Politica de preț

Prețul reprezintă valoarea unui bun sau serviciu atât pentru vânzător cât și pentru
cumpărător. Valoarea atașată unui bun sau serviciu, prețul său, se bazează atât pe
elemente tangibile (calitatea produsului, avantaje oferite) cât și pe elemente
intangibile (factorul ”feel-good” luat în calcul pentru produsele de lux)
Metode de stabilire a prețului de vânzare:
a) metoda de stabilire a prețului pornind de la costuri;
b) metoda de stabilire a prețului pornind de la analiza cererii;
c) metoda de stabilire a prețului pornind de la concurență
a) Costul este unul din factorii principali în stabilirea prețurilor, preferat ca
fundament chiar și înaintea cererii estimate. La stabilirea prețurilor trebuie evaluate
diferitele costuri, astfel, luând ca exemplu dezvoltarea unui autoturism, putem
considera:
costurile de cercetare-dezvoltare, care sunt substanțiale în industria auto, crearea
unui prototip fiind evaluată la peste un milion de dolari;
costurile cu salariile sunt destul de importante, dar nu au o pondere atât de
însemnată încât să influențeze hotărâtor prețul unui autoturism;
costurile cu distribuția, distribuția de autoturisme este destul de costisitoare
deoarece solicită spatii specifice de depozitare și de expunere (show-room-uri) și
forța de muncă specializată în domeniu.
b) Cererea reprezintă cantitatea dintr-un bun pe care consumatorii sunt dispuși să
cumpere într-un anumit moment, depinde de prețul acestuia. Se apelează la o
anchetă prin sondaj pe bază de chestionar cu care se identifică intervalul prețului
de referință adică acel interval de preț acceptat de către un număr cât mamare de
cumpărători. Etape:
- Se alege un eșantion reprezentativ în rândul consumatorilor potențiali;
- Are loc chestionarea indivizilor cu privire la următoarele chestiuni:
- Care este nivelul prețului peste care produsul este considerat prea scump sau este
considerat ca având o calitate nesatisfăcătoare.
c) Concurența joacă un rol important în stabilirea nivelului de preț și implică și o
doză de risc. Dacă întreprinderea hotărăște să ridice prețul la un produs iar
concurența nu urmează această tendință, produsul poate fi scos astfel în afara
pieței. Pe de altă parte, dacă se optează pentru o reducere de preț și concurența se
decide pentru o reducere și mai mare la produsele proprii, se poate ajunge la un
adevărat război al prețurilor care nu aduce profituri nici unei pârți.
În cadrul mixtului de marketing, prețul se particularizează printr-un caracter
deosebit de complex, determinat de modul specific în care reflectă raportul cerere-
ofertă, relațiile cu produsul, rolul promoțional, percepția sa de către clienți.
Coca-Cola își distribuie produsele prin agenți comerciali, deci strategiile de preț
utilizate nu sunt direct controlate de aceasta. În momentul intrării pe o piață cu un
produs nou, Coca-Cola adoptă un preț egal sau chiar mai mic decât cel al
produselor existente. Când a intrat cu Coca-Cola Zero în România, prețul a fost
unul de penetrare, mai scăzut decât al celorlalte produse Coca-Cola, dar, în scurt
timp, prețul Coca-Cola Zero le-a depășit pe celelalte.
Firma utilizează preturile psihologice, majoritatea băuturilor răcoritoare se
comercializează cu prețuri terminate în cifra 9. Preturile promoționale sunt frecvent
folosite de Coca-Cola, aceasta având campanii promoționale cu diverse ocazii sau
sărbători legale. În general, se organizează campanii de genul: la 2 sticle de Coca-
Cola cumpărate primești una de apă minerală cadou.
Ținând cont de faptul că produsele Coca-Cola se vând prin agenți comerciali,
aceștia adoptă strategia prețurilor adaptate la locul de vânzare: un suc Coca-Cola se
vinde mai scump într-un club decât într-un supermarket.
În concluzie, strategia de preț adoptată depinde de agentul economic care
comercializează băuturile răcoritoare
Coca-Cola România are în 2020 profit net de 335,75 milioane lei
Coca-Cola este prezentă pe piața din România de aproape 30 de ani. Datele
financiare ale anului trecut au înregistrat o creștere a profitului net, compar tic cu
anul precedent, la aproximativ 335,75 milioane lei.
Tot la nivelul anului 2020, Coca-Cola România a avut o cifră de afaceri reală de
2,43 miliarde lei. În procente înseamnă o creștere cu 13,8% față de anul precedent,
2019.
Procentul înregistrat este mai mare decât cel înregistrat în celelalte 29 de state
europene, unde compania este prezentă, în cazul acestora procentul ridicându-se la
6,7%.

Numele firmei Cifra de afaceri Profit Marjă de profit

COCA-COLA HBC 2.438.044.625 335.745.239 13,77%
ROMAN

Obiectivul maximizării profitului:

- Să majoreze ponderea energiei provenite din surse ecologice și
regenerabile la 40% din totalul celei utilizate
- Să recupereze, în medie, cel puțin 40% din volumul de ambalaje introdus
pe piață.
- Să utilizeze PET reciclat și/sau produs din surse regenerabile în proporție
de 20% din total
- Să reducă volumul ambajelor primare cu 25% per litru de băutură produs
- Să certifice peste 95% din ingredientele de bază, de natură agricolă în
conformitate cu Principiile Directoare pentru Agricultură Sustenabilă ale
Sistemului Coca-Cola
- Să investească minimum 2% din profitul anual impozabil în inițiative
pentru dezvoltarea comunităților
- Să dubleze numărul angajaților implicați în inițiative de voluntariat în
timpul programului de lucru, până la 10% din totalul forței de muncă
Cele șapte noi obiective se adaugă angajamentelor inițiale referitoare la anul 2020,
anunțate anul trecut, de a reduce consumul de apă și emisiile directe de carbon ale
companiei cu 30%, respectiv 50%.
În ultimii doi ani, Coca-Cola HBC a redus consumul propriu de apă cu 2,1 miliarde
de litri, ceea ce echivalează cu un pahar de apă pentru fiecare om de pe Pământ. În
ultimii cinci ani, amprenta globală de carbon a produselor companiei a fost
diminuată cu 1,07 milioane de tone, ca rezultat al investițiilor în tehnologii
eficiente energetic și cu emisii reduse de carbon. Cifra este comparabilă cu emisiile
totale anuale de gaze de seră ale peste 200.000 de autoturisme.
În 2015, compania a investit 8,2 milioane de euro – 2,3% din profitul impozabil –
pentru a sprijini îmbunătățirea nivelului de trai al comunităților, managementul
mediului și al resurselor de apă și inițiative de dezvoltare adresate tinerei generații,
în parteneriat cu peste 230 de ONG-uri.
Strategi de preț:
- Coca-Cola își distribuie produsele prin agenți comerciali, deci strategiile de
preț utilizate nu sunt direct controlate de aceasta. In momentul intrării pe piața cu
un produs nou Coca-Cola adopta un preț egal sau chiar mai mic decât cel al
produselor existente.
- Preturile promoționale sunt frecvent folosite de Coca-Cola, acestea având
campanii promoționale cu diverse ocazii sau sărbători legale.
Strategia de preț practicata de Coca-Cola poate fi considerată un mixt de strategii
de preț, acestea putând fi aplicate și împreună, dupa cum urmeaza:
a) preţurile mari (înalte):
- preţurile de prestigiu (marcă),
- preţurile de smântânire(preţuri la produsele noi lansate pe piaţă, care îi fac pe
cumpărători să plătească mai mult),
- preţul umbrelă (preţ de protecţie a concurenţei);
b) preţuri moderate:
- preţuri diferenţiate: preţuri care iau în calcul cantitatea de produse cumpărate,
locul, timpul;
- preţuri discrimanatorii: reducere bilet spectacol pentru studenţi;
- preţuri psihologice: preţul magic, preţuri momeală – au în vedere orientarea
consumatorului spre un anumit produs, nu e promoţie;
c) preţuri joase (de descurajare)
Coca Cola HBC România, îmbuteliatorul Coca-Cola, lucrează în proporție de 83%
cu furnizori locali, cărora le-a plătit în 2020 aproximativ 142,5 milioane de euro,
adică în jur de 60% din cheltuielile totale ale companiei – de 238,5 milioane de
euro, arată ultimul raport de sustenabilitate al companiei. Proporția cheltuielilor cu
furnizorii din România a înregistrat o creștere de aproximativ 18%, comparativ cu
2019.
În 2020, producătorul american a renunțat la 41 de furnizori locali, până la 961, în
contextul în care a dat de lucru mai multor furnizori externi ( plus 8 furnizori) și a
diminuat numărul total de furnizori cu 40, până la 1.153, dintre care 218 noi.
Cheltuielile companiei cu furnizorii locali, deși mai puțini, s-au majorat însă cu
aproximativ 42%, până la 142,5 milioane de euro, în vreme ce costurile cu
furnizorii externi, deși mai mai numeroși, s-au diminuat cu aproximativ 30%, până
la 96 de milioane de euro.
Scădere de producție de 6%, scădere de venituri de 14%
Per total, în 2020 Coca Cola HBC a raportat venituri în valoare de 2,4 miliarde de
lei, cu 14% sub nivelul din 2019 și avut costuri operaționale de 1,7 miliarde de lei,
cu aproximativ 15% mai mici. Coca Cola a produs aproximativ 1 miliard de litri de
băutură, cu aproximativ 6% mai puțin decât în 2020 și a avut 93.000 de clienți față
de 96.000 cu un an în urmă. Au crescut în schimb plățile cu salariile, de la
aproximativ 190 de milioane de lei la 195 de milioane de lei și taxele către stat de
la 92,2 milioane de lei la 98,1 milioane de lei.
Valoarea totală a cheltuielilor pe care producătorul le-a direcționat către protecția
angajaților în contextul crizei sanitare a fost de 5, 6 milioane de lei. Compania avea
anul trecut 1.525 de salariați.
Un angajat al îmbuteliatorului Coca-Cola HBC în România, liderul pieţei de
băuturi răcoritoare, a avut în 2020 un salariu mediu net de 6.675 de lei (circa 1.300
euro), plus 1,6% faţă de 2019, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice.
Cheltuielile companiei cu salariile, peste un număr mediu de 1.470 de angajaţi, au
fost de peste 200 de milioane de lei, conform aceleaşi surse. Astfel, Coca-Cola
HBC România are cele mai mari cheltuieli cu salariile din industria alimentară şi a
băuturilor, un sector evaluat la 60 de miliarde de lei. Totodată, se află pe locul 100
în topul companiilor din România cu cele mai mari cheltuieli salariale din
România.
Coca-Cola HBC România este cel mai mare jucător din industria locală a
băuturilor după cifra de afaceri, iar în 2020 compania a avut o cifră de afaceri de
2,43 mld. lei, în scădere cu 11% faţă de 2019 şi un profit net de 335 mil. lei, în
scădere cu 14% faţă de anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe