UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIETII “Ion Ionescu de la

Brad” IAŞI
FACULTATEA DE
INGINERIA RESURSELOR ANIMALE SI
ALIMENTARE
SPECAL
ZAREA ZOOTEHNIE

PROIECT TEHNOLOGIC
LA DSCIPLINA
“CREŞTEREA BOVINELOR”

Îndrumator: Studenţii:
Prof Univ. Dr Maciuc
Vasile Savin Mihaela-Alina si Popoiu Andrei

1
 IAŞI
2021-2022

TEMA PROIECTULUI:
„Fermă specializată pentru producția de lapte, rasa Bălțată
Românească, efectiv de 40 capete, întreținere libera”

2
 CUPRINS

Capitolul 1..............................................................................................................................................4
Capitolul 2..............................................................................................................................................6
Capitolul 3............................................................................................................................................10
Structura de vârstă a efectivului...........................................................................................................10
3.1. Situaţia vârstei la animalele tinere........................................................................................11
Capitolul 4............................................................................................................................................12
Programarea reproducţiei cu planul de montă şi fătări........................................................................12
Capitolul 5............................................................................................................................................14
Mişcarea lunară şi pe luni de lactaţie a efectivelor de bovine..............................................................14
5.1. Mişcarea lunară a efectivului de bovine................................................................................14
5.2. Mişcarea pe luni de lactaţie a efectivului de bovine.............................................................15
Capitolul 6............................................................................................................................................16
Progarmarea producţiei de lapte...........................................................................................................16
Construcții Zootehnice.........................................................................................................................18
7.1. Întreţinerea libera a vacilor în adăpost închis........................................................................18
7.2. Organizarea mulsului............................................................................................................20
7.3. TRATAREA ŞI PĂSTRAREA LAPTELUI ÎN FERMĂ.....................................................20
Capitolul 8............................................................................................................................................22
Hrănirea vacilor....................................................................................................................................22
8.1. Lista nutreţurilor....................................................................................................................24
8.2. Norme de hrană şi raţii pe categorii de animale....................................................................24
8.3. Raţii pe categorii de vârstă....................................................................................................25
8.4. Numărul de zile furajate........................................................................................................36
8.5. Necesarul de furaje vară........................................................................................................37
8. 6. Necesarul de furaje iarnă..........................................................................................................38
8.7. Suprafaţa de teren necesară pentru producerea furajelor......................................................39
Capitolul 9............................................................................................................................................40
Eficienţa economică.............................................................................................................................40
Concluzii...............................................................................................................................................42
Bibliografie...........................................................................................................................................43

3
 Capitolul 1
Memoriu justificativ
Ferma de vaci de lapte este amplasată în comuna Lespezi, județul Iași, în apropierea râului
Siret.
În cadrul acestei exploatații se cresc vaci din rasa Bălțată Românească, metoda de creștere fiind
libera, vacile având o producție medie de lapte de 7800-8000 litri, procent de grăsime de 4%.
Ferma are o capacitate de 40 de capete, structura efectivului fiind următoarea:
-40 de vaci în lactație
-3 juninci gestante
-2 vițele montate
-2 capete tineret femel peste 18 luni
-5 capete tineret femel 12-18 luni
-5 capete tineret femel 6-12 luni
-7 capete tineret femel 0-6 luni
-3 capete tineret femel 0-15 zile
-4 capete tauri la îngrășat.
De menționat faptul că se adoptă o strategie de creștere a efectivului cu 7 capete/an folosind metoda
reproducției lărgite.
Furajarea vacilor se face cu nutrețuri din cultură proprie, de pe terenurile fermei, în perioada
de iarnă. Iar pe timpul verii, se practică pășunatul pe terenurile concesionate din cadrul Asociației
Frăția, pășunat care este plătit în functie de numarul de animale (250 ron/cap) asociației pe toată
perioada în care vacile pășunează. Rația este suplimentată cu siloz de porumb și amestec de
concentrate în timpul serii când vacile se întorc de la pășunat.
În componeta ratiilor pe timp de iarna, pentru vacile de lapte se folosete fânul de lucerna si
porumbul siloz in ratia de baza, iar in ratia suplimentara folosim cu precadere șrotul de floarea
soarelui si porumbul boabe .
Terenurile aparținând fermei sunt în totalitate terenuri arabile întinse pe o suprafață de aproximativ
70 de hectare. Pe aceste terenuri se cultivă porumb, porumb pentru siloz, lucernă, borceag.
Restul furajelor ,srotul de fl soarelui, creta furajera, fosfatul dicalcic, inlocuitori de lapte sunt
achizitionate de la diferiti furnizori.
Mulsul vacilor se face mecanizat, la grup individual de muls, de două ori pe zi.
4
 Laptele este mai apoi transferat din bidoane în tancul de răcire de unde urmează a fi preluat
de o firmă specializată în producerea de produse lactate și brânzeturi.
Evacuarea dejecțiilor se face cu plug raclor, acestea fiind dirijate într-o fosă de colectare de
unde vor fi mai apoi folosite ca îngrășământ natural pentru creșterea producției pe terenurile fermei.
În ceea ce privește reproducția, femelele sunt însămânțate artificial iar controlul gestației se
realizează la 3 luni după însămânțare.
Introducerea la însămânțare se face la 19 luni, indicele de însămânțare fiind de 1,5 la vaci și
1,2 la vițele, o fecunditate de 75% la vaci și 80% la vițele, procentul de natalitate fiind de 95% iar
indicele de reformă de 12%.
În ceea ce priveste evidenta efectivului de animale, aceasta este tinuta atat de catre crescatori
cat si de asociatia crescatorilor de bovine de lapte. Animalele fiind inscrise in Registrul Genealogic
al Rasei , astfel toate animalele sunt trecute in Controlul Oficial al Productiei, beneficiind atat de
SCZ cat si de ANTZ

Date necesare structurii efectivului de vaci pentru productia de lapte:

-Vaci în producție 80%
-Vaci în repaus mamar 20%
-Vaci în diferite stadii de gestație 54%
-Vaci de curând fătate/montate 46%
-Diagnosticul gestației se face la 3 luni după însămânțare
- Durata service period: 82 de zile
- Calving interval: 365 de zile
Valori critice(sa nu fie sub):
-50%-gestante din matca
-30%-montate si nediagnosticate gestante
-15%-recent fatate si nemontate
Indici de reproductie:

-reforma-15-25%

-natalitate-peste 90-95%

5
 Capitolul 2
Documentare din literatura de specialitate

2.1 Importanţa creşterii bovinelor

Creşterea bovinelor reprezintă o activitate cu importanţă majoră, dat fiind faptul că

poate constiui o sursă de venit nu numai pentru proprietar ci şi pentru ţară, prin practicarea
exporturilor sau a valorificării cărnii şi laptelui în ţară.

În prezent în Uniunea Europeană, România este pe locul zece, având un şeptel de 2

mil. de bovine. în privinţa producţiei de lapte, ne aflăm pe locul 18 cu o producţie de 621000
tone în primele 10 luni ale anului 2016. (potrivit datelor eurostat).

Principalul produs obţinut de la vacă îl constituie laptele, fiind o bogată sursă de

calciu foarte accesibilă marii majortăţi ai populaţiei. Pe lângă aceasta, laptele conţine
proteine în concentraţie destul de însemnată fiind depăşită doar de către carne.

Conţinutul în lipide este de 35g /l. Lipidele din laptele de vaca contin 96-98%
trigliceride si fosfolipide 0,2-1%. Laptele de vaca conţine,de asemenea,0,2-0,4% steroli,în
special colesteroli conţine preponderent acizi graşi saturaţi, deoarece bacteriile din rumen
prin procese de hidrogenare împiedică formarea unei proporţii mai mari de acizi graşi
nesaturaţi. Raportul acizi graşi saturaţi/acizi grași nesaturaţi are o valoare mai mare în lapte
comparativ cu nutreţul ingerat de animal.

