Despre

Aceasta carte este adresatñ tuturor oamenilor care vor

sim{i nevoia s-o citeasca, din diferite motive. Este o perspective
filozoficñ asupra legâturilor fire§ti dintre legile naturii §i oameni.
Define§te intr-o manierñ unicñ modul in care via{a §i afacerile
sunt precum trecerea anotimpurilor.

Anotimpurile uietii ar fi putut fi serisñ de fiecare dintre noi,

pentru ca este povestea tuturor. Se apleaca atiit asupra triumfului,
cat §i a tragediei... \i asupra efectelor pe care le au in ceea ce
prive§te calitatea vie{ii noastre individuale. Cuvintele cuprinse in
paginile acestei cñr{i sunt fundamentale pekntru e
eilofiaou i fRo pe ca e Iep e inta

in co an ele nute peste torAmenca_

Vehiculul producerii §i popularizñrii principiilor sale, Jim Rohn
International a devenit una dintre pove§tile de succes care s-a
construit prin implementarea opiniilor sale. o ania are sc 1
e a e pune i eile atat de pre ioase o iu de ex sta un publ c or
sa le asculte.

Anotinipurile oie(ii va fi, la un moment dat, considerata drept

piatra de hotar a unui nou tip de gandire... capabil de a transforma
oameni §i organiza{ii §i de a le conduce dix haurile mediocrita{ii
spre culmile implinirii. Aceastñ carte este deschizâtoarea de
drumuri pentru multe produse pe care Jim Rohn International le va
conce e e va impârta§i lumii Abunda de idei pline de inspira{ie
cuprinde
§ali evñru en ca lini e e con uit pent ce ca e sunt in
câutarea unei vie{i mai bune.

Pe itru cei care incearca sa se descopere, aceasta carte poate fi

cheia care va descuia u§a srep onoua ume de impliniri §
satisfac{ii personale.
 Descrierea CIP a Bibliotecii N•t' II e a Romfiniei
ROHN, HM
Anotimpurile vie}ii / Jim Rohn; trad.: Ana-Maria Murariu.
Bucure§ti : Amaltea, 2006

ISBN (10) 973-7780-47 -7

ISBN (13) 978-973-7780-47-8

I. Murariu, Ana-Maria (trad.)

159. 9

JIM ROHN

THE SEASONS OF LIFE

HM ROHN
O 1981, 2002 by Jim Rohn International
www.jimrohn.com
info Hjimroh n.com

ANOTIMPURILE VIETII
JIM ROHN

ISBN ( 10) 973-7780-47-7

ISBN (13) 978-973-7780-47 -8

O 2006 — EDITURA AMALTEA

EDITURA AMALTEA
www.amaItea.ro
 MULJUMIRI Cuvfint inainte................................................................................9

I. Ciclurile §i anotimpurile vie{ii.......................................11

Mamei §i tatiilui meu... care m-au invñ{at ca via{a §i afacerile
sunt precum schimbarea anotimpurilor. II. Efectele circumstan{elor sau mediului.........................17

Lui Kyle Wilson... care gñse§te moduri unice pentru ca din III. Valoarea atitudinilor.........................................................43
ce in ce mai mul i oameni sit audñ §i sa fie la curent cu
ideile noastre. IV. Tiparul constant §i previzibil a1 schimbarii..................51

Tuturor celor care au contribuit... inca de la inceputuri §i V. Primñvara...........................................................................59

pana acum. Modul In care publicul meu m-a aseultat —
mare sau mie, in conversa ii sau conferinte — mâ for{eazâ VI. Vara..................................................................................... 79
sa gñsesc noi metode de a-mi impartâ§i cele mai aseunse
gfinduri. Fiecare dintre voi i§i va da seama in ce mod m-a II. Toanina...................................93
inf1uen{at.
VIII.Iarna.....................................105
$i Norei Weinberger, a cñrei creativitate artisticñ vorbe§te de
la sine in paginile acestei cñr{i. IX. Infrangerea — cel mai prielnic inceput.........................117

Despre autor...............................................................................125

Despre Jim Rohn.......................................................................127

 ohn Kennedy a facut o remarca potrivit cñreia Winston
Churchill „a mobilizat limba englezñ §i a trimis-o la luptñ.“
Genera{iile trecute au auzit cuvintele tulburñtoare ale lui
Cicero, Daniel Webster, Disraeli, Churchill §i Kennedy...
oameni cñrora Creatorul lor le-a dñruit harul de a schimba
cursul istoriei umanitñ{ii §i calitatea vie{ii fiecñrui om in
parte prin
cuvintele lor me§te§ugite.
Jim Rohn, un contemporan al nostru, a fost dñruit cu un
asemenea har. Conferin{ele sale inspira{ionale §i apari{iile in
fa{a publicului american §i nu numai au schimbat vie{ile a
sute de mii de oameni. E1 are capacitatea unicñ de a
descoperi miraculosul ascuns sub masca obi§nuitu1ui §i de a
da grai acestor revela ii prin cuvinte care ii ating in mod unic
pe to{i cei care Ie ascultñ.
Anotimpurile vie{ii este o incursiune momentanñ in pro-
funzimea caracterului lui Jim Rohn. Abilitatea sa de a trezi
spiritul adormit dinlduntrul fiecñruia dintre noi este mai
mult deciit bine-venitñ in aceasta perioadñ de schimbñri §i
provocari. Aceasta este prima carte a domnului Rohn, dar nu
este ultima. Colaborarea cu el la scrierea acestei cñr{i m-a
facut sâ imi dau seama câ lumea are nevoie de e1. Ideile sale
despre scopuri, dezv’›ltare personalñ, abilita{i de lider §i
eficien{a comunicarii sunt necesare in toate domeniile
educa{iei, administrative §i in afaceri... iar contribu{ia sa la
ameliorarea calita{ii vie{ii de familie este nemiisuratñ.
Aceastñ carte este destinatñ sa devinñ o capodoperñ a
creativita{ii literare.

Ronald E. Reynolds
 I

Timp de base mii de ani — de cfind istoria se inregistreazñ

in scris — oamenii au intrat in aceastñ fume, au primit educa{ie
din partea pñrin{ilor, educa{ie §colara §i au adunat tot felul
de experience de via{ñ; mul i §i-au stabilit scopuri ambi{ioase
§i au visat vise miire{e, dar in ziua in care §i-au dat ultima
suflarep nu au lñsat in urmñ nicio dovadñ a existen{ei for, in
afara tie un certificat de na§tere, o piatrñ de mormfint §i o
"jumñtate de milion de dolari che1tui{i pe bunuri §i servicii —
in curgerea dintre un inceput umil §i un final tñcut.

S-au scris eñr{i despre implinirea personalñ, se {in confe-

rinse despre gâsirea succesului §i to{i cei care au intalnit §i
au imbra{i§at de bunâvoie succesul i§i impñrtñ§esc ideile §i
perspectiva cu cei care vor sa asculte.

Unii capñtñ bogd{ii lume§ti cu pre{u1 pierderii prietenilor

§i destramarii familiilor. Pentru a1{ii, §i boga{iile, dar §i fami- liile
fericite rñman un vis neimplinit. Majoritatea se incadreaza in douñ
categorii — fie sñraci, care insee rcafnaebog {i, fie oga care
neearcñ sa escopere fer ci ea pe care o aveau cand erau sñraci.

11
 I. Ciclurile §i anotimpurife vie{ii 13
1 2 ANtJTlMPURILE VIE{II

Aceastâ carte, o co1ec{ie de idei §i observa{ii adunate pe

parcursul a patru decenii, va incerca sa vorbeascñ despre via{a,
curgerea §i evenimentele ei, scop, oportunitñ{i §i provocñri.
Nu are menirea de a se erija intr-un tratat despre cum sa ob{ii
succesul sau cum sa evict e§ecul. Dacñ via a ar avea asemenea
riispunsuri la intrebñri vechi de cand lumea, nu s-ar mai face
incercñri de a rñspunde §i am fi cu to{ii oameni de succes. De
ap ceea e e ovede e a fi for u a succesu ui pen ru unul
dintre noi, poate duee la prâbu§irea altuia. Aha cum Creatorul
nostru ne-a ut unic' 1 a rezervat, pentru fiecare dintr
noi, rñspunsuri unice la aceastñ provocare care este via{a.
14 OTIMPURILE VIE'{II
I. Ciclurile ii anotimpurile uie{ii 15

Prin urmare, scopul acestei eâr{i este acela de a de§tepta Haide sa descoperim propriile noastre raspunsuri la pro-
in fiecare dintre noi bagajul de inspira{ie §i rñspunsurile care vocñrile individuale pe care ie avem de infruntat prin explo-
sunt in stare latentñ, inca de la na§tere — in mintea §i inima rarea ciclurilor §i anotimpurilor vie{ii.
fiecñruia dintre noi.
 16 O’I’IMPUR1LE VIET**

II

Fiecare dintre noi, bogat sau sñrac, tânñr sau bñtran, §co1it
sau nu, poartñ amprenta tuturor evenimentelor §i oamenilor cu
care a intrat in contact inca din momentul venirii pe lume.
fiecare gand care s-a rñsfrant asupra noastrñ a avut un efect
pentru ceea ce suntem in clipa de fa{ñ. Fiecare film. Fiecare revistñ
sau fiecare carte. fiecare emisiune TV Fiecare dezamñgire,
triumf, indoiala, vis sau iubire pe care am trñit-o — toate au
avut art impact asupra noastrii. Ceea ce suntern qi ceea ce ouem,
toate au lñsat o urmñ In not. Omu1 are tendin{a de a
invinovñ{i pe oricine altcineva sau orice altceva pentru
incapacitatea noastrñ de a evolua — guvernul, competi{ia,
managerii, infla ia, tariful orelor de munca §i chiar traficul, sau
chiar vremea, toate sunt vinovate pentru ceea ce ni se intâmpla.

