GRUPUL ŞCOLAR

„ NICOLAE BALCESCU” Nr. ______ din _________

OLTENITA

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU

CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: PERETI DIN ZIDARIE

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia

Elev:
Clasa: a XII a

- 2007 _ 2008 -

1
2
 1. ARGUMENT
Datorita pietrei au dainuit pâna în zilele noastre numeroase monumente ridicate
cu mult timp înainte. Pâna la descoperirea betonului si apoi a betonului armat, marile
lucrari de arhitectura (palate, temple etc.), lucrarile ingineresti (tuneluri, poduri,
apeducte, drumuri etc.) si lucrarile militare au fost executate din zidarie de caramida sau
piatra naturala.
Se poate afirma ca istoria constructiilor este legata indisolubil de tehnica zidariei, care a
avut o întrebuintare importanta si neîntrerupta din cele mai vechi timpuri pâna azi.
Zidaria este materialul de constructie obtinut prin asezarea ordonata, dupa anumite
principii, a caramizilor sau blocurilor legate între ele prin mortar sau cu legaturi metalice.
În cazuri rare se executa si zidarii alcatuite din blocuri fara materiale de legatura, numite
zidarii uscate, în vederea ameliorarii caracteristicilor de rezistenta si deformare ale
zidariei, în anumite conditii de solicitare (vânt, seism), elementele de zidarie sunt
prevazute cu armatura din otel-beton înglobata în rosturi sau concentrata în elementele
de beton armat asociate zidariei si conlucrând cu aceasta sub actiunea încarcarilor. Un
bloc de caramida sau de BCA trebuie sa fie cât mai mare si cu suprafetele cât mai
netede posibil. Din aceste caracteristici apar rapiditatea în executie si zidurile fara
denivelari. Primele consecinte favorabile din punct de vedere financiar sunt un consum
mai mic de mortar pentru îmbinare si economie de material la tencuieli.
Reducerea relativa a volumului de constructii din zidarie în favoarea celor din beton
armat si otel, înregistrata în epoca moderna, a fost posibila datorita cresterii potentialului
energetic si avantajelor obtinute prin utilizarea unor materiale cu caracteristici mecanice
superioare, precum si posibilitatilor largi de industrializare a tehnologiilor de executie.
Desi exista o mare diversitate de rezolvari concrete, pentru cladirile civile uzuale, în
functie de conceptia tehnologica de realizare a componentei de baza a peretilor, se pot
lua în consideratie urmatoarele tipuri:
• pereti realizati prin zidire (folosind blocuri din diferite materiale, de diferite forme si
dimensiuni);
• pereti realizati prin turnare la fata locului (în special din beton armat, cu agregate grele
sau usoare, dar si din pamânt natural cu adaosuri de argila, var, fibre organice);
• pereti realizati prin asamblarea de elemente prefabricate, initial sub forma bârnelor de
lemn orizontale, ulterior sub forma prefabricatelor mari si mijlocii cu structura omogena
sau compozita, folosind materiale si produse diverse (beton armat cu agregate grele sau
usoare, betoane celulare, produse ceramice, de ipsos, din sticla, de lemn, de
azbociment, mase plastice compacte sau celulare etc).
Folosirea înca pe scara larga a zidariei impune o mai buna cunoastere a caracteristicilor
fizice si de rezistenta, precum si înnoirea tehnologiilor de executie în sensul apropierii lor
de exigentele impuse.
Caramida
Caramida clasica este folosita de om înca de la începutul „erei“ ceramice, deoarece este
un material rezistent la presiune si umiditate. Realizata din argila arsa, aceasta a fost
dezvoltata în timp astfel încât în prezent avem la dispozitie o mare varietate de tipuri de
blocuri ceramice, numite uneori termoblocuri sau caramida eficienta. Blocurile de zidarie
relizate din diferite forme si marimi de produse creamice se clasifica în mod curent în:

