PATOLOGIA DINŢILOR

TULBURĂRI DE DEZVOLTARE

ANOMALII DE NUMĂR:

1. ANODONŢIA:

 absenţa congenitală a unor dinţi

 se datorează tulburărilor din faza iniţială proliferativă a odontogenezei.

Anodonţia totală:
 în cadrul sindromului displaziei ectodermale ereditare în care suferă toate
elementele de derivaţie ectodermală şi mezodermală

Anodonţia parţială:

 lipsa unui dinte sau a unui grup de dinţi

 afectează de obicei dinţii variabili
 apare unilateral sau bilateral
 adeseori are caracter familial

2. PLEIODONŢIA

 apariţia de dinţi supranumerari

 meziodens: dinte supranumerar unic sau
pereche între incisivii centrali superiori

 peridens: dinte supranumerar in

proximitatea dinţilor posteriori.

1
ANOMALII DE MĂRIME

Ca urmare a unor tulburari din faza a doua o odontogenezei – histodiferenţierea.

1. Microdonţia

 apariţia unor dinţi mai mici ca

normalul,generalizată: în nanismul
hipofizar,
 localizată
 poate fi însoţită de anomalii de
formă şi structură
 o formă particulară este hipoplazia
radiculară.

2. Macrodonţia
 apariţia unor dinţi mai mari decât normalul
 poate fi generalizată (în gigantism) sau localizată.

ANOMALII DE FORMĂ – DISMORFIILE

 se produc în faza a treia a morfogenezei – morfodiferenţierea

 forma coroanei, rădăcinii sau întregului dinte diferă faţă de normal.

1. Dismorfiile coronare
 modificarea coroanei în întregime (ex. formă de
spatulă)
 apariţia de cuspizi supranumerari sau
odontoame:

 cuspizii supranumerari mai frecvent pe suprafaţa linguală a incisivilor

superiori
 tuberculul lui Carabelli, la nivelul primului molar superior
 tuberculul lui Bolk la nivelul molarului al doilea sau al
treilea superior

 odontoamele formaţiuni nodulare cu

structură de smalţ, smalţ+ dentină, cement
+ dentină, pe suprafaţa coroanei/rădăcinii

2
2. Dismorfiile radiculare
 variaţii în plus sau minus a nr. de radacini
 apariţia de odontoame

 dilacerarea: coroana şi rădăcina nu

sunt în acelaşi ax
 angulări exclusiv la nivelul rădăcinii

3. Dismorfiile coronoradiculare

Geminaţia
 două coroane, o singură rădăcină, un canal
radicular comun şi o cameră pulpară
 apare la dentiţia temporară şi la cea
permanentă

Fuziunea
 prin unirea a doi sau mai mulţi muguri
dentari
 dacă se produce înainte de începutul
calcificării unirea este completă (un
singur dinte mare)
 daca se produce mai târziu dinţii
fuzionaţi îşi pastrează individualitatea
(smalţ şi dentină comune)

3
 Concrescenţa
 formă particulară de fuziune ce se produce după ce rădăcinile s-au dezvoltat
complet

4. Dismorfii intradentare
 pungi intradentare permanente
 dens in dente care de la interior la
exterior prezintă:

smalţ-dentină-ţesut pulpar-dentină-smalţ

 rezultă ca urmare a invaginării mugurelui

dentar la nivelul coroanei sau radacinii

ANOMALII DE STRUCTURĂ
 structura smalţului, dentinei sau ambelor este deficitară
 în faza a treia a odontogenezei

1. Displaziile smalţului

Amelogeneza imperfectă
 boală ereditară rară, ereditară, datorată unei tulburări ectodermale,
 afectează ambele denaţii.

Amelogeneza se desfăşoară în 2 faze: producerea matricei proteice a smalţului,

calcificarea matricei
a. tulb. producerea matricei proteice a smalţului, determină:
 hipoplazia ereditară a smalţului – cantităţi mici de smalţ,
 aplazia ereditară a smalţului – nu se formează smalţ deloc,
 dacă în continuare calcificarea este normală – strat subţire de smalţ,
 dacă este afectată şi calcificarea - smalţ brun, friabil,

b. tulb. exclusive ale calcificării matricei:

 hipocalcificarea ereditară a smalţului – coroana normală, smalţ brun
friabil – dezgolirea dentinei.

4
 Hipoplazia smalţului:
 tulburari în prima fază a amelogenezei
 insuficienţe nutriţionale (rahitism, avitaminoze. A, C),
 boli infecţioase,
 insuficienţe hormonale (hipoparatiroidism),
 traumatisme,

 infecţii ex. granulomul apical a
unui dinte temporar poate
tulbura amelogeneza unui dinte
definitiv- hipoplazia Turner

 sifilisul congenital
– dinţii Hutchinson

 poate afecta ambele dentaţii

 cantităţi insuficiente de smalţ cu structură normală sau patologică.

2. Anomaliile de structură ale dentinei

Dentinogeneza imperfectă
 se datorează unei tulburari mezodermale
care afectează odontoblastele,
 boală rară, ereditară, afectează ambele
dentaţii,
 dinţii:
 au culoare brună-albăstruie, aspect
opalescent,

5
  smalţul este normal, dar se pierde repede (joncţiunea dentină-smalţ
netedă),
 dentina insuficient calcificată, cu tubii dentinari largi, separati de
matrice necalcificată, ce conţine odontoblaste degenerate:
 tubii dentinari lipsesc spre camera pulpară (are tendinţa de
închidere)
Displazia dentinară
 boala rară, ereditară, afectează ambele dentaţii
 cu degenerescenţa focală a papilelor dentare, urmată de calcificări
 dinţii
 normali ca formă, culoare, erupţie,
 se exfoliază prematur,
 au rădăcini scurte ce frecvent
dezvoltă granuloame periapicale şi
chiste,
 smalţul şi dentina sunt normal
conformate la nivelul coroanei,
 tendinţa de obliterare a camerei
pulpare cu o dentină anormală, cu
tubi dezorganizaţi.

3. Displaziile smalţului şi dentinei

ANOMALII DE POZIŢIE

 datorită tulburărilor de dezvoltare ale mugurelui dentar/tulburarea procesului de

erupţie,
 trebuie diferenţiate de malpoziţii, care sunt câştigate în timpul vieţii.

1. Incluzia: un dinte nu erupe

 cauze:
 poziţia anormală a mugurelui dentar,
 pierderea prematură a dinţilor temporari,
 fibromatoza gingivală,
 tumori sau chiste pe traseul erupţiei,

 poate fi osoasă sau osteofibromucoasă

 poate fi oblică, verticală, orizontală, în funcţie de poziţia dintelui.

6
2. Transpoziţia: pe arcada dentară un dinte se dezvoltă în locul altuia.
3. Ectopia: dinţii se dezvoltă în afara arcadelor dentare.