Sunteți pe pagina 1din 72

CUPRINS 1.Tema proiect.. CAPITOLUL 1 I.1 Teorii generale.......................................................... I.1.2 Clasificarea petrolurilor. I.1.3 Fluxul tehnologic I.

2 Surse de poluare din industria petrolurilor.. I.2.1. Impactul producerii de iei i gaze naturale asupra mediului I.2.2. Surse de poluare a aerului. I.2.3. Surse de poluare a apei.. I.2.4. Surse de poluare a solului i a apelor subterane I.3. Impactul activitilor din industria petrolurilor asupra mediului ambient. I.3.1. Poluani relevani ai aerului degajai n urma activitilor desfurate n industria petrolului i efectele acestora asupra mediului ambient.. I.3.2. Aciunea diverilor poluani din apele uzate deversate de activitile din industria petrolului asupra receptorului. I.3.3. Efectele polurii solului cauzate de activitile desfurate n industria petrolului CAPITOLUL II. REGLEMENTARI LEGISLATIVE PRIVIND POLUAREA CU PRODUSE PETROLIERE CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PREZENTAREA PARCULUI PETROLIER III.1. Identificarea amplasamentului si localizare III.1.1. Localizare si topografie.................................. III.1.2. Geologie si hidrologie............................. III.1.3 Flora i fauna......................................... III.1.4 Arii protejate, parcuri naturale......................... III.2. Activiti desfurate n cadrul parcului........... III.2.1 Generaliti.............. III.2.1 Componentele obiectivului........................................... III.2.3. Sonde.................................................. III.2.4. Conducte de transport................................. III.2.5. Parcul de separatoare / rezervoare..................................... III.2.6. Activitatea de baz................................................. III.2.7. Producii realizate.................................... CAPITOLUL IV...................... IMPACTUL DESFURRII ACTIVITII ASUPRA MEDIULUI IV.1 Emisiile in atmosfer a instalaiilor de ardere.......................

IV.2. Apele pluviale............................................... IV.3 Categorii si cantiti de deeuri generate.................. IV.4. Zgomotul si vibraiile..................................... IV.5. Efecte poteniale asupra solului ale activitatii de pe amplasamentul analizat................................................... IV.6. Calitatea apei subterane.. IV.7. Apa freatica.................................................. IV.8. Identificarea aspectelor de mediu............................................................ IV.8.1 Descrierea investigaiilor efectuate in zona de amplasament al sondelor...... IV.8.2 Metode de prelevare .................................................................................... IV.8.4 Metode de analiza................................................................ IV.8.4 Rezultate ......................................................................... IV.9 Interpretarea rezultatelor .............................. IV.9.1 Pentru probele de sol recoltate din incinta Parcului.......... IV.9.2 Pentru probele recoltate din forajul de adncime (sol/subsol) din incinta parcului.......................................................................................... IV.9.3 Pentru probele de sol recoltate din zonele de amplasament al sondelor active aferente Parcului..................................................................... CAPITOLUL V.................................. CUANTIFICAREA ASPECTELOR DE NECONFORMITATE Concluzii si recomandri........................................................... BIBLIOGRAFIE........................

CAPITOLUL I. POLUAREA PRODUS DE INDUSTRIA PETROLULUI I PROTECIA FACTORILOR DE MEDIU


I.1.TEORII GENERALE

Petrolul, sau ieiul, mpreun cu crbunii i gazele naturale fac parte din zcmintele de origine biogena care se gsesc n scoara pmntului. Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi solide i gazoase dizolvate ntr-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substane lipofile. ieiul n stare brut (nerafinat) conine peste 17 000 de substane organice complexe, motiv pentru care este materia prim cea mai important pentru industria chimic (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) i producerea carburanilor. Ca o curiozitate, se poate meniona c unele varieti de iei devin fosforescente n prezena luminii ultraviolete. Tara noastra este bogata in petrol. Principalele noastre zacaminte de petrol se gasesc in Oltenia (la Tg. Jiu), Muntenia (campul petrolifer Dambovita - Prahova si cel din Pitesti), Moldova (zona petrolifera Bacau). In prezent se continua cercetarile in vederea descoperirii altor zacaminte de petrol, prin a caror exploatare rationala industria noastra petroliera sa ia o dezvoltare crescanda. Pe plan mondial adevrata problem a petrolului s-a ivit la sfritul secolului al XIX-lea i la nceputul secolului nostru adic atunci cnd s-a trecut la utilizarea pe scar tot mai larg a derivatelor obinute din aurul negru ntr-un secol petrolul a devenit prima industrie a lumii. Se foreaz azi la adncimi de peste 4000 metri pe toat suprafaa globului, pn la cercul polar, se pompeaz, se trateaz i se transport petrol. Cele mai mari vapoare din lume sunt petrolierele. Dac zcmntul de petrol se afl aproape de suprafa, exploatarea se poate realiza prin cariere de suprafa, zcmintele din profunzime sunt extrase prin sonde de petrol (foraje de adncime). O alt modalitate de extragere a petrolului este extragerea din zcmintele submarine cu ajutorul unor insule sau platforme de foraj unde dificultile de forare sunt mult mai mari. La toate procedeele de foraj se folosete un lichid de sond cu polimeri pentru a stabiliza gaura de foraj, care lichid necesit o greutate specific mare, pentru aceasta se adaug baritin, lichidul de foraj trebuie s aib o anumit vscozitate. Capul de foraj frez este prevzut cu tiuri cu vrf de diamant, coloana de sond este alctuit din evi de oel care se monteaz mpreun prin nurubare (una n alta) aceast coloan atingnd lungimi de pn la cteva mii de metri. n cazul zcmitelor de petrol care nu se afl sub presiune

I.2 CLASIFICAREA PETROLURILOR Pe baza compozitiei chimice, respectiv a predominarii unor categorii de hidrocarburi, petrolurile au fost clasificate in mai multe tipuri: 1. Petrol parafinos caracterizat prin procentul mai ridicat in alcani (pana la 78%), asa cum sunt in general petrolurile americane.

2. Petrol asfaltos, caracterizat prin procentul mare de hidrocarburi aromatice (in fractiunile usoare) cat si de substante asfaltoase, asa cum sunt petrolurile din Caucaz. 3. Petrol de tip intermediar, caracterizat prin procentul mare fie de cicloalcani fie de alcani si hidrocarburi aromatice. In tara noastra, cele mai numeroase sunt petrolurile parafino-nafteno-aromatice (52%), carora le urmeaza, in ordinea frecventei, petrolurile parafino-naftenice (37%), naftenoaromatice (8%) si parafinice (3%). Caracteristica petrolurilor romanesti este abundenta compusilor aromatici, in deosebi in fractiunile inferioare; de aceea, benzinele romanesti contin 10-20% hidrocarburi aromatice. De asemenea, caracteristic este continutul foarte redus de asfaltene si de compusi cu sulf.

1.2.1 Sonda exctractie iei I.3. Fluxul tehnologic al activitii din industria petrolier

Sonda (Extracia ieiului)

Transport Conducte colectoare

Separare

Ap

iei

Colectare

Separare gravitational (iei de ap srat)

Tratare termo-chimic

Livrare

I.2. SURSE DE POLUARE DIN INDUSTRIA PETROLULUI Activitile specifice de explorare, exploatare, tratare, separare, transport, prelucrare i depozitare desfurate n industria petrolului au un impact negativ asupra mediului nconjurtor, producnd poluarea aerului, apei, solului, acustic etc. Poluarea mediului genereaz cheltuieli foarte mari cu reecologizarea zonelor afectate.

I.2.1. Impactul producerii de iei i gaze naturale asupra mediului Potrivit strategiilor sectoriale pentru crbune, gaze naturale, petrol, electricitate i cldur, strategia energetic naional trebuie s conin programe i msuri pentru restructurarea, modernizarea, creterea randamentului i reducerea impactelor de mediu n activitile din sectorul de furnizare, transformare i cerere. Industria de extracie i de prelucrare a ieiului afecteaz mediul prin hidrocarburile gazoase i lichide pierdute n timpul extraciei, transportului i depozitrii ieiului i produselor petroliere. n continuare voi meniona sursele, precum i agenii de poluare a mediului produi de industria petrolului, pentru fiecare factor de mediu Principalele surse generatoare de poluani atmosferici existente n cadrul obiectivelor petroliere sunt: -cazanele de abur de la parcurile de separatoare; -rezervoarele de stocare a ieiului. . I.2.2. Surse de poluare a aerului

Emisiile de ageni de poluare a aerului n rafinrii provin, n principal, de la urmtoarele surse: procese de combustie; instalaii tehnologice; facle; parcuri de rezervoare; turnuri de rcire i bazine separatoare cu suprafa deschis; utilaje dinamice, tuuri de prob, ventile, flane, conducte; rampe de ncrcare - descrcare; mijloace i reele de transport auto i ci ferate. Emisiile de poluani n atmosfer sunt de dou felur.: - dirijate (evacuate prin couri de dispersie sau tubulaturi metalice, guri de ventilaie, guri de aerisire, evi de eapament etc.); - difuze (evacuare necontrolabil nregistrat la manipulri de substane i produse cu volatilitate diferit, ncrcare - descrcare rezervoare, neetaneiti etc.). n condiiile de funcionare a instalaiilor, emisiile de gaze rezult din procesele de combustie i procesele tehnologice. Referitor la procesele de combustie, putem spune c fiecare cuptor dntr-o instalaie tehnologic este o surs major de ageni de poluare care se gsesc n gazele rezultate prin arderea combustibililor (dioxid de carbon, oxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, compui organici volatili, n principal hidrocarburi, particule solide de diverse dimensiuni). De asemenea, n rafinrii mai au loc i alte procese de combustie dintre care se pot meniona: regenerarea catalizatorilor de cracare catalitic, producerea sulfului n sobe Claus, operaiile periodice de decocsare a serpentinelor cuptoarelor din diferite instalaii tehnologice, regenerarea periodic a catalizatorilor din alte procese catalitice, incinerarea nmolurilor de la epurarea apelor reziduale, arderea gudroanelor acide. Compoziia gazelor de ardere rezultate din procesele de combustie nu difer semnificativ, n afar de agenii

I.2.3. Surse de poluare a apei n ceea ce privete sectorul de explorare i producie a ieiului, sursele posibile de poluare pot aprea pe tot fluxul procesului tehnologic de extracie din subteran a hidrocarburilor, acestea fiind: sonde de iei, gaze i cele de injecie ap de zcmnt; conducte de amestec iei brut; conducte de injecie ap de zcmnt; parcuri de rezervoare i separatoare (inclusiv pentru tratare), depozite iei etc. Alte surse de poluare mai pot fi: centre de colectare iei; baterii de cazane pentru producere aburi (n special la aparatele de purjare); staii de dedurizare a apei (de unde rezult ape uzate); sistemul de colectare a produselor petroliere (decantoare, habe, canale ale claviaturilor) etc. I.2.4. Surse de poluare a solului i a apelor subterane Aciunile cu impact negativ major asupra mediului sunt induse de ctre principalele instalaii din fluxul de exploatare, respectiv de sondele de iei i parcurile de separatoare. Factorul de mediu cel mai afectat este solul (fiind supus contaminrii n special cu ap de zcmnt). n Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est, zcminte de petrol i gaze naturale sunt cantonate cu precdere n zona dintre Tazlu i Oituz, cu exploatri la Zeme, Moineti, Lucceti, Solon, Drmneti, Dofteana i n Podiul Moldovei. Se constat diminuarea situaiilor de poluare accidental fa de perioada anterioar, inclusiv s-au micorat suprafeele de teren afectate de poluare, acest lucru se datoreaz i realizrii investiiilor prevzute n programele pentru conformare. ntre factorii de mediu, solul are o importan major, fiind un loc de acumulare a elementelor poluante. n ceea ce privete activitatea desfurat n cadrul sectorului de explorare i producie a ieiului, poluarea solului poate avea drept surse conductele ce alimenteaz parcurile schelelor, la care se pot produce scpri accidentale de iei i ap de zcmnt. La sfritul anului 1998, Agenia pentru Protecia Mediului Bacu a realizat un raport n care arat c activitatea la cele 2.200 de sonde de extracie - producie, amplasate pe raza localitilor Zeme, Moineti i Modrzu, a provocat distrugerea total sau parial a 54 de hectare de puni, teren arabil i pduri, 30% din aceast suprafa reprezentnd terenuri distruse iremediabil. De asemenea, ca surse de poluare a solului, mai pot meniona: parcurile de separatoare, careurile de sonde, depozitele i staiile de tratare a ieiului, staiile compresoare i traseele de conduct poluate din cauza avariilor (zone ce prezint pelicule de iei), lamurile rezultate din activitile desfurate n acest sector, instalaiile de transport i depozitare a produselor petroliere i n Folosina de ap Ap restituit.

Ap recirculat

Poluarea produs de industria petrolului i protecia factorilor de mediu, in special a apei de injecie, sonde vechi dezafectate, instalaiile i utilajele casate i fierul vechi depozitate n locuri neamenajate special. De asemenea, n cele mai multe dintre cazurile de scurgeri accidentale de produse petroliere, suprafaa de sol afectat este mult mai mic dect suprafaa contaminat a primului acvifer ntlnit de frontul de poluare. Aspectul particular al polurii apelor subterane cu iei i produse petroliere pentru Romnia const n aceea c este un fenomen cu o istorie de peste 100 de ani, care a debutat odat cu nceperea exploatrii zcmintelor de iei n zona vii Prahovei i cu apariia i dezvoltarea industriei prelucrtoare de iei. Din nefericire, fenomenul de poluare a solului i a apelor subterane cu produse petroliere a continuat i continu i n zilele noastre. Astfel, 400 de hectare de teren sunt compromise grav, iar pnza freatic se afl ntr-o situaie i mai grea. Produsele petroliere fiind nemiscibile cu apa se adun la suprafaa pnzei freatice, n straturi ce variaz de la civa milimetri la zeci de centimetri sau, n anumite zone, chiar la 23 metri. O alt parte din produsele petroliere din sol se amestec cu apa subteran, fcnd-o inutilizabil pentru consum sau grdinrit. Stratul de produs poluant se deplaseaz mpreun cu pnza freatic, cu viteze mari, pe distane mari, extinznd aria de poluare. Un alt pericol este reprezentat de vaporii de produse petroliere, care se pot acumula n subsoluri de imobile, provocnd explozii sau axfixii. ntre cazurile de poluare a solului, majoritatea sunt cauzate de probleme aprute n subsol, adic fisurri ale conductelor sau ale pereilor depozitelor de combustibili. Poluarea solului poate fi: direct, datorit depunerilor de reziduuri solide sau semisolide provenite din desfurarea proceselor tehnologice; indirect, din cauza agenilor de poluare emii n atmosfer, purtai de vnt, care se depun pe sol i sunt splai de precipitaii, infiltrndu-se n subteran. Surse poteniale de poluare direct a solului i a subsolului pot fi parcurile de rezervoare, separatoarele vechi din staiile de epurare, bazinele de decantare, batalurile de lamuri i gudroane, rampa C.F. de ncrcare i descrcare, conductele subterane, reele de canalizare etc. Reziduurile solide, nedepozitate corespunztor, care pot polua solul, provin din: impuriti solide antrenate n iei, nmoluri de la epurarea apei uzate i de la tratarea apei brute, reziduuri solide provenite din operaiile de ntreinere i curire, cenu de la incineratorul de nmoluri, cocs de la instalaiile de cocsare sau de la decocsarea cuptoarelor, praf de catalizator. Rezervoarele de iei sau de produse petroliere au o suprafa mare de contact cu solul. La corodarea fundurilor rezervoarelor pot aprea scurgeri de produse petroliere. Scurgerile n cantiti mici nu pot fi puse n eviden i ele pot impurifica solul. La spargerea unui rezervor plin, produsul deverseaz n incinta parcului n care este situat recipientul. Produsul deversat este colectat n sistemul de canalizare i recuperat la instalaia de epurare a apelor uzate, dar i n sol se poate infiltra o parte din produs, datorit unor fisuri ale canalizrii. Batalurile de reziduuri i nmoluri pot constitui, n unele situaii, surse de poluare a solului. Astfel, dac fundul sau pereii acestor bataluri nu au fost impermeabilizate n mod corespunztor pentru produse petroliere, acestea se pot infiltra n sol. De asemenea, exist

posibilitatea unor lsri de teren sau fisuri datorit cutremurelor, prin care produsele petroliere pot impurifica solul i subsolul. Catalizatorii uzai provenii din procesele tehnologice pot constitui surse de poluare a solului dac nu sunt depozitai corespunztor. Dei se stripeaz la scoaterea din reactoare, ei mai conin urme de produse petroliere, iar cnd sunt depozitai direct pe sol, pot fi splai de apele meteorice i impurific astfel solul i subsolul. Compui ai unor metale grele din catalizatori pot deveni poluani cu efect cumulativ n timp. Apele meteorice pot spla produsele petroliere aprute accidental pe drumuri, platforme, rampe de ncrcare - descrcare sau n alte locuri, iar o parte a acestor ape impurificate cu produse petroliere impurific solul i subsolul. La creterea gradului de cunoatere a problematicii polurii solului de ctre industria petrolului au contribuit unele experimente efectuate pn n prezent cu uniti specializate n refacerea solurilor, precum Institutul de Cercetri pentru Pedologie i Agrochimie (I.C.P.A.) Bucureti, Probio - Cercetare S.A. Ploieti, ct i n cadrul unor colaborri internaionale (experimentul Poeni) efectuat n colaborare cu Agenia Canadian pentru Dezvoltare Internaional

