LUCRARE EXAMEN

NEGOCIERILE PENTRU PĂRĂSIREA UNIUNII EUROPENE DE CĂTRE

MAREA BRITANIE

Cluj-Napoca
2022

CUPRINS

1. INTRODUCERE ........................................................................... pag. 3

2. ETAPELE NEGOCIERII ........................................................... pag. 3

1
3. DESFĂȘURAREA NEGOCIERILOR ........................................ pag. 4
4. STRATEGIILE FOLOSITE......................................................... pag. 9
5. REZULTATE NEGOCIERILOR................................................. pag. 10
6. DOCUMENT DE POZIȚIE ......................................................... pag. 11
7. BIBLIOGRAFIE........................................................................... pag. 14

2
 1. Introducere

Negocierile pentru părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie s-au desfășurat între
2017 și 2019, și au apărut în urma invocării de către Parlamentul Marii Britanii a articolului 50
din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Decizia retragerii Regatului Unit din Uniunea
Europeană a survenit în urma unui Referendum despre calitatea de membru în UE, organizat în
UK, în data de 23 iunie 2016. În cadrul acestor negocieri au participat negociatori atât din partea
Uniunii Europene, cat și din partea Regatului Unit. Subiectul acestor negocieri a fost părăsirea,
în condiții optime, și cu un acord comun, benefic ambelor părți, a Uniunii Europene de către
Marea Britanie. Aceste negocieri se încadrează în tipul negocierilor bilaterale, mai specific, cele
integrative.

2. Etapele negocierilor

Pentru început, etapa de prenegocieri a reprezentat-o întâlnirea informală a celor 27 de șefi

de stat și de guvern din Uniunea Europeană, din 29 iunie 2016. In acest cadru, cei 27 de lideri și
președinți ai Consiliului European și ai Comisiei au declarat ca sunt pregătiți să înceapă
negocierile cu Regatul Unit. Totodată, startul acestor perioade de negocieri a fost dat de Regatul
Unit, atunci când a transmis notificarea de retragere în temeiul articolului 50, în data de 29
martie 2017.

A doua etapă, cea a negocierilor propriu-zise dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană a
început în data de 19 iunie 2017, cu prima rundă de negocieri, la Bruxelles. Acestei prime runde
de negocieri i-au urmat altele șase, însumând, în total, șapte runde de negocieri dintre Marea
Britanie și Uniunea Europeană, ținute la Bruxelles, pe parcursul celor trei ani, 2017-2019. Astfel,
a doua rundă de negocieri a avut loc în data 20 iulie, și a ținut patru zile. A treia rundă a început
în data de 28 august și s-a încheiat în 31 august. A patra rundă de negocieri a început la 25
septembrie si s-a desfășurat pe parcursul a patru zile. Cea de-a cincea rundă de negocieri pentru
Brexit a început la 9 octombrie si s-a încheiat în 12 octombrie. A șasea rundă de negocieri a
început la 9 noiembrie 2017 si a ținut două zile. Cea de-a șaptea rundă a avut loc între 6 și 9
februarie 2018 la Bruxelles și a fost prima din faza a doua a discuțiilor. Aceasta a doua faza a
fost reprezentată de discuțiile cu privire la acordul de retragere dintre Uniunea Europeana si
Marea Britanie, acord care a fost ratificat in forma sa finală de către UK in 23 ianuarie 2020 si de
către UE in 29 ianuarie 2020.

3
 În final, a treia etapă a acestor negocieri, etapa postnegociere a fost reprezentată de discuții
referitoare la viitoarele relații UE-Marea Britanie după retragerea acesteia din urmă din Uniunea
Europeană.

