2.

TEMA - Modul economic de gândire

Planul de tratare a temei:

▪ Frontierea posibilitatilor de productie
▪ Avantajul comparativ
▪ Specializarea agentilor economici

▪ Frontierea posibilitatilor de productie – reprezentare grafica

1. Într-o ţară la un moment dat se pune problema utilizării tuturor resurselor

disponibile pentru două categorii de bunuri: bunuri industriale (y) şi bunuri
agricole (x) (vezi graficul de sus).

Identificati variantele de productie in care se produc numai bunuri industriale/agricole

Identificati variantele de productie in care resursele sunt utilizate integral si eficient. Precizati
varianta in care resursele nu sunt utilizate integral si varianta care nu poate fi realizata pe termen
scurt
Sunteti in varianta C si alegeti sa treceti in B/D. Justificati alegerea printr-un exemplu numeric,
determinand costul sansei sacrificate.
Pornind de la FPP reprezentata grafic propuneti un exemplu numeric si calculati costul de
oportunitate pentru bunurile industriale / agricole).

2. Într-un an o firmă poate produce pâine şi covrigi în următoarele variante:

▪
A B C D

Pâine (mii buc) 0 18

Covrigi (mii buc) 60 42 30 0

Calculati costurile de oportunitate: CoA-B = ? si CoB-A = ?
Dacă costurile de oportunitate sunt Co B-C = 2 şi CoD-C=1/5, determinati cantitatea de paine ce
poate fi produsa in variantele C si D

3. Considerăm că la nivel global omenirea foloseşte resursele (R) de care dispune pentru
a produce două tipuri de bunuri: bunuri civile (X) şi bunuri militare (Y), în următoarele
combinatii ( vezi tabel):
• Identificati variantele de productie in care omenirea poate alege sa producă
numai bunuri civile, numai bunuri militare.
• Reprezentati grafic FPP
• Se poate produce concomitent 100 mil. unităţi de bunuri civile şi 70 mil. unităţi
de bunuri militare? ( argumentati)
• Determinati costul de oportunitate (pentru bunurilor civile si apoi a bunurilor
militare).
Tabel posibilităţile de producţie a două tipuri de bunurilor X şi Y

Varianta A B C D

Bunuri civile (X) 0 30 90 100

(mil. unităţi)

Bunuri militare(Y) 70 60 30 0

(mil. unităţi)

4. Specializarea si schimbul

Ce reprezinta avantajul comparativ?

Ce presupune specializarea agentilor ecconomici?

Aplicatie 1:

Se consideră firmele A, B şi C, care produc bunurile x si y şi care dispun de resurse

identice (R - acelaşi volum şi structură)

• Situaţia iniţială (înainte de specialize):

– Firma A: 10x sau 5y

– Firma B: 4x sau 4y

– Firma C: 2x sau 3y
Determinați :

1.1. COx/y si COy/x - costul de oportunitate pentru fiecare dintre producatori

1.2. Qtotala (QT): volumul total de productie înainte de specializarea firmelor ( daca se
presupune ca resursele se impart în mod egal între destinatia de a produce bun x si cea
de a produce bun y)

1.3. Stabiliți specializarea fiecărei firme pe baza avantajului comparativ

1.4 Determinați volumul total al producției (QT) după specializarea firmelor

Aplicatie 2:

Două ţări, Germania şi România, pot produce mere şi struguri.

Germania

Posibilităţi de producţie
A B C D
mere 0 20 40 60
struguri 15 10 5 0

România

Posibilităţi de producţie
R S T U
mere 0 20 40 60
struguri 60 40 20 0

a) Reprezentaţi grafic frontiera posibilităților de producție pentru ambele ţări.

b) Calculaţi costul de oportunitate al producţiei de mere şi respectiv de struguri pentru
ambele ţări.
c) Producţia înainte de specializare a fost combinaţia B pentru Germania şi S pentru
România. Raportul de schimb în comerțul dintre cele două ţări este de 1 tonă struguri/
2 tone de mere. Arătaţi care sunt avantajele specializării şi schimbului de produse
(indicație: calculați producția și consumul pentru fiecare țără, în condiții de autoconsum
comparativ cu situația posibilă dupa specializare).
d) În ce interval trebuie să se situeze raportul de schimb pentru ca schimbul să fie reciproc
avantajos?