SEMINARUL NR.

10 ALGEBRĂ LINIARĂ 1

1. Limite de şiruri ı̂n Rk

Exerciţiul ³1. Să se calculeze limita şirurilor´ cu termenul general:
1!+2!+...+n! 22 +42 +...+(2n)2 2
a) xn = , 12 +32 +...+(2n−1)2 ∈ R , n ∈ N, (R : (0, 1))
à (2n)! !
n
C2n n + 1 X 3k 3n
n ³ n n
´
C2n C2n
b) xn = , , ∈ R 3
, n ∈ N, Ind. şirul 2n &, 2n < √ 1
2 2 2n+1
22n 3n+1 k=1 k n!
µ ³ ¶
n cos nπ ´n (−1)n + 1
c) xn = 1 + (−1) , 1 + , 2
∈ R3 , n ∈ N,
µ p n n ¶
1 + 2p + ... + np n p π π π
d) xn = p+1
, √n
n!
, n! sin 2 sin 3 ... sin n ∈ R3 , n ∈ N∗ ,
n

³√ √ p n ´
n π π π
e) xn = n
n, n!, sin 2 sin 3 ... sin n ∈ R3 , n ∈ N∗ .
n

Indicaie. Se foloseşte teorema 13.4 din curs.

2. Limite de funcţii
Exerciţiul 2. Folosind una din caracterizările limitei unei funcţii ı̂ntr-un punct, să
se arate că
a) lim (2x + 1) = 5,
x→2
1
b) lim x cos = 0,
x→0 x
c) f (x) = sign x nu are limită ı̂n x = 0.
d) lim (2x2 + 1) = 9,
x→2
1
a) lim 2 = 1.
x→1 x

Rezolvare. În aplicaţii cel mai uşor este să folosim caracterizarea limitei cu ε − δ.
a) ∀ε > 0, ∃δ > 0 : |x − 2| < δ ⇒ |2x + 1 − 5| < ε.
ε
|2x + 1 − 5| = |2x − 4| = 2 |x − 2| < 2δ < ε ⇒dacă alegem, de exemplu, δ =
2
inegalitatea are loc, de unde rezultă a).
c) Presupunem că lim sign x = l. Cum
½ x→0
1, pentru x ≥ 0,
f (x) = sign x = ⇒ −1 ≤ f (x) ≤ 1 ⇒ −1 ≤ l ≤ 1.
−1, pentru x < 0,
Fie ε = 12 ⇒ ∃δ > 0 : |x| < δ ⇒ |f (x) − l| < 12 ⇒ dacă f (x) = 1 ⇒ |1 − l| < 12 ;
dacă f (x) = −1 ⇒ |−1 − l| < 12 ⇔ |1 + l| < 12 .
Dar 2 = |(1 − l) + (1 + l)| ≤ |1 − l| + |1 + l| < 12 + 12 = 1, absurd. Rezultă că f
nu are limită ı̂n x = 0.
 SEMINARUL NR. 10 ALGEBRĂ LINIARĂ 2

Exerciţiul 3. Să se stabilească dacă următoarele funcţii au limită ı̂n punctul x0

indicat: ½
3x − 2 pentru x ≤ 0
a) f : R → R, f (x) = , x0 = 0,
⎧ −2 pentru x > 0
⎨ 1 pentru x < 0
⎪
b) f : R → R, f (x) = x2 , x0 = 0,
⎪ 1
⎩ − pentru x > 0
½ x3
3x + 2 pentru x ≤ 3
c) f : R → R, f (x) = , x0 = 3,
5x + 1 pentru x > 3
(
|x|
d) f : R → R, f (x) = x + pentru x 6= 0 , x = 0.
x 0
1 pentru x = 0

Limite remarcabile.
sin x sin u(x)
1. lim = 1, lim = 1 dacă lim u(x) = 0,
x→0 x x→a u(x) x→a

tg x tg u(x)
2. lim = 1, lim = 1 dacă lim u(x) = 0,
x→0 x x→a u(x) x→a

arcsin x arcsin u(x)

3. lim = 1, lim = 1 dacă lim u(x) = 0,
x→0 x x→a u(x) x→a

arctg x arctg u(x)

4. lim = 1, lim = 1 dacă lim u(x) = 0,
x→0 x x→a u(x) x→a

µ ¶x µ ¶u(x)
1 1
5. lim 1 + = e, lim 1 + = e dacă lim u(x) = ±∞,
x→0 x x→a u(x) x→a

ln(1 + x) ln(1 + u(x))

6. lim = 1, lim = 1 dacă lim u(x) = 0.
x→0 x x→a u(x) x→a

Exerciţiul 4. Să se calculeze următoarele limite:

x+1 −x3 + 1 x2 + 1
a) lim , b) lim , c) lim , d) lim1 log 1 x,
x→∞ 2x2 − 3x x→−∞ 2x2 − 3x x→∞ 2x2 + 3x x→ 4 2

sin x + sin 2x
e) lim log 1 x, f) lim lg x, g) lim ln x, h) lim ,
x→3 2 x&0 x→∞ x→0 x
1 − sin x sin(x sin(2x sin 3x)) sin π(x + 1)
i) limπ , j) lim , k) lim √ ,
x→ 2 (π − 2x)2 x→0 x3 x→−1 3
x+1
 SEMINARUL NR. 10 ALGEBRĂ LINIARĂ 3

arcsin(x2 − 9) arcsin(1 − 3x) sin(tg 2x)

l) lim , m) lim1 , n) lim ,
x→3 arctg(x2 − 4x + 3) 2
x→ 3 tg(9x − 1) x→0 tg(arcsin 3x)
ln(1 + arctg 2x) ln(1 + tg(x + 1)) etg 3x − 1
o) lim , p) lim , q) lim ,
x→0 ln(1 + tg 3x) x→−1 ln(1 + arcsin 3(x + 1)) x→0 2x
earcsin 3x − 1 23x − 2x xm − 1
r) lim , s) lim 4x , t) lim ,
x→0 2x x→0 2 − 23x x→1 xn − 1
h ³π ´i sin1 x µ ¶ sin x
sin x x−sin x ¡√ ¢tg 3x
u) lim tg +x , v) lim , w) limπ 3 tg x ,
x→0 4 x→0 x x→ 6
1 ³ 1 1
´
x) lim xx , y) lim 2 ln(cos x), z) lim x2 e x − e x+1 .
x&0 x→0 x x→∞

Exerciţiul 5. Folosind una din caracterizările limitei unei funcţii ı̂ntr-un punct, să
se arate că
a) lim (3 + 2xy) = 7,
(x,y)→(1,3)
x 3
b) lim 2
= ,
(x,y)→(3,2) y 4
x2 y
c) lim = 0.
(x,y)→(0,0) x2 + y 2

Rezolvare. În aplicaţii cel mai uşor este să folosim caracterizarea limitei cu ε − δ.
a) Observăm că funcţia a cărei limită se calculează este definită pe R, deci (1, 3)
aparţine mulţimii depdefiniţie. (! este suficient să fie punct de acumulare).
∀ε > 0, ∃δ > 0 : (x − 1)2 + (y − 3)2 < δ ⇒ |3 + 2xy − 9| < ε.
|3 + 2xy − 9| = |2xy − 6| = 2 |xy − y − 3x + 3 + y − 3 + 3x − 3| =
= 2 |(x − 1) (y − 3)
p+ (y − 3) + 3(x − 1)| ≤ 2 |x − 1| |yp − 3| + 2 |y − 3| + 3 |x − 1|
Dar |x − 1| ≤ (x − 1) + (y − 3) < δ, |y − 3| ≤ (x − 1)2 + (y − 3)2 < δ ⇒
2 2

|3 + 2xy − 9| ≤ 2 |x − 1| |y − 3| + 2 |y − 3| + 3 |x − 1| ≤ δ2 + 2δ + 3δ = 5δ + δ 2 < ε
Putem lua δ ∈ (0, 1) ⇒ δ 2 ≤ δ ⇒ |3 + 2xy − 9| ≤ 6δ < ε
Alegem 0 < δ < 6ε < 1 şi rezultatul este demonstrat.

Exerciţiul 6. Să se stabilească dacă există limitele iterate şi limita globală ı̂n origine
pentru următoarele funcţii:
xy
a) f : R2 \ {(0, 0)} → R, f (x, y) = 2 ,
x + y2
1 1
b) f : R2 \ {(0, 0)} → R, f (x, y) = x sin + y cos ,
y x
2 2
x y
c) f : R2 \ {(0, 0)} → R, f (x, y) = 2 2 ,
x y + x2 − y 2
 SEMINARUL NR. 10 ALGEBRĂ LINIARĂ 4

1 1
d) f : R2 \ {(0, 0)} → R, f (x, y) = (x + y) cos cos ,
y x
3 2 2 3
x y sin y + x y sin x
e) f : R2 \ {(0, 0)} → R, f (x, y) =
x4 + y 4
xy
Rezolvare. a) Limitele iterate ı̂n origine: lim lim 2 = lim 0 = 0,
x→0 y→0 x + y 2 x→0
xy
lim lim = lim 0 = 0.
y→0 x→0 x2 + y 2 y→0
1λ
λ2
Observăm că pentru (x, y) = ( n1 , nλ ) → 0 ⇒ f ( n1 , nλ ) = ¡ ¢2 n n ¡ ¢2 =
1
+ nλ 1 + λ2
n
rezultă că nu există limita funcţiei f ı̂n (0, 0), deoarece depinde de panta dreptei pe
care şirul se deplasează spre origine.
Exerciţiul 7. Fie câmpul scalar f : R2 \ {(x, y) ∈ R2 : x − y = 0} → R, f (x, y) =
x2
. Să se studieze existenţa limitei funcţiei f ı̂n punctul (0, 0).
x+y
Rezolvare. (0, 0) este puunct de acumulare pentru R2 \ {(x, y) ∈ R2 : x − y = 0} .
Încercăm x = r cos ϕ, y = r sin ψ ⇒
r2 cos2 ϕ r cos2 ϕ
lim = lim =0
r→0 r cos ϕ + r sin ϕ r→0 cos ϕ + sin ϕ
De aici rezultă că s-ar putea ca limita ı̂n (0, 0) să fie 0. Observăm că pentru
1
n2
(x, y) = ( n1 , n1 ) →0⇒ f ( n1 , n1 ) = 1 1 = 1
2n
→ 0, pentru (x, y) = ( n1 , −n+1
n2
)→0
n
+ n
1 1
n2
⇒ f ( n1 , −n+1
n2
)= 1 = n2
n−n+1 = 1 9 0, rezultă că nu există limita funcţiei f ı̂n
n
+ −n+1
n2 n2

(0, 0).
Exerciţiul 8. Fie câmpul scalar f : R2 \ {(x, y) ∈ R2 : x + y = 0} → R, f (x, y) =
x−y
. Să se studieze existenţa limitei funcţiei f ı̂n punctul (0, 0).
x+y
Rezolvare. (0, 0) este puunct de acumulare pentru R2 \ {(x, y) ∈ R2 : x + y = 0} .
Încercăm x = r cos ϕ, y = r sin ϕ ⇒
r cos ϕ − r sin ϕ cos ϕ − sin ϕ cos ϕ − sin ϕ
lim = lim = , rezultă că nu există
r→0 r cos ϕ + r sin ϕ r→0 cos ϕ + sin ϕ cos ϕ + sin ϕ
limita ı̂n (0, 0).
Altfel, folosim şirurile (x, y) = ( n1 , n1 ) → 0 ⇒ f ( n1 , n1 ) = 0 → 0, pentru (x, y) =
1
( n2 , n1 ) → 0 ⇒ f ( n2 , n1 ) = 2
n
1 = 1
2
9 0, rezultă că nu există limita funcţiei f ı̂n
n
+ n
(0, 0).
 SEMINARUL NR. 10 ALGEBRĂ LINIARĂ 5

2 xy 2 + x2 y
Exerciţiul 9. Fie câmpul scalar f : R \ {(0, 0)} → R, f (x, y) = . Să se
x2 + y 2
studieze existenţa limitei funcţiei f ı̂n punctul (0, 0).
x+y
Exerciţiul 10. Fie câmpul scalar f : R2 \ {(0, 0)} → R, f (x, y) = . Să se
x2 + y 2
studieze existenţa limitei funcţiei f ı̂n punctul (∞, ∞).

Rezolvare. ∞ este punct de acumulare pentru mulţimea R2 \ {(0, 0)} . Alegem

2n
şirul (n, n) → (∞, ∞) ⇒ lim = 0. Deci s-ar putea ca limita căutată să fie 0.
n→∞ 2n2
Demonstrăm că este 0 cu ajutorul caracterizării limitei cu ε − δ.
∀ε > 0, ∃δ > 0 : |x| > δ, |y| > δ ⇒ |f (x, y)µ − 0| < ε.¶
|x| + |y| 1 1 1 1
|f (x, y) − 0| = |f (x, y)| ≤ ≤ + < < ε,
2 |x| |y| 2 |x| |y| δ
1
(deoarece x2 + y 2 ≥ 2 |x| |y|). Alegem δ > .
ε
(x − 1)y 2
Exerciţiul 11. Fie câmpul scalar f : R2 \ {(1, 0)} → R, f (x, y) = . Să
(x − 1)2 + y 2
se studieze existenţa limitei funcţiei f ı̂n punctul (1, 0).

Exerciţiul 12. Să se studieze lim f (x, y) pentru următoarele funcţii:

(x,y)→(0,0)
x−y x2 − y 2 xy
a) f (x, y) = , b) f (x, y) = , c) f (x, y) = ,
|x| + |y| |x| + |y| |x| + |y|
x2 + y 2 x+y
d) f (x, y) = , e) f (x, y) = √ √ , f) f (x, y) = x2 + y 2 ,
|x| + |y| x+ y
1
x2 y
g) f (x, y) = (1 + x2 |y|) x2 +y2 , h) f (x, y) = (x2 + y 2 ) ,
1 1
i) f (x, y) = x sin cos ,
x y