3. Desfășurarea negocierilor

Așadar, evenimentul premergător negocierilor propriu-zise a fost invocarea articolului 50 din

Tratatul privind Uniunea Europeană de către guvernul Regatului Unit. Acest lucru a fost necesar,
deoarece referendumul prin care poporul britanic și-a exprimat opțiunea de a se retrage din UE
nu era obligatoriu din punct de vedere juridic, însă membrii Parlamentului au respectat dorința
alegatorilor. Grupurile cheie în aceste negocieri din partea Uniunii Europene sunt Consiliul
European, Parlamentul European și Comisia Europeană. Dintre acestea, din echipa de
negociatori a Uniunii Europene au făcut parte Donald Tusk (Președintele Consiliului), Jean-
Claude Juncker (Președintele Comisiei), Michel Barnier (Negociatorul șef european). Echipa de
negociere a Marii Britanii a fost compusă din Theresa May(Prim-ministru), Boris Johnson(Prim-
ministru), Olly Robbins (Consilierul pentru Europa al primului ministru), David Frost
(Consilierul pentru Europa al primului ministru), Steve Barclay (Secretar de Stat), David Davis
(Secretar de stat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeana/ Negociatorul șef britanic)

În ceea ce privește obiectul acestor negocieri, există numeroase probleme care au fost
discutate și negociate, printre care: comerțul liber între statele membre ale UE; faptul ca
întreprinderile din statele membre sunt supuse reglementărilor UE; libertatea de circulație a
cetățenilor UE. Toți aceștia au fost factori importanți care au condus la votul Brexit și au fost
esențiali pentru negocierile care au avut loc între Regatul Unit și UE.

Două dintre cele mai importante probleme si obiectul multor dezacorduri sunt comerțul și
imigrația. Astfel, Regatul Unit dorea să păstreze relația comercială cu membrii UE, dar să
schimbe semnificativ regulile privind libera circulație a persoanelor între UE și Regatul Unit. 1.
Însă UE avea o altă perspectiva asupra acestui punct, și considera că, pentru ca Regatul Unit să
aibă acces la piața unică trebuie să accepte toate cele patru libertăți ale UE, inclusiv libertatea de
circulație. Altă problema pe care a ridicat-o UK este că Regatul Unit plătea mai mult în bugetul
UE decât primea înapoi în reduceri și alte plăți către sectoarele economiei britanice. De

1
UK Parliament, Brexit: the talks begin, 2017, https://commonslibrary.parliament.uk/research-briefings/cbp-8017/,
accesat în 1 iunie 2022.

4
asemenea, susținătorii ieșirii din UE s-au plâns de reglementările covârșitoare impuse de UE,
inclusiv standardele de mediu, regulile de siguranță a produselor și condițiile minime de muncă
pentru angajați. În acest caz, UE ar fi putut continua să impună anumite reglementări după Brexit
în schimbul accesului Regatului Unit la piața unică.

Principala problemă pe care Regatul Unit a ridicat-o și care a reprezentat cea mai mare parte
a programului pro-Brexit a constituit-o stoparea valului de imigranți din Europa, dar barierele în
calea liberei circulații a persoanelor au afectat ambele părți în negociere. Milioane de cetățeni din
Regatul Unit trăiesc și muncesc în Europa, iar chiar cei mai puternici susținători ai Brexit-ului au
dorit ca aceștia să-și păstreze drepturile.2

În acest context a avut loc prima întâlnire si prima runda de negocieri dintre negociatorii șefi,
David Davis pentru Regatul Unit și Michel Barnier pentru UE in data de 19 iunie 2017. Această
întâlnire s-a concentrat pe acordul asupra calendarului, structurii și priorităților inițiale ale
negocierilor. Încă de la început, au existat diferențe în pozițiile de plecare ale celor două părți cu
privire la drepturile cetățenilor și la reglementarea financiară, dar a existat un acord asupra
necesității de a găsi o soluție la problema frontierei irlandeze pentru a nu pune în pericol acordul
de pace.3

În acest stadiu de început, UE a propus o abordare treptată a negocierilor, începând cu trei

domenii prioritare: drepturile cetățenilor, o reglementare financiară și granița Irlanda/Irlanda de
Nord, trecând la viitoarea relație a Regatului Unit cu UE. De asemenea, în acest stadiu s-a pus
problema a doua faze a acestor negocieri, faza 1 având ca subiecte de discuție drepturile
cetățenilor, reglementarea financiară, granița Irlanda/Irlanda de Nord și „alte probleme de
separare”, inclusiv Euratom și acordurile cu terți ale UE, iar faza 2 va reprezenta discuțiile
despre o relație viitoare și aranjamente tranzitorii.

