Sunteți pe pagina 1din 8

Medicul psihoterapeut ortodox

Pentru medicul dedicat psihoterapiei este foarte important sa aibe propriile valori duhovnicesti care sa-I defineasca munca cu pacientii. Fara o platforma duhovniceasca, ortodoxa proprie, el nu va putea sa distinga cuzele situationale (psihosociale) si biologice ale imbolnavirilor de cele legate de viziunea asupra lumii. Iar daca la consult va veni un om al carui suflet nazuieste sa-L afle pe Domnul, psihoterapeutul ortodox trebuie sa-l ajute in aceasta privinta. Binenteles, medicul nu poate lua locul preotului: el doar il premerge, reprezentand uneori "fraul" care-l impiedica pe pacient sa cada in mai mari ispite si pacate - betie, curvie, sinucidere. Preotul si medicul sunt impreunalucratori cu Dumnezeu in lucrarea ingrijirii sufletelor. Sarcina medicilor care si-au inchinat viata ingrijirii medicale ortodoxe a sufletelor, este renasterea traditiilor ortodoxe in medicina si in psihologie. In psihoterapia ortodoxa, consultul este in primul rand o intalnire cu Hristos. Bolnavii de profil psihoterapeutic constituie un contingent cu totul special. Suferintele lor sunt deseori legate de conflicte morale, probleme familiale, boli grave, cautari spirituale. In ochii medicului priveste de obicei un om care traieste un deficit de dragoste, de intelegere, de sprijin din partea celor apropiati. La specialist el a apelat atunci cand sufletul I s-a umplut literalmente cu varf de trairi dureroase. Cateodata aceste trairi se transforma in simptome somatice puternic exprimate, in diverse boli si tulburari. Actiunea psihoterapetica trebuie sa aibe o ierarhizare a scopurilor: de la cele mai apropiate(linistirea, insuflarea nadejdii, inlaturarea simptomelor imbolnavirii) pana la cele principale(cresterea si dezvoltarea launtrica, intorcerea la valorile netrecatoare). In caz contrar psihoterapeutica poate deveni o manipulare nelipsita de primejdii a sufletelor omenesti sau poate avea doar un efect "cosmetic". "Potrivit profundei mele convingeri -spune psihoterapeutul D. Avdeevpsihoterapia trebuie sa devina o "punte" catre Ortodoxie. Ma bucur sincer vazandu-I in biserica pe unii dintre fostii mei pacienti. Chai daca mai apoi vor trece pe la cabinetul psihoterapeutului, cel mai des o vor face ca musafiri, fiinca sufletele lor l-au dobandit pe Vindecatorul Atotputernic - Domnul nostru Isus Hristos" Este foarte important sa se aprecieze corect nu doar acuzele pacientului sau caracterul situatiei conflictuale, ci si starea sufletesca a celui in cauza, purtarea, "contextul", care a premers respectivelor evenimente. Structura convorbirii cu pacientul care vine prima oara la consultatie poate fi reprezentata dupa cum urmeaza: cunostiinta; elucidarea tabloului intern al bolii; discutarea problemelor actuale; tragerea concluziilor. Pacientilor trebuie sa li se dea in primul rand dragoste si caldura sufletesca, de cunostiinte fiind nevoie pentru a fi aplicata mai bine acesta dragoste. Sarcina medicului este ca pacientul sa gasesca pacea cu sine insusi, iar prin aceasta si pacea cu Dumnezeu. Una din cele mai importante sarcini ale psihoterapiei ortodoxe este conlucrarea cu omul in constientizarea de catre el a mecanismelor psihologice patimase ale bolii sau a situatiei conflictuale. Psihoterapia ortodoxa este de nepretuit in recuperarea celor ce sufera de narcomanie, de alcoolism. Sarcina fundamentala a masurilor psihoterapeutice luate va fi formarea in suferinzi a unei atitudini care priveste narcomania, respective betia, ca pe o boala ce tine de pacat. "In concluzie, se poate spune ca eficace si folositoare va fi numai acea asistenta psihoterapeutica ce duce la Hristos si este realizata de un medic sau psiholog ortodox, care se pocaieste si isi indreapta propria-i viata. In acest caz, cuvantul specialistului va fi intarit de puterea harica a lui Dumnezeu si-l va mangaia pe cel bolnav, ii va arata drumul catre Cel al Carui Cuvant este Adevarul, Calea si Viata"- spune psihoterapeutul ortodox D.Avdeev.

Prot Victor Mihalachi


http://www.ortodoxia.md/articole-preluate/2658-medicul-psihoterapeut-ortodox

Psihiatrul rus Dmitri Avdeev a fost recent n ara noastr . Personalitate marcant a lumii medicale i a comunit ii ortodoxe din Rusia, Avdeev este recunoscut drept unul dintre marii psihiatri care se bazeaz n practica medical pe credin a n Hristos. Metoda sa este a a-numita psihiatrie ortodox . Am avut privilegiul s -i punem cteva ntreb ri pe tema conlucr rii medicului cu Dumnezeu, la care ne-a r spuns cu amabilitate.

y Care sunt principiile psihoterapiei ortodoxe? Principiile fundamentale ale psihoterapiei ortodoxe sunt trei. n primul rnd, m rturisirea credin ei cre tine din partea psihoterapeutului nsu i, pe care trebuie s o aduc n demersul terapeutic pentru a se raporta la sufletul pacientului ca la chipul lui Dumnezeu. Mai apoi, bazarea activit ii sale pe temeiuri patristice, nso it de instruirea pacien ilor n vederea ob inerii deprinderilor duhovnice ti i a educa iei morale. i n sfr it, s elimine din activitatea sa acele metode care coboar omul, fiin complex , la nivelul unui organism v zut eminamente biologic, asem n tor ma inii, s se renun e la metodele legate de constrngerea persoanei, la psihotehnicile mistico-oculte de tip mecanic, precum programarea sau codarea, de exemplu. Psihoterapia ortodox i isihasmul

Cum prive te comunitatea medical psihoterapia ortodox ?

Medicii, ca i oamenii de rnd care sunt credincio i, privesc psihoterapia ortodox cu optimism, cu n elegere, consider c este necesar , iar cei care sunt necredincio i se uit n mod potrivnic, acuzndu-i pe psihoterapeu i c nu sunt tiin ifici. Care sunt cel mai des ntlnite boli psihice n societatea contemporan ? Medicina psihiatric lucreaz cu dou concepte. Exist marea psihiatrie, care cuprinde boli ca schizofrenia, depresiile maniacale, psihozele, bolile legate de senectute, iar propor ia acestor maladii a fost aceea i n toate timpurile. i exist mica psihiatrie, care ca volum este mai mare dect prima i unde intr nevrozele, bolile psiho-somatice, tulbur rile adictive, dependen a de alcool, de droguri, de jocuri pe calculator, fumatul. Aceast grup este foarte extins i este legat de p cat, de modul de via p c tos, iar num rul acestor afec iuni cre te pe zi ce trece. Ce leg tur exist ntre psihoterapia ortodox i tehnicile isihaste?

Nu cred c exist compatibilitate ntre cele dou . Isihasmul este o lucrare monahal , iar psihoterapia este o activitate n perspectiv ortodox , care are n vedere oamenii cu probleme, bolnavii. Dac omul pune la baza vie ii sale o ma in scump i nu o va ob ine, va fi

deprimat n ce m sur pastora ie? Preotul are nevoie s cunoasc nu doar no iuni de psihoterapie ortodox , ci i de psihiatrie. Exist o carte, care a ap rut de curnd i n traducere romneasc , Depresia ca patim folosit n vindecare. ntr-un caz trebuie tratat depresia ca boal , care este un deficit n structurile creierului, cum sunt dopaminele, serotonina, noradrenalina, i n alt fel trebuie tratat depresia cauzat de patimi. Atunci ea este considerat p cat. Stabilind clar cauzele apari iei depresiei, po i aplica i tactica potrivit cazului respectiv. Acum intervine psihoterapia ortodox , care poate fi numit vindecarea sufletului prin suflet. Psihoterapeu ii ortodoc i pot lua un bun exemplu de la marii stare i , de la duhovnicii experimenta i, care erau psihologi la un nivel intuitiv, avnd n inima lor iubirea cre tin . Care ar fi cauzele principale care declan eaz depresia? Att de multe persoane sufer de aceast boal nct catalogul antidepresivelor care exist la ora actual este o carte ce dep bolnavilor a f cut s creasc e te n grosime trei centimetri. Num rul mare al i num rul medicamentelor care se folosesc n tratarea acestor i ca boal . Depinde ce cauzeaz aceast depresie. Iar aceasta determin tactica care trebuie psihoterapia poate fi nsu it de un preot pentru a fi folosit n

suferin e. n 2010, depresia va ajunge pe locul nti n topul bolilor invalidante. Adesea, cauza acestor afec iuni este o orientare axiologic incorect . Dac omul pune la baza vie ii sale o ma in scump , un colier de briliante, o cas mare i nu le va ob ine, va fi deprimat. De asemenea, o alt cauz general este via a lipsit de har i de Dumnezeu. Ast zi, dac cineva are o mic zgrietur , i chinuie pe to i din jurul lui

Depresia ine de singur tate i de lipsa de iubire? Am spus c depresiile sunt diferite. Exist o depresie care este condi ionat biologic i alta care are la baz factori nevrotici. Nevroza este un conflict ntre ceea ce este dorit i realitate. Totul depinde aici de om. Cunoa tem sfin i care au stat toat via a n pat plini de r ni i de bube i care erau bucuro i, erau plini de har, erau cu Hristos. Ast zi, dac cineva are o mic zgrietur , vai!, i chinuie pe to i din jurul lui. Ce importan psihice? Cnd vorbim de marea psihiatrie, atunci genetica are un cuvnt greu de spus, o importan mare. n cazul nevrozelor, este o problem psihologic , duhovniceasc . Exist o manifestare a bolii, pe de o parte, i ni te factori de mediu care pot duce la apari ia bolii, pe de alt parte. Dac omul tr ie te n ni te condi ii normale din punct de vedere duhovnicesc i sufletesc i duce un mod de via s n tos, nu va dezvolta aceast boal . au mediul familial i mo tenirea genetic n declan area bolilor

Oamenii credincio i se mboln vesc de boli psihice? Putem considera mndria sau alte patimi sau p cate drept cauza c derilor psihice? Mndria reprezint , pe lng alte cauze, principalul factor care st la baza tulbur rilor psihice. n cazul psihozelor, ea este catalizatorul care face ca boala s fie ct mai manifest . Iar n st rile de borderline, mndria este singura care declan eaz afec iunea psihic . A i ntlnit la cabinetul dumneavoastr oameni credincio i practican i care sufer

de boli psihice sau v viziteaz doar cei pentru care ortodoxia nu nseamn nimic? De 17 ani, majoritatea celor cu care m ntlnesc la consulta ii la cabinet sunt credincio i. ortodoc ii se pot mboln vi. La cabinet vin i oameni care vor s cunoasc un medic ortodox. Nici omul ortodox nu e liber de p cat. Un preot ortodox american, Charlie W. Sheed, spunea n cartea sa, Sfaturi c tre o tn r c s torit , c via a este 90% a a cum i se d i 10% a a cum i-o faci. Este corect aceast afirma ie? i

Nu a fi de acord cu o asemenea propor ie. Nu exist nici un fel de predeterminare n ceea ce l prive te pe om. Trebuie s -l iei pe fiecare om ca persoan capabil de a- i ordona propria via . Dac de mine se va ruga mai mult, dac va face mai multe fapte bune, dac se va purta n societate cum se cuvine, va fi un alt fel de om. Dac , ns , de mine va bea cte dou sticle de vin pe zi, va avea un alt mod de via . Spovedania vindec Care este rolul Sfintelor Taine n vindecare? tiu cazuri care n urma spovedaniei profunde s-au vindecat de boli psihice de nevindecat. n cazul st rilor de borderline i de nevroz , spovedania i o via pot s vindece i s schimbe via a omului. Psihoterapia ortodox ar trebui practicat de clerici sau de laici? Practica pastoral determin i o anumit influen psihoterapeutic , dar posibilit ile duhovniceasc corect

preotului sunt limitate. Este o colaborare ntre psihoterapeutul ortodox i preot. Asemeni rela iei ntre Hristos i naintemerg torul S u. Psihoterapeutul este ca Sfntul Ioan, care aduce oa-menii la poc in preg tindu-i pentru ntlnirea cu Hristos.

Rug ciunea unei mame a nviat fiul mort A i avut cazuri n care bolnavi care erau indiferen i fa bolii, s-au apropiat de Dumnezeu? V pot spune povestea unei femei i despre ntoarcerea la via n chip minunat a fiului ei. de Biseric i care, n urma

Aceast ntmplare s-a petrecut cu mul i ani n urm . Fiul acestei femei, internat la spital ntr-o stare critic cu diagnosticul de meningit , murise de cteva minute. Eforturile medicilor de a-l ntoarce la via au fost zadarnice. Ie ind din sec ia de reanimare, medicul curant a prezentat condolean e i a intrat n oficiul medical. Nu se poate descrie starea prin care trecea mama n acele clipe. n acel moment, trecea pe coridor una dintre asistentele medicale, o femeie profund credincioas . Ea era la curent cu starea s n t ii fiului bolnav, dar nu tia c acesta murise. Aceast asistent s-a apropiat de mam , spunndu-i ncet, dar hot rt: Ruga i-v Maicii Domnului! Ruga i-o s v t m duiasc fiul. Mama celui decedat nu se rugase pn atunci niciodat . Dar atunci a f cut-o. A nceput s se roage fierbinte. n acel moment, a trecut pe acolo tocmai medicul curant. V znd rug ciunea disperat a mamei, a hot rt s mai injecteze o doz de adrenalin intracardiac . i ...b iatul a nviat!. i este viu i s n tos pn ast zi. Slav Domnului! Iar mama i-a rec p tat nu doar fiul, ci i o credin puternic !

Cine este Dmitri Avdeev

Dmitri Avdeev Alexandrovici, medic psihiatru, psihoterapeut i specialist n psihologie medical , a studiat psihoterapia i psihologia la institutul de cercetare psihoneurologic V. M. Behterev din Sankt Petersburg, la Academia de formare medical post-universitar din Moscova, apoi n clinici din Germania i alte ri europene. N scut n 1964, n Rusia, dr. Avdeev este membru a diverse societ i i asocia ii profesionale i a participant la congrese na ionale, europene i mondiale de psihoterapie i psihologie medical . Este autorul a numeroase articole publicate n peste 200 de publica ii, a 42 de c r i i bro uri editate n mai multe limbi. n limba romn au ap rut la Editura Sophia mai multe c r i: De vorb cu un psihiatru ortodox, Cnd sufletul este bolnav, Nervozitatea la adolescen i i la copii, Probleme actuale ale psihoterapiei ortodoxe, Depresia ca boal elaborat un model de psihiatrie ortodox i ca patim . Din 1991, a

http://www.ziarullumina.ro/articole;1596;1;7180;0;Psihoterapia-ortodoxa-este-vindecarea-sufletuluiprin-suflet.html

Introducere in psihoterapia ortodoxa (Monica David)


Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, psihoterapia era un subiect al teologiei si filozofiei sau era predata in scolile de medicina. Inca de la inceputul crestinismului se vorbea si se stia de tehnicile de psihoterapie ortodoxa, dovada fiindu-ne scrierile marilor parinti duhovnicesti. Aceste scrieri au ramas pana azi cele mai importante ,,manuale de psihoterapie crestina, fiindu-ne indrumatoare spre vindecarea si linistirea sufletului. Dupa revolutia din 1989, care ar fi trebuit sa dea nastere unor oameni mai induhovniciti, tot mai des intalnim pe strazi oameni tristi, deprimati. S-au inmultit cazurile de boli psihice, iar oamenii de specialitate au inregistrat un numar ingrijorator de suiciduri. Cauza acestor fenomene este indepartarea omului de Dumnezeu si de Biserica Lui. Toate necazurile vin din propriile greseli, nu de la Dumnezeu. El numai le ingaduie si spala cu ele pacatele noastre. Oamenii insa nu pricep ca indreptarea prin necazuri dovedeste nu parasirea lui Dumnezeu, ci milostivirea Lui. Dumnezeu vrea sa ajute pe toti, dar nu toti primesc purtarea Sa de grija. Asa se face ca sunt oameni rai care nu au necazuri (aici intervine si conceptul de Drept Divin).Necazurile i-au legat pe oameni mai aspru dintr-o parte si ii silesc pe oameni sa-L caute pe Dumnezeu. Dumnezeu nu ingaduie sa fim ispititi mai presus de puterea noastra. Sfantul Tihon de Zadonsk spune ca intr-un vas de cristal sau de sticla mesterul loveste usor, ca sa nu se sparga, iar in cel de argint si de arama

da cu putere, astfel, asupra celor neputinciosi El ingaduie ispite mai usoare, iar asupra celor tari ispite mai grele (niciodata nu o sa primim ceva sau nu o sa avem o problema a carei povara sa nu o putem duce!!). Dumnezeu nu vrea ca sufletul care nadajduieste in El si rabda sa fie ispitit in asa masura, incat, sa ajunga la deznadejde. Cel viclean nu ispiteste sufletul si nu-l ingreuneaza cu necazul in masura in care ar vrea el, ci in masura ingaduita lui de Dumnezeu. Cu cat se nevoieste mai mult sufletul alergand la Dumnezeu cu credinta si cu nadejde si asteptand de la El ajutor si izbavire, cu atat mai repede il izbaveste Domnul de tot necazul care il cuprinde. Nu trebuie sa ne tulbure lupta duhovniceasca impotriva patimilor ci sa avem rabdare, sa luptam si sa-L chemam pe Dumnezeu intr-ajutor. Prin barbatie (credinta puternica in Divinitate) omul se opreste la marginea iadului si nadajduieste in dragostea lui Dumnezeu, chiar daca este ars de flacarile iadului. Aceasta barbatie duhovniceasca este un dar al lui Dumnezeu, dar este intretinuta si de om si elibereaza de sub influenta demonului si vindeca sufletul. Barbatia trebuie sa

stapaneasca sisa conduca simturile incat sa nu fie molipsit omul cel dinlauntru si cel din afara, adica inima sitrupul. Stradania pe care o depune sa-si pastreze simturile curate, incat sa nu fie imbolnavit trupul si inima, este aceea care dezvaluie barbatia spirituala si chiar o cultiva mai mult. Si dupa savarsirea pacatului, chiar daca s-a vlaguit anterior barbatia (chiar daca a scazut credinta) si a cazut in pacat omul, este nevoie iarasi de aceasta barbatie spirituala. Sfantul Ioan Sinaitul spune ca: pocainta este fiica nadejdii si respingerea disperarii . Cel care se pocaieste (cel care isi recunoaste greseala, o regreta si o marturiseste/spovedeste) se simte pe sine judecator, dar judecator care nu se rusineaza, adica judecator scapat de rusine. Sufletul curajos (cu credinta) chiar si dupa un pacat se intoarce iarasi la Dumnezeu si cauta vindecare. Dupa psihologul si arhiepiscopul Hrisostom de Etna, pacientii mai in varsta par sa aiba un avantaj fata de cei tineri in obtinerea unui rezultat pozitiv. Adesea tinerii au deja formate niste tipare logice care nu lasa sa treaca alte puncte de vedere. Ei fie lasa mintea sa urmeze cursul terapiei, fie devin atat de nerabdatori sa obtina o solutie imediata la necazurile lor, incat se autodistrug daca nu intrevad o vindecare apropiata. Pacientii mai in varsta par mai toleranti fata de timpul necesar gasirii unor solutii de durata, mai ales daca li se atrage atentia ca nu s-au imbolnavit peste noapte, astfel ca nu se pot vindeca peste noapte . Credinta este un leac al sufletului si poate deveni cea mai promitatoare psihoterapie. In cazul credintei religioase psihoterapeutul poate fi inlocuit de preot (cu atat mai mult cu cat preotul este de har si are si ceva cunoastere despre psihicul si natura umana). Conditia este credinta autentica, in relatie permanenta si sinergetica (impreuna si deodata) cu speranta si iubirea hristica. Exista variate forme si mijloace ale credintei care pot tamadui multe boli ale sufletului: frica, frustrarea, disperarea, melancolia, apatia si nervozitatea, dezechilibru emotional, depresia etc. Credinta

