Eseu-Particularitățiile de construcție a unui

personaj-Vitoria
Romanul Baltagul apărut în 1930, se înscrie în temetica general a operei lui Mihail Sadovenu, căreia
ăi constiutuie o sinteză genial. Vitoria Lipan este personajul principal al romanului și unul dintre cele mai
complexe personaje feminine din literature noastră cu un caracter puternic fiind o femeie curajoasă și
inteligentă

Din punct de vedere social, Vitoria Lipan este o munteancă din Măgura Tarcăului. Ea este soţia lui
Nechifor Lipan, un păstor priceput, iar împreună au doi copii în viaţă: Gheorghiţă în raport cu acesta
este mai indulgenta, acesta fiind ascultător si receptiv şi Minodora față de ea este mai strictă, deoarece
Minodora reprezinta tipologia adolescentei rebele. - în urma morţii lui Nechifor, Vitoria devine văduvă şi
dovedeşte abilităţile unui veritabil manager în momentul în care se pregăteşte de călătorie. Familia
Lipan este una de tip patriarhal,in care bărbatul face legea,iar femeia veghează la respectarea ei.
Absența lui Nechifor este resimtită de Vitoria ca un dezechilibru asupra familiei sale, iar aceasta pleacă
împreună cu fiul său ,Gheorghită, in calatorie pentru a afla adevarul. Din punct de vede material și
financiar, familia lui Nechifor Lipan o duce bine. „are piei de miel în pod, oi în munte, parale într-un
cofăiel cu cenușă, plătește argatul și pe cei care îi oferă serviciile”

Din punct de vedere moral Vitoria Lipan se găsește cu o mare varietate de trăsături fiind un
personaj complex. Soția lui Nechifor Lipan este hotărâtă pe tot parscursul acțiunii ,,N-am să mai am
hodină cum n-are pârâul Tarcăului până ce l-oi găsi pe Nechifor Lipan,,. Caracter rigid si conservator, de
asemenea respecta si transmite tradițiile arhaice. Este o femeie inzestrata cu o inteligenta nativa
deosebita si cu spirit justițiar însa, este si superstitioasa, căutând sfaturi la vrajitoarea satului Vitoria
Lipan reprezinta expresia unei credinta stravechi, cu o anumita viziune asupra vietii. Da dovada de-a
lungul firului narativ de curaj, inteligenta si stapanire pe sine. In relatie cu ceilalti,, este o mama
puternica, o sotie devotata, respectand legiile nescrise ale comunității din care face parte. O femeie care
iese în evidență în acele vremuri în care bărbatul era considerat superior prin inteligența și echilibrul ei,
dar mai ales prin curaj.

Din punct de vedere psihologic, Vitoria este marcată de un puternic conflict interior între gândurile
și neliniștile acesteia în legătură cu dispariția soțului ei în ciuda acestui zbucium interior, își găsește
puterea de a pleca în căutarea lui Nechifor, fiind călăuzită atât de inteligența sa, cât și de iubirea față de
soțul ei Dispariția lui Nechifor marchează și intrarea Vitoriei într-un labirint sufletesc reprezentat de frici,
neliniști și idei care o macină până la răzbunarea acestuia. Aflată în acest labirint, disperată, Vitoria se
încrede în superstiții, apeleaza la instituțiile satului și la oamenii de acolo, dar mai ales pe fiul ei. La final,
Vitoria iese din acest labirint, acceptă ciclul firesc al vieții și plănuiește viitorul. De asemenea se remarca
un traseu psihologic parcurs din întunericul neștiinței la lumina certitudinii, de la îngrijorarea incertă la
convingerea că ceva rău s-a întâmplat cu Nechifor și, ca urmare, scopul ei neclintit este acela de a afla
adevărul. Aceasta este caracterizata de fiul ei Ghiorghiță ca fiind o ființă supranaturală ,,Mama asta
trebuie sa fie vreo fermecatoare,pentru ca poate citi gandurile omului."