În privinţa glucidelor,cel mai important este lactoza. Aceasta se găseşte în proporţie

de 40-50 g la un litru de lapte. Substanţele nutritive pe care ni le pune laptele de vacă la

6
dispozitie sunt extrem de numeroase, pe lânga cele enumerate se mai găsesc şi vitamine din
complexul B, oligoelemente şi minerale.

Un alt produs ce poate fi obţinut în urma creşterii şi exploatării bovinelor, îl

constituie carnea. Importanţa aesteia este deosebită, având în compoziţie o mulţime de
nutrienţi necesari organismului uman. Un prim element de apreciat la acest produs, este
conţinutul ridicat în energie, apoi în vitamine, proteine şi aminoacizi esenţiali.

Deşi acest lucru nu este bine cunoscut de toată lumea, de la bovine, în afara laptelui
şi a cărnii, pot fi consumate sau valorificate, urmatoarele organe şi ţesuturi: creierul, ficatul,
buzele, plămânii, stomacul, seul. Sângele poate fi transformat în faină de sânge, iar din
glandele endocrine se fabrică anumite medicamente. Pielea este de asemenea foarte
apreciată în industria prelucrătoare, din ea realizându-se articole de bună calitate.

Un ultim beneficiu obţinut prin creşterea vacilor este reprezentat de gunoiul de grajd,
produs în cantităţi considerabile, foarte apreciat de către agricultori.

2.2 Descrierea rasei

Rasa Bălțată românească a fost declarată în anul 1959, după o lungă perioadă de absorbție a
trăsăturilor din rasa Simmental din care au rezultat trăsaturi noi. Bălțata românească a dobândit rapid
popularitate, reprezentând în anul 1955, 37% din numărul de bovine din România, iar in anul 1969 a
ajuns la 44% din numărul total de bovine.

Istoricul rasei Bălțată romanească.

Începand din anul 1860, rasa Bălțată românească a rezultat în urma unei lungi încrucișări
dintre Sura de stepă transilvăneană si taurul Simmental importat din Eveția, Austria, Germania,
Cehia si Slovacia. Zonele în care s-a efectuat încrucișarea celor două rase au fost: Banat,
Transilvania si Bucovina. In zilele noastre, rasa Bălțată românească este cea mai numeroasa in
România, din punct de vedere al exemplarelor.  Cele mai importante importuri de tauri si  junici din
rasa Simmental au fost făcute in anii 1872, 1885-1890 si 1919, în regiunile unde existau locuitori de
origine germană.

Primele asociații de reproducție au fost fondate in anul 1910, controlul producției de lapte a fost
introdus in anul 1914. Între anii 1962-1980, 1400 de junici si 60 de tauri din rasa Simmental au fost
importați.

7
 Culoarea vacilor din rasa Bălțată românească este alb cu roșiatic, capul si partea de la genunchi
pana la copite fiind întotdeauna de culoare albă. Apariția unor zone pigmentate pe cap nu ar trebui
considerate defecte, deoarece sunt trăsături moștenite de la rasa mamă (Sura de stepă transilvăneană).

Trunchiul vacii Balțată românească este trapezoidal sau dreptunghiular. Trunchiul este
lung, larg la exemplarele foarte reușite. Cele mai întâlnite defecte ale ugerului sunt asimetria,
mameloanele lungi si producția de lapte scăzută.

Membrele sunt puternice, drepte, mușchii bine dezvoltați. Pielea este de calitate bună, este groasă,
densă si cântărește 35-44 kilograme.

Vacile din rasa Balțată românească au un temperament liniștit, sunt animale blânde și
răbdătoare, înzestrate cu bune reflexe condiționate.

Bălțata românească atinge 60-65% din producția de lapte în timpul primei lactații, cea mai
mare producție de lapte o atinge în timpul celei de-a șasea lactații.

Rata de muls mecanic este destul de redusă, doar 66-77%dintre vaci se pot adapta mulsului mecanic
cu o viteză de 1-1.1 litri / minut.

Încrucișarea cu rasa Holstein roșiatică a dus la o îmbunătațire a următoarelor trăsături:

1. Cantitatea de lapte cu 10-23% mai mare

2. Nivelul de grăsime și proteine cu 10-18% mai ridicat

3. Precocitatea producției de lapte

4. Ugerul, simetrie functionala, viteza de muls a ajuns la 1.5-1.7 litri/ minut.

Producția de carne este remarcabilă. Din multe puncte de vedere, este comparabilă cu cea
a bovinelor pentru carne, având chiar caracteristici superioare.

Rasa Bălțată românească este bună pentru îngrăsatul intensiv, ajungând să câștige între
900-1300 grame pe zi, in timp ce taurii tineri castiga 500 de grame pe zi in timpul primului an de
viață. Carnea este de bună calitate, are un gust excelent, este suculentă, reține apa, consistența, fiind
foarte apreciată. Junicile din rasa Bălțată românească, supuse la îngrășare intensiva, câștigă în
greutate: 360 kg in 12 luni, 430 kilograme in 14 luni si 480 kilograme in 16 luni.

Compoziția chimică a cărnii vacii Bălțată românească:

Materie uscată 25-30%

8
Proteine 18-20%

Grăsimi 8-14 %.

Creșterea și îngrijirea vacilor.

Rasa Bălțată românească este o rasă rezistentă la mediul înconjurător, cele mai bune
rezultate se văd în zonele de câmpie și deal, cu clima continentală. Sub circumstanțele climei
continentale, căldura are un impact negativ asupra producției de lapte, apetitul vacilor scade, prin
urmare scade si producția de lapte.

Bălțata românească este o rasă pentru producția de lapte și carne, potrivită pentru ferme și
gospodării.

Bovinele din rasa Bălțată românească sunt ușor de întreținut, rezistente la condițiile grele de viață
și pentru perioade scurte, chiar la nutriție săracă.

9
 Capitolul 3
Structura de vârstă a efectivului
Pentru ca oricare fermier să se bucure de rezultate
foarte bune şi întotdeauna să lucreze cu eficienţă economică,este
necesară o organizare raţională a tuturor activităţilor tehnologice.
Stabilirea structurii de vârstă are scopul de a sprijini asigurarea permanent de
categorii inferioare de bovine, pentru a înlocui la momentul potrivit animalele care
ies din categoria imediat superioară.
Tabelul 3.1.
Categoria Viteza
Efectiv Efectivvmediu
de animale Date de calcul de Str %
rulat programat
rulare
Evi (cap)= 40
Vaci de
Ce (%)= 6 40 1 40 48,19%
lapte
Evr (%)= 15
Dp(luni) = 12
Junici Dc(luni) = 6 6 2 5 6,02%
K(%)= 9
Dp(luni)= 12
9 4 3 3,61%
Viţele Dc(luni)= 3
montate K(%)= 12
Dp(luni)= 12
TF > 18 Dc(luni)= 2
10 6 2 2,4%
luni K(%)= 12