practicata fara intrerupere vindeca si mai ales pastreaza starea de sanatate, de echilibru. Nu trebuie sa intelegem sanatatea ca pe o absenta a melancoliei, ci ca pe o stare de bine. Dintre multele forme de manifestare a credintei, care au efect tamaduitor, rugaciunea e cea mai importanta. Rugaciunea este o comunicare, o uniune a omului cu divinatea . A ne ruga inseamna a intra intr-o relatie personala cu Dumnezeu. Scopul rugaciunii se poate rezuma in propozitia: Sa devii ceea ce esti, adica sa te intorci si sa descoperi pe Dumnezeu in Sinele tau, acel centru spiritual de ordine si sens interior. Rugaciunea insotita de post ne incurajeaza, sadeste in noi marea speranta si cultiva increderea in iubire si pace, purifica, protejeaza si intareste. De aceea multi chirurgi se roaga in sala de operatie. Rugaciunea inimii (Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine) ofera o concentrare a mintii in inima, o contopire a inteligentei si a iubirii care ne fereste de decentrari psihice, ne insenineaza si ne energizeaza (practicata intens, reprezinta contopirea mintii si inimii umane cu mintea si inima hristica). Sunt si alte mijloace crestine care si-au dovedit puterile terapeutice. Spovedania este o metoda care aduce usurare, o descarcare a sufletului de povara pacatelor, iar impartasania este o unire intima cu Hristos. Efecte psihoterapeutice neindoielnice mai au participarea la Sfanta Liturghie, postirea, citirea Sfintelor Evanghelii, muzica liturgica, Taina Sfintului Maslu, parastasul, milostenia catre saraci, etc. Prin toate aceste forme ale credintei, crestinul nu se desprinde printr-un elan sublim de cotidianul dezorganizator, generator de insatisfactie si anxietate si poate accede la o existenta spirituala, care eliberat de frica, de grija si frustrare isi asigura o echilibrare a energiilor, o concentrare si o orientare spre un intelept demers de activitate spirituala, creatoare. In cadrul paradigmei religioase a practicii psihoterapeuticii, atentia data psihicului uman, cu toate problemele sale, cu depresiile si anxietatile sale se transforma in descoperirea spiritului divin. Pe masura ce intelegem cauzele suferintei, are loc un proces de dezobisnuire in ceea ce priveste reactiile uzuale la suferinta, iar intensitatile, starile afective negative scad. Pacientilor trebuie sa li se dea, in primul rand, dragoste si caldura sufleteasca, iar cunostintele sunt necesare pentru a aplica mai bine aceasta dragoste. Psihoterapia Ortodoxa nu este doar o promisiune, ea este o certitudine, prin credinta cautam si gasim nadejdea, iubirea si speranta in interiorul sufletului.

http://dobrecatalin.wordpress.com/2011/02/07/introducere-in-psihoterapia-ortodoxa-monica-david/

S-ar putea să vă placă și