Vitoria are un caracter fermecător cu o varietate de însușiri, făcâdu-l astfel un personaj foarte
complex. Dar din toate calitățile prezentate pe tot parcursul operei iese în evidență curajul. Vitoria luptă
cu această armă de la început până la sfărșit împotriva dușmanilor care i-au făcut rău dragului ei soț.

O primă secvență prin care se remarcă curajul Vitoriei este reprezentată de către pregătirea plecării
în căutarea soțlui ei alături de Ghiroghiță. Pregătiriile pe care Vitoria le face sunte unele foarte complexe
și amănunțite începând de la cele material și până la cele spirituale le planifică într-un totu cu fiecare
detaliu. Ea se duce și cere sfatul preotului din sat, ținând doisprezece vineri post și cu ajutorul preotului
Dănilă face și slujbe la biserică. Vitoria se duce de se sfătuiește și cu baba Smaralda, vrăjitoare satului,
acesta dându-i un răspuns necredibil de Vitoria. Pe plan material este nevoită să vândă din provizii ,
ducând-o pe Minodora la mănăstire, iar gospodăria o lasă pe mâna argatului ei de încredere Mitrea.
Curajul Vitorei este pus în evidență de precizia și ambiția acesteia de ași găsi soțul, plecând într-o
călătoie într-o lume necunoscută.

O altă secvență care pune în evidență curajul este reprezentată de demascarea răufăcătorilor când
Vitoria după ce a încheiat protocolul de înmormântere a soțului la ospățul de după acest eveniment la
care au fost invitați și cei doi vinovați se folosește de un joc de cuvinte prin care le dă impresia că ea știe
exact cum s-a petrecut totul, nemaiputând suporta unul dintre ei ripostează fiind lovit cu baltagul de
către fiul victimei ,Ghiorghiță, găsinduși sfârșitul în colți câinelui lui Nechifor Lipan. În ultimele moment
acesta își recunoaște fapta săvârșită. Vitoria dă dovadă în acest pasaj de un curaj ieșit din comun prin
simplul fapt că într-o lume dominată de bărbați în care femeia nu are nici un cuvânt , aceasta găsește
tăria de a înfrunta pe ucigași soțului său printr-un joc pshilogic, la final alegându-se cu victorie.

Un prim element de structură îl reprezintă modlitățile prin care protagonistul, adică Vitoria, este
caracterizat atât de către narator cât și de restul personajelor .

O primă modalitate de carcterizare a Vitoriei este reprezentată de mijloacele directe care sunt
folosite în special de către narator, acesta o descrie prin portretul fizic, realizat in expozitiune, surprinde
elemente ce infatiseaza frumusetea fizica, dar si trairea interioara a eroinei: “avea ochii caprui, aprigi si
inca tineri, ce cautau zari necunoscute”. Infatisarea fizica prezinta ingrijorarea femeii pentru intarzierea
sotului ei plecat la Dorna sa cumpere oi.

De asemenea Gheorghita afirma ca "Mama asta trebuie sa fie vreo fermecatoare, pentru ca poate citi
gandurile omului", sugerand inteligenta si perspicacitatea femeii, in ciuda faptului ca este o femeie
simpla, nescolita. Aceasta este capabila sa intuiasca gandurile oamenilor si ajunge, in final, chiar sa
deconspire crima care a avut loc. Din perspectiva Minodorei, Vitoria este o păstrătoare severă a tradiţiei.

O altă modlitate de carcterizare prezentă în text este reprezentată de către mijloacele indirecte care
se referă la însușiriile rezultate din acțiunile, comportamenul și numele personajului. Pregatirile Vitoriei
pentru calatorie, evidentiaza credintele ei :tine post negru douasprezece vineri, merge la preot pentru
sfaturi si binecuvantare, o lasa pe Minodora la Manastirea Varatec, astfel dovedind respect in cele sfinte.
Pregatirile Vitoriei pentru calatorie, evidentiaza credintele ei :tine post negru douasprezece vineri,
merge la preot pentru sfaturi si binecuvantare, o lasa pe Minodora la Manastirea Varatec, astfel
dovedind respect in cele sfinte. Portretul moral este cel al unui personaj exponential care sintetizeaza
trasaturile omului simplu. Ea este o femeie harnica si priceputa, care stie a aiba grija de gospodarie in
timp ce sotul ei este plecat. Inainte de a porni in cautarea lui, ea oranduieste totul cu o exactitate demna
de invidiat. Mai intai, vinde produsele si duce peste noapte banii la preot pentru a nu fi pradata. Fiind
constienta de pericolele care ii pandesc pe drum, Vitoria ii face un baltag lui Gheorghita, pe care preotul
il sfinteste, iar pentru sine ia pusca pe care sa o foloseasca in caz de nevoie.