3
caramizi pline, caramizi si blocuri cu gauri verticale si caramizi si blocuri cu goluri
orizontale.
Zidarie de tip blocuri cu gauri verticale si blocuri cu gauri orizontale sunt concepute în
ideea obtinerii unor densitati aparente mai reduse, pe aceasta baza fiind posibila
sporirea dimensiunilor si ca urmare cresterea productivitatii muncii (de exemplu, un bloc
de zidarie de 290x240x188 mm este echivalent ca volum cu sase caramizi pline, inclusiv
rosturile dintre ele).
Simultan, prin prevederea de gauri se urmareste ca folosindu-se calitatile termoizolante
ale straturilor de aer închis sa se obtina produse cu conductivitati mai reduse decât cele
ale caramizilor pline. Acest avantaj este însa anulat în parte de prezenta mortarului din
rosturile zidariei, de umplerea partiala cu mortar a gaurilor, de scaderea capacitatii de
acumulare termica a peretelui etc.
Principiul consta în folosirea proprietatilor termoizolante ale aerului. Una dintre calitatile
sale importante este întarirea structurii de rezistenta a cladirii. Caramida este mai grea
decât BCA-ul, un metru cub cântarind 900 kg.
Peretii structurali interiori se prevad, de regula, cu grosimea nominala de cel putin 25
cm. Grosimile peretilor exteriori (structurali sau nestructurali) se adopta, în general, din
considerente termotehnice, în functie de zona climatica în care se gaseste cladirea, de
tipul functional al cladirii si de caracteristicile termotehnice ale blocurilor de zidarie.
Specialistii recomanda ca peretii exteriori din caramida sa fie realizati cu grosimea de
37,5 cm, obtinându-se astfel o cladire solida, ferita de frig sau canicula. O grosime mai
mare nu aduce beneficii demne de luat în seama. În cazul peretilor nestructurali interiori
nu sunt necesare ziduri mai mari de 15-20 cm, însa trebuie acordata o atentie sporita la
izolarea fonica a camerelor.
BCA-ul - Betonul Celular Autoclavizat
BCA-ul a fost inventat în urma cu circa un secol si este fabricat din praf de calcar, nisip,
apa si diferiti aditivi care ajuta la formarea golurilor de aer din interior. Acest material
este un bun termoizolator, usor (un metru cub cântareste circa 700 de kg) si poate fi
utilizat atât pentru zidurile exterioare, cât si pentru cele interioare. Este un material friabil
si cu mare sensibilitate la umezeala, de aceea nu se admite prevederea lui ca material
pentru pereti de subsol sau pentru pereti în medii cu umiditate continua a aerului mai
mare de 60% (spalatorii, bai publice etc.).
Blocurile de BCA se utilizeaza în special pentru realizarea de pereti nestructurali,
exteriori sau interiori, la cladirile cu structura din beton armat. Blocurile de BCA tip GB
50' se pot utiliza si pentru realizarea peretilor structurali ai cladirilor joase (P sau P + l),
în conditiile întaririi zidariei prin armare sau prin înglobarea de stâlpisori de beton armat,
precum si a respectarii celorlalte prevederi din normele impuse. Placile de BCA se
utilizeaza pentru realizarea peretilor nestructurali interiori (în general cu rol de
compartimentare a unei unitati functionale), cu grosimi de 7,5; 10 sau 12,5 cm;
Grosimile curente ale peretilor realizati din zidarie din blocuri de BCA sunt de 25 si 30
cm, pentru peretii exteriori si de 20 si 25 cm pentru peretii interiori (acestia se prevad în
special ca elemente delimitatoare a doua unitati functionale).
Zidaria se realizeaza cu teserea rosturilor la fiecare rând, dupa aceleasi principii ca în
cazul zidariei de caramida.

Spre deosebire de caramida, acesta nu are calitati portante. Arhitectii recomanda

utilizarea BCA-ului doar pentru peretii care nu suporta greutatea imobilului si daca

4
structura de rezistenta este executata cu cadre din beton armat sau elemente metalice.
În depozitele cu materiale pentru constructii pot fi gasite blocuri din BCA de marimi
standard diferite. Pentru cereri speciale din punctul de vedere al dimensiunii, pentru ca
BCA-ul este fabricat în blocuri de câtiva metri cubi, care sunt taiate dupa necesitati.
Concluzii
Portanta caramizilor este rezistenta lor la o presiune exercitata. BCA-ul este cu 10-20%
mai putin portant decât caramida. Acesta se sfarâma mai repede la greutati mult mai
mici. Un avantaj al BCA-ului, si cel mai important, îl reprezinta faptul ca peretii, în caz de
nevoie, pot fi darâmati foarte repede. Daca dupa un timp se doreste recompartimentarea
casei, acest lucru se poate face extrem de usor, pe când peretii din caramida nu pot fi
modificati pentru ca ar putea afecta structura de rezistenta a casei.
Daca la pret se simte diferenta, caramida ajungând si la 40% din pretul total de
constructie la rosu, ambele materiale de constructii care se folosesc la ridicarea peretilor
au o durata de viata asemanatoare, de peste 50 de ani. În schimb, caramizile albe sunt
din ce în ce mai putin folosite. Chiar daca este mai ieftin, proiectantii nu recomanda
constructia unei case din BCA.

