C. G. FINNEY DISCURSURI DESPRE TREZIRILE RELIGIOASE ‘Traducere: CONSTANTIN MOISA MINI BIBLIOTECA EZRA comuna Q) steniants OoConsilicr editorial: CONSTANTIN MOISA Coperta: FLORIN CREANGA Titlul original IRS DE FINNEY SUR LES REVEILS RELIGIEUX“ Nouvelle édition, révue et com =A, STOCKER, deus 4 Villa Emmanuel MONNETIER - MORNEX (Haute-Savoie) 1927 ISBN 973 - 9174-37-x PREFATA EDITURII STEPHANUS ath, asadar, sin limba roménd aceastt valoroast carte, 0 binecuviatatt “mostenire spiritual de la oul fui Dumnezeu C. G. Finney, aflat acum in odthna vresniet lings Stipénul pe care L-a slujt cu umiliaft si zel fierbinte pan’ Ja capil viet sale. "Nevoia unei profunde si veritabile treziri spicituale in sanul unei crestinstiti cufundate in somnul indiferentei fat de suffetele care se due fii escalt Ia pierzarca vesnicd este de o stringent actualitate. Or, cartea de fatt di acest Semnal clar $i mobilizator. Trimbita lui Finney, care risua’ pe fundalul unei dorinje neostoite 2 adevirailor slujtori ai fai Dumnezeu pentru méntuirea ‘semenilor, este preludiv ,strigdtului de la miezul nopti': “fasotim aceastt edite realizatt dupa traducerea textului editat in anul 1927, in limba francezi, de citre E. A, Stocker, cu rugiciunea fierbinte ca Dumnezeu ‘sh reverse peste crestinii dia Roméni, fa acest amurg de veacatét de zbucivmat, Dlinitatea Duhului Siu Sfiut, duh de infelopciune si de pricepere, duh de ‘fat si de trie, duh de cunostinti si de trick de Domaut* (Is. 11.2). {ha lege gi la mirturie! Ciel dac! nu vor vorbi aga, nu vor mai risii zorile pentru poporul acesta® (Is. 8.20). TRADUCA TORUL Bucuresti 24 janwarie 1995PREFATA EDITORULUI E. A. STOCKER Biserica lui Dumnezeu aspirt eu perseverentit la o trezire mondialt. Ea ere stituitor o revitsare a Dubulai Sfint ale cei putere si fntindere sit fe tot att de reale si de oportune cum le cer imprejurtrile tragice si decisive pe care Je traverseaci acum crestinitatea. Find profund con ins eX Finney are un mesaj de actualitate pentra tofi aceia care doresc si Iucreze Ia implementarea unui spitit novator in viafa Bisericti erestine, am procedat Ia editarca acestei noi dit a ,Discursurilor lui Finney despre trezirilereligioase"~ Lucrarea pe care o prezentiinastizi este, in unele privinte, o reproducere a aceleia care a fost publicatt in 1886 de diversi editori. Am aprecial, totusi, char Ai mai util, peatra cititorii nostri, ultima editie a ,Discursucilor Iui Finney despre trezirite religioasc” care a apéirut, in limba englez’, Ja Londra in anul 41910. Asadat, am tradus prefata lui Finney Ia propniile sale predici, precum $i anotele publicate de domnul W. H. Harding in editia sa. Textul francez al editiei din 1886 a fost in intregime reviwit si completat acolo unde editia domaului Harding oferea 0 expunere mai precisi sau mai complett. In consecingé, cap. XXI si XXII au fost traduse din now dup’ edi- fia sa Fact Domaul ca, prin citrea acestei citi, multe suflete sit afle conditfle fn ‘are Dumnezeu poate cerceta din nou pe poporul Situ! Toate eforturile depuse pentru grbirea produceri uneitrezin spirituale care s& cuprind& lumea iatreagas vor fi astfel armonizate cu gindal Dubului Sfint si vor primi din partea Lui ecetea incuviingitii divine: EA. STOCKER ‘Monnetier-Momex, Ia 20 sept. 1927, CHARLES GRANDISON FINNEY ~ O scurti privire asupra vietii sale ~ le Ia adunarile de rugiciune ic eh ote a Chiar cf cei ce le ficeau nu se asteptau si capete ceca ce ceruserd. Membrii ‘dune se ragau pentru 0 trezire sie afirmau cX, dack o cer sincer, Dumnezeu qe-o va acorda, dar, pe de alti parte, ei nu conteneau si se val stare. Finney nu sta ce si cread& despre sinceritatea lor. Cin cite acesticredinciosi dact nu ar vrea si se reage gi pentru el Nu, cli cu nu vid of rugtciunile dumneavoastra au fost ascu ve Deatunc’ el nu voi si se mai baie pe altceva deat Cuvantl © care incepu sil studieze cu mare sete. ; Pec ga avn cAstigatf nck, Aceasta pln into duminick din toamna anului 1921. Atunci el Tua o hotirre fermi si se predea Domm capris i frdmantarea sa crescu. Mar{i séara el tremt art, ‘Dumnezeu dre i printr-o hotiare suprem ,.Nu voi pleca de afc din fume si tori demonit din iad s-ar strénge , chiar daci tori oamenti uite Ja mine. Dar oe? un 7Mine se va simtirasinat dact va fi surprins de.un altpicttos jgenunchi pe Dumnezeul situ? Nu! Acesta ar ff un prea it stea continua sa treacd peste neers, dct vail acestex conn acl peste re pot sport mat mat I cles tin, a virile furk biruite si acest cuvant al in minte: , Mit veti cduta si Mis veti giisi dac! MB veti cituta 29.13). ,Niciodatd nu ini-am dat seama c¥ credinfa este de inoredere, i nu 0 simpli stare a Va. mel de feriit incit nu mai pot tri» Es 1 iesi indatt si se Zntoarse cu bitrdnii aduntit, Pe cfnd Finn rea se fixa asupra Nu putea nici si ima ti devenise ca 0 api care se ai | Evanghelic; nici nu se gindea s-o fact Jucruri. Dar vom vedea mai departe cum se | me atconinaca iu nina _mea, un om care Loses -atét de puternic- serie el in Memori de alituri ca sii mi rog. Aici nu atdea nici foo, ppllct camera scildatt in lumini: Intrénd acolo si iachizind usa dup mine, mi $-a pirat e¥ intdlincam pe Dommul Isus Cristos fat fn fap. Nu mi-a venit atunci idecs, tirziu, cif aceasta era doar o stare sufleteasc. i nl rog pont prietenut ne, Ue 0% ziu, mam dus si mi cule, nemaistin inden ‘maca cu Dumnezeu. Am ador privitin asa Am considerat de atunci acest fenomen prea pe care ia 1, cict avui seatimentul prezenfei Sale tame, botezal prin arceD cu sughituri ca un copil si mirturisind-1 picatele a ejocg, mustrénde-irk i prea ci lacrimile mele sclldau picioarele Sale, i, blind ae Nats em strgat. «Ni Vea totusi, dupa cite imi amintesc, mu aveam impresia c&-L. penn 3 prin jinja mea c&-mi era de acun faptul c& Dubul ‘nvagatura despre On tint a cobordt pace cu Dumnezeu», Arm vizut izmurit ‘recut prin rupul mew. Val ee Imi ade Bine amin cl pare de adv ins mele inte ee ‘gram vaaturat de nistearipiimense, Nu am cuviate st exprim dragostea minunalit amen i apes cl 1t8.. In locul vechii stiri de picat, int ce, in nia. - feasupra. “ ‘ese rises in inna mes, Plingean a ia plad de bacure,inedt dea pe deasip a hohote de atita dragoste si bucure, ces valur treceau peste mine mereu, unul dupa altu,incat mi amintesc ch 9 8Nu ne mir deloc o aseme N 0 asemence povestr, nu ne eae Insesi se reproduc sub diferite ‘orn a intre aceia care sunt absolut hotirai ca: ue fie in intregime ai lui Dumnezeu, on fates ie, borat ‘Finney nu ne-ar fi re acest botez, am fi fa Insine obliai sf prsupanem cit et impos sh puem expe visa de = /marelui evanghelist fiir acest bote a fe acum incolo ins, Dubul Sfant nu este nut 7), cici Finney n-a primit doar o reviirs avut parte -apostolii inainte de insltarea Domnul ic insisiistoria evan- rabi s& sufere orice turnat peste el (loan lui ca aceea de care au an 20, 22), ci botezul icii spre a deveni Siren strpunsa de cuvintele ares ate det init Dumneze lind eu Apoi la Finney veni- = Domnute cf nua nite eee ty se , Domnul Is ccauza Lui, Nu Set et pomnul Isus mea rejinut pentru a pl = cupa de dumneavoastr’ Bitra a pleda Cen wel spun se bah ul imaseinmiemart, cauza Sa. Cristos, primind ins ea un altavocat areinares dea sustine lint, prictenii si cideau Ta picioarele i fuatt de profundé, incita fost i d fan a fost nevoie si se fntruncas nual crane aes se ntruncascS seard de sear’ si numirul donk inp umd iss oe a meet N dow itn put itl td erpitine sar t noes “ ic la inceputul carierei sale, astfel ck Mood 2 ve it mmarele evanghelst emia puemni in gine deat orton 10 = Finney trecu cu succes examenele si de atunci avu fre, adesea fi ind sigurant, i, aga c& el Dummezcu fat de cel pentru care se ruga, si cera descoperit seeretul Di atitudinea pe care urma anume: pedeapsi sau mantuire. Deja in primivara am preocupat de altceva in a se prezentii Ia Cor © teologie, Propunandu din Princeton, el refw fe-am rispuns linpede ci au vreau si intra sub ‘imi dadeam scama de educatia defectuoast pe care ‘inar fi pututajuta in ideatul de vesttor al Evanghelied far constiinta 10-2 obligat s-0 fac." Atunci, ajutat studiase singur, si nc& pe genunchi bisericle prezbiteriene din tara sa serica congregationalistk din ‘era foarte fericitl si aiba un predicator atit Tor conta foarte putin, cAci el dorea cu totul de predicarestiuitoare, acultitori sk erau, sau crestini dectizuf, sau onmen} Ce era de facut? St continue ribditor desfisurarea ‘neviizute acum se vor desco- Tuminat ca si se mulfumeasc’t ; ‘membi sale si le spuse pe larg cX el venit pentru aj asigura de mintuireasufletelor lr. Le-amai is cel sti ef ct fac mare car de discursurile sale, dar c& el nu venise doar ca si le plac’, ci ce SLi adued Ia pocdint, Pentru el nvavea prt ci se bucura deo primire favorabilé TLleapid pe Domnt . i Deck eu ave de glad si vi intoarcei la Dumneze sisi vi predat a sluiba Jat Paton declaratemi-o deschis pentru cast nu mmnaiosteneso zadarnic de act Trine in mijlocel vostr, Voi admitet ceu predic Evanghelia, si sustinet ck eevedet. Ei bine, aveti de gid s-0 si primifi? Ce aveti de glnd si facet? 5-0 Paint, sau 5-0 respingeti? Voi aveli, desigur, 0 pcre personal fo privinis aoe Deoarece suntefi de acord cX eu am predicat adevirul, am dreptul = ‘pindese of voi sunt constiatide datora ce vi revine dea vt supune medias Sui Isus Cristos. Voi, desigur, nu negati aceastl obligatio, dar suntet! gata 0 seiplingt chiar acum? Vreti st recunoastefi ce vi revine si faceti? Dac da, uwUn freamat de miar a re cuprnse intreaga adunare, Aga ceva nu mat avzi clot Finney, domie dea i bin intls, rept diem in ere se aia sb uneronsspet.Apoiading: ,,Acum mi intereseazi ce ginditi despre acest lucrui. Dorese c2 tof cei care si-au feu o infeleapti socoteal cs retin $i vor st nceap incite impace ou Dummesen a soul cei ce s-au decis sii mu devind crestini i 2 5 ini $i vor s& fack de Cac ct s,s, ringer pe ne" Dap ‘intone i one net, ent isp oreenedume chsh cu pute «Cece sume gta a Wangs itee Cristos i impicati chia acum cu Dum a viridicefifa picioare. Din contd elo roral deveseact nea eae blake repede si minunat, ite de a se implini sase leituite, aproape in exclu- ey Se duse si seclsito- asa. Dar lanumai si-si pliseascd tintira i extraordinare na ferese pentru cauza © buna parte din Dumneze su care s-a revlzut abia eel care ogala 6 ena a Stipénului stu! rae ras ‘in orag: din nou in Evans’ Mill, “cis ee ge eo eae “30 prodea Dommului si vin’ pe banca din fati. O tanira foarte : Sara oe rp ‘minute era atat de plini de sine, rispunse cea dintai SoD enema pcan ace Tainan age eae nafe ae Saar aa alt nn el te rau si alte persoane. Gestul ef piirea sé arate ca fata se credea. singurdt 12 ‘inaintea fui Dumnezeu..Un fior cuprinse toatt adunarea, Din toate colturile ‘sili, apronpe din toate bance, se indreptau suri spre amvon. Un mare num Se camnent se predari imediat lui Dumnezeu, mirturisind cu Iacrimi in ocki ‘ndelungata lor rizvritire.“ ‘Muli ani dupa aceca Finney inn tinra de alta pe care un clan ivalnic 6 pusese atunci in migeare. E se sisi pistrase, in oragul ci, vrednicia ‘nei restine devotate interese stos, Aceste intoarceri prompte, hort, aceebuie 34 ne mire. Tala ce zice Finney in privinta aceasta: tan ins vat infordeauna asupra unei supuneri imediate ca fiind singurul lucry pe care Dumnezew if poate accepta di partea picitosulu. Toate celelalte, oricare ar fi pretettal, sunt un act de rebeliune impotriva lui Dumnezeu; orice amnare, Cndiferentcu ce ar fi motivati, este un act de iizvrtice a adresa lui Dumnezcu. “Sub influcnpaaceste avatar, eu am vtzut adesea numeroase persoane tec, Sredteva ore, ba chir intr-un timp si mai scur, de Ia o stare de nepiisare otal, ja o adancl mncrediafare de ptcal, jar de la aceast convingere de picat fe 0 JF loareere sincera. Aceste intoarcerisubite ngrijorau malt pe oamenii temiior! ae suimnezeu care nt soviiau si creadit cl acest soi de convert se vor fnapoia ame: Dar vitoral & demonstrat, cu prisosinf, eX oamenii convert fell aon fost imp indelungat, adil pans la incl viet lor, ucenici ai Dommulal rang in fara noasir. Aceasta a fost experienta mea in decursul ‘$s nu uitim c& misiunea lui Finney a durat mu mai putin de ‘Pe tot parcursul acestei lung cariere, ,Duhul de puter, de dragoste si de chibzwintd" (IK Tim. 1. 7) S-a odihnit peste el in permanent tmirturiseste c¥, uneori, cénd puterea Dubului selizuse ft aceasta plindtate decat prin mults umilingS si rugiciune st juenta pe care 0 rrodusi de cuvintele Jui. Desigur 8 lui Dumnezeu nv] care nu era aliceva decdt un efect care il primeste oricine care vrea lucrul cu adeviirat, la toate pentru a-1 pi toate darurile necesare chemi fare el stripungea inima plicitosului, Adversarii sii vorb ‘nei energii, de magnetism, de isterie (boal nervoasé manifesta prin serioase {alburiri ale sensibilitgi), de fanatism, etc, ete. dar opera ui Dumnezevt nu i ‘sa cl trezirile se rispandeau ca un val mare de foc, ‘cein ce mai mare. N-a existat cal rieat de absurd ar fi fost 0 po- vyeste scorniti Ia adresa {hed Finney ieyea mai mult ca biruitor prin rugticiune, B»Dumaezeu imi didea asiguriei ci El va fi cu mine si e& mit va sustine; e& animic nu va putea si ma biruiascd $i ci eu n-aveam alt Iucru de ficut dectt sit Jucrez plin de pace, asteptind numai de Ia El izbitvirea."* Din Rutland, Finney se duse la Gouverneur. Nimeni nu-I chem, dimpotrivi, se plirea chiar ci este tntimpinat cu repulsie. Dar el venise acolo trimis de , clei numai prin descoperire dumnezeiasca se lisa mfnat. $i dact am citi minunile feute de Dumnezeu prin el aici, am vedea cX Finney nu s-a ‘ngelat deloc venind in acest oras. accea, nici nu putu s-si inceapit predica; ‘euvintele pe care le rostise-mai inainte in acest oras, in public, sau in particular, au continuat si lucreze cu o putere nemisurati. Noii convert - protestant, catolici s. a. - dideau misturie despre harul lui Dumnezeu cu atéta cflduri, incit predicatorul rimase doar un simplu ascultitor Iaamvon. ,,7ceam molcom si vedeam cum lucra Dummezeu mantuind sufletele - zice evanghelistul. Toat dupi-amiaza convertiile se destisurars in toate colfurile adundicii. Cum ei se sulau unul dupé altul mirtarsind ce Picuse Domnul sufletclor lor, impresia smergea cresciind. Rarcori am mai vizut 0 migcare atit de spontants 2 Dubului eatru a convinge de picat sia converti pe picitosi. (O ultima trisituri pe care vrem s-o mai subliniem in aceastt opers de trezire este insistenfa cu care Finney cerca insofireaintoarcerii la Dumnezeu de ,roade vwrednice de pocting# Astfel, femeile de lux fi aruncau podoabele, oamenit de afaceriresttuiau sumele incasate pe nedrept, criminalii se dideau singuri pe {a gata sk primeasc pedeapsa cuvenit, Trezirile erau adinei si durabile, din ‘rau reale. Nu se convertea cineva pentru afi fe de peste o jumitate de secol, Finney parcurse toate jinuturile Statelor Unit, emp de lueru de 15 ori mai vast decat toatl Franja. A vizitat de doul ori ie, predicdind aproape zilnic in ’e end se intorcea la New-York, ciizu pradt unor suferinfe morale de nedescris cu le lucritii lui Dumnezeu, li era ?bucnite in legatura cu abolirea dusmanii sti personali ar fi lucrul eu zell si energia carefl caracte- moarte gi, in dezmidejdea sa profunds, luptt in rugiciune pant ce primi de sus, asemenea lui Iacov luptind cu TIngerul Domnului la Betel, asigurarea c& totul vvadecurge bine, 4 ii ic reticent. Un ziar religios intitulat Finney era abolitionist fard cea mai mici reticent’. Un zi _Evanghelstol din New York" infigat tocmai pentru a se pune ei, Promotorii acestui ziar rau foarte inney, fie din pricing c& fuseser jor prejudectti personale. Revista trebut sf costae numa abonator seen ‘vizind ardoarei si imprudentei editorului sau in camp: sclavagisti care mergea erescénd. La fntoarcerea lui Finney in At ceru, pe neasteptate, sisal fice cauza trezirii tinind 0 _ Evanghelistulai“urma si le pu ‘nciuda multiplelor obligati: ppublicare a dis F ‘0 setioast avalansé de noi sustinitori ai ‘aceste conferinf, cite una pe stenograficze. Else mulfumea cas fi sris-0 eu. ui inva Mi ws nutului conferinjei urmitoare numai dups ctirea dri de scams a conferinjei dinainte. Aceast Jecturit imi sugera subiectul ce urma si fe ririle de seams i mele: ale ,Evanghelistului" eraa slibufe. Conferiatele mel rea, 9 ord $i Pete ‘ceea ce se conserva in raportul si se putea citi intr jumitate de ceas. . Notele luate la conferinfele lui Finney au fost careil reproducem aici. Ele au avut iatele Unite, Canada, Scotia, Anj 5 teziri. Carteasingura ficea i Tack cum a fost ascultati rugiciu Snvfituri ale Dubs Dumnezeu, an tatt de oologie pastoral. seria deja in ,,Scméindtoral elo pasta ng confine atitea elemente pozitive de instrite si ‘nowt nu preziatterestinismul sub un aspect mai ‘Abia a inceput si fie cunoscute de marele pub un mare numir pentru vestrea Evanghelii, iar dout Cole ¢a profesor, Finney se decise pentru cel aljecare an, pentru turnecle sale misionare. In curdnd avea s& inte- meieze aici 0 Biserici pe care avea apoi s-o si pistoreasca, Iar ea profesor se ‘cupiitimp de 40 de ani de studenii venif din toate piryie Statclor Unite pentru a se grupa in jurul siu. In fiecare an se producea cite o trezire printre noii veniti astfel cit acest Colegiu deve logica: el cra, nu numai o scoalt bi a temerii de Dumnezeu, Nici un predicator nu ar trebui si ignore ce ne invafi Finney despre pro- poviduire (vezi ,,.Memoriile lui Charles Finney", cap. VI si VII cap. IX si Discursuri XII din prezeatl volum) contrazist, Pank si uniidintre afi si pitrund’ pe drumul pe stare si infeleagi care este cea mai bun metoda de a cAstiga suflete pentru Méntuitorul. $i chiar Finney insi i supra acestui fapt: ,£u spun c Dumnezeu Insusi ma iastruit; de alt ‘-amprimit de laniciun om nounile mele dehomiletc...tnvitura Dube 4 fost asa de linpede si convingatoare c& nici unul din argumentele confiatilor ‘mei au m-au putut obliga sitmni schimb, cit de putin, convingerea" (Glardon, ag. 146), Este evident, desigur, c& Finney ne invaté ceea ce gtie, ceea ce a vitzut, ‘ceca ce a tit, lncruri in care nu s-a putut strecura vreo eroare. El sti bine ce {nseamna fi, umplut de Dubal El tie, ela vizut mai bine decat alii e8, prin ‘unc’ spiritual si exercitiu, cel mai nestiutor $i mai putin druit dintre cei chemati s& predice Evanghelia, daci este umplut de Duhul, side altfel aceasta este chiar datoria sa, va ajunge si aibii ccea ce se atribuia ca ceva specific lui Finney: a st site original si imbelsugat, a dispune de claritate si putere. Ca profesor si ca 1ey a insistat mult asupra névoii de a cerceta Seripturile si a nevoii, tot atat de Mnsemnate, de a fi educat de Duhul Sfint Insusi. ,.N-ar rebui sd citi sau si explicdim niciodaté acele pasaje de al cdror seas nu suntem siguri, sens pe care nu ni la descoperit Duhul Stiit - zice A invita pe altiilueruri pe care nu vi le-a explicat, mai intéi, Duhul ca si cum ati lua de pe strada un copil si i-ati pretinde s& predea = spune mai departe Finney O adoua serie de conferinte tinute de Finney in 1837, la New-York a fost publicati sub denumirea de ,Predict pentru crestini": Aceast& oper’ aptruti in ‘mai multe editiin limba englez& a fost tradusi in limba francezi de cdtre pastorul astrono 16 in 1888 la Geneva. Acca calegee do predic est una dine aoe ee iri $i mai puternice din cAte se pot scrie. tal fst pea mey ‘mod de care nu avusesem cun0s Jui Solomon imi devent tot as egitucilor cu Cristos, incét £1 poate fice nespus mai , iadtiniea, adéncimea, Jungimea harului Situ dep Cativa ani dupa acee: tun lucru vinovat si te astepti de Ja rea pe care El tio da. $i dact voi ‘rodul necredintei voastre. Si luiim cazul api si, tit timp edt a atau avea vote ise dose 1 iat ies cai ere in teren solid. Dar, ristos Fa sustinut, asifel ed el mergca pe ape: a 2- Discusul despre revise reide indati ce a fnceput st se Indoiascd, a inceput st se afunde. Tot aga este si pe {irém spiritual. Din elipa in care lacepi si te indoiesti de voia $i putcrea lui (Chistos de ate pstra intro stare de dragoste desivérsitd, dea fncepi sit tefneci. Luati pe Chistos pe cuvnt! Luati-L de Conducitor, puneti-vi toatd ndidejdea fn Elsi veti vedea mai degrabit cera! si plimdatul cizind decit si lase El sufletul vosiru 54 cadi ia picat™ (din predica ,Odiina sfintilor" Vez, in prezentul volum, Discursucd ‘Si asupra acest Controversa dintre i partizanii doctrine’ mediocritafit inevitebile a fost atit de lungi, inedt ea mai dureazi si in zilele noastre, Dar ferice de Finney continuatori sti! Ei sunt pe pozitia orbului din nastere pe care L-a vindecat siimpotriva cdruia ficeau fariseii obiectiuni. Dar ce ne pot face, la urma urmei, acuzatiile adversaril Finney si-a toati energia,toaté pro nu eta deloe aceea a um ‘adormi dulce in Domnul Dup& cum am viz nu promitea nimic, fie un rezultat, fie un rispun ‘Dumnezeu oarecare, fir si le fi primit, mai {insusi. Abia daci existi o intamplare sau o istorisire, un exemplu, in p sale care sf nu se fi petrecut in imediata lui apropiere. El este un martor. ‘ce const valoarea si a unde se deplasa Finney, si evanghelisti se ‘gribeau sil asigure el aceste discursuri le-au fost pricina nei imense bine- ceuvanti Rezultatele vizit Jui Finney au fost Invititura sa teologica de la Colegiul Oberlin a adus roade durabile, fntinse si profunde, Dar acest volum de ,,Discursuri asupra trezirilor religioase‘este ‘opera cea mai important, cea mai pretioast rimasti de i apatitii lor, predicle acestea au stimulat, cu adqvrat, Jui Dumnezeu si astepte din nou dela Dumnezeu Tuer siinireprind’ ‘mari actiuni pentru Domnu! lor, In zilele noastre, 0 selectie a acestor discursuri 18 care a fost rispanditi, cu prisosinfi, in Extremul Orient, a produs trezirea din Manciuria din anul 1908, clmine pentru care aceasti carte a devenit opera (Ciltitoria crestinului ai J. Bunyan. Evanghelisti pe Finney ca pe un mo practic in ce priveste cistigarea de suflete pentru ‘evaluim lumina gi imblirbitarea pe care aceste ‘membrii lor nu au prnit o real bi : ceste predici cu rugiciune si meditand