Runda a doua de negocieri, purtată la Bruxelles intre 17 și 20 iulie a vizat în cea mai mare
parte înțelegerea pozițiilor celeilalte parți. În ceea ce privește drepturilor cetățenilor, au existat
atât puncte de acord cat si de dezacord între cele doua parți. Ambele au convenit că drepturile
cetățenilor sunt o prioritate. Există un acord larg cu privire la cetățenii UE și faptul că aceștia dar
și membrii de familie ai lor ar trebui să fie protejați, dar domeniile de dezacord includ
2
Harvard Business Review, A Definitive Guide to the Brexit Negotiations, Deepak Malhotra, 2016,
https://hbr.org/2016/08/a-definitive-guide-to-the-brexit-negotiations, accesat în 1 iunie 2022.
3
Ibidem

5
modalitatea de garantare a acestor drepturi, drepturile viitorilor membri ai familiei și exportul
anumitor beneficii sociale. Legat de problema financiară, Guvernul Regatului Unit a recunoscut
că acesta are obligații financiare față de UE care vor supraviețui retragerii acesteia și viceversa și
că acestea trebuie rezolvate. În discuțiile despre granița irlandeză, s-au făcut progrese în sensul
că ambele părți s-au angajat să păstreze Zona de călătorie comună și Acordul de Vinerea Mare.
Niciuna dintre părți nu a publicat un document de poziție cu privire la aceste probleme.

Discuțiile pe diferite subiecte de interes pentru ambele părți s-au continuat și in a treia rundă
de negocieri, care a avut loc în perioada 28-31 august 2017. În ceea ce privește drepturile
cetățenilor, s-au discutat aspecte neacoperite in runda precedenta, cum ar fi calificările
profesionale și drepturile economice. Au existat si discuții pe tema Irlanda/Irlanda de Nord și
guvernanța generală a acordului de retragere. Au fost discutate, de asemenea, Euratom, bunurile
introduse pe piață, procedurile UE în curs, cooperarea judiciară în materie civilă și penală.

A patra rundă de negocieri de retragere s-a desfășurat între 25 și 28 septembrie 2017. Opinia
generală a UE în acest moment a fost că nu s-au înregistrat suficiente progrese pentru ca
negocierile să treacă la discuții despre viitoarele relații ale Regatului Unit cu UE. Domeniile în
care rămân probleme includ reîntregirea familiei, exportul de prestații de securitate socială și
procedurile administrative. Păstrarea Cardului european de asigurări de sănătate pentru toți
cetățenii Regatului Unit – nu doar pentru cei care locuiesc în UE după Brexit – a fost amânată
până la următoarea fază a negocierilor. Cele două părți au convenit că, după Brexit, Regatul Unit
va aplica conceptele de drept comunitar utilizate în acordul de retragere în conformitate cu
jurisprudența CJUE la punctul de plecare. Dar guvernul Regatului Unit nu este de acord că CJUE
ar trebui să aibă un rol în asigurarea acestui lucru, insistând că instanțele din Regatul Unit vor
aplica drepturile cetățenilor.4

Cea de-a cincea rundă de negocieri pentru Brexit a avut loc în perioada 9-12 octombrie. S-au
înregistrat unele progrese în domeniul drepturilor cetățenilor și al frontierei irlandeze. Astfel,
ambele părți au convenit să protejeze pensiile, drepturile existente de îngrijire a sănătății și
viitoarele costuri de securitate socială ale cetățenilor UE care locuiesc în Regatul Unit și ale
cetățenilor britanici care locuiesc în alte state ale UE. Însă, in acest stadiu au rămas dezacorduri
cu privire la termenii specifici reîntregirii familiei și exportul prestațiilor de securitate socială
4
UK Parliament, Brexit: the September negotiations, 2017, https://commonslibrary.parliament.uk/research-
briefings/cbp-8104/, accesat în 1 iunie 2022.

