Sunteți pe pagina 1din 10

Cursuri Lascu Oras - tipologii arhitecturale - de la inceputul secolului 19 pana la primele razboaie mondiale, peisajul urban s-a modificat

substantial - revolutia franceza a avut ca urmari transformari politice si progresul stiintific - intreaga structura urbana a marilor orase s-a schimbat radical (caracterul, imaginea, modul de functionare) - Leonardo Benevolo clasifica evolutia orasului in 2 faze legate de transformarea societatilor si a arhitecturii Prima faza - se incheie in 1850 - faza liberala (a dezvoltarii urbane) A doua faza - se incheie o data cu primul razboi modial (1914-1918) - faza postliberala Faza Liberala - articuleaza o lume veche (a sec. XVIII) - de revolutia industriala se leaga aparitia productiei de serie, mecanizarea sistemelor productive, cresterea populatiei urbane (ex. Londra avea 1.000.000 loc. la sf. sec. XVIII, in 1861 avea 2.5 mil; Manchester 12.000 loc., ajunge un secol mai tarziu sa aiba 400.000 loc.), perfectionarea sistemelor de circulatie terestra (drumuri, canale navigabile, dupa 1830 apare calea ferata) - industria se concentreaza de-a lungul apelor (circulatia materiilor prime si a produselor), apoi in jurul unor zone in care s-au descoperit zacaminte de carbune si minereu de fier Separarea artei de oras - traditia renascentista aplicata pana atunci in realizarea unor ansambluri urbane prin regulile perspectivei si raportarea la modele clasice devine epuizata d.p.d.v. al practicii - geometriei descriptive (proiectia pe 3 planuri a oricarui element) i se acorda o mai mare importanta fata de ideea de perspectiva; incepe sa fie inlocuita cu proiectia frontala pe niste planuri 2D - introducerea sistemului metric (aparut in Franta) se departeaza de orice referinta la scara umana > devine ceva abstract - modelele clasice preluate la inceputurile renasterii se transfera in arh. neoclasica (partial), partial sunt inlocuite cu o arh. de referinta medievala (romantica), si apoi cu toate stilurile trecutului ia nastere eclectismul. Raportul proiectului de arhitectura - o structura institutionala - institutiile se schimba la inceputul secolului al XIX-lea, brusc sau mai lent - institutia importanta comanditara in arh. se modifica d.p.d.v. al comanditorului: monarhul > institutii care apartin unui stat modern (primariile, municipalitatile) - se acorda o mai mare libertate proprietatii private in detrimentul statului - structura legislativa existenta pana in 1800, vechile obiceiuri transmise in timp care incercau sa regleze sfera privatului in raport cu sfera publicului - o initiativa imobiliara a fost imobilul de raport (initiativa economica) prin care locuinta devine o marfa: locuinta se face pentru a fi utilizata de altcineva cu scopul de a obtine un profit prin vanzare sau inchiriere - interventie publica (supravietuirea vechilor legi) - controlul dezvoltarii urbane dispare, care a avut ca efecte aparitia unor mari periferii langa ansamblurile industriale, lipsind orice element de igiena si confort urban - au aparut locuinte colective, ieftine, pt. muncitorii noilor fabrici cu scopul de rentabilizare maxima a investitiei facute in locuinta - orasul se dezvolta la voia intamplarii, potentat de o dezvoltare industriala foarte rapida - treptat apar interventii succesive ale unor state care constau intr-o legislatie mai bine pusa la punct: - ex: legile de expropriere pt. o cauza de utilitate publica - a inceput sa regleze dezvoltarea foarte libera a oraselor, sa limiteze interventia privata - ex: Franta expropria terenurile agricole pt. a se construi calea ferata; in Romania, Cuza a introdus in 1864 legea exproprierii ce traducea legea franceza - alte legi - catre 1850 se introduc conditii minime de igiena pt. orice constructie: suprafata minima pt. dormitor si bucatarie in functie de nr. de pers., obligatoriu un grup sanitar, orice incapere in care se dormea sa aiba o lumina directa + aerisire, repartitia suprafetelor de ferestre/suprafata convenabila - aceste legi au dus la trasformari urbane foarte importante in Anglia s.a. Orasul postliberal (dupa 1850) - dezvoltarea industriala si cresterea populatiei a pus problema unei amenajari urbane globale - pana in secolul XVIII ca interventii: apar orase noi in renastere si baroc si s-au facut interventii asupra unor fragmente urbane la care s-au aplicat principiile renasterii - din 1850 incolo - se incearca o dirijare a dezv. urbane, iar ca inteventii publice importante: 1. Hausmann in Paris 2. Viena 3. extinderea orasului Barcelona

