este condiţionată de gestaţie şi de perioada de
la fătare până la monta fecundă, denumită service period. Acesta, în mod normal, este de circa
80-82 zile.
• pregătirea femelelor pentru fătare, modul de desfăşurare a acestora şi perioada de la fătare la
primul ciclu de călduri, influenţează semnificativ reproducţia la vaci
• posibilităţile de reînnoire a efectivului matcă sunt influenţate în mare măsură de natalitate.
Scăderea acesteia de la 90% la 60%, diminuează producţia de lapte cu 35%
• prima montă este urmată de instalarea gestaţiei între 55-65% din cazuri, în rest pot avea loc
reîntoarceri la al 2-lea şi la al 3-lea ciclu.
• poliovulaţia şi transferul de embrioni este o biotehnică modernă de reproducţie care permite
obţinerea unui număr mai mare de descendenţi pe vacă prin supraovulaţie,multiplicarea
genoamelor valoroase şi scurtarea intervalului între generaţii. Această metodă permite crearea
unui depozit de embrioni de mare varietate şi valoare genetică.
• în vederea creşterii fecundităţii la vacile înalt productive ( 35-
40 l lapte /zi) se pot efectua tratamente hormonale de stimulare a axului hipotalamo-hipofizo-
ovarian administrându-se Gn-RH (gonadorelină), tip Receptal, în doză de 2,5 ml/vacă, i. m.
cu 4-6 ore înaintea efectuării însămânţării, sau gonadotrofină corionică, tip Chorulon, în
doză de 1500 UI/vacă, i.v.
• însămânţarea artificială este efectuată de personalul calificat şi autorizat din cadrul reţelelor
ANARZ (Agenţia Naţională de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie).
2.2 Structura efectivelor
Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării
efectivelor din categorii inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor
care ies din categoria imediat superioară.

8
Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date:
• direcţia de specializare
• efectivul de vaci existent la nceputul unui an
• procentul de creştere a efectivului de vaci
• procentul anual de reformă la vaci
• natalitatea % şi raportul între sexe(1/1)
După determinarea efectivelor medii de vârstă se stabileşte structura
programată.
Eficienţa economică a exploatării este dependentă de mărimea
fermei. Întreţinerea libera a vacilor se poate practica în ferme cu
minimum 45 vaci, de preferat între 100 şi 400 vaci.
2.3 Programarea montelor şi fătărilor
Întocmirea planului individual de montă şi fătări are loc în luna
decembrie a fiecărui an, având valabilitate pentru anul care urmează.
Pentru întocmirea planului de montă şi fătări trebuie să se ţină cont
de urmatoarele date:
• efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului,
structurat pe stări fiziologice;
• efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe
luni, în vederea stabilirii momentului programării la montă;
9
• vârsta programată la montă a tineretului (20luni)
• durata service-period-ului (90 zile);
• procentul de fecunditate (95%);
• procentul de reformă la vaci ;
• procentul de natalitate (90%);
• raportul între sexe (1:1);
• sistemul de fătări adoptat (eşalonat).

9
Programul de montă şi fătări este prezentat în următorul tabel:
Programul de montă şi fătări la taurine:

10
2.4 MIȘCAREA EFECTIVELOR
Este absolut necesară pentru a putea asigura : creşterea efectivului,
îmbunătăţirea structurii efectivului pe categorii de vârstă şi de producţie,
posibilitatea practicării reformei în mod sistematic, ridicarea continuă a
potenţialului productiv, îmbunătăţirea indicilor de reproducţie şi sporirea
producţiei de lapte şi carne.

Aşadar vom prezenta mişcarea lunară a

efectivului de taurine în tabelul următor :

11
PLAN DE MARKETING:CLIENȚII
In mod normal clienti nostri sunt persoanele de orice varsta care consuma lapte proaspat de
vaca .Dintre clientii importanti putem mentiona o fabrica de inghetata si una de produse
lactate, urmand ca din anul urmator firma noastra sa isi realizeze si propriile unitati de
desfacere.
Concurența
Există mulți fermieri în raza jud Suceava ,existând competitori gen Dorna Lactate ,si multe
altele .Avantajul față de competitori este acela ca dispunem de contracte semnate cu 2 clienți
(fabrica de lapte și cea de înghețată )ceea ce ne asigură o piață de desfacere.
2.5. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LAPTE
Producţia de lapte este influenţată de o multitudine de factori, dintre care menţionăm : rasa,
structura de vârstă a efectivului de vaci, sistemul de fătări adoptat, durata unei lactaţii,
condiţiile de întreţinere, etc.