6
după Brexit. Privitor la granița cu Irlanda, negociatorii au anunțat progrese în ceea ce privește
convenirea principiilor comune privind continuarea Zonei de călătorie comune și cartografierea
zonelor de cooperare care operează pe o bază Nord-Sud. Aici a apărut perspectiva unui scenariu
„fără acord”, iar Guvernul Regatului Unit a fost chestionat cu privire la pregătirile sale pentru
această eventualitate.

Cea de-a șasea rundă de negocieri pentru Brexit a avut loc la 9 și 10 noiembrie 2017. Această
rundă a fost neprogramată, dar a fost considerată necesară de ambele părți, având în vedere lipsa
relativă de progres în rundele precedente. În această runda s-au înregistrat unele progrese în ceea
ce privește drepturile cetățenilor și cele două părți caută soluții politice la unele probleme
nesoluționate. Discuțiile au vizat opțiunile de soluționare a unor chestiuni precum reîntregirea
familiei, exportul de prestații de securitate socială și rolul Curții de Justiție a UE.

Mai departe, la 15 decembrie 2017, Comisia Europeană a confirmat că s-au făcut suficiente
progrese in negocierile privind Brexit pentru ca UE și Regatul Unit să treacă la faza a doua a
negocierilor. Astfel, negociatorii s-au pus de acord cu privire la mai multe subiecte din viitorul
acord de retragere. În acest caz, s-a decis ca CJUE sa aibă influență indirectă în sensul că
instanțele din Regatul Unit vor lua în considerare jurisprudența CJUE. Timp de opt ani după
Brexit, instanțele din Marea Britanie vor putea, dacă vor, să se adreseze CJUE pentru o
interpretare a drepturilor cetățenilor. De asemenea, Comisia Europeană și o autoritate națională
independentă din Regatul Unit vor monitoriza punerea în aplicare a drepturilor cetățenilor.

În ceea ce privește drepturile cetățenilor, dar și libertatea de circulație a persoanelor, cetățenii

UE și membrii familiei lor vor avea un formular de cerere pentru a se înregistra pentru statutul în
Regatul Unit și vor avea doi ani pentru a se înregistra la un cost redus. Drepturile viitoare de
reunire a familiei vor depinde de circumstanțele familiei la acel moment: soții preexistenți se vor
putea alătura partenerului lor după Brexit în aceleași condiții ca legislația actuală a UE, dar
viitorii parteneri sau soți ar fi supuși legislației naționale privind imigrația. Cetățenii UE sau
Marea Britanie care sunt plecați din țara gazdă pentru mai mult de cinci ani vor pierde drepturile
de ședere.

Referitor la problemele financiare, s-a hotărât ca niciun stat membru al UE nu ar trebui să

plătească mai mult sau să primească mai puțin din cauza retragerii Regatului Unit din UE,
Regatul Unit ar trebui să-și plătească partea din angajamentele asumate în timpul aderării sale, și

7
de asemenea Regatul Unit nu ar trebui să plătească nici mai mult, nici mai devreme decât dacă ar
fi rămas stat membru.

În cadrul negocierilor pentru proiectul de acord de retragere din martie 2018 publicat de
Comisie, au existat două probleme. Pe de o parte, negocierile privind Acordul de retragere,
deoarece acestea aveau sa producă un text obligatoriu din punct de vedere juridic care ar fi
trebuit ratificat de ambele părți. Iar pe de alta parte, negocierile subliniau, în termeni largi, forma
negocierilor parteneriatului viitor pe care Regatul Unit și UE speră să le încheie odată ce Regatul
Unit nu va fi mai mult un stat membru. Ambele trebuie să fie finalizate în conformitate cu
prevederile articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană.5

Cea de-a șaptea rundă de negocieri pentru Brexit a avut loc între 6 și 9 februarie 2018 la
Bruxelles și a fost prima din faza a doua a discuțiilor. În special, UE și Regatul Unit s-au
concentrat pe trei aspecte: perioadă de tranziție, Irlanda, în special în ceea ce privește soluțiile
pentru evitarea unei granițe dure, și acordul de retragere.