Dp(luni)= 12
TF 12-18
Dc(luni)= 6 11 2 6 7,2%
luni
K(%)= 12
Dp(luni)= 12
TF 6-12
Dc(luni)= 6 12 2 7 8,4%
luni
K(%)= 12
TF 0-6 luni Evi(cap)= 40 13 2 9 10,8%
10
 Dc(luni)= 6
N(%)= 94
R(%)= 50
Evi(cap)= 70
Dc(luni)= 6
TM 0-3
N(%)= 0,9 18 4 5 6,02%
luni
0
R(%) = 0,5
Perioadacla
Taurine la
recondiţionat 20 6 6 7,2%
îngrăşat 2
(luni)=
TOTAL 169 - 83 100%
3.1. Situaţia vârstei la animalele tinere
Ţinerea sub evidenţă a animalelor tinere este de o importanţă majoră, pentru a
decide corect momentul optim de introducere la reproducţie. Acest moment depide şi de
alte elemente: vârsta, dezvoltarea corporală, starea generală, armonia de ansamblu a
organismului, proporţionalitatea.
Introducerea după vârstă este posibilă după pubertate, repectiv după ce
glandele sexuale s-au dezvoltat atât funcţional cât şi morfologic. În general pubertatea
apare la 7-12 luni la masculi şi la 9-12 luni la femele avân o variabilitate destul de mare,
în funcţi de hrănire în special dar şi de alţi factori, precum este rasa.
După dezvoltarea corporală, introducerea la montă se face atunci când indivizii
prezintă: 70% - 50% din greutate, 85% - 90% din lungime şi adâncime şi 80% - 85%
din lărgime.
În ceea ce priveşte prporţionalitatea organismului, acesta trebuie să aibă segmentele şi
regiunile bine proporţionate în special cele care pot influenţa parturiţia.

Tabelul 3.2.
Vârsta în luna Luna când vor trece în
Categoria de Efectivul categoria superioară de Luna în care se
ianuarie
animale (cap.) programează la montă
(luni) vârstă
2 6 Ianuarie x
2 5 Februarie x
Tineret femel 1 4 Martie x
(0-6 luni) 2 3 Aprilie x
1 2 Mai x
1 1 iunie x
1 12 Ianuarie August
2 11 Februarie Septembrie
Tineret femel 1 10 Martie Octombrie
(6-12luni) 1 9 Aprilie Noiembrie
1 8 Mai Decembrie
1 7 Iunie x
Tineret femel 1 18 Ianuarie Februarie
(12-18 luni) 1 17 Februarie Martie
1 16 Martie Aprilie
1 15 Aprilie Mai
1 14 Mai Iunie
1 12 iunie Iulie
11
 1 20 Ianuarie Ianuarie
Tineret femel 1 19 Februarie Februarie
(> 18 luni) - - - -
- - - -
Tineret mascul 2 3 Ianuarie x
(0-3 luni sau 2 2 Februarie x
0-25 zile) 2 1 Martie x

Capitolul 4
Programarea reproducţiei cu
planul de montă şi fătări
Pentru întocmirea planului de monte şi fătări se ţine cont de
următoarele elemente:
• Efectivele de vaci şi junici, viţele existente la sârşitul anului, structurat pe stări
fiziologice;
• Efectivului de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni pentru a
stabili momentul programării la montă;
• Vârstavprogramăriivlavmontăvavtineretuluiv(20vluni);
• Durata service-periodului;
• Procentul de fecunditate
• Procentul de reformă;
• Procentul de natalitate;
• Raportul între sexe (1:1);

Tabelul 4.1.
Sem
Tota
Sem I Sem II Sem III IV
Specificare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Gestante 7 2 6 3 2 2 22
Montate 5 2 2 9
Vaci Fătate 4 3 2 9
Propuse pt.
Anul 4 - - 4
reformă
precedent Negestante - - 2 2
12
 Junici 9
Montate 10
Viţele
Nemontate
Monte:
Monta I 1 2 2 5 3 3 4 2 2 4 2 1 31
Monta II 1 1 1 3
TOTAL 2 2 2 6 3 3 4 2 3 4 2 1 34
Negest. la
1 1 2
comtrol
Vaci Reforme
din negest. 1 1
la control
Monta I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 12
Monta II 1 1 2
TOTAL 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 14
Negest. la
1 1 2
control
Viţele Reforme
din
negestante
Vaci 5 2 2 3 2 1 3 2 1 2 2 2 27
Anul Junici 1 1 1 1 1 1 1 7
curent TOTAL 6 3 3 3 2 2 4 2 1 2 3 3 34
Fătări Reforme
1 1 2
din fătări
Viţei
3 1 2 2 1 1 2 1 0 1 2 1 17
Produşi masculi
obţinu- Viţele 3 2 1 2 1 1 2 1 1 0 1 2 17
ţi TOTAL 5 3 3 4 2 2 4 2 1 1 3 3 33
Pierderi 1 1
Reforme vaci din
1 1 1 3
fătări
Total reforme vaci
1 2 1 4
(din fătări)

Capitolul 5
Mişcarea lunară şi pe luni de lactaţie a efectivelor de bovine

5.1. Mişcarea lunară a efectivului de bovine

În domeniul creşterii bovielor este necesar şi are o mare importanţă întocmirea

13
 mişcării lunare a efectivelor, pentru a avea o evidenţă clară a structurii pe categorii
de vârstă şi de producţie şi pentru a putea fi îmbunătăţită atunci când situaţia
impune, şi nu în ultimul rând pentru a avea posibilitatea măriri cantităţii de de lapte
obţinut.
Tabelul 5.1.
Efectiv Efectiv la
Nr.
Categoria la I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII sf
Crt.
1.01. perioadei
+1 +1 +1 +0 +0 +1 +1 +0 +0 +0 +1 +1
1 Vaci 40 41 42 43 42 42 43 42 42 42 42 43 44 44
-0 -0 -0 -1 -0 -0 -2 -0 -0 -0 -1 -0

+1 +0 +0 +0 +1 +1 +1 +2 +2 +1 +1 +1
2 Junici 3 3 2 1 1 2 2 2 4 6 7 7 7 7
-1 -1 -1 -0 -0 -1 -1 -0 -0 -0 -1 -1

+1 +1 +1 +1 +2 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +1
3 Viţele M. 2 3 3 3 3 4 5 5 4 3 3 3 3 3
-0 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -2 -1 -1 -1
Tineret +1 +1 +1 +1 +1 +0 +2 +1 +1 +1 +1 +1
4 femel 12- 5 5 5 5 5 5 5 6 6 6 6 6 7 7
18 luni -1 -1 -1 -1 -1 -0 -1 -1 -1 -1 -1 -0
Tineret +2 +1 +1 +1 +1 +1 +3 +2 +1 +2 +1 +1
5 femel 6- 5 6 6 6 6 6 7 8 9 9 10 10 10 10
12 luni -1 -1 -1 -1 -1 -0 -2 -1 -1 -1 -1 -1
Tineret +3 +2 +1 +2 +1 +1 +2 +1 +1 +0 +1 +2
6 femel 0-6 7 8 9 9 10 10 10 9 8 8 7 7 8 8
luni -2 -1 -1 -1 - -1 -3 -2 -1 -1 -2 -1
Tineret +3 +1 +2 +2 +1 +1 +2 +1 +0 +1 +2 +1
7 mascul 0- 3 6 7 9 11 12 13 12 12 10 9 10 10 10
3 luni -0 -0 -0 -0 -0 -0 -3 -1 -2 -2 -1 -1
Tineret +0 +0 +0 +0 +0 +0 +3 +1 +2 +2 +1 +1
8 mascul 0 0 0 0 0 0 0 3 4 6 8 9 10 10
6-12luni - - - - - - - - - - - -
Taurine la +0 +0 +0 +1 +0 +0 +2 +0 +0 +0 +1 +0
9 îngrăşat 4 4 4 4 5 5 5 6 6 4 4 5 5 5
- - - - - - -1 - -2 - - -
TOTAL 104

5.2. Mişcarea pe luni de lactaţie a efectivului de bovine

Laptele reprezintă principala producţie obţinută de la bovine. Aceasta poate fi
influenţată de o multitudine de factori, precum: rasa, durata unei lactaţii, sistemul de fătări
utilizat, condiţiile de întreţinere, alimentaţia etc. Ţinând cont de faptul că producţia de lapte
este neuniformă în decursul perioadei de lactaţie, programarea pe luni şi trimestre se face

