Forajul Sondelor Cap 2

Forajul sondelor de gaze naturale Dr. Ing.
Malos Mihai
2. Instrumente de dislocare
2.1 Dislocarea rocilor prin foraj
2.1.1 Notiuni generale
Distrugerea rocii din talpa pentru realizarea sondei poarta denumirea

generala de dislocare prin foraj. Ea poate fi realizata ca urmare a solicitarilor
mecanice exercitate asupra rocii prin intermediul sapelor de foraj (dislocare
mecanica), ca urmare a dilatarii neuniforme a rocii supusa incalzirii (dislocare
termica) sau ca urmare a unor reactii chimice (dislocare chimica).
In practica actuala a forajului se foloseste numai dislocarea mecanica,
aceasta este influentata de urmatorii factori:
a)caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor in conditiile de
temperatura si presiune existente la talpa sondei;
b)tipul sapei de foraj;
c)parametrii tehnologici de lucru, numiti si parametrii regimului de
foraj sunt :
- apasarea axiala exercitata asupra sapei;
- turatia acesteia;
- debitul si calitatea fluidului de circulate.
Spre deosebire de factorii din ultimele doua categorii, care pot fi pro-
gramati dupa dorinta operatorului, factorii din prima categorie, caracteristicile
fizico-mecanice ale rocilor, nu se pot modifica ; aceste caracteristici trebuie
insa cunoscute, deoarece, in functie de valoarea lor se alege tipul sapei si se
stabileste corelatia cea mai convenabila intre parametrii regimului de foraj.
2.1.2 Principalele procese elementare de dislocare mecanica a
rocilor
Urmarindu-se modul de functionare a sapelor s-a constatat ca
elementele de lucru ale acestora, (lame, dinti, insertii de material dur etc.)
efectueaza sub influenta solicitarilor exterioare impuse, anumite deplasari
fata de roca cu care vin in contact, realizind procese simple sau, cel mai
adesea, procese complexe de dislocare.
Se disting urmatoarele procese simple de dislocare :
a)Sfarimarea - Este procesul de dislocare realizat de un corp de forma
oarecare, la simpla lui patrundere in roca sub actiunea fortei F. Sfarima-
rea se intilneste la unele sape cu role si este procesul de dislocare cel mai
raspandit la forarea rocilor elastico-fragile si elasto-plastice de mare tarie si
abrazivitate.
b)Aschierea - La anumite categorii de roci cum ar fi argilele moi-
1
Forajul sondelor de gaze naturale Dr. Ing. Malos Mihai
plastice, simpla patrundere a unui corp in masa acestora nu produce

dislocarea, ci numai o deformare a rocii de o parte si de alta a suprafetelor in
contact. Pentru a realiza dislocarea corpul trebuie sa execute si o deplasare
paralele cu suprafata rocii. Procesul de dislocare astfel realizat se numeste
aschiere
c)Erodarea - Procedel este specific forajului cu sape cu lame si sapele
cu diamnate, pentru rocile tari si extratari, dislocarea prin erodarea este in
general putin eficienta, ducand la uzura rapida a instrumentului mde foraj.
2.2 Clasificarea instrumentelor de dislocare
In practica forajului se folosesc urmatoarele 3 categorii de instrumente
de dislocare, clasificate dupa destinatia acestora:
a) Sape de foraj, care realizeaza dislocarea integrala a rocii din talpa
sondei;
Sape cu lame:
-cu o lama;
-cu doua lame;
-cu trei lame;
-cu mai multe lame.
Sape cu role:
-cu o rola;
-cu doua role;
-cu trei role;
-cu patru role.
Sape cu diamante
b) Capete de carotiera (freze), care disloca roca din talpa dupa o
suprafata inelara, samburele central de roca nedislocata, numit carota, fiind
extras la suprafata pentru analize;
Se realizeaza in 3 variante constructive
-cu lame
-cu role
-cu diamante
c) Sapele largitoare, disloca roca tot dupa o suprafata inelara, cilindrul
central fiind forat anterior de o alta sapa (de diametru mai mic); se realizeaza
in felul acesta doar largirea gaurii de sonda.
-cu lame (drepte sau excentrice)
-cu role.
2
In cadrul fiecarei categorii se disting o varietate de instrumente de

dislocare, deosebite intre ele prin particularitatile de constructie (cu lame, cu
role, etc) si prin modul in care de realizeaza dislocarea (aschiere, eroziune,
abraziune, etc).
2.2.1 Sape de foraj
Sapele reprezinta categoria cea mai importanta a instrumentelor de

dislocare. De capacitatea acestora de a transmite rocii o parte cit mai mare
din energia consumata la suprafata depinde, in mare masura, eficienta
procesului de dislocare.
De la aparitia sistemului rotativ si pana in prezent au fost create o mare
diversitate de instrumente de dislocare, care pot avea partile taietoare fixe
sau mobile, orificii de spalare simple sau cu duze, destinate forajului normal,
carotajului mecanic sau largirii gaurii de sonda.
Dupa constructie si modul de dislocare a rocii, sapele se grupeaza in
trei categorii : cu lame, cu role, cu diamante.
3
2.2.1.1 Sape cu lame

Au fost primele tipuri de sape cu care s-au sapat sonde, in prezent fiind
foarte putin folosite. Au aplicabilitate in terenuri slabe si neconsolidate sau
elastice.
Ca tipuri constructive sapele cu lame pot fi:

a)Sape cu doua lame, tip CP (coada de peste), se construiesc cu
lame subtiri sau groase (fig. 1). Cepul de legatura 1, partea de calibrare 2,
umerii sapei 3, conrul sapei 4 si lamele 5 se forjeaza din otel aliat. Lamele se
armeaza cu aliaje dure, iar la interior sunt prevazute cu orificiile de circulatie 6.
Dupa forjare, la cep se taie filet.
a) TIP CP cu lame subtiri b)TIP CP cu lame groase
b)Sapele cu trei lame, tip 3L, se compun din corpul 2, cepul de

legatura cu filet 1, iar la partea inferioara se incastreaza si sudeaza la corp
lamele 3, spre care se indreapta orificiile de circulatie 4 simple sau cu duze.
Lamele se incarca cu materiale dure.
4
Profilul sapelor cu lame este caracterizat prin:

-unghiul de taiere (alfa) format din orizontala, cu tangenta la fata
anterioara a lamei, unghiul de ascutire, format intre cele 2 tangente la fetele
lamei(beta) si unghiul de degajare (gama) format din tangenta la fata
anterioara a sapei cu verticala.
Profilul sapelor este astfel realizat incat unghiul de ascutire este mai
mic la centru si mai mare la periferia sapei, unde uzura este mai intensa.
Cu cat roca in care va lucra sapa este mai dura cu atat unghiul de
taiere si de ascutire a sapei trebuie sa fie mai mare.
Sapele cu lame sunt simple, rezistente, se pot repara prin incarcare cu
sudura la diametrul initial. Acestea disloca roca prin aschiere, ceea ce face
ca la apasari mari sa creeze in garnitura eforturi mari, pana la rupere. Avand
o suprafata redusa de contanct cu talpa , prezinta pericol de deviere. Prin
constructie lamelor in trepte, cu profilul intarit si armarea cu diamante,
performantele sapelor cu lame cresc, iar domeniile de utilizare se por largi.
Principalul inconvenient in timpul utilizarii lor il reprezinta momentele
mari de torsiune din timpul forajului, precum si limitarea din punctul de vedere
al duritatii rocilor.
c) sape cu mai multe lame – sunt formate dintr-un corp central din otel
turnat sau forjat si 4 sau mai multe lame, fixate prin sudura, fiecare avand un
canal de circulatie.
2.2.1.2 SAPE CU ROLE

Este tipul de sape cel mai utilizat in momentul actual, existand
urmatoarele categorii constructive: cu o rola, cu doua role, sau cu trei
role, acestea din urma reprezentand circa 95% din total.
O sapa cu trei role este compusa din:
1. structura de taiere (dantura)
2. lagarele conurilor
3. duze
Dantura se obtine prin prelucrarea cu echipamente mecanice (strung,
freza, etc.) a conurilor din otel. Pentru cresterea rezistentei dintii sunt
acoperiti ulterior cu carbura de tungsten. Exista 3 tipuri de acoperire: pe
toata suprafata dintelui, pe fata de atac a dintelui si pe partea frontala si
numai pe fata de atac a dintelui. In ceea ce priveste sapele cu insertii ,
dantura este formata din insertii (stifturi) din carbura de tungsten
incastrate in conuri, dupa ce, in prealabil, acestea au fost prelucrate si
tratate.
Dintii inserati pot avea diferite forme: tip “dalta”, tip “dalta” cu muchiile
5
rotunjite, insertii conice si insertii semirotunde. Pentru formatiuni tari si

abazive, insertiile din carbura de tungsten se pot acoperi cu pelicula de
diamante, rezultand o structura de taiere de mare eficacitate si
durabilitate.
Majoritatea sapelor-exceptand cele cu role monoconice, fara deplasare,
pentru roci tari, poseda un efect de autocuratire, dintii coroanelor de pe o
rola patrund in intervalele dintre coroanele de pe rolele vecine,
impiedicand incarcarea lor cu detritus.
Figure 1 Autocuratirea sapelor cu role
Acesta intrepatrundere a profilelor permite sa se mareasca volumul

fiecarei role, co posibilitatea cresterii numarului de dinti si capacitatii
lagarelor. Intrepatrunderea rolelor face posibile si deplasarile laterale
mai mari, prin urmare un efect de lunecare pe talpa sporit.
Lagarele pot fi de rostogolire (cu rulmenti, se utilizeaza la sapele cu
diametrul mai mare de 8.1/2”) sau de alunecare(se utilizeaza la sapele
cu diametrul mai mic de 9.7/8”).
Lagerele pot fi deschise (neetansate) sau inchise (etansate). Cele
neetansate sunt gresate initial cu vaselina consistenta, continand grafit
sau disulfura de molibden. Dupa un timp vaselina se spala, si in
continuare lagarele sunt lubrifiate si racite de fluidul de foraj. Odata cu
patrunderea noroiului patrund si particule abrazive, care reduc durata de
functionare a lagarului. Se pot utiliza la sapele cu dinti frezati (durata de
lucru a danturii e mai scurta decat a lagarelor), la sapele intervalelor de
suprafata, cu forabilitate ridicata si la sapele pentru foraj cu aer (unde
lagarele sunt suflate si racite cu aer). Lagarele inchise sunt mult mai
scumpe, sunt etansate la baza rolei cu inele din cauciuc sau metal
cauciucat. Ele trebuie sa asigure etansarea intre 2 suprafete in miscare
relativa, conditiile de lucru fiind extrem de dificile: socuri axiale si radiale,
temperaturi si presiuni ridicate, etc.; de aceea unele firme construiesc
sape cu 2 inele de etansare si 2 inele metalice antifrictiune.
6
Fig 2 Sisteme de etansare a lagarelor

a) cu inele metalice de frictiune b) cu
inele metalice cauciucate
7
Cep filetat
Umeri
i
sapei
Rezer
vor
cu
vaselin
Bosa
jul
duze Can
i al
Inel de
de ung
etans
Inel de Stift
sigura
nta
Dop de
inchider
e
Cozor
ocul
falcii
Inel de
etansa
re
Contra
Fig. 1 Sapa cu trei role cu dinti din carburi metalice si cu lagare de

lunecare etanse.
Duzele sapelor cu role pot fi in numar de 3, pentru sapele cu dimanetru

mare se mai adauga o duza centrala (pentru imbunatatirea curatarii taplii
de detritus, cresterea debitului de circulatie, scaderea presiunii de lucru,
8
etc).
9
Fig. 1. Sapa cu trei role cu dintii frezati si cu lagare deschise (sapa

standard).
Forma si pozitia rolelor

Forma primitiva a rolelor, cea din inainte de taierea coroanelor circulare in
care sunt frezati dintii sau pe care sunt inseraste stifturile din carburi
metalice, este de obicei conica. Suprafata activa, care va fi prevazuta cu
dinti, are una, doua sau mai multe conicitati, ca in figura de mai jos (fig 6)
Fig. 6. Forme de role:

a - rola monoconica; b — rola biconica; c — rola triconica.
Conul de la varful rolei se numeste con principal, iar celelalte- conuri
suplimentare sau secundare (sunt de fapt trunchiuri de con). Portiunea din
rola care calibreaza peretii gaurii de sonda este aproximativ tronconica si
poarta numele de contracon.
Rolele monoconice (se face abstractie de contracon) sunt amplasate, de
obicei, cu varful pe axa sapei (fig. 7, a). La rotirea ei, rolele se rostogolesc
pe talpa sondei fara sa lunece. De aceea, sapele cu role monoconice
centrate sunt destinate rocilor tari si abrazive, favorabile dislocarii prin
sfaramare (lunecarea pe talpa ar duce la o uzura excesiva). Pentru
celelalte roci este preferabila dislocarea prin aschiere, insotita eventual si
de sfaramare. In acest scop, dintii trebuie sa aiba si o miscare de translatie
in raport cu talpa. Efectul se obtine daca, simultan cu rostogolirea, rolele
sunt obligate si la o miscare de lunecare, de tarare fata de roca. Lunecarea
intervine:
-cand rolele au mai multe conicitati;
-cand axele celor trei role sunt deplasate lateral astfel incat ele nu mai sunt
10
concurente in central sapei (fig. 7, b);
Fig .7 Pozitia rolelor

a) role centrate b)role cu
axele deplasate
2.2.1.1 SAPE CU DIAMANTE

Se
caracterizeaza printr-o
constructie monolit,
prevazuta cu fetele
active cu damante
care disloca roca prin
aschiere,
sfaramare sau
abraziune, functie de
forma, marimea,
expunerea si asezarea
diamantelor.
11
Sapele cu diamante sunt alcatuite din:

-un corp din otel aliat, prevazut cu un cep filetat, de legatura la
garniture de prajini;
-un miez din otel moale,cu continut redus de carbon,insurubat si
sudat in corpul din otel;
-matricea in care sunt fixate diamantele,sintrizata din carburi de
wolfram.
Sapele cu diamante se impart in :
a) Sape cu diamante naturale;
b) Sape cu diamante artificeale(sape tip PDC si “Bi-center”)
Diamantele folosite la sape sunt naturale avand marimi de 1-200
bucati/karat (1karat=0,205g), sunt dispuse concentric, in spirala sau in
creste inelare.
Profilul sapelor poate fi rotund, cu con central, sau dublu conic, iar
sectiunea poate fi circulara, triunghiulara sau cu degajari.
Matricea se realizeaza din pulberi metalice prin sinterizare.
Sapele cu diamante au o buna stabilitate in lucru. Necesita un regim
de exploatare adecvat pentru obtinerea de performante ridicate.
b) Sape cu diamante naturale
Sapele cu diamante naturale se codifica printr-un simbol alfa-numeric,
12
cuprinzand litera M (pentru matricea din aliaj special sinterizat a corpului sapei,
de care sunt fixate granulele de diamant), precum si un cod numeric format din
trei cifre :
- prima cifra (simbol "6" la "8") reprezinta "DIMENSIUNEA" granulei de
diamante (numar de granule/carat, un carat avand masa de 0.2 g), depinde de
forabilitatea rocilor de sapat, valoarea cifrei crescand odata cu taria si
abrazivitatea lor.
- a doua cifra (simbol "1" la "3") reprezinta "TIPUL" diamantului, natural,
TSP sau combinat, corespunzator dimensiunii "8" a granulei de diamante
utilizandu-se si cifra "4", pentru codificarea sapelor cu matrice "impregnata" (cu
pulberi sau sfaramaturi de diamante, de dimensiuni foarte mici, de 80-1000
granule/carat si amestecate in volumul matricei).
- a treia cifra (simbol "1" la "4") reprezinta "TIPUL" (forma) corpului
sapei.
Exemple de codificare :
- pentru sape cu diamante naturale: M713: sapa cu diamante naturale,
cu corp matrice, avand dimensiunile diamantelor de 3-7 granule/cara si corp
mediu;
- pentru sape cu diamante impregnate: M842: sapa cu diamante
impregnate, cu corp matrice, si scurt.
Sapele cu diamante naturale se utilizeaza la dislocarea rocilor tari si
extra tari, fiind deosebit de eficiente in roci abrazuve situate la adancimi foarte
mari.
Din punct de cedere constructive sapele cu diamante naturale
pot fi:
-sape cu diamante inserate;
-sape cu diamante impregnate.
Sapele cu diamante inserate sunt alcatuite din granule de diamante

incastrate pe ce mai mare parte din inaltimea lor intr-o matrice constituita din
diamante sintetizate(pulberi din carbura de wolfram ).
Diamantele inserate sunt dispuse pe suprafata fontrala ( cu rol de

dislocare a rocii) pe suprafata cilindrica exterioara (cu rol de calibrare a peretilor
sondei )sip e suprafata conica interiora (cu rol de gidare a sape).
Elementele active ale acestei sape sunt diamantele industriale .sapele se

aleg in functie de natuar rocilor ;diamantele sunt de diferite marimi:diamante
13
mari ,se folosesc pt formatiuni slabe(argile, marna slaba, sare,gips)iar diamante

mici pt formatiuni tari (sisturi cristaline ,granit).
Sape cu diamante impregnate sunt alcatuite din aceleasi parti

componente ca si cele cu diamante insearte cu deosebirea ca diamantele
impregnate sunt de dimensiuni mult mai mici ,si au capacitate de dislocare mult
mai slaba.
b) Sape cu diamante artificiale (sape tip PDC si “Bi-center”)
Sapele cu diamante artificiale utilizaza diamantele artificeale (PDC-

diamante policristaline compacte) in procesele de dislocare mecanica a rocilor
ducand la obtinerea unei viteze mecanice si avansari cu valori record.
Diamantele artificeale s-au obtinut pe cale sintetica prin supunerea la

presiuni si temperature foarte mari a unor substante cu continut mare de carbon
si anume :grafit, zahar ,benzina, carbine,lemn,etc.
In conditiile unor temperature de 2000ºc si presiuni de 55000 atm a fost

posibila transformarea grafitului in diamante.Diamantele artificeale ca si cele
naturale sunt foarte dure si chiar mai dure, dar sunt la fel de putin rezistente la
temperaturi mari.
Asfel ,pe corporile cu profile cunoscute ale sapelor cu diamante naturale

sunt fixate cu desime relative mare butonii PDC.asfel sapele le vom numi sape
cu butonii PDC obisnuite(conventional PDC-bits)
Un alt tip de sape PDC il constituie sapele cu lamele cu butoni PDC .

Aceste sape sunt alcatuite din trei sau mai multe lame ale caror muchii
intrerupte sunt reprezentate de muchiile butonilor PDC fixate pe corpul lamelor.
Al treilea tip de sape il constituie sapele cu butoni PDC mari ,cu diametre
de 1,1½ au 2 inch ce folosesc un corp special cugeometrie relativ simpla pe
care sunt fixatiin perechi butoni PDC si duze proprii de spalare si curatare a
taplii. Sistemele de fixare ale butonilor PDC sunt diverse si se dezvolta in
concordanta cu cerintele perfectionarii, proectarii,sapelor, cea mai simpla
metoda fiind aceea de presare a butonilor intr-un orificiu corespunzator.
Sapele PDC si “Bi-center” se codifica printr-un simbol-cod cuprinzand

literele S sau M, in functie de materialul corpului sapei (suportul in care sunt
14
fixate insertiile), S pentru otel, respective M pentru matrice (aliaj special,

sinterizat), precum si printr-un cod numeric format din trei cifre :
- prima cifra (simbol "1" la "4") reprezinta "DENSITATEA" conventionala

a insertiilor de diamante, adica numarul total al insertiilo PDC (considerate de
dimensiunea medie de 12.7 mm) si depinde de forabilitatea rocilor, valoarea
cifrei crescand odata cu taria si abrazivitatea lor.
- a doua cifra (simbol "1" la "3") reprezinta "DIMENSIUNEA"

insertiei.
- a treia cifra (simbol "1" la "4") reprezinta "TIPUL (forma)" corpului

sapei.
Exemple de codificare :
- pentru sape tip "PDC" : M232 : sapa PDC cu corp matrice, cu 30-40
insertii conventionale cu dimensiunea mai mica de 14 mm si corpul scurt.
- pentru sape tip "Bi-Center" : S223 : sapa cu corp din otel, cu 30-40
insertii conventionale cu dimensiuni intre 14 si 24 mm si corpul mediu.
Se construiesc si sape cu PDC asimetrice, bicentrate, formate dintr-o

sapa pilot obisnuita si trei lame de largire fixate intr-o parte. Asemnea sape sunt
recomandabile in zone unde peretii sondei sunt instabili, se strang (de exemplu
intr-un masiv de sare).
15
Viteza de foraj in ansamblu creste, costul se reduce si constructia sondei

se poate simplifica. Unele sape cu PDC, prin constructia si aranjamentul
elementelor taietoare, prin reducerea frecarilor pe suprafetele de calibrare ( cu
insertii din carburi metalice ), previn miscarea de vartej ( rotirea si in jurul altei
axe decat cea geometrica), miscarea generatoare de vibratii.
2.2.2 Capete de carotiera
Carotierele sunt dispozitive speciale folosite la

operatia de carotare mecanica in scopul obtinerii unor
probe de teren din rocile pe care le traverseaza sonda.
Freza (capul de carotiera) cu care este prevazut
dispozitivul la partea sa inferiora, foreaza o gaura de
forma inelara, iar carota (miezul de roca ramas in centrul
gaurii) intra in tubul carotier, impreuna cu care este apoi
extras la suprafata in mod periodic.
Din punct de vedere construnctiv , carotierele pot fi

impartite in doua mari grupe:
a) Carotiere simple;
16
b) Carotiere duble.
Frezele pentru carotaj, numite si capete de carotiera, constituie

instrumente de lucru destinate dislocarii rociilor in cadrul operatiei de carotare
mecanica
a) Carotiere simple
O carotiera simpla este formata in principal din urmatoarele parti

componente: 1-tubul carotier, 2-niplul superior, 3-niplul inferior, 4-mansonul
prinzatorului de carota, 5-freza sau capul de carotiera, 6-tubul de sedimentare,
7-garnitura de foraj, 8-prinzatorul de carota.
17
Unele din aceste parti pot lipsi la anumite tipuri de carotiere. Exemplu,
carotierele pentru forajul cu alice nu au niplul inferior si nici mansonul
prinzatorului de carota, astfel incat fraza se insurubeaza in direct la tubul
carotier.
Carotierele simple se folosesc in special la forajul cu sondeze si uneori la

forajul sondelor de adancime care se sapa cu carotaj mecanic continuu. Ele
prezinta urmatoarele avantaje: obtinerea unor probe de diametru mare,
posibilitatea de a lucra cu marsuri lungi Principalul lor dezavantaj este acela ca
in roci slab consolidate sau in roci friabile se obtin procente mici de recuperare a
probei. De aceea carotierele simple se folosesc numai in terenuri tari sau
consistente, in care curentull de noroii nu poate spala proba de teren.
Freze pentru carotiere simple
Marea majoritate a forajelor de prospectiune se executa cu carotaj

mecanic continuu, folosindu-se carotierele simple.
In general, orice freza are o forma cilindrica, cu grosimea peretelui de 6/22
mm si inaltimea egala cu de ½ ori marimea diametrului, fiind prevasuta la partea
superioara cu filet de isurubare la carotiera.
Dupa natura rocilor in care sunt destinate sa lucreze se deosebesc patru

tipuri de freze:
-freze cu dinti (tip D) armati- pentru roci de categoria I-IV;
-freze cu coroane (tip C) inserate cu placute de material dur- pentru roci de
categoriile IV-VII;
-reze pentru foraj cu alice pentru roci de categoria VIII-XII;
-freze cu diamante pentru roci de categoria VIII-XII.
Freze de tip D: elementul taietor este format din 3-8 dinti (numarul de
dinti depinde de natura rocii si de diametrul frezei), armati pe partea lor frontala
si laterala cu placute de material dur (carburi metalice de tip widia) fixate pe dinti
printr-o masa de alama.
Oricare ar fi tiplu de constructie, formas dintilor poate sa difere, ea trebuie

sa asigure sprijinirea perfecta a placutelor de material dur pe intreaga suprafata
opusa fetei de lucru, precum si inserarea in masa de alama.
Freza de tip C: elementele active ale acestui tip de frza sunt placutele din
18
material dur de forma prismatica sau cilindrica , inserate in coloana, in locasuri

speciale in coroana frezei. Fixarea lor se face de asemenea intr-o masa de
alama.
Fiecare placuta de widia taie roca dupa diametrul exterior, dupa diametrul
interior sau dupa un diametru intermediar al coroanei, in functie de varianta
constructiva a coroanei si de pozitia insertiei in coroana.
Frezele pentru forajul cu alice: aceste freeze au o forma simpla cu totul

specifica. Corpul frezei confectionat din hotel special este de forma riguros
cilindrica, prevazut in interior cu unul sau doua canale longitudinale (prntru
circulatia fluidului de foraj si pentru trecera alicelor la talpa), avand taiat la
partea superioara filet pentru insurubare la carotiera. Suprafata frontala a frezei,
care lucreaza pe alice trebuie sa fie perfect plana si perpendiculara pe axa
cilindrului. La partea inferioara freza ara o fereastra care serveste in principal, la
depozitarea surplusului de alice, in timpul carotajului.
In timpuil lucrului pe talpa, suprafata frezei se deformeaza datorita uzuri,
de aceea in mod periodic se reconditioneaza prin strunjire. Suprafata frontala se
armeaza cu aliaje dure, pentru ai mari rezistenta la uzura.
Alicele sunt confectionate din otel, prin taierea cu dispozitive speciale, a

unei sarme trefiletate, de un anumit diametru, apoi se trateaza termic, pentru
inbunatatiirea caracteristicilor mecanice. Alicele din otel se folosesc in roci dure
si extradure, caracteristica lor principala fiind rezistenta ridicata la strivire, care
face sas se obtina viteze bune de inaintare, iar detritusul sa fie foarte fin.
Frezele cu diamante: frezele cu diamante sunt formate dintr-un corp

principal de hotel, de care se fixeaza o coroana de forma specifica, in care sunt
inserate, intro matrita metalica, numeroasediamante. Acestea sunt montate pe
fata frontala a coroanei, precum si partial, pe suprafetele interioare si exterioare
ade lucru.
Frezele cu diamante difera intre ele din punct de vedere constructiv, cu cat
duritatea rocii este mai mare cu atat diamantele folosite sunt de dimensiuni mai
mici si in numar mai mare. Montarea diamantelor se executa pe cale mecanica.
b) Carotiere duble
Carotierele duble sunt dispozitive mai complexe, care in cele mai multe
19
cazuri permit marsuri de lungime mica, deoarece si lungimea tubului port-carota

este mai mica decat aceea a carotierei, insa asigura procente mai mari de
recuperare a probei in orice tipuri de roca. De aceea ele se folosesc mai putin la
forajul cu carotaj mecanic continuu, insa se folosesc intodeaunapentru luarea
unor probede teren la anumite adancumi. Se folosesc rareori la forajul cu
sondeze.
Principiul o carotiera dubla este formata din : 1-corpul carotierei, 2-tubul