Parisul Haussmannian - oras modern, perfect functional, un model de amenajare pt. toate orasele europei - s-au trasat noi axe de circulatie, o retea de comunicatie, a extins orasul animand periferia, Il imparte in 20 de sectoare (arondismente) - a realizat mai multe retele de echipare publica: retele edilitare, de canalizare, apa, iluminatul cu gaz, transport public, retea de scoli, spitale, piete, parcuri, iar fiecare arondisment avea primaria sa - interventia publica si cea privata incep sa se intrepatrunda - interventiile publice importante au avut drept consecinta demolarea unor monumente importante (biserici, etc) - orasul, strada, devin spatii publice moderne in care spatiile comerciale la parterul cladirilor de locuit fac parte dintr-o ambianta noua, moderna a orasului Orase postliberale Parisul Haussmannian - orasul se extinde in afara fortificatiei vechi, suprafata Parisului s-a dublat; - orasul - impartire administrativa - a realizat retele de echipamente, a amenajat in interiorul orasului parcuri publice, bulevardele au fost reparcelate > imobil tipic Barcelona - orasul se extinde, este port al Mediteranei - devine cel mai important centru industrial al Spaniei in sec. XIX - explozia industriala a dus la o crestere a orasului - organizare in insule patrate cu L=130m (450 la colturi) Ringul Vienez - intre 1818-1859 armata accepta ideea de a renunta la fortificatii care devin inutile in tehnica moderna a razboiului ramane o suprafata de teren foarte mare - trama stradala foarte regulata face legatura intre structura urb. veche si cartierele periferice - ring - forma inelara - relatia cu orasul vechi se face cu o legatura foarte organica, a tramei stradala, naturala - interventia este foarte vizibila pt. ca de-a lungul arterei (ringului) se afla niste spatii bogat plantate Atena - 1835 - primul plan de extindere, dupa ce Grecia si-a castigat independenta fata de Imperiul Otoman - extinderea ocoleste acropola, protejand-o - orasul se extinde pe o grila ortogonala si intr-o ierarhie a spatiilor tributara barocului Berlinul - spre sf. sec. XVIII are o structura baroca si medievala, desfasurare de-a lungul unui ax lung de factura baroca - in 1860 capata o structura complexa, cu forme regulate, proiectate - s-au facut extinderi succesive, nu a fost un singur proiect aplicat pe teren Florenta - a fost capitala intre 1864 si 1871 - are un nucleu roman + o parte medievala - sufera interventii renascentiste (sf. Anunziata) - vechile fortificatii dispar Roma - in sec. XVIII - zona romana (vestigii) - primele interventii majore: axe ce legau cele mai importante biserici catolice, treceau prin suprafete seurbanizate, devin directii de dezvoltare - nu a fost un oras industrial, el concentreaza toate institutiile statale - multi functionari - s-au largit strazile, au aparut piete cu arhitectura asemanatoare cu cea locala - a asimilat noua forma a orasului - se realizeaza o comunicare intre orasul nou si cel vechi - se regasesc fragmente de cartiere pe plan regulat - au aparut strazi noi - zona veche se transforma prin extinderi regulate Milano - are un miez, nucleu istoric mai dezvoltat ca la Florenta si mai mare decat al Romei - un plan f. mare de dezv. s-a realizat in 1894 - are potential de dezvoltare economica Madrid

- extinderea s-a facut pe baza unui plan de extindere - oras liniar cu artera periferica care separa orasul de teritoriul inconjurator Helsinki - sufera tot o dezvoltare regulata, este inconjurat de apa Tipologiile arhitecturii sec. XIX - aparitia metalului a dus la deschideri foarte mari - modul de viata urbana se schimba - burghezia si alte clase sociale au nevoi diferite de confort, de existenta a vietii urbane - apar unele propuneri complet noi, sau modificari radicale a altora - inventii - calea ferata si metroul - metalul a creat generatii noi de poduri pt. carosabil si cale ferata, cu structuri spectaculoase - spatii cu deschider f. mari - la Londra se construieste Crystal Palace, spatiu public f. mare construit din elemente prefabricate - apar programe arhitecturale complet noi: Garile: - se pune problema de a gasi o expresie plastica pt. ceva ce nu a mai existat pana atunci - prima gara era o cladire baroca cu acoperis care putea fi al unui depozit - expresia consacrata este cea cu o fatada spre oras cu arh. contextuala sau complet noua si partea dinspre trenuri (ex: la Frankfurt este o celebra gara) - marile magazine universale - locuintele in jumatatea sec. XIX, perioada postliberala - exista o clasa de mijloc care creaza baza societatii; se echipeaza modern baile si bucatariile - resedintele burgheziei au ramas locuinte individuale foarte dezvoltate - imobilul de raport (Paris) - fatada dinspre strada este articularea dintre oras si partea privata a locuintei; are o fatada f. importanta; la interior structuri sociale f. diferite NEOCLASICISMUL (sec. al XVIII-lea si al XIX, Europa si America de Nord) - exista o legatura intre neoclasicism si antichitatea greaca si cea romana - aspiratia culturala s-a orientat spre clasicul antic (valabil pt. o prima perioada a evului mediu, renastere, baroc, clasicismul de curte, neoclasicism, sec. XX - legat de regimul autoritar, totalitar (Stalin, Mussolini, Ceausescu) - clasicul a insemnat o anumita aspiratie spre echilibrul gandirii, spre o claritate a formelor - neoclasicismul = stil arhitectural, curent care a aparut in a 2-a jumatate a sec. XVIII - se pune problema: cum a reaparut aceasta tendinta de inspiratie catre antichitatea clasica? Cauze 1. Contextul politic - miscarile din a 2-a jumatate a sec. XVIII (revolutia franceza si formarea SUA) - noi forme stat, care au cautat o forma de expresie a unei noi autoritati politice - revolutia industriala a generat o clasa puternica a burgheziei care cauta un mod de expresie a puterii economice, politice - neoclasicismul se asociaza cu prezenta burgheziei; in Europa a generat o arhitectura urbana burgheza - rococoul apartine vechii aristocratii. Este o arhitectura preponderent rurala 2. Contextul cultural - neoclasicismul este o reactie impotriva rococoului - substanta decorativa este importanta, interioarele sunt sofisticate si rafinate - reprezentau aspiratiile burgheziei urbane Iluminismul a tins spre o cunoastere globala a lumii de atunci (filozofia, oamenii de cultura, etc), francezii au facut enciclopediile in care incercau sa includa toate cunostintele omului de pana atunci - caracterizat de sobrietate, morala, rigoare, rationalitate a gandirii, dar si o liberate a gandirii, separata de gandirea religioasa - revolutia franceza a insemnat separarea bisericii de stat - iluminismul a insemnat alcatuirea noii lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa dupa legile ratiunii si egalitatii umane (idee preluata de Marx, Engels); a orientat autoritar gandirea spre un mod rational de relationare a lucrurilor > asocierea cu arh. si artele neoclasice 3. Descoperirile arheologice - au readus interesul oamenilor de arta catre lumea antica - renasterea incercand sa reinvie lumea antica, s-a bazat pe cunoasterea antichitatii - renasterea timpurie (Bruneleschi, Alberti - spirit al lumii antice) - Alberti a inceput sa faca relevee a unor monumente a arh. antice - Palladio - arh. apropiat de spiritul antichitatii clasice - explozie a interesului pt. cercetarile arh. datorat italienilor, francezilor, englezilor

- la inceputul sec. XVIII s-au descoperit cele 2 orase Pompei si Herculane, sub lava Vezuviului, cu temple, strazi, decoratii, fresce, locuinte obisnuite (orase intacte, neatinse de timp) - turismul ia un avant considerabil, Italia contine punctele finale de calatorie ale francezilor, germanilor, englezilor - intentia cunoasterii mai aprofundate a arh. antice care s-a facut prin relevee in primul rand, au fost publicate in Anglia, Franta - in 1860 apare primul volum cu aceste relevee, schite (oamenii de cultura au luat contact cu monumentele antichitatii) - academia Frantei de la Roma in sec. XVIII a inceput sa acorde "Prix de Rome" celor mai buni arhitecti, pictori, sculptori (se acorda burse in Roma, locul unde s-a nascut civilizatia Europeana) - bursierii au inceput sa reconstituie monumentele Antichitatii redate corect la scara Winkelmann - unul dintre oamenii de cultura germani, a scris una dintre primele lucrari fundamentale asupra artei clasice - stabileste o formula privind arta greaca: "reprezinta nobila simplitate si inalta maretie" Piranessi - desenator, arhitect italian - pornind de la ruinele ramase in Roma, a facut o serie f. mare de desene (reale si fanteziste): ruine ca sursa de dezvoltare a fanteziei > reconstituirea monumentelor antice - studiile arheologice si publicarea lor au urmat 2 directii: - aspiratia spre puritatea formelor primitive, elementare (cub, sfera, piramida, etc.) - a generat (antichitatea = punctul 0 al omenirii) cultul naturii neatinse de mana omului - antichitatea identificata, a prins arh. facuta de om si cu o natura primitiva ideala Caracteristicile arh. neoclasice - reintoarce, reutilizeaza unele arhetipuri antice care le regasim sub forma unor monumente publice: piramide, temple, arcele de triumf, termele - tensiune artistica intre aspiratia spre decuparea formelor geometrice elementare, primare si preluarea identica a unor exemple ale antichitatii - neoclasicismul fata de clasicismul antic cauta forme simple pe care le asociem cu un mod rational de a gandi arhitectura > imaginea standard a modelelor antichitatii: volume foarte simple, linii nete, referinta la modele utilizate in antichitate - suprafete monocrome (albul = nonculoarea arh. neoclasice) - contraste f. puternice de umbra si lumina - portice f. regulate asezate pe o suprafata f. mare de zidarie nuda - arhitectul neoclasic - exprima unele efecte de soliditate, permanenta, solemnitate - atemporalitate (antichitate-sec. XVIII) - legatura intre secolele care au stat intre ele - claritate a expresiei arhitecturale - neoclasicismul este o arhitectura internationala, a utilizat expresii similare in diferite tari - limbajul isi gaseste particularitati in diferite tari Franta - analizarea operelor antichitatii prin spiritul rational - vrea sa descopere prinicipiile, tehnicile compozitionale ale acestora - o expresie noua a unei rationalitati a spiritului francez Anglia - a creat pe baza cunostintelor arheologice o arhitectura noua Germania - ca in Anglia, prezenta ideea de a recrea o arh. noua bazata pe antichitate, comuna a culturilor epocii - o cultura antica reinnoita care cauta ca exprime o recunoastere politica, economica, culturala Italia - traditia a existat intotdeauna, care a traversat si evul mediu Rusia - prin Petru cel Mare a infiintat orasul St. Petersburg, cladit intr-o arhitectura neoclasica SUA - isi cauta o identitate culturala prin arh. antica - Jefferson (1743-1826, presedinte 1801-1809) a creat ansambluri de arh. neoclasica Planse - se acorda importanta f. mare releveului precis, detaliile, structura - o cercetare rationala a sist. tehnice (detalii de imbinare a pietrelor, constructive) specific francezilor - s-a incercat o reconstituire a acropolei Atenei - Piranessi - cunoastere f. aprofundata a antichitatii - face o reconstituire fantezista in spiritul antichitatii; sugereaza o spatialitate corecta si decoratii: coloane corintice, arce in plin cintru, subliniaza importanta ruinelor antice - in Franta - legatura cu arh. clasicista de curte: - diferente esentiale de limbaj orientat direct catre antichitatea clasica

- dispare independenta scolii franceze - apare o anumita rigiditate, simetrie, sunt prevazute elemente clasice folosite exclusiv: colonade nesfarsite care definesc sp. public, sp. grandioase acoperite cu bolti, decorate cu casetoane - prezenta importanta a suprafetelor mari a zidului orb, tratat cu niste goluri f. simple - volumetrie elementara simpla - colonada continuta la parter se articuleaza de prezenta zidului sau a golului f. mare, rezultand un contrast f. mare umbra/lumina (ex. gradene acoperite cu un sfert de cupola, cu casetoane) - Odeonul (Paris) - intrare cu colonada masiva, dispare frontonul - cornisa este accentuata - separarea celor 2 niveluri - doric masiv si simplu - soliditatea + masivitatea cladirii - ansamblu urban - Arcul de Triumf - Teatrul de la Bordeaux - volum f. simplu cu inaltime egala (sugestie de templu antic inconjurat de portic) - turnul scenei tratat simplu, decoratia este eliminata - holul de intrare - acelasi limbaj clasic, expresie robusta care ar putea apartine si exteriorului - robust la partea de jos - bosaj puternic; elemente decorative dispuse riguros, simetric - sec XIX - Biserica Madeleine (Paris) - este de fapt un templu antic - arhitectura templului este transferata arh. bisericii crestine - nu mai exista acea eleganta a combinarii ideii antichitatii, este preluat direct templul pagan - in Anglia - nu mai exista o traditie puternica a clasicului - se resimte influenta lui Palladio - antichitatea este descoperita de arhitecti, arheologi, oameni de cultura - rezulta o arh. f. riguroasa - temple grecesti - prezenta doricului (la romani mai putin); suprafete tratate f. simplu - Sir John Soane (1753-1837) - cladiri inovatoare: trimitere la spatialitatea tipica a cladirilor publice romane (ex. termele) - banca Angliei - Friedrich Gilly (1772-1800) - soclu gigant - nu prea a existat in antichitate - arcul de triumf - f. dezvoltati cei 4 piloni - o masivitate sporita - mari suprafete de plin in contrastul cu porticul (doric) - proiect teatru: exacerbarea tendintelor simplificatoare (se poate descomp. f. simplu in volume) - Leo von Klenze (1784-1864) - modul de a utiliza referintele clasice pt. functiuni vechi sau noi - in Munchen - referinte clasice (aluzii la templul antic) + simplificari in lateral - Karl Friedrich Schinkel (1784-1841) - muzeul vechi al orasului (paralelipiped, fatada principala - colonada nesfarsita), nu mai este marcata intrarea - propilee - intrari in orase (inginerie f. simpla, contrast f. puternic - partea centrala (intrarea) si volumul simplu in care este incastrata fatada intrarii) - teatrul din Berlin - suprafete mari vitrate pt. holuri - ceva mai modern - inchisoare - goluri f. mici, imaginea templului, bosaj f. puternic, acces prin arc in plin cintru Alte planse - reluari a Pantheonului de la Roma - forma templului antic nu este proiectata pe un soclu solid - golul reprezinta contrast intre frontonul regulat si scobitura sferei - sp. public - Napoli - colonada nesfarsita (Roma, piata sf. Petru) - volum f. masiv de tip central (referinta Panteon) - Helsinki - ansamblu neoclasic unitar - arh. Engel ROMANTISMUL (ultimile decenii ale sec. XVIII si o mare parte din sec. XIX, Europa) - nu este un stil, este un mod de a privi arhitectura: opere, arhitecturi romantice Caracteristicile arh. romantice - o stare de spirit care a declansat un mod de a gandi atat in filosofie cat si in toate artele (literatura, pictura, arhitectura) - a refuzat orice canon artistic, unica referinta fiind personalitatea creatorului, intuitie si sensibilitate individuala (se poate emite o judecata de valoare asupra artei, arhitectului) - Beethoven - compozitie romantica - presupune valori individuale, personale (caract. f. generale) - cladirea trebuie sa se adreseze sufletului, sensibilitatii umane John Ruskin (1819-1900) - promotorul gandirii romantice: "Arhitectura e o stiinta a simtirii si apoi o stiinta a regulilor" - se bazeaza pe sentimentul naturii (nu natura primordiala, ci pitorescul naturii inconjuratoare) Johann Gottfried von Herder (pictor national german) - "Ratiunea singura nu este capabila sa inteleaga natura vie, este necesar sentimentul si imaginatia" - perceptia naturii este personala, pitorescul este individual, presupune neregularitate, in opozitie cu gradinile clasice

- scoala peisagista engleza - doreste sa creeze o natura vie, neregulata, dar proiectata de o mana de om - exista tentatia de a reunifica toate artele intr-o singura opera totala - romanticii refuza frumosul in conceptia clasica - o cladire nu trebuie sa fie frumoasa, ci sa exprime ceva - reprezentante: muzeul grecesc, biserica gotica, cladirile publice cu arh. romana antica - romanticii foloseau si arhitectura antica, trebuie sa exprime caracterul cladirilor respective - cultul ruinelor - se adreseaza sufletului, imaginatiei - arh. romantica este exprimata de o arhitectura de influenta medievala (o arh. a trecutului) - evul mediu devine important pt. ca atunci se formeaza natiunile moderne - evul mediu era un moment al nasterii unei natiuni (care presupunea o privire nostalgica asupra trecutului) - referinta la arh. gotica (caracter grav, sublim) care exprima cel mai bine arta evului mediu - Heidide Heine: "oamenii evului mediu aveau convingeri pe cand noi avem doar opinii" - e nevoie de mai mult decat o opinie pt. a construi o catedrala - arhitectura gotica redescoperita = arh. romanticilor Importanta romantismului pt. modernitate - sistem deschis, individ, personal - artistul care decide singur asupra formei arhitecturale - libertatea de gandire a artistului - caracterul unei cladiri (aprecierea unei opere de arhitectura fara regula frumosului) - redescoperirea unor structuri constructive diferite de cele ale antichitatii: clasic antic: sistem trilitic, bolti in leagan, arce in plin cintru; gotic: sisteme complexe - Baudelaire: "un artist romantic este un artist modern" Planse: - fascinatia descoperirii evului mediu - catedrala de factura gotica, care se pierde in vegetatie, se transforma in ruina - descoperirea arh. locale, nationale - Ruskin - in Anglia - initiatorul romantismului - porneste de la orasul industrial englez si face reconstituiri - zidurile cetatilor, biserici gotice, etc - model ideal de catedrala gotica - pe un varf de deal la care se ajunge printr-o succesiune de trepte, podeste - pitorescul, vegetatia f. bogata - Leo von Klenze - templu grec amplasat pe un soclu f. masiv (arh. neoclasica) > romantic > modul in care este amplasat pe un deal inconjurat de o fortificatie medievala, apare o relatie de pitoresc cu natura inconjuratoare - un obiect de factura antica pus in teren cu o interventie minima - goticul plasat intr-o vegetatie foarte bogata ce este pe cale de a invada arhitectura (ideea de natura vie care tinde sa inghita arhitectura) - reconstituirea catedralei de la Koln - folosirea imaginatiei pt. a putea reconstitui ceva ce nu a fost terminat niciodata - arh. engleza : tesatura decorativa a plafonului (nervurile) - Ruskin - reconstructia unei mari proprietati: dispare simetria absoluta folosita de neoclasiciscm > libertatea imbinarii volumelor, decoratiilor - ansamblu de cladiri (locuinta + biserica): tentatia iregularului; asimetria pronuntata; nu se fac referiri la axe de compozitie - locuinta urbana a oraseanului mediu - compozitie libera a volumelor, a formelor (regula care ulterior a fost asimilata si de alte tari) Franta - reconstructia unui castel pe Valea Loirei - cresterea spectaculoasa a detaliilor (la acoperis) - elemente de ev mediu - imbinari de tip romantic - se fac experimente volumetrice si compozitionale - utilizarea noilor materiale de constructie, intelegerea structurii > structuri spectaculoase, metalice > scurgerea eforturilor