14
 utilizând diverse metode precum: metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei medii zilnice
pe luni de lactaţie.
O modalitate practică şi foarte des utilizată reprezintă metoda curbei de lactaţie.
Aceasta
oferă posibilitatea de a urmări evoluţia producţiei de lapte pe parcursul lactaţiei vacilor.
Curba de lactaţie reprezintă reprezentarea grafică a evoluţiei priducţiei medii
zilnice, în
perioada de cntrol cronologică, având ca punt de pornire momentul fătării adicăa
adeclanşării fiziologice a lactaţiei. Se consideră abateri curbele de lactaţii are se întind pe o
perioadă mai scurtă de 260 zile şi cele care depăşesc 360 de zile de lactaţie.
În ceea ce priveşte estimarea producţiei lactate la primipare, se face la începutul
lunii a 8-a de gestaţie,când junica trebuie să treacă la categoria vaci, din punct de
vedere tehnologic unde va beneficia de o hrănire pentru un nivel maxim de lapte.
Producţia de lapte pe lactaţie normală la primipare în cazul în care nu se cunoste
performanţa ascendenţei, se estimează ca fiind 70% din producţia medie pe fermă.

Tabelul 5.2.

Lunile de lactaţie Efectiv la % vaci

Lunile Total
începutul în
anului vaci în
I II III IV V VI VII VIII IX X prioadei lactaţie
lactaţie
Ianuarie 6 2 2 2 1 2 4 1 2 3 25 29 86.20
Februarie 3 6 2 2 2 1 2 4 1 2 25 30 83.33
Martie 3 3 6 2 2 2 1 2 4 1 26 31 83.87
Aprilie 3 3 3 6 2 2 2-1=1 1 2 4 27 30 90
Mai 2 3 3 3 6 2 2-0=2 1 1 2 25 30 83.33
Iunie 2 2 3 3 3 6 2-1=1 2 1 1 25 31 80.64
Iulie 4 2 2 3 3 3 6-2=4 1 2 1 26 30 86.66
August 2 4 2 2 3 3 3-0=3 4 1 2 27 30 90
Septembrie 1 2 4 2 2 3 3-0=3 3 4 1 26 30 86.66
Octombrie 2 1 2 4 2 2 3-0=3 3 3 4 26 30 86.66
Noiembrie 3 2 1 2 4 2 2-1=1 3 3 3 24 30 80
Decembrie 3 3 2 1 2 4 2-0=2 1 3 3 24 31 77.41

Capitolul 6

Progarmarea producţiei de lapte

Date necesare:

15
 - programul de monte si fatari;
- situatia efectivului de vaci la inceputul anului, pe luni de lactatie (se detrmina in
raport
cu fatarile inregistrate in anul precedent, pe luni calendaristice);
- programul de reformare a vacilor precum si cel de cumparare sau vanzare;
- productia medie anuala de lapte prevazuta;
- curba lactatiei;
- productiile medii zilnice pe luni de lactatie in functie de productia medie anuala;
- coeficientii de transformare a vacilor fizice in „vaci unitati ipotetice”;
- durata periodei de lactatie
Prin stabilirea stabilirea prealabila a productiei lunare pe vacă unitate productive se
poate întocmi curba de lactaţie pentru a putea prgrama producţia de lapte.Aceasta productie
se determina pe baza productiei procentuale pe luni de lactatie, conform datelor din curba
de lactatie.
Pentru toate lunile de lactaţie se procedează asemănător. Pentru fiecare lună
calendaristică se face produsul între efectivele de vaci pe luni de lactaţie şi producţia de
lapte de vacă. Se obţine astfel producţia de lapte pe luni de lactaţie de la întregul efectiv al
lunii resprective de lactaţie.
Din însumarea productiei de lapte de la cele 10 luni de lactatie rezultă producţia de
lapte
pe fiecare lună calendaristică. Prin însumarea producţiilor din lunile calendaristice
respective se obţine producţia de lapte trimestrială.

Tabelul 6.1.
Lunile Lunile de I II III IV V VI VII VIII IX X
anului lactaţie
% din 12 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0 TOTAL
producţia de (hl)
lapte
16
 Producţia de 540 652,5 607,5 562,5 472,5 450 405 360 270 180 4500
lapte
IAN. Efectiv (cap) 6 2 2 2 1 2 4 1 2 3
Producţia(hl) 32,4 13,05 12,15 11,25 4,72 9 16,2 3,6 5,4 5,4 113,17
FEB. Efectiv (cap) 3 6 2 2 2 1 2 4 1 2
Producţia(hl) 16,2 39,15 12,15 11,25 9,45 4,5 8,1 14,4 2,7 3,6 121,5
MAR. Efectiv (cap) 3 3 6 2 2 2 1 1 2 4
Producţia(hl) 16,2 19,57 36,45 11,25 9,45 9 4,05 7,2 10, 1,8 125,77
8
APR. Efectiv (cap) 3 3 3 6 2 2 1 1 2 4
Producţia(hl) 16,2 19,57 18,22 33,75 9,45 9 4,05 3,6 5,4 7,2 126,44
MAI Efectiv (cap) 2 3 3 3 6 2 2 1 1 2
Producţia(hl) 10,8 19,57 18,22 16,87 28,35 9 8,1 3,6 2,7 3,6 120,81
IUN Efectiv (cap) 2 2 3 3 3 6 2 2 1 1
Producţia(hl) 10,8 13,05 18,22 16,87 14,17 27 8,1 7,2 2,7 1,8 119,91
IUL. Efectiv (cap) 4 2 2 3 3 3 4 2 2 1
Producţia(hl) 21,6 13,05 12,15 16,87 14,17 13,5 16,2 7,2 5,4 1,8 121,94
AUG. Efectiv (cap) 2 4 2 2 3 3 3 4 2 2
Producţia(hl) 10,8 26,1 12,15 11,25 14,17 13,5 12,15 14,4 5,4 3,6 123,52
SEP. Efectiv (cap) 1 2 4 2 2 3 3 3 4 2
Producţia(hl) 5,4 13,05 24,3 11,25 9,45 13,5 12,15 10,8 10, 3,6 114,3
8
OCT. Efectiv (cap) 2 1 2 4 2 2 3 3 3 4
Producţia(hl) 10,8 6,52 12,15 22,5 9,45 9 12,15 10,8 8,1 7,2 108,67
NOV. Efectiv (cap) 3 2 1 2 4 2 1 3 3 3
Producţia(hl) 16,2 13,05 6,07 11,25 18,9 9 4,05 10,8 8,1 5,4 102,82
DEC. Efectiv (cap) 3 3 2 1 2 4 2 1 3 3
Producţia(hl) 16,2 19,57 12,15 5,62 9,45 18 8,1 3,6 8,1 5,4 106,19
TOTAL Anual (hl) 1405,04

