Sunteți pe pagina 1din 3

DEZBATERE 22.06.

2018
O dezbatere absolut excepțională, de mare profunzime și ținută
intelectuală și practică, printre altele abordând și mecanismele psihologice ale
receptării (cu succes, pentru manipulatori) a informațiilor de tip fake news.
Totuși, una din scăderile dezbaterii a fost că nu a dat o soluție mulțumitoare
pentru pedepsirea emitenților de fake news, în cazurile flagrante punctuale.

Se pare că Sistemului nu-i convine această reprimare eficientă a fake


news! Ioana Avădani deplânge scăderea apetitului politico-electoral al
cetățenilor, făcându-se că nu înțelege cauzele!

Există realitatea că mulți oameni au pe internet o viață dublă: sunt într-un


fel în realitate, și cu totul altfel la adăpostul aparentei anonimități de pe internet.

Apare o întrebare tulburătoare: ce este educația, este educația


actuală eficientă, cine este educat, de îndată ce oameni cu multă carte cad
în capcana fake news sau fac tâmpenii pe Facebook?

Probleme de care s-a lovit Ioana Avădani în România:

1. Sursele de finanțare? Nu este obligatorie devoalarea lor, funcționează


prezunția de nevinovăție, el nu trebuie să demonstreze sau să prezinte
nimic, decât dacă există suspiciuni argumentate, și atunci trebuie începută
cercetarea penală.
2. Circulația liberă a capitalurilor? Nu mă poate obliga nimeni să desfășor o
activitate eficientă? Da, dar dacă ai pierderi timp de 5 ani, organele
fiscale pot închide firma.

Ioana Avădani: “Noțiunea de "fake news" este foarte largă si percepția


publică a acestei noțiuni poate include multe forme considerate legitime în
context mass media. Așa că, până nu definim “crima" (ce anume din fake news
este moralmente inacceptabil), nu ne putem gândi cu adevărat eficient la
"pedeapsă”. Exemplele de până acum ne arată că legiferarea anti-fake news a
produs rezultate mai degrabă limitative la adresa libertății de exprimare și ne-
eficiente în combaterea dezinformarii. Accentul ar trebui să cadă pe
documentarea fenomenului, expunerea celor care practică programatic
dezinformare si - neapărat - educarea gândirii critice de la vârste foarte fragede.
Instrumentele cu adevărat eficace sunt la consumatorul care refuză
dezinformarea, nu la decidenții de politici care pot avea interese în perpetuarea
situației.” Ne vedem mâine la Impact Hub, alături de Ioana Avădani să discutăm
despre fake news.

“Dezinformarea este principalul instrument al războiului informațional,


care a divizat deja societăți întregi, din Statele Unite până în Marea Britanie. Nu
putem permite ca dezinformarea să erodeze Uniunea Europeană”, a spus Martin
Mycielscki.

Martin Mycielscki este director de comunicare al think-tank-ului EU


Disinfolab (http://disinfo.eu/) și este corespondent la Bruxelles pentru ziarul
polonez Gazeta Wyborcza. A lucrat în mai multe instituții ale UE, la
reprezentanța permanentă a Poloniei la UE și în diverse organizații
neguvernamentale internaționale.

Vă așteptăm vineri la Impact Hub să discutăm despre cum putem stopa


fenomenul “fake news” în online și la televizor.

Românii sunt cei mai mari consumatori de știri false din Europa de Est,
ne arată studiul din 2016 realizat de GLOBSEC. Suntem campioni europeni la
crezut știri false și fabulații afișate de site-uri fantomă.

Mai mult de un sfert dintre români consideră site-urile de propagandă și


dezinformare ca fiind surse relevante de informare. Gândiți-vă ce înseamnă 1
din 4 români sau ce înseamnă milioane de români la nivel național. Fenomenul
este cu atât mai periculos, cu cât persoanele expuse la știri false răspândesc
informațiile în rândul familiei, prietenilor sau cunoscuților.

Care este starea de sănătate a democrației într-un astfel de context, plin de


dezinformare? Aceasta a fost întrebarea cu care am pornit la drum în
organizarea acestei dezbateri. La fel de important de analizat este însă felul în
care poate afecta fenomenul fake news sezonul electoral 2019 -2020, când vom
avea în România patru rânduri de alegeri consecutive. Se pot câștiga alegerile
prin manipularea surselor de informații? Exemplele de până acum ne arată că
da. Nu putem rămâne indiferenți la acest fenomen.

S-ar putea să vă placă și