În ultimii ani sectorul constructiilor a înregistrat o dinamică nemaiîntâlnită, rata de

crestere a sectorului depăsind chiar rata de crestere anuală a economiei.
Una dintre cauzele care a alimentat acest fenomen a fost, si este, dorinta a tot
mai multor oameni de a scăpa de apartamentele înghesuite si de inconvenientele locuirii
la bloc.
Pe fondul acestei tendinte si-au făcut aparitia a serie de solutii constructive, unele
destul de recente pentru a fi fost testate în mediul real românesc. Cu toate acestea, o
parte dintre aceste produse sunt rapid asimilate, pe fondul promovări excesive, desi nu
se cunosc foarte multe despre ele.
Deoarece în legătură cu acest aspect circulă mai multe mituri, vehiculate în
functie de interesele de afaceri, am apelat la expertii din domeniul constructiilor
(producători, ingineri structuristi, arhitecti) pentru a afla adevărul. Vom încerca să
răspundem în cadrul articolului de fată la întrebarea Din ce este recomandat să ne
construim casa?
Casele din cărămidă
Materialul devenit traditional, recunoscut de
proiectanti si sustinut de legislatie, rămâne
cărămida.
Cărămida clasică este folosită de om încă de la
începutul “erei” ceramice, deoarece este un
material rezistent la presiune si umiditate.
Realizată din argilă arsă, aceasta a fost
dezvoltată în timp astfel încât în prezent avem la
dispozitie o mare varietate de tipuri de blocuri
ceramice.

5
 Casele din BCA
BCA-ul este un produs relativ recent si este fabricat
din praf de calcar, nisip, apă si diferiti aditivi care
ajută la formarea golurilor de aer din interior. Acest
material este un bun termoizolator, usor si poate fi
utilizat atât pentru zidurile exterioare, cât si pentru
cele interioare.
Spre deosebire de cărămidă, acesta nu are însă
calităti portante. Arhitectii recomandă utilizarea BCA-
ului doar pentru peretii ce nu suportă greutatea
imobilului si dacă structura de rezistentă este
executată cu cadre din beton armat sau elemente
metalice.
BCA-ul este util în special în realizarea peretilor interiori
El poate fi utilizat si pentru constructia peretilor exteriori însă trebuie sporită semnificativ
structura de rezistentă a locuintei.
În mare, acestea sunt diferentele dintre cele două tipuri de materiale. Atentie însă,
atunci când luati decizia cumpărării tipului de zidărie, gânditi-vă si la costurile ulterioare
(în special cele cu structura de rezistentă) pe care le implică utilizarea materialului
respectiv.

6
 1. NOŢIUNI GENERALE DESPRE PEREŢI
Pereţii sunt acele subansambluri constructive ale clădirii cu rol de delimitare a
spaţiului interior de mediul extern, precum si de compartimentare pe funcţiuni a
interiorului acesteia .

Pereţii sunt alcătuiţi din componente diverse:

-elementul de baza care poate fi din zidărie, beton, metal, lemn etc;
-elementul de finisaj (interior , exterior) sub forma de tencuieli, placaje, tapete,etc.
-elemente inglobate cum ar fi: usi, ferestre, coşuri de fum, canale de ventilaţie,
hidroizolaţii, termoizolatii, izolaţii fonice etc.
Prin noţiunea de perete se intelege in mod obişnuit numai componenta de baza care
conferă acestuia rezistenta si stabilitatea.

2. CLASIFICAREA PEREŢILOR

• După poziţia lor in ansamblul construcţiei pot fi:

-Pereţi exteriori, care împreuna cu acoperişul fac parte din elementele de închidere
ale clădirii, delimitând spaţiul interior al acesteia de mediul exterior;
-Pereţii interiori, care împreuna cu planseele alcătuiesc subausamblul de
compartimentare pe funcţiuni a clădirii.

• După rolul pe care il au in construcţie pot fi:

-Pereţi structurali, denumiţi si de rezistenta au rolul de a prelua si transmite, la nivelul
fundaţiilor, încărcările gravitaţionale si orizontale la care este Supusa Construcţia:
-Pereţii de contravantuire (autoportanti) conlucrează cu pereţii structurali pentru
rigidizarea clădirii in plan orizontal, dar nu preiau incarcari din plansee;
-Pereţi ne structurali, numiţi si pereţi purtaţi au numai rol de compartimentare
funcţionala la interior sau de închidere spre exterior Aceşti pereţi nu preiau decât
greutatea lor proprie si nu au continuitate pe verticala construcţiei: pot lipsi la
anumite niveluri.