Deoarece producţia de lapte este neuniformă în decursul perioadei de lactaţie, programarea pe

luni şi trimestre se poate face utilizând diferite metode cum ar fi : metoda curbei de lactaţie,

12
metoda producţiei medii zilnice pe luni de lactaţie şi metoda bazată pe folosirea unităţii
convenţionale « vacă unitate ipotetică ». Toate aceste metode se bazează pe stabilirea în
prealabil, a efectivului de vaci pe luni de lactaţie şi pe luni calendaristice.
În cazul nostru vom opta pentru metoda
« curbei de lactaţie » fiind cea mai reală şi frecvent folosită în practică.
Metoda « curbei de lactaţie » are ca element specific de calculaţie, producţia medie pe un
animal, repartizată pe luni de lactaţie, determinată cu ajutorul curbei de lactaţie. Curba de
lactaţie reprezintă
ponderea procentuală a producţiei de lapte pe luni de lactaţie, în raport cu producţia medie pe
întreaga lactaţie.
Aferent celor expuse vom prezenta estimarea producţiei de lapte.
Având în vedere faptul că rasa care va fi importată, are performantă
medie în ce priveşte producţia de lapte, vom avea ca punct de plecare o
producţie medie pe lactaţie normală de 3800Kg lapte. Bineînţeles,
animalele importate vor avea nevoie de o perioadă de acomodare şi
adaptare la noile condiţii de mediu ceea ce ne face să considerăm
valabilă această producţie pe perioada de cinci ani, pentru care se va
face estimarea, iar majorarea cantităţii totale de lapte în următorii ani se
va face pe seama creşterii efectivului.
Cap.3 Alimentaţia animalelor
3.1 Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor
Dintre factorii tehnologici furajarea are influenţa cea mai mare asupra
producţiei de lapte. Producţia realizată este în corelaţie directă cu
12
aportul de substanţe nutritive, întrucât laptele este sintetizat la nivelul
glandei mamare, pe baza nutreţurilor provenite din nutreţurile
consumate. În acelaşi timp, prin raţia administrată trebuie să se asigure
desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi dezvoltarea produsului de
concepţie.
Modul de hrănire a vacilor influenţează, în mare măsură, eficienţa economică în exploatare,
întrucât peste 60 % din cheltuielile anuale într-o fermă sunt reprezentate de costul furajelor.

13
Pentru exteriorizarea capacităţii productive în practica hrănirii vacilor se impune respectarea
unor principii, care concură la valorificare superioară a nutreţurilor şi deci la obţinerea unor
producţii mari de lapte:
• Administrarea unor cantităţi suficiente de furaje şi de calitate bună –
adică, la întocmirea balanţei furajere se are în vedere efectivul de
vaci din fermă, modul de repartiţie a fătărilor, dezvoltarea corporală a
vacilor, starea fiziologică şi producţia de lapte planificată, urmărind ca
pe tot parcursul anului să se asigure raţii echilibrate în substanţe
nutritive şi care să satisfacă din punct de vedere cantitativ necesarul
de hrană.
• Numărul de tainuri- se stabileşte în funcţie de nivelul productiv şi
nutreţurile care alcătuiesc raţia. La vacile cu producţie mare de lapte
se recomandă administrarea nutreţurilor de volum în trei tainuri, iar la
cele cu producţii mijlocii sau scăzute în două tainuri. Concentratele se
administrează progresiv până ce animalele nu mai răspund prin
producţie.
• Programul de administrare a tainurilor – se recomandă ca tainurile să
se dea la intervale egale de timp, pentru formarea unor reflexe
condiţionate favorabile unei digestii mai bune a furajelor.
• Igiena furajelor – nu se administrează furaje alterate.
• Succesiune de administrare a furajelor - fibroase – concetrate –
suculente (siloz, semisiloz, sfeclă) – fibroase; durata hrănirii 4 – 10
ore/zi.
• Asigurarea în raţie a nivelului optim de celuloză
• Forma fizică de administrare a nutreţurilor – influenţeză cantitatea de
lapte dar mai ales procentul de grăsime din lapte:
• Concentratele sub formă granulată reduc risipa. Dacă nu este
posibilă granularea se vor administra sub formă de uruială
mare.
•Fibroasele se administrează ca atare sau tocate la dimensiuni
mai mari.

