Documenta Romaniae Historica B Tara Romaneasca XXXIX 2010

https://biblioteca-digitala.
ro
R OMANIAE
B�
z cn
=
==
LU ....
== Q
= :a
-
u
g TflRA
ROMANEMCA
Voi. XXXIX
https://biblioteca-digitala.ro
ACADEMIA ROMÂNĂ
SECŢIA DE ŞTIINŢE I STORICE ŞI ARHEOLOGIE
COMITETUL DE COORDONARE:
Acad. CAMIL MUREŞANU, Acad. ŞTEF AN ŞTEFĂNESCU,

Prof. univ. dr. I OAN CAPROŞU
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

BUCUREŞTI, 2010
ACADEMIA ROMÂNĂ
INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA"
VOLUMUL XXXIX
(1654)
VOLUM ÎNTOCMIT DE
VIOLETA BARBU, GHEORGHE LAZĂR,

FLORINA MANUELA CONSTANTIN, CONSTANTA GHITULESCU,
, ,
OANA MĂDĂLINA POPESCU
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Bucureşti, 2010
Copyright © Editura Aca'demiei Române, 201 O.
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii.
Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Calea 1 3 Septembrie nr. 1 3, sector 5
0507 1 1 , Bucureşti, România
Tel.: 402 1-3 1 88 1 06, 402 1 -3 1 88 1 46,
Fax: 402 1 -3 1 82444
E-mail: edacad@ear.ro
Adresa web: www.ear.ro
Redactor: Ana BOROŞ

Tehnoredactor: Daniela FLORESCU
Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU
Bun de tipar: 23. 1 1 .20 1 0 Format: 1 6170 x 1 00

Coli de !ip�r: 5 � Tiraj: 250 exemplare
C.Z. pentru b1bhotec1 mari: 9(498. 1 ) « 1 653» (00- 1 2)
C.Z. pentru biblioteci mici: 9(498)
STUDIU INTRODUCTIV
Volumul XXXIX din seria B a colecţiei Documenta Romaniae Historica

include un număr de 5 2 1 de documente, rezumate şi menţiuni ale documentelor
interne, emise în Ţara Românească în anul 1 654, în ultimele luni de viaţă ale
domnului M atei B asarab - mort la 9 aprilie - şi primele luni de domnie ale
succesorului său, Constantin Şerban. Schimbarea domniei lămureşte numărul
crescut de acte identificate ca aparţinând anului 1 654, număr ce depăşeşte cu
aproape jumătate pe cele din anii precedenţi. Numeroase reconfirmări de
proprietăţi, solicitate atât de persoanele private cât şi de mănăstiri, redeschiderea
unor procese şi reclamarea unor abuzuri puse pe seama domniei precedente au dus
la o activitate mai intensă a cancelariei domneşti, a divanului şi a domnului însuşi.
Bilanţul diplomatic obţinut în urma analizei paleografice, filologice şi
conjecturale a materialului documentar se prezintă astfel: celor 485 de documente li
se adaugă 26 rezumate şi 1 O menţiuni, n1merotate la sfărşit de la 5 1 1 la 521 şi două
documente editate după publicaţii icbntificate în stadiul final de elaborare a
volumului, care au primit poziţiile 203b�s şi 329bis.
După limba în care sunt re<;lactatc, 6 1 de documente sunt slave, 2 rezumate
sunt greceşti, iar un rezumat a fost păsttz.t în limba franceză.
După forma în care ni s-au transmis, 428 sunt originale (3 73 româneşti şi
55 slavone), 46 sunt copii (44 româneşti şi 2 traduceri de pe documente slavone),
iar 1 1 documente au fost redate după publicaţii. Proporţia documentelor în altă
limbă decât română, în speţă slavona este 1 0% în continuă şi sensibilă scădere, de
la 1 4% în 1 645 la 8% în 1 649, fapt grăitor pentru rapiditatea procesului de
naţionalizare a administraţiei în Ţara Romanească.
Volumul reuneşte peste 50 de documente păstrate în alte fonduri decât
Arhivele Istorice Centrale de la Bucureşti (DANIC): 1 5 de la Muzeul de Istorie şi
Artă al Municipiului Bucureşti, 5 de la Mănăstirea Simonopetra (Muntele Athos,
Grecia), câte 5 de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale (DJAN) Covasna
(Colecţia Cserey Emilia) şi 4 de la Arhivele Naţionale Maghiare din Budapesta,
acestea din urmă au fost reproduse după microfilme aflate la Direcţia Arhivelor
Naţionale Istorice Centrale. De la Muzeul Olteniei (Craiova) şi de la DJAN
Prahova şi DJAN Dolj au fost reproduse câte 3 documente, câte 1 de la DJAN
Argeş, Dâmboviţa, Iaşi, Mehedinţi, precum şi de la Muzeul Judeţean Buzău ş1
V
Biblioteca Academiei Române. Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale au
fumizat două documente, ca şi DJAN Vâlcea. Tot două piese provin din colecţii
private, dintre care una este Colecţia Edeleanu din USA. Din Arhiva colecţiei DRH
provin două transcrieri, ale căror originale nu le-am putut idetifica în fondurile
indicate: Actele Fotescu-Nasopol din Bucov şi un alt posesor anonim. Restul
originalelor şi copiilor provin de la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale.
Exprimăm, şi pe această cale, gratitudine conducerilor acestor instituţii, precum şi
tuturor celor care ne-au înlesnit accesul la colecţii sau ne-au semnalat documente.
În ciuda eforturilor noastre, un document fără zi şi lună din anul 1 654, cu nr. de
inventar 1 496- 1 de la Muzeul de istorie al oraşului Ploieşti nu a fost regăsit în
' acestei institutii, până la data tipăririi acestui volum.
colectiile
verificarea autenticitătii documentelor în vederea publicării este o datorie a
fiecărui editor. În urma ex� menului paleografic şi conjectural, am identificat ca
îndoielnice un număr mai mare de documente decât în volumele anterioare, ceea ce
se poate explica şi prin volumul total al corpusului. Urmând normele de editare ale
colecţiei, am reprodus într-o anexă şi am indexat separat 1 O acte considerate, pe
baza unor criterii riguroase (paleografice, diplomatice, critică internă,
prosopografice, cronologice) a fi îndoielnice sau false. În reproducerea acestor acte,
am precizat pentru fiecare în parte, motivele care ne-au condus la această
concluzie. Mai adăugăm aici câteva observaţii, menite să întregească cunoaşterea
modului şi a scopului în care acte cu valoare juridică erau plăsmuite. Prima
observaţie priveşte capacitatea actorilor sociali de a identifica actele măsluite. De
pildă, documentele datate 14 şi 15 septembrie, ce deapănă istoria unui presupus
conflict între presupuşi urmaşi ai marelui logofăt Theodosie Rudeanu şi ai marelui
sluger Tudoran Vlădescu, numit în document „marele logofăt Tudor", au fost
anulate ulterior cu o notă pecetluită de sigiliul inelar domnesc, prin care sunt
declarate „mincinoase". Mai complicată, căci plină de întrebări fără răspunsuri
clare, apare situaţia documentului slavon J, din 1 4 noiembrie care poartă
semnătura şi pecetea voievodului Constantin Şerban. Mai mult de atât, hrisovul
slavon este scris de Dumitru Boldici logofăt, a cărui monogramă este aşternută pe
act, ca pe atâtea altele din cancelaria domnului Constantin Şerban. În ciuda acestui
fapt, trei dintre marii dregători apar cu ranguri pe care nu le-au detinut niciodată
sau pe care nu le mai aveau la data emiterii documentului, fapt inexp licabil pentru
un logofăt cu experienţa lui Dumitru Boldici şi chiar pentru domnul însuşi, care ar
fi semnat şi autentificat aceste erori. Toate aceste inadvertente ai căror beneficiari
sunt Udrişte logofăt din Şirineasa şi popa Tudosie, în folos�I cărora s-a întocmit
falsul, ne conduc către supoziţia că măsluirea a fost făcută în cancelaria tării cu
complicitatea unor slujbaşi din aparatul ei. Către această concluzie cond uc� şi
înse� narea scrisă pe o foaie lipită pe spatele hrisovului, în care pecetea domnului
Matei Basarab cu data de 1633 este aplicată în josul unor evidente ' de biruri ale
judeţului Muscel, care provin, după funcţiile persoanelor amintite în ele, Ghinea
VI
Ţucala şi Dragomir din Runcu, din perioada 1 64 1 . O mai atentă examinare a
conţinutului adânceşte convingerea că ne aflăm în faţa unui fals ticluit cu destulă
abilitate. A doua moşie care este atribuită lui Udrişte din Şirineasa prin actul
îndoielnic este !asul, despre care se arată că a aparţinut lui Badea din Brăila şi că ar
fi fost câştigată printr-un proces în timpul domniei lui M atei Basarab, judecată în
urma căreia Badea din Brăila ar fi rămas „de lege şi de judecată". Numai că Badea
din Brăila, personaj cunoscut ca fiind negustor domnesc, „prieten" al domnului
Matei Basarab a stăpânit netulburat această moşie cumpărată de el, donând-o în
1 65 1 (iunie 25) Episcopiei Buzăului, în posesia căreia se afla, ce-i drept neglijată,
şi la sfărşitul anului următor 1 • De unde va fi avut acces Udrişte din Şirineasa la
pecetea domnească ? Primii ani ai domniei lui M atei Basarab ni-l arată pe acest
personaj ca fiind „logofăt la cămară", adică la cămara domnească, familiarizat ca
atare cu scrisul contractelor. Foaia lipită pe spatele hrisovului din 1 654, purtând
sigiliul domnului Basarab din 1 633 de trei ori, are şi ea propria ei istorie. În 1 645,
lui Udrişte şi fratelui lui, Preda, li se atribuie, prin hotărâre domnească întărită de
divan, satul Dăieşti, al căror bir de taler îl plătiseră aceşti doi boieri, sătenii dând
„bir cu fugiţii". Spre dovadă, cei doi fraţi produseseră în divan „catastihul care cui
au dat păntru dânşii, toţi birarii scriş pre nume, căruia cât i s-au dat, fiind de faţă şi
2
mărturisind şi boiarii care au ţinut judeţul <de bir>" . Fila lipită pe spatele
falsului din 1 654 pare să fie o parte a catastifului adus ca probă la procesul din
1 645, un document autentic care ilustrează funcţionarea aparatulJi fiscal la nivelul
judeţelor după introducerea dării talerului din 1 636 3 • Dat: fiind valoarea
documentară pentru istoria socială a unui catastif de biruri de la .'nceputul domniei
'iui M atei Basarab şi unicitatea unui astfel de document până la rt3istrele fiscale ale
domniei lui Constantin Brâncoveanu, aceste file vor fi editate 'n volumul DRH
corespunzător datei lor.
1 . DATAREA DOCUMENTELOR
Nu puţine au fost problemele speciale de datare cu care ne-am confruntat în

alcătuirea acestui volum. Pe lângă aspectele ridicate de documentele care posedau
numai indicarea văleatului, a trebuit să ţinem seama de secţionarea intervalului
temporal, provocată de moartea lui Matei Basarab la 9 aprilie şi de alegerea
imediată ca domn a lui Constantin Şerban. Un hrisov din 1 O aprilie, pregătit deja
pentru a fi semnat de voievodul Matei Basarab (doc. 97), nu a mai fost validat de
1 R. I. Perianu, Un negustor brăilean, prieten c u Matei Basarab, î n „Revista Istorică Română",
XVI, fasc. I, 1946, p. 349, doc. din 25 octombrie 1 652.