ca in catedralele gotice - structura metalica care preia o anumita conformatie? Structurala Sec. XIX - 3 arhitecti intre Neoclasicism si Romantism din scoala franceza 1. Etienne Louie Boullee (1728-1799) - 17 ani a fost profesor scoala de poduri din Paris - a construit f. putine cladiri - proiectele desenate dupa 1780: 32 de proiecte care fac o imagine complet noua asupra arhitecturii - forma este elementul dominator - legile arhitecturii gasite in natura - elemente geometrice primare - arhitectura este un simbol al functiunii si structurii interne (caracterul-romantism) Planse - capela, cu ordonare stricta, principii de compozitie clasica, monumental - proiect de cladire municipala (imbinare de volume geometrice f. simple) - teatru 1881 - monument consacrat placerii, spectacolului, ideea de templu antic - ordinul cel mai elegant

"Lumina este cea care creeaza efectele" Cenotaful lui Newton (1784) - monument inchinat unui personaj, o ofranda adusa lui, personajul nu este inmormantat acolo - prezenta vegetatiei - supusa unei arhitecturi la scara gigantica - foloseste formele elementare, corpurile geometrice foarte simple 2. Claude Nicolas Ledoux (1736-1806) - vrea sa construiasca barierele Parisului - punctele de control aveau rol fiscal - aspiratia spre forme simple, elementare - arhitectura este arta care uneste toate cunostintele, este pentru zidarie, ce este poezia pt. literatura - pune problema arhitecturii intr-o societate moderna - proiectul lui face apel la simbolism - proiect pt. un pod - elemente de sprijin in formele unor corabii - face referinta la corpurile geometrice simple - planuri simetrice piese din canonul neoclasicismului pt. ca este asociat compozitiilor foarte simple, este o rigoare a planului in raport cu functiunea care se desfasoara inauntru - epurarea arhitecturii de orice decoratie - corpul geometric primar cu niste goluri functionale - proiect de oras industrial la Chaux - forma perfect circulara, cu strazi care converg spre piata centrala, unde sunt cladirile administratiei - cladirile celalallte marcheaza sp. pietii - a fost realizat pe jumatate - importante sunt si cladirile pe care le-a realizat: primitoare - ordinul doric este preluat intr-un portic puternic - ordonanta clasica foarte voluminoasa (hala industriala) - importanta proiectului este f. mare in arhitectura industriala ! (cladirile industriale care au inceput sa apartina arhitecturii) 3. Jean Louis Durand (1760-1834) - este elevul lui Boulle, promoveaza arhitectura comparativa, datorita tipologiei constructive instituite (toate cladirile erau la acelasi scara) - introduce un mecanism al compozitiei: poate fi aplicat oricarui tip de cladire, oricarei functiuni - orice cladire trebuie sa inceapa de la trasarea unor axe - fragmente elementare, constructii supuse unor reguli compozitionale f. stricte - regula organizarii planului: acelasi plan, in mana arhitectului poate lua mai multe forme in functie de clima, traditii locale, etc. - unificarea referintelor arh. intr-un singur obiect arhitectural - investigheaza tipologii arhitecturale care tin cont de modul de alcatuire al planului si al volumelor ECLECTISMUL (a doua jumatate a sec. XIX) Vine de la cuvantul grecesc "eklego" - a alege - este o reevaluare, o cautare de intelegere mai corecta a epocii - curent cultural din a 2-a jumatate a sec. XIX - alege arhitecturi ale trecutului si le recompune dupa principii istorice (comp. stilistica) - scopul arh. eclectice: a crea un obiect nou, coerent, considerat a fi un obiect perfect, care tinde spre perfectiune - fantezia creatoare - o conditie suficienta pt. a produce o opera de arta, arh. - procedeul eclectismului consta in inventarierea arhitecturilor din trecut, desfacerea lor - are legatura cu gandirea pozitivista a sec. XIX - un secol in care gandirea a capatat o dezvoltare mare - gandirea pozitivista este un spirit de a patrunde lucrurile si de a le organiza in mod riguros, rational - clasificarea regnului vegetal - ordonoarea rationala, logica, a unor elemente arhitecturale ale trecutului - spirit riguros, stiintific - eclectismul e un curent arh. care ia in considerare toate monumentele trecutului - se orienteaza spre tot ceea ce inseamna trecut (Europa, Asia, Africa, America, etc.) - cunoastere foarte larga - diversitatea ca stil de la continent la continent Caracteristicile sec. XIX - analiza stiintifica a dus la cristalizarea filonului rationalist - o opera de arta noua se inspira d.p.d.v. formal; trebuie sa exprime lucruri f. contradictorii: functiune moderna adaptata timpului lor; istoria ca sursa inepuizabila a unor forme arh; utilizarea stiintei si tehnicii (dezvoltare f. rigida); ordonarea f. riguroasa dupa principii de compozitie - programele de arh. incep sa devina un lucru mult mai complex decat pana atunci - modernitatea tehnicii si traditia trebuie sa se imparta - compozitia este un mod de a reconcilia aceste aspecte - proiectul de arhitectura devine un lucru esential in exprimarea unui mers al unei societati care se afla intr-o dezvoltare f. rapida