În continuare, la 28 februarie, Comisia Europeană a publicat un draft al Acordului de

retragere dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Acesta constă din șase părți și un protocol
privind Irlanda/Irlanda de Nord. În urma negocierilor care au avut loc în perioada 13-19 martie
2018, negociatorii UE și Marea Britanie au prezentat o versiune a proiectului de Acord de
retragere care arată progresele realizate până acum în cadrul discuțiilor. În aceasta versiunea a
Acordului de retragere, ambele părți au convenit asupra unor puncte, și anume: drepturile
cetățenilor, decontare financiară, perioadă de tranziție, probleme de separare.

Mai departe, la 20 martie 2019, din cauza imposibilității de a ajunge la un consens cu privire
la textul final al Acordului de Retragere, UK cere ca termenul sa fie extins, iar Consiliul
European acceptă această extindere a perioadei. Însă, in perioada următoare urmează alte două
cereri de prelungire a termenului din partea Marii Britanii, prima în 5 aprilie, cerere acceptată, iar
termenul este prelungit pana la 31 octombrie iar a doua în 19 octombrie, cerere de asemenea
acceptată, ultimul termen urmând sa fie 31 ianuarie 2020.

5
UK Parliament, The October 2019 EU UK Withdrawal Agreement, 2019,
https://commonslibrary.parliament.uk/research-briefings/cbp-8713/, accesat în 2 iunie 2022.

8
 Negocierile se sfârșesc odată cu ratificarea de către cele doua părți ale acordului de retragere,
acord la care s-a ajuns în urma unor negocieri intense, care s-au soldat cu un consens la nivelul
negocierilor la 17 octombrie 2019. Acesta a fost ratificat la 29 ianuarie 2020 de către UK si la 30
ianuarie 2020 de către UE, iar la 31 ianuarie 2020, Marea Britanie părăsește Uniunea
Europeana.6

4. Strategiile folosite

Referitor la strategia care a dominat aceste negocieri de retragere din Uniunea Europeană,
atât de partea UE cât și de partea Marii Britanii, aceasta a fost una de tip colaborativ (win-win),
întrucât principalul obiectiv al ambelor echipe de negociatori a fost părăsirea UE în condiții
optime de către UK, și păstrarea unor relații post-brexit benefice ambelor părți. Însă, pe parcursul
negocierilor, cele două părți au recurs la folosirea unor strategii de negociere diferite, care să le
reprezinte interesele în modul cel mai eficient. Marea Britanie, pe de o parte, a folosit o strategie
de negociere dură, în principal deoarece nu a vrut sa permită libera circulație a persoanelor între
Regatul Unit și UE, motiv pentru care s-a ajuns in mod anevoios la un acord intre cele doua.7

Această abordare a UK de negocieri dure a fost influențată de o serie de factori culturali, și

anume socializarea slabă a țării în UE, percepțiile exagerate asupra propriilor capacități,
ideologia politică conservatoare predominantă și o preferință de lungă durată pentru strategiile
diplomatice de tip “divide and rule”.8 Acești factori nu numai că i-au predispus pe negociatorii
din Marea Britanie să opteze pentru strategii de negociere mai dure, dar au contribuit și la o
percepție greșită că Marea Britanie deținea mai multă putere de negociere decât era de fapt cazul.
Astfel, Regatul Unit a urmat incontestabil o strategie de negociere dură dintr-o poziție de relativă
slăbiciune, întrucât, deși acesta este un actor economic și politic major, este mai slab din punctul
de vedere al capacității materiale în comparație cu UE. În ciuda acestui fapt, poziția Regatului
Unit arată toate semnele distinctive ale negocierilor dure: o portretizare negativă a celeilalte
6
Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Brexit- Timeline, 2020,
https://www.consilium.europa.eu/en/policies/eu-uk-after-referendum/, accesat în 2 iunie 2022.

7
Ursula F Ott, Pervez N Ghauri, „Brexit negotiations: From negotiation space to agreement zones”, în Journal of
International Business Studies, 50, , 2019, pp. 139-140.

8
Benjamin Martill, „Hard bargaining dies hard: the cultural factors behind Britain’s
ill-suitedBrexit negotiation strategy”, în British Politics and Policy at LSE, 2020, pp. 1-2.