14
• Nutreţul însilozat tocat la dimensiuni foarte mici (sub 1 cm)
reduce timpul de rumegare, secreţia salivară şi măreşte
aciditatea în rumen.
• Organizarea furajării – se face pe grupe tehnologice de vaci, în
funcţie de nivelul productiv şi starea lor fiziologică, folosind o
raţie de bază care se suplimentează cu concentrate, în raport
cu cerinţele fiecărei grupe tehnologice.
• Schimbarea regimului de hrănirea – trebuie să se facă treptat,
pentru a permite diferitelor tipuri de simbionţi ruminali să se
adapteze la noua sursă de hrană.
• Asigurarea odihnei după furajare – este absolut necesar pentru
odihnă şi rumegare.
• Asigurarea necesarului de apă – este necesară pentru funcţiile
vitale ale organismului şi pentru sinteza laptelui. Se recomandă
ca vacile să aibă acces liber la apă, folosind adăpătoare
automată.
Cerinţele nutriţionale, la vacile care realizează în faza de lactaţie
15-25 kg lapte/zi constau în următoarele:
- conţinut ridicat în SU (1,46 kg SU/100 kg greutate vie şi 0,47 kg
SU/litru lapte) şi coeficient de încărcare redus (1,7 SU/100 kg greutate
vie şi 1,10 kg SU/UNL pentru producţia de lapte);
- conţinutul în celuloză să reprezinte 20% ;
- concentraţia ridicată în energie (1,10 UNL/100 kg greutate vie şi
0,44 UNL/l lapte);
- conţinut ridicat în săruri minerale (4,5- 5 g Ca şi P/100 kg
greutate vie) precum şi 5 g ClNa/100 kg greutate vie, 2 g ClNa/l lapte;
- conţinut ridicat în vitamine, în special A (10 mii U.I./100 kg
greutate vie) şi D (1000 U.I./100 kg greutate vie)
- raporturile optimale dorite sunt: - cel nutritiv – 1/4,5

15
- energo-proteic – 1/125
- concentraţia în energie de 1,05 UNL/kg SU
- raportul Ca/P – 1/1,2
Cerinţele nutriţionale diferă în funcţie de greutate şi producţia
de lapte.
Nutreţurile indicate. Se preferă fânurile de leguminoase (lucernă,
trifoi) sau amestecuri de leguminoase şi graminee (borceaguri) recoltate
şi conservate în condiţii optime, în cantitate de:
- 4-7 kg/cap/zi fân leguminoase
- 2-4 kg/cap/zi fân de graminee
- 20-30 kg siloz de porumb cu peste 30% SU
nutreţ combinat cu:
- 35 % porumb
- 15 % orz
- 15 % şrot de floarea soarelui
- 15 % şrot soia
- 15 % tărâţe grâu
- 5 % amestec mineral:
40 % carbonat Ca
30 % făină oase
17 % sare
13 % premix pentru vaci
Concentratele trebuie să acopere 60-70 % din valoarea nutritivă a raţiei.
Calcularea raţiei:
Este indicat să se facă pe baza programelor asistate de calculator,
necesitând:
- estimarea valorii nutritive a nutreţului;
- calculul normelor de hrană;
- calculul optimizat al raţiilor individuale sau colective;
- analiza şi stabilirea eficienţei raţiilor.

16
Cap.4 Tehnologia de întreţinere şi exploatare
4.1 Sistemul de întreţinere liberă
Condiţiile principale necesare pentru reuşita exploatării:
dimensionarea fermelor la o mărime optimă (minim 35 vaci de preferat
100-400 vaci) în funcţie de condiţiile locale; formarea grupelor
tehnologice de vaci de maximum 50 capete, în funcţie de starea
fiziologică şi nivelul productiv (recomandăm: vaci în prima sută de zile
de lactaţie, vaci în a doua sută de zile de lactaţie, vaci cu peste 200 zile
de lactaţie, vaci în repaus mamar); idividualizarea vacilor prin sistemul
unitar codificat de individualizare; ecornarea viţeilor în primele două luni
de la fătare cu electrocauterul; popularea fermei cu material biologic
corespunzător sub aspectul potenţialului productiv, aptitudinilor pentru
mulsul mecanic şi rezistenţa la îmbolnăviri; dotarea tehnică cu utilaje şi
instalaţii specifice, cu mare fiabilitate, evitând improvizaţiile; personal
muncitor calificat prin şcolarizare; cantităţi suficiente de furaje de
calitate corespunzătoare; organizarea judicioasă a reproducţiei astfel
încât natalitatea să fie de peste 85%, vaci cu gestaţie confirmată 55% şi
vaci în lactaţie de 85%; reforma anuală la vaci să nu depăşească 20%
încât după prima lactaţie să se elimine vacile care nu se pretează
acestui sistem de întreţinere; manifestarea competenţei fermierului, care
trebuie să urmărească în permanenţă modul de desfăşurare a
proceselor tehnologice, a respectării disciplinei tehnologice deoarece
deficienţele de această natură au consecinţe neplăcute asupra eficienţei
fermei.
Vacile vor fi distribuite în două adăposturi, în funcţie de performanţa
productivă, câte 50-55 capete în fiecare adăpost. La demaraj, cele 35 de
capete pot fi cazate într-un adăpost. Fiecare adăpost este prevăzut cu
cei patru pereţi şi uşi largi glisante care comunică cu padocul. Accesul
vacilor în padoc este permis numai pe timp favorabil şi pentru a avea
23

