Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucru individual
la disciplina de curs: „Psihologie generală”
Tema: „Relația și conexiunea dintre psihologie și asistență socială”
Chișinău
2022
Cuprins:
2
1. Ce este psihologia?
Psihologia (din limba greacă: ψυχή psyché = suflet + λόγος logos = știință) este
știința comportamentului uman. Astfel, psihologia este studiul funcțiilor și proceselor
mentale, a experiențelor interioare și subiective - precum gândurile, emoțiile,
conștiința, motivarea, percepția și personalitatea.
4
2. Ce este asistența socială?
Asistența socială (Social Work, în țările de limba engleză) desemnează un
ansamblu de instituții, programe, măsuri, activități profesionalizate, servicii
specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunităților cu probleme
speciale, aflate temporar în dificultate, care datorită unor motive de natură
economică, socio-culturală, biologică sau psihologică, nu au posibilitatea de a realiza
prin mijloace și eforturi proprii un mod normal, decent de viață.
familiile sărace
minorii delicvenți
cuplurile dezorganizate
șomerii
tinerii neintegrați
persoanele dependente de drog, alcool
persoanele cu deficiențe de sănătate
copiii care trăiesc într-un mediu familial social advers
copiii abandonați, vagabonzi și instituționalizați
persoanele bătrâne neajutorate
persoanele care au suferit în urma calamităților naturale, sociale, persecuțiilor și
discriminărilor de orice tip
5
persoanele infectate HIV etc.
6
În practica asistenței sociale, unul dintre locurile centrale aparține muncii
individuale cu clientul. Adesea, un asistent social se confruntă cu acțiunile eronate ale
oamenilor, confuzia lor, neputința, percepția dureroasă a celorlalți nu numai în situații
extreme, stresante, ci și în situații obișnuite.
Adesea, persoanele care nu își pot rezolva problemele din cauza condiției lor
fizice (vârstnici, singuri, bolnavi, handicapați) au nevoie de ajutorul unui asistent
social. Ei, de regulă, au și tendințe deosebite în sfera psihicului: agresivitate, depresie,
autism etc.
În plus, la asistența socială apelează persoanele care nu știu cum sau nu știu să
aleagă o cale prin care să-și rezolve problemele, își găsesc puterea de a-și realiza
intențiile. Obiectul activității unui asistent social îl constituie și persoanele care se
află într-o stare de spirit alterată (dar în limitele normei), unde cel mai adesea rolul
principal revine componentei psihologice.
7
și ale asistenței sociale este de a crea condiții pentru manifestarea vitalității și
subiectivității sociale, de a ajuta o persoană care dorește să se schimbe, să rezolve
problemele care îi împiedică dezvoltarea. Acest lucru se poate face în multe
moduri. Problemele legate de aspectele practice ale psihologiei și asistenței sociale
sunt în acest caz în centrul atenției.
4. Exemplul 1
În asistența socială, de multe ori trebuie să avem de-a face cu persoane și
grupuri discriminate social care se consideră pe nedrept dezavantajate (persoane cu
dizabilități, familii numeroase, refugiați, șomeri, bătrâni singuri, delincvenți,
dependenți de droguri etc.). Lucrul cu astfel de grupuri este foarte dificil și nu
întotdeauna de succes. Dar deținerea de către asistentul social a informațiilor
psihologice poate facilita acest lucru.
8
descrise mai sus. În același timp, este necesar să înțelegem de ce există consecințe
atât de contradictorii ale nedreptății sociale. O analiză a tuturor strategiilor posibile
pentru activitatea grupurilor defavorizate social pentru a obține o identitate socială
pozitivă oferă următoarele tipuri posibile de strategii: mobilitate individuală,
creativitate socială, rivalitate socială (competitivitate).
Primul grup de strategii este tipic pentru persoanele care încearcă să crească
prestigiul social datorită capacităților lor personale (abilități, șanse, înșelăciune
etc.). Al doilea este legat de modificarea criteriilor de evaluare socială. Al treilea
include atât forme pașnice, democratice, cât și agresive de rivalitate, care adesea duc
la cataclisme sociale. Dar cel mai important este că toate tipurile de comportament nu
pot fi însoțite de acțiuni active până când ilegalitatea diferențelor de statut devine
evidentă, evidentă, atunci apare și devine mai puternic un sentiment de nedreptate.