De asemenea se pote remarca și prezența autocaracterizării. Vitoria se autocaracterizeaza ca fiind o

femeie iscusita, desteapta si vicleana “eu te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte” in ciuda faptului ca
nu a avut parte de o educatie superioara.

Un alt element de structură şi de compoziţie îl reprezintă conflictul clasificat în două tipuri, ambele
cu efecte puternice asupra personajelor. Sunt evidențiate ambele tipuri de conflict: exterior și
interior ,ambele cu efecte puternice asupra personajelor. Conflictul interior se prefigurează încă de la
început ,fiind marcat de neliniștea Vitoriei care nu înțelege absența prelungită a lui Nechifor, neștiind ce
soluţie să adopte iniţial, oscilând între mai multe variante și trăiește astfel un zbucium interior
devastator: “Stătea pe prispă cu ochii duși departe ,plină de gânduri ,de patimă și de durere.”, iar
bănuiala că i s-a întâmplat ceva rău soțului ei o macină “ca un vierme neadormit” . Totuși, găsește tăria
morală de a se rupe din aceste gânduri și de a pleca în căutarea soțului “n-am să mai am hodină cum nu
are Pârâul Tarcăului pân’ ce l-oi găsi pe Nechifor Lipan.” .

Parcurgerea traseului întortocheat în vederea găsirii adevărului este o reflectare a labirintului

interior marcat de neliniști,frământări,zbucium. Conflictul încetează în momentul în care femeia acceptă
nefirescul atitudinii soţului ei şi hotărăşte sa pornească în căutarea acestuia. Conflictul exterior , se
concretizează prin confruntările dintre Vitoria Lipan și cei doi ciobani și dintre Vitoria și Minodora. În
prima confruntare , ca un veritabil detectiv, reface scenariul uciderii lui Lipan și îi identifică pe cei doi
asasini . În absența unor dovezi, ea creează o stare de tensiune crescândă ,pune întrebări incomode și dă
replici cu subînțelesuri care îi surprind și îi debusolează pe cei doi. Punctul de maximă intensitate al
acestui conflict îl constituie scena demascărilor , când asasinii cedează presiunii la care sunt
supuși ,mărturisind crima comisă.

În relație cu fiica sa, nu poate accepta atitudinea de domnișoară a acesteia și anume, faptul că are
tendința de a încălca regulile strămoșești: “Îți stat eu ție coc valț și bluză, ardă-te para focului, nici eu,
nici bunică-ta , nici bunică-mea n-am cunoscut acestea și în legea noastră trebuie să trăiești și tu”.
Minodora pare să înțeleagă regulile impuse de mama sa ,însă cu un singur lucru nu este de acord: să
aibă o căsătorie dictată de interese materiale, de aceea o roagă cu disperare :”Mămucă, să nu mă dai
după urât și după bătrân ca să mă bucur și eu de viață cum te-ai bucurat dumneata.” . De asemenea,
este prezentat un conflict între tradiţie şi inovaţie , între lumea arhaică şi modernitatea care începe să
pătrundă cu satul muntenilor.
Vitoria Lipan una dintre cele mai complexe personaje feminine din literatură , de asemenea îndeplinind
și rolul de personaj principal în opera Blatagu de Mihail Sdoveanu, dă dovadă de o imensitate de
trăsături proeminente în caracterul ei cele mai importante fiind curajul, inteligența, iubirea față de
familie, devotamentul față de soțul ei și ambiția pe tot parcursul operei.