2 DRH, B, voi. XXX, ed. Violeta Barbu, Marieta Chiper, Gheorghe Lazăr, Bucureşti, 1998, p. 3.
3 Damaschin Mioc, Reforma fiscală din vremea lui Matei Basarab, în „Studii", XII, 1 959,
nr. 2, p. 54-85.
VII
către acesta. Astfel, grupul de documente 86-95, purtând văleatul 71 62, dar emise
sub domnia lui Constantin Şerban, a fost datat în intervalul post 9 aprilie-3 1
august. Văleatul 7 1 63 a fost interpretat în două moduri: 1 septembrie-3 1 decembrie
1 654, pentru un grup de trei documente relative la mănăstirea Mărgineni (doc.
368-370) şi I septembrie 1 654-3 1 august 1 655, pentru documentele cuprinse între
poziţiile 371-387. Documentele 253 şi 476, ultimul conţinând precizarea „în zilele
lui Costandin Şerban voievod", au fost atribuite, în lipsa altor elemente de sprijin,
intervalului 1 654-1 657, corespunzând domniei acestui voievod. Documentul cu
numărul 1 26, purtând data de 6 mai aduce unnătoarea precizare: „când se-u pusu
Costandin vodă domn".
Cum fiecare intervenţie sau întregire a editorilor în privinţa datării a fost
motivată la descrierea arheografică a fiecărui document în parte, ne mărginim aici
să schiţăm doar o imagine statistică a acestor intervenţii şi să oferim câteva detalii
particulare asupra unor cazuri de datare mai deosebite. În afara documentelor cu
dată rectificată, prezente în lista de la sfârşitul volumului, s-au completat: întreaga
dată a documentului ( 1 , 1 1 1 , 1 58), anul ( 1 6, 49, 459, 487), luna (interval) ( 130,
1 70), luna şi ziua ( 1 2 1 , 206, 225), ziua ( 1 35, 400, 403).
Intensă a fost activitatea divanului şi a domnului mai ales în lunile de vară
mai-iulie, în care sunt înregistrate un număr record de acte de cancelarie, multe
dintre ele emise în aceeaşi zi, de obicei o sărbătoare religioasă.
2. LOCUL DE EMITERE
Marea schimbare între cele două domnii, în privinţa cancelariei domneşti,

este vădită în faptul că voievodul Constantin Şerban mută curtea domnească la
Bucureşti, locul de emitere al majorităţii hrisoavelor de cancelarie, începând cu
data de 30 mai. Astfel, dacă hrisoavele domnului Matei Basarab din ultimele luni
de viaţă sunt emise, fără excepţie, din scaunul de la Târgovişte (5, 7, 1 1 , 1 3 , 1 6, 1 7,
35, 50, 5 1 , 54, 60, 72, 78, 79), tot la fel ca şi cele ce poartă semnătura succesorului
său în lunile aprilie-mai ( 1 04, 1 1 0, 1 25, 1 27, 1 28, 1 30, 1 3 1 , 1 35, 1 37-1 39, 1 44,
149, 1 55, 1 56, 1 60, 1 62, 1 72), restul actelor, până la sfârşitul anului 1 654, vor fi
e� anate din cancelaria ?,e la !3ucureşti. Alte locuri de emitere sunt oraşul
•
Campulung, targul „oraşul Comaţel, unde domnul se afla în vizită sau case private
ale unor martori ale zapiselor.
3 . NOMENCLATURA DOCUMENTELOR
Pa�curger� a documentelor oferă o diversitate tenninologică aplicată actelor,

.
dar nu ş1 o prec1z1e corespunzătoare conţinutului lor. Tennenul generic este cel de
VIII
carte domnească, de judecată, de mărturie, de volnicie, de rămas, de milă etc.
Hrisoavele vechi, scrise pe pergament poartă denumirea obişnuită în epocă de cărţi
coajnice. Reînnoirea acestora, la venirea unui domn nou, prilejuieşte descrierea
stării proaste în care ajunseseră aceste acte bătrâne, vechi, şterse, rupte, mâzgălite.
Pentru inventarierea averilor se folosesc catastihele, listele de rumâni poartă
numele de foiţă, iar hotărniciile unor moşii sunt intitulate ocolnice. Desigur,
contractele de tranzacţionare, numite zapise dar şi cărţi de cumpărătoare, sunt cele
mai frecvente acte private prezentate în acest volum.
Cât despre valoarea juridică a actului de proprietate, doc. 236 din 23 iunie
lasă să se înţeleagă mai multe. Printre numeroasele reclamaţii de confiscări abuzive
ce ajung la divanul lui Constantin Şerban, se face auzită şi vocea unui militar
mărunt, Răduţu! iuzbaşa din Medvejdea, al cărui sat, Groşi, a fost luat fără bani de
domnul Matei Basarab, aflându-se în hotar cu mănăstirea Strehaia, căreia domnul îl
şi dăruieşte. Cum cărţile de proprietate i-au fost confiscate de domn odată cu satul,
reclamantului i se cere să jure în faţa mitropolitului ţării despre cele afirmate. După
ce Răduţu! iuzbaşa îndeplineşte această probă ordalică, domnul îi înapoiază satul,
precum şi cărţile şi zapisele confiscate de predecesor.
4. EMITENŢII DOCUMENTELOR
D intre cele 43 1 de acte ce pot fi datate în primele luni de domnie ale lui
Constantin Şerban, aproape jumătate (230) îl au ca emitent pe domn, singur sau
împreună cu divanul. Marelui ban al Craiovei, Ghiorna Alexeanu, îi aparţin
documentele din 8 august (doc. 333 şi 334).
Dacă în intervalul 1 645-1 650, proporţia de aproape două tre1m1, a
documentelor emise de persoane private, altele decât domnia, era importantă şi
constantă, a doua jumătate a anului 1 654 oglindeşte o activitate intensă a
cancelariei şi a domnului, atât pentru reconfirmarea proprietăţilor şi a daniilor
domnilor anteriori, conform obiceiului pământului al ,justiţiei viagere", cât şi
pentru porunci domneşti cu caracter direct executoriu. În comparaţie cu anii de
domnie ai lui M atei Basarab, în care proporţia acestor acte oscila între 22% ( 1 646)
şi 28% ( 1 640), hrisoavele şi poruncile domneşti sunt în număr aproape dublu. Ţara
întreagă, mănăstirile, boierii mari şi mici, slujitorii, ţăranii liberi, s-a pus în mişcare
către domnie, spre a-şi adeveri actele vechi sau a le reînnoi, ori spre a redeschide o
pricină veche ori a contesta o judecată considerată nedreaptă. Cetele de 6, 1 2 şi
chiar 24 de jurători (doc. 13, 108, 1 84, 25 1 , 260, 3 6 1 , 37 1 , 423-434, 448, 453,
465); trimişi frecvent de domn pe răvaş anchetează, împacă sau trasează hotarele
unor moşii. În această forfotă generală, îşi aştern apoi numele şi întocmesc raport
către domnie. Egumenii mănăstirilor bat şi ei drumurile pentru a clarifica hotare, a
recupera ţigani, a contesta danii. Alte zapise, din ce în ce mai puţine totuşi, aparţin
IX
obştilor săteşti. Marea boierime nu mai e preocupată, în aceste vremuri tulburi de la
începutul domniei, de tranzacţii sau de achiziţii, cât de litigii sau de confirmări ale
unor cumpărături recente, efectuate între ultimul hrisov de întărire, obţinut de la
Matei Basarab şi venirea la tron a noului domn.
5. SCRIBII DOCUMENTELOR
Încă din momentul solemn al proclamării ca domn a lui Constantin Şerban,

ceremonie urmată de jurământul boierilor, curtenilor şi al contingentelor militare,
desfăşurat pe parcursul mai multor zile în biserica domnească de la Târgovişte,
grămăticii şi pisarii au avut un rol al lor. După mărturia lui Paul de Alep, aceştia
pregătiseră foile solemne şi citeau jurământul cu glas răsunător, în auzul tuturor,
apăsând asupra finalului încununat cu un blestem înfricoşător4 •
Una dintre profesiile cu cea mai mare continuitate, cea de logofăt de
cancelarie, are reprezentanţi de vază: Dumitru Boldescu-Boldici, scribul celor mai
numeroase dintre documentele de cancelarie şi mai ales, al hrisoavelor în limba
slavonă, ruda acestuia, Necula Boldici, Stoica, fiul lui Soare logofăt (Soarevici),
Dima logofăt, Mareş Ghiurghiuvici, Mihalcea logofăt, fiul lui Paraschiva fost mare
logofăt, Stan Stanovici Creţulescul. În domnia lui Constantin Şerban, îşi încep
cariera la cancelaria domnească ca redactori ai unor hrisoave slavone: Manta
logofăt, Alexandru logofăt şi Preda logofăt, care se remarcă şi ca un talentat
ilustrator.
Cea mai mare parte a documentelor private din mediul rural se datorează unor
ştiutori de carte, aparţinând la două categorii de scribi, preoţi şi logofeţi: Ion
logofăt din Podobaniţa, Fisenţea logofăt, Stoian logofăt din Câmpulung, popa
Dumitru din Ţâţa, popa Stoica din Ştefăneşti, popa Vlaicu din Clejani etc.
Câteva zapise sunt acte autografe ale emitenţilor: 1 44, 408, 472, 469. Astfel,
Udrea comisul adevereşte la 13 mai o vânzare mai veche făcută în timpul lui Matei
Basarab (doc. 144), Stanciu( logofăt din Bogăteşti atestă înfrăţirea mai veche cu
Melchisedec, egumenul mănăstirii Câmpulung pe un munte la Rucăr (mai 1 4, doc.
146), Iancu! logofăt redactează un act de adeverire în numele său şi al fraţilor lui,
popa Vlad „cela cu moşiia" este şi vânzătorul şi scribul doc. 408 (septembrie 1 3),
ca şi Udrişte mare cămăraş sau Radu logofăt, fiul lui Constantin postelnic din
Jugur.
O inovaţie a cancelariei domneşti, la începutul domniei lui Constantin Şerban, o
putem nota în privinţa semnăturii logofătului care a întocmit hrisoavele. Pe unele
hrisoave, semnătura logofătului este aşternută în colţul din dreapta, jos, al
4 � ălători străini despre ţările române, voi. VI, ed. de Maria Matilda Alexandrescu - Dersca
Bulgaru ş1 Mustafa Mehmet, Bucureşti, 1976, p. 1 36.
X
documentului, ca o semnătură autografă, neînsoţită de formula obişnuită „am scris",
„s-a scris" etc. La această modalitate recurg logofeţii Radu!, Constantin, Necula,
Alexandru, Manta, iar Dumitru Boldici, atunci când colaţionează un act, îşi trece în
acelaşi loc monograma.
Faimosul cărturar Udrişte Năsturel apare ca ispravnic al doc. 325, o întărire
domnească acordată mănăstirii Vieroşul.
Scribii actelor anului 1 654 nu au mai găsit răgazul şi gustul de a împodobi cu
miniaturi hrisoavele pe care le-au aşternut pe hârtie sau pe pergament. Totuşi, nu
lipsesc monogramele şi iniţialele ornate cu chinovar ( 1 3 , 1 04, 1 60, 1 76, 3 1 O, 326,
407, 4 1 4, 508, 509) cu motive florale policrome (63). Hrisovul de danie pentru
M itropolia din Târgovişte, scris şi ilustrat de M ihalcea logofăt, posedă iniţiale şi
monograma executate în aur coloidal şi cerneală albastră, iar în frontispiciu este
redată stema Ţării Româneşti, pictată cu aur pe fond albastru, încadrată între două
incinte împodobite cu copaci, executate tot în aur coloidal (doc. 320).
6. ELEMENTELE MATERIALE ALE DOCUMENTELOR
a) M ateria subiacentă
Aşa cum era de aşteptat, hârtia const1tu1e suportul cel mai frecvent al
documentelor studiate. Este vorba, în majoritatea cazurilor, de formatul difolio, cu
x
dimensiuni situate, în medie, în jurul cifrelor 32 20 cm. Treizeci de documente
sunt scrise pe pergament, toate în limba slavă. Dimensiunile unora dintre acestea
x x x
sunt considerabile: doc. 6 (56,5 62,5), doc. 52 (38 55), 1 1 7 (50 46), doc. 1 1 8
x x x
(62 55), doc. 2 1 7 (37,5 52), doc. 478 (45,5 79). Starea de conservare a
suportului este relativ bună, actele fiind supuse recent restaurării. Totuşi unele
documente au porţiuni şterse, cum este cel slavon păstrat la DJAN Argeş (doc. 54),
altele au filele lipite sau porţiuni lipsă din fila a doua. Nu de puţine ori, ca urmare a
restaurării, au fost descoperite documente, ce fuseseră lipite pe spatele altora.
Astfel, zapisul din 1 O iulie avea lipită pe spate, cu cocă, o filă ce conţinea un
contract de închiriere de la 1 68 1 , contractorul fiind logofătul Stoica Ludescu.
Aceeaşi situaţie se înregistrează cu hrisovul fals din 1 4 noiembrie, de pe spatele
căruia au fost dezlipite la restaurare o filă dublă, originală, databilă 1 64 1 , pe care se
pot citi sumele încasate de birnicii judeţului Muscel, Dragomir din Runcu mare
clucer şi marele cupar Nicula din Sărăcineşti.
b) Cerneala
Pentru scrierea actelor uzuale, cerneala brună, de diverse nuanţe, şi cerneala
neagră sunt cele mai frecvent folosite. În schimb, pentru documentele voievodale,
chinovarul a servit la iniţială şi monogramă, ca şi la semnătura voievodului. Unele
XI
ornamentatii ale monogramei sunt executate în tuş negru, iar la miniatura din
hrisovul 3:2 0, descris mai sus, miniaturistul a recurs la aur coloidal şi la cerneală
albastră.
7. SIGILIILE
Sigiliul mic inelar aplicat foloseşte cerneala roşie (chinovarul) sau fumul,
însotind
' cel mai adesea iscălitura martorilor şi pare a asigura temeinicia actelor:
doc. 1 4, 26, 33, 49, 64, 80, 86, 102- 1 03, 1 1 8, 1 32, 1 44, 1 69, 1 94, 267, 372-373,
378, 453, 456, 483, 485, 49 1 , 495--496, 50 1 ; domnul Constantin Şerban l-a
întrebuinţat, aplicat în chinovar sau în ceară roşie în cazul câtorva porunci sau
răvaşe domneşti, dar şi pe documente de întărire destinate unor mănăstiri (doc. 1 22,
1 54, 2 1 1 , 23 1 , 252, 270, 283, 345, 426, 46 1 ). Sigiliul său mic avea formă rotundă,
pe când cel al voievodului Matei Basarab era octogonal.
Sigiliul mijlociu timbrat cu timbru fix constituie modalitatea cea mai frecvent
folosită pentru autentificarea hrisoavelor domneşti. Pe documentul cu numărul 1 1 6,
s-a aplicat un sigiliu cu timbru mobil. O variantă a acestuia, mai rară, este sigiliul
mijlociu în ceară roşie (doc. 1 1 8, 3 1 6) sau sigiliile timbrate cu ceara între file (doc.
1 77, 179, 1 80, 1 96, 294, 3 1 1 , 324, 339, 388), modalitate sigilară la care se recurge
după 1 iunie, când lui Constantin Şerban îi sosise firmanul de confirmare a
domniei. Cele trei documente domneşti nesigilate, care au apărut pe parcursul
acestui an, sunt lămurite de context: cel din 1 O aprilie, emis de Matei Basarab a
rămas nevalidat din cauza morţii domnului, pe când doc. 1 55 din mai 6, nesigilat
de Constantin Şerban ar putea fi un accident, datorat numărului mare de acte emise
în acea zi, patru, toate scrise de logofătul Dumitru Boldici; porunca domnească
pentru slobozenia mănăstirii Roaba (doc. 145), lipsită de elementele validării,
rămâne totuşi un mister.
Pecete atârnată poartă documentul din 30 mai (doc. 1 72), danie hărăzită
mănăstirii Snagov. Pecetea mijlocie, în ceară roşie, este aşezată într-un căuş de
ceară naturală, atârnată cu şnur împletit din mătase albă, galbenă, verde şi albastră.
De asemenea, un hrisov pe pergament, din 3 august, de scutiri acordate mănăstirii
Bradul (doc. 326), poartă o frumoasă pecete atârnată, cu fir de mătase alb, roşu,
albastru şi galben.
Sigilii boiereşti de jurători în număr mare se regăsesc pe doc. 360 (22 de sigilii
inelare în tuş), 41 O (18 de sigilii inelare în tuş), 41 1 (20 de sigilii inelare în tuş şi fum),
Sigiliile ecleziastice sunt sigiliile personale ale ierarhilor, toate de tip
.
iconografic: sigiliul mijlociu al patriarhului Macarie al Antiohiei, aplicat în tuş, având
legenda în limbile greacă şi arabă, sigiliul episcopal în ceară neagră al episcopului
Serafim al Buzăului (doc. 358) sau varianta în fum a Episcopiei Buzăului, purtând
gravată tema iconografică Adormirea Maicii Domnului (doc. 492).
XII
Amprenta digitală pentru cei neştiutori de carte este o modalitate mult
răspândită de validare; ex. gr. doc. 206, 259, 3 1 3, 423, 427, 434-435, 438-440,
458, 467, 469, 477, 485-486, 489, 492-493, 497, 506-507.
8. FORMULARUL DOCUMENTELOR
Din punctul de vedere al evoluţiei formularului diplomatic, srarşitul celei dintâi

jumătăţi a veacului al XVII-iea se caracterizează printr-o simplificare vădită a
protocolului, determinată de regresul vizibil al hrisoavelor solemne, dar şi printr-o
diversitate înnoitoare a formulelor diplomatice din alte secvenţe ale documentelor.
Protocolul. Invocaţia simbolică monogramatică este prezentă, în general, în
majoritatea actelor, simplă ori ornamentată cu vrejuri, volute şi noduri, în cazul
actelor emise de cancelaria domnească.
Intitulaţia. D acă documentele emise de M atei Basarab menţin intitularea
obişnuită, teritorial-politică şi nu genealogică (,}ntru Hristos Dumnezeu,
binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitor şi singur stăpânitorul Io
Matei Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu
stăpânind şi domnind toată Ţara Românească şi încă părţile de peste munţi, al
Amlaşului şi al Făgăraşului herţeg") (doc. 63), Constantin Şerban, ca fiu
nelegitim al lui Radu Şerban i nsistă să fie recunoscut ca descendent domnesc,
proclamând aceasta în chip frecvent în intitulatio. Primul semn este acela de a
adopta numele dublu Constantin Şerban, în toate actele care îl au drept emitent.
Pe alocuri, filiaţia sa din domnul Radu Şerban este pomenită, în unele hrisoave
solemne slavone, a căror arengă îmbracă forma cea mai des întâlnită în
diplomatica medievală românească (doc. 3 1 8, 320, 326, 404). Alături de acestea,
hrisovul hărăzit mănăstirii Snagov din 30 mai face o notă distinctă, împodobit
fiind cu o arengă iscusit meşteşugită, având ca punct de plecare un verset din
apostolul Pavel. Execuţia hrisovului se datorează lui M ihalcea logofăt, fiul lui
Paraschiva logofăt: „Câţi cu duhul lui Dumnezeu se poartă, aceştia sunt fiii lui
Dumnezeu, precum spune dumnezeiescul apostol, în urma căruia umblând cei
iubitori de dreptate şi cei ce se străduiesc spre strădania bună, privind spre
Începătorul Vieţii, au dobândit viaţa dorită şi lăsând cele pământeşti s-au lipit
de cele cereşti. Auzind ei acel glas pururea fericit al nespusei şi prea dulcei
bucurii căreia urmând şi eu, robul stăpânului meu Iisus Hristos, binecredinciosul,
pravoslavnic, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Costandin Şerban
voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind
peste toată Ţara Ungrovlahiei, m-am rănit de dragostea nevindecată, iubind
palatele împărăteşti ale mirelui sufletului meu, Hristos, şi să proslăvesc în ele pe
cel ce i-au plăcut Lui şi l-au proslăvit, mai ales pe mine, ce m-a înălţat pe
scaunul pământesc al fericiţilor răposaţilor părinţi ai domniei mele. Şi
XIII
puţini
totdeauna având în minte că mulţi împăraţi s-au veselit în împărăţie, însă
şi eu mă străduie sc cu harul lui
au moştenit împărăţia cerească, pentru care
Dumnezeu nu numai să îndrept această împărăţie pământe ască, ci mai ales
să
totodeauna cu neadormitul ochi al bunăvointei privind la veacul viitor şi
înfnimuseţez sufletul meu cu fapte bune şi �ă miluiesc palatele Împăratului
Ceresc şi mai ales palatul stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea
Fecioarei Maria, numit Snagov" (doc. 1 72).
Catc ;a consideraţii merită şi intitulaţiile ierarhilor. Astfel, mitropolitu l
Ignatie se intitulează nu în termeni de jurisdicţie ecleziastică, ci de stăpânire
politică (Jgnatie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al întregii Ţări a
Ungrovlahiei) (doc. 78). Cât despre patriarhul Antiohiei, Macarie, acesta adoptă o
intitulatio simplă, în limba slavonă, ca şi mitropolitul ţării (Macarie, din mila lui
Dumnezeu, patriarh al dumnezeieştii, marii cetăţi a Antiohiei şi al întregului
Răsărit (doc. 142), semnând în acelaşi mod, dar în limba arabă.
Inscripţia şi salutaţia, specifice stilului epistolar, se întâlnesc în poruncile
domneşti de obicei în limba slavonă, chiar dacă restul actului este scris în limba
română.
Contextul. Raportul dintre pena spiritualis şi pena materialis se menţine în
documentele din acest an în favoarea pedepsei spirituale. Blestemul ca pedeapsă
spirituală apare într-un număr mare de documente (35, 49, 63-65, 78, 87, 97, 1 04-1 05,
1 1 1 , 128, 142, 1 50-1 5 1 , 1 54-1 56, 1 69, 1 72, 204, 230 bis, 240, 243, 320, 326, 347,
349, 372, 404, 463, 475, 483, 49 1 , 502). Blestemul poate fi „mare", atunci când
îmbracă forma dezvoltată, clădită pe referinţe teologice la ereziarhi.
9. CONŢINUTUL DOCUMENTELOR
Oricine răsfoieşte paginile cronicilor ţării şi ale martorilor străini sau
parcurge monografiile şi studiile pe care istoriografia le-a dedicat atât domniei lui
Matei Basarab, cât şi celei a lui Constantin Şerban, rămâne cu convingerea că anul
1 654 a fost un an tulburat de evenimente dramatice5 . Moartea tristă a voievodului
bolnav şi bătrân, alegerea intempestivă a lui Constantin Şerban, ravagiile, abuzurile
şi haosul produse în continuare de seimeni în toată ţara par să domine fundalul
� 5 etopiseţul Cantac11zinesc, în Cronicari munteni, ed. îngrijită de Mihail Gregorain, voi. I,

B�cureşt1, 1961, p. 1 .64-167; Radu Popescu, Istoriile domnilor Ţării Româneşti, în ed. cit., p. 368-369;
� � � �
1colae orga, HISl�1re es 011mains et de la romanite orientale, voi. VI, Bucarest, 1 940,
p. 256-260;
idem, Rascoala se1memlor 1mpotriva l11i Malei Basarab, Bucureşti, 1 9 1 O, p. 1 5- 1 8;
Miron Costin,
Opere, ed. Petre �· �
P� naitescu ucure� ti, 1 957, p. 1 68; Nicolae Stoicescu, Matei Basarab, Bucureşti,
.
1988, P· 206-2 1 3 , L1d1a Demeny, Nicolae Sto1escu, Răscoala seimeni/or sau răscoală populară?
Bucureşti , 1 968 , p 54-67·, W Zekely , v. ·
„ d m1şcar1 · I-politice
· · �'
"nele prec1zarz
· - · przvm ·1e socw
11lt1n111I an al domme11111 Matei: Basarab, în ,,lstros", 1981-198 3, p. 299-329
. ·. . . - des�urate m
.
XIV
acestui răstimp6 . Î n schimb, lectura documentelor interne ne arată o lume aproape
paralelă cu aceste evenimente, mult mai aproape de pasajele aşternute de logofătul
Stoica Ludescu în Letopiseţul Cantacuzinesc. După părerea slujitorului familiei
Cantacuzino, domnul „a fnceput a face milă mare ţării, iertându-le toate năpăştile.
Şi au plătit pre slujitori cu un haraci deplin. Şi au iertat ţara de bir trei luni. Şi au
iertat dorobanţilor şi călăraşilor dijma şi oieritul. Şi au fmbrăcat pe toţi cu postav
bun şi pre căpitanii lor cu frânghii, cu caftirii cu atlaze. La masă cu dânsul de-a
pururi şădea cu dânsul şi-i dăruia. Judecăţi drepte făcea şi milă din dăstul. Pre
nimeni nu obiduia, ci cu blândeţe şi cu cuvinte dulci pre toţi fi mângâia. Şi gândi
să facă mult bine ţării. Şi se bucura toţi, şi moşneni şi streini, mulţumind lui
Dumnezeu că le-au hărăzit domn bun şi fnţelept şi milostiv"7.
De o amnistie fiscală a năpăştilor, puse în vremea lui M atei B asarab asupra
contribuabililor obligaţi la plata birurilor celor fugiţi, vine vorba într-un document
din 21 aprilie 1 655 (DANIC, Ep. Argeş IX/7), în care domnul afirmă răspicat
„năpăştile din vremea lui Matei vodă toate le-am călcat domnia mea şi le-am pus
jos". Numai că unul din documentele publicate în acest volum (doc. 47) arată tot
atât de limpede că iniţiativa îi aparţinuse lui M atei Basarab, chiar dacă a fost
luată spre sfârşitul domniei: „Ştiţi bine că i-am iertat de toate năpăştile?" (22
februarie).
Aşadar, ce imagine ne făuresc documentele din acest volum despre primele
luni de domnie ale lui Constantin Şerban? Poate fi ea o confirmare a spuselor
cronicarului? După un răgaz de doliu de două săptămâni, răgaz suficient pentru a
confecţiona noua pecete domnească, activitatea cancelariei se reia la 25 aprilie, cu
trei hrisoave ale domniei lui Constantin Şerban. Primul document este hărăzit
boierilor Vâlcăneşti, cărora li se întăreşte satul Salcia din judeţul Mehedinţi. Este,
de altfel, şi primul act în care Constantin Şerban îşi afirmă originea domnească, şi
prin aceasta legitimitatea alegerii ca domn de către ţară: „Când m-au dăruit
Dumnezeu cu domnia fn scaunul şi fn pământul părintelui meu, Radu Şerban vodă"
(doc. 1 06). Cel de-al doilea act face dreptate memoriei fiului adoptiv al lui Matei
Basarab, Mateiaş postelnic, care iertase de rumânie, cu limbă de moarte, satul
Corbi din judeţul Vlaşca (doc. 1 05).
Al treilea din cele trei acte este o întărire domnească, prin care acordă marelui
agă de dărăbanţi, Lupu Buliga, satul Seaca Carava din judeţul M ehedinţi, „pentru
dreaptă şi credincioasă slujbă ce a făcut lui şi ţării şi pentru fapta bună fn luptă"8•
Aşadar, primul gând al voievodului se îndreaptă către o mare căpetenie militară,
răsplătită cu un sat în zona în care aceasta îşi constituise deja domeniul, la
Ciovârnişani. La 16 iulie, se face o danie lui Stanciu! căpitan de călăraşi „ce au
6 Nicolae Stoicescu, Constantin Şerban, Bucureşti, 1 990, p. 7-2 1 .

7 Letopiseţul Cantacuzinesc, p. 1 64.
xv
slujit domniei mele şi curţii şi fn zi şi în noapte" (doc. 289), la 28 iulie, o alta,
pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, lui Popescul căpitan din oraşul Buzău cu alte
cuvinte beneficiarii acestor danii sunt căpitanii locului şi nu seimenii cei străini.
După ce primeşte steagul ţării de la sultan (1 iunie), domnul îşi schimbă politica
fată de căpeteniile militare. În luna iunie, Lupu Buliga avea să fie destituit din
fu�cţia de mare agă. În acelaşi timp, pe parcursul mai multor procese, Constantin
Şerban întoarce moşiile unor călăraşi, sluj itori, roşii, pe care domnul Matei Basarab
le dăruise unor căpitani sau altor persoane (doc. 1 7 1 , 1 79, 288, 4 1 7). Astfel în doc.
1 7 1 , se precizează că „nu să cade ca ceşti slujitori să fie cu lăcrimile pe obraz,
fiind dajnici la păsul ţării şi la haraciul împăratului".
Î mpreună cu aceste încercări de a potoli spiritele înfierbântate ale diverselor
contingente militare, domnul iniţiază, potrivit cronicilor interne, măsurile
temporare de amnistie fiscală pomenite mai sus, dar şi o altă înlesnire, pe care o
mai folosiseră şi domnii anteriori, Gavrilă Movilă şi Radu M ihnea: îngăduirea
răscumpărării satelor domneşti aservite, în urma fiscalităţii excesive a domniei
precedente9 . Documentul din 8 iunie (doc. 1 65), o declaraţie a megiaşilor din satul
Seaca, care recunosc că s-au lăsat răscumpăraţi de Andrei postelnicul, precizează
că este vorba de satele domneşti ale lui Matei Basarab voievod. Dintr-un alt hrisov
târziu, din 1 669, se înţelege că au avut acest drept de răscumpărare doar satele
cumpărate pe banii ţării 1 0, afirmaţie contrazisă de unele documente, ca şi de
domnul Constantin Şerban însuşi, în hrisovul din februarie 1 657: „domnul Matei
Basarab fiind un domn tare şi puternic, a cotropit multe sate cu silnicie şi fără
dreptate". De aceea, domnul dă voie vecinilor să se răscumpere şi să se dea „
aceşti bani la treaba ţării"11• Astfel, doc. 25 1 , iertarea de rumânie a satului Băbiciu
aduce cu sine, în expunerea de motive, o cronică a abuzurilor săvârşite de Matei
Basarab în vremea boieriei, când a ocupat funcţia de mare agă. Sătenii din Băbiciu
fugiţi de bir în vremea lui Alexandru Coconul, fuseseră prinşi de Matei aga şi aduşi
în faţa domnului „îmbrăcaţi numai cu cele de pe trupul lor, şi le-au făcut mare
nevoie". Din pricina multor năpăşti, biruri şi cotropiri pe care boierul Matei din
Br�ncoveni le-a pus pe capul lor, pretinzând că le-a plătit bir de bir, sătenii i s-au
vândut rumâni, primind făgăduiala, cu martori, că vor fi eliberati la moartea
stăpânului. Exemplele de răscumpărări sunt însă foarte rare şi probab il că măsura
lui Constantin Şerban nu a avut nici un impact social, datorită în bună parte lipsei
de resurse băneşti.
Aceste aspecte de nedreptate socială răzbat în tonul revendicativ şi
incrimi nator al multora dintre piesele documentare reproduse în această editie. Pe
8 Dan Pleşia, Tot c u privire la schitul Tapo/nita, î n „Mitropolia
p. 347.:.j6J .
. Olteniei" '
XV '
1 963 nr. 5-6
' '
�0V. şi d� c. din 2 ianuarie 1 656, N. Stoicescu, Constantin Şerban, p. 5 1 .

N . Sto1cescu, op. cit. , p. 22.
11 Ibidem, p. 43.
XVI
bună dreptate sau doar ca pretext pentru schimbarea unei hotărâri judecătoreşti a
divanului fostului domn, multe pricini se redeschid. Acuzaţiile la adresa fostului
domn sau ale boierilor care au profitat de rangul sau de rudenia cu el ţes un fel de
opinie publică negativă, pe fundalul unor frustrări reale. Vocabularul propagandistic
este pe măsura stării de spirit: „strâmbătate", „silnicie".
Venirea noului domn scoate la iveală abuzuri şi nemulţumiri mocnite,
nedreptăţi îndurate de multă vreme, fără putinţa de a putea schimba ceva. Î n baza
dreptului obişnuielnic ce nu acorda autoritate lucrului j udecat decât pentru o
perioadă scurtă de timp, şi în nici un caz, în chip automat şi legitim de la un
domn la altul, în primele luni ale domniei lui Constantin Şerban, actori sociali
din toate categoriile reclamă astfel de ilegalităţi, pentru care s-ar fi făcut vinovat
răposatul domn (doc. 137, 25 1 ). Exagerată, desigur, aprecierea generalizatoare
dintr-un hrisov domnesc, potrivit căreia domnul M atei Basarab a împresurat
moşiile negustorului Sima şi ale lui Vel isarie logofăt „precum au fost luat toate
moşiile boierilor ţării" (doc. 255) are un substrat politic, deîndată ce înţelegem
că de abuzul fostului domn profitase Dum itru, căpitan de seimeni, căruia M atei
B asarab i le dăruise, „ca să să hrănească". Căzuţi în dizgraţie, seimenii şi
căpeteniile lor, „îngrăşate", după expresia cronicarului, de domnul Matei
Basarab, trebuiau marginal izaţi şi deposedaţi de bunurile cu care fuseseră
înzestraţi abuziv.
Se înmulţesc şi denunţur ile asupra unor boieri ridicaţi şi ocrotiţi de Matei
B asarab, mulţi dintre ei rude ale acestuia. Astfel, sunt reclamaţi ca „silnici":
marele paharnic Drăguşin Deleanu „om putern ic în acea vreme" (doc. 222, 452),
care i-a rumânit cu sila pe sătenii din Căzăneştii Spatăi, „ucişi, înch işi în ocnă"
şi pe vremea lui Radu M ihnea, marele armaş M arco Danovici „boiarin putearnic
şi silnic" (doc. 143), D iicul Buicescu mare spătar „boier vlastelin şi puternic"
(doc. 322). În ciuda acestor dovezi, în fond nu foarte numeroase, nu se poate
vorbi despre o largă numulţumire „populară", extinsă la scara întregii ţări, aşa
cum s-a considerat în istoriografia românească mai veche, dispusă să vadă latura
ideologică „a luptei de clasă" 1 2 , acolo unde în mod clar a fost vorba de o
răzvrătire militară.
Părtinitor s-ar fi arătat Matei Basarab şi cu ctitoriile sale domneşti. Cea mai
ocrotită dintre toate a fost fără îndoială Câmpulung, al cărei egumen Melchisedec
din Peloponez „avea putere mare de la domn" (doc. 3 1 4). Sătenii din Bogăteşti,
Voineşti, orăşenii din Câmpulung se plâng împotriva mănăstirii domneşti de la
Câmpulung, ctitorită a doua oară de bătrânul domn şi a boierilor hotarnici care le
delimitaseră moşiile, că au hotărnicit „în făţărie, după voia răposatului Mateiu
vodă" (doc. 3 6 1 ). M ănăstirea Potocul, „afierosită" de marele şufar Spahiul, potrivit
12 Valeria Costăchel, Petre P. Panaitescu, A. Cazacu. Viaţa feudală în Ţara Româneascli şi

Moldova (sec. XIV-XV!l), Bucureşti, 1 957, p. 1 8 .
XVII
unui document pe care l-am considerat suspect în volumul XXXV ( 1 3 septembrie 13
1 650), mănăstirii Sf. Ştefan de la Meteore, reapare în documentele anului 1654,

fără pomenirea închinării la Meteore, interesele ei fiind reprezentate de celălalt
ctitor, urmaş al boierilor din Băneşti, Leca vornic. Actul din <mai> I O, 1 654 (doc.
1 39), în care Spahiul apare doar ca maiior în divan cu rangul de mare ban al
Craiovei, dă dreptate mănăstiri i Potoc (Butoiul) în procesul cu mănăstirea Arnota,
reclamată că, în chip abuziv, beneficiase de un schimb de moşii, pus la cale, ca şi
ctitor domnesc, de voievodul Matei Basarab. Recitind cele două documente, cel
din 1650 şi cel din 1 654, rămânem surprinşi de faptul că în întărirea domnească a
schimbului din I O februarie 16501�, lăcaşul de la Potoc este despăgubit cu două
„moşii pustii şi fără nici un venit" Floreiul şi Grădiştea de Teleorman şi cu suma
de 30 OOO de bani, pentru ca egumenul să procure cu aceştia ţigani sau vii sau alte
dedine. Domnul Constantin Şerban obligă obştea de la Arnota să înapoieze 150 de
galbeni şi jumătate din moşia Celei, obiectul schimbului, dar nu pomeneşte nimic
de celelalte două sate. O informaţie istorică străbate din documentul datat de noi
10 <mai> 1 654, după componenţa divanului: ctitori i cei bătrâni ai mănăstirii, care
ar fi dăruit satul Celeiul, sunt strămoşii lui Leca vornic, „boiarii de la Băneşti"
adică Dragomir şi Udrişte fost mare vornic, „încă din zilei� lui Vlad voievod, leat
697 1 ". Documentul pe care îl discutăm aici se conservă într-o traducere din secolul
al XVIII-iea, făcută de Fioru icrei, într-o stare proastă, rupt, şters şi mâncat de
carii. Astfel între numele Dragomir şi numele Udrişte este un loc şters; fie în
original apărea conjuncţia i, fie în textul slavon al originalului după care a tradus
popa Fioru, apărea Dragomir al lui Udrişte, numele sub care este cunoscut vornicul
Dragomir din Băneşti în perioada 1463-1 465. Atât numele ctitorului Dragomir cât
şi văleatul domniei voievodului Vlad în care s-a produs închinarea satului Celeiul
(697 1 ) coincid cu cele pomenite de Matei Basarab în hrisovul de întărire din
1
IO august 1636 5 , dar sunt diferite de informaţiile oferite de actul de întărire al lui
Neagoe Basarab din 1 O ianuarie 1 520, în care se arată că dania unei j umătăţi din
satul şi gârla de la Celei a fost făcută de banul Craiovei, Barbu Craiovescu,
înaintea domnului 1 6 •
Fără să aibă o slăbiciune specială pentru vreuna din mănăstiri, Constantin
Şerban întăreşte cu imparţalitate daniile înaintaşilor sau adaugă, după puteri, altele
13 ORH, B, voi. XXXV, cd. de Violeta Barbu, Constanţa Ghiţulescu, Andreea Iancu, Gheorghe
Lazăr, Oana Rizescu. Bucureşti. 2003, p. XVI-XVII; p. 298, rezumatul gramatei patriarhului Paisie al
Ierusalimului.
14 ORI-I, B, voi. XXV, ed. de Violela Barbu, Conslanţa Ghiţulescu. Andreea Iancu, Gheorghe
Lazăr, Oana Rizescu, Bucureşti, 2003, p. 83-85; subliniem că hrisovul din anul 1 654 nu pomeneşte
::
nimic despre închinarea mănăstirii la Mcleora.
Violeta Barbu. ilddenda el corrigenda, în SMIM, XXIII, 2005, p. 3 1 6.
ORI-I, B, voi. II, ed. de Ştefan Ştefănescu şi Olimpia Diaconescu, Bucureşti, 1 972, p. 3 68-
369.
XVIII
noi. De aceea, o bună parte din actele de scutire şi de întărire acordate de voievodul
Constantin Şerban au ca destinatar Biserica: Mitropolia, Episcopiile de Buzău şi
Râmnic şi mănăstirile: Adâncata, Alun, Argeş, Amota, Bălteni, Bistriţa, Bradul,
Brădet, Brâncoveni, Brebu, Bucovăţ (Coşuna), Butoiul, Căldăruşani, Câmpulung,
Cobia, Cotmeana, Cozia, Dealu, Dintrunlemn, Flămânda, Glavaciog, Govora,
Hotărani, Izvorani, Mărgineni, Măxineni, Menedic, Mihai Vodă (Bucureşti), Mislea,
Plăviceni, Plumbuita, Potoc, Radu Voda (Sfânta Treime, Bucureşti), Sadova,
Segarcea, Sf. Arhangheli, Snagov, Stetea, Strâmba, Strehaia, Tismana, Topolniţa,
Vaideei, Vieroşi, Viforâta, Zdralea (Roaba). Cât despre procesele purtate de
mănăstiri, unele sunt pornite de revendicările unor rumâni, care speră de la noua
domnie ca statutul lor social să se schimbe, sau de obştile săteşti, nemulţumite de
abuzul unor egumeni care călcau hotarele satelor. De pildă, mănăstirea Glavaciog se
judecă cu rumânii din Cemăteşti (doc. 1 3 5), mănăstirea Snagov cu rumânii din
Dobroşeşti şi din Piscul (doc. 1 72), mănăstirea Sadova cu rumânii din Gârleni (doc.
1 71 ), mănăstirea Brebu are un proces cu megieşii din Brebu, aruncaţi de ctitorul
Matei Basarab „în mij locul pădurii" (doc. 202), rumânii din Radovanul pârăsc
mănăstirea Coşuna (doc. 21 5), rumânii din Vihoreşti şi Gurguiaţi se judecă cu maicile
de la mănăstirea Vihoreşti (Viforâta) (doc. 224), mănăstirea Strehaia cu rumânii din
satul Strehaia (doc. 248), mănăstirea Sf. Troiţă din Bucureşti cu rumânii petecari din
Bălteni (doc. 312) etc. De fiecare dată, domnul împreună cu divanul consfinţesc
starea de rumânie a reclamanţilor, iar aceştia „sunt daţi de grumazi egumenului" (doc.
312). Aşadar, ţăranii aflaţi în stare de şerbie, ai căror stăpâni erau mănăstirile,
încearcă în zadar să îşi schimbe condiţia, aflând că la Bucureşti a venit un nou domn.
Chiar dacă eşuate, aceste tentative ne indică o anume participare a straturilor celor
mai profunde ale societăţii la evenimente politice importante, cum ar fi schimbarea
domniei. Î n foarte puţine cazuri, ţăranii şerbiţi dobândesc câştig de cauză. Este cazul
megieşilor din satul Groşani, judeţul Muscel, rumâniţi de Matei voievod, noul ctitor
al mănăstirii Câmpulung, şi de egumenul Melchisedec, egumenul de atunci al
aşezământului (doc. 314). Î ntre lăcaşul din Câmpulung, la începuturile sale biserică
de mir, şi sătenii din Groşani intervenise un fel de înţelegere contractuală: moşnenii
se „lipiseră" pe lângă „biserica cea bătrână a lui Negru vodă'', căreia îi prestau doar
trei zile de muncă pe an, în schimbul scutirii de lucrul domnesc. Când mănăstirea a
fost refăcută „de piatră'', sătenii au fost rumâniţi fără nici o judecată. La jurământul
celor 1 2 boieri numiţi de domn, în Biserica de Jurământ de la Bucureşti, egumenul
Varlaam al mănăstirii nu s-a prezentat, ceea ce a făcut ca mănăstirea să piardă
procesul.
Dintre toate mănăstirile pomenite în documentele anului 1 654, uneia singură i
se recunoaşte, conform voinţei ctitorilor şi înţelegerii acestora cu egumenul, cu
domnul Matei Basarab şi cu mitropolitul ţării, închinarea la Muntele Athos:
mănăstirea Bradul, ctitorită de fraţii Mihalcea-Cândescu, Pătru, Radu, Moise,
Gheorghe şi Neagoe şi închinată în 1 64 1 la mănăstirea Pogoniani.
XIX
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI
Fiind o lucrare de colaborare, coordonată de Violeta Barbu şi Gheorghe

Lazăr, editorii găsesc că este necesar să precizeze partea de contribuţie a fiecăruia:
Violeta Barbu a transcris şi colaţionat documentele aferente lunilor ianuarie-mai şi
data lărgită, a redactat rezumatele acestora, a realizat colaţionarea finală integrală a
celor 424 de documente româneşti, a redactat indicii de nume proprii ai literelor A,
L, M, N, O, V, Z, a făcut revizuirea generală a indicelui de materii, a listei de
referinţe bibiografice şi a redactat studiul introductiv; Gheorghe Lazăr a transcris
cele 61 de documentele slavone şi a realizat traducerea lor în limba română, a
transcris şi colaţionat documentele româneşti corespunzătoare primei jumătăţi a
lunii iunie, a redactat rezumatele acestora, indicii l iterelor B, C, D, P, R, S şi a
efectuat revizuirea generală a indicelui de nume proprii; Florina Manuela
Constantin a transcris documentele corespunzătoare lunilor octombrie-noiembrie, a
redactat rezumatele acestora, indicele de numele proprii de la literele G, H, I, J, Ş,
T, Ţ, U; Constanţa Ghiţulescu a transcris documentele corespunzătoare lunilor
iunie (a doua jumătate)-septembrie, a redactat rezumatele acestora şi a întocmit
indicii de nume proprii ai literelor E, F; în stărşit Oana Mădălina Popescu a
transcris documentele corespunzătoare lunii decembrie, a redactat rezumatele
acestora, a întocmit indicii de materii şi bibliografia. Ioana Voia a întocmit
rezumatele în limba franceză.
De asemenea, se cuvine să amintim faptul că această echipă a beneficiat, în
parte, de un număr de 1 92 de transcrieri mai vechi, rezultate din activitatea
anterioară a colectivelor de cercetători prestigioşi, dintre care amintim aici, cu toată
gratitudinea şi pietatea, pe: Petre P. Panaitescu, Damaschin Mioc, Aurelian
Sacerdoţeanu, Emil Vârtosu, Aurora Ilieş, Alexandru Elian, Constantin Bălan,
Ruxandra Cămărăşescu, Coralia Fotino. Aceşia şi-au adus o contribuţie la prima
fază de constituire a volumului, ce poate fi plasată în urmă cu jumătate de veac,
fază din care s-au păstrat în arhiva colecţiei fişele de semnalare şi fişe de referinţe
bibliografice. Precizăm că toate aceste transcrieri au fost modificate după noile
norme ale colecţiei şi colaţionate cu originalele păstrate în arhive, iar referintele '
bibliografice au fost verificate, completate şi actualizate.
Mulţumirile noastre se adresează tuturor cercetătorilor, muzeografilor,
bibliotecarilor şi arhiviştilor care au răspuns solicitărilor noastre. Î ntre aceştia, un
gând special se îndreaptă către conf. dr. Petronel Zahariuc de la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, care ne-a pus la dispoziţie copii după originalele
aflate la Muntele Athos, si către Mirela Comănescu de la DANIC.
Violeta Barbu
XX
PRESCURTĂ RI - BIBLIOGRAFIE
Achiziţii noi 1977 = Aclzizifii Noi 1977, în „Revista Arhivelor",

XL, nr. 1 , p. 9 1 .
Andreescu M., Documente muntene = Andreescu, Mihail, Documente muntene
referitoare la Mitropolia Ţării Româneşti,
Mănăstirea Argeş şi Episcopia Argeşului.
Anii 1492-1823, Bucureşti, 2004.
Andreescu, M-rea Cornet = Andreescu, Şt., Trei veacuri de la fntemeierea
mănăstirii Cornet şi a bisericii de la Băjeşti
(1666-1966), în „Mitropolia Olteniei", XVIII,
1 966, nr. 7-8, p. 674-687.
Andronie, Soare, Izvoare doc. = Andronie, Dumitru, Soare, Ion, Izvoare
vâlcene, III documentare vâlcene. Catalogul documentelor
de la Arhivele Naţionale din Râmnicu
Vâlcea (1605-1821), voi. III, Bucureşti,
1 996.
[Arbore], Hrisovul = [Arbore Zamfir], Hrisovul lui Constantin
Şerban, în „ Arhivele Olteniei", V, 1 926,
nr. 27, p 340.
Aricescu, Indice = Aricescu, Constantin, Indice de documente
aflate tn Arhivele Statului şi nepublicate tncă,
în „Revista istorică a Arhivelor României",
Broşura I, Bucureşti, I 874, Broşura II,
Bucureşti, 1 876.
<Athanasie al Râmnicului>, = <Athanasie al Râmnicului>, Sfânta Episcupie
Ep. Râmnicului a eparhiei Râmnicului-Noul Severin tn
trecut şi acum, Bucureşti, 1 906.
Băjan, Doc. Arhive = Băjan, Dumitru I., Documentele de la Arhivele
Statului voi. 1 (1586-1840), Câmpulung,
I 908.
Băjan, Doc. câmpulungene = Băjan, Dumitrn, I„ Documente câmpulungene
<Dare de seamă>, în „Anuarnl Institutului
de Istorie Naţională'', III, 1 924-1 925, 1 926,
p. 737-750.
XXI
Bălaşa, Cartea mitrop. Ştefan = Bălaşa, Dumitru, Documente şi o carte"
„
a mitropolitului Ştefan, aflate În arhiva

