Crearea unui climat optim de lucru

Vom urmări în primul rând să familiarizăm elevii cu un alt tip de oră de clasă decât cele cu care ei
sunt obişnuiţi. Profesorul de orientare are rolul de moderator. El nu cenzurează pe nimeni, nu formulează
judecăţi de valoare, ci încearcă să pună în evidenţă eforturile fiecăruia şi îi încurajează atunci când întâmpină
greutăţi. De la bun început trebuie creat un climat de încredere, cooperare, pentru ca elevii să înţeleagă că
adultul constituie pentru ei un suport, un sprijin pe care se pot bizui. Trebuie preîntâmpinată şi aplanată orice
situaţie conflictuala.
Profesorul îşi schimbă rolul: în cadrul acestor ore, conform programei, el devine moderator. În acest sens,
trebuie să lucreze cu elevii astfel încât să creeze un climat optim de lucru: să câştige încrederea elevilor, să le explice
rolul său de moderator, să nu permită cenzurarea discuţiilor. Nu se penalizează nici o remarcă. Pot fi utilizate mai
multe exerciţii:

Exerciţiul nr. 1.
Fiecare elev să-şi spună numele de botez şi să povestească, dacă ştie, istoricul numelui său, daca îi place
prenumele pe care îl are, în caz că nu îi place, ce alt nume ar dori să aibă şi de ce.
Observaţie: Moderatorul este întotdeauna primul care începe exerciţiul.

Exerciţiul nr. 2.
Fiecare participant să numească persoana pe care o place cel mai mult (frate, soră, prieten, mamă, tată, mătuşă,
unchi etc.) şi să motiveze această alegere prin descrierea a două calităţi ale persoanei respective.
Moderatorul poate scrie pe tablă, pentru fiecare cursant, inclusiv pentru sine, persoana şi calităţile acesteia. În acest fel
elevii vor conştientiza anumite valori pe care le consideră esenţiale şi, în acelaşi timp, se vor cunoaşte mai bine între
ei.

Exerciţiul nr. 3.
Se împarte aleator clasa în grupuri de câte 8-10 persoane. Fiecare membru al grupului va ţine pe spate o coală
albă de hârtie pe care ceilalţi trebuie să noteze o calitate a persoanei respective. Astfel fiecare va avea propria sa listă
cu calităţile sale aşa cum apare individul respectiv în ochii celorlalţi, dar la rândul său este obligat să facă acelaşi lucru
pentru ceilalţi membri al microgrupului din care face parte.
Observaţie: Nu se scriu calităţile de ordin fizic (eşti frumos / frumoasă, slabă, ai picioare frumoase etc.).
Li se spune cursanţilor să păstreze această listă fiecare, iar în momentele mai dificile, când îşi pierd încrederea în ei, să
ia lista, să se uite şi să-şi spună “uite, am o mulţime de calităţi, deci pot să fac faţă situaţiei!”.

Tehnica formării grupurilor de lucru mici

Întrucât unul din cei mai importanţi paşi în strategia de orientare vocaţională se referă la modificarea
abilităţilor de relaţionare cu alţii, şi implicit de integrare socială, sunt recomandate exerciţiile cu grupuri mici, care
permit o identificare a nevoilor individuale şi în acelaşi timp o modelare conform unor cerinţe sociale / profesionale.
Prezentăm mai jos o tehnică de formare aleatoare a grupurilor.

Etape:
1. grupul mare - de exemplu o clasă de 31 elevi - se împarte în grupuri mici, formate din 3 - 4 elevi;
2. se împarte 31 la 3 (sau la alt număr, în funcţie de numărul de membri dorit pentru grupul mic) din care rezultă 10,1;
3. fiecare elev numără de la 1 la 10, memorând numărul care i-a revenit;
4. toţi cei care au numărul 1 formează echipa numărul 1, cei care au numărul 2 formează echipa numărul 2 şi aşa mai
departe;
5. se vor forma 10 grupuri de 3 persoane şi un grup de 4, deoarece rezultatul împărţirii a fost 10,1;
6. toate echipele au sarcini similare de realizat, într-un timp limită, impus de moderator;
7. rezultatele sunt prezentate în faţa grupului mare.