17
acces la sala de muls. În adăpost se desting trei zone funcţionale : de
odihnă, de furajare şi de circulaţie (mişcare).
Zona de odihnă este prevăzută cu spaţiu individualizat de odihnă.
Ea este amplasată în lungul unuia din pereţii longitudinali ai adăpostului.
Zona de odihnă este reprezentată de un pat continuu din cărămidă
acoperită cu un strat de ciment sau din ciment cu granulit. Patul de
odihnă este compartimentat prin grilaj metalic în cuşete individuale, ale
căror dimensiuni sunt de 2,1-2,3 m lungime şi 1,1-1,15 m lăţime.
Lungimea cuşetei poate fi reglată în funcţie de vârstă şi rasă, pe o
distanţă de până la 60 cm, cu o bară metalică montată la partea
anterioară a cuşetelor (grebăn), astfel încât vacile din cuşetă să fie
obligate să defece pe zona de mişcare. Se menţine, astfel, curat patul
de odihnă. Ca aşternut se vor folosi covoare de cauciuc. De menţionat,
că în această zonă vor fi amenajate şi două boxe folosite ca maternitate
sau la necesitate, ca izolator. O a treia boxa, cu acces liber pentru
animale, va asigura distribuirea dozată a concentratelor după
performanţele productive a vacilor. Buncărul pentru dozarea automată a
concentratelor va fi amplasat în exterior, în dreptul boxei respective.
Zona de furajare este amplasată opus zonei de odihnă, pe un
perete longitudinal al adăpostului, cu o lăţime de 3,5-4 m. În zona de
furajare este delimitat prin vopsire un spaţiu, pentru administrarea
furajelor de volum, direct pe pardoseala de ciment a zonei de furajare.
Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic, care
individualizează locul de furajare, evitând deranjul reciproc. În timpul
furajării vacile pot fi contenţionate la iesle printr-un sistem de blocare
colectivă. Transportul furajelor în adăpost se va face cu remorca
tehnologică astfel încât în maximum o oră toate animalele vor fi furajate.
Zona de mişcare este situată între zona de odihnă şi cea de
furajare, mai jos cu 20 cm decât prima. Zona de mişcare va avea o
lăţime de 3,5 m, cu pardosea continuă din beton, care micşorează