Acei oameni sau evenimente care ne-au influen{at — favo-

-a intamptrhinziua ce tocmai a trecut nu mai poate avea niciune consecin{ñ,ecat aca noi permitem sa aibâ. e §i oamenii care au un impact asupra noastrñ
mitatñ, ñemñrginitñ. Prin urmare, nu per- miteti fostelor gre§eli §i e§ecuri sa afecteze posiitñe vii- oare §i actu e. Cea mai mare valoare a trecuui este clit de

17
18 OTIMPURILE VIETII II. E fectele circumstanJelor sau mediulu i 19

Cei care accepta serios faptul ca merita §i ca intr-una

zile chiar vor ob{ine independen{a financiarñ, trebuie sa
renun{e a privi u in oglinda re rovizo e a e i lor § sa se once
re e asupra vie ii ce ii a§ eaptii de acum inainte. i rebuie a
inceapñ cau area i p mm personale p n nven a ie ea exac
a a persoane or §i circumstan{elor care Ie-au inf1uen{at vie{i e
azi,
vpen ca e ec u a er lna ceea ee i a§teapta
est r
cum va fi recolta urinâtoare in toamna ce vine.
 20 MOTIMPURILE VAT** II. Efectele circumstan{elor sau mediului P•l

Uneori acumulñm un amestec de oameni §i circumstance

de via{ñ care, dacñ nu sunt prelucrate intr-un anume fe1, vor face ca viitorul nostru sa fie exact ca trecutul. Dezvoltarea umanñ profitabilñ i§i are pre{u1 e

Diferen{a eonstñ in aceea cA o formñ de otravñ omoarñ

instantaneu — odatâ consumatii, trupul se zvarcoIe§te, s1ñbe§te
§i toate func{iile vitale se curma. Cealalta „formñ“ ucide spe-
ran{a, ambi{ia, entuziasmul §i setea de implinire. Metodele
sunt diferite, dar rezultatul final este ace1a§i. Nu existñ mare
diferen â intre eel ce renun{ñ la via{ñ §i ce1 ce enun a a spe
ran{ñ. ‘
22 MOTIMPURILE VIEJII II. Efectele circuinstantelor sau mediului z8

Multi vor rade de cei ce citesc car{i folositoare, §i cu toate

acestea, diferen{a este mica intre cei ee no Attn sa citeascñ §i
cei care no vor — rezultatul ambelor este ignoran{a. !*

Multi ii descurajeazñ pe al{ii care i§i cautñ o slujbñ mai

bunii, §i eu toate acestea este esen{ia1 ca fiecare dintre noi sa
descopere ceea ce „ar fi sa fim“ dacñ am gñsi adevñrata fericire.
24 MOTIMPURILE VIE’{’II
II. E fectele circumstan{elor sau mediului 25

Multi se vor incrunta la cei ce §i-au stabilit eluri a bi-

aioase cu toa e eea fara asemenea {eluri nu existñ
impliniri, iar fñrñ impliniri via{a noastrii va rñmane la e

Mu1{i ii vor barfi pe cei care se descurcñ bine, §i cu toate

acestea, cei care nu se deseurcñ nu au niciun motiv sa se
bucure.

Multi vor {ipa la cei ce vor porni in cñutarea unei vie{i mai
bune, §i cu toate aeestea va trebui sa ne depñrtñm de cei care
au o inf1uen{ñ ingraditoare asupra vie{ii noastre, in ciuda
lacrimilor.

Multi ii vor uri pe cei ce vor cñpata o via{ñ mai buna, de§i
sñrñcia nu i{i dii nici un motiv de bucurie §i nici de dragoste.
 26 ANOTIMPURILE VIET*
II. E[ectele circumstanJelor sau mediului 27

Una dintre dezamñ rile e ii este aceea ca r etenii ii

vor p asi pe ce in cautarea
une e i une i u i cei care vo ra ane i
urma vor spune: „ne-a uitat,
tacuhca ai Cei care i§i acceptâ medioeritatea aleg
sa rñmanñ. Mai intotdeauna cei care au ajuns mai de arte decât
rest l vor vr ñ a ie eni lor de odini
ii i brñ i e e cu r e e dra o te ii cñ an
indrñznesc s-o faca, pentru ca invidia celor ce an inapoi
nu ie-o va ingñdui.
28 ANOTIMPURILE VIE'{'II II. E[ectele circumstan{elor sau medi ului 29

Cel mai adesea este dificil sa ne oprim in toiul vie{ii §i sa

cernem nimicurile pe care le adunñm de-a lungul anilor.
Tindem sa acumulñm §i sa ne agñ{am de idei care ne limiteazñ
progresul. Jinem la prietenii, de§i acestea ne impiedica dezvol
area personala. Jinem sa ne*inta1nim cu diverse cuno§tin{e,
-- — de§i con cu ele ne atitudinea asupra vie{ii §i
asupra oamenilor. Men{inem parteneriatul cu
eeri, de§i inva{ñturi e or sun prac ici imora e, i1egale_sau
lipsite de eticñ. Inva am scurtaturi entru a ne create profitu—
srece cu pre ul deri ca1 ta . In nenumñrate feluri, ciflatorim
prin via{a permi{andu-1e oamenilor idei or i a itu n lor
tora sa ne modeleze earacterul — oa eni ale caror ac iuni §i
i e nu i au ca au i pre progres, productivitate §i fericire.

Oricat de neplacut ar fi, fiecare dintre noi acumuleaza oa-

meni, obiceiuri, atitudini, opinii §i filozofii pe care pur §i sim-
plu nu ne permitem sa le pastrñm — daca ne dorim o via{ñ mai buna. Priet

Ca mai mu1 i oameni de afaceri sâ se reuneascñ pentru a

lua masa impreunñ nu este o intâmplare rarñ. Intr-o singurñ
ora ne putem satisfaee pofta de mancare, barfii, ridicol §i
condamnare a celor care nu sunt prezen{i. Putem sit repetñm
ceea ce §tim de la gura lumii. Putem sit ne plangem despre
guvern, management, eolegii de munca, trafic, taxe, vreme §i
intreg „sistemul“ in timp ce nu facem nimic concret pentru a
produce so1u{ii. Chiar dacñ dialogurile noastre pot scoate la
ivealâ so1u{ii, nu facem niciun efort pentru a ie eomunica
celor ce le-ar putea implementa, acceptand lucrurile aha cum
sunt.
30 ANOTIMPURILE VIEj'II II. Efectele circumstan{elor sau mediului 31

Dacñ vrem ca atitudinile, rezultatele §i fericirea noastrñ

sa devinñ depline, trebuie sa practicñm disciplina dureroasñ,
necesarñ pentru „plivirea“ grñdinii vie{ii noastre.€ mai bine
ñnanci sin u deca a pe reci i p cu jar or
conversa{ie e negativa. Mai bine anulezi intalnirea cu eel care
nu inseamna decat o pierdere de timp. Mai bine schimbi
subiectul decat sa barfe§ti pe cineva. Sa spui adevñrul dureros
eptae ea regu ne dee sail spui pe mñtate, cos-
metizat, pentru ca noi sa dam bine. E mai bine sa refuzi
decat ’sa spui „da“ cuiva care te invitñ undeva unde nu vrei
sa mergi sau cuiva cu care nu vrei sa petreci timp. A mai
bine sa fii er deca ñ fi ol cos cu cei a cñror ersonalitate
caustica nu us ifica ol te ea. Imbunñ a irea eircumstan{elor
perso- nale inseamna ca trebuie sa facem ceea ce rata{ii pur §i
simplu nu su t in tare sa f

Mai bine mai pu{ini prieteni bani decat mai inul(i rieteni
nociui. ai ine niciun prieten decat u{ini prieteni nociv
32 ANOTIMPURfLE VIE'{'Il
II. Efectele circumstan{elor sau mediului 33

Via{a este o manevra delicata de selec{ie, respingere, revizuire §i schimbare. Fiecare persoana care intra in lumea noasrâaduceGe ocontribu@e

becu a itudini otravitoare, opi ii c u a e

§i conversa{ii caustice adorñ sa gaseascñ pe cineva dragu{ care
sa stea sa ii asculte. Adorñ sa UI reverse gunoiul verba in
mintea cuiva soulde bine crescut, incat sa le dea aten{ie.
lero oca ale viewed pentru fiecare dintre
nain re
noi este aceea de a ai irva a a de a stdae c aa la poarta min{ii.
Exa i aza cu a en e u ori atea elor care
incearcii st intre in spa{iu1 in care se fñu c at ruletale.
Cuvintele, opiniile §i comentariile ce1orlal{i vor avea
mereu un impact asupra noastra. Intr-o maniera subtilñ,
conver- sa{iile pline de negativism, disperare, plfingeri,
condamnare
§i critica participa la formarea dispozi{iilor noastre
temporare, a personalitñ{ii §i caracterului nostru de moment.
Aha cum spunea un in{e1ept: „O fa{ñ acra nu e un accident.
Ea este rezultatul unor ganduri acre.“

Copiilor li se spune adesea de cñtre pñrin{i bine intentiona{i,

dar care nu §tiu sa iqi aleagñ cuvintele, ca sunt riii, neastam-
pñra{i, obrazniei, egoi§ti sau timizi. Profesorii, prin ac{iunile
lor §i prin modul de a se exprima, ie spun adeseori pmin{i1or
ca au copii care gandesc incet, necooperan{i sau slabi la
invii{ñturii. De-a lungul anilor, fiecare dintre noi a fost supus
unor remarci impulsive, emise de cei care nu i§i dñdeau
seama de faptul ca tocmai cuvintele lor ne modelau
caracterul. De nind adul{i, am avut tendin{a de a ne asoc a
cei cware pñreau asemanatori cu noi. Cei slabi ii atrag pe cei
slabi; cei
sñraei se simt bme cu cei de aceea§i condi{ie cu ei; cei plini de
succes vor petrece timp cu cei care sunt de succes; cei cu
eatai u ini § e en op i eg pe ce e ce 5 fe cu ei.
aCeea ce a de ecni a e i ra eace
ae a csgen 1 de
oamseni e eni en te cñr i i ide via
alpe care ela ege
 II. Efectele circumstan{elor .sun mediului 35
34 ANOTIMPURILE lEj’IJ

Dace oamenii vor sa i§i conduca circumstan{ele personale

§i financiare de la us nivel la altul, trebuie sa acceptam faptul
ca asemenea progrese constau atat in a „face“, cat §i in a
„desface“. Multe dintre evenimentele §i oamenii care ne
influenteaza in ace t trebuie sacrifica{i. Aceste surse
de indoiala, ingrijorare ne ativism, lñcomie, egoism trebuie
curmate, deoarece atata timp cat aceastâ influen{ñ se men{ine,
schimbarea nu se va petrece. Cei care incearcñ sa se schimbe
pe sine sau circumstan{ele lor fñrñ a renun{a la „ancorele
mentale“ pe care Ie-au acceptat, i§i vor face sarcina aceasta
irnposibilñ. „A desface“ trecutul este dificil pentru sine, chiar
qi [ârâ cei care prin conversa{ii, remarci sau atitudini continua
sa ne tragñ inspre ceea ce incercñm sa lñsñm in urmñ.
36 ANOTIMPURILE VIE’}'II
II. Efectele circumstanJelor sau mediufui 37
Imagina{i-vñ un bârbat sau o femeie care au trñit mereu de
azi pe maine, plñtind numai o parte din facturi, cumpñrand
haine la reduceri sau economisind eateva centime la o cutie
de fasole §i nenumñrate alte lucruri pe care oamenii Ie fac
atunci cand nu sunt capabili sa ca§tige „destui bani“. In cele
din urmñ, va veni §i ziua cand persoana respectivñ va combina
doza potrivitñ de manie, frustrare, umilin{ñ, incredere, deter-
minare §i curaj pentru a spune — „S-a terminal!“. Hotarñsc sa
se schimbe, iar decizia lor este de nezdruncinat, aha ca se
afundñ in a citi cñr{ile potrivite, a se imbraca aha cum
trebuie, a gandi ceea ce trebuie §i a merge in locurile adecvate.
Vie{ile for se indreaptñ inspre a se schimba in bine.

In ciuda entuziasmului, a hotñrarii §i a efortului, imagi-

nazi-vñ §ansele de sueces cand acea persoana trebuie sa se
intoarcñ, la sffir§itul zilei §i sa se intalneaseñ din nou cu to(i
cei in voeea cñrora rñsunñ descurajarea, ridicolul §i indoiala
exageratñ. Mereu va exista un cumnat negativist care sa spunñ
— „Jinfind cont ca ai fost mereu falit, te dai in spectacol bine
de tot. Noroc!“
 38 ANO'YIMPURILE VIETII II. Efectele circumstan{elor sari mediului 89

A fi supus atiit „noir voin{e de a invinge“, dar §i apropia{ilor

ale cñror cuvinte ne reamintesc despre trecutul neproductiv, e
ca §i cum at fi intr-un ascensor mental; mergem in sus prin
ganduri §i ac{iuni, dar o persoanñ nechibzuitñ tot apasñ pe
„butonul parter“, aducandu-ne in acela§i loc de unde pornisem
mental. Increderea proaspñt ca§tigatñ face loc cu u§urin{a
indoielii trecutului; ac{iunile noastre recente sunt prinse din
urmñ de veehile temeri; §i ne putem reintoarce la gandirea
care ne arunca in genunchi din punet de vedere mental §i
financiar. Trñgfindu-ne in jos din lumea visurilor, ambi{iei §i
implinirilor prin intermediul cuvintelor bine inten{ionate, dar
distructive, prietenii sñrbñtoresc invitandu-ne la acea petre-
cere de vineri seara unde vom fi din nou pñrta§i la glumele,
sarcasmul §i barfa celor care se complac In propria medio-
critate. Dupa ce vom fi schimbat visurile noastre pentru o via{ñ A te inconjura cu prietenii potriui re o valoa e
mai buna cu acceptarea vechiturilor trecutului, facem tranzi{ia mabilii. Pericoluea {di agpreietenii nepotei i{ai sdte as-
tñcutñ spre a nu plñnui, incerca, visa, explora §i realiza tatoare. Poate ca ar suna mai bine dupii cum urmeazñ — „Lega{i
nimic, niciodatñ. prietenii de pe urma cñrora sit ave{i de ea§tigat!“.
 40 ANOTIMPURILE VIETII
II. E{ectele circumstan{elor sau mediului 41

In cele din urmñ, trebuie sa in{ele e{i ca „prietenii po-

to{i cei bogane vor imbogñ{i in vreun fel earacterul §i personalitatea. Anali-

osesiunile
sau reaaxmin prietenii de oli
ai spectrului boga idei, s-ar putea sa fie nevoie sanewsmade
unii dintrerietenii“ hoga{i, dar §i de cei saci
 III

Indiferent de op{iunile religioase sau intelectuale, este dificil

de combñtut faptul ca oamenii se incadreaza cumva intr-un
plan de anvergurñ, vegheat de o putere cñreia pu{ini dintre
hoi o 1i pñtrundem tainele. Eu lnsumi sunt convins ca omul
vine de undeva... ca inteligenta sa a existat intr-un alt loc
inainte de a veni pe acest pñmant. Cred ca inte1igen{a sa
indiCiduafâ, existen{a sa, s-au nñscut altundeva, crescfind,
invñ{and, dand grey sau lnvingand — dar mereu evoluând.
$ederea noastra pe aceastâ sferñ pñmanteascñ este doar o etapa
intr-un plan minu{ios de eternñ progresie, din care vom avansa
cumva intr-o via{a viitoare sau vom da iriapoi §i ii vom privi
pe cei pe care ii iubim — care au auansat in loc sa involueze —
trecand pe langñ noi spre o nouñ formñ de cunoa§tere §i o
in{e1egere mai profundñ a lucrurilor. Poate aceasta este „iadul“
§i „damnarea“. Imagina{i-vñ agonia prin care vom trece la
gandul ca eram de fapt supu§i unui „test“, fñrñ sa fim
con§tien{i de asta, §i in loc de cre§tere personalñ, o in{e1egere
mai pro- fundñ §i o con§tiin{ñ superioarñ am ales
promiscuitatea, lenea, gñsirea nodului in papurñ §i
mahmureala. lar cei pe care ii iubim eel mai mult pe acest
pñmant, care au ales beneficiile mai durabile ale acestui
„poligon pñmiintesc de incercare“, vor trece prin fa{a ochilor
no§tri mai imboga{i{i §i ne vor lñsa in urmñ, incapabili de a
face ceva pentru a recupera distan{a pierdutñ. Damnarea
noastrñ eternfi este eon§tiin{a valorii pe care o aha iubirea §i
einstea, dar §i celelalte virtu{i umane pozitive, impreunñ eu
gfindul ca §i cei dragi noua, care le posedñ, vor Hi acum, mereu,
cu un pas inaintea noastrA in evo1u{ia lor eternñ.

43
 III. Valoarea atituâini'lor 46
44 MOTIMPURILE VIE'{'1I

Cu toate acestea, nu vom mai putea vorbi, atinge, sñruta,

exprima emo{ii... deli vom fi con§tien{i de existen{a for, in timp
ce ei nu sunt con§tien{i de a noastrñ.

Pe mñsura ce citesc §i fac specula{ii despre oameni, despre

faptele §i destinele lor, devin din ce In ce mai convins de faptul
ca destinul nostru firesc este acela de a evolua, de a avea succes,
de a prospera §i de a gñsi fericirea in timpul pe care i1 avem de
petrecut aici. Intr-o na{iune in care oportunitñ{ile sunt la
indemiinñ, stir in puterea oricarui pñmantean sa atinga in
timpul existen{ei sale valoarea implinirii personale, inclusiv
bogñ{ia. In ciuda a ceea ce propovñduiesc unele religii, bogñ{ia
nu este nocivñ — ci sârâcia. Cñci sñrñcia (cu excep{ii extreme)
reprimñ indivizii sau grupurile de indivizi care au ales sa nu
tit exploateze talentele individuale. Dimpotrivñ, ace§tia aleg
sa le permitñ celor care §i-an descoperit §i §i-au folosit talentele
lor, sa aibñ grijñ de ei.
46 OTIMPURILE VIETII III. Valoarea atitudinilor 41

$tiu ca mai ales cei care au autoritate religioasñ spun ca

„cei smeri{i vor mo§teni pñmantul“, dar unde zice ca pentru a
fi smerit trebuie sit fii sñrac. Asta e o nebunie... e o ra{iune
primitivii folositñ de 1ene§i §i de rata{i pentru a-§i justifica
lipsa voluntarñ de dezvoltare personalñ. lar in aceste grupuri
ii includ pe cei care renun{a in fa{a greutii{ilor — chiar §i in
fa{a celor mai aprige. Pe cei care se angajeazñ doar partial in
slujba unei voca{ii, a unei cauze sau a unei ocupa{ii, §i mai
ales pe cei care nu fac niciun efort pentru a ineerca sit-§i imbu-
niita{easca situa{ia. Imagina{i-vñ ca Washington nu ar fi mers
inainte pentru ca situa{ia era tulbure dincolo de Delaware.

Imagina{i-vñ ca Lincoln ar fi renun{at pentru ca se sim{ea

stanjenit ca soldat, falit ca om de afaceri, sau pentru câ fusese
invins in alegeri de cñtre contracandida{ii sai. Imagina{i-vñ
ca Kennedy ar fi decis sa no trimitñ oameni pe Lunar — pentru
a pune America pe primul loc, atat in ochii no§tri, cat §i in
oehii restului lumii. $i imagina{i-vd, dacñ pute{i, o fume fñrâ
contribu{ia acestora §i a altor oameni de valoare care au invins
piedicile prin talent, dorin{ñ arzñtoare §i determinare ne-
elintitñ de a lñsa in urmñ o lume superioarñ fa{ñ de cea pe
care o gñsisera.
48 OTIMPURILE VIEj'lI
III. Valoarea atitudinilor 49

In cazul in care nu am reu§it sa ma fac in{e1es, vreau sa se

§tie ca Dumnezeu, sau oricare altñ putere care este in spatele
existen{ei noastre, nu a vrut ca noi sa dam grey, sa ne luptñm
in vreo formñ de sñrficie, mila de sine, martiriu sau medio-
critate. Nu acesta este marele plan pentru umanitate. Omu1
este inzestrat cu toate aceste daruri necesare pentru evolu{ie,
cum ar fi imagina{ia, ideile, inspira{ia §i capacitatea intelec-
tualñ ce trebuie exploatatñ... toate acestea fiind nelimitate.
Singura limitare impusñ abi1itñ{ilor noastre este inabilitatea
de a ne reeunoa§te cu u§urin{ñ talentele noastre nelimitate. E
nevoie de efort pentru a ne da seama de eapacitñ{ile noas
n li itate uimitoare.
E nevoie de e„fort pentru a veni entuziast in legñturñ cu o
cauzñ sau o ocupa{ie. Eg nevoie de efort pentru a persevera
can re ul a e e noas re — ca r etenn — ne indeamnñ sa
renun{am. E nevoie de efort sa {ii piept la tot ceea ce se in-
tamplñ — Hi a bucu ie De asemenea e nevoie de
oeur tru a inva a sa ne iubim pe noi Inline, mai ales atun,ci
cfind suntem dureros con§tien{i de e§ecuri e, indoielile §i
iile noas re. Nu e nevoie e e or pen ru a a grey. Nu e
nevoie de nimic altceva decat de o atitudine in continua dete-
riorare in ceea ce prive§te prezentul, viitorul §i pe noi in§ine.
Ironia sor{ii face ca unul dintre pu{inele lucruri asupra ciirora
avem control total sunt atitudinile noastre, §i cu toate acestea
ne trñim via{a de parca nu ar fi aha. Prin atitudine decidem
sa citim sau nu. Prin atitudine, decidem sa ne dam si1in{a sau
sa renun{ñm. Prin a u ne ne invinu m pen ru e eeur Ie
noastre sau n i npvi ei n u ara o iv al{ii i ud nea
deter-
mina dacñ iubim sau uram, dacñ spunem adevñru sau aca
mi i acñ ac ona sau amanñ aca ava sa sau dam
i apo §i nu ai pr n n er ed u propriei o a u ni
decides — noi numai noi aea avem succes sau daca vom
 60 ANOTIMPURILE VI T*