Capitolul 7

17
 Construcții Zootehnice

7.1. Întreţinerea legată a vacilor în adăpost închis

Acest sistem presupune ţinerea animalelor tot timpul anului în adăpost,

pestanduri, legate la iesle, precum şi în padoc.
Întreţinerea legată, cu aşezare pe două rânduri şi dispunerea cap la cap este o
variantă răspândită întrucât amenajarea interioară a adăposturiloreste făcută pe zone
funcţionale şi se pretează bine în cadrul acestui sistem.
Capacitatea unui adăpost este de până la 120 vaci. Standul este scurt de 1,6 –
1,8m ceea ce facilitează defecarea şi urinarea în rigolă, iar vacile se menţin mai uşor
curate. De asemenea, permite mecanizarea evacuării dejecţiilor şi se foloseşte o
cantitate mai mică de aşternut. Staţionarea prelungită pe stand este însă, obositoare
pentru vaci, favorizând totodată afecţiunile aparatului de reproducere şi ale membrelor
posterioare.
Delimitarea individuală a standului se realizează prin separatoare de stand,
confecţionate din ţeavă metalică, având înălţimea de 90-100 cm. Alternează separatoare
lungi, care au lungimea cu cca 10 cm mai redusă decât lungimea patului, cu separatoare
scurte, cu lungimea de 80-90 cm de la bordure ieslei.
Lipsa acestor separatoare crează posibilitatea ca una din vaci să se culce oblic,
obligând vaca vecină să stea în poziţie ortopedică şi astfel pot avea loc călcături pe uger.
Legarea vacilor are loc individual iar dezlegarea individuală sau în grup prin
sistemul vertical, de tip Grabner. Vacile sunt aşezate cap la cap, pe două rânduri de
standuri, separate de aleea de furajare care comunică la exterior prin intermediul uşilor
largi, iar pentru muls, evacuarea dejecţiilor şi mişcarea animalelor se folosesc două alei
de circulaţie legate cu exteriorul prin două uşi amplasate pe peretele longitudinal. Pentru
a permite accesul utilajelor de furajare, aleea centrală are lăţimea de 2,5-3 m pe când
aleile de serviciu au lăţimea de 1,2 m care se poate reduce la 70 cm în situaţia în care
circulaţia vacilor se realizează şi pe grătar. Uşile frontale, care comunică cu aleea
centrală, au demensiunea de 3/3 m.
Adăpostul
Adăpostul este construit cu două intrări largi, ce permit intrarea maşinii pentru

18
 distribuirea nutreţului.
Legarea vacilor se face individual, între vaci fiind amplasate separatoare de
stand,
din ţevi de inox. Standul este scurt de 1,8 metri, dejecţiile ajungând direct în canal.
Aleea de serviciu, are laţimea de 1,0 metri, iar aleea central care comunică cu
exteriorul are o lăţime de 2,8 m.
Fiecare stand este prevăzut cu o adăpătoare emailată cu clapetă din inox.
Evacuarea dejecţiilor se relizează cu ajutorul plugului raclor de două ori pe zi.

Tineretul taurin este întreţinut o perioadă în cuşete individuale din lemn cu

partea
frontală din bare de inox după care este transferat în boxe comune, separaţi pe sexe.

7.2. Organizarea mulsului

Utilizarea instalației de muls la bidon este un pas înainte față de aparatele de muls, chiar dacă
funcționarea este asemănătoare cu acestea. Un avantaj este acela de a NU transporta pompa de
vacuum pentru mulgerea animalelor.

19
 Este indicată fermelor cu un număr de animale mai mic si care nu doresc o investitie în instalațiile
de muls la conductă sau în săli de muls.

O astfel de instalație presupune o linie de vacuum unică (cu o pompa de vacuum dimensionată
corespunzator) si un număr de bidoane de muls ce pot fi simple (SSSK) sau pe cărucior (SSSA),
număr conform necesităților fermei.

Instalarea este facilă și se poate realiza de utilizator.

7.3. TRATAREA ŞI PĂSTRAREA LAPTELUI ÎN FERMĂ

Pentru valorificarea superioară a laptelui se impune ca, până la livrare, laptele să fie

tratat şi păstrat în condiţii corespunzătoare. La livrare laptele trebuie să aibă

caracteristici organoleptice şi fizico-chimice stabilite prin normative specifice.
Tratarea laptelui. Tratamentul primar are ca scop menţinerea caracteristicilor
fizico-chimice şi organoleptice ale laptelui până în momentul valorificării şi constă în
filtrarea şi păstrarea acestuia în condiţii corespunzătoare.
Prin filtrare se urmăreşte îndepărtarea impurităţilor care au pătruns în lapte (fire de
păr, furaje etc.).
Până la livrare laptele se păstrează în spaţii corespunzător igienizate. În funcţie de
durata de păstrare până la livrare, laptele este răcit pentru a reduce la minimum
multiplicarea microorganismelor.Dacă laptele se livrează de două ori pe zi, laptele este
răcit la o temperatură de 12-14ºC, dacă se livrează o dată pe zi la 6-8ºC, iar dacă se
livrează o dată la două zile, temperatura de păstrare va fi de 4ºC.

20
7.4 Stabilirea numarului de locuri în adăposturile de tineret taurin în
cazul fătărilor eșalonate
1. Pentru viţele 0 - 3 luni:
N% viţele 0-3 luni = (90 / 365) x 100 = 24,65% ⇒ 25%
n viţele 0-3 luni = (7 x (25 + 5)) / 100 = 2,1⇒ 3 locuri
2. Pentru viţele 3 - 6 luni:
N% viţele 3-6 luni = (90 / 365) x 100 = 24,65% ⇒ 25%
n viţele 3-6 luni = (7 x (25 + 5)) / 100 = 2,1⇒ 3 locuri
3. Pentru viţele 6 - 12 luni:
N% viţele 6-12 luni = (180 / 365) x 100 = 49,31% ⇒ 50%
n viţele 6-12 luni = (5 x (50 + 5)) / 100 = 3locuri
4. Pentru viţele 12 - 18 luni:
N% viţele 12-18 luni = (180 / 365) x 100 = 49,31% ⇒ 50%
n viţele 12-18 luni = (5 x (50 + 5)) / 100 = 3 locuri
5. Pentru viţele 18 - 24 luni:
N% viţele 18-24 luni = (180 / 365) x 100 = 49,31% ⇒ 50%
n viţele 18-24 luni = (2 x (50 + 5)) / 100 ⇒ 2 locuri
6. Pentru juninci:
N% juninci = (180 / 365) x 100 = 49,31% ⇒ 50%

n juninci = (3 x (50 + 5)) / 100 = 1,65⇒ 2 locuri

7. Pentru tăuraşi 0-3 luni:
N% tăuraşi 0-3 luni = (90 / 365) x 100 = 24,65% ⇒ 25%
n tăuraşi 0-3 luni = (3 x (25 + 5)) / 100 = 0,9⇒ 1 locuri
8. Pentru tăuraşi 3-6 luni:
N% tăuraşi 3-6 luni = (90 / 365) x 100 = 24,65 ⇒ 25 %
n tăuraşi 3-6 luni = (4 x (25 + 5)) / 100 = 2 locuri

21
 Capitolul 8
Hrănirea vacilor

Nivelul producţiilor animale reproducţia, procesele de crestere ţi dezvoltare, starea

de sănătate a animalelor şi nu în ultimul rând eficienţa economică – obiectiv
determinant în desfăşurarea activităţii din zootehnie sunt influenţate în mod evident de
nutriţia şi alimentaţia bovinelor.
În ultimii zeci de ani a avut loc o evolutie spectaculoasă performantelor
obtinute în zootehnie; între acestea, poate cea mai elocventa este reducerea cu zeci de
procente a consumului specific de hrana pentru realizarea diferitelor producţii. Acest
fape a fost posibil prin nutritia performntă a animalelor, alături de ameliorarea genetică.
Nutriţia în producţia animală este extrem de importantă, lucru evidenţiat si prin
ponderea costului hranei (peste 50%) în costurile produselor animale. Atentia pe care
crescătorii de animale o dau nutriţiei şi alimentaţiei efectivului, determină în mare
măsură, rentabilitatea activităţii lor.
Sistemele de hrănire se împart în: sistemul de hrănire diferenţiat sezonier şi
sistemul de hrănire din stoc (unisortimental). Această diferenţiere este condiţionată de
modul cum variază diferitele sortimente de furaje care intră în raţia vacilor pe parcursul
unui an.
Fânul de lucernă de pe sol poate fi pregătit în mod traditional şi presupune:
recoltarea cu coasa, manual, cu cositori mecanice sau vindrover; uscarea in brazde timp
de 810 ore, din care acestea se întorc, iar după încă 10-12 ore, cand umiditatea plantelor
scade la
20-30 %, lucerna se aduna în capiţe de 150-200 kg; dupa 1-2 zile, timp în care
umiditatea scade la 15-17 %, lucerna se transporta la locurile de depozitare.
Balotarea fânului este o metodă mai modernă şi eficientă de pregătire, iar
recoltarea se poate face cu cositori. Când umiditatea plantelor ajunge la 30-35 %, are
loc balotarea la o presiune medie, in acest caz baloturile se transporta in baza furajera si
se continua uscarea cu ajutorul curentilor de aer. Daca definitivarea uscarii se va realiza
in camp, balotarea va avea loca la umiditatea de 25-30 %, dupa care se vor aseza in