Observaţii:
De fiecare dată se formează noi grupuri, astfel încât toţi învaţă să stabilească relaţii de cooperare cu oricine din
grup, indiferent de simpatii sau antipatii.
Tuturor participanţilor trebuie să li se creeze posibilitatea de a vorbi, explica, întreba, moderatorul supraveghind modul
de lucru pe echipe.
Timpul efectuării unui exerciţiu poate fi şi liber, dar este recomandat să nu depăşească 30 - 40 de minute.

1
Imaginea de sine; gândirea pozitivă

Imaginea de sine

“Ceea ce se află în urma noastra şi ceea ce se află înaintea noastră sunt lucruri mărunte în comparaţie cu ceea ce
se află înlăuntrul nostru.“
Ralph Waldo Emerson

Invitaţie la reflecţie: V-aţi gândit vreodată că singurele persoane din această lume care pot folosi capacităţile
şi deprinderile voastre sunteţi...voi înşivă ?

Poate ca parabola următoare vă va ajuta să înţelegeţi această realitate. Sus, pe un deal, ce domina frumosul
oras Veneţia, trăia un bătrân înţelept. Legenda spune că el putea răspunde la orice întrebare care îi era pusă. Doi tineri
din partea locului s-au gândit să-l păcălească pe bătrân. Ei au capturat o pasare mică şi s-au îndreptat spre locuinţa
înţeleptului. Unul dintre tineri, ţinând pasărea ascunsă în mâinile sale, îl întrebă pe bătrân dacă pasărea era moartă sau
vie. Fără o umbră de ezitare, acesta spuse,”Fiule, dacă îţi spun ca pasărea este vie, tu vei strânge pumnii şi o vei
zdrobi de moarte. Daca îţi spun că pasărea e moartă, tu vei deschide pumnii şi ea îşi va lua zborul. Vezi, fiule, mâinile
tale deţin puterea asupra vieţii şi a morţii.”

În mâinile voastre se află seminţele eşecului – sau seminţele măreţiei: potenţialul de creştere. Mâinile
voastre sunt capabile dar ele trebuie folosite - pentru a face lucruri bune – pentru a strânge roadele de care sunteţi
capabili.

Concepte cheie
 imagine de sine
 stima de sine
 autoprezentare

Ce este imaginea de sine?

Imaginea de sine este:

 Cum vă priviţi pe voi înşivă;

 Imaginea mentală a percepţiei pe care credeţi ca ceilalţi o au despre voi;
 Cum vă reprezentaţi în plan fizic;
 Cum credeţi ca alţii vă văd din punct de vedere fizic;
 Ideea voastră (pozitivă sau negativă, raţională sau iraţională) despre cum vă prezentaţi în faţa altora şi despre
cum veţi fi ulterior judecaţi de către aceştia;
 O evaluare personală a caracterului, personalităţii,deprinderilor, abilităţilor şi a altor atribute;
 Un puternic mecanism intern care influenţează ce simţiţi faţă de voi înşivă;
 O acumulare de scenarii care v-au fost date (conştient sau nu) şi pe care le-aţi învăţat bine de-a lungul vieţii.

Ce presupune crearea unei imagini de sine?

Imaginea voastră de sine este determinată de cum evaluaţi următorii factori în persoana voastră:
 Aspectul fizic;
 Forma corpului vostru;
 Realizări în plan şcolar/academic;
 Realizări sportive;
 Deprinderi sociale;
2
  Sistemul de valori;
 Deprinderi, abilităţi şi competenţe;
 Relaţia cu familia, rudele, fraţii, semenii şi alţii;
 Comportamentul în situaţii sociale şi la şcoala;
 Mediul din care proveniţi;
 Rolurile jucate în viaţa: la şcoală, acasă şi în cadrul comunităţii;
 Scopuri, ambiţii şi aspiraţii.