I.3. IMPACTUL ACTIVITILOR ASUPRA MEDIULUI AMBIANT

DIN

INDUSTRIA

PETROLULUI

I.3.1. Poluani relevani ai aerului degajai n urma activitilor desfurate n industria petrolului i efectele acestora asupra mediului ambiant Poluarea aerului este, incontestabil, cea mai grav problem, pe termen scurt i mediu, din punct de vedere al sntii i, tocmai de aceea, rezolvarea acestei probleme trebuie s fie prioritatea de vrf pentru politica de protecie a mediului. Aerul poluat este mai dificil de evitat dect apa poluat. Efectele lui, care ptrund peste tot, duneaz sntii, degradeaz construciile i mediul natural. Poluarea aerului poate fi natural sau fabricat de om. Poluarea natural poate fi cauzat de eroziunea solului, erupii vulcanice, respiraie, biodegradri i altele. Omul este responsabil de poluare prin: arderea combustibililor fosili, arderea pdurilor, emisii datorate motoarelor cu ardere intern, tratarea apelor reziduale, industrie i altele. Cteva miliarde de tone de diverse substane sunt emise anual de la suprafaa pmntului spre atmosfer. Concentraia acestor substane n atmosfer este determinat de rata emisiilor i de rata degradrilor pe care aceste substane le suport n timp. Cele mai importante din aceste substane sunt msurate, ele provenind din diverse surse. Emisiile de dioxid de carbon, metan i monoxid de azot sunt monitorizate continuu n diverse ri datorit contribuiei acestora la efectul de ser, iar clorofluorocarburile datorit efectului lor asupra stratului de ozon. n istoria pmntului au fost perioade alternative de nclzire i rcire. Creterea principalelor emisii, nceput cu aproximativ 200 de ani n urm, odat cu nceputurile

industrializrii, a determinat pe cercettori s prevad o cretere a temperaturii pmntului cu 3-5C. Astzi ne gsim ntr-o perioad de nclzire care poate duce la schimbri n distribuia precipitaiilor, schimbri n zonele de vegetaie i poate induce degradri ale solului i micorarea surselor de hran. Contribuia major la efectul de ser o are dioxidul de carbon (circa 50%), urmat de metan (19%) i clorofluorocarburi (17%)12.. Creterea emisiilor de dioxid de carbon este direct legat de creterea produciei de energie i de trafic, n timp ce creterea emisiilor de metan este datorat necesitilor crescnde de hran ale omenirii (creterea animalelor). Industria petrolului are o contribuie deosebit la aceste emisii. n ceea ce privete rafinarea petrolului, principalii poluani sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, compui organici volatili (fenoli, hidrocarburi etc.), acizi, iei, monoxid de carbon, aldehide, amoniac, pulberi. De asemenea, traficul auto din ara noastr contribuie cu 45% la totalul emisiilor de hidrocarburi volatile i cu 30% la emisiile de plumb. Astfel, compuii aromatici din benzina pentru automobile favorizeaz emisia de hidrocarburi nearse i produse realizate din oxidarea incomplet n mediul nconjurtor, benzenul din gazele de eapament are proprieti cancerigene, compuii organici volatili polueaz atmosfera, compuii de sulf pot produce coroziuni i ploi acide. Cnd concentraia de plumb din aer depete cota maxim admis, care este de 10 grame pe metrul ptrat, se poate vorbi de apariia unor intoxicaii cu plumb. n aceste cazuri, populaia din zona afectat risc afeciuni ale sngelui, mduvei i ficatului, existnd i riscuri de anemie sau de scdere a duratei de via a globulelor roii, cu consecine digestive i cerebrale (reduce coeficientul de inteligen al copiilor). n egal msur, au fost descoperite tulburri de comportament i de personalitate, cea mai frecvent afeciune cauzat de plumb fiind sindromul neuropsihic encefalopatia (caracterizat prin confuzie, dezorientare, halucinaii vizuale, delir, tentative de suicid, tremurturi i convulsii). Exist cazuri n care apar pareza i paralizia, fotofobia, durerile puternice de cap, afeciunile renale cu leziuni degenerative, bolile alergice, precum astmul bronic. Fiind o puternic substan la nivel celular, plumbul reinut n organism se depune n oase n procent de 90%13.. O alt consecin important a polurii este prezena ploilor acide, datorat n special oxizilor de azot, cea mai mare parte produi prin procese de combustie diverse (uzine, motoare) i, n mai mic proporie, produciei de acid azotic. Oxizii de sulf sunt i ei responsabili de aceste ploi acide, care produc daune pdurilor i lacurilor. Acetia rezult din arderea combustibililor fosili, producerea acidului sulfuric i de la instalaiile de desulfurare a gazelor (Claus). Prezena oxizilor de sulf peste cotele admise provoac afeciuni ale aparatului respirator, boli inflamatorii ale ficatului, boli ale sistemului digestiv, tumori maligne ale foselor nazale i ale urechii medii, encefalopatii toxice i tumori maligne, pneumotorax, leucemii i insuficiene renale. Poluarea aerului a fost ntotdeauna latura nedorit a activitii omului, cu efect nociv asupra sntii. Din pcate, pmntul nu poate fi mprit n zone curate i zone poluate i aceasta pentru c poluarea nu are limite.

10

Poluanii atmosferici generai de industria petrolului accelereaz procesele de degradare a materialelor de construcie provocnd n cazul pietrei de construcie eroziunea suprafeei, murdrire, formare crust. De asemenea, acetia determin coroziunea, mtuirea, gurirea metalelor, decolorarea, murdrirea, cojirea, crparea, umflarea vopselei i a altor acoperiri organice etc. Printre efectele poluanilor menionai se remarc i cele asupra instalaiilor electrice. Astfel, apar probleme la reelele electrice datorit corodrii contactelor i a cablurilor i favorizarea fenomenelor de descrcare electric i de conturnare a curentului pe izolatoarele de nalt tensiune. I.3.2. Aciunea diverilor poluani din apele uzate deversate de activitile din industria petrolului asupra receptorului Apa constituie unul dintre elementele indispensabile vieii, ea asigurnd condiiile de trai ale oamenilor, plantelor i animalelor, intervenind, totodat, n cele mai variate activiti ale produciei fie ca izvor de for motrice, surs de materii prime, unealt de lucru sau mediu de transport etc. Ca element primordial al mediului nconjurtor, apa exercit o influen considerabil asupra ntregii ambiane i trebuie privit n dubla ei ipostaz de resurs, pe de o parte, i factor de mediu, pe de alt parte. n epoca modern, omenirea a ajuns s solicite, n msur din ce n ce mai mare, resursele de ap att prin prelevri pentru diferite folosine, ct i pentru utilizarea ca emisar pentru evacuarea reziduurilor. n urma diferitelor aciuni omeneti se modific, att cantitativ, ct i calitativ, substanele care ptrund n ape, producndu-se poluarea apelor, ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. Poluarea afecteaz toate formele apei n natur. Exist ci de ptrundere a unor substane poluante n apa atmosferic, apa scurs la suprafaa solului, apa mrilor i oceanelor i apa subteran. n acest stadiu s-a ajuns la constatarea c apa este indisolubil legat de sistemul ecologic terestru, iar pentru meninerea echilibrului acestui sistem i nsi pentru supravieuirea umanitii sunt necesare msuri de conservare i protecie a hidrosferei, pe plan mondial. Protecia apelor reprezint activitatea desfurat pentru realizarea urmtoarelor obiective: meninerea funciunilor naturale ale apei n cadrul echilibrului ecologic, respectiv, pstrarea condiiilor de dezvoltare pentru generaiile viitoare n privina cantitii i calitii apei. Aceast activitate poate fi ncadrat n aciunea, mult mai larg, de protecie a mediului ambiant. Reducerea polurii apelor poate fi realizat pe mai multe ci, dintre care amintesc: - introducerea pe scar larg a unor tehnologii nepoluante n procesele industriale; - reducerea cantitilor de ape uzate evacuate n ruri prin introducerea practicii recirculrii apei;

11

- recuperarea materialelor utile din apele uzate, avnd astfel avantajul asigurrii unei adevrate surse de materii prime; - extinderea procedeelor de colectare i evacuare pe cale uscat a reziduurilor; - mbuntirea randamentului de epurare prin perfecionarea tehnologiilor, instalaiilor i exploatrii acestora. Prezena ieiului i produselor petroliere au un puternic impact asupra apei. Pelicula de la suprafa oprete difuzia aerului atmosferic, acionnd astfel direct asupra florei i faunei. Prezena hidrocarburilor are un efect duntor i asupra construciilor i instalaiilor unde apa este utilizat, prin formarea unor pelicule izolatoare sau prin colmatarea straturilor filtrante sau a reelelor de canale. Din punct de vedere al potabilitii, se menioneaz influena deosebit de sever a prezenei ieiului: chiar la diluii de 1:1.000.000 ntre apa potabil i cea impurificat cu iei rezult ap nepotabil. Alt poluant important l reprezint acizii naftenici. O caracteristic a apelor uzate din rafinriile noastre este coninutul ridicat de acizi naftenici, prezeni mai ales n leiile naftenice sub form de naftenai. Srurile anorganice dizolvate reprezint o alt categorie important de poluani. ieiul conine sruri dizolvate, n special cloruri, sulfai, bicarbonai de calciu, magneziu i sodiu, care trec n ap n cursul prelucrrii. De asemenea, apele de zcmnt aduse la suprafa odat cu ieiul pot conine proporii mari de sruri, n special clorur de sodiu. Un coninut de peste 200 mg/l cloruri face nefolosibil apa potabil, iar o concentraie de peste 400 mg/l cloruri face neutilizabil apa pentru irigaii. Deversarea necontrolat a hidrocarburilor, n special a reziduurilor petroliere n ap, reprezint o ameninare pentru mediul nconjurtor i un pericol pentru sntatea oamenilor. Astfel, reziduurile conin metale grele, hidrocarburi aromatice polinucleare cu efecte mutagene i cancerigene. I.3.3. Efectele polurii solului cauzate de activitile desfurate n industria petrolului Solul, n calitatea sa de component al ecosistemelor terestre, are multiple funcii, i anume: principal mijloc de producie vegetal, surs de elemente nutritive i resurs energetic rennoibil. Solul a fost supus din cele mai vechi timpuri polurii. Odat cu creterea populaiei i cu dezvoltarea economic a crescut poluarea solului, ca i a mediului nconjurtor, n ansamblu. Degradarea solului se manifest att prin degradarea parametrilor cantitativi, ct i prin deteriorarea parametrilor calitativi. Astfel, solurile sunt supuse, mai ales n rile dezvoltate, la o gam variat de impacturi tot mai intense, care provoac sau intensific fenomene i procese duntoare calitii lor. n concepia ecologic modern, poluarea solului nseamn orice aciune care produce dereglarea funcionrii normale a solului ca suport i mediu de via (mai ales pentru plantele terestre superioare) n cadrul diferitelor eco - sisteme naturale sau create de om (antropice), dereglare manifestat prin degradarea fizic, chimic sau biologic a solului, ori apariia n

12

sol a unor caracteristici care reflect deprecierea fertilitii sale, respectiv reducerea capacitii bioproductive, att din punct de vedere calitativ, ct i/sau cantitativ. Noiunea de poluare a solului trebuie altfel neleas dect poluarea aerului sau a apelor. n ceea ce privete aerul i apele, poluarea nseamn ptrunderea n masa lor a unor substane sau elemente poluante care le fac improprii sntii omului, mediului nconjurtor, iar prin nlturarea poluantului sau prin msuri de epurare i curire, compoziia aerului i apei revine mai repede la starea iniial, natural. Nu aceeai situaie se ntlnete n cazul solului, deoarece prin poluarea solului se deregleaz echilibrul factorilor constitueni i, odat dereglat, acest echilibru nu se poate reface aa repede (ca n cazul apei i aerului) prin nlturarea cauzei. Pe lng aceasta, prin noiunea de poluare a solului se nelege nu numai ptrunderea unor elemente din afar, ca n cazul aerului i apei, ci i deranjarea unui component al solului care atrage dup sine afectarea fertilitii solului, funcionarea normal a acestuia. Astfel, solul poate fi supus unor fenomene ce afecteaz toate funciunile sale: fizice, fizico - chimice, chimice, biologice i biochimice. De exemplu, poluarea chimic a solului cu ap srat este deosebit de complex, manifestndu-se prin salinizarea i srturarea solului. La contactul apei de zcmnt cu faza solid a solului au loc mecanisme chimice de schimb ionic i de adsorbie, modificndu-i n sens negativ nsuirile. Astfel, are loc creterea cantitii de sodiu schimbabil, determinnd reducerea porozitii, permeabilitii i strii de afnare. Apele de zcmnt conin cantiti mari de sruri care produc modificri n structura solului i exercit un rol de inhibiie asupra plantelor i microorganismelor din sol. Parametrul care pune n eviden contaminarea solului cu ap srat este conductivitatea electric. n cazul contaminrii solului cu ap de zcmnt au loc reacii de schimb n care ionii de calciu i magneziu din sol sunt nlocuii de sodiu, ion preponderent n compoziia apei. Problemele de mediu generate de poluarea solului i a apelor subterane cu iei i produse petroliere s-au acutizat n ultimii ani, att din punct de vedere al autoritilor care gestioneaz i exploateaz resursele de ap, ct i din cel al populaiei din zonele puternic afectate de fenomene. n ceea ce privete apele de suprafa, acestea sunt mult mai vulnerabile la poluare dect cele subterane. ns, n cazul apelor de suprafa, fenomenele de poluare accidental care apar sunt uor sesizabile i mult mai simplu de limitat att ca ntindere, ct i ca efecte, prntr-o intervenie rapid de remediere, n timp ce, n cazul apelor subterane pentru care direcia de curgere nu este uor de detectat, poluarea este mult mai greu de identificat i cu att mai dificil de remediat. Cea mai mare parte a apei subterane este utilizat ca ap de uz casnic, ns consumul unei ape contaminate cu produse petroliere de ctre oameni sau animale este destul de greu s se produc datorit proprietilor organoleptice ale acesteia puternic alterate chiar la nivele foarte sczute de contaminare. Totui, limita inferioar de detectabilitate depinde de natura produsului petrolier contaminant i de sensibilitatea celor expui la astfel de pericole. Exist, din nefericire ns, numeroase situaii, n special n zona rural, n care sursele de ap sunt greu dac nu chiar imposibil de nlocuit, comunitile fiind obligate la consumul unor ape total improprii i periculoase pentru sntatea uman, a animalelor i culturilor vegetale. n prezent, circa 80% dintre terenuri sunt contaminate cu produi de origine petrolier (hidrocarburi, solveni etc.) utilizai ca surs de energie n cadrul industriei petrolului, ca i a

13

celei chimice. Exist o multitudine de produse poluante care afecteaz solul i subsolul, precum: carburani i uleiuri, produse oxigenate, reziduuri de hidrocarburi, petrol brut, alte produse rezultate n urma exploatrii (carburile alifatice saturate i nesaturate, ca i cele aromatice monociclice i policiclice). Aceste tipuri de produse (n special hidrocarburile) prezint risc de nocivitate, afectnd calitatea apelor subterane, care devine improprie utilizrii pentru mult vreme (apa potabil, pentru irigaii sau diverse utilizri industriale). De asemenea, prezint riscuri pentru sntatea uman, pentru mediul bio i pentru vegetaie, compuii aromatici avnd un puternic caracter mutagen i cancerigen i, nu n ultimul rnd, afecteaz securitatea mediului, prezentnd riscuri de explozie i de incendiu, atunci cnd produsele petroliere care plutesc pe pnza freatic ajung n subsolul diverselor construcii. Toate aceste riscuri sunt legate, n primul rnd, de mobilitatea produsului poluant. Produsele petroliere odat ce ajung n subteran, unde sunt ntrunite att condiii aerobe, ct i anaerobe, sufer transformri chimice importante. Majoritatea autorilor consider c viteza de degradare a produselor petroliere n sol este o funcie de concentraia de oxigen n sol sau, altfel spus, de gradul de aerare al solului poluat. n subsol pot fi ntlnite diferite concentraii de oxigen care duc la diferite viteze de biodegradare a produselor petroliere. Scderea concentraiilor de oxigen poate fi datorat oxidrii chimice a compuilor cu potenial oxidant mare (olefine, derivai oxigenai intermediari etc.) sau creterii populaiilor de bacterii care metabolizeaz hidrocarburi i implicit consum oxigen. Oxidarea ncepe cu formarea de peroxizi, alcooli primari i acizi monocarboxilici, stadiul final al degradrii constnd n formarea dioxidului de carbon, a apei i a materialului celular al microorganismelor. Biodegradarea este accelerat n prezena unor substane denumite nutrieni (compui cu fosfor, potasiu, azot), a umiditii i a unei temperaturi relativ constante, factori ce conduc la o cretere rapid a populaiilor de bacterii. De asemenea, prin degradare pot rezulta produse intermediare cu solubilitate ridicat n ap sau cu volatilitate ridicat ce conduc la extinderea polurii cu vitez sporit. Acionnd ca un factor extern excesiv de agresiv, poluarea afecteaz, n primul rnd, procesele biochimice i chimice din plante i sol, urmate de slbirea rezistenei organismelor individuale i colective la boli, duntori i alte adversiti. Se declaneaz n continuare dezechilibre ecologice n lan, cu consecine nefavorabile asupra stabilitii, vitalitii, capacitii de regenerare i asupra polifuncionalitii ecosistemelor terestre. Astfel, efectul duntor al produselor petroliere asupra solului i culturilor de soia i cereale este prezentat n continuare (Tabelul I.1.):

TABELUL I.1.