- industria devine motorul dezvoltarii unei societati Problema stilului - 1850 se pune problema: in ce stil trebuie sa proiectam? - tot trecutul arh. se afla la indoirea fiecarui arhitect si el trebuie sa aleaga - Viollet le Duc (1814-1879) - stilul este relativ, apartine arhitectului, el decide stilul - ce rol are in aceasta dezvoltare, experimentele arhitecturale, scoala de arhitectura si academismul? (academia de arh, Fratia Colbert - reunesc cei mai reputati ai vremii, care stabilesc stilul de arhitectura moderna) - academismul scolii de arhitectura: a compune planul f. rapid, pragmatic Beaux Arts - presupune o rafinare permanenta a planului, care sa ascunda d.p.d.v. artistic toate inovatiile tehnicii - apare ruptura arh/inginer : arhitectul deseneaza proiectul (artistul), inginerul e persoana f. riguroasa mult mai deschisa noilor produse tehnice (metalul) - contrastul dintre o structura metalica si o fatada traditionala Planse Beaux Arts - compozitie simetrica, volum simplu, cladire amplassta intr-o suprafata f. mare, amenajata intr-o compozitie clasicizanta - ax principal dominant - o succesiune de spatii tratate diferite care se termina cu edificiul - ax secundar perpendicular pe axul principal, care are niste incheieri, ax limitat in spatiu, amenajari peisagere - cladirea inconjurata de amenajari peisagere care sustin cladirea, compozitie complexa, rafinata - opera de la Paris - monument de referinta a eclectismului francez - primirea are un rol important - sala este f. mica in comparatie cu toata cladirea - in sectiune, turnul scenei are inalttime f. mare, sala este dublata (miscarea decorurilor), este exprimata functiunea deosebita fata de restul cladirii) - arhitectural, ca preluare stilistica: clasicism de curte francez + decoratie baroca - importanta holului: exacerbat sp. foyerului, scara spectaculoasa (spectatori care coboara, admira) spectacol al societatii sec. XIX, viata modena - sala de concert maricica Intregul ansamblu construit de-a lungul Ringului Vienez, este un exemplu de eclectism (alaturare de cladiri care au formule sitlistice diferite) - parlamentul Austriac - stil antic (romanic) cu portic in fata, primaria - traditie, construita cu arh. romantica, arh. medievala; opera - maniera neorenascentista - ex. de arh. eclectica de influenta orientala - biserica - corpul cladirii de factura clasicizanta; flesa (acoperis f. inalt, in forma de piramida sau de con, folosit mai ales in evul mediu, la constructiile monumentale ale bisericilor) de factura medievala diferita - ex: rezolvare a unor cladiri publice cu asocieri de surse arh f. diferite - tipologie a organizarii fatadei: toate cladirile importante care apartin unui spatiu urban central al orasului - parterul este marcat cu un portic; parter + mezanin formeaza un soclu mare - ex. Catedrala de la Marsilia - arh. romanica cu un tip de tratare arhitecturala - referinta la arh. evului mediu tuscan - dezvoltare spatiala impunatoare - tip de structura bizantina - ex. Biserica Montmartre, Paris - domina prin volum; inspiratie medievala; in detaliu - inspiratia renascentista; volumele se inalta succesiv in raport cu pozitia urbana (cladirea se adapteaza unui mediu construit inclinat) - ex. Reichul german - sobrietate a tratarii fatadei; intrare cu fronton (templu antic), deasupra cupole (preluata de la Louvre), elemente diferite articulate intr-o asociere fireasca - ex. Palatul Justitiei de la Bruxelles - context istoric XIX - metropola unui imperiu colonial - contrast: dimensiuni f. mari a cladirii (monstru), scena obisnuita a unui tesut urban traditional (parcele inguste) Arhitecturile nationale si regionale - 3 curente: neoclasicismul, romantismul, eclectismul au un caracter international, se manifesta diferit prin: utilizarea unui limbaj f. bine definit (neocl.), raportare la arh. medievala (romantism), tip de gandire si proiectare a oricareri cladiri intr-o succesiune de etape (eclectism) - tehnologia moderna se introduce peste tot - uniformizare a mijloacelor de proiectare pe care le-a avut la indemana arhitectul - neoclasicismul si romantismul au variat de la tara la tara, in functie de cultura, dar se inscriau in aceeasi sfera arhitecturala - sf. sec. XVIII-inceputul sec. XIX - apar primele idei de particularitati nationale: importanta folclorului