18
incidenţa afecţiunilor podale şi reduce umiditatea din adăpost. În zona
de mişcare se amplasează jgheabul de adăpare cu nivel constant, unul
la 50 vaci respectiv dispozitivul de autopansaj (şi 1-2 amplasate în
padoc). Padocul va asigura un spaţiu de 8 m2 pe cap de animal şi va
avea o copertină pentru prodecţia animalelor în caz de intemperii.
Intensitatea iluminării în adăpost va fi de 60-100 lucşi respectiv 4,5
W/m2.
.
ADĂPAREA se realizează cu adăpătorile izoterme OASIS deosebit de rezistente în cele mai
vitrege condiţii de exploatare (mediu coroziv, variaţii de temperatură) care vor asigura
necesarul de apă
pentru un adăpost de 55 capete vaci. De menţionat că aceste adăpatori nu necesită încălzire
electrică ceea ce duce la un cost scăzut de exploatare şi se întreţin foarte uşor. Se vor folosi
adăpători OASIS cu două clapete (capacitate maximă 40 capete vaci) şi OASIS cu o clapetă
(capacitate maximă 20 capete vaci ) pentru a asigura necesarul de apă la un adăpost de vaci si
respectiv câte o adăpătoare OASIS cu o clapetă la fiecare boxă pentru adăpostul de tineret.
EVACUAREA DEJECŢIILOR se realizează cu plugul raclor tip DM (delta), acţionat
hidraulic, prin culisarea unei şine profil U, implementată în aleia de beton cu o lăţime de 3,5
m. Plugul raclor DM are o lăţime de lucru de 3,5 m, puterea sistemului de acţionare de 2,2
Kw, adâncimea spaţiului de lucru de 20 cm (diferenţa de nivel dintre paturile de odihnă şi
aleea de mişcare) şi necesită un spaţiu pentru amplasarea sistemului de acţionare de 1,8 m.
Pentru prevenirea suprasolicitării plugului, se recomandă pornirea lui de minimum 2 ori în
intervalul de 24 de ore în vedrea curăţirii aleii. La capătul adăpostului va fi un canal
transversal de colectare a dejecţiilor de unde vor fi împinse în bazinul colector. Acest sitem
este aplicat atât în adăposturile pentru vaci cât şi în adăpostul pentru tineret compartimentat
pe catgorii de vârstă.
De asemenea padocul va fi prevăzut cu un canal de colectare şi evacuare a dejecţiilor.
CURĂŢAREA ONGLOANELOR se face cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie,
pentru a evita apariţia unor afecţiuni podale şi reforma animalelor înainte de a atinge vârful
producţiei. Animalul este contenţionat pe platforme cu propulsie sau simple şi cu un bisturiu
special se curăţă fiecare membru.
SISTEMUL DE ÎNTREŢINERE LIBERĂ A TINERETULUI
Cel de-al treilea adăpost va fi amenajat pentru întreţinerea tineretului
în sistem liber, pe categorii de vârstă : 0-3 luni, 3 - 6 luni, 6 – 12 luni, 12-
18 luni, juninci. În primele trei luni de viaţă viţeii pot fi întreţinuţi în cuşti
individuale care sunt constituite din două zone, cuşcă propriu-zisă şi
padocul. Cuşca asigură locul de odihnă pentru viţei. Cuştile sunt

19
confecţionate din lemn sau poliester armat cu fibră de sticlă, cu
dimensiunile de 1,5 m lungime, 1,2 m lăţime şi 1,4 m înălţime. În cuşcă,
indiferent de sezon, se aşterne un strat gros de paie, care se
împrospătează la un interval de două zile şi se evacuează la 3 luni. Sub
cuşti se pune un strat de pietriş, cu grosimea de 15 cm, pentru drenarea
rapidă a apei provenită din ploi. Pe peretele frontal al cuştii se găseşte o
deschidere, prin care viţelul are acces liber în padoc.
Padocul asigură 2 metri pătrați şi poate fi confecţionat din grilaj metalic, lemn sau plasă de
sârmă, în
care se amplasează găleata pentru lapte, jgheab pentru concentrate şi grătarul pentru fân.
Aceste cuşti, pentru a fi protejate împotriva curenţilor de aer, mai pot fi amplasate sub o
copertină protectoare sau un adăpost semideschis cu doar trei pereţi. La depopulare, din cuşcă
se evacuează
aşternutul, se dezinfectează cu var şi se lasă în repaus biologic.
Adăpostul pentru tineret va fi compartimentat, cu bare metalice, în patru boxe, a câte 10 – 15
capete, pentru celelalte categorii de vârstă, inclusiv juninci (viţele confirmate gestante). El va
fi prevăzut, pentru fiecare boxă, cu câte un padoc. De asemenea, este compartimentat pe
cele trei zone: de odihnă, furajare şi mişcare. Zona de odihnă, este cu spaţiu comun
confecţionat din cărămidă acoperită la suprafaţă cu un strat de ciment şi delimitată de zona de
mişcare printr-un prag cu înălţimea de 20 cm. În zona de odihnă se asigură un spaţiu de 4 m2
pe cap de animal iar ca aşternut se va folosi covorul de cauciuc. Zona de mişcare va avea o
lăţime de 3,5 m pentru amplasarea plugului raclor tip DM (delta), pentru evacuarea
dejecţiilor. Sistemul pentru evacuarea
dejecţiilor este identic cu cel din adăpostul de vaci. Zona de furajare va avea 3,5 – 4 m pentru
a permite distribuirea furajului cu remorca tehnologică. Furajele, în amestec, vor fi
administrate direct pe pardoseală de ciment a zonei de furajare, delimitată printr-o culoare
verde. Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic, care individualizează
frontul de furajare, evitând deranjul reciproc. Pe timp favorabil, se recomandă ca furajele să
fie administrate în padoc, ieslea fiind amplasată sub copertină. Pentru adăpare se vor folosi
adăpătorile OASIS cu o clapetă, câte una la fiecare boxă. Intensitatea iluminării în adăpost va
fi de 60-70 lucşi respectiv 2,5 W/m2 .