14

Efectul duntor al produselor petroliere asupra solului i culturilor de soia i cereale % iei n sol Efecte asupra culturilor pe suprafee egale <0,5 0,5 0,51,0 1,02,0 4,0 mbuntirea creterii plantelor; Posibile reduceri ale vitezei de cretere a plantelor; Reducere a produciei cu pn la 40%; Plante firave, reducerea produciei cu pn la 100%; Toate plantele mor.

Sursa: C.,Gudin, Proc. Int. Symp. on Groundwater Pollution by Oil Hydrocarbons, Prague, 1978. De asemenea, aproape toat cantitatea de uleiuri uzate aruncat ajunge n pnza freatic i n sursele de ap de suprafa cu efecte devastatoare. Astfel, un litru de ulei ars transform un million de litri de ap potabil ntr-o otrav cu efect lent, reduce oxigenarea apei i procesele de fotosintez, n timp ce un litru de motorin prin compuii aromatici pe care i conine face inutilizabili circa 100.000 m3 de ap, iar anumii ageni poluani conin volume de produse petroliere de ordinul a 50 - 500 m3, ceea ce nseamn c miliarde de metri cubi de ap vor fi practic inutilizabile.

15

CAPITOLUL II. REGLEMENTRI LEGISLATIVE PRIVIND POLUAREA CU PRODUSE PETROLIERE


Calitatea factorilor de mediu (ap, aer, sol, biodiversitate, sntate uman) este caracterizat de o multitudine de factori. n condiiile n care fenomenul de globalizare ia tot mai mult amploare, punndu-se tot mai mult accent pe interdependena dintre protecia mediului i dezvoltarea economic, au aprut reglementri din ce n ce mai severe privind msurile de protecie a mediului. Noua legislaie n domeniul proteciei mediului, adoptat n ultimii ani, introduce un nou concept al rspunderii stricte pentru consecinele polurii Protecia mediului este reglementat n Romnia prntr-o serie de acte normative(legi, hotrri de guvern, standarde, ordine ale diverselor ministere, decrete etc.)care creeaz cadrul juridic necesar pentru protecia factorilor de mediu, a consumatorilor i respectarea principiilor dezvoltrii durabile. Standardele romne prevd pentru fiecare factor de mediu concentraii maxim admisibile, prin care se poate evalua calitatea acestora. Exist standarde pentru apa potabil, ape de suprafa, ape uzate funcie de locul evacurii, standarde pentru aer: emisii i imisii, sol, subsol, funcie de tipul de zon (sensibil, mai puin sensibil). Activitatea de exploatare a zacamintelor de iei si gaze naturale este reglementata prin Legea Petrolului nr.238 din 2004. In contextul acestui act normativ Resursele de petrol situate in subsolul tarii si al platoului continental romanesc al Marii Negre, delimitat conform principiilor dreptului international si conventiilor internationale la care Romania este parte, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman. (art.1) Aceeasi lege prevede intocmirea Crii petroliere instrumentul de evidenta care cuprinde toate datele privind regimul juridic al suprafetelor aferente perimetrului de dezvoltare si exploatare, proprietatea, situatia topografica a lucrarilor aferente operatiunilor petroliere, a resurselor/rezervelor de petrol si de productie, precum si date referitoare la delimitarea perimetrelor si operatiunilor petroliere efectuate in fazele de prospectiune si explorare. In momentul actual acest document se afla in etapa de elaborare. Documente de referinta in domeniul protectiei mediului privind poluarea cu produse petroliere: Factorul de mediu aer: - Ordinul ministrului nr. 592/2002 Aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criterilor si metodelor de evaluare a CO 2, NO2 si NOx, pulberilor in suspensie, Pb, benzenului, CO si ozonului in aerul inconjurator; - STAS 12574 87 Aer din zonele protejate Condiii tehnice de calitate; - Ordonanta de urgenta a Guvernului (OUG) nr. 243/2000 Protectia atmosferei, completata si modificata de Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000. Factorul de mediu apa: - Hotararea Guvernului nr. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (Normativ NTPA 002 privind condiiile

16

de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, NTPA 001 privind valori limita de incarcare cu poluati a apelor industriale si urbane evacuate in receptori naturali); Ordinul ministrului nr. 1156/2002 pentru aprobarea normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea apelor de suprafaa; Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 311/2004); STAS 1342-91Apa potabila.

Factorul de mediu sol: - Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr.756/1997; - Ordinul ministrului nr. 1144/2002 privind Prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si modul de raportare al acestora; - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind Prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii. Managementul deeurilor: - Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 78/2000 privind regimul deeurilor; - Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deeurilor; - Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deeurilor si aprobarea listei cuprinzand deeurile inclusiv deeurile periculoase; - Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor; - Hotararea Guvernului (HG) nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate modificata prin Ordinul Guvernului nr. 1159/2003 pentru modificarea HG nr. 662/2001; - Hotararea Guvernului nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi clorurati, modificata prin Hotararea Guvernului nr.291/2005; - Ordinul MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si a procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor si lista nationala de deeuri acceptate in fiecare clasa de deposit de deeuri; - Ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si al Ministerului Economiei si Comertului nr. 2/211/118/2004 privind prcedura de reglementaresi control al transportului deeurilor pe teritoriul Romaniei. Protectia asezarilor umane: - STAS 12574 87 Aer din zonele protejate Condiii tehnice de calitate; - Hotararea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental; - Hotararea Guvernului nr. 1323/2005 pentru modificarea HG nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor; - STAS 10009 88 Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot. Substane periculoase: - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari prin Legea nr. 451/2001;

17

Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 490/2002; Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 92/2003; Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 92/2003; Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, modificata si completata prin Legea nr. 505/2004, si Regulamentul de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.121/2002, modificat si completat prin H.G. nr. 540/2005.

18

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PREZENTAREA PARCULUI PETROLIER

III.1. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZARE

III.1.1. Localizare si topografie Parcul se gsete situat pe interfluviul Valea Slnicului Valea Oituzului n apropierea cumpenei apelor care local este reprezentat de vrful Brezoiu cu o altitudine aropiat de 700 m. La parc se ajunge pe drumul petrolier n serpentine care unete bazinul superior ai Vii Slnicului cu originea (la cca 3 km amonte de sediul Ocolului Silvic) i localitatea Poiana Srata. Fata de aceste puncte Parcul este situat la distante de 6,5 krm de Valea Slnicului si 12 km fata de localitatea Poiana Srata. III.1.2. Geologie si hidrologie Elemente de geologie Structura Slnic se afla la vest de structura Oituz, in zona marginala de Tarcau, aproape de contactul cu semifereastra Oituz-Slnic. Ea apare la suprafaa unitatii cutelor marginale prinsa sub pnza de Tarcau. Cunoasterea acestei structuri s-a obtinut in exclusivitate din datele forajului care a inceput sa fie folosit din anul 1963. Tot atunci a fost descoperita o acumulare de petrol in orizontul terminal al Oligocenului. Alcatuirea stratigrafica a campului petrolifer Slnic Bai urmeaza schema unitatii de Vrancea in semifereastra Oituz-Slnic. La fel, ceea ce interesa din punct de vedere petrolifer este Oligocenul. Acesta este reprezentat prin termenii sai cunoscuti in sectorul de bazin dintre vaile Slnicului si Oituzului la grosimea estimata de cca. 700 m. O importanta aparte pentru acumularea petrolului au orizonturile de tranzitie al disoctilelor superioare, al supraKliwa si al gresiei de Kliwa. Orizontul de tranzitie, cuprinzand roci psamitice (gresii silicioase, gresii sase, gresii argilbase) si pelitice (sisturi disiliforme, marne, argile) cu aspect flisoid-molasic, are grosimi de pana la 160 m pe flancurile structurii si minime (50 m) in zona axiala. Decizia privind, cauza acestei variatii de grosime este dificila ca de altfel in multe alte cazuri oferite de flisul extern al Carpatilor Orientali: eroziunea partiala a cutelor unitatii de Vrancea, anterioara punerii in loc a pnzei de Tarcau sau rabotajul partial al termenului final al Oligocenuhii si total al Miocenului inferior, produs de pnza in avansarea ei catre est. Orizontul sisturilor disodilice superioare, care reprezinta suportul celui de tranzitie, are grosimi mici, pana la 25 m si practic, este format dntr-un singur tip de sisturi argiloase compacte si fisurate. Orizontul supraKliwa este in general subtire, de numai 20-30 m, rareori depasind 40 m. El este format dntr-o alternanta de gresie silicioasa tip Kliwa si sisturi disodilice, in care procentual gresiile sunt in avantaj. Uneori in acest orizont se disting doua sau trei pachete.relativ omogene de gresii, dar in alte cazuri, in strate cu grosimi relativ egale.

19

Orizontul gresiei de Kliwa are grosimea pana la 275 m si este format din strate groase de gresie silicioasa, intre care se dispun pachete subtiri disodilice. Gresiile reprezinta 60-75% din grosimea orizontului. Structura Slnic este o cuta solz orientata nord-sud, faliat si adanc scufundat. Falia, cu caracter contrar si invers determina incalecarea flancului normal peste, cel estic. Saritura pe falie este de peste 700 m. Cuta este asimetrica atat ca dezvoltare si inclinare a celor doua parti (inclinarile pe flancul normal sunt de 40-50 iar pe cel estic, ajung la 70), cat si ca dezvoltare de-a lungul axului. Astfel, periclinul nordic este mult mai scurt decat cel sudic. Sase falii, transversale, sectioneaza structura compartimentand-o in blocuri cu suprafete foarte inegale, notate de la I la HI. Dupa toate aparentele, blocurile I, Hi si II2 comunica intre ele, iar celelalte Ii, III2 si III3) sunt de asemenea intercomunicante. De aici rezulta ca toate faliile transversale sunt neetanse, cu exceptia faliei dintre blocurile II si Hli. In aceasta structura petrolul a fost descoperit in anul 1963. Colectorul este constituit din gresie silicioasa, bine cimentata, poroasa si avnd o porozitate efectiva medie de 10% pentru tranzitie si 11% pentru Kliwa si permeabilitatea medie 10-14 mD pentru tranzitie si 20 mD pentru Kliwa. Continutul de apa interstitiala pare a reprezenta 38% din volumul spatiului poros. In ceea ce-priveste caracteristicile fizice ale acumularii, s-a evaluat o presiune initiala de zcmnt de 63-85 at. Presiunea de saturatie a ieiului nu este cunoscuta, dar ratia de solutie a fost evaluata la 23 N mc/mc la tranzitie si mc/mc la Kliwa. Important este faptul ca intre gazele dizolvate in petrol o proportie de 10-85% revine dioxidului de carbon in relatie genetica cu emanatiile tipice ale lantului eruptiv Harghita-Caliman. Rezulta un coeficient de umplere a capcanei destul de bun, 40% pentru orizontul de tranzitie si cu mult inferior (5,00%) pentru orizontul gresiei de Kliwa. Intre cele doua orizonturi exista disodilele superioare, care au bune calitati izolatoare. De aceea in blocul II2 limita cu aparitie este la cota +375 m, iar la Kliwa la +293 m. Daca diferena intre coeficientii de umplere s-ar datora esaparii din capcana, ar fi trebuit ca tranzitia si nu Kliwa sa suporte mai des. De aceea pare mai plauzibila opinia ca tranzitia, detinatoare a unui volum mic de colectoare, a avut o sursa de alimentare satisfacatoare in raport cu colectoarelor sale (aceasta sursa a fost orizontul sisturilor disodilice, supe in schimb, orizontul gresiei de Kliwa, cu un volum mult mai mare nu a avut o alimentare pe masura, ci dimpotriva, a fost chiar foarte slab alimentata (sursa au reprezentat-o disodilele inferioare si marnele bituminoase). Acumularea de petrol din Oligocenul de la Slnic Bai reprezinta un zcmnt in sens geologic-genetic, pentru ca ea este controlata de un anticlinal de cutare. Zcmntul este fragmentat in blocuri, caracter stratiform in orizontul de tranzitie si masiv in orizontul gresiei de Kliwa. Astfel el este un zcmnt complex, care in plus, poate fi caracterizat ca fiind nesaturat si sarac in gaze dizolvate. Acest zcmnt a intrat in exploatare in anul 1971. Exploatarea primara a folosit ca agent energetic de zcmnt gazele dizolvate din iei. In perioada 1974-1981 s-a efectuat exploatare secundara prin injecie rationala de apa, cu rezultate slabe. Rezervele geologice initiale ale structurii plaseaza zcmntul de la Slnic Bai in cele mai putin importante. Elemente de hidrologie Apele de suprafaa Slnicul, are izvoarele in Munii Nemira, la o altitudine de peste 1600 m. Are o lungime de cca. 28 km si o suprafaa a bazinului de 126 km 2. Intregul curs se desfasoara pe suprafaa depozitelor cretacice paeiogene apartinand panzelor de Tarcau si cutelor

20

marginale, iar in zona de confluenta cu Trotusul, la Tg. Ocna pe depozite miocene ale pnzei subcarpatice. De la obarsie pana la confluenta principalelor paraie afluente (amonte de localitatea Slnic Moldova) panta medie este de peste 120 m/km. Aval de aceasta confluenta pana la varsarea in Trotus are o panta medie de cca. 25 m/km. Regimul hidrologic Se caracterizeaza prin sursele de alimentare ale organismelor fluviatile, prin variatia debitelor de apa, prin prezenta sau absenta viiturilor, a fenomenului secarii apelor, prin procesele de eroziune si acumulare, prin formarea curentilor convergenti si divergenti din albia minora a raurilor. Toate aceste elemente pot contribui ntr-o mai mica masura la producerea uror fenomene cu caracter dinamic (solifluxiune si mai frecvent alunecari de teren si prabusiri de maluri). Procesul scurgerii anuale Are un caracter complex, el variind de la un an la altul intrucat depinde, in cea mai mare masura, de sursele de alimentare cu apa. Apa subterana In condiiile speciale ale regiunilor cu depozite flisoide cu inclinare mare, unde rocile cu permeabilitate ridicata alterneaza cu cele mai slab permeabile, apa libera continuta in rocile masivelor se supune strict condiiilor geologice. Aici apele sunt de origine vadoasa iar circulatia lor se realizeaza pe suprafetele de strat si pe liniile de fisuratie pana la contactul cu patura de roci superficiale de alteratie. O situaie speciala este oferita de aparitia in axul unor structuri sinclinale in zonele versantului stang al Slnicului (dealul Sarosa Ungurului) si la Poiana Srata, a formatiunii salifere cu roci predominant argiloase cu blocuri de sare. Fiind o formatiune impermeabila zona de contact cu depozitele inconjuratoare este marcata de o linie de izvoare deseori srate, care se urmaresc in ambii versanti ai Oituzului si in versantul drept al Slnicului. In zona localitii Slnic Moldova sunt cunoscute aparitiile de izvoare sulfuroase captate local in statiune, care au debite si concentratii diferite in functie de lungimea traseului strabatut de la sursa formatiunea menilitelor inferioare si, dupa caz, superioare pana la iesirea la zi a lor. Modul lor de dispunere sugereaza ca aceasta sursa se situeaza in zona axiala a anticlinalului Pufu Dobru cu gresia de Kliwa in aflorisment. In amonte, la confluenta paraului Pufu cu Slnicul izvoarelor sulfuroase li se asociaza altele srate cu sursa in formatiunea cu sare a pnzei cutelor marginale care afloreaza la cca. 1,5 km amonte de confluenta. Este de presupus ca din zona acestei formatiuni apele srate se infiltreaza in formatiunile subacente miocene si oligocene grezoase si apoi curge spre aval fie prin infiltratii in masa argilelor, fie pe interfata roca in loc / depozite de panta cuaternare. Izvoare sulfuroase si srate se intalnesc, ca mod de aparitie similar in versantii vaii Dofteana de o parte si de cealalta a axului anticlinalului Pufu, amonte si aval de confluenta vaii Dofteana cu valea Ciungetului, precum si in firul si versantii vaii Dofteana, in axul anticlinalului Ciunget aflat la cea. 1 km amonte de anticlinalul Pufu. O a doua categorie de ape subterane este apa cantonata in pachetele de roci superficiale cuaternare formate pe seama rocilor preexistente. Dupa cum s-a mentionat in capitolul de consideratii geologice, aranjamentul structural al depozitelor din regiunea cercetata este rezultatul tectogenezelor miocene. Regiunea a fost exondata succesiv de la sfarsitul cretacicului si pana la sfarsitul miocenului inferior. Zonele exondate au fost supuse eroziunii puternice, iar materialul rezultat se gaseste partial distribuit pe suprafetele pantelor versantilor.

