Numerele

Întregi

Cu siguranță am văzut iarna, la prognoza meteo, că unele

temperaturi au semnul minus. Aceste temperaturi sunt sub zero
grade și din acest motiv le vom numi temperaturi negative (ex: -
7℃). În schimb, vara vom avea temperaturi pozitive,
deoarece vara temperatura este mai mare de 0 grade (ex: 25℃).

Numerele pozitive împreună cu cele negative și cu numărul zero,

formează o mulțime de numere, numită mulțimea numerelor întregi, pe care o vom nota astfel:
 Z = {…-4, -3, -2, -1, 0, +1, +2, +3, +4, …}
Numerele întregi pozipund numerelor naturale și scrierea semnului “+” în fața acestora este
opțională.
 Introducerea numerelor întregi a fost necesară pentru a putea efectua operația de scădere. În
clasele mai mici, la numere naturale, am învățat că nu putem efectua scăderea 3-10. Însă, în
mulțimea numerelor întregi, orice operație de scădere are rezultat.

Compararea și ordonarea numerelor intregi

Pe o dreaptă fixăm un punct O numit origine, o unitate de măsură și un sens pozitiv indicat de
săgeată. Punctului O îi corespunde numărul zero. Obținem astfel o axă a numerelor, pe care vom
reprezenta câteva numere întregi. Nu le putem reprezenta pe toate, pentru că mulțimea numerelor
întregi este infinită.

Sensul de creștere este cel indicat de săgeată. Astfel, numerele întregi care sunt situate la
dreapta, sunt mai mari decât cele situate la stânga.
Exemple:
+3 > −5
−4 > −7
+7 > +2

Numere intregi – Opusul unui număr întreg

Numerele întregi care sunt situate la aceeași distanță față de origine se numesc numere întregi
opuse. De exemplu, 4 și -4 sunt numere opuse, pentru că ambele sunt situate la o distanță de 4
unități față de zero. Vom spune că numărul 4 (sau +4) este opusul lui -4, iar -4 este opusul lui 4.
Alte exemple de numere întregi opuse: -15 și +15; 9 și -9.

Numere intregi – Modulul unui numar intreg

Distanța de la poziția unui punct pe axă până la originea axei, se numește modul sau valoare
absolută. Modulul unui număr întreg x se notează astfel: |x|.
Exemple:
∣−3∣=3
∣+18∣=18
∣0∣=0
∣16∣=16
De reținut! Modulul unui număr întreg este întotdeauna mai mare sau egal cu
zero.

Adunarea numerelor intregi:

Regulă. Suma a două numere întregi se obţine astfel:
dacă numerele au acelaşi semn se adună valorile absolute ale celor două numere şi se pune
semnul lor comun.

(+a)+(+b)=+(a+b) şi

(-a)+(-b)=-(a+b),

Scăderea:
Definiţie. Dacă a şi b sunt numere întregi, prin a-b înţelegem numărul întreg c cu proprietatea că
b+c=a.

Deducem, de aici, că b+(a-b)=a.

Regulă. Pentru a obţine diferenţa a-b, adunăm pe a cu opusul lui b, adică a-b=a+(-b)
Prin regula de mai sus am redus calcularea unei diferenţe la calcula rea unei sume, lucru
prezentat mai sus.

(-3)-(-4)=(-3)+(+4)=+1

(+3)-(-4)=(+3)+(+4)=+7

(+3)-(+4)=(+3)+(-4)=-1

(-3)-(+4)=(-3)+(-4)=-7

Înmultirea:
Regulă. Pentru a înmulți două numere întregi înmulim modulele lor iar rezultatului îi punem semnul
"+" dacã numerele au acelaºi semn, sau "-", dacã numerele au semne diferite.

Fie a, b numere naturale. Avem:

(+a)× (+b)= +a× b

(-a)× (-b)= +a× b

(+a)× (-b)= -a× b

(-a)× (+b)= -a× b

Împărțirea
Regulă. Pentru a împărțdouã numere întregi împărțim modulele lor iar rezultatului îi punem semnul
"+" dacã numerele au acelaºi semn, sau "-", dacã numerele au semne diferite.
Fie a, b numere naturale. Avem:

(+a):(+b)= +a:b
(-a):(-b)= +a:b

(+a):(-b)= -a:b

(-a):(+b)= -a:b

Nu orice împărțire de numere întrgi are ca rezultat un număr întreg: de exemplu -6:(-4) nu este
numar intreg.
Un număr întreg este un număr de forma +n sau –n, unde n este un număr natural oarecare.
Numărul 0 este un număr întreg; lui 0 nu îi ataşăm nici un semn.

Iată a luat sfarșit această carte despre numere întregi.