4.2 Organizarea mulsului

Mulgerea mecanică asigură o eficienţă economică mult sporită, reduce considerabil efortul
fizic şi determină obţinerea unui lapte cantitativ şi calitativ superior. Pentru reuşita mulgerii
mecanice, sub
aspect tehnologic şi al eficienţei economice, se impune ca în fermă să se asigure anumite
condiţii: calificarea mulgătorilor prin şcolarizare; vacile să se preteze la mulsul mecanic

20
respetiv să aibă ugerul bine dezvoltat, cu o simetrie funcţională şi viteză de muls bună; dotare
tehnică corespunzătoare, efective mai mari de vaci pe fermă şi respectarea cerinţelor privind
aplicare mulsului mecanic.
Mulgerea în săli de muls se practică la întreţinerea nelegată şi se realizează într-o construcţie
specială, prevăzută cu mai multe încăperi: sala de muls propriu-zisă, padocul de aşteptare,
sala de răcire şi păstrarea laptelui, locul cu generatorul de vacuum.
Padocul de aşteptare comunică direct sau prin culoare cu sala de muls şi adăpostul de vaci.
Pardoseala acestei săli are suprafaţa rugoasă, pentru a evita alunecarea şi asigură cca.1,5 m2
pe vacă. Sala de muls se amplasează la distanţa de cel mult 18 m faţă de adăpostul vacilor.
În sălile în care mulgerea vacilor se face în grup poate să existe un aparat de muls la fiecare
stand sau un aparat la două standuri. Numărul de standuri care revine pe un aparat de muls
influenţează eficienţa muncii, valoarea investiţiilor iniţiale şi calitatea mulgerii. Intensitatea
iluminării în sala de muls va fi de 5,6 W/m2 .

Menţionăm că în condiţiile noastre este nevoie şi de un generator

de curent în caz de avarie pentru a evita eventualele probleme în timpul
mulsului.

În cazul nostru vom folosi o sală de muls TIP BRĂDULEŢ cu

animale dispuse simetric şi oblic în unghi de 300 faţă de aleea de
serviciu care separă cele două rânduri de standuri. Capacitatea sălii de
muls este de 12 posturi respectiv 2 x 6 iar aleea de serviciu este situată
la cca. 85 cm sub nivelul standului vacilor, astfel încât ugerul este
poziţionat la nivelul mâinilor mulgătorului. Standul este echipat cu sistem
de retragere automată a unităţii de muls ACR/MPC inclusiv sistemul
computerizat pentru managementul cirezii ALPRO. Sistemul include
porţile de ieşire şi de intrare a animalelor din stand. Lăţimea unui stand
de muls este de 0,9 – 1 m. Standul asigură o creştere a profitului
fermierului prin reducerea stresului animalelor din timpul mulsului,
asigurând totodată şi confortul necesar mulgătorilor, o inspectare uşoară
a animalelor în timpul mulsului, o ataşare şi detaşare facilă a aparatelor

21
de muls de pe ugerul animalelor.
Generatorul de vacuum este compus din pompa de vacuum BVP
1300 şi asigură un debit de vacuum de 1300 litri pe minut, la o valoare a
vacuumului de 0,42 bari. Pompa este acţionată de un motor electric prin
inermediul curelelor trapezoidale.
Regulatorul de vacuum are o unitate de percepere (senzor) şi de
reglare a nivelului vacuumului. Senzorul sesizează nivelul de vacuum
actual şi pune în funcţiune, pentru a menţine valoarea dorită.
Reţeaua de vacuum este alcătuită din ţeavă de PVC, etanşarea la
îmbinări fiind asigurată cuinele de cauciuc.

Unitatea de muls este alcătuită din manşoanele de muls, carcasele

exterioare, colectorul de lapte şi tubulatura pentru legătura cu sistemul
de vacuum.
Receptorul de lapte este confecţionat din oţel inoxidabil iar curăţarea se realizează simultan cu
spălarea conductelor de lapte.
Instalaţia automată de spălare C100 asigură pe lângă funcţiile de bază şi dozarea automată a
detergentului, cu pompa de dozare ED200 cât şi golirea completă a instalaţiei printr-un
robinet automat de golire.