21

Primele depozite rezultate, cele eluviale, rezultate prin alterarea rocilor din substrat si netransportate au fost inglobate treptat in corpuri de roci alterate, cu granulometrii din ce in ce mai fine si care au suferit procese de transport. Procesul de colmatare s-a produs in etape, cu viteze diferite in functie de controlul morfologic, de agresivitatea fenomenelor climatice, de cantitatea de material alterat avuta la dispozitie. in anumite perioade, pe panta au fost transportate si materiale grosiere rezultate in urma unor evenimente locale agresive: cutremure, viituri foarte puternice, alunecari de teren. Perioadele de calm au permis depunerea unor pachete de roci argiloase relativ continui spatial si cu grosimi relativ constante. Din cele expuse rezulta formarea unor corpuri de depozite cu compozitie litologica si granulometrica diversa. La modul general grosimea acestora este mai mare in zonele depresionare si mult mai mica in zonele evidentiate morfologic. In condiiile unui regim cu precipitatii pluvio-nivale la nivele ridicate masa de roci prezentata se prezinta saturata cu apa in proportii diferite. Zonele care contin depozite aleuritsuditice vor prezenta o permeabilitate ridicata fata de cele inconjuratoare cu grad mai scazut, in acest punct de vedere. In regiune, deasupra bazei locale de eroziune sunt localizate in acest fel o serie de acvifere supraetajate, in secventele poros-permeabile. Aceste acvifere se alimenteaza in zonele de aflorare si profitand de pozitia spatiala si de alternanta ritmica de depozite permeabile - depozite impermeabile debiteaza surplusul de apa pe linia de cea mai mare panta a culcusului impermeabil. Acesta se situeaza la baza pantei, unde se infiltreaza in depozitele eluvial - deluviale. Potentialul de debitare a acestor acvifere "suspendate" este, in general, scazut, ele manifestandu-se prin izvoare sau linii de izvoare cu debite mici de sub 0,3 l/sec. Aceste acvifere sunt foarte sensibile la regimul pluvio-nival, debitul reducandu-se mult in perioadele secetoase. Dar chiar si in aceste condiii, datorita modului special de dispunere a pachetelor de roci se ingreuneaza circulatia apei in masiv astfel ca se constata iviri de apasi in perioadele fara precipitatii. O situaie speciala o ofera stiva de depozite acumulate la baza povarnisului zonelor de aflorare a depozitelor flisoide. Aici grosimea stivei de depozite eluvio-deluviale cunoaste o dezvoltare considerabila (pana la 10 m). Se constata o predominanta a elementelor angulare grezo-calcaroase prinse ntr-o masa argilos nisipoasa. Constitutia litologica si morfologia permit acumularea unei cantitati apreciabile de apa. Exemplificam cu cazul afluentilor Slnicului. In condiii favorabile morfologice, a naturii substratului, a factorilor antropici pertirbatori etc. o parte din cantitatea de apa prin apel gravitational va curge. Traseele urmate vor prefera interfata roca de baza + stratul de alterare / deluviu, planele de alunecare active si palopianurile, precum si pe caile lesnicioase comunicante din pachetele de roci afectate de alunecare. Curgerea nu este intotdeauna liniara, continua. in condiii defavorabile cand anumite canale devin obturate se formeaza mici acumulari subterane tradate la suprafaa, cand distanta este mica, prin zone cu plante hidrofile. Au fost intalnite cazuri cand din acumularea originara apa curge subteran pe anumite trasee iesind la suprafaa in izvoare dupa care se reinfiltreaza reluandu-si traseul subteran. Au fost urmarite cazuri interesante de transfer subteran de apa intre mai multe mici lacuri si traseele subterane ale apei. Nivelul freatic Se poate vorbi, asadar, de existenta a mai multor tipuri de strate acvifere libere sau freatice. Apele cantonate in rocile din substrat si in rocile cuaternare proluviodeluviale-coluviale au o circulatie pe o directie aproximativ perpendiculara pe directia de

22

curgere a Slnicului. Acestea au nivele si debite fluctuante in functie de nivelul precipitatiilor. Forajele executate in perimetru cu diverse ocazii in zonele Slnic si Poiana Srata au intalnit nivelul de apa libera, la adancimi de la 8 m la 0 m. O alta categorie de ape este reprezentata de cele cantonate in masivele de roci prabusite la baza abruptului masivelor. Forajele executate in zona Slnic, Nineasa au evidentia acvifere freatice la adancimi care variaza de la 6 m la 0 m. Debitele oferite de aceste acvifere in timpul anilor cu excedent de precipitatii s-a dovedit a fi insemnat. III.1.3 Flora si fauna Parcul Slnic Bai se afla amplasat ntr-o zona forestiera in alternanta cu pasuni. Zona forestiera este alcatuita din specii ca gorun, fag, stejar, jugastru, carpen si tei, in amestec cu molid si brad. Vegetaia din pajisti cuprinde specii de festuca rosie (Festucetum rubrae montanum), iarba vantului (Agrostetum tenuis) pentru zona muntoasa ovascior (Arrhenatheretum elatioris), paius, pieptanarita (Cynosuretum) in zona de deal si iarba barboasa (Andropogonetum ischaemi), paius de stepa (Festucetum valesiacae), fanita (Poetum bulbosae) in colinele joase ale Tutovei. Fauna padurilor de munte este bogata in specii cu valoare cinegetica, cum ar fi: (Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos), cocosul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia). Tot in etajul padurilor de munte mai traiesc si o serie de reptile (soparla de munte Lacerta vivipara, vipera Vipera berus, broasca bruna Rana temporaria, tritonul Triturus alpestris). In padurile de fag, carpen si gorun se intalnesc mamifere ca veverita (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes), mistretul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), capriorul (Capreolus capreolus) si pasari: sturzul (Turdus viscivorus), ciocanitoarea (Pica pica). In tufisurile si padurile din colinele joase se intalnesc vulpea, iepurele (Lepus europaeus) si numeroase pasari: privighetoarea (Luscinia luscinia), pupaza (Upopa epops), silvia (Sylvia communis), pitulicea (Troglodytes troglodytes), mierla (Turdus merula), graurul (Sturnus vulgaris), dumbraveanca (Coracias garrulus). III.1.4 Arii protejate, parcuri naturale In apropierea Parcului Slnic Bai nu exista monumente ale naturii, parcuri nationale si rezervatii naturale ci doar zone forestiere si pasuni.

23

III.2. ACTIVITI DESFURATE N CADRUL PARCULUI

III.2.1 Generaliti Activitatea specifica Parcului consta in extragerea ieiului si gazelor naturale din zcmntul Slnic Bai, prin pompaj din sonde, colectarea acestuia prin conducte de amestec in Parc, si apoi transportarea prin conducte la depozit. . III.2.1 Componentele obiectivului Elementele componente ale unui parc, in general, sunt: - sondele (de extracie, de injecie, de interventie, etc) - conductele de amestec - parcul de rezervoare Exploatarea zacamintelor de iei si gaze naturale se face cu ajutorul sondelor. Prin intermediul unei sonde se realizeaza comunicatia dintre stratul productiv si suprafaa. Sistemul de extracie aplicat in Romania este pompajul de adncime, folosit in fazele finale de exploatare a unui zcmnt, cand alte procedee nu mai sunt viabile economic. De la sonde, fluidul extras din zcmnt este transportat prin intermediul conductelor de amestec la parcul propriu-zis.

III.2.3. Sonde Sondele sunt constructii miniere subterane, de forma cilindrica cu diametrul de 600 mm, cu caracter temporar (zeci la sute de zile pentru perioada de foraj) si cu caracter permanent (sute de zile la zeci de ani pentru perioada de exploatare - productie). O sonda este alcatuita din: Elemente de suprafaa: - careul sondei; - beci betonat; - instalatie de captare la suprafaa a fluidelor extrase (capete de pompare); - instalatie de actionare a echipamentelor de adncime (unitate de pompare); - indiguire din pmnt pentru retinerea apelor pluviale si a eventualelor scurgeri de iei. Elemente subterane: - coloane de tubaj metalice, care au rolul de a impiedica contaminarea apelor subterane cu fluide de sonda. Acestea sunt reprezentate de: - coloana de ghidaj, rolul acesteia fiind de a inchide stratele acvifere de suprafaa, pentru a impiedica contaminarea cu fluid de foraj, cat si pentru a proteja beciul sondei si fundatiile instalatiei de infiltratii de fluid de foraj care ar putea afecta rezistenta solului. - coloana de ancoraj, al carei rol este de a proteja apele subterane de contaminarea cu fluid de foraj;

24

- coloana de exploatare prorpiu-zisa. Constructia propriu-zisa a sondei (sonda) realizeaza comunicatia dintre stratul productiv si suprafaa, si se poate dezvolta pe adancimi de la zeci la mii de metri lineari. Prin punerea in productie a unei sonde se urmareste provocarea curgerii fluidelor din strat, prin sonda, la suprafaa, in vederea valorificarii acestora. Adncimea de exploatare difera pentru fiecare zcmnt in functie litologia unitatii traversate. Conform Fisei de prezentare si declaratie furnizate de beneficiarul lucrarii, in patrimoniul Parcului, exista urmatoarele categorii de sonde: - 8 sonde in productie - 2 sonde oprite la limita economica - 2 sonde abandonate din probe cu conservarea coloanei - 3 sonde abandonate din foraj cu conservarea coloanei - 3 sonda casata abandonata cu conservarea coloanei - 1 sonde casate cu lucrari de abandonare neefectuate. - 2 sonda piezometrica - 1 sonda casabila. III.2.4. Conducte de transport Conductele de transport fluide de zcmnt se impart in doua categorii: - conducte de amestec aferente fiecarei sonde, prin care fluidul extras este transferat de la sonda catre conducta principala; - conducte de amestec principale, care colecteaza fluidele provenite de la o serie de sonde aflate ntr-un anumit perimetru si le transporta la rezervoarele parcului. - conducta de pompare amestec Tabelul urmator prezinta situatia liniilor de amestec, care asigura transportul ieiului de la sondele de extracie la Parc : Tabel 3.1 Caracteristici tehnice ale conductelor de amestec Diametrul () Lungime (m) 2 200 3 400 3 300 3 500 3 500 3 400 4 500 3 400 3 500 3 400 3 300 3 300 3+4 24500

25

III.2.5. Parcul de separatoare / rezervoare Parcul are in componenta urmatoarele instalatii si echipamente necesare desfasurarii fluxului tehnologic specific: Claviatura de intrare Claviatura de intrare asigura conexiunea conductelor de amestec de la sonde la parc si le dirijeaza, dupa caz, catre rezervoarele de etalonare, prntr-o deviere. Claviatura de intrare este amplasata pe fundatie directa si se afla ntr-o stare de functionare relativ buna. Separatoarele Separatoarele verticale bifazice au rolul de a separa gazele din amestecuri fluide (apa, gaze, iei) provenite de la sondele de extracie si sunt reprezentate de vase cilindrice sub presiune in constructie sudata. Ele sunt prevazute la interior cu dispozitive speciale care asigura procesul de separare a gazelor din amestecurile bifazice. Elementele functionale ale unui separator sunt urmatoarele: - sectiunea principala, in care se realizeaza separarea masei de lichid din curentul de amestec bifazic produs de sonda; este de dorit ca separarea sa se faca repede, pentru a se reduce la minimum turbulenta si reinglobarea prin antrenare a particulelor de lichid in curentul de gaze format, iar pentru aceasta, la intrarea in separator, amestecul de fluide patrunde cu viteza pe o directie tangentiala, curentul respectiv urmand apoi o traiectorie circulara; - sectiunea de acumulare a lichidului care se separa din amestec, din care acesta este evacuat dupa un timp de stationare necesar pentru ca eventualele bule de gaze antrenate sa se degaje, urcand dincolo de interfata lichid gaze; - sectiunea de separare secundara, in care are loc detasarea particulelor mai mici de lichid din curentul de gaze, prin decantarea gravitationala. In cadrul Parcului exista 3 astfel de separatoare gaze-iei . Batal de scurgeri (decantor). Scurgerile de la rezervoare sunt colectate in batalul de scurgeri, metalic, subteran, teoretic acoperit cu tabla, cu capacitatea de 30 mc. In prezent, acesta contine apa pluviala in amestec cu produse petroliere. Rezervoarele de etalonare si de colectare, cu rolul de masura productia si a depozita temporar ieiul, amplasate pe fundatie tip radier: - 4 rezervor etalonare, de 20 mc - 4 rezervoare iei, de 200 mc Pompa de iei, asigura pomparea amestecului in cisterne. Cladiri anexe: baraca PSI ce adaposteste materialele PSI, baraca mobila parcagiu cu destinatie administrativa.

III.2.6. Activitatea de baz Activitatea de baza din cadrul Parcului, de extragerea fluidelor din zcmnt, transportul si depozitarea produselor petroliere, se realizeaza cu instalatii specifice prezentate anterior, conform urmatorului flux tehnologic:

26

amestecul de hidrocarburi sub forma lichida si gazoasa, insotit de apa de zcmnt si impuritati mecanice este extras prin sonde, prin pompaj de adncime - fluidele extrase (iei, apa de zcmnt care poate fi emulsionata sau libera, gaze), sunt transportate prin conductele de amestec catre parcul de separare-colectare - separarea fazei lichide (iei cu impuritati sau apa de zcmnt) de faza gazoasa in separatoare - stocarea provizorie a titriului in rezervoarele parcului in vederea evacuarii prin pompare catre Depozitul Pentru mentinerea productiei de iei, anual la sondele de productie din cadrul sondelor aferente parcului se efectueaza acidizari si fisurari hidraulice cu firme specializate si autorizate pentru aceste operaii. Extracia ieiului i a gazelor asociate care se gsesc fie dizolvate in iei,fie sub form liber,necesit cunoaterea proprietilor fizice ale fluidelor care curg prin termite de extracie i prin conductele de amestec de la sond la parcul de separatoare. Proprietile fizice ale acestor fluide prezint o serie de particulariti speciale datorit faptului ca gazele,care curg mpreun cu lichidul,influeneaz proprietile acestuia, ca urmare a variaiei de presiune si temperatur survenit in curgerea prin zcmnt i prin evile de extracie. III.2.6.1 Lucrari de interventii la sonde Se considera lucrari de interventii, totalitatea operaiilor de scurta durata ce trebuie executate la sonde in scopul : - readucerii sondelor cu productie scazuta, la un moment dat, la productia normala - repunerea sondelor in functiune, atunci cand din diferita cauze aparute in mod accidental, ele nu mai produc. - Operatiunile sunt complexe si diferite in functie de problemele ce apar, dar cele mai semnificative sunt urmatoarele : - extragerea si introducerea materialului tubular la sonde se aplica de catre echipele de interventie in urmatoarele cazuri: la inlocuirea tevilor de extracie neconforme din punct de vedere calitativ (uzuri la filete, fisuri); la inlocuirea echipamentului de fund uzat: pompe TB sau niple pentru pompe P; la adaugarea de dispozitive suplimentare la echipamentul de fund: pakere, separatoare cu gaze, filtre; la deparafinarea materialului tubular ( tevi extracie); la efectuarea unor masuratori si operaii speciale in gaura de sonda. - deparafinarea tevilor de extracie (deparafinare mecanica , deparafinare termica si chimica , deparafinare electrica) - detubare coloane operatie ce se executa pentru recuperarea coloanelor de pe portiunea necimentata. Aceasta operatie se executa la sondele la care trebuie efectuate operatiuni de retragere la strate superioare si care, de la o anumita adncime, au tubate mai multe coloane si este necesar sa se extraga coloana cu diametrul cel mai mic. De asemenea se executa la sondele la care s-au epuizat posibilitatile de exploatare si trebuie recuperate coloanele mici pe portiunea necimentata. - lucrari pentru rezolvarea defectiunilor la pompele de extracie si pompelor tip P - curatirea perforaturilor la sonde se aplica la sondele care prezinta viituri de nisip care se depun in sonda astupand perforaturile si micsorand astfel debitul sondei. Operaii de acidizare operatie de stimulare, cu raza mare de actiune, care se aplica rocilor nisipoase cu continut de carbonati, sau la care materialul de cimentare al granulelor de nisip este constituit din carbonati de calciu.

27

Operaiile de acidizare, constau in: - se face o proba de receptivitate, prin injectarea in strat a unei cantitati de fluid de circulatie, pentru determinarea presiunii de injecie si a indicelui de receptivitate; - introducerea dopului de solutie acida, cu circulatie tubing coloana (coloana va fi deschisa) pentru plasarea solutiei sub siul tubingului; - se inchide robinetul de la coloana si se preseaza solutia acida in strat; - in continuare se pompeaza un volum de fluid suficient pentru inlocuirea completa a solutiei acide din tubing si coloana; se inchide sonda pentru reactie Utilaje, scule si dispozitive folosite: ACF- agregat cimentare si fisurare; autocisterna speciala pentru transport ; scule ajutatoare pentru manevrarea tubingului si aparate de masura si control pentru sistemul de manevra si in timpul operatiei de acidizare ( indicator greutate, manometre ); pakere pentru oprirea trecerii fluidelor din spatiu inelar dintre tubing si coloana de tubaj sau pereii gaurii de sonda, in care se fixeaza aceste pakere, habe pentru rezerve de apa. Solutia de fluid se obtine in Depozit si se transporta de catre autocisterne autorizate. In general o reteta se obtine din: - acid acetic : 200 kg/reteta, - Acid florhidric 220 kg/reteta, - Clorura de amoniu : 50 kg/reteta Executarea lucrarilor se face de catre o echipa de sondori condusa de conducator formatie de lucru, sub supravegherea sefului de sectie, adjunctul sefului de sectie sau a inginerului specialist si echipa de utilaje ACF, iar stocarea si manevrarea substantelor periculoase se face in conformitate cu cerintele legale. Operaii de cimentare sunt operaii care se executa in vederea izolarii stratului inferior testat, in scopul incercarii altora superioare, pentru continuarea probelor de productie. Tipuri de cimentari: - cimentare cu lingura - cimentare prin tevi de extracie (tubing) - cimentare la nivel se executa la sondele la care stratul care urmeaza a fi cimentat este la adncime mare (peste 1500m) si este foarte permeabil nepermitand umplerea putului - cimentare cu oglinda fixa se executa la sondele la care este posibila circulatia tubing-coloana - cimentare sub presiune se executa la sondele care necesita blocarea apelor agresive, a porilor sau fisurilor, injectand sub presiune un amestec de lapte de ciment. Utilaje, scule si dispozitive folosite: cap de eruptie; cap de cimentare; retinator de ciment; geala de circulatie; agregate de cimentare si fisurare; container pentru transport ciment; autocisterne pentru transport apa; scule ajutatoare pentru manevrarea tevilor de extracie si aparate de masura si control pentru sistemul de manevra si agregatele de cimentare si fisurare. Executarea lucrarilor se face de catre o echipa de sondori condusa de CFL si sub supravegherea sefului de sectie, adjunctul sefului de sectie sau a inginerului specialist. Fisurri hidraulice operaii ce se executa la sonde cu scopul crearii, deschiderii sau extinderii unor fisuri naturale existente in strat, prin pomparea in acesta a unui fluid la presiune ridicata, ntr-o zona situata in jurul sondei. Activitatea consta in introducerea in sonda a unui paker, cu tevile de extracie, la 10 15 m. deasupra perforaturilor ; montarea la gura putului a unui cap de eruptie, probat la presiunea ce se estimeaza a fi folosita in timpul

28

operatiei; amenajarea pe pozitie a utilajelor si instalatiilor cu care se efectueaza operatia, a liniilor de amestec si si probarea lor la presiunea de lucru la care au fost construite ; prepararea fluidului de fisurare; pomparea in strat a unui pachet de fluid de fisurare pentru initierea fisurilor; pomparea in continuare , cu debit maxim, a fluidului de fisurare si a materialului de sustinere a fisurilor (nisip), pentru umplerea fisurilor; pomparea unui pachet de apa aditivata pentru impingerea fluidului de fisurare si a materialului de sustinere in strat si pentru spargerea acestuia ; pomparea fluidelor in sonda se face fara intrerupere, in vederea eliminarii riscului de a se depune nisip in coloana ; repunerea sondei in productie, dupa o pauza de 24 36 ore, pauza necesara reactiei dintre apa aditivata si fluidele de fisurare. Inlocuirea conductelor uzate se realizeaza print-un Program de RK. Acest program este intocmit si aprobat anual, iar fiecare RK se face in urma intocmirii unui proiect. (Program de RK - 2007)

III.2.7. Productii realizate Informatiile furnizate de beneficiar referitor la productiile de iei si gaze realizate in primele 4 luni ale anului 2009 sunt cuprinse in tabelul urmator: Tabel 3.2 Productia in primele 4 luni ale anului 2009 Ianuarie Februarie Martie Trimestrul I iei gaze iei gaze iei gaze iei gaze miiN miiN miiN miiN tone tone tone tone mc mc mc mc 100 0 90 0 92 0 54 0 Aprilie iei gaze miiN tone mc 100 0

Zcmntul

PARC (8 sonde extracie)

III.2.8 Materiale de constructii Dat fiind specificul activitatii, ce se desfasoara in cea mai mare parte in aer liber, amenajarile sunt reduse. Materialele de constructie folosite in cadrul Parcului sunt urmatoarele: - lemn, constituind materialul de constructie auxiliar; - beton, constituind fundatia fundatia rezervoarelor, beciul, pilonii de sustinere si coloana de tubaj a sondei, precum si platforma sa betonata; - metal, constituind materialul de constructie al baracii PSI si al echipamentelor cu care sunt dotate sondele. Drumurile de acces catre sonde sunt drumuri petroliere balastate. III.2.9 Stocarea materialelor III.2.9.1 Depozite de materii prime si materiale

29

In general, realizarea procesului tehnologic de extracie a ieiului si gazelor, precum si operatiunile de reparatii si intretinere sonde necesita utilizarea de materii prime si materiale auxiliare pentru operaii de acidizare, inhibitor de coroziune, ungere angrenaje etc., substante ce nu sunt stocate pe amplasamentul obiectivului analizat. III.2.9.2 Depozite produse finite Produsele finite rezultate din fluxul tehnologic aplicat in Parcul sunt: ieiul in amestec cu apa, gazele naturale. In dotarea parcului se afla urmatoarele rezervoare de stocare, destinate amestecului iei-apa preluat de la sondele de extracie: Tipul rezervorului/amplasare 2 rezervoare etalonare 2 rezervoare iei Tabel 3.3 Rezervoare de stocare Capacitate Amplasare Material Continut (mc) fundatie tip metalic 40 iei radier fundatie tip metalic 60 iei radier Stare fizica activ activ

Perei simpli simpli

III.2.9.3 Incinte subterane Singura incint ingropat din amplasamentul Parcului, cu rol de stocare, este batalul de scurgeri (sau de decantare, cum apare mentionat in Fisa de prezentare a obiectivului), ce deserveste rezervoarele, metalic si avnd o capacitate de 40 mc. Acesta este acoperit, dar comunicarea cu conductele nefiind perfect etansa, permite intruziunea apelor pluviale.

30

CAPITOLUL IV IMPACTUL DESFURRII ACTIVITII ASUPRA MEDIULUI

IV.1 Emisiile in atmosfer a instalatiilor de ardere

Atmosfera este un adevarat scut la adapostul caruia se desfasoara viata pe Pmnt. Industria, insa, pune in libertate un numr mare de poluanti rezultati din procesele tehnologice, determinand schimbari ale calitii ei, cu consecintele ce decurg din aceasta. Principala sursa de poluare cu emisii rezultate din procesele de ardere este reprentata de cisternele auto folosite pentru transportul ieiului si utilajele de interventii, sporadic. Principalii poluanti rezultati din procesele de ardere sunt pulberile, oxizii de sulf, oxizii de azot si oxizii de carbon. Pe langa acestia, mai rezulta si o serie de alti compusi, in functie de compozitia combustibilului si a desfasurarii procesului de ardere. Dintre emisii, compusii carbonului ocupa primul loc din punct de vedere cantitativ. Pulberile in suspensie si sedimentabile. Dupa dimensiunile lor, particulele de pulbere se clasifica in: pulbere cu particule de diametru mare ( > 10-7 m), sedimentabila si pulbere cu dimensiuni coloidale ( < 10-7 m), tip aerosol, nesedimentabila. Particulele de dimensiune inferioara de 10-6 m sunt foarte importante din punct de vedere meteorologic, caci ele constituie nuclee de condensare a vaporilor de apa. Particulele cu < 10-7 m raman suspendate in atmosfera si influenteaza intensitatea radiatiei solare si indirect temperature din troposfera. Din cauza dimensiunilor mici ale particulelor si deci a suprafetelor lor specifice mari, acestea au proprietati caracteristice: adsorbtie, agregare, incarcare electrica, absorbtie de radiatii etc.Se pot depune pe frunzele plantelor, uneori cu actiune fitotoxica, manifestata prin diminuarea procesului de fotosinteza. Adsorb la suprafaa lor poluanti gazosi atmosferici si patrund prin aparatul respirator pana la nivelul alveolelor pulmonare, cu urmatoarele efecte: alergii, astm, bronsite, cancer etc. Pulberile ce au adsorbit la suprafaa acizi ataca numai organismele vii dar si suprafetele bunurilor materiale, pe care se depun. Monoxidul de carbon. In condiii naturale, CO se gaseste in aer in cantitati extrem de reduse, evaluate la 0,05 0,2 V.p.m. Principala sursa de CO o reprezinta combustia incompleta a combustibililor. Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor si insipid, mai usor decat aerul si destul de stabil din punct de vedere chimic, de aceea timpul de conservare in atmosfera este de 0,1 5 ani. Actiunea toxicologica a CO se bazeaza pe blocarea hemoglobinei din sange sub forma de carboxihemoglobina. Bioxidul de carbon se gaseste, in mod normal, in aerul atmospheric, in procent de 0,03%, provenit din arderea combustibililor, fermentatii si respiratie. Este un gaz incolor, indoor, insipid, cu densitate mai mare decat aerul. CO2 in cantitati foarte mici este stimulent al centrilor respiratorii, iar in cantitati mari este anestezic si toxic. Se dizolva in sange, fara sa se combine cu hemoglobina, iar actiunea lui toxica se exercita asupra sistemului nervos si muscular. Compusii organici volatili. Principala sursa o constituie combustia incompleta a carburantilor lichizi si evaporarea lor din rezervoare. In ceea ce priveste combustia, alaturi de

31

gazele de ardere se obtin si hidrocarburi nesaturate si hidrocarburi policiclice aromatice, verificate ca fiind cancerigene. Bioxidul de sulf este cel mai important compus al sulfului ce rezulta din combustia carburantilor. Mirosul de SO2 se simte in aer incepand de la 2-5 mg/mc, in functie de sensibilitatea persoanei, de la 6-13 mg/mc incepe iritarea cailor respiratorii, la cca 50 mg/mc incep sa se produca intoxicatii, iar de la 1 g/mc efectele sunt mortale. O atmosfera bogata in SO2 determina scaderea pH-ului apei de ploaie. Timpul de stationare in atmosfera a acestuia este scurt, de 2-4 zile, apoi el se transforma in H 2SO4, in cadrul unui mecanism complex. Cum H2SO4 este foarte higroscopic, se formeaza o ceata deosebit de toxica. In contact cu sangele, SO2 formeaza sulfhemoglobina, care impiedica circuitul normal al oxigenului in organism, dand o coloratie rosu brun sangelui. Oxizii azotului (NO si NO2). Sursele principale de NO si NO2 sunt gazele de combustie. Spre deosebire de CO2, acestia nu se acumuleaza in atmosfera, suferind o serie de transformari in atmosfera, care le faciliteaza drumul spre sol. Astfel, NO2 ramane sub aceasta forma, in atmosfera, 1-3 zile. El se transforma in acid azotic, in urma reactiei cu vaporii de apa, iar apoi cu NH3-ul existent in aer (rezultat din procesele naturale de biodegradare anaeroba) se transforma in NH4NO3; acesta, dizolvat in apa de ploaie, este transportat in sol. Acidul azotic este insa antrenat spre sol, o data cu apa de ploaie, cu implicatiile ce deriva din aceasta. NO2 este un gaz stabil, colorat brun. Acesta ia parte la un proces complex ce sta la baza poluarii fotochimice ce are loc in atmosferele bogate in NO x, O, hidrocarburi, proces in care se formeaza o serie de produsi intermediari, o parte cu actiune toxica. Pentru sursele de emisie mobile reprezentate de cisternele auto si utilajele de interventii a caror forta de propulsie se obtine prin arderea motorinei in motoare Diesel, proportiile noxelor emise depind de condiiile de ardere a carburantului, respectiv de regimul motorului: daca motorul functioneaza la sarcina redusa (relanti) sau alimentarea cu carburant este neuniforma (accelerare, frnre), arderea carburantului este incompleta determinand cresterea concentratiei de CO (de 4-6 ori fata de valoarea minima de la 60 Km/h), a concentratiei de HC (hidrocarburi nearse), de SO2 (proportional cu consumul de motorina) si a concentratiei de particule (fum) daca motorul functioneaza la sarcina maxima (autocamionul se deplaseaza cu viteza maxima) temperatura de ardere fiind mai ridicata se produce oxidarea azotului din aerul de combustie cu formarea de NOx si de asemenea are loc cresterea concentratiei de hidrocarburi arse Concentratiile de noxe mai sunt influentate si de urmatoarele aspecte: varsta vehiculelor (dupa anii 1970 a inceput perfectionarea conceptiei motoarelor pe criteriul emisiilor de noxe) gradul de uzura (vehiculele uzate consuma mai mult carburant si evacueaza concentratii mai mari de CO, SO2 si HC nearse) calitatea carburantului reglajele motorului capacitatea de transport a vehiculului, apreciata prin echivalarea a 3 vehicule usoare (de tip automobil) pentru 1 vehicul greu (de tip autocamion) altitudinea locului, consumul de carburant crescand odata cu altitudinea si ca urmare cresterea emisiilor de CO, HC si de particule (fum) declivitatea caii, proportia noxelor crescand odata cu cresterea rampelor nu in ultimul rand, viteza de circulatie si regimul de deplasare (deplasare libera, stabilizata sau deplasare ingreunata, cu frnri si accelerari) .

32

O alta sursa de poluare o constituie evaporarea compusilor organici volatili (COV). Compusii organici volatili sunt compusi chimici organici cu o presiune a vaporilor suficient de inalta in condiii normale pentru a se evapora in atmosfera, acestia fiind reprezentati de hidrocarburi, aldehide si cetone. Principalele surse de emisii difuze de COV din activitatea analizata sunt reprezentate de: - rezervoarele de depozitare a ieiului brut - sistemele de incarcare/descarcare (neetanseitati ale pompelor si claviaturilor de intrare/iesire) - sistemele de conducte (spargeri accidentale) - sondele de extracie (etansarile necorespunzatoare la echipamentele sondelor capul de pompare; cantitatile de iei ce se acumuleaza in beciuri si care, la interfata lichidaer, in condiii de temperaturi ridicate, genereaza emisii difuze de compusi organici volatili) - batalul de scurgeri. Ordinul 462/1993 nu indica limitare privind valoarea la emisie pentru carburanti ci pentru o serie de hidrocarburi componente ale acestora. Conform acestui Ordin, daca efluentul contine substante apartinand diverselor clase, totalitatea substantelor trebuie sa aiba o concentratie mai mica sau egala cu 150 mg/m3 la un debit masic 3 kg/ora iar in corelatie cu Ordinul 756/1997, pragul de alerta si pragul de interventie trebuie sa fie PI = 150 mg/m3, respectiv PA =105 mg/m3. Cuantificarea debitului masic de COV provenit de la parc, rezultat in urma manipularii ieiului s-a facut pe baza factorilor de emisie si a productiei de iei si gaze. Productia considerata a fost de 3,9 t iei net/zi, iar debitul orar de COV calculat a fost de 0,0156 kg COV/ora/t iei. Valoarea determinata a debitului s-a situat sub valoarea impusa de Ord. 462/93 (3 kg/ora), considerandu-se ca si concentratiile de COV se situeaza sub pragul de interventie (PI=150 mg/mc). IV.2. Apele pluviale Apele pluviale pot fi incadrate in doua categorii, in functie de suprafetele pe care le spala: - generate la nivelul sondelor - generate la nivelul parcului de separatoare n cazul ambelor categorii nu se poate discuta de retele de canalizare pluviala. a. Careul fiecarei sonde ar trebui sa fie prevazut cu un dig de protectie, pentru a se evita dispersarea la nivelul zonelor invecinate a poluantilor existenti in careu, prin antrenarea lor cu apa meteorica. O mare parte din sondele aferente parcului au aceste diguri partial sau total distruse, din diverse motive.

33

Fig. 4.2.1 Poluare Sonda 2

Fig. 4.2.2 Poluare Sonda 2

34

Fig. 4.2.3 Poluare Sonda 5

Sondele amplasate pe versanti ridica problemele cele mai mari, deoarece panta naturala a reliefului combinata cu lipsa unui baraj artificial in calea apelor amplifica fenomenul de propagare a poluarii cu fluid de zcmnt prin antrenarea ieiului din beciuri in aval de sonde. Intensitatea poluarii apelor meteorice si implicit a solului, ar putea fi diminuata prin amenajarea unui sistem de acoperire partiala a beciurilor sondelor de extracie.

35

Fig. 4.2.4 Poluare versant Sonda 2

b. Apele meteorice de pe suprafaa parcului se scurg liber pe suprafaa amplasamentului sau prin mici santuri artificial create dinspre zona rezervoarelor, cu potential de poluare, catre batalul de scurgere. O parte din cantitatea de apa cazuta se infiltreaza in subsol.