9
părți, lipsa dorinței de a face concesii, emiterea de cereri nerealiste, amenințări frecvente de a
renunța la discuții, absența de argumentare și comunicare minimă. 9

Pe de altă parte, UE a folosit o strategie optimă, aceea de a propune moduri de a încheia un

acord echitabil încă de la început. Mai exact, negociatorii din partea Uniunii Europene au pus de
la început cărțile pe masa, prin publicarea strategiei lor și actualizarea periodică a informațiilor
despre abordarea lor pe site-urile acestora cu informații justificative privind situația juridică
după retragere, soluții provizorii pentru exporturi, drepturi de proprietate intelectuală etc. 10

5. Rezultatele negocierilor

Negocierile intense din perioada 2017-2019 s-au sfârșit in 2020, când cele doua părți au
ajuns după multe deliberări si discuții la un consens cu privire la toate punctele aduse in discuție.
Astfel, la 17 octombrie 2019, Comisia Europeană și negociatorii din Regatul Unit ajung la un
compromis cu privire la textul acordului de retragere. Aceasta nouă formă a textului, care a fost
acceptată de ambele părți, clarifică toate probleme ridicate în timpul negocierilor, printre care
unele de o importanță deosebită pentru viitorul Marii Britanii, dar și al relației post-brexit dintre
aceasta si Uniunea Europeană. În ceea ce privește drepturile cetățenilor, libera circulație a
acestora va continua până la sfârșitul perioadei de tranziție, fapt ce va permite cetățenilor UE și
Regatului Unit să se deplaseze între Marea Britanie și statele membre ale UE.11

De asemenea, după prima rundă de negocieri de retragere, Regatul Unit și UE au stabilit o

abordare comuna pentru soluționarea financiară în raportul acestora din decembrie 2017.
Acordul stabilește angajamentele financiare care vor fi acoperite, metodologia de calcul a cotei
Regatului Unit și programul de plată. De asemenea, UE și Regatul Unit s-au angajat să ajungă la
un viitor acord comercial, iar perioada de tranziție poate fi prelungită cu până la încă doi ani. În
plus, în acord este stipulat faptul că întregul Regat (inclusiv Irlanda de Nord) părăsește uniunea

9
Benjamin Martill, „Cultures of Negotiation: Explaining Britain's Hard Bargaining in the Brexit Negotiations”, în
Dahrendorf Forum IV Working Paper No. 04 14 September 2018, p. 1.

10
Ursula F Ott, Pervez N Ghauri, „Brexit negotiations: From negotiation space to agreement zones”, în Journal of
International Business Studies, 50, , 2019, p. 144.

11
UK Parliament, The October 2019 EU UK Withdrawal Agreement, 2019,
https://commonslibrary.parliament.uk/research-briefings/cbp-8713/, accesat în 2 iunie 2022.

10
vamală a UE. Din punct de vedere juridic, Irlanda de Nord rămâne parte a teritoriului vamal al
Regatului Unit, si va fi inclusă în acordurile de liber schimb din Marea Britanie.12

6. Document de poziție- Marea Britanie

1. Problema

Demersurile făcute de Marea Britanie pentru a părăsi Uniunea Europeana, începute cu

invocarea de către aceasta a articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeana, aduc in
discuție o serie de probleme referitoare atât la acordul de retragere al Regatului Unit, cat si la
relația UE-Marea Britanie ulterioara procesului de părăsire a Uniunii, printre care principalele
puncte pentru care trebuie ajuns la un numitor comun in urma acestor negocieri sunt: drepturile
cetățenilor, granița cu Irlanda si reglementările financiare.

2. Background

Aceasta intenție a Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeana, survine in urma unui
referendum organizat in Marea Britanie, desfășurat la 23 iunie 2016, referendum care a avut ca
rezultat o majoritate de 51,9% pentru părăsirea Uniunii Europene. 13

Astfel, Regatul Unit a decis sa pună capăt acestei cooperări cu Uniunea Europeana, după mai
mult de 40 de ani de colaborare. Se poate observa faptul ca, de la aderarea Marii Britanii la
Comunitatea Economica Europeana in 1973, si pana la momentul acestui referendum, relațiile
Regatului Unit cu celelalte state membre, sub forma Uniunii Europene, au fost tumultoase,
marcate de momente tensionate, dar si înțelegeri si colaborare armonioasa, cu beneficii de
ambele parti.