Cum va afectează imaginea de sine ?

În funcţie de imaginea de sine voi:

 Vă etichetaţi într-un fel sau altul;

 Construiţi scenarii mentale depre cum credeţi că ar trebui să vă comportaţi pentru a corespunde
imaginii ;
 Aveţi aşteptări cu privire la cum urmează să acţionaţi şi să reacţionaţi

- Dacă acţionaţi şi reacţionaţi conform aşteptărilor, atunci dezvoltaţi o imagine de sine foarte bună.
- Dacă acţionaţi şi reacţionaţi diferit de aşteptări, vă vedeţi într-o lumină negativă, care duce la o proasta imagine de
sine.
 Vorbiţi cu voi înşivă, modalitate prin care va întăriţi continuu imaginea de sine.
- Convorbirea pozitivă cu sine duce la comportamente de
de autoafirmare.
- Convorbirea cu sine negativa are ca rezultat un comportament defetist.
 Va stabiliţi scopuri:
- Dacă imaginea de sine este prea bună sau nerealistă, vă alegeţi scopuri care sunt de neatins sau perfecţioniste;
- Dacă imaginea de sine este nerealist de proastă, scopurile pe care vi le stabiliţi sunt prea uşor de atins, fapt care face
ca satisfacţia să nu fie completă ;
- Dacă imaginea de sine este realistă, vă propuneţi scopuri tangibile, singurele care pot duce la o satisfacţie deplină.

Ce impact are imaginea despre corpul vostru asupra imaginii de sine?

Imaginea despre corpul propriu, element component al imaginii de sine, este modul în care oamenii văd
propriile corpuri cu ochiul minţii. Imaginea corporală afectează modul în care oamenii se percep pe sine deoarece:
 Înfăţişarea/Aspectul fizic este o carte de vizită exterioară;
 Înfăţişarea este prima calitate pe bază căreia oamenii sunt judecaţi/evaluaţi;
 Societatea în care trăim este puternic orientată spre aspectul fizic;
 Dacă vă simţiţi atrăgători din punct de vedere fizic, veţi acţiona în consecinţă, reversul fiind la fel de
adevărat;
 Imaginea voastră de sine este afectată de modul în care ceilalţi reacţionează la înfăţişarea voastră.

În cartea sa intitulată “Psiho-Cibernetica,” Dr. în medicina Maxwell Maltz considera imaginea personală
“numitorul comun, factorul determinant, atât când e vorba de eşecuri, cât şi de succese.” În capitolul I, intitulat
“Imaginea personală: cheia dumneavoastră spre o viaţă mai bună,” domnia sa face următoarele dezvăluiri, bazate pe
experienţa profesionala nemijlocită (a fost unul dintre cei mai bine cunoscuţi şi respectaţi chirurgici esteticieni din
lumea întreagă, precum şi profesor de chirurgie estetică la universităţile din Nicaragua şi San Salvador.

“Secretul este următorul: pentru a “trăi” cu adevărat, adică pentru a găsi viaţa satisfăcător de rezonabilă,
este nevoie de o imagine personală adecvată şi realistă pe care s-o acceptăm. Trebuie să vă acceptaţi singuri.
Trebuie să vă stimaţi. Trebuie să aveţi un eu în care să aveţi încredere şi în care să credeţi. Trebuie să fie un eu de
care să nu vă fie ruşine şi pe care să-l puteţi exprima liber, creator, neîncercând să-l ascundeţi. Trebuie să aveti un
eu care să corespundă realităţii, pentru a funcţiona eficient în lumea reală. Trebuie să vă cunoaşteţi atât punctele
tari, cât şi punctele slabe, şi să fiţi oneşti în ambele direcţii. Imaginea voastră personală trebuie să fie o aproximare
rezonabilă a voastră, nefiind nici mai mult decât ceea ce sunteţi, dar nici mai puţin. Atunci când această imagine
personală este intactă şi sigură, vă simţiţi “bine”. Când este ameninţată, vă simţiţi neliniştiţi şi nesiguri. Când este
potrivită şi vă simţiţi întru totul mândri de ea, căpătaţi încredere de sine. Vă simţiţi liberi să fiţi voi “ înşivă ” şi să
3
vă exprimaţi ca atare. Atunci funcţionaţi optim. Atunci când imaginea personală devine obiect de ruşine, aveti
tendinţa s-o ascundeţi, şi nu s-o etalaţi. Exprimarea creatoare este blocată, deveniţi ostili şi greu de abordat.”

Pentru a descoperi cum staţi cu stima de sine, încercaţi următorul chestionar alcătuit de Programul SEA
( Self-Esteem Anonymous Seekers ):

Programul SEA
Stima de sine – Inventar

Instrucţiuni: Pentru afirmaţiile de mai jos, încercuiţi rata frecvenţei corespunzătoare nivelului vostru de etalare a
acestor comportamente în viaţă. Utilizaţi următoarea scală de frecvenţă:
1. niciodata
2. rar
3. uneori
4. frecvent
5. aproape mereu

1 2 3 4 5 (1) Caut aprobare şi recunoaştere din partea altora, şi mă tem de critică.

1 2 3 4 5 (2) Fac presupuneri cu privire la ce este un comportament normal, şi de obicei simt că sunt diferit de alţi
oameni.
1 2 3 4 5 (3) Mă izolez şi mă tem de oameni în funcţii de autoritate.
1 2 3 4 5 (4) Nu sunt capabil să îmi apreciez propriile realizări şi fapte bune.
1 2 3 4 5 (5) Îmi este greu să duc un proiect de la început la sfârşit.
1 2 3 4 5 (6) Mă sperii sau mă simt stresat în compania unei persoane furioase.
1 2 3 4 5 (7) Pentru a evita un conflict, îmi este mai uşor să mint decât să spun adevărul.
1 2 3 4 5 (8) Am probleme din cauza propriei mele dependenţe, de exemplu: de televizor, de calculator, de fumat,
consum de alcool, etc.
1 2 3 4 5 (9) Mă judec fără milă. Sunt cel mai crunt critic al meu, şi sunt mai dur cu mine decât cu alţii.
1 2 3 4 5 (10) Mă simt mai viu în toiul unei crize, şi nu mă simt în largul meu când viaţa mea are un curs lin;
anticipez într-una tot felul de probleme.
1 2 3 4 5 (11) Mi-e greu să mă distrez. Nu prea ştiu cum să particip la jocuri de dragul amuzamentului şi cum să mă
relaxez.
1 2 3 4 5 (12) Mă simt atras de persoane care par a fi victime şi dezvolt relaţii apropiate cu ele. În acest mod
confund dragostea cu mila, iubindu-i pe cei pentru care simt compasiune şi pe care îi pot salva.
1 2 3 4 5 (13) Am nevoie de perfecţiune în viaţă, şi aştept acelaşi lucru de la persoanele din viaţa mea.
1 2 3 4 5 (14) Sunt în căutare de noutate, senzaţie, şi de noi provocări în viaţa fără să mă gândesc prea mult la
consecinţe.
1 2 3 4 5 (15) Mă iau foarte în serios, şi privesc la fel de serios toate relaţiile mele.
1 2 3 4 5 (16) Îmi este greu să dezvolt şi să menţin relaţiile intime.
1 2 3 4 5 (17) Mă simt vinovat când îmi iau apărarea sau când am grija de mine mai întai, în loc să cedez în favoarea
altora sau să acord importanţă nevoilor celorlalţi în primul rând.
1 2 3 4 5 (18) Caut sau atrag compania celor care au diverse dependenţe (mâncat excesiv, fumat, droguri, alcool,
senzaţii tari, etc.).
1 2 3 4 5 (19) Mă simt răspunzător pentru alţii şi îmi este mai uşor să mă preocup de alţii decât de mine.
1 2 3 4 5 (20) Sunt fidel persoanelor la care ţin, chiar şi atunci când există dovezi că acestea nu merită loialitatea
mea.
1 2 3 4 5 (21) Mă agăţ de relaţiile pe care le am şi sunt în stare să fac orice pentru a le păstra, pentru că mi-e teamă
să fiu singur şi mă sperie perspectiva de a fi abandonat.
1 2 3 4 5 (22) Sunt impulsiv şi acţionez prea iute, înainte de a lua în consideraşie alternative şi consecinşe posibile.
1 2 3 4 5 (23) Îmi vine greu să simt sau să îmi exprim sentimentele; nu am sentimente.
1 2 3 4 5 (24) Nu am încredere în sentimentele mele şi nici în sentimentele pe care alţii le exprimă faţă de mine.
1 2 3 4 5 (25) Mă izolez de alţi oameni, şi sunt iniţial timid şi retras în contexte sociale noi.
1 2 3 4 5 (26) Simt că se profită de pe urma mea de către un individ sau altul şi de către societate în general; deseori
mă simt victimizat.
1 2 3 4 5 (27) Pot să fiu exagerat de responsabil mai tot timpul, dar pot fi şi extrem de iresponsabil alteori.
1 2 3 4 5 (28) Când stresul este mare, simt că nu pot controla împrejurările în care mă aflu sau propria-mi viaţă, şi
atunci mă simt confuz şi furios pe mine.
4
1 2 3 4 5 (29) Cheltuiesc o groază de timp şi energie reparând consecinţele negative şi haosul provocat de gândirea
mea greşita şi de acţiunile săvârşite sub imperiul impulsului, pentru care sunt răspunzător.
1 2 3 4 5 (30) Nu recunosc faptul că problemele mele curente îşi au originea în viaţa mea trecută. Nu recunosc că
am închis în mine sentimente din trecut care îmi impedimentează viaţa mea curentă.

SCOR TOTAL

Evaluare şi interpretare

Adunaţi cifrele încercuite. Scorul obţinut indică gradul în care sunteţi afectaţi de o stimă de sine scazută,

Interpretarea scorului
0-30: Nu sunteţi afectaţi de o stimă de sine scazută.
31-45: Uşoare urme de stimă de sine scazută.
46-61: Prezenţa unei stime de sine uşor-scăzute. Luaţi măsuri să trataţi acest lucru.
62-90: Prezenţa unei stime de sine moderat – scăzută. Luaţi măsuri pentru a o trata.
91-120: Prezenţa unei stime de sine sever de joasă. Luaţi măsuri pentru a vă trata imediat.
121-15: Prezenţa unei stime de sine extrem de scăzută. Luaţi măsuri imediate şi cautaţi ajutorul avizat al unui
specialist în domeniu.

Focalizaţi-vă pe succesele voastre şi nu insistaţi prea mult pe greşeli şi eşecuri. Înlocuiţi sentimentele negative
cu unele positive. Vorbiţi cu voi înşivă zilnic. Conştientizaţi când sunteţi mândru de ceva ce aţi realizat. Este normal să
vă simţiţi mulţumiţi de voi înşivă.

Diferenţa dintre oamenii de succes şi rataţi nu este dată doar de abilităţile şi cunoştinţele lor, ci şi de imaginea
pe care şi-au construit-o despre ei înşişi. Oamenii care reuşesc în viaţă au un profund simţ al valorii de sine şi o
imagine de sine sănătoasă.