Fig. 4.2.5 Bazin din pmnt creat artificial pe amplasamentul Parcului ,plin cu apa pluviala si reziduu petrolier

36

IV.3 Categorii si cantitati de deeuri generate Din activitatea analizat pot rezulta urmatoarele categorii de deeuri: - lamul petrolier in amestec cu pmnt, extras din beciurile sondelor (05.01.03*) - apa de zcmnt (16.03.03*) - deeuri metalice rezultate din casarea echipamentelor (cod deeu 16 01 17) - deeuri din constructii (beton, caramida), ca urmare a degradarii constructiilor (cod deeu 17 09 04) - uleiuri uzate, rezultate de la pompe (13.02.05*) - deeuri asimilabile celor municipale (menajere). In incinta Parcului nu exista stocuri de deeuri metalice. Uleiurile uzate de transmisie, sintetice mineralizate, provin de la interventiile asupra angrenajelor mecanice ale instalatiilor existente. Rezervoarele din incinta parcului se curata o data la 3 ani, iar beciurile sondelor se decolmateaza de cate ori este nevoie. In cadrul Parcului se genereaza deeuri asimilabile celor municipale dupa cum urmeaza: - 20 01 01 hartie de carton; - 20 01 11 textile; - 20 01 39 materiale plastice; - 20 02 01 deeuri biodegradabile; - 20 02 03 alte deeuri nebiodegradabile.

Tabel 4.1 Situatia centralizata a deeurilor pentru primele 3 luni ale anului Stoc Stoc Tip deeu Cod Martie 2009 31.12.2008 fier vechi 170405 3456766 kg 3456766kg aluminiu 160118 6039 kg 6039 kg cupru 170401 4946 kg 4946 kg uleiuri uzate 130205 3023 kg 2116 kg acumulatori uzati 160605 10 0 deeuri menajere 200301 0 0 fonta 160118 22958 kg 22958 kg detritus 010506* 9100 mc 9100 mc lam 050103* 14059 mc 19500 mc apa srata 160303 0 0 apa reziduala 160303 0 0 anvelope uzate 160303 22 0

IV.4. Zgomotul si vibraiile Sursele de zgomot existente in cadrul Parcului sunt asociate sondelor de extracie si pompei.

37

Se apreciaza ca acestea nu sunt generatoare de zgomot peste limitele impuse de legislatia in vigoare (H.G. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor, modificata de catre H.G. 1323/2005). Sondele sunt amplasate in zone forestiere si pasuni.

IV.5. Efecte poteniale asupra solului ale activitatii de pe amplasamentul analizat Solul este factorul de mediu care integreaza toate consecintele poluarii, el prezentand cea mai redusa variabilitate in timp. Poluarea solului reprezinta orice actiune care produce dereglarea functiilor normale ale solului ca suport si mediu de viata in cadrul unor ecosisteme naturale sau create de om (antropice). ieiul (petrolul brut) este un amestec de hidrocarburi solide si gazoase dizolvate in hidrocarburi lichide. Gradul de poluare a solurilor cu produse petroliere este dependent de un numr foarte mare de factori. Propagarea poluantului in sol este in special in functie de proprietatile solului, cat si de caracteristicile poluantului. Dispersia unui poluant lichid de la suprafaa solului spre interior, pana la pnza freatica sau pana la un strat de sol impermeabil, se realizeaza cu viteze dependente de structura si compozitia solului. Analiza activitatilor specifice domeniului de extracie a ieiului evidentiaza urmatoarele posibilitati de poluare a solului: - in mod direct, prin deversarea pe sol de fluid de zcmnt si reziduuri petroliere, substante chimice, deeuri, cat si prin antrenarea acestora cu apa din precipitatii (ploi, zapada), ceea ce le faciliteaza transferul la distante semnificative de sursa; - in mod indirect, prin antrenarea agentilor poluanti din atmosfera (rezultati din procese tehnologice si de combustie), de catre apa de ploaie si vant, depunandu-se la distante mari de sursa. In general, zonele poluate se afla in vecinatatea sondelor, a conductelor de transport si a parcurilor de rezervoare. Poluarea solului in aceste zone se datoreaza: a. in incinta Parcului: - defectiunilor (mai ales la nivelul ventilelor, uzurii garniturilor), urmate de deversari accidentale, ale separatoarelor/rezervoarelor de amestec; - conductelor uzate spargeri la conducte - neetanseitatilor la claviatura - fisurarii pereilor sau atingerii nivelului de preaplin in bazinele/batalele de colectare scurgeri; depuneri de lam peste limitele admise - fisurarii pereilor rezervoarelor - neetanseitatilor la armaturile conductelor si pompelor; - digurilor de la rezervoare deteriorate si inexistentei unui sistem de colectare a apelor meteorice; in lipsa sa, toate apele din precipitatii (ploi sau zapezi) intra in contact direct fie cu zone deja poluate, fie cu instalatii si echipamente pentru retinerea poluantilor (camine, bataluri). Ca urmare, se antreneaza poluanti prin scurgerea libera a apelor, putand duce la propagarea poluarii si in exteriorul amplasamentului. In incinta Parcului Slnic Bai, solul este nierbat, portiunile poluate datorandu-se cauzelor mai sus mentionate.

38

Fig. 4.5.2 Poluare incinta parc, robinei rezervor iei

Fig. 5.1.2 Poluare la limita parcului pe panta versantului

b. in careul sondelor si in vecinatatea acestora - fisurarii pereilor sau atingerii nivelului de preaplin in beciul sondei - nevidanjrii la timp a beciului sondei - defectiunilor echipamentului de suprafaa si de adncime care implica interventii repetate - etansarii necorespunzatoare la capul de pompare injecie - efectuarii diferitelor operaii (de intensificare a fluxului de iei) in gaura de sonda, cu instalatii tehnologice dotate necorespunzator - efectuarii diferitelor operaii tehnologice in afara careului sondei - lipsei sau deteriorarii sistemului de retinere a eventualelor scurgeri accidentale - spargerii accidentale a coloanelor la sondele in exploatare in dreptul pnzei freatice datorita unor posibile alunecari de teren sau stricarea etansarii in spatele coloanelor - nerealizarii lucrarilor de redare in circuitul normal a perimetrelor aferente sondelor abandonate, casate etc.

39

Fig. 4.5.3 Poluare careu Sonda 7

Fig. 4.5.4 Poluare zona vecinatate careu Sonda 7

40

Fig. 4.5.6 Poluare careu Sonda 7

Fig. 4.5.7 Poluare zona vecinatate careu Sonda7

41

Fig. 4.5.8 Poluare careu Sonda 5

Fig. 4.5.9 Poluare zona vecinatate careu Sonda 5

42

Fig. 4.5.10 Poluare careu Sonda 5

Fig. 4.5.11 Poluare careu Sonda 3

43

Fig. 4.5.12 Poluare zona vecinatate careu Sonda 5

c. in vecinatatea traseelor de conducte de amestec - fisurarii sau spargerii conductelor de transport, datorita gradului ridicat de coroziune - furturilor de elemente metalice sau a situaiilor de efractie provocate prin strapungerea cu unelte specializate a materialului tubular. De asemenea, accidentele pot avea loc ca urmare a neglijentei personalului de interventie (care, de altfel, este subdimensionat), a manevrarii defectuoase a echipamentului de interventie si a furturilor. Principala consecinta ce rezulta din neglijentele personalului de interventie (nevidanjarea la timp a fluidului din beciul sondei), consta in faptul ca amestecul de iei si apa de zcmnt se revarsa in careul sondei, si in unele cazuri acesta se scurge pe versanti. O alta situaie o constituie baltirea ieiului in amestec cu apa pluviala, acolo unde terenul o permite. Ca urmare, are loc o poluare de suprafaa, prin scurgerea fluidului, cat si de adncime, prin antrenarea de catre apele pluviale a produselor petroliere si a sarurilor. Efectele poluantilor asupra mediului In general, prin poluarea cu petrol, in functie de vascozitatea poluantului precum si a continutului acestuia in substante grase care imbraca la exterior particulele de sol, se modifica in mare parte insusirile fizice ale solului si circulatia apei. O data deversat la suprafaa solului, se formeaza o pelicula impermeabila, care impiedica patrunderea apei in sol si schimbul de gaze din sol si atmosfera, producand axfixierea radacinilor plantelor, favorizand procesele de reducere la nivelul solului. Totodata, la nivelul solului incepe sa scada

44

activitatea metabolica a bacteriilor. Deplasarea poluantilor lichizi in sol se realizeaza sub actiunea fortelor gravitationale si capilare. Viteza de deplasare este influentata de structura solului, de umiditatea acestuia si natura poluantului. In cazul cand poluantul este deversat la suprafaa solului, deplasarea acestuia se realizeaza intai descendent, prin infiltrarea intregii mase de lichid poluant, dupa care se inregistreaza o migrare atat in directie descendenta cat si in directii laterale, in functie de condiiile existente. In urma deplasarii frontului de poluant in sol, acesta din urma ramane saturat cu poluantul respectiv. Deplasarea poluantului se poate continua pana la epuizarea masei de poluant prin saturarea unei zone corespunzatoare de sol sau pana la atingerea pnzei freatice in care se produce dizolvarea sau cu care se face antrenarea fizica a poluantului. In cazul in care poluarea solului se realizeaza la o anumita adncime (0,5-1,5 m), prin spargerea unei conducte prin care se pompeaza un produs petrolier lichid, deplasarea acestuia prin sol se produce pe direcia verticala in ambele sensuri cat si in directiile laterale. Daca sursa de poluare nu este eliminata ntr-un timp rezonabil, fronturile de deplasare a poluantului pot ajunge la suprafaa solului, producand baltiri si, la contactul cu pnza freatica, producand contaminarea acesteia. Poluarea mixt cu petrol si apa srat de zcmnt complica fenomenul prin modificarea radicala a insusirilor fizice si chimice ale solurilor. Solurile poluate cu apa srat sufera modificari ale insusirilor fizice si chimice, efectul poluarii fiind deosebit de grav pe terenurile cu soluri grele, datorita orizonturilor argiloase, impermeabile, care impiedica circulatia apei. Solurile argiloase poluate cu saruri devin partial sau total neproductive, in functie de perioada in care au fost supuse poluarii, adancimii la care au patruns si s-au acumulat sarurile, marimea suprafetei poluate, caracteristicile ale solurilor. Cutremure / Alunecari de teren. In timpul exploatarii pot apare, datorita fenomenelor naturale (cutremure, alunecari de teren) infiltratii / canalizari de iei si apa de zcmnt la suprafaa, ca urmare a proceselor de fisurare in teren. Alunecarile de teren se produc in condiiile intalnirii a trei elemente, pe acelasi loc: o roca plastica, apa si panta necesara alunecarii. Acestea sunt amplificate de cantitatea de precipitatii cat si de interventia omului prin defrisari, araturi, taierea de drumuri prin panta versantilor etc.

Tabel 4.2 Estimarea suprafetelor poluate din cadrul Parcului Sonda 1 2 3 4 5 6 7 8 Suprafaa afectata in careu (mp) 3 5 7 10 15 3 3 18 Suprafaa afectata in afara careului (mp) 0 0 0 5 4 0 0 20 Tipul zonei de amplasare forestiera forestiera forestiera forestiera forestiera forestiera forestiera forestiera

Orice avarie la sonde, parc de rezervoare sau la nivelul conductelor, care a determinat evacuari masive de fluid in zona, datorita pantei terenului a provocat poluari semnificative ale

45

perimetrului situat in aval. Pentru a reduce impactul acestui tip de accidente, s-au executat in jurul obiectivelor diguri de pmnt de cca 30 cm inaltime. Interventiile utilajelor la instalatii au dus la daramarea partiala a digurilor, care in momentul de fata au devenit ineficiente.

IV.6. Calitatea apei subterane Apa subterana apare in acest perimetru de exploatare discontinuu, de la punctul de infiltrare in timpul precipitatiilor si la topirea zapezilor (in zona inalta), circula descendent, dupa care apare sub forma de izvoare, de regula la baza versantului. Pe acest traseu de la punctul de infiltrare si pana la aparitia la zi, apa freatica poate intalni zone contaminate cu iei si apa srat, pe care sa le antreneze si in final sa le descarce in apele de suprafaa, prin intermediul izvoarelor. Asa cum a fost mentionat ntr-un subcapitol anterior, exista posibilitatea ca poluarea locala a solului si a subsolului cu iei si apa srat sa se transmita si pnzei freatice, daca sunt indeplinite anumite condiii. Localizarea unor grupuri de sonde in zone locuite poate influenta calitatea apei subterane captate local in fantani. Nu se dispune de informatii care sa permita stabilirea calitii pnzei freatice in cadrul perimetrului de exploatare a Parcului , pana in momentul de fata nefiind prelevate si analizate probe de apa din fantani situate in perimetrul acestui parc.

IV.7. APA FREATIC Tinand cont de faptul ca, in timpul investigaiilor, respectiv la executarea forajului de adncime, nu a fost interceptata pnza freatic, nu s-au putut realiza investigaii asupra calitii apei subterane in perimetrul de exploatare al. Avnd in vedere structura litologica realizata in timpul executarii forajului de adncime, care a relevat prezenta gresiei la 4,0 m adncime, se considera ca activitatea desfasurata in perimetrul de exploatare a obiectivului analizat nu induce un impact negativ asupra calitii pnzei freatice in zona.

IV.8. Identificarea aspectelor de mediu Obiectivul analizat i propune ca efectele activitilor sale asupra mediului s fie n limitele legale i/sau de reglementare n vigoare i s acioneze pentru diminuarea continu a acestora, s identifice toate aspectele de mediu prezente, anterioare, reale i poteniale, pozitive sau negative. Procesul de identificare a aspectelor de mediu se face prin analizarea proceselor tehnologice/ serviciilor, pe faze, operaii, zone de activitate, lund n considerare condiiile de funcionare normale, pornire/ oprire i situaii de urgen posibile. Este un proces continuu i societatea actualizeaz aceste date anual i la fiecare modificare aprut n activitile sau serviciile sale.

46

Pentru identificarea aspectelor de mediu se iau n considerare urmtorii factori: emisii n aer; deversri n emisar; gestionarea deeurilor; contaminarea solului; utilizarea materiilor prime/ materialelor i a energiei; probleme referitoare la comunitate i al mediul local.

n procesul de identificare se vor stabili i care sunt aspectele de mediu semnificative pe care societatea le poate ine sub control i asupra crora poate avea influen. Tabel 4.3 LISTA ASPECTELOR DE MEDIU Nr. crt. Denumire Proces/ serviciu/ activitate Instalatiile de ardere Aspecte de mediu Emisii de: Pulberile in suspensie si sedimentabile Monoxidul de carbon Bioxidul de carbon 1 Compusii organici volatili Bioxidul de sulf Oxizii azotului (NO si NO2) Impact asupra mediului Aer, apa, solul

Aer,sol Aer Aer,sol Apa,aer sol Apa,aer sol

Cisternele auto si utilajele de interventii 2

Monoxid de carbon Bioxid de sulf Hidrocarburi nearse(HC) Concentratii de particule(fum) Zgomot vibraii

Aer,sol Apa,aer,sol Apa,aer,sol Apa,aer,sol Aer Sol

47

Sondele (de extracie, de injecie, de interventie, etc) Rezervoarele de depozitare a ieiului Sistemele de conducte Apele pluviale

PH Umiditate Total hidrocarburi din petrol(THP) Emisii de compui organici volatili(COV) lam petrolier deeuri metalice rezultate din casarea echipamentelor uleiuri uzate, rezultate de la pompe apa srat

Apa,Sol Sol Sol Aer

Apa,sol Apa,sol

Apa,sol Apa,sol Aer

Zgomot Sol Vibraii

Tabel 4.4 EVALUAREA IMPACTULUI ASPECTELOR DE MEDIU Nr. crt. 1 2 3 4 Aspect de mediu Pulberile in suspensie si sedimentabile Monoxidul de carbon Bioxidul de carbon Compusii organici volatili R 10 10 4 10 Nr 20 24 12 21 S 4 6 2 6 E 6 2 2 6 P 20 5 0 5 Total 50 47 20 48

48

5 6

Bioxidul de sulf Oxizii azotului (NO si NO2) Hidrocarburi nearse(HC) Concentratii de particule(fum) Zgomot Vibraii PH Umiditate Total hidrocarburi din petrol(THP) Emisii de compui organici volatili(COV) lam petrolier deeuri metalice rezultate din casarea echipamentelor uleiuri uzate, rezultate de la pompe apa srat

10 10

21 20

4 6

6 6

5 5

46 47

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

10 10 10 10 2 2 10 10 6 4

21 20 22 12 21 12 25 22 25 14

6 6 2 2 2 2 4 6 4 4

6 6 6 2 2 2 6 6 6 2

5 15 30 5 0 0 40 5 40 20

48 57 70 31 27 18 85 49 81 40

17 18

10 4

20 20

4 4

6 6

30 15

70 49

n cadrul obiectivului analizat s-a decis ca toate aspectele de mediu care, n urma evalurii impactului asupra mediului, au peste 65 puncte sunt considerate aspecte semnificative de mediu. Tabel 4.5 LISTA ASPECTELOR SEMNIFICATIVE DE MEDIU CARACTERISTICE ACTIVITII DE EXTRAGERE A IEIULUI SI GAZELOR NATURALE

49

Nr. crt.