22
grupuri de cate 3-4 in forma de piramida cu baza mica la sol, unde vor ramane 2-3 zile,
pentru ca umiditatea sa scada la 1517 %.
Întrucât porumbul are un conţinut ridicat în glucide fermentescibile, se pretează
foarte bine la însilozare.
Pentru însilozare, porumbul este recoltat in faza de lapte-ceara. În cazul unei
recoltari timpurii se pot inregistra unele pierderi deoarece se obtin productii scazute;
nici recoltarea mai tarzie nu are avantaje pentru ca poate fi influentata negativ calitatea
nutretului murat de eventualele brume sau ingheturi.
Zdrobirea boabelor se face la aproximativ 2 cm şi se face cu ajutorul maşinilor
în momentul recoltării. Boabele pregătite astfel se vor depozita pe o suprafaţă betonată,
între doi pereţi, unde nu va intra apa. Nutretul de depune in straturi succesive de
aproximativ 30 cm, dupa care se taseaza cu un tractor cu senile.
Una din condiţiile de a obţine un nutreţ murat de calitate este tasarea care
trebuie să fie făcută cât mai correct. O alta conditie, la fel de importanta, este inchiderea
silozului în aproximativ 24 de ore cu o folie care sa poata etanseiza foarte bine masa de
nutret, fapt ce asigura o reusita in procesul de murare. Nutreţul murat poate fi
administrat spre consum animalelor la 3 săptămâni după închidere..
Spatiul pentru formarea si depozitarea silozului este amenajat in apropierea
adaposturilor pentru vaci fiind confecţionat din beton.
Grosierele şi fînul sunt stocate în fânar. Se va asigura păstrarea în condiţii bune
a fibroaselor, acoperind-ul cu o copertina şi grătare din lemn.

8.1. Lista nutreţirilor

23
 S.U.
Nutreţ
g/kg)
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

Siloz 0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13

porumb
Siloz 0,191 0,81 80 76 6,5 3,5 1,31
ierburi
Pajiste de 0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02
ses
Porumb 0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 -
boabe
Fan 0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16
natural
Fan 0,85 0,67 112 94 15,5 2,5 1,03
lucerna
Srot 0,89 0,81 245 128 3,1 10,3 -
fl.soarelui
Fosfat 0,9 _ _ _ 240 185 _
dicalcic
Creta 0,98 - - - 390 - -
furajera

8.2. Norme de hrană şi raţii pe categorii de animale

CATEGORIA

SU(kg) UFL PDIN(g) PDIE Ca(g) P(g) UIDL

5 4,4 410 410 29 17 6
Tineret taurin la varsta de 03-06 luni
Tineret taurin la varsta de 06-12 luni 6,5 5,5 482 482 35 24 7,6

Tineret taurin la varsta de 12-18 luni 8 6,7 550 550 44 30 9,3

Juninci 9,5 7,9 623 623 51 34 10,9
Vaci in productie 15,9 12,7 1235 1235 108 58 16,2
Vaci gestante 13,5 6,6 530 530 52 32 12,5

24
8.3. Raţii pe categorii de vârstă

Raţie de hrană pentru tineret taurin 3-6 luni (raţie de iarnă)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 6.5 5.5 482 482 35 24 7.6
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.191 0.81 80 70 6.5 3.5 1.16 Siloz de ierburi 16.75 3.2 2.59 256 224 20.8 11.2 3.712
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.80 1.55 1.97 127.1 186 5.425 0.47 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.67 0.6 0.49 147 76.8 1.86 6.18 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.03 0.03 7.98 6.15
Total 5.38 5.05 530.1 486.8 36.06 24.00 3.71
RH-NH -1.12 -0.45 48.1 4.8 1.06 0.00 -3.89

25
 Raţie de hrană pentru tineret taurin 3-6 luni (raţie de vară)

Kg S.U. Kg brut Norme de hrană

Valoarea nutritivă a nutreţului
Nutreţ 5 4.4 410 410 29 17 6
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 70 6.5 3.5 1.16 Pajiste de ses 19.77 3.4 3.026 285.6 289 22.1 11.9 3.468
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.16 1 1.27 82 120 3.5 0.3 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 0.34 0.3 0.243 73.5 38.4 0.93 3.09 0
Şrot floarea
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.01 0.01 2.22 1.71 0
0.98 80 70 6.5 3.5 1.16 Cretă furajeră 0.001 0.001 0.25 0 0
82 120 3.5 0.3 Total 4.71 4.54 441.1 447.40 29.00 17 3.47
RH -NH -0.29 0.14 31.1 37.40 0.00 0 -2.53

26
 Raţie de hrană pentru tineret taurin 6-12 luni (raţie de iarnă)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 6.5 5.5 482 482 35 24 7.6
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.191 0.81 80 70 6.5 3.5 1.16 Siloz de ierburi 16.75 3.2 2.59 256 224 20.8 11.2 3.712
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.80 1.55 1.97 127.1 186 5.425 0.47 0

0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.67 0.6 0.49 147 76.8 1.86 6.18 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.03 0.03 7.98 6.15
Total 5.38 5.05 530.1 486.8 36.06 24.00 3.71
RH-NH -1.12 -0.45 48.1 4.8 1.06 0.00 -3.89

27
 Raţie de hrană pentru tineret taurin 6-12 luni (raţie de vară)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 6.5 5.5 482 482 35 24 7.6
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 Pajiste de ses 25.58 4.4 3.916 369.6 374 28.6 15.4 4.488
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 0.58 0.5 0.635 41 60 1.75 0.15 0

0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.67 0.6 0.486 147 76.8 1.86 6.18 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.01 0.01 2.94 2.27 0
Total 5.51 5.04 557.6 510.80 35.15 24 4.49
RH-NH -0.99 -0.46 75.6 28.80 0.15 0.00 -3.11

28
 Raţie de hrană pentru tineret taurin 12-18 luni (raţie de iarnă)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 6.5 5.5 482 482 35 24 7.6
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.191 0.81 80 70 6.5 3.5 1.16 Siloz de ierburi 16.75 3.2 2.59 256 224 20.8 11.2 3.712
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.80 1.55 1.97 127.1 186 5.425 0.47 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.67 0.6 0.49 147 76.8 1.86 6.18 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.03 0.03 7.98 6.15
Total 5.38 5.05 530.1 486.8 36.06 24.00 3.71
RH-NH -1.12 -0.45 48.1 4.8 1.06 0.00 -3.89

29
 Raţie de hrană pentru tineret taurin 12-18 luni (raţie de vară)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 8 6.7 550 550 44 30 9.3
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 pajiste de ses 23.26 4 3.56 336 340 26 14 4.08
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 porumb 2.09 1.8 2.286 147.6 216 6.3 0.54 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 srot floarea 0.34 0.3 0.243 73.5 38.4 0.93 3.09 0
0.95 240 185 fosfat dicalcic 0.07 0.07 16.05 12.37 0
total 6.17 6.09 557.1 594.40 49.28 30.00 4.08
Rh-Nh -1.83 -0.61 7.1 44.40 5.28 0.00 -5.22