Este absoltit incredibil faptul ca un Dumnezeu care a ereat

un univers complex §i imens ar erea §i o umanitate cñreia i-
IV
ar da dreptul de a alege intre lmplinire personale sau
distrugere.
Acest Dumnezeu ciudat, dar atot§tiutor, ne-a dat o sfera
perfectñ numitñ Pamfint, iar pe ea a a§ezat omul, care fie i-ar aduce salvarea, lie distrugerea. Cat de fascinant este faptul ca Dumnezeu a lñsat
Fluxul vine §i se retrage; soarele râsare, oferind lumina,
— neterminate! Peste rauri §i izvoare nu a construit poduri; a lñsat tablourile nepictate, cantecele necfintate, cñr{ile nescrise
iar apoi apune, lasand loc intunericului. Seceta arde ogoarele
§i spa{iul neexplorat. Pentru im linirea acestor lucruri, Dumnezeu a creat pñmantului,
omul ne§1efuit, care,
urmata deprin minteaabundenta.
o ploaie §i inima sa,
Neavea ca acitatea dep_a
zvarcolim sub
asprimea unui soare de august, iar apoi ne imbracñm ca sa ne
ferim de frigul in{epñtor a1 toiului iernii. Prosperitatea aduce
rñsp1ñ{i §i oportunitñ{i promi{ñtoare, dar climatul de afaceri
aflat in recesiune va ingreuna lucrurile. Zambetul lasa loc
lacrimii,
iubi iar bucuria triste{ii §i fericirea tragediei. Prietenii
i i i devin du§mani de moarte. Tunurile §i vñrsarea
de
sange ale razboiului sunt urmate de o pace fragila.

Chiar in acest moment, In care citi{i cartea, atitudinea a

determinat ceea ce s te{i. ntuziasmuin ensita ea, incre-
egua it aorare cu oi np a dar
di nabbdaae c r area ca
la gandul vn ui care va a§ eap a; toate acestea sunt rezul-
tatul unui singur cuvant — a. Munca lui Dum
este terminatñ, dar cea pentru a-{i crea un viitor mai bun abia incepe. Atat timp cat mai respiri, ai tot timpul din lu sa (ermini aceas â muncñ

51
62 OTIMPURILE VIETII IV. Tiparul constant §i prerizibif al schimbârii 53

Pentru fiecare dintre eei care populeazñ aceastñ sferñ alb-

albeayse ra care se nu Pamant, ncre erea este inlocuita,
odata cu trecerea timpului, de neincredere; rabdarea d une;
a§teptarea de plictiseala; iar realizñrile e deza file.

Pe mñsurâ ce roata vie{ii i§i continuii mersul necontenit,

emo{iile umane apar pie i ra a d u Ne u t m cu uimire
cum o genera{ie morala devine imoralñ, diind - otive sa
a ar§i u umii, a§a cum au facut §i striimo§ii no§tri
ae con u nc p de getne am ie
u ace ia ce
 54 MOTIMPURILE VIETII

Confruntñrile, dezamñgirile §i provocñrile vie{ii sunt tra-

tate de fiecare genera{ie de parcñ ar fi prima care trece prin
asemenea incercñri, cand, de fapt, era pre-cre§tinñ a fost
martora acelora§i situa{ii.

In via{a fiecñruia dintre noi, sin a constan a sunt sen-

timentele §i atitudinile pe care le avem fa ñ de via ñ pro-
vocare majorñ cñreia trebuie sa-i facem fa{ñ este aceea de a fi
rear orii cic uri or vie H ara a fi schi a i de ele. A face un e or con§tient §i constant e a ne imbunñtñ i pe noonsme cand suntem confrunt
PRIMAVARA
 Dupñ frñmantarea iernii urmeazñ sezonul activitñtii §i al
oportunitñ{ii numit primñvara. Este momentul de a intra in
terenurile fertile ale vie{i cu semin{e, cuno§tin{e, angajamente
§i efort sus{inut. Nu e momentul sa lenevim §i nici sa meditñm
la posibilitatea e§ecului. Nebun e ce1 ce lngñduie prirnñverii
sa treacñ §i-§i irose§te timpul gandindu-se la recolta bogatñ
de toamna trecutñ, sau la ences/ de a secera toamna trecuta,
in ciuda eforturilor nenumñrate din primñvara precedentñ.

Trñsñtura fireascñ a primñverii este aceea de a se arñta

efemerñ, de a ne imbñta §i a ne cufunda in inactivitate, gra{ie
frumuse{ii ei totale. Nu vñ ingñdui{i prea multa Scufundare
in aroma florilor proaspñt inflorite, ca sa nu vñ trezi{i ca a
trecut primñvara §i ca semin{ele vñ sunt tot in sae, neculti-
vate. Primfiverii nu ii pasa nici de cultiva{i sau trandñvi{i,
nici de insñman{a{i pu{in sau din abunden{ñ. Nu-i pasa nici
de cu1tiva{i plante folositoare sau buruieni. Primñverii, soa-
relui, pñmantului sau altor elemente ale naturii nu le pasa
dacñ ac{iona{i sau nu. Primñvara e doar anotimpul de care
trebuie sa profita{i. Nici nu va va indemna sa insñman{a{i §i
nici nu vñ va avertiza in legñtura cu pericolele ratñrii momen-
tului in care se cultivñ. Pe eel ce trude§te, primñvara nu-1 ia
prin surprindere. Dumnezeu e cel care u-a dat in{elepciunea
de a vñ pñrñsi scaunul confortabil §i de a merge pe teren in
sezonul adecvat.

59
60 ANOTIMPURILE VIE’{’II
V. Primâvara 61

Pentru so{, tats, so ie, mamñ sau om de afaceri, primñvara

vine sub forma oportunitñ{ii de a se inrola intr-un grup, sau
de a purta o conversa{ie cu cineva la momentul potrivit, de a
avea curajul sa schimbe locuin{a sau locul de munca — sau
poate chiar de a-§i schimba pñrerea despre ceva sau cineva.
Primñvara vie{ii nu se manifestñ cu o anume frecven{ñ. Nu-i
permite{i primñverii sa treacñ in timp ce voi sta{i fñrñ sa face{i
nimic, contempland severitatea trecutei ierni sau vie{i.

Prin inte1igen{a, in{elepciunea §i liberul arbitru cu care

am fost inzestra{i ca oameni, pune{i in practicñ disciplina de
' a cultiva i?t pofida staneilor, buruienilor sau a altor obstacole
pe care le intampina i. Stancile, buruienile §i spinii lumii
acesteia nu vñ pot distruge toate semin{ele dacñ ie cultiva{i
masiv §i cu chibzuin{ñ.
 62 ANOTlldPURlLE VlE'{II
V. Primâvara 63

Esen{a primñverii este impletirea dintre incredere §i efor-

turk u ane masive rimñvara es e eru proaspa op r
ouruni a i p u n printre norii in destrñmare ai iernii. Pri-
mñvara este momentul de a intra pe terenurile innegurate,
pustii, ce ne-au fost date drept o nouñ §ansñ. Cand intrñm pe
acele terenuri, vedem in ogoarele invecinate delirul florilor
naturii — margarete §i alte minuni ale naturii pe care
Dumneze•a le-a cultivat, amintindu-rie de faptul ca aceasta i§i
indep1ine§te promisiunile. De asemenea, ni se dezvñluie §i
miracolul na- turii, cñci aceea§i zñpadñ care ne determina sa
Pentru a profita aha cum se cuvine de primñvara, cura{a{i-va ne ascundem la cñldurñ a gñzduit recolta care acum se inal{ñ in
pa a uri e e bu uie ile §i stancile ce vin sub forma opi- faca ochilor no§tri. tensifica{i-va eforturile acum, fñrñ sâ vñ
nii or celor din jur, a grijilor, lndoie ii §i pesimismului. Cu plange{i, fñrñ sa vñ indoi i f a pe i i i fara a
incredere i en uziasm ca ingra§aman , ve{i infrange c mai de sine o ate severitñ{ii ierniai c i r c u n co r
diver§i daunatori §i buruieni. Nu-i ascu taxi pe cei ce rostesc voeas re are s au pla s ar garetele de frig §i
vorbe es o care ar ñviJi im- vant? Nu, nu au fñcut-o, dar au supravie{uit, ca aducere
preuna in timpul muncilor de primavara. Ei vor tan ip dup aminte, amenin{are sau ca fñgñduin{a. Oare crinii se aseund
iancgare in toa ana i in msau v sub pñmant, temandu-se de o intoarcere nea§teptatñ a iernii,
er ade la c care reeunosc primavara ea pe o sau se ab{in sa nu ereasca de teama gandacilor §i a
oportunitate de a munci §i a lñsa enevia pen ru un a ano buruienilor verii? Oare margaretele §i crinii ogoarelor naturii
i§i gñsesc scuze, mint sau amanñ? Au supravie{uit cñci an
suportat circumstan{ele, au ignorat obstacolele pe care le
reprezentau pietrele §i pñmantul intñrit §i la fel trebuie sa pro-
ceda{i §i voi dacñ vre{i sa inflori{i in via{ñ. Ace1a§i Dumnezeu
care ap diiruit via{ñ i scop §i o ortunitñ{i prielnice recoltelor
“naturii vñ acordñ ace1ea§i binecuvantñri. Oare sunte{i mai
pu in decat un crin sau o margaretñ? One ei au creier sau
capacitatea de a erea viziuni? Oare stau de vorba unii cu al{ii
ent u a par a d
64 MOTIMPURILE ViE'|'II
V. Primâ0ara 65
Primavara nu spune decat — „Aici sunt!“ Primñvara trimite
via{ñ §i cñldurñ. Ne trimite necontenit vestitori ai venirii sale
- veveri{e, randunici §i fructe pe eampii pentru cei ale cñror
cñmâri sunt goale. Ea Ie trimite un zambet tuturor celor care
reae{ioneazñ la venirea sa §i o lacrima celor care stau cu
mainile In san §i se strñduie doar pe jumñtate. Unii nu vor
depune prea multe eforturi — destul insa cat sa inventeze scuze
pentru rezultatele slabe din toamnñ. Altii vor pescui, se vor
gCaldura, soarele i solurile ferti imav.erii sunt doar
uca, vor dormi sau se vor desfata printre florile sñlbatice.
parte a foem ueu itei; cata za orul care produce e u au
vo lanta nebune te, sau rea in a, ne an u-§i Wgazul
de a face aceasta activitate la nivelul la care le-o permit ca- ma este efortul uman intens,pi , j1 OCM}SJ