• In funcţie de materialele si tehnologia de execuţie pereţii se împart in :

-Pereţi executaţi monolit, realizaţi prin turnare in cofraje la fata locului a betoane lor
(grele sau uşoare) sau a lutului simplu ori cu adaosuri (var, fibre organice etc );
-Pereţi executaţi prin zidire, realizaţi la fata locului, prin asamblarea unor corpuri de
zidărie (cu forme, dimensiuni si din materiale diverse), de regula cu ajutorul
mortarului;
-Pereţi prefabricaţi rezultaţi in urma asamblării pe şantier a unor elemente prefabricate, liniare
sau de suprafaţa, confecţionate in fabrici sau ateliere specializate.
Prefabricare,prin montare de elemente prefabricate:
*completa;
*prin asamblarea de elemente prefabricate;
* solutii atipice

7
 • După materialul din care sunt alcătuiţi pereţii, se deosebesc:
-Pereţi din beton si beton armai;
-Pereţi din lemn (grinzi, scânduri sau dulapi, panouri prefabricate);
- Pereţi din produse ceramice;
-Pereţi din elemente metalice (cabla plana, tabla cutată, tabla ondulata);
-Pereţi din sticla;
-Peren din azbociment (plan sau ondulat);
-Pereţi din materiale uşoare;
-Pereţi din mase plastice ( polimeri).

• Dupa numarul de straturi/functiuni care compun peretele:

-unistrat
-bistrat
-multistrat(solutia tristrat cea mai des intalnita).

• Functie de pozitionare pe verticala,in cadrul cladirii,pot fi la nivelul:

-infrasructurii
-suprastructurii
• Dupa relatia cu subsistemul "structura":
-structural:sunt continui pe verticala,au asigurate legaturile cu elementele structurale
orizontale (plansee,grinzi) participa la preluarea incarcarilor verticale si orizontale ce
apar pe inaltimea cladirii.
-nestructural:au rol strict functional (de compartimentare sau de inchidere),fiind purtati
de structura de rezistenta a cladirii.
• Functie de incarcarile verticale pe care urmeaza sa le preia,peretele structural
poate fi:
a) PORTANT:
-pe intreaga cladire~preiau solicitarile ce apar,pe intreaga inaltime a cladirii si le transmit
sistemului de fundatii.
-pe un nivel~preiau greutatea lor proprie si a incarcarilor planseelor ce reazema direct
pe ei si le transmit elementelor structurale,verticale,laterale,de care este ancorat.
b) DE CONTRAVANTUIRE:se diferentieaza de cei portanti prin faptul ca nu preiau incarcari
verticale de la plansee.

8
"Elementul" modular utilizat pentru realizarea peretelui,poate fi:
-corp/bloc de zidarie
-placa
-fasii
-panou

9
 4 . EXIGENTE ASOCIATE PEREŢILOR
Soluţia constructivă poate îndeplini total sau parţial exigenţele atribuite peretelui.
Exigenţele atribuite pereţilor (vitraţi, din tablă profilată etc) dar care nu pot fi îndeplinite
de acesta (spre exemplu izolarea termica, iluminarea etc.) sunt "transferate" instalaţiilor.
Priorităţile exigenţelor depind în cazul peretelui, de rolul funcţional şi de poziţia în
cadrul clădirii astfel, printre cele mai importante se pot enumera, pentru pereţii:
-structurali exteriori: rezistenţă şi stabilitate izolaţie termica, hidrofugă şi economie de
energie ,etc.
-structurali interiori: rezistenţă şi stabilitate ,protecţie împotriva
zgomotului, siguranţa la foc ,etc
-nestructurali exteriori: izolaţie termica, hidrofugă şi economie de energie
siguranţa în exploatare, etc
-nestructuraii interiori: protecţie împotriva zgomotului, siguranţa în exploatare,
siguranţa la foc ,etc

10
 5. REZOLVAREA ELEMENTULUI DE CONSTUCTIE-PERETE
Solutia constuctiva adoptata pentru rezolvarea unui perete depinde de foarte multi
factori:exigente pe care trebuie sa le indeplineasca,materiale folosite,relatiile dintre materialele
adoptate,implicatii economice etc.

Dupa numarul straturilor utilizate pentru rezolvarea peretelui,putem avea:

-solutie omogena:situatie im care exigentele impuse peretelui sunt rezolvate de un singur
material;spre exemplu zidaria.
-solutie multistrat:peretele este rezolvat din mai multe straturi/materiale,fiecare material avand o
caracteristica predominanta cu ajutorul caruia rezolva una dintre exigentele impuse peretelui,in
general se utilizeaza solutii tristrat-compusa dintr-un material ce rezolva problemele legate de
capacitatea portanta,izolatie termica si un strat de protectie mecanica al termoizolatiei.
Solutia "unistrat" este impropriu denumita astfel deoarece contine cel putin o fata rezolvata din
motive estetice.Denumirea poate fi totusi acceptata daca se face comparatie intre grosimile net
diferite ale stratului structural si ale finisajului.