In ultimele cinci decenii, beneficiile aduse de apartenenta la Uniunea Europeana, au fost

apreciate de britanici. Cu toate acestea, din 1973 si pana in momentul de fata, apartenența Marii
Britanii la Uniunea Europeană a fost o problemă controversată, deoarece politicienii atât de
stânga cat si dreapta, precum și mulți alegători au fost nesiguri in ceea ce privește a fi parte din

12
Ibidem

13
Castlefield, BACKGROUND TO BREXIT, 2019, https://www.castlefield.com/news-media/blog/background-to-
brexit/, accesat în 3 iunie 2022.

11
ceea ce mulți considerau drept un super-stat european condus de tehnocrați care nu pot fi trași la
răspundere.

Așadar, au existat si momente critice de-a lungul istoriei Marii Britanii in calitate de membru
al Uniunii Europene. Tensiunile dintre CEE și Marea Britanie au atins un apogeu în 1984, când
prim-ministrul conservator Margaret Thatcher a susținut reducerea plăților britanice către bugetul
CEE, deoarece, deși era a treia cea mai săracă națiune din Comunitate, plătea mult mai mult în
buget decât alte națiuni. În interesul protejării sectorului financiar al Marii Britanii, David
Cameron, la începutul lui 2013, a ținut un discurs în care a subliniat provocările cu care se
confruntă Europa și a promis că va renegocia aderarea la UE. Pe fundalul tulburărilor economice
din zona euro și al unei crize a migranților, sustinerea ideii de Brexit a crescut. După ce a
câștigat un nou mandat în mai 2015, David Cameron a început să renegocieze relația Regatul
Unit-UE, inclusiv modificări în plățile de asistență socială pentru migranți, garanții financiare și
modalități mai ușoare prin care Marea Britanie poate bloca reglementările UE.14

3. Puncte de acord

În ceea ce privește mărfurile, există un acord, astfel că mărfurile care sunt introduse pe piață
înainte de ziua ieșirii din UE pot fi vândute în continuare în Regatul Unit și Uniune, fără cerințe
sau restricții suplimentare.

De asemenea, există un consens în legătură cu drepturile cetățenilor. Acestea reprezintă o

prioritate - cetățenii UE și membrii de familie ai cetățenilor UE trebuie să fie protejați.

Alt domeniu unde există un acord este acela legat de granița cu Irlanda, unde se dorește
păstrarea Zonei de călătorie comună și a Acordului de Vinerea Mare. Totodată, este neapărat
necesară menținerea procesului de pace în aceasta sferă.

Marea Britanie este de acord cu oferirea pe deplin a drepturilor cetățenilor, un acord în acest
sens va fi încorporat în legislația britanică.

14
History, The History Behind Brexit, The often-rocky relationship between Britain and the European Union
stretches back nearly half a century, Sarah Pruitt, 2019, https://www.history.com/news/the-history-behind-brexit,
accesat în 3 iunie 2022.

12
 De asemenea, există un consens în ceea ce privește protejarea pensiilor, drepturile existente
de îngrijire a sănătății și viitoarele costuri de securitate socială ale cetățenilor UE care locuiesc în
Regatul Unit și ale cetățenilor britanici care locuiesc în alte state ale UE.

4. Puncte de dezacord

În ceea ce privește Cardul european de asigurări de sănătate, Marea Britanie consideră că nu

poate ajunge la un acord prin care doar cetățenii care locuiesc in UE sa îl păstreze, acest lucru
trebuie aplicat si pentru toți cetățenii Regatului Unit.

De asemenea, Regatul Unit nu este de acord ca CJUE să aibă un rol în asigurarea aplicării
conceptelor de drept comunitar utilizate în acordul de retragere. Asigurarea că drepturile
cetățenilor se aplică în mod corect poate fi realizată în mod eficient de către instanțele din
Regatul Unit.

Totodată, Marea Britanie nu poate fi de acord cu Proiectul de lege de ieșire in forma în care a
fost înaintată in acest moment de către Uniunea Europeană, din cauza metodei de calcul, a sumei
totale și gradul de răspundere pentru angajamente precum pensiile UE și proiectele care au
nevoie de finanțare.

În plus, Marea Britanie nu este de acord cu acordarea unor privilegii si imunității doar pentru
o perioada limitată de timp, refuzând propunerea UE pe acest sector, deoarece sfera si durata
unei astfel de perioade pot fi diferite in funcție de numeroși factori.

13
 7. Bibliografie

1. UK Parliament, Brexit: the talks begin, 2017, https://commonslibrary.parliament.uk/research-briefings/cbp-8017/.

2. Harvard Business Review, A Definitive Guide to the Brexit Negotiations, Deepak Malhotra, 2016,
https://hbr.org/2016/08/a-definitive-guide-to-the-brexit-negotiations.
3. UK Parliament, Brexit: the September negotiations, 2017, https://commonslibrary.parliament.uk/research-
briefings/cbp-8104/.
4. UK Parliament, The October 2019 EU UK Withdrawal Agreement, 2019,
https://commonslibrary.parliament.uk/research-briefings/cbp-8713/.

5. Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Brexit- Timeline, 2020,

https://www.consilium.europa.eu/en/policies/eu-uk-after-referendum/.

6. Ursula F Ott, Pervez N Ghauri, „Brexit negotiations: From negotiation space to agreement zones”, în Journal of
International Business Studies, 50, , 2019, pp. 139-140., p.144.

7. Benjamin Martill, „Hard bargaining dies hard: the cultural factors behind Britain’s
ill-suitedBrexit negotiation strategy”, în British Politics and Policy at LSE, 2020, pp. 1-2.

8. Benjamin Martill, „Cultures of Negotiation: Explaining Britain's Hard Bargaining in the Brexit Negotiations”, în
Dahrendorf Forum IV Working Paper No. 04 14 September 2018, p. 1.
9. UK Parliament, The October 2019 EU UK Withdrawal Agreement, 2019,
https://commonslibrary.parliament.uk/research-briefings/cbp-8713/.
10. Castlefield, BACKGROUND TO BREXIT, 2019, https://www.castlefield.com/news-media/blog/background-to-
brexit/.
11. History, The History Behind Brexit, The often-rocky relationship between Britain and the European Union
stretches back nearly half a century, Sarah Pruitt, 2019, https://www.history.com/news/the-history-behind-brexit.
12.Jaques delors institut, Berlin, Kreilinger, Valentin; Becker, Sophia; Wolfstädter, Laura Maria, Brexit:
Negotiation phase and scenarios of a drama in three acts, în SSOAR, 182, 2017.
14.University of essex, Insight: Why Britain really voted to leave the European Union, 2017,
https://www.essex.ac.uk/research/showcase/why-britain-really-voted-to-leave-the-european-union.
15.Harvard Business Review,, Lessons From Brexit on How (Not) to Negotiate, Paul Fisher, 2020,
https://hbr.org/2020/12/lessons-from-brexit-on-how-not-to-negotiate.
16.UK Parliament, Brexit: the July negotiations, 2017, https://commonslibrary.parliament.uk/research-briefings/cbp-
8068/.
17.UK Parliament, Brexit: the August negotiations, 2017,
https://commonslibrary.parliament.uk/research-briefings/cbp-8082/.
18.UK Parliament, Brexit: ‘sufficient progress’ to move to phase 2, 2017,
https://commonslibrary.parliament.uk/research-briefings/cbp-8183/.
19.European Moveent Ireland, EU and UK Documents and Position Papers on Brexit, 2020,
https://www.europeanmovement.ie/eu-and-uk-documents-and-position-papers-on-brexit/.
20.UK government, Article 50 and negotiations with the EU, 2018,
https://www.gov.uk/government/collections/article-50-and-negotiations-with-the-eu#position-papers-.
21.UK government, Position papers published ahead of third round of negotiations, 2017,
https://www.gov.uk/government/news/position-papers-published-ahead-of-round-three-negotiations.

14