Câteva sfaturi:
 Căutaţi sprijin
Aveţi prieteni care vă fac să vă simţiţi bine faţă de propria voastră persoană? Faceţi un efort să petreceţi timp
cu oamenii care vă apreciază.
Asociaţi-vă cu persoane care au atitudini pozitive şi se bucură de viaţă.
Nu uitaţi: puteţi la fel de bine să apelaţi la un consilier sau la un terapeut.
 Recunoaşteţi-vă propria valoare
Recunoaşterea împlinirilor trebuie să pornească din interior. Încercaţi acest exerciţiu:
Faceţi o listă cu 20-50 ( în funcţie de vârsta ) de lucruri pe care le-aţi
realizat până în present. Gândiţi-vă la întreaga voastră viaţă până în
prezent. Veţi fi uimiţi de cât de multe lucruri, mari şi mici, veţi putea
adăuga pe listă. Veţi descoperi că, în ciuda greşelilor şi problemelor
de până acum, meritaţi să fiţi felicitaţi pentru lucurile bune pe care
le-aţi făcut.
 Fiţi buni cu voi înşivă
Indiferent de ce vă pot spune oamenii, ceea ce voi vă spuneţi este mult mai grav şi provoacă un prejudiciu şi mai mare.
 Găsiţi-vă convingerile care să vă ghideze către rezultatele pe care le doriţi
În cartea sa intitulată “Putere nemarginită”, Anthony Robbins – un lider al ştiinţei şi dezvoltării personale pomeneşte
de câteva convingeri folositoare pe calea succesului. Vom aminti două dintre ele, pentru ca sunt un punct de plecare:
Convingerea nr. 1:Totul se întâmplă dintr-un motiv şi ne este de folos;
Convingerea nr. 2: Nu există eşec. Există numai rezultate.

Imaginea de sine şi stima de sine

Exerciţii
"Cum mă văd eu şi cum mă văd alţii"

5
 Se constituie grupuri de câte 4 persoane. Fiecare primeşte 4 cartonaşe pe care va reprezenta printr-un simbol
pe câte un membru al grupului, inclusiv pe sine. Pentru a-şi contura propria imagine toţi membrii grupului vor colecta
cartonaşele cu simbolurile care-i reprezintă şi vor pune întrebări colegilor în legătură cu simbolurile respective. Fiecare
va nota pe o foaie pe o coloană ceea ce a aflat nou despre sine şi ar dori să menţină sau să dezvolte şi pe altă coloană
ceea ce ar dori să schimbe. Va avea loc în cadrul grupului o discuţie în care fiecare va menţiona ceea ce a aflat nou
despre sine de la colegi, ce i-a făcut plăcere că a aflat şi ce nu i-a făcut plăcere, ce ar vrea să afle colegii despre sine.
Există persoane cărora le este teamă de respingere sau de umilire de aceea nu doresc să fie cunoscuţi de
ceilalţi. Aşteptările noastre privind atitudinile celorlalţi faţă de noi sunt în funcţie de ce credem despre imaginea pe
care o au alţii despre noi. Diferenţele între aşteptări şi ceea ce primim sau oferim pot duce la deformări ale imagini de
sine şi la scăderea stimei de sine.
Definitie
Stima de sine este componenta evaluativă a eului care se referă la "auto-evaluările pozitive sau negative ale
persoanei".
Aplicatie
Lucru în perechi:
Descrie o situaţie din trecutul tău în care ai conştientizat o diferenţă între imaginea de sine şi imaginea celorlalţi despre
tine care a generat scăderea stimei de sine.
Cum îţi explici acea situaţie?
Ce crezi că ai fi putut face pentru a nu trece prin situaţia prezentată?

Aceste autoevaluări sunt trăite ca satisfacţii sau insatisfacţii.

Acceptarea de sine este o cale spre împăcarea cu sine şi spre menţinerea stimei de sine adecvate.

Din analiza diverselor secvenţe din viaţa personală sau a altora se poate constata că impresia pe care o facem
celorlalţi poate facilita sau împiedica atingerea obiectivelor pe care ni le propunem Fiecare dintre noi dispune într-o
măsură mai mică sau mai mare (depinde de antrenament) de capacitatea de a influenţa impresiile celorlalţi şi poate
aborda diverse stiluri de autoprezentare, în funcţie şi de nivelul stimei de sine (ex. stil asertiv când stima de sine este
de nivel înalt şi stabil şi stil protector când stima de sine este de nivel scăzut şi există teama evaluărilor negative).