Raţie de hrană pentru junici (raţie de iarnă)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 9.5 7.9 623 623 51 34 10.9
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.16 Fân natural 4.12 3.5 2.555 234.5 238 33.25 10.5 4.06
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz Porumb 7.33 2.2 1.98 114.4 145.2 7.7 5.5 2.486
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 2.21 1.9 2.413 155.8 228 6.65 0.57 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.67 0.6 0.486 147 76.8 1.86 6.18 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.06 0.06 15.36 11.25 0
Total 8.26 7.43 651.7 688 64.82 34 6.55
RH-NH -1.24 -0.47 28.7 65 13.82 0 -4.35

30
 Raţie de hrană pentru junici (raţie de vară)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 9.5 7.9 623 623 51 34 10.9
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 Pajiste de ses 23.26 4 3.56 336 340 26 14 4.08
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 2.91 2.5 3.175 205 300 8.75 0.75 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.34 0.3 0.243 73.5 38.4 0.93 3.09 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.09 0.00 20.96 16.16 0
Total 6.80 6.98 614.5 678.40 56.64 34 4.08
RH-NH -2.70 -0.92 -8.5 55.40 5.64 0 -6.82

31
Raţie de hrană pentru o vacă de 600 kg cu 4 % grăsime (raţie de iarnă)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 15,9 12,7 1235 1235 108 58 16,2
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.85 0.67 112 94 15,5 3 1.03 Fân lucerna 4,55 3,87 2,59 433,44 363,78 59,98 11,61 3,98
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 30,1 9,03 8,12 469,56 595,98 31,60 22,57 10,20
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1,08 0,93 1,18 76,26 111,6 3,25 0,27
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 1,32 1,19 0,96 291,55 152,32 3,68 12,25
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0,06 0,06 14,4 11,3
Total 37,11 15,08 12,85 1270,81 1223,6 112,91 58 14,18
RH-NH -0,82 +0,15 +35,8 -11,4 +4,91 - -2,02

32
 Raţie de hrană pentru o vacă de 600 kg cu o productie de kg lapte cu 4 % grasime (raţie de vară)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 Pajiste de ses 48,77 8,39 7,46 704,76 713,15 54,53 29,36 8,55
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 15,03 4,51 4,05 234,52 297,66 15,78 11,27 5,09
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 0,58 0,50 0,63 41 60 1,75 0,15
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 1,06 0,95 0,76 232,75 121,6 2,94 9,78
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0,04 0,04 9,6 7,44
0.98 390 Cretă furajeră 0,06 0,06 23,4
Total 65,54 14,45 12,87 1213,03 1192,41 108 58 13,64
RH-NH -1,45 +17 -21,97 -42,50 0 0 -2,56

33
 Raţie de hrană pentru o vacă gestantă (raţie de iarnă)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 11 7.6 600 600 61 35 11.5
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.16 Fân natural 4.71 4 2.92 268 272 38 12 4.64
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 10.00 3 2.7 156 198 10.5 7.5 3.39

0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.05 0.9 1.143 73.8 108 3.15 0.27 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.78 0.7 0.567 171.5 89.6 2.17 7.21 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.04 0.04 10.40 8.02 0
Total 8.64 7.33 669.3 667.6 64.22 35.00 8.03
RH-NH -2.36 -0.27 69.3 67.6 3.22 0 -3.47

34
 Raţie de hrană pentru o vacă gestantă (raţie de vară)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 11 7.6 600 600 61 35 11.5
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 Pajiste de ses 34.88 6 5.34 504 510 39 21 6.12
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 8.33 2.5 2.25 130 165 8.75 6.25 2.825

0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.04 0.04 10.05 7.75 0

0.98 390 Cretă furajeră 0.008 0.01 3.2 0 0
Total 8.55 7.59 634 675 61.00 35.00 8.95
RH-NH -2.45 -0.01 34 75 0.00 0 -2.56

35
 8.4. Numărul de zile furajate

Nr. Categori Speci Lunile anului Total zile de

Cr a de f furajat
t animale icare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Din Din
stabulaţi păşune
e
1 Vaci E.M. 29 30 31 30, 30 31 31 30 30 30 30,5 31 5506 5596
5
Z.A.F 899 84 961 915 930 930 961 930 93 930 915 961
. 0 0
2 Junici E.M. 3,5 2,5 1,5 1 2 2,5 2,5 4 5 7 7,5 7,5 899,5 518,5
Z.A.F 108, 70 46,5 30 62 75 77,5 124 15 217 225 232,
. 5 0 5
3 V.M. E.M. 3 3,5 3,5 4,5 5,5 5,5 5 4 3,5 3,5 3,5 621,5 855
3,5
Z.A.F 93 98 108, 105 139, 165 170, 155 12 108,5 105 108,
. 5 5 5 0 5
4 T.F. 12-18 E.M. 5,5 5,5 5,5 5,5 5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 7 1108,5 1083,
5,5 5
Z.A.F 170, 15 170, 165 170, 150 201, 201, 19 201, 195 217
. 5 4 5 5 5 5 5 5
5 T.F. 6-12 E.M. 6,5 6,5 6,5 6,5 7 9 9,5 9,5 10,5 10,5 10,5 1465 1561,
6,5 5
Z.A.F 201, 18 201, 195 201, 210 279 294, 28 325, 325, 325,
. 5 2 5 5 5 5 5 5 5
6 T.F. 0-6 E.M. 9 9,5 10, 10,5 10, 10,5 9 8,5 7,5 7,5 8,5 1560,5 1815
9,5 5 5
Z.A.F 279 26 294, 315 325, 315 325, 279 25 232, 225 263,
. 6 5 5 5 5 5 5
7 T.M. 0-3 E.M. 6 7 9 11 12 13 13,5 7,5 11 10 10,5 10,5 1625 2073
Z.A.F 186 19 279 330 372 390 418, 232, 33 310 325, 328,
. 6 5 5 0 5 5
8 Tineret E.M. 4 4 4 5 5 5 6,5 6 5 4 5 5 789 992,5
îngrăşat Z.A.F 124 11 124 150 155 150 201, 186 15 124 150 155
. 2 5 0

36
8.5. Necesarul de furaje vară

Categoria de Tip nutreţ Zile furajate Cantitate Total

animale Kg/zi furajată (Tone)
Pajişte de şes 48,77 273
Siloz de porumb 15,03 84,1
porumb 0,58 3,24
Vaci in
Şrot de floarea 5596
lactatie 1,06 5,93
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,04 0,22
Cretă furajeră 0,06 0,33
Pajişte de şes 34,88 29,8
Siloz de porumb 8,33 7,1
Vaci gestante 855
Fosfat dicalcic 0,04 0,03
Cretă furajeră 0,008 0,006
Pajişte de şes 19,77 35,8
Porumb 1,16 2,1
Tineret taurin Şrot de floarea 3,34 6
soarelui 1815
3-6 luni
Fosfat dicalcic 0,01 0,01
Cretă furajeră 0,001 0,001
Pajişte de şes 25,58 40
Porumb 0,58 0,9
Tineret taurin
Şrot de floare 1561,5
6-12 luni 0,67 1,04
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,01 0,01
Pajişte de şes 23,26 25,2
Porumb 2,09 2,26
Tineret taurin
Şrot de floare 1083,5
12-18 luni 0,34 0,36
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,07 0,07
Pajişte de şes 23,26 12
Porumb 2,91 1,5
Junici
Şrot de floarea 518,5
6,34 3,28
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,09 0,04