pacitñ{ile sau inte1igen{a lor. Unii vor avea incredere numai aici sea§ e pro e aa unde umane, ni s-a dñrui i eru
ar itru — dre tul de le e: dre tul de a folosi sau nu disci-
in Dumnezeul care a fñcut sa infloreascñ florile salbatice, plina; de a ac{iona curajos sau de a ne ascun
uitand avertismentul ca „nu existñ credin{ii fñrñ muncii“. e cuprin§i
rie ni se an I sau de a da rñspunsuri automate. Cand
efortu reptul de a ale e, eel mai adesea pre er odihna
mo erasau o scuzñ solidñ. Uneori preferñm sa nu
parasim confortul caminului, sa petrecem timp langñ un izvor
sa are in oc sa stem pe ogor §i sa muncim, § iin ca in
ligen a care ne inga uie sa ne acem rea a cu st {u raspun-
H ne va prmite sa trân ñvim, sau ne va oferi o scuza a,
sau va putea da vina pe circumstance. Mai presus be,
in igen ei umane §i libertatea de a e care il inso-
este nu e o binecuvantare, ci un blestem ermi o sa
ne amâgim sau saim pe not tn me
culmea ignoran
66 ANOTIMPURILE VtET* V. Primâuara 67

Alege{i ac{iunea, nu odihna. Alege{i adevñrul, nu i

purer ed g es a{z a m b i { i , nuva lnecyreun ara os ea, nu animo i a ilee

Mare parte dintre eforturile §i oportun‘ rimñverii

consta in a ancimea §i gra ure in{ei noastre. Via{a nu o era
itudini ea lantarea semin{e1or va asigura-
te or. Avem insa la lndemana experientele altora pentru a ne
inspira. Furt' e v’ ii ar utea anu a eforturileresñrate
nc uror un a i o Dar aca nu ve{i face niciun r
peln,pute{i fdiai eu I casigu nca nutv i
avea parte de niciun rezultat la toamna.
 68 MOTIMPI.JRILE VIET** V. Primâoara 69

Promisiunea primñverii este ca d noi vom eultiva, vom

§i culege. De sade ti minciu, minciuni vei culege; de sade§ti
lacomie, ver culege saracie; sade§te lene, iar cñmara i i va goala;

Actul de a irishman a in tim u1 rimñverii necesitñ supor-

area durerii e care o esu une d se lina uman iar lipsa
b u n ñnv oa m e e a proceda astfel asigurñ ca in toamna"ce vine
vo ex eri en a re ea ai o nda re or—diferen{a
ldiu e eamdis i cantare e ame ar reetelo
ce r
ca
e. re ut°e sa p antñm in timpul p averii vie n a e1
vom ce{r§i de
aioto
a nna

Un cuib de semin{e de porumb roduce porumb. O sñ

de in ñialñ, fricñ saure, plasate in minte, vor produce rezultate inrudi

Credin{a ne ofera o lege imuabilii, decretatâ de ceruri, care Kumar raspla{ile sufi diferite.
face ca fiecare efort uman disciplinat sa lie urmat de o rñsplatñ
' mult mai mare... pentru fiecare plantñ sñditñ §i pentru orice
buruianñ smulsñ... pentru fiecare idee buna pe care i-o oferi
" altuia, multe {i se vor intoarce... pentru fiecare act de credin{ñ
fñ{i§ñ, se va intoarce o multitudine de recompense... pentru
fiecare gest de iubire, {i se va oferi o via{ñ de iubire... pentru
fiecare gest de incurajare, pentru un mñnunehi din eforturile
sincere risipite in timpul primñverii, o orii de odihna bine
meritatâ in timpul toamnei... pentru fiecare act de rñbdare §i
intelegere acordata unui semen, vei primi rñbdare din partea
cuiva in momentul in care faptele sale eauzeaza dezamagire.
70 ANOTIMPURILE VIE’}’1I
V. Primâuara 71

venirea primñverii este un moment dificil.

Poate din ricina ne li en ei sau inactivitñ{ii din anotimpurile
ce-au trecut sau oate entru ea avem stomacurile
rele goale. Nevoia noastrñ de bani sau de hranñ nu se va
manifesta a re... ci acum. Vocile celor pe care
ii iubim rñsunñ pline de nevoile provocate de lipsa noastrñ de
efort sau de rezultate, iar ochii lor se feresc sa we priveascñ
direct, pentru ca noi sa nu detectñm ru§inea §i dezamñgirea
ce se reflectñ in ei.

In aceste circumstance tindem sa uitñm ca anotimpurile nici nu i§i vor ac

Fiecare zi ne este datñ ca o nouñ primñvarñ. Gandurile,
cu stomacuri goale, hambare neumplute §i ree puternice
faptele, visele §i eforturile de astñzi vor oferi recolta de maine.
tot trebuie sa intre pe ogoare in ‹ inua eu neg ijenta, inseaiii
A neglija o ortunitatea ce ni se dñruie§te act, inseamnñ a ne
or aetuale.
tarzia uii{oru/ mai bun. Nu folos i ziua de azi pentru a
retrai mental ziua de ieri sau pentru a a tepta venirea zilei de
maine, cñci maine, in momentul in care _vine, se va numi tot
astazi. Nu va exista_ o zi mai bunk, o oportunitate mai
beneficñ, o primavara mai rielnicñ, un moment mai potrivit
pentru a ince e decñt momentul prezent. Ex loata i clipa aha
cum vi se fiferñ §i modela{i-o astfel incat sa vñ ofere un viitor
mai bun. Amanarea de azi va aduce maine re ete.
2K MOTIMPURILE VIETII V. Priinâvara 73

In cele din urmñ, fi{i destul de in{elep{i pentru a recunoa§te

strñlucirile primñverilor vie{ii care se manifestñ in fiecare zi:
oportunitatea de a aseulta cuvintele celor mai in{elep{i decat
noi; oportunitatea de a {ine un copil In brake; oportunitatea
de a face o plimbare pe plaja cu eel pe care il iube§ti; opor-
tunitatea de a te bucura de o carte buna; oportunitatea de a
lñuda pe cineva, deli ai putea sa-1 critici doar din obi§nuin{ñ;
oportunitatea de a privi pñsñrile cfintñtoare sau florile, sau
un f1utura§ care i§i duce la indeplinire miracolul sñu micu{.
Prinde oportunitatea rarñ de nu face nimic sau de a face ceva
pentru a te schimba; fñ un efort sa inchizi televizorul §i im-
brñ{i§eazñ oportunitatea de a avea dialoguri cu familia —
sau chiar de a vñ bucura de tñcere impreunñ. Oportunitñ{ile ne
inconjoarñ pe noi to{i, apñrand sau disparfind la fel de rapid,
lñsand in urmñ amintiri plñcute celor care au reac{ionat la
apari{ia lor sau regrete celor care au fost prea ocupa{i pentru
a se deranja sa o faca.

Via{a este un etern inceput, o eternñ oportunitate, o prima-

vara necontenita. Trebuie sa privim din nou v1a{a aha cum o
fñceam cand eram copii, permit and fascina{iei §i curiozitñ{ii
sa ne impingñ sa mai privim inca o datñ, in loc sa luñm totul
de-a gata. Norocul, fericirea §i 1ini§tea sufleteascñ ii a§teaptñ
pe cei care inva{ñ sa caute iniraculosul din spatele obi§nuitu1ui.
Amestecul unic de soare, pñmant §i semin{e din primñvara
anotimpurilor vor oferi rezultate miraculoase §i previzibile
pentru eei care inva{ñ sa profite total de primñvarii.
VARA
 VI

Succesul in via{ñ nu este o chestiune facila a cum nu

este u or en ru seminte sa strñpun ñ pñmantul In cñutarea
de lumina §i de elemente nutritive, purtate de vantul care le
va o en sanatate. rogresu , su orice formñ, sau fericirea §i
succesul, in orice orma, necesitñ e ort constant, caci exista
obsta ra e pe cei slabi sau pe cei nevre
nici. Dupñ ce depñ§im un obstaco , va veni a tu care sa ii ia
locul. Via{a este astfel conceputñ incat e o poveste a ob{inerii
de rezultate tn pofida adversitñ{ilor, §i nu in absen{a lor, caci
nu poate exista nicio realizare fñrñ obstacole
problemele §i rovocñrile vie{ii pentru circumstan{ele in care
a af1a{i. Oare semin{ eye plang din pricina bolovanilor peste
care, prin care §i de sub care trebuie sa creasca? Oare ar mai
exista via{ñ dacñ toatñ lumea ar renun{a ln momentul in care
inta1ne§te o dificultate? Atrac{ia sa cedezi e mare — provocand
deza a r , descurajare salt isperare/ Intotdeauna vor e
motive care te vor im in e sa renun i. Vor exista mereu motive
sa te plangi, dar dacñ vei incepe sa te plangi, vei ceda atrac{iei
e a renun{a. Numai buruienile §i gandacii cresc neingriji{i.
e n xisten{a lor se by
eaza ea a azitl e rt'ur c ha!niE