Denumire Proces/ serviciu/ activitate

Aspect de mediu

Situaie Normal Accidental

Evaluarea impactului

Total Extracia hidrocarburi ieiului i a din gazelor naturale petrol(THP) Extracia ieiului Sondele de extracie lam petrolier Uleiuri uzate

85

2 3

* *

81 70

Din inventarierea aspectelor de mediu se poate constata faptul ca activitatea desfaurat in cadrul obiectivului analizat are efecte semnificative asupra factorul de mediu sol. n vederea cuantificarea nivelului de poluare din zona de amplasament al Parcului, pentru componenta de emdiu sol au fost efectuare investigaii: In incinta parcului propriu-zis; In zonele de amplasament al sondelor active aferente parcului (8 sonde).

Punctele de recoltare a probelor de sol/subsol n amplasamentul obiectivului au fost stabilite in zone considerate potential poluate ca urmare a activitatii desfasurate, precum si in zone care prezentau o vizibila poluare cu produse petroliere si anume:

50

In zona rezervoarelor de stocare temporara a amestecului de iei/apa de zcmnt; In zona batalului de depozitare a reziduurilor petroliere.

In stabilirea punctelor de prelevare a probelor de sol/subsol s-a tinut cont si de: Posibilitile concrete de prelevare probe de sol/subsol, respectiv zone neprotejate de platforme betonate libere de orice alte sarcini (conducte, cabluri subterane, etc); Conformaia terenului i posibila direcie de curgere a apei freatice n zona amplasamentului.

n vederea evalurii polurii nveliului de sol din incinta Parcului s-au realizat 5 profile pedologice, care au fost amplasate reprezentativ pe toata suprafaa ocupata de obiectiv, din care s-au recoltat probe de sol pe dou adncimi: 0-10 cm i 30-40 cm. In cadrul investigaiilor efectuate in incinta parcului propriu-zis a fost executat cu ajutorul unei instalatii de foraj in sistem rotativ mecanic un foraj de adncime. Acesta a fost realizat in zona drumul de acces. Adncimea de forare a fost de 4,5 m, adncime la care s-a intalnit roca tare (gresie), si au fost prelevate 4 probe de sol/subsol din urmatoarele adancimi: 0-10 cm, 1 m, 2 m si 4 m. In timpul forarii nu a fost interceptata pnza freatic. Cu ocazia efectuarii forajului a fost realizata si structura litologica a acestuia. 0,00 0,50 m: sol vegetal; 0,50 1,70 m: argila cafenie nisipoasa; 1,70 3,10 m: argila galbuie nisipoasa; 3,10 4,30 m: argila cenusiu-galbuie cu rar pietris; 3,20 4,00 m: gresie. TABEL 4.6 AMPLASAREA PUNCTELOR DE RECOLTARE PROBE DE SOL DE SUPRAFA PUNCT RECOLTARE P20S - 1 P20S - 2 P20S - 3 P20S - 4 P20S - 5 SIMBOL PROB P20S 1 (0-10) P20S 1 (30-40) P20S 2 (0-10) P20S 2 (30-40) P20S 3 (0-10) P20S 3 (30-40) P20S 4 (0-10) P20S 4 (30-40) P20S 5 (0-10) P20S 5 (30-40) ADNCIME (CM) 0-10 30-40 0-10 30-40 0-10 30-40 0-10 30-40 0-10 30-40 AMPLASARE In zona batalului de reziduuri petroliere, la cca. 3 m, pe directie nord-est In zona rezervorului R1, la cca. 2 m, pe directie nord-est In zona rezervorului R2, la cca. 2 m, pe directie nord-est In zona rezervorului R3, la cca. 1 m, pe directie nord-est In zona rezervorului R4, la cca. 1 m, pe directie nord-est

La data efectuarii investigaiilor, in incinta parcului au fost identificate suprafete poluate dupa cum urmeaza:

51

In zona rezervorului R1: cca. 10 m2 poluare veche si cca. 1 m2 poluare recenta; In zona rezervorului R2: cca. 5 m2 poluare veche si cca. 1 m2 poluare recenta; In zona dintre batal si casa de pompe: cca. 60 m 2 poluare veche, pe directie vestica, spre

limita parcului.

IV.8.1 Descrierea investigaiilor efectuate in zona de amplasament al sondelor Punctele de recoltare a probelor de sol n zona de amplasament al sondelor au fost stabilite atat in careul sondelor, cat si in exteriorul acestora, in zone considerate potential poluate ca urmare a activitatii desfasurate, precum si in zone care prezentau o vizibila poluare cu produse petroliere. S-a realizat prelevarea probelor de sol pe doua adancimi: 0 -10 cm i respectiv 30 - 40 cm conform prevederilor Ordinului MAPPM nr. 184/1997 . Indicatorii de calitate urmrii au fost: pH; Umiditate; Total hidrocarburi din petrol (THP).

fiind asociai specificului activitilor desfurate i anume extractia ieiului si a gazelor naturale. Suprafetele poluate identificate in zonele de amplasament a sondelor de extracie in functiune au fost de 115 m2 din care:

82 m2 in careurile sondelor; 33 m2 in exteriorul careurilor sondelor.

In tabelul 4.7 sunt prezentate o serie de informatii referitoare la sondele aferente obiectivului analizat si anume:

Situatia curenta a sondei; Coordonatele topografice; Suprafetele poluate (in careu si in exterior) si tipul de poluare (recenta sau istorica) identificate in timpul vizitei in mai 2007; Numrul, indicativul si locul de prelevare a probelor de sol; Tipul zonei de amplasament al sondei.

52

53

TABELUL 4.7 SONDELE ACTIVE AFERENTE PARCULUI Coordonate topografice Nr. crt. Nr. sonda N E Tip sonda Elevatia (m) Suprafaa poluata in careu (m2) Suprafaa poluata in exteriorul careului (m2) Indicative probe recoltate/ amplasare S21-1/1,2la limita careului S21-2/1,2la cca. 20 m limita careului, pe directie NV Tipul zonei Observaii de amplasament Beciul sondei plin cu amestec iei/apa srat (inundat in jurul beciului, cca 5 m2) Beci partial indiguit Vegetaie partial afectata in exterior pe direcia de curgere (NV) Beciul sondei plin cu amestec iei/apa srat Beci prevazut cu dig de pmnt Vegetaie partial afectata in careu pe direcia de curgere (NV) Beciul sondei plin cu amestec iei/apa srat Beci partial indiguit

46 09.523

026o24.98 7

917

E in functiune

20 veche

45 veche

fond forestier

46o09.561

026o25.16 8

932

E in functiune

25 veche 2-recent

fond forestier

46o09.585

026o25.33 8

926

E in functiune

40 veche

fond forestier

54

Nr. crt.

Nr. sonda

Coordonate topografice N E Elevatia (m)

Tip sonda

Suprafaa poluata in careu (m2)

Suprafaa poluata in exteriorul careului

Indicative probe recoltate/ amplasare

Tipul zonei de amplasament

Observaii Haba de 10 m3 in careu Vegetaie partial afectata in careu Beciul sondei plin cu amestec iei/apa srat Beci prevazut cu dig de pmnt Haba de 20 m3 in careu Nu exista vegetaie afectata Nu exista vegetaie afectata Nu exista vegetaie afectata Partial dezafectata Nu exista vegetaie afectata Beciul sondei plin cu amestec iei/apa srat Beci prevazut cu dig de pmnt Groapa plina cu iei de 2 m2 in careu Vegetaie (iarba)

46o09.371

026o25.43 8

904

E in functiune

40 veche 5 -recent

fond forestier

5 6 7 8

46o09.133 46o08.852 46o09. 235 46o09. 326

026o25.29 9 o 026 25.34 3 026o25.35 7 026o25.26 4

904 780 941 967

I - OE E - OE I - OE E in functiune

20 veche 2 - recent

45 veche

S5051/1,2- la limita careului S5052/1,2- la cca. 20 m limita

fond forestier fond forestier fond forestier pasune

55

Nr. crt.

Nr. sonda

Coordonate topografice N E Elevatia (m)

Tip sonda

Suprafaa poluata in careu (m2)

Suprafaa poluata in exteriorul careului

Indicative probe recoltate/ amplasare careului, pe directie E S540/1,2in interiorul careului -

Tipul zonei de amplasament

Observaii

afectata pe versant, pe directie E Beciul sondei plin cu amestec iei/apa srat Beci prevazut cu dig de pmnt Nu exista vegetaie afectata Nu exista vegetaie afectata Beciul sondei plin cu amestec iei/apa srat Beci prevazut cu dig de pmnt Haba de 5 m3 in careu Nu exista vegetaie afectata Nu exista vegetaie afectata Beciul sondei plin cu amestec iei/apa srat Beci neindiguit,

46 09. 406

026o25.28 1

968

E in functiune

10 veche 2 - recent

pasune

10

46o09. 423

026o25. 119

967

I - OE

fond forestier

11

46o09. 483

026o25. 106

970

E in functiune

25 - veche

fond forestier

12 13

46o09. 441 46o09. 415

026o25. 254 026o25. 209

970 1006

I - OE E in functiune

40 veche 5 - recent

fond forestier fond forestier

56

Nr. crt.

Nr. sonda

Coordonate topografice N E Elevatia (m)

Tip sonda

Suprafaa poluata in careu (m2)

Suprafaa poluata in exteriorul careului

Indicative probe recoltate/ amplasare

Tipul zonei de amplasament

Observaii exista o groapa plina cu iei in careu Nu exista vegetaie afectata Beciul sondei plin cu apa Beci prevazut cu dig de pmnt Nu exista vegetaie afectata Beciul sondei plin cu amestec iei/apa Beci prevazut cu dig de pmnt Nu exista vegetaie afectata Acoperita de vegetaie Partial dezafectata Beciul sondei plin cu amestec iei/apa Beci neindiguit Vegetaie afectata pe direcia de curgere

14

46o09. 505

026o25. 231

973

E in functiune

4 - veche

fond forestier

15

46o09. 499

026o25. 192

978

E in functiune

20 - veche

fond forestier

16 17

46o09. 810 46o09. 878

026o25. 235 026o25. 561

951 914

E OE E in functiune

20 veche 10 - recent

20 veche

S24-1/1,2la limita careului S24-2/1,2la cca. 10 m limita careului, pe directie SV

fond forestier fond forestier

57

Nr. crt.

Nr. sonda

Coordonate topografice N E Elevatia (m)

Tip sonda

Suprafaa poluata in careu (m2)

Suprafaa poluata in exteriorul careului -

Indicative probe recoltate/ amplasare

Tipul zonei de amplasament

Observaii

18

46o09. 872

026o25. 434

908

E in functiune

15 veche

fond forestier

Beciul sondei plin cu amestec iei/apa Beci neindiguit Vegetaie afectata (brazi)

TOTAL suprafete poluate

Total: 305 m2 din care 279 m2 veche 26 m2 -recent

110 m2 veche

58

IV.8.2 Metode de prelevare Pentru prelevarea probelor de sol de suprafaa (0-10 cm si 30-40 cm) s-a utilizat sonda pedologic[ Buerkle si recipieni din sticl brun cu sistem de siguran la nchidere. Recoltarea probelor de sol a fost efectuat conform metodologiei cuprinse in Ordinul nr. 184/1997 al M.A.P.P.M. si a procedurii specifice interne.

IV.8.3 Metode de analiza Pentru probele investigate au fost realizate urmatoarele incercari: pH, umiditate, total hidrocarburi din petrol (THP). Metodele de analiza utilizate in incercarile analitice efectuate (standarde romanesti si metode ISO) sunt prezentate mai jos: TABEL 4.8 METODE DE ANALIZ UTILIZATE NR.CRT 1 2 3 INDICATOR pH Umiditate Total hidrocarburi din petrol METODA DE ANALIZA SR ISO 10390/1999 SR ISO 11465/1998 SR 7877/1-1995 + SR ISO 14507/2000

IV.8.4 Rezultate TABEL 4.9 REZULTATELE INVESTIGAIILOR ANALITICE PENTRU PROBELE DE SUPRAFAA NR.CRT INDICATIV PROBA pH (unit.pH) 6,79 7,16 7,49 7,92 6,22 6,66 8,45 8,63 8,39 9,01 UMIDITATE* (%) 13,96 24,71 15,9 14,8 14,52 20,53 12,88 14,94 21,94 13,95 THP (mg/kg s.u.) 68747,5 10001,16 2722,94 < 50** 24298 6694,4 < 50** < 50** < 50** < 50**

1 P20S 1/1 2 P20S 1/2 3 P20S 2/1 4 P20S 2/2 5 P20S 3/1 6 P20S 3/2 7 P20S 4/1 8 P20S 4/2 9 P20S 5/1 10 P20S 5/2 * umiditate determinata pe proba umeda ** limita de determinare a metodei

59

TABEL 4.10 REZULTATELE INVESTIGAIILOR ANALITICE PENTRU PROBELE RECOLTATE DIN FORAJ UMIDITATE* INDICATIV pH NR.CRT (%) THP PROBA (unit.pH) (mg/kg s.u.) 1 F/0-10 cm 263 2 3 4 F/1m F/2m F/4m <50* <50* <50*

TABEL 4.11 REZULTATELE INVESTIGAIILOR ANALITICE PENTRU PROBELE DE SOL DIN ZONA SONDELOR NR.CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 INDICATIV PROBA S21 -1/1 S21 -1/2 S21 -2/1 S21 -2/2 S505 -1/1 S505 -1/2 S505 -2/1 S505 -2/2 S540 -1/1 S540-1/2 S24 -1/1 S24-1/2 S24 -2/1 S24 -2/2 pH (unit.pH) 7,40 7,23 7,45 7,24 7,37 7,35 7,65 7,70 7,41 7,50 8,07 7,93 7,56 7,48 UMIDITATE* (%) 13,19 13,73 27,83 20,86 9,30 24,87 12,42 13,95 14,35 12,21 28,79 22,28 27,63 29,46 THP (mg/kg s.u.) 63100 12400 102500 17900 153600 1300 59200 1900 113800 3200 34000 10100 153400 37300

Criterii de evaluare Interpretarea rezultatelor obtinute s-a efectuat n conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM nr. 756/1997 - Reglementri privind evaluarea polurii mediului (tabelul nr. 4.12) ce introduce noiunile de prag de alert (PA) i prag de intervenie (PI). PA - concentraii de poluani n aer, ap, sol sau n emisii/evacuri, care au rolul de a avertiza autoritile competente asupra unui impact potenial asupra mediului i care

60

determin declanarea unei monitorizri suplimentare i/sau reducerea concentraiilor de poluani din emisii/evacuri; PI - concentraii de poluani n aer, ap, sol sau n emisii/evacuri, la care autoritile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului i reducerea concentraiilor de poluani din emisii/evacuri.

Acelai Ordin definete: Poluare potenial semnificativ (PPS) concentraii de poluani n mediu, ce depesc pragurile de alert prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului. Poluare semnificativ (PS) concentraii de poluani n mediu ce depesc pragurile de intervenie prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului. Conform acestui Ordin folosina terenului este considerat astfel: Folosinta sensibila a terenului este reprezentat de utilizarea acestuia pentru zone rezideniale i de agrement, in scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricii, precum i toate suprafeele de teren prevzute pentru asfel de utilizri in viitor. Folosinta mai putin sensibila a terenurilor include toate utilizarile industriale si necomerciale existente, precum si suprafetele de teren prevazute pentru acestea in viitor. Pe baza criteriilor menionate mai sus, terenul din perimetrul de exploatare al Parcului a fost ncadrat astfel : Incinta propriu-zisa a parcului si careul sondelor - n categoria cu folosint mai puin sensibil; Exteriorul careului sondelor in categoria cu folosinta sensibila.

TABELUL NR. 4.12 VALORI DE REFERIN PENTRU URME DE ELEMENTE CHIMICE IN SOL Prag de alert (PA) Prag de intervenie (PI) Urme de Valoare Folosinte Folosinte mai Folosinte Folosinte mai element normal (Vn) sensibile putin sensibile sensibile putin sensibile THP (mg/kg s.u.) <100 200 1000 500 2000

61

IV.9 Interpretarea rezultatelor IV.9.1 Pentru probele de sol recoltate din incinta Parcului: Compararea valorilor indicatorului de calitate THP determinate pentru probele de sol recoltate din incinta Parcului 20 Slnic cu valorile de referinta pentru terenuri cu folosinte mai putin sensibile conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997 a evidentiat: Depasirea pragului de interventie pentru indicatorul de calitate THP pentru profilele P20S 1 (in zona batalului de reziduuri petroliere) si P20S 3 (in zona rezervorului R2) pe ambele nivele de probare, cu o scadere in adncime a concentratiilor si pentru profilul P20S 2 (in zona rezervorului R1) pe primul nivel de probare, cu o scadere sub limita metodei pe a doua adncime; pH-ul probelor de sol s-a situat in domeniul slab acid pana la alcalin.

Concluzionand, in zona de deschidere a acestor profile, se constata poluarea semnificativa cu Hidrocarburi din petrol in zonele de amplasare a: Rezervorului R2 si al batalului de reziduuri petroliere, pe ambele nivele de probare, cu mentionarea scaderii valorilor in adncime; Rezervorului R1, doar pe prima adncime de prelevare.