carotier, 3-dispozitivul de evacuare a noroiului din interiorul tubului port-carota,
4-retinatorul de proba , 5-capul de carotiera.
Freze pentru carotiere duble
Frezele pentru carotiere duble pot fi cu lame, cu role sau de constructie
20
speciala (cu insertii dure, cu diamante, etc.)
Deoarece principala functie a capetelor de carotiera este acea de a

disloca roca in conditii optime, cerintele constructive privind caracteristica lor de
lucru in talpa sunt asemanatoare cu cele ale sapelor de foraj. In plus , ele
trebuie sa mai satisfaca cele doua cerinte de baza ale carotajului:
-sa taie o proba de teren de diametru cat mai mare;
-sa asigure retinerea in tubul port-carota si aducerea la suprafata a unui
procent maxim din proba carotata;
Freze pentru carotiere cu lame: sunt formate din 3-4 lame solidarizate la
un corp inelar care se insurubeaza la partea inferioara a carotierei. Fetele de
lucru ale lamelor sunt armate cu materiale dure, profilul lor fiind corespunzator
rocii. Iar pentru obtinerea unei spalarti eficiente fiecare l;ama este prevazuta cu
orificii de circulatie. Aceste tipuri de freze se folosesc in roci moi si afanate.
Freze pentru carotiere cu role: sunt destinate carotajului in roci dure si

medii. Elementele de lucru sunt constituite din din 6-8 role cu dinti frezati (armati
cu aliaje dure), dispuse la periferia corpului central, astfel incat jumatatea din
numarul acestora lucraza in interior, calibrand proba de teren, iar cealata
jumatate lucreaza in exterior, calibrand peretii gaurii de sonda.
Rolele de carotiera pentru formatii tari au o latime redusa si sunt

prevazute cu dinti purin inalti, avand lungimea egala cu latimea rolei. Rolele
lucreaza numai prin rostogolire pe talpa, dislocand roca numai prin simpla
sfaramare ( o actiune combinata cu alunecarea pe talpa, ar mari ritmul de de
uzura a frezei). Spalarea este de asemenea asigurata prin orificii plasate la
fiecare rola.
Frezele pentru carotiere cu diamante: sunt formate dintr-un corp

principal de otel, de care se fixeaza o coroana de forma specifica, in care sunt
inserate, intro matrita metalica, numeroasediamante. Acestea sunt montate pe
fata frontala a coroanei, precum si partial, pe suprafetele interioare si exterioare
ade lucru.
La proiectarea frezei si la stabiulirea matritei trebuie sa i se asigure o

anumita forma si o anumit rezistenta la uzura, incat grauntii de diamante sa fie
descoperiti treptat, pe masura uzurii lor.
Frezele cu diamante difera intre ele din punct de vedere constructiv, cu cat
21
duritatea rocii este mai mare cu atat diamantele folosite sunt de dimensiuni mai
mici si in numar mai mare. Montarea diamantelor se executa pe cale mecanica.
La frezele moderne diamantele sunt asezate in strate. Din acest punct de
vedere, frezele pot fi prevazute cu coroane monostratsau multistrat.
Frezele cu diamante dau rezultate bune in roci tari, foarte tari si extratari,
insa omogene si compacte. Nu dau rezultate in roci fisurate sau cu diaclaze, in
care aparitia vibratiilor in partea inferiora a garniturii de carotaj poate provoca
smulgerea diamantelor din matrita coloanei. Pentru a se evita smulgerea
diamanteleor in aintea carotajului se verifica talpa sondei, sa fie curatata si
lipsita de materiale metalice.
cu lame cu role cu diamante

2.2.3Largitoare
Sapele largitoare sunt destinate largirgii unei gauri sapate. Largitoarele se
construiesc cu lame(a) sau cu role(b) . Largitoarele cu lame se pot folosi in roci
slabe si medii. Lamelele pot fi drepte sau excentrice , pentru largirea unei gauri
su sabotul coloanelor tubate . Pentru cresterea rezistentei la uzura , lamelele
se armeaza cu aliaje dure.
Sapele largitoare se construiesc cu sapa pilot sau fara sapa pilot. Rolele ,
la largitoarele cu role pot fi schimbate atunci cand se uzeaza . Spalarea rolelor
poate fi interioara , exterioara sau combinata , prin orifice simple sau cu duze.
Sapele largitoare se folosesc la saparea gaurilor de diametru mare ,

pentru mentinerea verticalitatii. Pentru saparea unor gauri mari se mai folosesc
sape etajate, cu mai multe rinduri de role.
22
Cap.1. DESCRIEREA GENERALĂ A PROCESULUI DE FORARE

A SONDELOR DE PETROL ŞI GAZE
1.1. Generalităţi
Ansamblul activităţilor şi proceselor prin care se realizează gaura de sondă poartă numele de
23
forajul sondei. Forajul reprezintă un complex de lucrări miniere prin care se traversează formaţiunile
geologice de la suprafaţă şi până la o anumită adâncime ȋn scopul realizării sondelor. Sonda, prin scopul
şi destinaţia ei, are de ȋndeplinit un program bine stabilit de cercetări (geologice, geologo-tehnice şi de
exploatare).
Forajul sondei, consolidarea sondei, cercetările geologo-tehnice, dar şi deschiderea orizonturilor
productive se realizează prin intermediul unei instalaţii complexe, care poartă numele de instalaţie de
foraj. Punctul topografic ȋn care urmează a se fixa gura sondei, poartă numele de locaţia sondei. Crearea
posibilităţilor de aducere la locaţie şi punerea ȋn loc a instalaţiei de foraj, se realizează printr-un ansamblu
de lucrări numit pregătirea locaţiei. Activitatea de punere ȋn loc a instalaţiei de foraj presupune ȋntregirea
şi fixarea ei pe locaţie pentru ȋndeplinirea funcţiunilor cărora este predestinată şi este numită montaj. O
altă activitate este pregătirea ei pentru scoaterea din loc, adică dezmembrarea şi pregătirea pentru
transport la altă locaţie, numită demontaj. Ca şi ȋn cazul oricărui proces tehnologic, şi la forarea sondei se
impune necesitatea unui ansamblu de acţiuni şi activităţi care urmăresc buna desfăşurare şi eficienţa
procesului.
Ȋn general, sondele sunt construcţii miniere de formă cilindrică care sunt caracterizate printr-o
lungime (adâncime) mult mai mare decât diametrul realizat ȋn scoarţa terestră cu mijloace de la suprafaţă
destinate cercetării şi exploatării zăcămintelor. Din punct de vedere al scopului, sondele pot fi clasificate,
conform Legii petrolului, astfel:
1. Sonde de explorare - prospecţiune: se execută ȋn forajul de prospecţiune şi urmăreşte
cunoaşterea succesiunii stratografice şi fundamental privind structura geologică generală, caracteristici
litologice, petrofizice, geochimice ale unei formaţiuni cu potential petrolier.
2. Sonde de explorare - deschidere: având ca scop identificarea uneia sau mai multor acumulări de
petrol local ȋntr-o structură situată ȋn cadrul perimetrului ce formează obiectul acordului petrolier.
3. Sonda de explorare - evaluare: având drept scop conturarea zăcământului şi obţinerea
informaţiilor necesare pentru evaluarea cantitativă şi calitativă a reperelor precum şi determinarea
condiţiilor tehnice şi economice pentru valorificarea acestora.
4. Sonda de exploatare - care poate fi de extracţie, injecţie sau auxiliare (parametrice, de salvare).
5. Sonde cu destinaţii speciale - se ȋntocmesc studii geotehnice:
- sonde hidrogeologice
- sonde de interes minier
- sonde cu diametru mare
- sonde seismice
- sonde de salvare.
Principalele sisteme şi metode de dislocare

