Chiper Ștefan

Clasa a XI-a A

Seisme și cutremure

Seism sau Cutremur sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în
vibrații generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste
vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.

Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care
provoacă daune majore, seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate și mișcări
non-seismice pentru cele provocate de om.

Elementele unui cutremur sunt:

- durata (fracțiuni de secundă sau secunde)

- intensitatea (microseisme, macroseisme)
- frecvența
- adancimea

După adâncimea hipocentrului, cutremurele sunt:

- superficiale (0 - 70 km),
- intermediare (50-70 pâna la 300 km)
- adanci (300 pâna la 700-800 km)

Cutremurele submarine pot declanșa formarea de valuri uriașe (de până la 30 de metri
înălțime și atingând viteze neașteptate (800 km/h). Astfel, în Oceanul Pacific fenomenele
tsunami (provocate de cutremurele submarine) au produs pagube materiale foarte mari, cu
pierderi de vieți omenești. Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor (mișcărilor seismice) se
numește seismologie.

Cutremure devastatoare în istorie:

23 ianuarie 1556 – China

Epicentrul cutremurului a fost în provincia Shaanxi, lângă orașul Huaxian. Seismul, care
a avut o magnitudine de 8 grade pe scara Richter, este considerat cel mai devastator cutremur din
toate timpurile, numărul victimelor ridicându-se la peste 830 000. Pe porțiuni de sute de
kilometri pătrați, totul a fost devastat; crevase de peste 20 de metri s-au căscat în pământ. În
orașul Huaxian nici măcar o singură clădire nu a rămas în picioare; rata victimelor în unele
provincii lovite de seism a fost de peste 60% din populație. Conform unor relatări ale
supraviețuitorilor, rămase în cronici, în unele locuri „pământul a țâșnit în sus, formând dealuri ori
s-a prăbușit pe neașteptate, dând naștere unor văi”.

1 noiembrie 1755 – Portugalia

Cutremurul, al cărui epicentru a fost la cca 200 km în largul Oceanului Atlantic (în
direcție vest-sud-vest față de Capul Sf. Vicențiu) a lovit Lisabona în dimineața zilei de 1
noiembrie 1755 (Ziua Tuturor Sfinților). Seismul, cu o magnitudine de 9 grade pe scara Richter,
a durat între 3,5 și 6 minute, distrugerile materiale și pierderile de vieți omenești fiind completate
de un uriaș val tsunami. Numărul victimelor s-a ridicat la peste 50.000 (deși există controverse în
acest sens, pentru că s-au avansat și cifre mult mai mari), în timp ce peste 85% din clădirile din
oraș au fost dărâmate.

1 septembrie 1923 – Japonia

Un cutremur de 8,3 grade pe scara Richter s-a produs pe 1 septembrie 1923, ora 11.58, în
regiunea Kanto, din Japonia. Conform relatărilor din epocă, durata minimă a cutremurului (care a
devastat și orașul Tokio) a fost de patru minute, iar cea maximă de zece. În ceea ce privește
numărul victimelor, există mai multe variante, care indică cifre cuprinse între 100.000 și 142.000
de morți! Cele mai multe pierderi umane și materiale s-au înregistrat în urma incendiilor care au
izbucnit după producerea seismului. Catastrofa a fost completată și de un tsunami, care a măturat
coastele peninsulei Izu. Statuia Marelui Budha, de la Kamakura (50 km de Tokio), care cântărea
93 de tone, a fost mutată cu câțiva metri, în urma mișcării pământului!

31 mai 1970 – Peru

Epicentrul cutremurului de 7,9 pe scara Richter s-a situat la circa 30 de kilometri de
orașul – port Cimbote. Distrugerile, umane și materiale, nu au fost niciodată pe deplin stabilite.
La cinci zile de la producerea seismului, oficialitățile vehiculau cifra de 30.000 de victime; după
câteva zile, aceasta crescuse la 50.000, pentru ca după câteva săptămâni, să ajungă la 70.000!

28 iulie 1976 – China

Cel mai devastator cutremur din secolul XX s-a produs în dimineața zilei de 28 iulie
1976, în provincia Hebei, din China, cel mai afectat fiind orașul industrial Tangshan.
Magnitudinea seismului s-a situat între 7,8 – 8,2 grade pe scara Richter; cea mai puternică
replică a avut la rândul ei o intensitate de 7,8 grade. Numărul victimelor, raportat inițial de
guvernul chinez a fost de 655.000! Ulterior s-a revenit asupra cifrei, ajungându-se la 240 –
250.000 de victime, deși au existat și există voci care susțin că numărul inițial nu era cu nimic
exagerat. Majoritatea clădirilor din Tangshan au fost distruse. Unda seismică a făcut pagube și în
alte orașe și a fost resimțită și la Beijing. China nu a acceptat ajutorul internațional oferit de
Națiunile Unite, desfășurând operațiunile de salvare numai cu forțe proprii. Orașul a fost
reconstruit din temelii și are astăzi peste un milion de locuitori.