Totul devine mai uşor dacă ne stabilim clar obiectivele, dacă ştim care sunt aşteptările celorlalţi în raport cu
noi într-un anumit context şi dacă realizăm o evaluare corectă a capacităţilor proprii. În funcţie de acestea se pot stabili
anumite strategii de inducere a unei imagini dorite.
Definitie
Autoprezentarea este ansamblul de strategii folosite de o persoană pentru a influenţa impresia pe care şi-o fac ceilalţi
despre ea.
Aplicatie
I. Se stabilesc 3 grupe.
II. Fiecare grupă va descrie o situaţie în care o persoană trebuie să promoveze o anumită imagine şi va stabili strategii
de autoprezentare. (Ex. Un candidat bine pregătit la un interviu pentru ocuparea unui anumit post, un om de afaceri de
prestigiu la o negociere, un asistent social, etc.)
III. Cineva din grup va juca în faţa grupului mare rolul persoanei care doreşte să inducă o anumită imagine ( în funcţie
de situaţie se vor stabili roluri şi pentru alţi membri din grup).
IV. În etapa următoare cei care au construit situaţia vor preciza care a fost strategia propusă. Toţi cei care participă la
activitate vor putea aduce completări privind strategiile prin care se poate construi asemenea imagine în realitate.
!!!Atenţie!!! Contează cunoştinţele pe care le avem în legătură cu diverse roluri şi status-uri.

Imaginea de sine, încrederea de sine (încredere în propriile capacităţi de luare a deciziilor corecte, de a depăşi
obstacolele, de a atinge obiectivele propuse) şi iubirea de sine ( iubirea necondiţionată faţă de propria persoană) sunt
componente ale stimei de sine.
Atingerea performanţelor dorite de noi duce la formarea imaginii de sine pozitive şi la creşterea nivelului
stimei de sine.
Autoghidarea (standardele după care se orientează fiecare persoană în activitate) are un rol important în
dinamica stimei de sine.

Tema
"Autoportretul"

Realizează-ţi portretul din elemente care îţi plac la propria persoană şi care ai constatat că le plac şi celor din anturajul
tău.
6
Valorizarea personală

"Nu există sursă mai mare de satisfacţii decât aceea de a te simţi opera propriei tale personalităţi şi sculptor al propriei
tale fiinţe".
(Vasile Pavelcu, "Invitaţie la cunoaşterea de sine", 1970, p.130)

Concepte cheie
self - management
autoafirmare
încredere în sine

Ne putem automodela cum dorim dacă vom şti clar ce dorim cu adevărat şi vom acţiona în sensul dorit.

Self-managementul sau managerierea de sine este un proces de automodelare conştientă. Acesta presupune
cunoaşterea propriului potenţial dar şi folosirea eficientă a oportunităţilor pentru a-l pune în valoare la întreaga
capacitate.
Fiecare individ este unic, el reprezentând o sinteză a moştenirii biologice, sociale, culturale şi genetice. El este
dotat cu un potenţial de creştere şi dezvoltare în plan emoţional, fizic, intelectual, spiritual şi social, dar evoluţia
fiecăruia este şi în funcţie de modul în care ştie să iniţieze schimbări legate de propria persoană şi să acţioneze în acest
sens, ştie să folosească propria experienţă de viaţă sau experienţa altora în procesul de autoafirmare.
Viaţa se prezintă ca o succesiune de eşecuri şi succese a căror analiză contribuie la cunoaşterea resurselor de
care dispunem şi pe care le putem utiliza în proiectele personale.
Exerciţii
Linia vieţii