5. Exemplul 2
Importanța cunoștințelor psihologice pentru asistența socială poate fi luată în
considerare pe exemplul interacțiunii unui asistent social cu persoane care s-au
sinucis sau încearcă să se sinucidă, clienți sinucigași. În calitate de asistent social,
adevăratul comportament suicidar ar trebui să fie distins de variante similare de
autovătămare și încercări de șantaj demonstrative, al căror scop nu este de a-și lua
viața, ci de a demonstra această intenție. Mai mult, ar trebui să ținem cont de faptul că
de multe ori o astfel de demonstrație se termină cu moartea din cauza nerespectării
circumstanțelor reale.
9
calcule greșite, conflicte, diferite ca forță și semnificație subiectivă pentru individ, ca
bruscă, durată și recurență).
Cele de mai sus indică faptul că, pentru a evidenția persoanele și grupurile cu
risc suicidar în asistența socială, doar caracteristicile socio-demografice formale nu
sunt suficiente. Este nevoie de un set de caracteristici de fond, socio-etice, morale și
psihologice ale forțelor vitale și spațiului de viață atât al indivizilor, cât și al
comunității sociale, care să indice vulnerabilitatea acestora.
10
sinucigașe; persoane predispuse la frecvente „stări psihice de criză” etc. În aceste
cazuri, sprijinul social este predominant de natura muncii psihosociale individuale. În
toată această activitate, asistentul social trebuie să știe ce schimbări au loc atât la
indivizi, cât și la familiile în care trăiesc și cum să atenueze impactul unor astfel de
schimbări.
psihodiagnostica,
consilierea psihologică,
utilizarea tehnicilor, metodelor și tehnicilor de interacțiune psihologică cu clientul.
11
12
6. Psihodiagnostica
Psihodiagnostica este o ramură a cunoștințelor mentale asociată cu formularea
unui diagnostic psihologic. Psihodiagnostica modernă înțelege termenul „diagnostic
psihologic” nu numai ca stabilirea oricărei abateri de la funcționarea sau dezvoltarea
psihologică normală, ci și ca determinarea stării mentale a unui anumit obiect
(individ, familie, grup), a uneia sau a alteia funcții sau procese mentale într-un
persoană anume. De exemplu, se poate realiza un diagnostic al nivelului de
dezvoltare mentală a unui preșcolar, psihodiagnostic al inteligenței, atenție voluntară,
memorie pe termen scurt și lung, accentuări de caracter, tip de temperament etc.
7. Consilierea psihologică
Consilierea psihologică a populației este un nou tip de activitate practică a
psihologilor autohtoni, iar până acum, din păcate, se dezvoltă la o scară destul de
modestă, deși în multe țări străine din Europa, America, Asia, o rețea de
municipalități, orașe, raionale (comunale), consultatii psihologice locale functioneaza
de multi ani.care au implicatii practice semnificative.
14
Consilierea psihologică se efectuează dacă:
15
8. Psihodrama
Psihodrama este o metodă dezvoltată în anii '20. D. Moreno. În ea, unei
persoane i se oferă rolul unui erou într-un joc, al cărui conținut se bazează pe
problemele sale. El are ocazia deplină de a-și exprima liber sentimentele în diferite
tipuri de improvizații, în care alți oameni („actori”) joacă rolul personajelor
principale din viața reală. Scopul psihodramei este de a ajuta clientul să dezvăluie
cele mai profunde experiențe într-o formă mult mai vie și mai eficientă decât
metodele bazate pe descrierea verbală a emoțiilor.
17
9. Bibliografie
Burmenskaya G. V., Karabanova O. A., Liders A. G. “Consiliere psihologică de
vârstă”, Moscova, 1990.
Ivy E., Ivy M. B., Saimen L. D. “Consiliere și psihoterapie. O combinație de metode
teoretice și practice” Novosibirsk, 1992.
Ageev B. C. “Relația grupurilor cu statut social inegal și consecințele psihologice ale
nedreptății” ,1990.
Bulgaru, M, „Aspecte teoretice și practice ale asistenței sociale”, Editura Centrul
Poligr. Al USM, Chișinău, 2003
4.Bulgaru, M, Dilion, M, „Concepte fundamentale ale asistenței sociale”, Chișinău,
2000
5.Enache, R, Giurgiu, L, „Psihologia generală cu aplicații în asistență socială”,
Editura Universitară, București, 2017
Goian, C, „Deprinderi în asistența socială”, Editura Institutul European, Iași, 2004
18