Din punct de vedere al importanţei, complexităţii, forajul sondei presupune un ansamblu de
activităţi care are ȋn atenţie analizarea sistemelor şi metodelor de realizare a sondelor. Ȋn principal, forajul
24
sondei constă ȋn scoaterea din loc a rocilor ȋntâlnite şi evacuarea materialului rezultat prin intermediul
fluidelor de foraj spre suprafaţă. Având ȋn vedere principiile de bază ale aşa numitului mecanism de
scoatere din loc a rocilor, pot fi identificate următoarele sisteme şi anume:
a) dezintegrare mecanică; sistemele de dizlocare bazate pe dezintegrarea mecanică utilizează
dispozitive care produc tensiuni mecanice ȋn rocă prin acţiuni mecanice de solicitare. Ȋn momentul ȋn care
aceste tensiuni depăşesc starea limită de solicitare are loc ruperea sau curgerea plastică şi prin urmare
se crează condiţiile de scoatere din loc a rocii, proces numit dezintegrare mecanică. Ȋn ceea ce privesc
dispozitivele clasice de foraj, acestea produc tensiuni mecanice ȋn rocă prin ansamblul unor procese de
sfârâmare, sfârâmare şi aşchiere sau aşchiere. Ȋn privinţa dispozitivelor noi de foraj acestea produc
tensiuni mecanice ȋn roci prin impact, abraziune şi eroziune.
b) dezintegrare termică; sistemele de dizlocare bazate pe dezintegrarea termică folosesc
căldura pentru a putea creea tensiuni care pot ajunge să fractureze şi să dezagreeze rocile. Starea de
eforturi este creată de dilatarea termică diferenţială a cristalelor şi granulelor care constituie roca.
Principalii factori care determină dilatarea termică diferenţială sunt: diferenţele dintre coeficienţii de
dilatare termică a mineralelor, schimbările de fază ale mineralelor, eliminarea apei de cristalizare. Ȋn cazul
ȋn care apare sfărâmarea incompletă, este necesară intervenţia unui alt mijloc pentru a ȋntregi
sfărâmarea.
c) topire şi vaporizare; sistemele de dizlocare prin topire şi vaporizare se bazează pe
transmiterea energiei termice necesare care să determine topirea şi vaporizarea rocilor. De cele mai
multe ori, pentru a putea topi majoritatea rocilor este necesară energie termică de 4000-5000 jouli/cm 3.
Se consumă mai puţină energie pentru topire rocilor dure eruptive (bazalt, granit) decât pentru rocile
sedimentare (gresii, calcar).
d) chimice; sistemele chimice de dizlocare se bazează pe posibilităţile unei largi varietăţi de
substanţe chimice de a putea dizolva diversele tipuri de roci. Substanţele puternic reactive (florul, sau
unul din ceilalţi halogeni), produc ȋn contact cu rocile, componenţi inofensivi care pot fi uşor ȋndepărtaţi.
1.2. Forajul sondelor prin procedee mecanice clasice
Ȋn forajul sondelor, dezintegrarea mecanică a rocilor are la bază acţiunea de pătrundere a

anumitor elemente mecanice ȋn roca din talpa sondei. Problema dislocării rocilor ȋn forajul sondelor
prezintă o complexitate deosebită atât ȋn ceea ce priveşte procesul ȋn sine cât şi cu alte procese
simultane. O clasificare a instrumentelor de dislocare mecanică se poate face din mai multe puncte de
vedere, astfel:
a). după forma zonei de atac. Acestea sunt:
- sape de foraj - prin care se realizează ȋndepărtarea rocii pe ȋntreaga suprafaţă circulară, care
este talpa curentă a sondei;
- capete de carotiere – prin care se ȋndepărtează roca de pe un inel circular al secţiunii
25
transversale a găurii sondei şi rezultă un cilindru central;

- lărgitoare – prin care se realizează ȋndepărtarea rocii pe un inel circular al secţiunii transversale
a sondei;
b). după principiul de dislocare:
- instrumente penetratoare;
- instrumente aşchietoare;
- instrumente penetrator – aşchietoare.
c). constructiv, se pot distinge:
- instrumente cu tăiş fix;
- instrumente cu tăiş mobil;
- instrumente cu tăiş combinat.
Construcţia instrumentelor de dislocare se realizează ȋn cea mai mare parte ȋn funcţie de
caracteristicile rocilor pentru care sunt destinate, iar dimensiunile cuprinse ȋntr-un domeniu foarte larg. Un
instrument de dislocare pentru a-şi ȋndeplini funcţia este nevoie să fie pus ȋn anumite condiţii de lucru.
Aceste condiţii de lucru presupun, prin urmare:
- manifestarea unui moment motor de rotaţie, care să asigure schimbarea poziţiei
elementelor active, ȋn scopul generării găurii circulare;
- manifestarea unei forţe care să poată determina pătrunderea elementelor active ȋn rocă;
- manifestarea unui curent de fluid cu caracteristici care, ȋn prima fază, trebuie să cureţe
talpa de sfârmituri de rocă create prin dezintegrarea mecanică.
Forţa de apăsare pe instrumentul de dislocare se realizează, ȋn general, printr-o garnitură
de tuburi de oţel, de construcţie specială, care poartă numele de prăjini grele de foraj. Momentul
rotor de rotaţie este transmis instrumentului de dislocare de la suprafaţă prin intermediul
garniturii de tuburi speciale de oţel numite prăjini de foraj şi legată solidar la garnitura de prăjini
grele.
26
Fig.1.1. Garnitura de foraj

A – garnitura prăjinilor de foraj, B - garnitura prăjinilor grele de foraj
1 – capul hidraulic, 2 – prăjina de antrenare, 3 – prăjini de foraj, 4 – racorduri speciale,
5 – reducţie, 6 - prăjini grele de foraj, 7 – stabilizatori, 8 – sapă de foraj
Ansamblul format din instrumentul de dislocare, garnitura prăjinilor grele şi garnitura

prăjinilor de foraj este suspendat şi antrenat ȋn mişcare de rotaţie sau de deplasare, prin
intermediul unui tub de construcţie specială numit prăjină de antrenare. Ansamblul format din
prăjinile grele, prăjinile de foraj şi prăjina de antrenare poartă denumirea de garnitură de foraj
(fig.1.1.).
Transmiterea energiei hidraulice necesară spălării sondei se realizează prin intermediul
tuburilor care alcătuiesc garnitura de foraj, prin orificiile sapei şi curentul de fluid ȋncărcat cu
detritus, care se ȋnapoiază la suprafaţă prin spaţiul inelar format ȋntre pereţii găurii de sondă şi
exteriorul garniturii de foraj. Modul de transmitere a energiei hidraulice la talpa sondei este
cunoscut sub numele de circulaţie directă. Ȋn cazul ȋn care circulaţia fluidului urmează un sens
invers celui menţionat anterior, este cunoscută sub numele de circulaţie inversă. Metoda de foraj
prin care instrumentul de dislocare este acţionat mecanic ȋn mişcare de rotaţie prin rotirea
garniturii de foraj, este numită metoda rotary (fig.1.2.).
27
Fig.1.2. Schema metodei forajului rotary

1 – turlă, 2 – sistemul de menevră, 3 – capul hidraulic, 4 – masa rotary,
5 – prăjina de antrenare, 6 – garnitura prăjinilor de foraj; 7 - garnitura prăjinilor grele de foraj,
8 – sapa de foraj, 9 – pompa de foraj, 10 – haba de tragere,
11 - ȋncărcător şi furtun hidraulic (rotary)
Ȋn cazul ȋn care antrenarea ȋn mişcare de rotaţie a instrumentului de dislocare se

realizează cu ajutorul unor motoare plasate imediat deasupra instrumentului respectiv, metoda de
foraj poate fi numită metoda rotativă cu motoare submersibile (fig.1.3.).
Sistemul de circulaţie reprezintă ansamblul mijloacelor şi condiţiilor ȋn care se
realizează circularea fluidului pentru evacuarea detritusului din talpă şi transportul lui la
suprafaţă, fluidul circulat fiind numit fluid de foraj. De cele mai multe ori, urmărind drumul
fluidului de foraj, ȋntreg sistemul de circulaţie se ȋmparte ȋn două: sistemul exterior şi sistemul
interior.
28
Fig.1.3. Schema metodei forajului cu motoare submersibile

1 – prăjini de foraj, 2 – motor submersibil. 3 – sapa de foraj
Ȋn raport cu starea fizică a fluidului de foraj, s-au elaborat următoarele metode de foraj:
- metoda forajului cu gaz, când fluidul vehiculat este un gaz;
- metoda forajului cu fluid convenţional, ȋn care fluidul circulat este un lichid;
- metoda forajului cu fluide gazeificate.
Ȋn momentul ȋn care uzura instrumentului de dislocare şi necesitatea ȋnlocuirii lui se impun, ȋn
anumite situaţii gaura de sondă trebuie să fie liberă. Garnitura va trebui să fie manevrată, adică extrasă şi
apoi introdusă, operaţii care se realizează cu ajutorul sistemului de manevră. Consolidarea găurii de
sondă se realizează prin introducerea unei coloane formate din tuburi metalice etanşe şi cimentarea
spaţiului inelar dintre coloana tubată şi roca ce formează pereţii găurii realizate prin foraj (fig.1.4.).
Tehnica actuală referitoare la procesul de forare trebuie să corespundă următoarelor funcţiuni şi
anume:
- antrenarea ȋn mişcare de rotaţie a garniturii de foraj;
- circularea fluidului de foraj;
- manevrarea garniturii de foraj şi a coloanelor de burlane pentru tubaj.
29
Fig.1.4. Schema consolidării unei sonde

1 – placă de beton, 2 – coloană de ancoraj, 3 – coloană tehnică, 4 – coloană de exploatare,
5 – inele de ciment, 6 – cap de coloană.
Completul de instalaţii, utilaje, scule şi dispozitive care ȋndeplinesc anumite funcţii la

suprafaţa solului, se grupează după importanţă şi operaţiile la care participă, ȋn:
- instalaţie de foraj – cuprinde ansamblul elementelor ce participă direct la procesul de
forare al sondei;
- instalaţii auxiliare – care ȋntregesc instalaţia de foraj ȋn scopul creşterii tehnicităţii şi a
efecienţei lucrărilor;
- instalaţii anexe – care practic, contribuie la creerea condiţiilor de muncă şi securitate
tehnică.
Completul de instalaţii, utilaje, scule şi dispozitive care lucrează la suprafaţa solului poartă
numele de complet de suprafaţă. Antrenarea instrumentului de dislocare ȋn mişcare de rotaţie, realizarea
manevrelor şi circulaţia fluidului de foraj se realizează cu instalaţii de foraj specifice fiecărei metode.
1.3. Structura generală a procesului de forare a sondelor
Ȋn general pentru a putea realiza modelul matematic privind procesul de forare a sondelor, se
impune pentru proces schema tehnologică derivată din tabelul de mai jos. Ȋn ceea ce priveşte scopul
matematic, este acela de a permite proiectarea regimului de foraj optim la forarea fiecărei sonde de petrol
şi gaze.
30
Nr. Denumirea sistemului Denumirea proceselor componente

- pregătirea locaţiei
1 Pregătirea locaţiei
- pregătirea drumurilor de acces
- transportul instalaţiei şi a utilajelor
2 Montaj - montaj
- probe de montaj
- dislocarea la talpă
- circulaţia fluidului
3 Forajul sondei - manevrarea materialului tubular
- antrenarea dispozitivului de dislocare
- curăţirea fluidelor
- pregătirea pentru consolidare
- tubaj
4 Consolidarea sondei
- cimentare
- verificarea consolidării
- probe mecanice şi de urmărire
- cercetarea electro-radio-sonometrică
5 Cercetarea geologo-tehnică
- teste de dislocare
- experimente
Prevenirea şi combaterea - prevenire
6
complicaţiilor - combatere
- traversare formaţiuni productive
7 Deschideri de strate-probe - perforare formaţiuni productive
- probe de producţie
- aprovizionare continuă
8 Aprovizionarea tehnică
- aprovizionare accidentală
9 Demontaj - demontaj
- proiecte-informare
10 Managementul sistemului - decizii de adaptare
- reglare
1.4. Caracterizarea procesului de săpare a sondelor de petrol şi gaze
Procesul de forare a sondelor de petrol şi gaze este caracterizat printr-un ansamblu de

particularităţi şi anume:
a). mobilitatea procesului de producţie, spre deosebire de fabrici şi uzine, unde activitatea
se desfăşoară într-un loc fix, în cadrul activităţii de forare a sondelor acestea se schimbă de la o
locaţie la alta;
b). durata relativ îndelungată a ciclului de producţie, care poate fi de ordinul zilelor, lunilor
şi uneori a anilor, în funcţie de adâncimea sondei, condiţiilor existente pe structură, dar şi de
tehnica folosită şi de tehnologiile de lucru aplicate;
31
c). desfăşurarea procesului de producţie, sub acţiunea directă a factorilor atmosferici care o
poate influenţa în mod semnificativ, în special în ceea ce priveşte ritmul de desfăşurare a
activităţilor;
d). complexitatea procesului şi riscului, care presupune o anumită organizare, urmărire şi
control cu responsabilităţi deosebite;
e). utilizarea unei cantităţi mari de materiale, reprezentate prin oţel, ciment şi bentonită,
unele chimicale, ceea ce necesită acţiuni judicioase de aprovizionare şi utilizare.
Procesul forării sondelor de petrol şi gaze se aseamănă de cele mai multe ori cu procesul
construcţiilor industriale civile. Principala deosebire constă ȋn faptul că obiectul forării se
realizează ca producţie de bază prin dislocarea rocilor pentru realizarea găurii de sondă, nu prin
punerea ȋn operă a materialelor şi prefabricatelor. Şantierul de foraj este defapt locul unde se
execută lucrările de forare a sondelor conform documentaţiei tehnice, cu ajutorul forţei de
muncă, utilajelor, aparatului de conducere, depozitelor şi amenajărilor administrative necesare.
Ȋn ceea ce privesc caracteristicile generale ale procesului de forare, există o serie care
influenţează reducerea costului la forarea sondelor. Aceştia sunt:
- factori generali – care sunt reprezentaţi prin creşterea productivităţii muncii, creşterea
volumului producţiei, volumul amortizărilor, regimul sever de economii, introducerea
elementelor de noutate tehnică şi ştiinţifică;
- factori specifici – care sunt reprezentaţi prin costul montajului, forajului consolidării,
costurile de producţie şi cele comune. Creşterea productivităţii, exploatarea optimă a utilajelor şi
creşterea volumului producţiei determină, astfel, reducerea cotei de participare a amortizărilor la
formarea costului. Factorii specifici care influenţează reducerea costului sondelor sunt deosebit
de importanţi.
Prezenta lucrare se referă la fluidul de foraj utilizat ȋn procesul de săpare a sondelor prin
metoda forajului rotativ hidraulic, metodele şi echipamentul necesar pentru prepararea şi
curăţitea lor, precum şi alegerea şi calculul fluidului de foraj la o sondă de injecţie gaze.
32

Forajul Sondelor Cap 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Forajul Sondelor Cap 2

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Forajul sondelor de gaze naturale Dr. Ing.

2.1.1 Notiuni generale

Distrugerea rocii din talpa pentru realizarea sondei poarta denumirea

plastice, simpla patrundere a unui corp in masa acestora nu produce

In cadrul fiecarei categorii se disting o varietate de instrumente de

2.2.1 Sape de foraj

Sapele reprezinta categoria cea mai importanta a instrumentelor de

2.2.1.1 Sape cu lame

Ca tipuri constructive sapele cu lame pot fi:

a) TIP CP cu lame subtiri b)TIP CP cu lame groase

b)Sapele cu trei lame, tip 3L, se compun din corpul 2, cepul de

Profilul sapelor cu lame este caracterizat prin:

2.2.1.2 SAPE CU ROLE

rotunjite, insertii conice si insertii semirotunde. Pentru formatiuni tari si

Acesta intrepatrundere a profilelor permite sa se mareasca volumul

Fig 2 Sisteme de etansare a lagarelor

Fig. 1 Sapa cu trei role cu dinti din carburi metalice si cu lagare de

Duzele sapelor cu role pot fi in numar de 3, pentru sapele cu dimanetru

Fig. 1. Sapa cu trei role cu dintii frezati si cu lagare deschise (sapa

Forma si pozitia rolelor

Fig. 6. Forme de role:

concurente in central sapei (fig. 7, b);

Fig .7 Pozitia rolelor

2.2.1.1 SAPE CU DIAMANTE

Sapele cu diamante sunt alcatuite din:

Sapele cu diamante naturale se codifica printr-un simbol alfa-numeric,

Sapele cu diamante inserate sunt alcatuite din granule de diamante

Diamantele inserate sunt dispuse pe suprafata fontrala ( cu rol de

Elementele active ale acestei sape sunt diamantele industriale .sapele se

mari ,se folosesc pt formatiuni slabe(argile, marna slaba, sare,gips)iar diamante

Sape cu diamante impregnate sunt alcatuite din aceleasi parti

b) Sape cu diamante artificiale (sape tip PDC si “Bi-center”)

Sapele cu diamante artificiale utilizaza diamantele artificeale (PDC-

Diamantele artificeale s-au obtinut pe cale sintetica prin supunerea la

In conditiile unor temperature de 2000ºc si presiuni de 55000 atm a fost

Asfel ,pe corporile cu profile cunoscute ale sapelor cu diamante naturale

Un alt tip de sape PDC il constituie sapele cu lamele cu butoni PDC .

Sapele PDC si “Bi-center” se codifica printr-un simbol-cod cuprinzand

fixate insertiile), S pentru otel, respective M pentru matrice (aliaj special,

- prima cifra (simbol "1" la "4") reprezinta "DENSITATEA" conventionala

- a doua cifra (simbol "1" la "3") reprezinta "DIMENSIUNEA"

- a treia cifra (simbol "1" la "4") reprezinta "TIPUL (forma)" corpului

Se construiesc si sape cu PDC asimetrice, bicentrate, formate dintr-o

Viteza de foraj in ansamblu creste, costul se reduce si constructia sondei

2.2.2 Capete de carotiera

Carotierele sunt dispozitive speciale folosite la

Din punct de vedere construnctiv , carotierele pot fi

Frezele pentru carotaj, numite si capete de carotiera, constituie

O carotiera simpla este formata in principal din urmatoarele parti

Carotierele simple se folosesc in special la forajul cu sondeze si uneori la

Freze pentru carotiere simple

Marea majoritate a forajelor de prospectiune se executa cu carotaj

Dupa natura rocilor in care sunt destinate sa lucreze se deosebesc patru

Oricare ar fi tiplu de constructie, formas dintilor poate sa difere, ea trebuie

material dur de forma prismatica sau cilindrica , inserate in coloana, in locasuri

Frezele pentru forajul cu alice: aceste freeze au o forma simpla cu totul

Alicele sunt confectionate din otel, prin taierea cu dispozitive speciale, a

Frezele cu diamante: frezele cu diamante sunt formate dintr-un corp

cazuri permit marsuri de lungime mica, deoarece si lungimea tubului port-carota

Principiul o carotiera dubla este formata din : 1-corpul carotierei, 2-tubul

Freze pentru carotiere duble

Frezele pentru carotiere duble pot fi cu lame, cu role sau de constructie

speciala (cu insertii dure, cu diamante, etc.)

Deoarece principala functie a capetelor de carotiera este acea de a

Freze pentru carotiere cu role: sunt destinate carotajului in roci dure si