Lupta de la Calugarenii

Bătălia de la Călugăreni a avut loc la 13/23 august 1595. Oastea munteană din

10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși
de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă
de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc.
Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de
către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit cu o armată
mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia
de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.

Raportul de forta eta net favorabilea osti otomane.Armata lui Sinan Pasha fiind de
180 de mii de ostasi,
Aceasta batalia a fost data in terenul de la sud de Calugareni un loc mlastinos
strabatut de raul Neaslov in care deplasarea atacatorilor se puntea face numai pe
un sigur drum cu un puct obligatoriu de trecere pe podul ingust de peste rau.
Configuratia terenului i-a obligat pe otomani sa atace prin valuri
Ea s-a desfasurat in 3 faze.
Faza 1:
Prima faza a bataliei s-a petrecut in dimineata zilei de 13 august 1595 si s-a
caracterizat prin atacuri de datonare a celor doi adversari . In zori cavaleria romana
a atacat prin sud prin surprindere cavaleria otomana inpincand-o peste raul
Neaslov. MIhai si-a constitiut dispozitivul de lupta din 10000 de ostani pe 2 lini cu
10 tunur pe malul nordic al raului. Sinan pasha a trimis o grupare de 12 mii de
luptatori.Dupa i-a last pe turci sa traca peste rau mihai i-a supus unui puternic
bombardament de artilerie dupa care i-a atacat in forta alungandui la sud de
Neaslov . FAZA ACEASTA INCHEIANDUSE IN FAVOAREA ROMANILOR

Faza 2 :
A doua faza a bataliei a inceput la pranz. Sinan pasha conducatorul luptei
otomana a hotorat sa inceapa atacul impotrvia romanilor cu toate fortele de care
dispunea.Ienicerii au atacat frontal peste pod in timp ce o grupare comandata de
Mehmed Satar gip Pasha a efectuat o menevra de invaluire prin est. In acest timp
hasan pasha a efectuat o manevrea larga de invaluire din vest trecand peste
Neaslov pe podul din singureni . Lovitura ieniceriilo a fost extrem de puternica.
Artelierea arghebuzierii si infateria romana au reusit sa opreasca atacul.  În același
timp însă, spahiii din flancul drept al otomanilor au trecut râul printr-un vad și au
amenințat întreaga aripă stângă a românilor. Atacat cu putere frontal și din flanc,
Mihai a ordonat retragerea eșalonului întâi către rezervele din spatele
Călugărenilor, din cauza presiunii inamicului românii fiind nevoiți să abandoneze
tunurile. După ce s-a terminat retragerea și toate trupele române s-au reunit,
înaintarea turcilor a fost oprită.

Faza 3
Ultima fază a bătăliei s-a desfășurat în după-amiaza aceleiași zile și s-a
materializat într-o puternică ofensivă a românilor. Înaintea de începerea
atacului, căpitanul Cocea și oamenii lui s-au reîntors dintr-o misiune de
recunoaștere, voievodul român având la dispoziție un număr de soldați odihniți,
care nu participaseră încă la luptă. Mihai Viteazul a hotărât să execute un puternic
contraatac, o lovitură combinată frontală și o manevră de învăluire pe flancul stâng
al inamicului. Satîrgi Pașa a fost respins de către ieniceri. Otomanii au fost
înghesuiți într-un spațiu foarte îngust din nordul Neajlovului, având podul în spate
ca singură cale de retragere. Contraatacul s-a prelungit până la pod, toate tunurile
au fost recuperate, iar focul artileriștilor români și al archebuzierilor a provocat
pierderi foarte grele turcilor. Încercând să stabilizeze situația, Sinan Pașa a înaintat
în fruntea trupelor de elită. Retragerea turcilor în fața atacurilor continui ale
românilor s-a transformat în debandadă în momentul în care detașamentul de 400
de călăreți ai căpitanului Miron Alexandru Cocea a atacat spatele armatei otomane
și tabăra aflată lângă satul Hulubești. În deruta care a cuprins armata otomană,
valul fugarilor a antrenat și garda lui Sinan Pașa și pe marele vizir, care a fost
aruncat în mlaștină, de unde a fost salvat de un credincios al său. Doar apariția
forțelor lui Hasan Pașa în flancul drept al românilor i-a ferit pe otomani de
dezastru. Mihai Viteazul a întrerupt urmărirea fugarilor și și-a concentrat atacul cu
atâta împetuozitate împotriva noilor intrați în luptă, încât Hasan Pașa, cuprins de
panică, a părăsit în fugă, în fruntea călăreților săi câmpul de luptă.
Lupta de la girgiu .
Dupa lupta de la calugarenii , armata lui Sinan pasha sa destramat ca sa
vandalizeze locurile cucerite. In acel timp i-au venit ajutoarele lui Mihai Viteazu
adica Sigismund Báthory din Transilvania si Stefan Razvan din Moldova, avand
impreuna toti 32 de mii de oameni . Ei au inceput sa atace la targoviste inaintand
usor spre Sinan PAsha. Cativa cavaleri otomani au putut sa scape si au mers la
sinan Pasha sa ii raporteze ce se intampla. EL cand aude acest lucru s incepe sa se
retraga.Mihai viteazu merge spre el , cei doi intalninduse la podul peste Dunare( la
cetatea giurgiu). Sinan Pasha a fost printre priimi cu armata lui valoroasa , in spate
lui ramanad trupe multe astfel incat Sinan Pasha sa fuga.Mihai Viteaza ataca
primu. In acest timp tunurile s-au pozitionat astfel incat sa doboare podul ca sa nu
se poata retraga otomanii
Au reusit sa sparga podul dar Sinan pasha si cu armata lui valorasa au reusit sa
treaca podul.Mihai si cu aliatii sai au strabatut armata astfel incat au putut sa
mearga la cetatea din giurgiu. Au omorat otomanii din cetatea giurgiu Mihai
recuperand-o. ACEASTA BATALIE FIIND UNA VICTORIOASA