11
 Sistemele actuale de rezolvare a peretilor,sunt:
-cu strat de termoizolatie aplicat continuu,la interior sau la exterior;sistemul de termoizolare la
exterior este denumit pereti manta(murmanteau)
-placaje montate in fata termoizolatiei,cu sau fara schelet intermediar;
-placaje cu termoizolatie incorporata.
Stratul de protectie al termoizolatiei poate fi rezolvat din:
-tencuiala elastica armata aplicata direct pe componenta termoizolanta;
-elemente prefabricate de placaj montate in fata stratului termoizolant ancorate fara a se apela la
o osatura intermediara;fixarea se face direct in peretele-suport cu piese care traverseaza stratul
termoizolant.
-placaje cu termoizolatie incorporata ,utilizeaza placi prefabricate cu alcatuire complexa,ce
asocieaza un strat termoizolant cu o "coaja" exterioara de protectie si finisaj;placile sunt fixate
mecanic de peretele-suport de regula fara o osatura intermediara;termoizolatia utilizata este
polistirenul expandat ignifugat,vata minerala,poliuretanul.
Functie de distanta existenta intre "stratul" de protectie exterioara si termoizolatie,structura poate
fi:
-slab ventilata,cu o grosime a stratului de aer de 3-8 cm;
-neventilata.

Principalele exigente pe cre trebuie sa le indeplineasca o "fata" depind de pozitia

acesteia,astfel daca este situata la:
-interior:estetica,siguranta la foc,agresivitate chimica;
-exterior:estetica,rezistenta la socuri dinamice,impermeabilitate la apa.
Daca peretele separa medii diferite atunci exigentele asociate celor doua fete se diversifica.
In unele solutii constructive o parte dintre exigentele importante asociate peretelui sunt indeplinite
de straturile denumite generic "fata interioara" si "fata exterioara" astfel incat acestea ajung sa
aiba rezolvari complexe,in multe cazuri,tip multistrat.
Stratul situat la interiorul cladirii poate fi asociata stratului denumit generic "finisaj interior" si
poate avea diverse rezolvari spre exemplu:
*tencuieli de var,var-ciment sau ciment cu zugraveli in culori de apa;
*tapet in diverse rezolvari;
*placaje:
-usoare:placi de ipsos-carton,produse de lemn sub forma de placi sau scanduri;
-de greutate medie:placaje din faianta,placi glazurate etc.
Intre finisajul interior si componenta structurala a peretelui se pot interpune "straturi/materiale" cu
functiuni specifice precum termoizolare,higroizolare,fonoizolare etc.,pentru mentinerea la pozitie
a acestora utilizandu-se o osatura.
Stratul situat la exteriorul cladirii poate fi asociata cu stratul denumit generic "finisaj exterior".
"Fata exterioara" poate fi aplicata pe:
-componenta structurala;
-termoizolatie;
-o osatura portanta,ancorata de componenta structurala a peretelui.

12
 Aceasta "fata"se poate realiza din materiale si solutii diverse,spre exemplu:
~tencuiala plastica armata:tencuiala subtire,2+4 mm grosime,armata cu plasa PVC,voal
poliesteric,plasa din fibra de sticla,plasa din fibre de polipropilena,plasa de otel;tencuiala
hidraulica(pe baza de ciment)armata;
~zidarie din caramida plina presata:de 11.5 cm grosime;
~placi:
*din piatra:
-naturala:calcar,marmura si granit;
-reconstituita:aglomerata cu rasini sintetice;
-artificiala:
~tiglele pentu fatada:de ceramica arsa;
~placi ceramice pentru fatade;
~placi din fibrociment;
*din PVC dur;
*metalice:pot fi realizate din foi de tabla de otel sau aluminiu(plana sau profilata),sau din
panouri(tip "cutie")
*cu alcatuire complexa:
-foarte subtiri,din piatra naturala,lipite pe o tesatura din fibra de sticla care este lipita la randul ei
de o structura de tip fagure,din aluminiu,pentru asigurarea rezistentei mecanice;
-calulozice realizate la presiune inalta(HPL);
-cu fetele din tabla de aluminiu iar miezul din polimer sau poliuretan;
-complexe cu fete din aluminiu si miez subtire din rasini polimerice si hidroxid de aluminiu;
-cu alcatuire complexa cu termoizolatie inclusa:placi cu fete din foi metalice si miez
termoizolator(polistirenul expandat,placidin fibre minerale,poliuretan saupolistiren extrudat);
~fasii sau panouri:metalice.
Placile si fasiile pot fi montate pe orizontala,verticala sau pe ambele directii.
Marginile laterale ale placajelor sunt prevazute cu profilatii de tip falt sau nut si feder.
In cazul placilor metalice,otelul utilizat poate fi obisnuit sau corten.
Otelul obisnuit poate fi protejat anticoroziv prin:
-vopseluri poliesterice,aplicate prin procedee chimice sau electrochimice;
-film poliesteric.
Functie de natura materialului,osatura se poate realiza din:
-lemn tratat(ignifugat,antiseptic);
-PVC dur;
-otel inoxidabil.
Functie de numarul gradelor de libertate pe care il permite osatura,poare exista:
-cu un grad de libertate(in planul fatadei);
-cu doua grade de libertate(in planul si pe directie perpendiculara planului fatadei)_pentru aceasta
se utilizeaza,in general,gauri ovalizate;
-cu trei grade de libertate (in planul fatadei,pe directie perpendiculara planului fatadei, o miscare
de rotatie).

Sistemul de dispunere al scheletelui poate fi:

*pe o directie,respectiv:
-verticala:permite circulatia atat a aerului cat si a apei,infiltrate prin "placajul exterior",pe
verticala;ancorarea "placajului" impune executarea cu tolerante extrem de mici;
-orizontala:permite preluarea abaterilor de montare si ancorare al "placajului";favorizeaza

13
acumularea si stagnarea apei infiltate din exterior,pe rigle;modul de dispunere al riglelor poate fi:
~continuu;
~sicanat:permite circulatia aerului pe verticala;
*pe doua directii:
-orizontal-vertical;
-vertical-orizontal;ofera avantaje din punct de vedere al:valorilor tolerantelor de montare al
"placajului" ,realizarii circulatiei aerului,acumularii si stagnarii apei infiltrate din exterior,pe rigle.
Sistemul de dispunere al "placajului" poate fi:
~plan:
*cu rosturi deschise;
*inchise:
-sistem cu feruri;
-sistem nut-feder;
-sistem lamba-uluc;
~caplama.

Pentru ca sistemul cu rosturi deschise sa nu genereze probleme datorate neetanseitatii se

recomanda urmatoarele rezolvari:
-"neacoperite",distante dintre placi fiind de 3+5 mm;
-cu elemente de acoperire;
-cu profile de fixare-etansare;
-cu profile de rost,realizate din metal,PVC etc.

14
Functie de gradul de etansare al rostului poate exista urmatoarele tipuri de rosturi:
-inchis;
-semideschis(cu camera de decompresie);
-deschis.

Ancorarea termoizolatiei de structura de rezistenta se poate realiza prin:

-lipire(prin "pete" sau continua);
-ancorare mecanica(utilizand dispozitive de tip dibluri,cu tije speciale"cu taler").
-sistem mixt.
Prinderea "placajului" de osatura se poate realiza prin:
-ancorarea mecanica,cu holtzsuruburi;
-clipsare;
-profile speciale metalice de prindere.
Partea centrala preia mare parte dintre exigentele asociate peretelui analizat.
Solutiile constructive prezentate in continuare se refera la rezolvarea acesteia.

15
 6. PERETI REALIZATI PRIN ZIDARIE

6.1. Principii de realizare a zidariei.

Zidaria este lucrarea de constructie alcatuita din corpuri si/sau blocuri regulate,asezate,prin
respectarea anumitor prescriptii tehnice(tesere) si lipite cu ajutorul unui liant,obtinandu-se un
element de constructie care se comporta ca un element monolit.
Dupa natura corpului de zidarie,zidaria poate fi din corpuri si blocuri:
-naturale;
-artificiale.
Corpurile de zidarie din piatra naturala pot fi:
-neprelucrate;
-semiprelucrate(moloane);
-prelucrate.
Functie de grosimea peretelui,sistemul de tesere poate fi:
a) pe o directie
b) pe cant
c) pe lat
d) pe doua directii

Liantul are rezolvari diverse,alegerea lui depinde de natura materialului de baza din care se
realizeaza corpul de zidarie si de caracteristicile mecanice ale corpului de zidarie.

16
Functie de materialul de baza utilizat,liantul poate fi:mortar,pe baza de:
-var
-ciment si var
-ciment
*rasini:
-naturale
-sintetice
*mortare de ciment si rasini.
Caracteristicile mecanice ale zidariei rezulta in functie de:
-materialele din care se realizeaza elementele componente;
-caracteristicile mecanice ale componentelor(corp/bloc de zidarie,liant);
-natura solicitarii(mecanice,termice,medii agresive)
Teserea rosturilor are rolul de a determina comportarea peretelui de zidarie ca un element
monolit.In mod practic acest lucru se poate realiza prin evitarea aparitiei de rosturi verticale
continui.