I. Trasează o linie (cum doreşti, dreaptă, frântă etc) care să reprezinte viaţa ta de la naştere şi până la vârsta la care ai
vrea să ajungi.
Cu o culoare albastră vei marca vârsta la care ai înregistrat eşecurile care ţi-au influenţat într-o măsură mare viaţa, iar
cu o culoare roşie succesele.
II. Notează pe două coloane ce crezi că a favorizat succesele tale şi: ce te-a ajutat să depăşeşti eşecurile(ex. defectele
sau calităţile tale, neşansa sau şansa, absenţa sau existenţa sprijinului familiei şcolii, prietenilor, neîncrederea sau
încrederea în forţele poprii etc.)
III. Caută un coleg în care ai încredere şi purtaţi un dialog despre propria experienţă de viaţă., punând accent pe ceea
ce aţi învăţat din analiza eşecurilor şi succeselor.

Nu uita : Chiar dacă ai avut eşecuri până în prezent dacă te afli aici acum înseamnă că ai găsit puterea şi
resursele să le depăşeşti, ceea ce trebuie să-ţi dea încredere în forţele pe care le ai pentru a depăşi alte posibile
obstacole.
Succesul dorit şi obţinut ne determină să ne autoapreciem pozitiv iar eşecul valorizat ne arată cât de puternici
suntem. Prin competiţia cu alţii şi cu sine, prin acumularea succeselor şi depăşirea eşecurilor, prin asumarea riscurilor
şi acceptarea provocărilor devenim mai puternici.
Pentru ca dorinţa de autoafirmare (satisfacerea trebuinţelor şi atingerea propriilor valori ) care există în fiecare
dintre noi să se împlinească este bine să nu ne lăsăm la voia întâmplării. De multe ori admirăm persoane care au reuşit
în viaţă şi argumentăm că şi-au atins ţelurile pentru că au ştiut ce au vrut şi au făcut totul pentru a se pune în valoare.
Self-managementul presupune cunoaşterea propriului potenţial şi monitorizarea modului de dezvoltare şi
punere în valoare, înseamnă autoconducere, autocontrol în scopul autorealizării.. Fiecare trebuie să-şi planifice viitorul
plecând de la resursele de care dispune şi de la posibilităţile lor de dezvoltare, făcând alegeri realiste bazate pe
concordanţa dintre potenţial şi ofertă.
Elaborarea propriului proiect de viaţă presupune existenţa abilităţilor de formulare a obiectivelor realiste, de
apreciere corectă a propriului potenţial şi de identificare a oportunităţilor de autorealizare. Toate acestea sunt posibile
prin antrenament.

Exerciţii
Linia vieţii - continuare

IV. Marchează pe linia viitorului obiectivele importante pe care ai vrea să le realizezi şi vârsta la care ai vrea să se
întâmple.
V. Marchează pe linia viitorului obiectivele importante pe care ai vrea să le realizezi şi vârsta la care ai vrea să se
întâmple.
7
VI. Alege unul dintre obiectivele de pe linia vieţii tale şi stabileşte ce paşi ar trebui să parcurgi pentru a-l putea realiza
VII. Reprezintă într-un desen imaginea de sine şi nivelul stimei de sine după atingerea acestui obiectiv.
VIII. Întocmeşte o listă cu calităţile pe care le ai şi care te-ar putea ajuta să-ţi atingi obiectivul ales.
IX. Precizează un aspect din experienţa ta de viaţă care facilitează drumul spre obiectivul ales.
X Ce ar trebui să întreprinzi acum ca să poţi realiza obiectivul propriu ?
XI. Menţionează persoane şi instituţii care te-ar putea sprijini.
XII. Ce te-ar putea împiedica în atingere obiectivului propus ?
XIII. Discută cu o persoană de încredere temerile tale legate de obstacolele care pot bloca îndeplinirea acestor
obiective şi găsiţi împreună soluţiile de depăşire.
De reţinut:
Nu este suficient doar să faci proiecte ci trebuie să şi acţionezi pentru realizarea lor.
Depinde de tine să te pui în valoare , de aceea este bine să acţionezi ca cei din jur să vadă ceea ce este bun în tine.
Oportunităţi există dar trebuie să înveţi să le foloseşti.