37
8. 6. Necesarul de furaje iarnă
Categoria de Tip nutreţ Zile furajate Cantitate Total
animale Kg/zi furajată (Tone)
Fân lucerna 4,55 25
Siloz porumb 30,1 165,7
Porumb 1,08 5,94
Vaci in Şrot de
5506
lactatie floarea 1,32 7,26
Soarelui
Fosfat 0,06 0,33
dicalcic
Fân natural 4,71 2,9
Siloz porumb 10 6,21
Porumb 1,05 0,65
Şrot de
Vaci gestante 621,5
floare 0,78 0,48
Soarelui
Fosfat 0,04 0,02
dicalcic
Siloz de 15,18 23,6
ierburi
Porumb 1,74 2,7
Tineret taurin Şrot de
1560,5
3-6 luni floarea 0,34 0,53
Soarelui
Fosfat 0,02 0,03
dicalcic
Siloz de 16,75 24,53
ierburi
Porumb 1,8 2,63
Tineret taurin Şrot de
1465
6-12 luni floarea 0,67 0,98
Soarelui
Fosfat 0,03 0,04
dicalcic
Tineret taurin Siloz de 1108,5 6,28 6,96
12-18 luni ierburi
Fân natural 1,41 1,56
38
 Porumb 3,26 3,61
Şrot de floare
1,0 1,10
Soarelui
Fosfat 0,07 0,07
dicalcic
Fân natural 4,12 2,56
Siloz de 7,33 4,55
porumb
Şrot de
Junici floarea 621,5 2,21 1,37
Soarelui
Fosfat 0,67 0,4
dicalcic
0,06 0,03
8.7. Suprafaţa de teren necesară pentru producerea furajelor

Nutreţ Total tone Producţia la ha/tone Suprafaţa necesară (ha)

Pajişte de şes 415,8 24 17,33
Fân natural 7,02 6,2 1,13
Fân lucernă 25 8 3,13
Siloz de porumb 267,66 37 7,24
Siloz ierburi 55,09 6 9,18
Porumb boabe 25,53 6 4,26
Total - - 42,27

39
 Capitolul 9
Eficienţa economică

Prin ţinerea evidenţelor tuturor acţiunilor şi activităţilor din fermă, se pot

identifica şi corecta orice tip de inconveniente. Cel mai important sunt de urmărit,
producţia de lapte, consumul de concentrate şi efectul reproducţiei, de aceşti factori
depind câştigurile sau pierderile fermei.
Controlând producţia de lapte se pot lua decizii pentru îmbunătăţirea factorilor
de influenţă, prin urmărirea rezultatelor activităţilor de reproducţie, pot fi îndepărtate spre
reformă, animalele care nu feră rezultate foarte bune.
Furajele concentrate se procură, de cele mai multe ori din comerţ preţurile fiind
destul de mari, de aceea se realizează analizarea cantităţii de concentrate consumată zilnic
si producia totală de lapte obţinută. În cazul obţinerii laptelui prin administrarea de
concentrate, este economic daca se consumă 500-600g concentrate/kg.
La veniturile anuale realizate din vânzarea laptelui, viţeilor a vacilor reformate la
cheltuielile efectuate se va raporta venitului net total pe vacă şi pe ha cultivat cu nutreţuri
de volum pentru a se calcula veniturile anuale.

40
 Subvenţii vacă: ANT:450 RON /cap * 28= 12600 ron/an
SCZ:1932 RON/cap *28=54096 ron/an
TOTAL: 66696 ron/an
Venituri Lapte marfă: (4500 l/cap * 28 capete) * 1,2 ron/l= 151200 ron/an
Vaci reformă (4 capete) * 600 kg în viu * 8 ron/kg = 19200 ron/an
Viţei 17 * 200kg * 9 ron/kg = 30600 ron/an
Total venituri: 66696 + 151200 + 19200 + 10200= 267696 ron/an
Fân natural: 7.02 * 400 ron/t = 2808 ron/an
Fân lucernă: 25 * 600 ron/t = 15000 ron/an
Siloz de porumb: 267.66 * 220 ron/t = 58885,2 ron/an
Siloz de ierburi: 55.09 * 220 ron/t = 12119,8 ron/an
Cheltuieli Porumb: 25.53 * 800 ron/t = 20424 ron/an
furaje
Şrot de floarea soarelui: 28,33 * 900 ron/t = 25497 ron/an
Fosfat dicalcic: 1,27 * 2500 ron/t = 3175 ron/an
Cretă furajeră: 0,34 * 200 ron/an = 68 ron/an
Pajişte de şes: 28cap*200ron/cap=5600 ron/an
Total chelutieli cu furaje: 3871 + 15000 + 58885,2 + 12119,8 + 20424 + 25497 +
3175 + 68+5600 = 144640 ron/an
Asistenţă veterinară efectuată: 100 ron/cap * 28 capete = 2800 ron/an
Fond salarii brute: 2 muncitori * 1900 ron/lună * 12 luni = 45600 ron/an
Consum energie efectuată: 3,78 kw/hl lapte * 1405,5 hl lapte * 0,5ron/kw=
Alte
2656,39 ron/an
cheltuieli
Consum carburant: 2,5l/hl lapte * 1405.5 hl lapte * 5,1 = 17920 ron/an
Alte cheltuieli: 100 ron/cap/an * 28 capete = 2800 ron/an
Amortismente: 2800 ron/an
Total cheltuieli: 2800 + 45600 + 2656,39 + 17920 + 2800 + 2800 +144640= 219216,39 ron

Costruri aferente producerii a 1 litru de lapte: 241669,39 /450000 = 0,53 ron/l lapte
Profit brut: 267696 – 219216,39 = 48479,61 ron/an
Impozit pe profit: 48479,61 * 19% = 9221,12ron/an
Profit net:48479,61 –9221,12= 39268,49RON
Eficienţa economică: 39268,49/ 219216,39 * 100 = 17,91% Rata profitului.

Concluzii
41
 În vederea gestionări unei ferme de cresterea a bovinelor , de dimensiuni reduse se
are in vedere sistemul tehnologic folosit , rasa , alimentația animalelor dar nu trebuie să
uităm și de normele de bunăstare a animalelor.
În ceea ce privește producțiile animaliere obținute de la bovine acestea trebuie
valorificate rational, pentru a putea mentine un echilibru la nivelul efectivului , astfel să
putem efectua în permanență înlocuiri la nivelul efectivului, nu trebui să nu luăm în calcul
nici faptul că se optează și pentru o marire a efectivului.
Implemantarea unei alimentatii normate, rationale presupune identificarea unui
echilibru intre asigurarea sanatatii si productivitatii animalelor si costurile asociate. In urma
analizei nutreturilor optime pentru productivitatea bovinelor am constantat ca dacă raţiile nu
sunt echilibrate, din punct de vedere al costului acestora, profitul asteptat nu poate fi atins.
Aducerea de material biologic valoros,respectarea corecta a tehnologiilor si personalul
bine pregatiti poate duce la extinderea pe piata nationala si poate internationala
Din rezultatele economice ferma a obţinut un profit net de 39268,49RON.

Bibliografie

42
1. Vasile Maciuc, Managementul cresterii bovinelor, Iasi, Editura Alfa, 2006;

2. Vasile Ujica si Ioan Gilca, Tehnologia cresterii bovinelor, Iasi, Editura Ion
Ionescu de la Brad, 1994;

3. Stelian Acatincai, Productiile bovinelor, Editia a-2-a , Timisoara, Editura

Eurobit, 2004;

4. http://www.anarz.eu

5. http://www.delaval.ro/

6. www.fermierulafacerist.ro/

7. http://www.zoo.ro/baltata-romaneasca

43