Relatia dintre Ghita si Lica

Moara cu noroc de Ioan Slavici

 Ioan Slavici face parte din perioada marilor clasici, alături de Mihai
Eminescu, Ion Luca Caragiale și Ion Creanga. Prozatorul ardelean
construiește o operă literară bazată pe cunoașterea sufletului omenesc, cu un
puternic caracter moralizator, concepția literară fiind un argument pentru
cumpătare și păstrarea echilibrului.
 Publicata in anul 1881 in volumul “Novele din popor”, nuvela realista, de
factura psihologica “Moara cu noroc” devine una dintre scrierile
reprezentative pentru viziunea moralizatoare a lui Ioan Slavici.
 Tema argumentează structura realistă și psihologică a nuvelei, prin
consecințele nefaste și dezumanizante ale dorinței de îmbogățire, atunci când
pune stăpânire pe om. Toate acestea se petrec în contextul pătrunderii
relațiilor capitaliste în spațiul transilvănean.

Legatura dintre carciumarul Ghita si Lica Samadaul, se afla sub semnul patimii
banilor, dar si al raportului de forte. Amandoi sunt personaje puternice, insa Lica
este lipsit de scrupule si mai abil decat Ghita, care devine o victima a influentei
acestuia.

Ghita

 Din punct de vedere social, Ghita este un cizmar modest, dar cu spirit de
inițiativă. Ca mic întreprinzător într-o societate capitalistă în formare, el are
dorința de a-și îmbunătăți statutul în comunitate, iar planul său inițial nu-i
depășește realist posibilitățile.
 Din punct de vedere moral, el are tăria morală de a-și asuma destinul
celorlalți, și se dovedește un om harnic, iubitor și cinstit. În relațiile cu Ana
și copiii este atent, tandru și protectiv. Devenit cârciumar și pus în situația de
a-și asigura prosperitatea materială doar prin întovărășirea cu Lică, Ghiță își
pierde treptat respectul de sine și fermitatea morală, ajungând să accepte
tâlhăria și crima. El suferă o degradare treptată, încălcându-și principiile și
autoiluzionându-se cu privire la responsabilitatea faptelor sale.
 Din punct de vedere, psihologic, Ghiță este un om învins de propria
slăbiciune. El reprezintă conștiința sub influența corupătoare a banului care
nu sesizează gravitatea compromisului deoarece percepția sa e alterată de
 înclinația către lăcomie. Zbuciumul interior al personajului dă realism tezei
morale exprimate.

Lica

 Din punct de vedere social, Lica este șeful porcarilor, cu stare materială
foarte bună. Acest lucru este evidențiat și prin intermediul portretului
realizat în mod direct de către narator prin tehnica detaliului semnificativ:
”Lică, un om ca de 36 de ani, înalt și supt la față, cu mustața lungă, cu ochii
mici și verzi și cu sprâncenele dese împreunate la mijloc. Lică era porcar,
însă dintre cei care poartă cămașă albă ca floricelele”. Situația materială este
realizată în cea mai mare parte prin nelegiuiri, întrucât el își asigură averea
prin jafuri și fărădelegi.
 Din punct de vedere moral, Sămădăul încalcă principiile morale prin toate
acțiunile pe care le întreprinde. Toată lumea îl cunoaște ca pe un răufăcător
și de aceea îi transmit și lui Ghiță această opinie.
 Din punct de vedere psihologic, Lică dovedește un caracter puternic pe
care îl manifestă prin toate faptele sale. El este un om ”de care tremură toată
lumea”, indicând teama pe care a impus-o în zonă. El este descris ca un om
aprig și răzbunător, bun cunoscător al spațiului din preajma morii pe unde
pășteau turmele de porci pe care le avea în grijă.

Relația dintre cele două personaje începe odată cu venirea lui Lică la moară și
intimidarea noului cârciumar cu autoritatea pe care vrea să o impună (”vreau să
știu cine vine, cine trece”) pe Ghiță.

 Un prim episod ilustrativ e când Lică își va arăta generozitatea față de el

oferindu-i o sumă importantă de bani, Ghiță înțelege că nu trebuie să îi fie
teamă, ci să-și urmărească scopul de a strânge bani. Dorința sa se transformă
treptat în obsesie și de aceea va ajunge să regrete faptul că are familie și că
nu se poate implica deplin în activitățile lui Lică.
 Un al doilea episod ilustrativ pentru relatia celor doi este cel din finalul
nuvelei, când Lică Sămădăul vrea să petreacă Paștele la moară, iar Ghiță și
Ana rămân să îl servească, în timp de bătrâna și copiii pleacă în sat la rude.
Cârciumarul așteaptă să primească de la Lică partea lui de bani, apoi se
hotărăște să meargă la Ineu pentru a-l chema pe jandarmul Pintea. Sămădăul
vrea să danseze cu Ana, iar Ghiță o îndeamnă să accepte. Ghiță pleacă, iar
 atitudinea lui o determină pe Ana să îl înșele. La întoarcere, când constată că
Ana l-a înșelat, o va ucide.

In concluzie “Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvela realista prin tema si
tipologia personajului si stil, si o nuvela psihologica pentru ca urmareste conflictul
interior, framantarile in planul constiintei personajelor.