- diferentele de arh. sunt legate de aparitia statelor natiune (ideea de a delimita in cadrul unui stat o populatie omogena d.p.d.v. etic) - ex. Franta: stat centralizat - populatie dominant franceza + alte populatii si-au subtiat caracteristicile lor: Bretoni, Provensali, etc. - Italia s-a unificat catre 1860, iar la 1870 Roma devine capitala - Germania: unificare statelor germane - Imperiul Austro-Ungar: imperiu multietnic Miscarea romanitica cauta ca fiecare natiune sa-si afirme identitatea culturala - ideologie nationala - a impulsionat si factorul politic (s-a impartit imp. Austro-Ungar) in diferite tari: Serbia, Transilvania, Cehoslovacia - a cautat sa-ti capete o expresie identitara (o arh. germana trebuie sa fie diferita de arh. italiana, spaniola) - factorul cultural se imbina cu cel politic - nu exista o separare intre cele 3 curente, au coexistat Ce este o arhitectura nationala? - este o arhitectura care se inspira din propriul trecut arhitectural - filosofii, oamenii de cultura, arh. impun limitele stilului national - ideea de a relua prin mijloace arh. expresia traditiei unui loc - cautarile au insemnat o inventare a arh. trecutului - arh. regionala, nationala nu a avut cum sa reia o arh. care a apartinut unui trecut de 200-500 de ani mai devreme - identitatea nationala - inventeaza ceea ce a insemnat o arhitectura nationala - cautare culturala - de a stabili niste tipuri formale, spatiale, decorative intr-un ansamblu care sa exprime situatia existenta in Europa - diferente f. mari care tin de o traditie culturala nationala - un eclectism in care formule ale trecutului nu sunt diferentiate ca legatura cu arh., ci ca un trecut bine definit - exemple de monumente care prin acelasi sistem de compunere sa rezulte o opera care sa exprime identitatea nationala - Grecia are un precedent antic - o arh. nationala (in arh. bizantina f. puternic prezenta) - clasicismul - expresie nationala in Grecia prin intindere Turcia - deceniul 4 al sec. XIX - miscare de reforma - d.p.d.v. arh. s-a realizat o copiere a unor arh. din Occident (primul pas al modernizarii) - sf. sec. XIX - cautari expresive ale propriului trecut national de factura orientala Serbia - au adoptat ca stil national o arh. bizantina modernizata - limitele arh. nationale sunt f. putin precise - se pune problema arh. nationala asemanatoare cu alte tari Franta - eclectismul de factura franceza - curente regionale - Bretonia (continuarea unei trad. mai vechi) - Coasta de Azur: s-a inventat un stil modern cu referinte la arhitectura mediteraneana Italia - in urma unificarii rezulta regiuni mari cu o traditie arh. f. diferita - suprematia unei regiuni - se pune problema: care este stilul national oficial? - Camillo Boita a facut restaurari de monumente, a definit 5 stiluri nationale: 1. Lombard (arh. romanica) - Milano: arh. de caramida aparenta, arcaturi in plin cintru 2. Romano-bizantin (Venetia) - arh. variata din intregul bazin Mediteraneean, cu traditii locale 3. Toscan 4. Roma - stil cosmatesc 5. Sicilia - stil arabo-normand din nordul europei + influente arabe Planse: Anglia - traditia medievala continua - sistemul Fackwers - miscarea Arts & Crafts - asociere de arh. f. diferite; evolutia prin cercetare, epurare a planului Elvetia - asociaza arhitectura din zone montane cu turnul de supraveghere (Fackwerg) - capata o forma relativ noua Franta - stilul breton (N-V Frantei): reia masiva constructie din piatra - stil Coasta de Azur (arh. mediteraneana): volume simple, goluri mari la parter, living mare; se inscrie intr-un cerc local din S. Frantei - sudul Frantei - variante care cauta sa puna in evidenta volumele suple + asimetria (pitorescul)

- Experiente din N. Europei: primul plan al bisericii in Olanda: volum masiv, turn cu clopotnita, arhitectura pt. care conditiile climatice incep sa puna probleme Helsinki - Eero Saarinen - apar inovatii - tipuri de prelucrare a parterului cu o rigoare a impartirii ex. arh regionala - Venetia: traditie a arcaturii bogat decorate, anumit tip de acoperis, de cos, etc ex. Spania - traditie puternic araba - tipologie variata a arhitecturii oraselor ex. Bulgaria - arhitectura bizantina ex. Turcia - folclorul capata importanta, un anumit tip de volum, acoperis foarte plat adaptat climei, proportii etc. Experiente - momente importante - marile expozitii internationale din Europa - Londra - pavilion imens din sticla (Crystal Palace, 1851) - pavilionul national - trebuie sa fie construit intr-o maniera care sa reflecte spiritul national - pavilionul finlandez - dominanta acoperisului , material piatra - Bosnia Hertegovina - are o arh. locala, populara - Serbia - arhitectura bizantina - Romania - Biserica Stavropoleos, Cozia si 3 Ierarhi - formele cele mai reprezentative pt. Romania; toate celelalte pavilioane de dupa 1900 nu se mai refera la arh. bisericeasca ci la cea culta si cea populara.