Ţevile de lapte şi ale instalaţiei de spălare sunt realizate din oţel

inoxidabil, asigurând o curgere corespunzătoare a laptelui până în tancul
de răcire, cât şi o spălare eficientă a întegii instalaţii de muls.
Sistemul computerizat ALPRO stochează toate datele referitoare
la animale. El cuprinde: antenele de poartă, procesorul ALPRO pentru
stocarea bazei de date, protecţia sistemului contra suprapresiunii
electrice, antena de identificare a animalelor în afara grajdului, 90 de
transpondere pentru identificare vacilor în standul de muls, benzile cu
care se ataşează aceste transpondere la gâtul animalului, 35 de
dispozitive pentru depistarea vacilor în călduri.

22
Tanc pentru stocarea şi răcirea laptelui, DXCE 6000 l, cu instalaţie
de spălare automată pentru 4 mulsori include: automat de spălare T100,
sistem de dozare a detergenţilor, un agregat de răcire trifazic 3 x 400
V/50Hz. Datorită izolaţiei de 50 mm asigură păstrarea foarte eficientă a
laptelui răcit.
Dimensiiunile de gabarit ale automatului de spălare: lăţimea 500
mm, înălţimea 1020 mm, masa totală 30Kg. Consumul energetic:
rezistenţă electrică pentru încălzirea apei – 3 x 4,3 Kw = 12,9 Kw/380-
415 V/3faze/50-60 Hz. Temperatura maximă a apei 90 0
C . Presiunea
maximă a apei în reţea 10 bari iar cea minimă 1 bar. Apa caldă va avea
temperatura de cca. 90 grade.
o Tractor Massey ferguson universal –proprietate, an achiziție1976,funcționabil.
o Plug – proprietate, an achiziție 2001, funcționabil
o Grapă cu discuri –proprietate, an achiziție 2000,funcționabil
o Cultivator –proprietate, an achizitie 2001,funcționabil
o Masina erbicidat-proprietate, an achiziție 2000,funcționabil
o Masina împraștiat gunoi grajd – proprietate, an achizitie 2000,funcționabil
o Semanatoare plante prașitoare – proprietate, an achiziție 2001, funcționabil
o Remorca – proprietate, an achiziție 2000, funcționabil
o Peridoc – proprietate, an achiziție 2001, funcționabil

Necesarul de apă este de 180 litri apă fiartă şi 160 litri apă rece (clătire iniţială plus clătire
finală).
Automatul pentru distribuirea concentratelor asigură distribuţia individuală a furajelor
concentrate fiecărui animal în lactaţie, în funcţie de producţia de lapte zilnică. Distribuţia se
poate face într-un număr de porţii la alegerea fermierului, cu programarea intervalului dintre
administrări. Se poate utiliza pentru circa 60 de vaci în lactaţie, câte 30 vaci/staţie de
ditribuţie. Include buncărul de stocare al concentratelor cu un volum de 8 m3 . Sistemul se
conectează la procesorul ALPRO.

23
Cap.5 Organizarea producţiei

5.1 Producţia de lapte

Laptele este considerat un aliment complex datorită compoziţiei chimice şi în acelaşi timp
complet dat fiind faptul că conţine peste 100 de substanţe hrănitoare pentru om, dintre care 20
aminoacizi, 25 vitamine, 45 componente minerale etc.
În ţara noastră există o preocupare permanentă pentru valorificarea
tuturor posibilităţilor de sporire a producţiei de lapte, în vederea
asigurării cantităţilor optime pentru hrănirea raţională a populaţiilor.
Pentru realizarea producţiilor de lapte planificate a se obţine este
necesar să se acţioneze în direcţia asigurării tuturor factorilor care
influenţează producţia de lapte (individuală şi totală):
• Se vor menţine în exploatare doar vacile care se încadrează în
tipul fiziologic respirator;
• Vârsta maximă de exploatare va fi de 7,5 ani (5 lactaţii);
• Vârsta de introducere la reproducţie va fi condiţionată de
greutatea corporală (70% din greutate animalelor adulte);
• Respectarea repausului mamar de 60 zile;
• Asigurarea condiţiilor optime de întreţinere şi hrănire;
• Aplicarea sistemului de fătări eşalonate pentru asigurarea
ritmicităţii producţiei;
• Respectarea tehnologiei de muls;
• Asigurarea unui regim de mişcare corespunzător;
• Respectarea programului zilnic care duce la crearea unor reflexe
condiţionate;
• Reducerea la minim a influenţei nefavorabile a factorilor de mediu;
• Respectarea tehnologiei de reproducţie a vacilor;
Valorificarea producţiei de lapte se face prin vânzarea acestuia la
S.C. DORNA LACTATE.S.R.L.