bisericii Sf Treime din Craiova (1636-
1658), în „Mitropolia Olteniei", XXIX,
1 977, nr. 1 0- 1 2, p. 806-809.
Bălaşa, Documente =Bălaşa, Dumitru, Documente privitoare la
istoria Olteniei, în „Mitropolia Olteniei",
XLVII, 1 995, nr. 1 -2, p. 1 30-1 36; nr. 3--6,
p. 94-98.
Bălăşel, Cărţi de blestem =Bălăşel, Teodor, Trei cărţi de blestem
patriarhiceşti comunicate de Preotul Teodor
Bălăşel, în „Arhivele Olteniei", XVI, 1 937,
nr. 89-94, p. 1 1 3-1 1 6.
Bălăşel, Hrisoave domneşti = Bălăşel, Teodor, Hrisoave domneşti şi alte
feluri de documente, În copie sau regeste,
cu privire la satul Bogdăneşti, judeţul
Vâlcea, în „Arhivele Olteniei" XIX, 1 940,
p. 1 1 2- 1 34.
Bâzgan, Indicatorul localităţilor =Bâzgan, Melentina, Indicatorul localităţilor
medievale din Ţara Românească până la
1831, Bucureşti, 2004.
Berechet, Documente de drept public = Berechet, Ştefan, Documente de drept public
şi privat şi privat, în „Î ntregiri. Buletinul Institutului
de istoria dreptului vechi românesc", 1 93 8,
p. 1 69-2 1 2.
Berechet, Procedura de judecată = Berechet, Ştefan, Procedura de judecată
la slavi şi la români, Chişinău, 1 926.
Bodea, Cernovodeanu, Nestorescu =Bodea, Cornelia; C ernovodeanu, Paul;
Bălceşti, Bă/ceştii Nestorescu-Bălceşti Horia, Vatra Bălceşti/or.
Studiu şi documente, Muzeul Memorial
Nicolae Bălcescu, Bălceşti pe Topolog, 1 97 1 .
Bodogae, Ajutoarele româneşti =Bodogae, Preot Dr. Teodor, Ajutoarele
româneşti de la mănăstirile din Sfântul
Munte Athos, Sibiu, 1 940.
Bogdan, D. P., De:,pre daniile = Bogdan, Damian P., Despre daniile româneşti
româneşti de la Athos, Bucureşti, 1 94 1 .
Bogdan, D. P., Inscripţia fimerară = Bogdan, Damian P., Iarăşi despre inscripţia
funerară a lui Nicolae Alexandru Basarab,
în „Revista Istorică Română", X, I 940,
p. 345-350.
Bolliac, M-rile zise Brâncoveneşti = Bolliac, Cezar, Monastirile din România
(monastirile zise Brâncoveneşti), Bucureşti,
1 863.
XXII
Bulat, Doc. Olteniei = Bulat, Toma G., Contribuţiuni documentare
la istoria Olteniei. Secolul XVI, XVII şi
XVIII, Râmnicul Vâlcea, 1 925.
Bulat, Dreptul de patronat = Bulat, Toma G., Dreptul de patronat În
Biserica ortodoxă română (O interesantă
hotărâre dată de episcopul Iosif al
Argeşului 1/1 conflictul dintre Mănăstirea
Câmpulung şi doctorul Ştefan Piscupescu
pentru Schitul Goleşti-Muşce/), în ,Arhivele
Basarabiei", IX, 1 937, nr. 1-4, p. 79- 1 00.
Eul. Soc. Geografice Rom. = Buletinul Societăţii Geografice Române,
XXVIII, 1 907, p. 1 34.
Burada, O călătorie = Burada, Teodor T., O călătorie la Muntele
Athos, în Idem, Opere, (ed. Viorel Cosma)
IV, Bucureşti, 1 980, p. 97-137.
Cat. Ţ Rom. , VIII = Catalogul documentelor Ţării Româneşti
din A rhivele Naţionale, voi. VIII (1654-
1656), întocmit de Marcel Dumitru Ciucă,
Mirela Comănescu, Dragoş Şesan, Silvia
Vătafu-Găitan, Bucureşti, 2006.
Cărăbiş, Doc. jud. G01j = Cărăbiş, Vasile, Documente din judeţul
Gorj - sec. XVII, în „Mitropolia Olteniei'',
XXV, 1 973, nr. 1-2, p. 1 64-1 68.
Cărăbiş, Valea Jaleşului = Cărăbiş, Vasile, Însemnări. Sate de pe
Valea Jaleşului, în „Mitropolia Olteniei",
XVII, 1 963, nr. 5-6, p. 425-433 .
Cândea, I., Măxineni = Cândea, Ionel, Mănăstirea Măxineni,
Brăila, 1 996.
Cândea, Mărturii = Cândea, Virgil, Mărturii româneşti peste
hotare, I, Bucureşti, 1 99 1 .
Cemovodeanu, Doc. rom. = Cemovodeanu, P . I., Documente româneşti
dfn secolele XVI-XVII În A rhivele Statului
din fifântu Gheorghe, în „Aluta'', 1 970,
nr. 1 , p. 1 37-1 56.
Chircă, Doc. privind ist. României = Chircă, Haralambie, Documente privind
istoria României. Seria B. Ţara Românească.
Materiale din arhive particulare, în „Studii
şi Materiale de Istorie Medie", V, 1 962,
p. 583-639.
Chiriţă, Doc. brâncovene = Chiriţă, Ilie, Documente brâncovene şi
oltene, în ,Arhivele Olteniei'', XVIII, 1 939,
nr. 1 0 1-1 03, p. 455-468.
XXIII
Chiriţă, Boierii Brâncoveni = Chiriţă, Ilie, Boierii Brâncoveni (Adaosuri),
în „Arhivele Olteniei", XV, 1 936, nr. 86-
88, p. 353-358.
Cipariu, Muntele Athos = Cipariu, Timotei, Muntele Athos şi
monasterile lui, în „Arhiva pentru filologie
şi istorie", nr. 1 O, 1 867, p. 1 95-200.
Ciucă, Achiziţii Noi = Ciucă, Marcel-Dumitru, Vătafu-Găitan Silvia,
Colectia Achizitii Noi. Indice cronologic
. .
Nr. 25, voi. I (sf. sec. XIII 1 685), Bucureşti,