IV.9.2 Pentru probele recoltate din forajul de adncime (sol/subsol) din incinta parcului: Compararea valorilor indicatorului de calitate THP determinate pentru probele de sol/subsol recoltate din forajul de adncime executat in zona de amplasament a Parcului cu valorile de referinta pentru terenuri cu folosinte mai putin sensibile nu a evidentiat poluarea solului cu produse petroliere in zona de realizare a forajului.

IV.9.3 Pentru probele de sol recoltate din zonele de amplasament al sondelor active aferente Parcului: Compararea valorilor indicatorului de calitate THP determinate pentru probele de sol recoltate din interiorul si exteriorul careurilor sondelor active aferente Parcului cu valorile de referinta pentru terenuri cu folosinte mai putin sensibile pentru probele recoltate din careul sondelor - si pentru terenuri cu folosinte sensibile pentru probele recoltate din exteriorul careului- conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997 a evidentiat depasirea pragului de interventie pentru toate probele recoltate atat din interiorul careurilor, cat si din exteriorul careurilor sondelor, cu exceptia probei S505-1/2 (careu), la care a fost depasit pragul de alerta. Pentru toate profilele analizate, valoarea determinata pentru THP scade in adncime. S-a constatat: In interiorul careului sondelor:

62

Poluare semnificativa cu THP sondele 3, 7, 14; Poluare semnificativa de suprafaa cu THP sonda 5; Poluare potential semnificativa de adncime cu THP sonda 5.

In exteriorul careului sondelor: Poluare semnificativa cu THP sondele 3, 5 si 14.

CAPITOLUL V CUANTIFICAREA ASPECTELOR DE NECONFORMITATE


Concluzii i recomandri Activitatea de baza ce se desfasoara in cadrul obiectivelui analizat are ca scop extragerea ieiului si gazelor naturale din zcmntul Slnic , prin pompaj din sonde, colectarea acestuia prin conducte de amestec in Parc, si apoi transportarea cu cisterne la Depozit. Analiza efectuata a pornit de la identificarea surselor de poluare si a poluantilor emisi prin desfasurarea activitatilor Parcului , implicit prin evaluarea situaiei sondelor care mai sunt in momentul de fata in exploatare si a conductelor de transport. Poluarea constatata in zonele aferente Parcului si a sondelor alocate este atat de natura istorica, fiind acumulata in decursul timpului, cat si de data recenta, datorata defectiunilor aparute la nivelul sondelor, condiiilor meteorologice din ultima perioada, favorizate de un relief ce usureaza imprastierea poluantilor. Exista zone de sol apreciate ca avnd un grad ridicat de poluare care necesita investigaii analitice pentru a se putea cuantifica poluarea locala si stabilirea impactului determinat de activitatile specifice obiectivului analizat asupra mediului.

63

Condiiile geomorfologice si geografice ale zonei in care este localizat Parcul , precum si caracteristicile ieiului din zacamintele exploatate, permit raspandirea poluantilor in sol, subsol si ape. Se poate aprecia ca impactul pe termen lung determinat de activitatea de exploatare a ieiului este de nivel ridicat, dar pe o arie restransa. Din aceste motive, se impune cu strictete aplicarea masurilor de prevenire a poluarii accidentale prin actiuni de intretinere, mentenanta, supraveghere continua a instalatiilor si echipamentelor atat din componenta sondelor cat si a parcului in sine, si remedierea imediata a oricarei defectiuni aparute. In acest scop este necesara o reevaluare a numrului de muncitori angajati, avnd in vedere ca in prezent acesta este insuficient pentru verificarea zilnica a sondelor dipuse in zone greu accesibile, mai ales in condiii de ploaie torentiala cand se formeaza viituri pe versanti ce distrug caile de acces. Tot din insuficienta numrului de personal angajat si a zonelor greu accesibile, de multe ori atat beciurile inundate cat si habele negolite in timp util deverseaza continutul pe zonele invecinate, putand strabate suprafete insemnate, daca sonda este amplasata in panta. Investigaiile realizate in cadrul prezentului studiu au urmarit identificarea naturii si intensitatii poluarii componentelor de mediu (apa si sol/subsol) ca urmare a activitatii desfasurate in perimetrul de exploatare al Parcului (incinta parcului propriu-zis si zona de amplasament a sondelor active aferente acestui obiectiv) si s-au realizat in conformitate cu termenii contractuali si cu metodologia agreata de reprezentantii APM . Activitatile realizate au constat in :

Recoltarea unui numr de 10 probe de sol, din 5 profile de prelevare, conform Ordinului MAPPM nr. 184/1997, din perimetrul Parcului ; punctele de prelevare sunt marcate pe Planul de situaie anexat ;

Realizarea unui foraj de 4,00 m adncime, in incinta Parcului si recoltarea unei serii reprezentative de probe de sol/ subsol (4 probe); apa freatic nu a fost interceptata; fisa forajului este anexata lucrarii;

Vizitarea tuturor sondelor active aferente Parcului (8 sonde) si evaluarea vizuala a zonelor poluate, din interiorul si exteriorul careurilor sondelor; suprafaa total identificata drept contaminata cu iei/apa de zcmnt este de 305 m2 in interiorul careurilor si de 110 m2 in exteriorul careurilor.

Identificarea vizuala a poluarilor recente si a celor istorice ; la nivelul lunii mai 2009 se apreciaza o suprafaa de 389 m2 ca fiind poluata istoric si o suprafaa de 26 m2 cu poluare recenta ; o parte din suprafetele contaminate, exterioare careurilor sondelor, detin vegetaie arsa, situatiile fiind prezentate destinct in tabelul 5.1 Recoltarea unor probe de sol, pe doua adancimi, din interiorul careurilor sondelor identificate cu suprafete poluate semnificative (8 probe in interiorul careurilor - 4 profile si 6 probe din exteriorul careului 3 profile); Analiza chimica a probelor de sol recoltate, indicatorii de calitate urmariti fiind: pH, THP si umiditate. Laboratoarele de incercari care au efectuat aceste analize detin acreditare RENAR, certificate anexate lucrarii ; Interpretarea rezultatelor analitice, prin raportare la prevederile Ordinului MAPPM nr. 756/1997, referintele fiind valorile asociate solurilor cu folosinta mai putin sensibila

64

(interiorul parcului si careurile sondelor) si cu folosinta sensibila (exteriorul careurilor sondelor);

Identificarea potentialelor riscuri asociate activitatilor de exploatare a Parcului 20 Slnic si sondelor corespunzatoare lui, prin analiza surselor de poluare, a receptorilor si cailor de propagare a riscului. Pnza freatic nu a fost interceptata pana la 4 m, in zona aferenta obiectivului nu s-au identificat corpuri de apa sau fantani pentru uz domestic iar zonele locuite se afla la o distanta de cel putin 1000 m de oricare dintre sonde. Structura litologica specifica zonei, reiesita atat in urma forajului executat (prezenta rocii tari la 4 m adncime), cat si din consultarea literaturii de specialitate, nu faciliteaza propagarea unei pene de poluant, reducandu-se considerabil riscul asociat. .

n urma activitilor prezentate mai sus si a rezultatelor analitice a reiesit o serie de aspecte de neconformare cuantificate cuprinse in tabelele 5.8 i 5.9 . Pentru acestea s-au facut recomandri specifice, care se pot constitui ca elemente ale programului de conformare.

65

TABELUL NR. 5.1 ASPECTE DE NECONFORMARE CUANTIFICATE Subiectul Neconformitate Investigaiile efectuate asupra calitii solului si subsolului in perimetrul de exploatare al Parcului au evidentiat: Incinta Parcului - Pentru probele recoltate la 0-10 si 30-40 cm adncime: SOL/SUBS OL Poluarea semnificativa cu Hidrocarburi din petrol in zonele de amplasare a: Rezervorului R2 si a batalului de reziduuri petroliere; Rezervorului R1, doar pe prima adncime de prelevare. Observaii Recomandri Eliminarea potentialelor surse de poluare a solului si subsolului din incinta parcului prin: - intretinerea corespunzatoare a utilajelor (separatoare, rezervoare, claviatura); - verificarea periodica a starii fizice a utilajelor, claviaturilor, batalului si conductelor aferente parcului; - executarea corecta a operaiilor de curatare a rezervoarelor, pentru evitarea scurgerilor de produse petroliere; - curatarea periodica a batalului de reziduuri petroliere in scopul evitarii acumularii de deeuri; - in situatia in care se identifica o poluare recenta, se recomanda indepartarea completa a solului contaminat din zona poluata, stocarea acestuia in condiii de siguranta urmata de aplicarea unei operaii de decontaminare si aport de sol curat.

Decopertarea si indepartarea solului in zona rezerovorului R1 si aport de sol curat Indepartarea solului pana la adncimea de 75 cm si aport de sol curat in zonele rezervorului R2 si a batalului de reziduuri petroliere .

66

Subiectul

Neconformitate Zonele de amplasament al sondelor In interiorul careului sondelor: Poluare semnificativa cu THP sondele 3, 7, 14 Poluare semnificativa de suprafaa cu THP sonda 5;

Observaii

Limitele careurilor sondelor nu au fost Poluare potential stabilite cu exactitate, ci doar prin apreciere fizica semnificativa de in plan. adncime cu THP sonda 5. Suprafaa total apreciata vizual ca fiind poluata: 305 m2 din care o Veche: 279 m2 o Recenta: 26 m2 In exteriorul careului 67

Recomandri Eliminarea surselor de poluare a solului si subsolului din careul si din exteriorul sondelor prin: - Vidanjarea ritmica (periodica) si decolmatarea beciurilor sondelor in vederea evitarii acumularii si deversarii de produse petroliere - Executarea corespunzatoare a operaiilor de interventii la sonde, cu respectarea masurilor de protectie a mediului, in scopul evitarii poluarii solului si afectarii vegetaiei/proprietatilor particulare; refacerea digurilor perimetrale dupa fiecare operatie de interventie; - Amenajarea corespunzatoare a digurilor de protectie in careul sondelor, pentru evitarea extinderii eventualelor poluari cu produse petroliere pe suprafete mari; masura este recomandata mai ales in cazul sondelor amplasate la marginea unor versanti; - Inlocuirea echipamentului exterior de pompaj la sonde - In situatia in care se identifica o poluare recenta, se recomanda indepartarea completa a solului contaminat din zona poluata, stocarea acestuia in condiii de siguranta urmata de aplicarea unei operaii de decontaminare si aport de sol curat; - Eliminarea gropilor amenajate in interiorul careurilor de sonde in care se acumuleaza amestec iei/apa srat

In situatia in care se stabileste scoaterea din functiune (abandonarea) a unor sonde, se

Subiectul

Vegetaia

Neconformitate Observaii In vecinatatea careurilor Aceste cazuri de poluare de sonde au fost nu se pot data, neexistand identificate zone in care posibilitatea de a le vegetaia (copaci, iarba) considera recente sau a fost afectata (arsa) din istorice. cauza scurgerilor de iei si apa srat

Recomandri Stabilirea, impreuna cu reprezentatii Ocoalelor silvice/Primariei, a unui plan de reconstructie ecologica a zonelor afectate, care sa cuprinda cele mai potrivite practici de ecologizare/amendare a solului din zonele poluate si de refacere a vegetaiei afectate (revegetare)

68

Tabel 5.2 Aspecte de neconformare cuantificate Aspectul considerat APA pluviala Neconformarea - Inexistenta unui sistem de colectare si drenare a apelor pluviale in incinta parcului. - Existenta unor baltiri de ape pluviale in amestec cu iei atat in incinta parcului cat si in vecinatatea sondelor (atat in careul sondei cat si in afara acestuia). Observaii Apele meteorice pot induce poluare semnificativa in avalul sondelor, mai ales in cazul celor amplasate pe versanti, prin antrenare de fluid de zcmnt din beciurile si careurile sondelor (siroire). Recomandri - Realizarea unui sistem de colectare a apelor pluviale la nivelul Parcului Slnic Bai; Evitarea contaminarii acestor ape prin exploatarea si intretinerea corecta a utilajelor si echipamentelor; - Eliminarea apei pluviale in amestec cu reziduu petrolier acumulata in groapa-canal amenajata artificial la baza rezervoarelor - Evitarea contaminarii apelor pluviale din zona sondelor prin curatare periodica a beciurilor sondelor; - Acolo unde masura este aplicabila, se recomanda, amenajarea de santuri in amonte de fiecare sonda, care sa dirijeze apa pluviala catre santurile ce insotesc drumul de acces sau pe panta naturala a terenului; - Reamenajarea digurilor de protectie ecologica la sonde, ori de cate ori este necesar.

69

uzata si canaliza re

- Existenta unor acumulari de ape pluviale in amestec cu produse petroliere in batalul de scurgeri din cadrul Parcului . - Inexistenta unui sistem de canalizare menajer; Grupul sanitar aferent Parcului este reprezentat de o fosa septica. - Inexistenta alimentarii cu apa potabila a Parcului (in momentul de fata se realizeaza din fantanile din zona). -

- Vidanjarea batalului de scurgeri si eliminarea acesteia in vederea epurarii; - Realizarea unui bazin vidanjabil aferent grupului sanitar masura putin probabil a putea fi pusa in practica avnd in vedere zona de amplasare a parcului. Desi, teoretic, ar trebui sa se realizeze unu sistem de alimentare cu apa potabila a Parcului , din aceleasi motive de amplasare a obiectivului, aceasta masura devine imposibil de pus in practica din punct de vedere tehnic si economic. - Eliminarea surselor de poluare la nivelul solului, prin intretinerea corespunzatoare a echipamentelor si utilajelor; - Vidanjarea periodica si intretinerea beciurilor sondelor, pentru evitarea acumularilor de lam petrolier peste capacitatea maxima; - Reamenajarea/refacerea digurilor de pmnt din jurul sondelor, ori de cate ori este necesar; - Balastarea, acolo unde este cazul, a careurilor sondelor; - Golirea la timp a habelor de preluare a scurgerilor in cazuri de interventie;

potabila

SOL / SUBSOL

- Existenta unor suprafete afectate de pierderile accidentale de iei, in careul sondelor si in afara acestuia, precum si in incinta parcului - Abandonarea sondelor fara conservarea coloanei - Digurile de protectie din pmnt, din jurul sondelor, sunt partial sau total distruse

Perioada indelungata de desfasurare a activitatii si vechimea utilajelor si conductelor de transport a condus la o poluare istorica a solului in zona perimetrului de exploatare a Parcului , ca urmare a: - avariilor la conducte (spargeri) care au permis deversarea de amestec iei/apa srat pe sol - scurgerilor de amestec iei/apa srat din claviaturi, - reziduurilor petroliere colectate in beciurile sondelor ce pot fi antrenate de apele pluviale

70

AER

DEEURI

- Beciurile descoperite ale sondelor se constituie drept surse de emisii fugitive de COV-uri. - Nu se pastreaza o evidenta distincta a deeurilor generate la nivelul Parcului - Exista deeuri de fier vechi depozitate in condiii neadecvate, direct pe sol langa sonde; - Majoritatea beciurilor sondelor sunt colmatate cu deeu de lam petrolier in amestec cu material solid - Exista deeuri de bitum in aproape toate careurile sondelor, depus fie pe sol direct fie pe platformele betonate ale fostelor platforme

- In condiii de temperaturi ridicate si radiatie solara intensa, aceste surse pot deveni importante cantitativ. - Evidenta deeurilor se pastreaza in mod unitar la nivelul Sucursalei - Solul se poate contamina cu poluantii aderati la deeurile metalice - Bitumul s-a format prin volatilizarea fractiilor usoare din stocari vechi de iei, acumulate in careurile sondelor

- Intretinerea corecta a beciurilor sondelor, prin vidanjare ritmica si decolmatare periodica. - Introducerea sistemului de evidenta la nivelul Parcului . - Eliminarea ritmica a acestor depozite, prin transfer la Ramp - Decolmatarea beciurilor sondelor - Eliminarea acestor stocuri de material bituminos, impreuna cu elementele din beton, in momentul sistarii definitive a activitatii la sondele respective.

71

BIBLIOGRAFIE Curs de perfecionare i specializare a cadrelor cu pregtire superioar din industria de foraj si extracie a petrolului, Vol. III Constantin Beca, Marinella Ioachimciuc, Lidia Ionescu Geologia petrolului Corneliu Popescu, Mihai Coloja Popescu Extracia ieiului i a gazelor asociate vol. I ,Ed. Tehnic Buc.1993 Mirela Panainte,Valentin Nedeff,Bogdan Mcrscu,Emilian Mosneguu Studiul Impactului Ecologic Note de curs, ndrumar de laborator, Universitatea din Bacu 2007 Mihai Mar Depresiunea Subcarpatic Tazlu-Cain, Universitatea Al. I. Cuza, 1998 Iai Constantinescu L., Gheorghe A., Stnescu V., Stnescu G. Studiul resurselor de substane minerale din judeul Bacu, Bucureti, Institutul de petrol ,Gaze si Geologie Facultatea de Inginerie Geologic si Geofizic 1971 C.,Gudin, Proc. Int. Symp. on Groundwater Pollution by Oil Hydrocarbons, Prague, 1978.

www.mediu.ro

www.arpmbc.ro

72