Domeniul de activitate

24
Principalul domeniu de activitate al companiei este creșterea vacilor de lapte ,principali noștrii
clienți fiin o fabrică de înghețată ,și una de brânzeturi.Având în vedere că piața din Suceava
este mare nu ne facem griji cu privire la segmentul de piață care poate asigura cerințele
consumatorului.
Obiectivul firmei
Obiectivul principal al firmei este amortizarea investiției în primul an ,realizarea unei
producții anuale de 6500 kg lapte pe lactația normală.Urmân ca din al doilea an sa crească
efectivul de vaci de lapte de la 60 la 100.
MANAGEMENT SI ORGANIZARE
Managementul firmei v-a fi asigurat de Popoiu Andrei Răzvan .Ne v-om ocupa de
reprezentarea societății în fața instituțiilor publice ,terti ,furnizori,efectuează toate actele de
gestiune ale societății ,contracte.

COSTURI AFACERE
Valoarea investiției aproximativ 140.000 euro .Din această sumă 60.000euro din fonduri
proprii,restul de 80.000,este accesat din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Structura investitiei:

25
Previzionarea producției de lapte:

PLAN FINANCIAR
Previzionarea veniturilor lunare:

Previzionarea veniturilor anuale

Furajarea vacilor
360 zile, 60 vaci, 17kg/zi=367.200 kg furaj
367.200, 0,8ron/kg/furaj=293,76 Ron cheltuieli furaje anuale
Total cheltuieli furaje anuale 293,76 Ron
Cheltuieli cu întreținerea fermei:

26
Cap.6 REZULTATELE TEHNICO – ECONOMICE ÎN FERMĂ
CALCULUL PROFITULUI:
Lapte marfă = 32 850 litri X 1,7=55.845
Vaci reforme =(20-1)=19 x 40=760x6,5=4.940 ron
Viței(22-5)=17 x 600 Ron =10.200Ron

BIBLIOGRAFIE

https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/tag/Baltata%20Romaneasca.html
Sursă: https://rum.supermg.com/animale/16310-rasa-holstein-de-vaci.html
https://www.descopera.ro/natura/19057394-top-10-rase-de-vaci-care-dau-cea-mai-mare-
cantitate-de-lapte
https://ro.wikipedia.org/wiki/Holstein_(taurine)
https://www.google.com/search?
q=vanzarea+viteilor+holstein+cu+o+greutate+c&sxsrf=ALiCzsYXfJTzG2s2_dk7dCltufJshU
eIaw%3A1668970366174&ei=fnd6Y87WCeaAxc8P-t-
https://agrointel.ro/46373/rasa-holstein-regina-vacilor-de-lapte-care-sunt-regulile-de-aur-
pentru-a-obtine-productii-record-de

27
Cap.7 Concluzii şi recomandări:

Concluzii:
În urma analizei rezultatelor economice şi financiare se desprind
următoarele concluzii:
Vacile Holstein dau cea mai mare producție de lapte în România iar crescătorii care vor să
înființeze ferme trec această rasă în capul listei. Pentru a atinge însă performanțe, Holstein
trebuie să fie foarte bine îngrijită iar hrana și condițiile în care este ținută sunt factori esențiali
pentru ca vaca să dea un lapte de calitate și în cantități mari. Dar, poate cea mai importantă
dintre toate este genetica, cea care este „responsabilă” de fapt cu performanțele pe care le
atinge rasa.
Singurul lucru care rămâne de făcut este să se identifice ferme cu genetică performantă și să
se facă un program de ameliorare național pe care fermierii să respecte.
• Cheltuielile cu furajele sunt destul de ridicate;
•Vânzarea viţeilor la vârsta de 3 luni asigură venituri mici;
Recomandări:
• Înlocuirea rasei Holstein cu o altă rasă cu potenţial genetic mult mai bun.• Asigurarea bazei
furajere din producţie proprie pentru
scăderea cheltuielilor cu furajul;
•Vânzarea viţeilor la vârsta de 14 luni cu o greutate de peste 250 kg pentru a creşte profitul.

28