79
80 MOTIMPURILE VIE'}'II
Vara vie{ii este un interval in care trebuie sa ingrije§ti. Este
un moment in care eforturile trebuie sa se indrepte inspre a te
pñzi de gandacii activi §i de buruienile cotropitoare. Primñvara
este anotimpul de creare a lucrurilor de valoare, iar acestea
au nevoie de vara pentru a create qi a cñpñta puterea de care
au nevoie pentru a da rezultate benefice in vara urmñtoare.
Sfar§itul primñverii nu trebuie sa insemne finalul tuturor
eforturilor umane — un tip de efort s-a incheiat, dar trebuie
sa inceapñ altul. Cfind inceteaza eforturile, cand se
instaleazñ
spectrul inne at j Al,creiterea lasa locul
stagnñrii
@l decñderii. Buruienile Ql gandacii vie{ii exista pentru a testa
VOIR a umanñ de a mer e inainte §i vrednicia O m ue 1rua i d
r
reco pense e imbel§uga e ale vie lI.
VI. Vara 81
Ineearca sa ince elegi §i sa devii con§tient de faptul
ca ceea ce e bun va fi atacat. SU in firea lucrurilor sa ii impartñ
pe oameni ln vredniei Hi nevrednici. Menirea buruienilor vie{ii
este aceea de a transforma credin a in indoialñ, increderea in
suspiciune, rñbdarea in nerñbdare, eforturile in amanare,
ingrijorare §i infran ere finalñ. Nu pierde{i timp pre ins
cer u-va c natura. Buruienile, gandacii, stanci e §i furtu-
file vie{ii vor rade de tfi i cei care c tim angan
de nedre tatea lor. Nedreptatea existñ, dar este adresata celor
care vor sa primeascñ fñrñ sa dea nimic in schimb, care cautñ
recompensele vie{ii fñrñ a plñti pre{u1 aferent, care presupune
sa lup{i impotriva obstacolelor prin activitate sus{inuta §i
hotñrare. Nu pierde timpul gonind pñsñrile care ciugulesc
semin{ele etc iT e-ai p antat, sau gandacii care incearcñ sa
evoreze reco a vii oare. Pentru cei care fac eforturi mari
a planta, ingriji, proteja §i de a pastra in buna stare ceea ce
semñnat, nu existñ andaci, destule pasñri sau a
de obstacole care sa di ñ toate eforturi rimavern card
a trecut.
Inva{ñ sa accep{i existen{a perpetuñ a negativismului §i
inva{ñ, de asemenea, faptul ca acesta conduce mereu la efort
constant, inso{it de credin{a §i atitudine mai puternice. SU
scris ca de vei semñna vei i cule dar numai cand combini
orturile de a semñna cu efortul mental de crede si cu efortul
de a oferi aten{ie constanta lucrurilor de valoare. Zambe§te
in fara obstacolelor §i fñ neintarziat ceva pentru a Elimina.
Fii pregñtit pentru greutñ entru ea si ur vor a area.
M ume te entru ca i-au a ñrut in cale, pentru ca spiritul
nan inflore§te sub adversitñ{i — deoarece caracterul uman
i se formeazñ in absen{a lor, ci ca reac(ie la ele.
82 OTIMPURILE VIE'}'II VI. Vara 63

Amandoi — §i autorul acestei caror, dar §i tu, cititorule —

traim 1ntr-o lume a cauzei §i efectului. Recolta, via{a noastra
a§a cum alegem sa o traim, este rezultatul semin elor lantate
n r o perioa a anter oara. Unele semin{e le-am plantat noi
inline, prin obiceiuri de neienfran rafos uan
a e
pentru not de arin i rofesori alte ersoane bine inten-
{ionate, dar nepricepute, care ne-au transmis obiceiurile lor
na oare In o ice caz, atitudinile noastre actuale rea
inc a a Liu stilul de via a i ers ec iva asu ra ro-
opurriului vii se n c cut e - iar pen u sc a
circumstantele trebuie sa chimbñ a, e
o in§ine Trebuie sa ne schimbam erabiceiuri tud n le
p nii e i a esea ch ar p ofesia 1ocuin{a sau chiar prietenii,
two u ad um ee
Toate lucrurile, chiar §i adversitii ile, au scopul for bine
deficit.
84 OTIMPURILE VIE'{'II VI. Vara 85

Un om viziteaza magazinul unui grñdinar §i, fñrñ sa se

gandeascñ sau chiar sa intrebe, alege o plantñ pe care o con-
siderñ atrñgñtoare, o cumpñrñ §i o planteazñ in curtea casei
sale. Dupñ cateva luni, deseopera faptul ca planta a crescut,
s-a maturizat §i ca a inflorit: e o foarte frumoasñ buganvilia,
numai ca e1 este alergic la aceasta. Ar fi o prostie sa-§i doreascñ
acum ca planta sa fie un trandafir sau o lalea. Circumstan{ele
nu se vor schimba doar pentru ca lui nu 1i place rezultatul... el
insu§i fiind motivul pentru care acum ii curg ochii §i nasul.
Aha se intaniplñ §i cu persoana care trñie§te in mediocritate
— nici mñcar nu conteazñ dacñ semin{ele care au creat acest
rezultat au fost plantate de el insult sau de altcineva. E o
prostie sa li acuze pe al{ii, sa se auto-compñtimeascñ sau sa
gñseascñ scuze. Numai un atac eficient, voluntar §i de amploare
asupra cauzelor conteazñ. Indrepta{i-vñ tn aceastâ direc{ie
gandurile, conversa{i a §i intreaga aten{ie dacñ dori{i sa
modifica{i eircumstan{ele. Concenfra{i o mare parte din orele
libere asupr aevo1u{iei persona e, cand ai u1 c nd
mai mult §i investind mai mult. nves i i va ti ul n oiecte
A m e re investi{i-va gandurile intr-un sco itoriu;
investi{i-vñ talen u in r-o pro esie care sa ‘te; inves-
i i-vñ a ec iunea in ceva care sa merite; §in ce e din u
rezerva{i-va eel mai mare respect pentru v“eoarec
aceas a imagine... ceea ce Koi inqiuâ crede{i ca sunteti... vñ
determinñ calitatea vie{ii.
 VI. Vara 87
86 MOTIMPURILE VIEJH

Nu te indoi de tine cñci acolo unde domne§te indoiala, nu

poate locui increderea, Nu te neglija, cñci neglijen{a atrage pierdere. Nu
regre anrecutu cci investe§te timpul cu in{elepciune pentru a pregñti

Sâ fim sinceri... $i oamenii §i evenimentele vor contiriua sa

vñ rñneascñ §i sa vñ dezamñgeascñ. Printre oameni se vor numñra §i cei pe care ii iubim cel mai mult, dar §i cei pe care ii eunoa§teti eel mai pu{i
§i nici cu rñu — este retragerea din societate, dar §i atunci te

vei dezamñgi e tine insult, iarñrerea ta des re ceea ce se

intampla tot te va bantui gi te va urmñri.tiind acestea existñ
o sinra sole care te va sus{ine atunci candoameniii
eVenimentele te vor rñni — iar aceea _es ce ti enorm
deul lazvoltarea taerson. Din moment ce nu po{i
controla vremea, traficul, pe cei pe care ii iube§ti, vecinii sau
e §e tau, atunci trebuie st inve i sa te controlezi pe tine
insuti... ce1 a cñrui reac{ie fa{ñ de dificult;i{ile vie{ii conteazñ
cu adevñrat.
TOAMNA
 VII

eyei pl ce ri â d r ace vara dar

pre nd â. Aha câ imi place cel mai mult toamna, deoarece
frunzele sunt pu{in galbene, culorile sunt mai dulci qi mai
bogate, §i mai e qi o notâ de triste(e care i se asociazâ...
fiogñ{iz/e
nice de a puter-
nzcza verii, ci idoeninte ei ne e r t . Cunoa§te
itele Hi satis[ac{ia uie{ii.

Lin Yutang

Toamna este §i un moment de bucurie, dari unul de

investigare a con§tiin{ei. Pentru cei care au semanat cu dar- nicie

acilor Fig ilo mii ln tim u1 verii toamna poate

aduce ras i care sa lerovoace numai bucurie. Pentru cei
care numai asrivtt venirealecarearimaverii, care nu
au profitat catusi dein de trecerea ei efemera toamna poate fi un a

93
94 ANOTIMPURILE VIE'{'II
VII. Toamna 95

In toamnñ ne dam seama cat de scurtñ sau de lungñ va fi

iarna. Toamna ne va da rñspunsul la intrebarea daca am
fiicut intr-adevñr ceea ce trebuia sa facem, sau daca ne-am
amâgit cu anestezicul temporar al conversa{iei §i
Un cont bancar go1 este semnalul unui efort ineficient din
prefñcñtoriei... al amñgirii ca am muneit cand de fapt nu am
fñcut-o. trecut. Este semnalul unei o ortunitñ i neex loatate. E t
semnalul amanñrilor nenumñrate @1 a1 trandñviei. L ea
uni e su ui este implacabila. Se aplica Ql fermierului omului
Solul §i venirea toamnei ocupñ impreunñ scaunul judecñ{ii
afaceri. Legea se aplica §i oa
enzlori lucrur lorege rezista de la erearea lumii §i tot de atata timp
ce reprezinta adevñrul final at eforturilor umane. Verdictul
sñu final este incontestabil, cñci dovezile trudei, grijii §i ale ie-a{i ignorat. Legea este simplñ §’
rñbdñrii sunt incontestabile... fie ca recoltele sunt imbe1§ugate,
fie ca nu, iar dacñ nu sunt, nu avem altceva de fñcut decat sa
ne uitñm la mâinile celor care au fost insñrcina{i cu respon-
sabilitate in primñvara trecutñ. Scuzele referitoare la solul „Ce ver semâna, aceea vei §i culege.“
neproductiv, la semin{ele neroditoare i la vremea neprie
nica i mai bine sa rñmanñ nerostite, cñci agricultorul a fost
eel
ecadrse a apa a u1; tot el a ales semin{ele; numai el eds e In toate domeniile existente).umane, ii con ien ca to ceea
responsabil de recolte, nicidecum circumstan{ele. ce oferi lum i, vei §i primi.. Este modul naturii de „a regla
N’ conturile“ .ar andurile n ie de ena e u a e e,
mimicnu es e mai minuna deca“t o reco a imbe1¿ ugatñ §i stzlul de via{a §i atitudinile umane. Minciunile vor atrage
n’i grozi or eca un cam s er in toamna. mineiuni. Llaca vei ale e calea cea mai u nara i vei sacrifica
de fapt calitatea, te va costa rofituri mai mici fli nop{i
Aha se intamplñ in cazul celor care primesc responsa- nedormite. Toate eforturile, fie servicii, marketing,
bilitatea de a semana recoltele campului, §i tot aha cu cei recrutare
sau produse, trebuie sâ aduca beneficii celor care sunt im-
care sunt insñrcina{i cu succesul in lumea afacerilor §i a plica{i, sau eforturile nu vor rezista testului final, a1
muncii. Un rezultat neproductiv §i slab in anotimpul
timpului.
rezervat pentru recoltare face recunoa§terea propriilor
e§ecuri trecute atat dificilñ, cat §i necesara.
96 MOTIMPURILE VIE{H
VII. Toamna 97
Dacñ vei planta porumb, grau, orz sau pepeni, tot asta vei
§i culege, cñci fiecare dñ na§tere la tipul sâu de rod. Nu po{i
cultiva ceva §i sa te a§tep{i sa culegi altceva doar pentru ca
{i-ai schimbat pñrerea in toiul verii.

Oamenii inclinñ sa considere câ §i cei care au succes au fost,

la un moment dat in trecut, fie noroco§i, fie necinsti ara indoialñ ca §i cel care conduce o ma§inñ luxoasñ inspre re§edin{a grandioasa de pe e
O primñvarñ in care cei care acum il condamnñ au stat §i au ras e el, sau poate au escuit sau au ovestit istorioare. Cei care nu au nimic

Cei care i1 condamnâ e omullin de succes entru ca are

avere, considerñnd ca a fost necinstit nu au habar de pre{ul
peentru
careacest succes.
acesta Nu pot vedea nici ezamñgirzle, nici speran ele risipite, n
l-a plñtit

pot in{e1ege riscurile pe care le presu un strangerea §i inves- tirea capitalului

implica{iile legale, o te1 , provocñrile activitñ{ii prestate,

regulile impuse de guvern, nici nu p oera roblemeleami-
liale care par sâ inso easea automat cautarea succesului. Cei
care condamnñ vñd i dis re uiesc rezultatul, ne tiind costurile
§i cauza care au dus la succes.tata tim
vor privi cu dispret pe cei plini de succes... vor continua sa rñFasca in aceea§i stare in care su
 98 ANOTIMPURILE VIETII
VII. Toamna 99

Toamna, fie ne bucurñm, fie ne câutâm scuze. Toji cei care

nu au profitat pe deplin de primñvarñ, care nu §i-au pñzit
lndeajuns recoltele de cñldura verii, nu au motive intemeiate...
ci numai scuze, iar acestea sunt incercñri de a arunca vina pe
circumstance §i nu pe noi in§ine.

Diferen{a dintre un a artament amñrat e deal

este ca aceea dintre eforturile medii din rimavara i cele sus- lantii... ca
s(inute.atura promite ca o sñman{ñ va produce o
vom primi mci mult decat ceea ce plantñm. Aviind cu to{ii acest
ucru in minte, uitñm ca pentru a culege mufte plante trebuie sa §i sa inn muft. Pentru a avea succes in toamna vie ii trebuie sa depui eforturi m
or sa nu ie su iciente, mai ales dacñ nu le etreci in campuneori, pentru a ne ameliora rezultatele, tre uie sit recunoa§tem dureros faptul ca actu
IARNA
 VIII

Iarna, ca §i primñvara, este anotimpul care i§i poate face

apari{ia efemera in timpul oricârui alt anotimp, pentru a re-
aminti tuturor puterea sa supremñ. In toiul verii, pe cand ne
ingrijim atent recoltele, iarna poate cobori asupra noastrñ
pentru a ne priva de roadele propriilor eforturi. Iarna i§i poate
face apari{ia amenin{ñtor in timpul anotimpului oportuni-
ta{ilor — primñvara — iar dacñ nu reac{ionñm rapid pentru a-i
anula poten{ia1ul efect devastator, sezonul oportunitñtilor ne
va fi rñpit de cñtre una dintre furtunile vie{ii, lñsandu-ne sa
mai a§teptñm un an. Iarna poate apñrea prematur In timpul
anotimpului eulesului, toamna — pe cand suntem gata sa
recoltam roadele eforturilor noastre sus{inute — §i ne poate
lasa cu recolte sau rezultate fñrñ nicio valoare.

Prima lec{ie a vie ii este aceea ca iarna va veni mereu; nu

numai iarna cea geroasa he @ñ §i vantoasñ, dar §i iernile
a e is erar i, eza a r i, srninoa
u ti i r a g ee i
Iarna e cand rugaciunile noas re raman fara raspuns sau cand
faptele copiilor no§tri ripe lasa farñ arna e cfind mersul
economiei nu ne e favorabil sau cand rceditorii n hñ u esc.
Este iarnñ cand ne amenin{ñ co ia au can un rid
pr e noi. arnavine icand atat este
ce1 ee cultivñ ogorul, cat §i peste ce1 ce face ceri au in
vie{ile noastre p

105
HH O7IMPURILE VIETII
VIII. Iarna 107

Celer pregñti{i, care au sadit primavara, §i-au ingrijit recoltele cu atentie

Venirea iernii ne gase§te impar{i{i in doua categorii:grey

sñ i iay.
 108 OTIMPURILE VIETII VIII. Iarna 109

Momentul in care sim{im pe pielea noastrñ ororile iernii

pentru care suntem nepregñti{i este primñvara. Haide sa ne
zugriivim in minte vanturile in{epatoare, campurile spulberate
de viscol §i copacii inghe{a{i. Haide sa ne imaginñm cu ochiul
min{ii plansul unui copil infometat §i dezamagirea din ochii
celor pe care ii iubim. Haide sa ne imaginñm emotional
cñutarea disperata de scuze, scuzele pe care le oferim pentru
justificarea gre§eli1or noastre din trecut §i friea ce se insta-
leaza cand auzim us ciocanit in u§a, sau venirea po§ta§ului.
Anticiparea mentalñ a acestor scene poate provoca §ocu1 care
sa ne determine sa facem eforturi disperate §i sus{inute pri-
mâvara, eforturi care pot impiedica apari{ia pe lume a acestor
O altñ lege fundamentale a vie{ii n une f e sa viziuni inspñimantñtoare ale imagina{iei.
era e esa
De-a lungul anotimpurilor anului, iarna ne poate atinge
Celor pregñti{i pentru sosirea iernii le este unor sa o folo- vie{ile in multe feluri mñrunte... punandu-ne la incercare,
seascñ a§a cum folosesc §i primñvara... profitand de ea. oferindu-ne drept avertisment subtil situa{ia disperata a
celor care au via{a guvernata de iarnñ. Iarna poate fi o
Celorne e t sosirea iernii provoacñ regrete §i triste{e. oportunitate pierdutñ sau pierderea dragostei. Dacñ un prieten
FiinWcii nu am avut voin{a necesara sa plñtim pre{ul durerii de incredere te dezamñge§te, sau dacñ un concurent al tau
provocate dedisei nñ, i1 plñtim pe eel mult mai chinuitor, a1 ob{ine o afacere, pentru tine e iarnñ. Dacñ cineva pe care il
regre oven e §i 1an{urile disci linei ar putea parea mi- indrñge§ti te biciu- ie§te cu vorbe reci §i grele, pentru tine e
nuscu e pe langñ greutñ{ile nemñsurate i constrangerile iarnñ, §i tot iarnñ e §i dacii in loc sa prime§ti sfaturi
e regre egre este o cñma figoalñ §i o bucñtñrie pre{ioase de la cineva de incre- dere te alegi cu pesimism §i
pustie in momentul in care pana la urm area toamnñ mai e cinism.
exact un an. C a venirea primñverii, efo u
depuse cu stor acul neostoit §ipea. e ru ei
re gati{i, ar a e ot un fel de r av a, dar en ru
cere-
_gñti{i, iarna nu aduce decat oaza i nesiguran{a. Dragostea
§i armonia laser locul aeuza{ii1or i maniei.
110 MOTIMPURILE VIETII
Provocarea principala pe care o au de lnfruntat cei aca-
para{i de iarnñ este de a nu ii permite acesteia st afecteze
veni-
venirea primaverii, §i nici abilitatea lor de a recunoa§te
rea sa. Foarte important in viata este sa ramiinem componenta
a so1u{iei, in loc sa devenim parte integranta a problemei.
VIII. Iarna 111
Dacñ nu ai parte de dragoste, dacñ nu ai serviciu sau bani,
e iarnñ pentru tine, iar venirea sa a fost provocatñ de faptul
ca la un moment dat ai ratat venirea unei primaveri. Neglijen{a
este eostisitoare, iar iarna nu e decat o circumstan{ñ — un
e[ect provocat de o cazul anterioarâ. Dacñ vei sta sa diseci cat
de apñsatoare este aceastñ iarnâ pentru tine nu vei reu§i decat
ca ea sa fie §i mai greu de suportat. Ana1izeazñ-{i mintea §i
sufletul pentru a descoperi cauza realñ ce zace numai tn tine.
Adversitatea nu constñ, de obicei, in cineva sau ceva din ex-
teriorul nostru. A da vina pe circumstan{ele externe pentru
instalarea iernii este numai o scuza convenabilii pentru nega-
rea responsabi1itñ{ii. Este o tendin{ñ fireascñ a fiin{ei umane:
sa dea vina pentru iarnñ pe altcineva, motiv pentru care
majoritatea oamenilor culeg rezultatele mediocritñ{ii care
inso{esc un asemenea comportament.
Pentru ca lucrurile sau circumstan{ele sa se schimbe,
trebuie sa se modifice atitudinile, opiniile sau obiceiurile
noastre. A vorbi despre cum ar trebui sit lie lucrurile... despre
motivul pentru care siiua{ia este nedreaptñ... rñmane doar
vorbñrie. In astfel de eonversa{ii sterpe se angajeazñ, pe timpul
iernii, lene§ii §i la§ii, cñci ele produc un soi de euforie care
amor{e§te sim{urile §i face imposibila perceperea corectâ a
realitñ{ii. Aceea§i euforie o oferñ §i televizorul celor carora il
folosesc drept o evadare din via{a lor cotidianñ. A1{ii o gñsesc
in droguri sau alcool, folosite de cei care cautñ solu{ii externe.
Sa n barfa inu i ñ pri care ce care e a enea in ea
cred ca disecand slñbiciunile altora vor putea uita de ale 1or;
112 ANOTIMPURILE VIETII
VIII. Iarna 113
ne in{elegem §i cu oamenii iinper[ecfi, cñci §i un prost se poate
1n{elege de minune cu un omper/eci. Este momentul sa devenim
destul de in{elep{i pentru a §ti ce sa spunem — ca §i de a §ti ce
sâ trecem cu uederea §i sa pâstrâm pentru noi tn§ine. In{elep-
eiunea care vine odatñ cu folosirea profitabilñ a anotimpului
Fie ca iarna sa vii gñseasca planificand pentru primiivara
iernii ne inva{ñ ca evo1u{ia e doar revolutie cu un ritm mai
ce va veni, nu contemp and erorile i omisiunile anu ui ce a trecut. Fie ca iarna sa vñ gñseascñ ferici i st plini de bucurie... capabili sa ncuraja{i p
pu{in alert §i ca schimbñrile treptate sunt ordinea universului.
i in privinJa trecutului, nu cu prin§i de remu§cñri; §i, in cele din urmñ recunoseñtori entru cei rea iza pentru adversitñ{ile §i nesiguran{ele vie{i
Numai atributele umane valoroase precum cinstea, onesti-
tatea, loialitate §i dragostea de Dumnezeu trebuie sa rñmanñ
constante §i neschimbate. Iarna este anotimpul in care sa ne
arñtñm gratitudinea pentru realizñrile noastre sau pentru ca
am reu§it sa suportñm lipsa acestora.

Iarna este anotimpul analizei, a1 medita iei §i al intro-

spec{iei. Este momentul de a ne reeva u copul §i proce ura
— de a ne redescoperi §i reformula (elul. Este momentul de a
descoperi metode noi pentru rezolvarea unor dileme vechi, de
a concepe planuri noi pentru a-i ajuta pe al{ii, mai neferici{i
decat noi. Este momentul in care ne putem in{e1ege §i controla
mania, emo{ia umanñ care ne determinñ sa judecñm fñrñ sa
analizñm dovezile. Este momentul sa ne dam seama catñ
dreptate am avut §i sa ne depñ§im tendin{a de a raspñndi acuze
fiira o analizâ prealabilñ, pentru ca aceasta este culmea
ignoran{ei. Este momentul sa finn sinceri cu not in§ine, despre
noi inline, cand chemarea este mai degrabñ aceea de a ne
amñgi. Este momentul de a ne dezvolta abi1itñ{i care sa ne
permitñ sa
 114 OTIMPURILE V1E'}'II
VIII. Iarna 115

Anotimpul inactivitñ{ii fiziee — iarna — este momentul in

care putem imboga{i cñmara cuno§tin{elor noastre prin
educa{ie nelntreruptñ, care, de fapt, nu inseamnñ sa invñ{âm
lucruri pe care nu ie Otim, ci sa invñ{ñm sit ne comportñm aha
cum nu o facem acum. Faptele §i lucrurile vie{ii sunt automat
invñ{ate de fiecare dintre noi cand suntem inspira{i de entu-
ziasmul a§teptñri1or inalte §i de increderea in propriile abi-
1itñ{i.

Odatñ cu iarna vine §i oportunitatea de a ne indeplini

promi- siunile nerespectate §i de a raspunde la scrisorile
pe care le-am ignorat. Este momentul in care ii putem incuraja
pe cei tineri, care, din pricina lipsei lor de experien{ñ, trñiesc in
nesiguran{ñ... $i pentru a-i incuraja pe cei varstnici, care, gra-
y {ie experientei lor, ne pot spune multe lucruri care sa ne ajute
in viitor. Nu 1ñsa{i sa treacñ nicio iarnâ fârñ a investi mult
timp in incurajarea, educarea §i sus{inerea semenilor vo§tri.
Astfel, rñsplata pe care o ve{i primi va fi o incredere creseuta
in voi in§ivñ; invñ{ñtorul este intotdeauna eel mai important
receptacul a1 1ec{iilor pe care incearcñ sa le ofere altora. Iarna
va sur rinda an indu va in ai la al cineva oferindu-i apre-
ciere, dragoste, amabilitate... Ji mai ales, fie ca iarna sa vñ
agma ea ca a ai ult, deli vanturile sufla reci, iar zapada
‘acoperñ pñmantul care in curand va da din nou via ñ
 IX

Cineva a spus odatñ — „Nu vñ ruga{i pentru ca lucrurile sa

ie mai u§oare, ci ru entru mai multe obstacole §i mai
mu te provocâri, pentru ca acestea mo e ea a ca acterul §i
voin{a omului de a invinge,“ A roa e fiecare poveste e succe
pe care am auzit-o a inceput deoarece persoana respeetivñ
ajunsese, menta §i inanciar, In cea mai dificilñ situa{ie pe
care o avusese vreodatñ. In aceste condi{ii, oamenii devin
su icien e sa ui pen ru a mai cñuta inlñuntru or §i a scoa
uminñ talente nor, a itñ{i, dorin{e §i mai ales hotârare —
condi{iile sine qua non necesare oricui vrea sa i
situa{ia in bine e ince sa se imbe a unei cand
omul are de infruntat dificu1tñ{i, iar situa{ia exterioarñ se
mo iea gra i nterioare. Am descoperit
câ „lucrurile nu se schimbñ niciodatñ de la sine. Aceasta se
petrece atunci cand un om, destul de sñtul de eiim stau eir-
de orn c p e te n re oxa
o ui pen ru rep a e §i striga cat i {in puterile — „M-am
u a e u ilin a nfran ere i o erez aceasta
stunaie.“ cA unc t mpiul oarta ics an e
euor an ea a
ion a ni e e u gen ñ i se pun de a si e de rejur i
,ago f ai bi e sa ne da par e c c nu utem pune
stavilñ acestui spirit hotñrat. n ne e ieire masele
sioca eni se i a a§teaptñ a §i ci cu stan{ele sa se
schi be vinova indu i e a1 ii sau circumstan{ele pentru,
progresul lor ab. c epta e ecu de arca ar s a in na ur
sha ana se c de in balta infrfingerii sau auto-compatimirii.

117
 118 ANOTIMPURILE VIETII
IX. In[rângerea - cel mai prielnic inceput 119

nebune te ararea, mu1{ume§te-i lui Dumnezeu pentru limitarile §i e ecurilerezente, dacñ a a stau lucrurile, caci acum ocuse nasc toate ove tile de succes.

Dar... via{a continuñ... de§i poate acum vñ considera{i

1nfrfin{i. Lumea merge inainte §i evenimentele se vor derula
cu o regularitate prestabilitñ. Pie câ acum gusta{i din cupa
e§ecu1ui sau a succesului, este o condi{ie temporarâ. Ve{i ie5i
din exec tot atat de firesc pe cat a{i intrat. Condi{ia ta — ru§inea
§i infrangerea — este trñitñ de alte cateva mii de oameni din
{ara asta, chiar In acela§i timp. Cineva mi-a sugerat odatñ ca
ar trebui sa lmi spun „Va trece“ ori de cate ori eram ispitit sa
consider ca deja primisem maximum de negativitate §i exec
pentru via{a aceasta. Dintre cei care acum se simt epuiza{i
din punct de vedere mental, spiritual §i financiar, ca{iva vor
pune bazele unui nou inceput §i, facand acest lucru, se vor
ridica in pieioare §i se vor intoarce in lume nu numai pentru
a [ace ceea bine, dar §i pentru a-§i lasa amprenta de
ne§ters
120 ANOTIMPURILE VIE'{'II IX. Inti-ângerea — cel mai prielnic iuceput 121

Rod Serling a scris 40 de povestiri inainte ca una dintre ele

sa fie acceptatñ. Disney a fost refuzat de un ziar care I-a cata-
logat drept lipsit de talent. Richard Byrd a cñzut cu avionul
de douñ ori §i a perseverat, devenind unul dintre cei mai mari
exploratori. Prin urmare, I@i recunoscñtori entru greutñ{ile
pe care le ave{i de depñ§it. Toate incercñrile prin care ave
trecut vor lucra pentru voi strñ. Cei din
jurul tau vor sta cu mâinile in san i te vor lasa sa te complaci
in auto-cñifi ñtimire — pana cand vei sfar§i singur §i falit —
dacñ asta e ceea ce i i dore ti. Nu vor face nimic nici daca tu
vei hotñri ca situa ia actualñ este numai tern orara ca te vei
une pe picioare §i ca ver asa ceva in urmñ. Lumii nu-i pasa
e putqn ce a egeri faci tu, aha ca de dragul tau, dñ o
§ansa aventurii, cu ochii bine fixa{i pe scopul pe care {i l-at
propus, nu numai pe existen{ñ §i auto-compñ imire.

De acum lnainte, pentru tot restul vie{ii, angaja{i-vñ In

sluejrbaa exeelentei a intin u va u ave i a ta provoc e eca
aceea de a avea succes. La urma urmelor, nu ave{i decat o
sin ra via a de tr i aide sa facem ceva ie§it din comun §i
remarcabil!
 Jim Rohn este unul dintre cei mai inf1uen{i ganditori ai
timpurilor noastre, contribuind la motivarea §i perfec{ionarea
unei intregi genera{ii de traineri pentru dezvoltarea personalñ,
dar §i a sute de directori din companiile de varf ale Americii.

Jim Rohn §i-a impñrtñ§it mesajul cu ocazia a peste 6.000

de intalniri cu publicul §i cu peste 4 milioane de oameni. A
condus conferin{e §i ateliere de lueru in Europa, Asia, Australia
§i Africa, dar §i in principalele ora§e ale Americii de Nord.
Este membru at National Speakers Association §i a primit un
mult ravnit premiu CPAE, care i-a fost acordat in 1985 pentru
performance desñvar§ite §i profesionalism in oratorie.

Vâ doresc oiâ p inâ deoe, sânâtate f

[ericire; o via{â in care sâ vâ acorda{i harul râb-
Qtru,irtutea ra{iunii, darul cunoa§terti 5i in en{a tncrederii tn propria a
{rue recompense extraordinare.

him Rohn
 Sunt ueenicul lui Jim Rohn inca din 1972. Era inca de pe
atunci §i inca e unul dintre cei mai profunzi ganditori §i unul
dintre personajele cele mai dotate intelectual dintre to{i eei
pe care am avut §ansa sa-i aud vorbind.
Les Brown

Jim Rohn este unul dintre eei mai eoeren i, puternici §i

provocatori oratori pe care am avut §ansa st-i aseult. Stilul
§i farmecul lui unic il propulseazñ cu doi pa§i inaintea ce-
lor1a1{i.
Harvey Mackay

Jim Rohn este un maestru in arta motivârii — are stil,

astan ñ caris jreleva aiceea cersaune
n chiar
creeazñ o mare diferen{ñ §i i i rñmane intipñrit in minte. Il
consi erecanu Oratorilor. Lumea ar fi un loc mai un aca
umanitatea I-ar auzi vorbind pe prietenul meu, Jim Rohn.

Mark Victor Hansen