6.2. Zidaria nestructurala

Poate fi definita generic ca fiind zidaria care are o grosime mai mica de 25 cm.
Peretii nestructurali au rol de separare a spatiilor ce deservesc functiuni diferite,la un moment
dat.
Pentru acest tip de perete o problema extrem de importanta o constituie rezolvarea ancorarii
peretelui de elementele structurale,fara ca acest lucru sa conduca la modificarea schemelor
statice ale elementelor stucturale.

6.3.Zidaria structurala

Poate fi definita generic ca fiind zidaria care are o grosime minima de 25 cm.
Pentru acest tip de zidarie,problema principala pe care trebuie sa o rezolve este cea de
conlucrare cu elementele stucturale cu care este in contact.
Dupa modul de realizare,zidaria poate fi:
-simpla(nearmata);
-mixta;
-atipica;
-armata;
- complexa;
-precomprimata;
-confinata.

17
 Zidaria simpla

Este realizata dintr-un singur tip de corpuri/blocuri de zidarie si liant.

18
 Pentru o conformare antiseismica corecta functie de:
-gradul seismic al amplasamentului;
-numarul de niveluri,inaltimea totala a suprastructurii;
-pozitia peretelui(de fatada,interior);
Se impune respectarea anumitor masuri minime cum ar fi:
-dimensiuni minime ale spaletului de marginal si intermediari;
-lungimea totala a spaletilor raportata la lungimea peretelui;
lungumea totala a spaletilor peretilor de pe aceeasi directie,raportata la aria nivelului.

Zidaria cu goluri

Este realizata din "fete" de zidarie simpla si "miez".Fetele sunt "legate" intre ele iar "miezul" are
adesea rol termoizolator.

19
 Zidaria mixta

Este realizata din corpuri/blocuri de zidarie de dimensiuni si/sau de naturi diferite si

liant.Corpurile diferite de zidarie pot fi dispuse la nivelul aceleiasi asize sau la asize diferite.

20
21
 Zidaria armata

Se obtine prin utilizarea de armaturi.

Dupa directia de dispunere,armaturile pot fi inglobate:

-in rosturi orizontale;
-in rosturi verticale;
-in golurile blocurilor de zidarie.
Dupa natura materialului utilizat,armatura poate fi:
-otel beton
-grila PVC
-tesatura poliesterica.

22
 Zdaria complexa
Este realizata prin utilizarea de zone de zidarie si elemente din beton armat turnate monolit,in
plan orizontal si in plan vertical.
Daca panourile de zidarie care sunt "inchise" pe contur cu elemente din beton armat de tip
stalpisori si centuri atunci ansamblul poarta denumirea de zidarie inramata.
Centurile din beton armat vor fi dispuse obligatoriu la nivelul planseului si atunci cand se impune
si la nivel intermediar.

23
 Centurile din beton armat amplasate la nivelul planseului vor asigura:
-transmiterea directa a sarcinilor gravitationale din plansee la peretii structurali;
-transmiterea sarcinilor gravitationale de la nivelurile superioare la cele inferioare;
-transmiterea eforturilor datorate actiunii seismice,la peretii structurali(efectul de saiba rigida);
-preluarea eforturilor de intindere ce apar in peretii structurali datorita actiunii seismice,al
tasarilor neuniforme ale fundatiei sau al variatiilor de temperatura.
Zidaria precomprimata
Este realizata prin inducerea intentionata de eforturi interne prin intermediul unor armaturi
intinse.
Zidaria confinata
Este prevazuta cu elemente de confinare din beton armat sau din zidarie armata,pe directie
orizontala si verticala.

6.4. Pereti de zidarie din blocuri de piatra naturala

Pereti realizati in solutie traditionala au fost executati in zona de munte,la cladiri monumentale,la
subsolul cladirilor.In prezent o astfel de rezolvare nu respecta actualele nivele de exigente impuse
peretilor.
Dupa forma dimensiunile,gradul de prelucrare si modul de asezare a pietrelor,se deosebesc
pereti din zidarie din piatra naturala:bruta;prelucrata:-partial,doar pe fata "vazuta"(moloane);
-total(talie).
Piatra lucrata poate avea forma paralelipipedica cu dimensiuni ne/regulate sau poligonala.

24
 6.5. Pereti de zidarie din caramizi din argila arsa

Caramizi pline presate

Pot fi folosite pentru constructii cu destinatii diverse.La cladirile de locuit pot fi executate pana la
P+2E sub forma de zidarie simpla sau armata si de pana la P+4E in cazul zidariei complexe.
Pentru peretii exteriori se executa in varianta 1c,completata cel putin cu o componenta
termoizolanta.

25
 Caramizi cu goluri
Functie de pozitia golurilor,poate exista:
-caramizi cu goluri verticale;
-caramizi cu goluri orizontale.
Caramizi cu goluri verticale
Functie de procentul volumului golurilor raportat la volumul caramizii,putem avea:
-caramizi cu goluri verticale patrunse;
-caramizi eficiente.
Pot fi folosite pentru constructii cu destinatii diverse.In cazul zidariei realizate cu caramizi eficiente
se recomanda ca:
-lucrarile de instalatii ingropate(de tip santuri,lacasuri,slituri) ori traversari,sa fie realizate
mecanizat,prin utilizarea de utilaje/achipamente/scule caracteristice;
-obiectele de fixare de tip dibluri sa fie speciale,cu "injectie" sau montate,inca din timpul
executiei,in rosturile orizontale.

Caramizi cu goluri orizontale

Sunt folosite pentru pereti interiori nestructurali.
Datorita grosimii mici a peretelui precum si a sistemului de goluri interioare se recomanda ca
lucrarile de instalatii sa fie executate numai in situatii extreme si cu mult discernamant.

Placi ceramice
Sunt folosite in cazul peretilor interiori nestructurali.Lucrarile de instalatii in acesti pereti,sunt
extrem de pretentios de executat.

26
27
 6.6. Pereti de zidarie din blocuri de beton

Blocuri din beton

Functie de materialul din care sunt executati,pot exista
-din beton
-din beton si adaosuri de agregate termoizolante.
Blocheti din beton simplu
Dupa forma geometrica pot fi:
-paralelipipedici;
-diverse.
Blochetii sunt prevazuti cu goluri verticale:
-strapunse
-partiale,infundate.

28
 Blocuri din beton cu adaosuri termoizolante

Adausurile utilizate pot fi scorie bazaltica,perlit,nisipuri silico-aluminoase,polistiren,material

lamnos etc.
Functie de tehnologia de obtinere pot fi:
-turnati la temperatura normala;
-obtinuti prin autoclavizare(beton celular autoclavizat).

Blocuri din beton celular autoclavizat tip Ytong

Solutia a aparut in Suedia este gandita si rezolvata ca un sistem complex care sa satisfaca toate
problemele ridicate de o cladire de locuit.Zidaria este de tip "mecanic" (elimina liantul din rosturile
verticale prin realizarea blocurilor cu nut si feder) si sunt executate urmatoarele elemente:
*blocuri de zidarie,produse intr-o gama variata;
*placi ceramice pentru pereti interiori nestructurali;
-normale;
-cu nut si feder.
*elemente speciale pentru buiandrugi.
Sistemul cuprinde si produse de protectie impotriva actiunii focului(produse notate cu indicativul
F),pentru pereti:
*portanti,cu rezolvari pentru foc:
-pe o singura fata;
-pe ambele fete;
*neportanti,cu rezolvari pentru foc pe o singura fata;
*antifoc.
Blocuri din beton celular autoclavizat(b.c.a)
Sub aceasta denumire sete cunoscut produsul romanesc obtinut,in cele mai multe cazuri,dupa
licenta Ytong.
Functie de compozitia amestecului utilizata pentru obtinerea structurii poroase,poate exista:
-substanta generatoare de gaz(gazbeton);
-spumare mecania(spumobeton).
Functie de constituentii utilizati,poate fi:
-cu nisip(GBN);
-cu cenusa de termocentrala(GBC).

6.7. Zidarii din blocuri atipice

Functie de materialele din care se realizeaza pot fi:

-ceramice;
-cu termoizolatie incorporata,solutii existente pe piata europeana.

29
 7. BIBLIOGRAFIE

Constructii : Elemente generale pentru cadastru.

Autor : Gabriela Ecaterina Proca.
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2002

Constructii : Subansambluri constructive

Autor : Mirel Florin Delia
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2004

Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri

Autor : Mihai Manole
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2001

Cum concepem constructiile civile

Autor : Alexandru Ciornei
Editura : Junimea

30
 CUPRINS

1. ARGUMENT
2. NOŢIUNI GENERALE DESPRE PEREŢI
3. CLASIFICAREA PEREŢILOR
4. EXIGENTE ASOCIATE PEREŢILOR
5. REZOLVAREA ELEMENTULUI DE CONSTUCTIE-PERETE
6. PERETI REALIZATI PRIN ZIDARIE
6.1. Principii de realizare a zidariei.
6.2. Zidaria nestructurala
6.3.Zidaria structurala
6.4. Pereti de zidarie din blocuri de piatra naturala
6.5. Pereti de zidarie din caramizi din argila arsa
6.6. Pereti de zidarie din blocuri de beton
6.7. Zidarii din blocuri atipice
7. BIBLIOGRAFIE
8. ANEXA

31
8 ANEXA

32
33
34
35