-
2002.
Ciucă, Livezeanu, Doc. de la Athos = Ciucă, Marcel Dumitru, Livezeanu, D.,
Documente de la Athos privitoare la
Mânăstirea Jitianul (Dolj), 1654-1813, în
„Revista Arhivelor'', 1 979, nr. 2, p. 1 9 1 -
200.
Codrescu, Uricariul = Codrescu, Theodor, Uricariul sau colecţiune
de diferite acte care pot servi la istoria
românilor, voi. XVII, Iaşi, 1 89 1 .
Comori vâlcene = Com ori arhivistice vâlcene. Catalogul
documentelor de la Arhivele Statului din
Râmnicu Vâlcea (1467-1800) , întocmit de
Corneliu Tamaş, Ion Soare, Carmen Manea
Andreescu, voi. II, Bucureşti, 1 985.
Creţeanu, Doc. Prahova = Creţeanu, Radu, Documente din judeţul
Prahova, în „Studii'', XXIII, 1 970, nr. 5,
p. 969-976.
Creţeanu, Preda Brâncoveanu = Creţeanu, Radu, Preda Brâncoveanu ctitor
al bisericii de zid al mânăstirii Dintr-un
lemn, în „Mitropolia Olteniei", XVIII,
1966, nr. 7-8, p. 645-65 1 .
Creţeanu, Schituri oltene = Creţeanu, Radu, Schituri oltene necunoscute,
în „Mitropolia Olteniei'', XV, 1 963, nr. 1 -2,
p. 35-77.
Creţeanu, Schit Topolniţa = Creţeanu, Radu, Documentele schitului
Topolniţa, în „Mitropolia Olteniei", XV,
1 963, p. 449-464.
Cronţ, Jurătorii = Cronţ, Gheorghe, Instituţii medievale
româneşti. Înfi·ăţirea de moşie. Jurătorii,
Bucureşti, 1 969.
Dinculescu, Documente privitoare = Dinculescu. N. E., Documente privitoare
la starea făranilor, în „Arhivele Olteniei",
II, 1 923, nr. 7, p. 2 1 9-223.
XXIV
Doc. jud. Teleorman = Direcţia Generală a Arhivelor Statului,
Documente referitoare la istoria judeţului
Teleorman 1441-1 700. Catalog, voi. I,
Bucureşti, 1 989.
Doc. Xiropotam = Documente româneşti din arhiva mânăstirii
Xiropotam de la Muntele Athos, Catalog,
voi. I, editat de Florin Marinescu, Ioan
Caproşu, Petronel Zahariuc, Iaşi, 2005.
Donat, Schitul Zdralea = Donat, Ion, Despre schitul Zdralea sau
Roaba - o ctitorie necunosculă a Craioveştilor,
în „Arhivele Olteniei'', XIV, 1 93 5, nr. 79-
82, p. 344-3 59.
Drăghiceanu, Curţile domneşti = Drăghiceanu, Virgil, Curţile domneşti
brâncoveneşti, în „Buletinul Comisiei
Monumentelor istorice", IV, 1 9 1 1 , p. 49-
75.
Drăghiceanu, Mitrop. Târgoviştei = Drăghiceanu, Virgil, Mitropolia Târgoviştei,
note istorice şi arheologice, Bucureşti,
1 933.
Dumitraşcu, Tamaş, Râmnicul medieval = Dumitraşcu Gheorghe, Tamaş Corneliu,
Râmnicul medieval. Studii şi documente,
Râmnicu Vâlcea, 1 995.
Dumitrescu, Istoricul = Dumitrescu, Marin, Istoricu/ a 40 biserici,
voi. IV, Bucureşti, 1 9 1 5 .
[Eftimiu], Hrisovul = [Eftimiu, Elena], Hrisovul lui Matei
Basarab, în „Arhivele Olteniei'', V, 1 926,
nr. 23-28, p. 1 1 5-23 6.
Filitti, Arh. Cantacuzino = Filitti, Ioan C., Arhiva Gheorghe Grigore
Cantacuzino, Bucureşti, 1 9 1 9.
Filitti, Ctitorii = Filitti, Ioan C., Ctitorii de la Plăviceni-0/t
şi neamul Doamnei Stancăi, în „ Arhivele
Olteniei", VI, 1 927, nr. 3 1 , p. 266-28 1 .
Florea, Documente = Florea, Pavel, Mircea, Documentele colecţiei
Cantacuzino-Edeleanu (SUA), 1530-1852,
Bucureşti, 2005.
Furnică, Industria = Furnică Dimitrie Z., Industria şi dezvoltarea
ei în Tările Româneşti, Bucureşti, 1926.
Furtună, Ucenicii stareţului Paisie = Furtună, Dumitru, Ucenicii stareţului Paisie
în mănăstirile Cernica şi Căldăruşani,
Bucureşti, 1 927.
Ghibănescu, Surele = Ghibănescu Gheorghe I., Surele şi izvoade,
voi. V, Iaşi, 1 908; voi. VI, Iaşi, 1 909.
xxv
Giurescu, C., Stud. de ist. socială = Giurescu, Constantin, Studii de istorie socială.
Vechimea 1wnâniei În Ţara Românească şi
legătura lui Mihai Viteazul. Despre rumâni.
Despre boieri, ed. a II-a, Bucureşti, 1 943.
Grecianu, Genealogiile = Grecianu, Ştefan D., Genealogiile documentate
ale familiilor boiereşti, voi. I-III, Bucureşti,
1 9 1 3-1 9 1 6.
Guţu, Album de documente = Guţu, Olimpia,Scrierea chirilică slavo
română. Album de documente, Bucureşti,
1 988.
Haşdeu, Etymologicum = Haşdeu, Bogdan Petriceicu, Etymologicum
Magnum Romaniae. Dicţionarul limbei
istorice şi poporane, t. III, Bucureşti, 1 893.
Hurmuzaki-Iorga, XIV-1 = Hurmuzaki, Eudoxiu, I orga, Nicolae,
Documente greceşti privitoare la Istoria
Românilor, vol. XIV- 1 , Bucureşti, 1 9 1 5.
Ionaşcu, Bis. , chipuri şi doc. = Ionaşcu Ion, Biserici, chipuri şi documente
din Olt, Craiova, 1 934.
Ionaşcu, Documente inedite = Ionaşcu, Ion, Documente inedite din perioada
151 7-1 774, în „Studii. Revistă de istorie",
VIII, 1 955, nr. 4, p. 1 03-1 1 2.
Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti = Ionaşcu, Ion, Documentele moşiilor Schitului
Şerbăneşti-Mornnglavu (Vâlcea), în ,,Arhivele
Olteniei", XIX, 1 940, nr. 1 07- 1 1 2, p. 1 52-
1 74.
Ionaşcu, M-rea Ciolanu = Ionaşcu Ion, Ştiri nouă asupra mănăstirii
Ciolanu (Buzău), în ,,Îngerul", VIII, 1 936,
nr. 1-2, Buzău (extras).
Ionaşcu, M-rea Curtea de Argeş = Ionaşcu, Ion, Din relaţiile mânăstirii
Curtea de Argeş cu orăşenii argeşeni, în
„Revista istorică română'', voi. XIV, 1 94 1 ,
fasc. II, p . 458-466.
Ionaşcu, M-rea lzvorani = Ionaşcu, Ion, Mânăstirea lzvorani (Buzău)
ctitoria episcopului Luca (1583-1604). Cu
documente şi regeste, Buzău, 1 936.
Ionaşcu, M-rea Târgşor = Ionaşcu, Ion, Mănăstirea Târgşor. Un fost
metoh al spitalului Pantelimon, Bucureşti,
1 938.
Ionaşcu, Mitrop. lgnatie Sârbul = Ionaşcu, Ion, Data morţii mitropolitului
muntean lgnatie Sârbul, în „Revista istorică
română", voi. XIII, 1 943, fasc. II, p. 37-5 1 .
XXVI
Ionaşcu, Schitul Grăjdana = Ionaşcu Ion,Un fost metoh al mănăstirii
Pantelimon: schitul Grăjdana (Buzău) ,
Buzău, 1 936.
Ionescu, G. M „ Ist. Cotrocenilor = Ionescu, G. M., Istoria Cotroceni/or,
Lupeştilor (Sf Elefterie) şi Grozăveşti/or,
Bucureşti, 1 902.
Ionescu-Gion, Ist. Buc. = Ionescu-Gion, G. I„ Istoria Bucureştilor,
Bucureşti, 1 899.
Iorga, Documente, mai ales = Iorga, Nicolae, Documente mai ales argeşene
ale Eforiei Spitalelor civile, în „Buletinul
Comisiei Istorice", I II, 1 924, p. 75-1 1 1 .
Iorga, Doc. urlăţene = Iorga, Nicolae, Documente urlăţene, în
„Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice'',
V, 1 926, p. 1 77-3 1 5.
Iorga, Răscoala seimeni/or = Iorga, Nicolae, Răscoala seimeni/or
împotriva lui Matei Basarab, în „Analele
Academiei Române. Memoriile Secţiei
Istorice", Seria II, tom XXXIII, 1 9 1 0-
1 9 1 1 , p. 1 87-2 1 0.
Iorga, St. şi doc. = Iorga, Nicolae Studii şi documente cu
privire la istoria românilor, voi. VI,
partea II, Bucureşti, 1 904.
Iorga, Studii de istorie = Iorga, Nicolae, Studii de istorie şi de
istorie literară, în „Literatură şi artă
română", IV, 1 899, nr. 5-7, p. 40 1 -407.
Iorga, Un cântec = Iorga, Nicolae, Un cântec ardelenesc nou -
Documente doljene, în „Revista istorică",
Vlll, 1 922, p. 1 6 1-1 79.
Iorga, Un mănuchi de acte = Iorga Nicolae, Un mănuchi de acte prahovene,
prahovene în „Revista Arhivelor'', I, 1924, nr. 1 , p. 3-7.
Langlois, Mont Athos = Langlois, Victor, Le Mont Athos et ses
monasteres, Paris, 1 867.
Literatura Bisericească = Literatura Bisericească, în „Biserica
Ortodoxă Română", XXX, 1 906, nr. 3 ,
p . 320-325.
Lupu, Gaiţă, Documente inedite = Lupu, Daniela, Gaiţă, Alexandru, Documente
inedite din zona Subcarpaţi/or Curburii
(secolele al XVI-lea-al XVII-iea), în „Revista
Arhivelor", LXXX, 2003, nr. 1-2, p. 369-
398.
Marinescu, Doc. rom. = Marinescu, Florin, Povµavl Ka Eyyparpa
w v A yw v Opo vq Ap;(El O lEpaq µ o vT/q
A rwv flaVÂOV, Athena, 2002.
XXVII
Marinescu, Xiropotamu = Povµav1 Ka Eyyparpa wv A yw v Opovq
Apzew 1Epaq µovT/q A ywv Elpotromµov,
tom I, Athena, 1 997.
Miele, Bistriţa Olteană = Miele, Veniamin arhim., Mănăstirea Bistriţa
Olteană, Eparhia Râmnicului, 1 996.
Miletic, Jace.T1euuemo = M i l etic, Lj ubomir, JaceReHuemo H a
Kamo.,1uu1KUl11b 6b.112apu 6b ceâ.11u2paâcKo
u 6miamb, în „C6op HH Kh 3a Hapo;:i:H11
YMOTBOp€HHK HayKa 11 KHHJKHHa'', KHHra
XIV, Sofia, 1 897, p. 397-398.
Minea, Boga, Cum se moşteneau = M inea, Ioan, B oga, Lucian T., Cum se
moşiile moşteneau moşiile în Ţara Românească până
la sfârşitul sec. al XVI-iea. Contribuţiuni
la istoria vechiului drept din Ţara Românească,
în „Cercetări Istorice", VIII-IX, 1 932-1933,
nr. 3, p. 84-238.
Mironescu, Istoria = Mironescu, Atanasie, Istoria Mânăstirii
Cernica, 1 930.
Muşeţeanu, Glavacioc = Muşeţeanu, Preot Ioan, Mănăstirea Glavacioc.
Monografie istorică, Bucureşti, 1 933.
Nandriş, Doc. Athos = Nandriş, Grigore, Documente româneşti în
limbă slavă din mânăstirile Muntelui Athos,
1372-1558, publicate după fotografiile şi
notele lui Gabriel Millet, Bucureşti, 1 937.
Năstase-Marinescu, Simonopetra = Năstase, Dumitru, Marinescu, Florin, Les
actes roumains de Simonopetra (Mont
Athos). Catalogue sommaire, Athenes, 1 987.
Năsturel, Genealogia Năsturelilor = Năsturel, Petre V., general, Genealogia
Năstureii/or, în „Revista pentru istorie,
arheologie şi filologie", voi. XI, 1 9 1 O,
p. 37-7 1 , p. 282-330; voi. XII, 1 9 1 1 , p. 7-
43; voi. XV, 1 914, p. 8 1 -1 1 9; voi. XVI,
1 922, p. 8 1-136.
Năsturel, Neamul boierilor Cantacuzini = Năsturel, general, Petre V., Neamul boierilor
Cantacuzini din ramura lui Şerban Vodă,
în „Literatură şi artă română", Xll, 1 908,
p 6 1 -74.
Năsturel, Neamul boierilor Pârşcoveni = Năsturel, general, Petre V„ Neamul boierilor
Pârşcoveni, în „Literatură şi artă românească'',
IX, 1 905, nr. 3, p. 1 67-1 74.
Nicolăescu-Plopşor, Monografia = Nicolăescu-Plopşor, Constantin S., Monografia
judeţului Dolj. Izvoare istorice, în „Oltenia",
cartea a XII-a ( 1 945), p. 1-192.
XXVIII
Nicolaescu, Doc. slavo-române = Nicolaescu, Ştefan, Documente slavo-române
cu privire la relaţiile Ţării Româneşti şi
Moldovei cu Ardealul în sec. XV şi XVI.
Privilegii comerciale, scrisori domneşti şi
particulare din Arhivele Sibiului, Braşovului
şi Bistriţei din Transilvania, Bucureşti, 1 905.
Nicolaescu, Diata !linkăi = Nicolaescu, Ştefan, Diata llinkăi Evstratoaia,
nepoata lui Mihai Viteazul, în „România
Nouă'', I, 1 907-1 908, p. 35-43.
Nicolescu, Golescu = Nicolescu, Ion, Din genealogia familiei
Golescu. Consideraţiuni asupra originei, în
„Noua Revistă Română", IV, 1 90 1 , nr. 44,
p. 355-361 .
Olteanu, Meşteşugurile = Olteanu, Ştefan, Meşteşugurile din Bucureşti
în secolele XVI şi XVII, în „Studii. Revistă
de Istorie", XII, 1 959, nr. 5, p. 7 1 - 1 1 2.
Papadopul Calimah, Desrobirea = Papadopol-Calimah, Alexandru, Desrobirea
ţiganilor din Moldova, în „Convorbiri
literare", XXI, 1887, p. 3-1 7.
Papiu-llarian, Tezauru de = P apiu-Ilarian, Alexandru, T ezauru de
monumente istorice monumente istorice pentru România atâtu
din vechiu tipărite câtu şi manuscripte cea
mai mare parte străine, adunate, publicate
cu prefaţiuni şi note ilustrate, voi. I,
Bucureşti, 1 862.
Pârnuţă, Răuţă, Tezaur Rucăr = Pârnuţă, Gheorghe, Răuţă, Mihai, Tezaurul
documentelor comunei Rucăr-Muscel,
judeţ Argeş, voi. I (1377-1699),
Bucureşti,
2004.
Pârnuţă, Trâmbaciu, Documente = Pârnuţă, Gheorghe, Trâmbaciu, Ştefan,
Câmpulung Documente şi inscripţii privind istoria
oraşului Câmpulung-Muscel, voi. I, Bucureşti,
1 999.
Petrescu, Doc. bis. Obedeanu = Petrescu, Maria, Documente privitoare la
moşiile bisericii Obedeanu din Craiova, în
„Oltenia", II, 1 94 1 , nr. 1-4, p. 8-1 0.
Potra, Contrib. ist. ţiganilor = Potra, George, Contribuţiuni la istoricul
ţiganilor din România, Bucureşti, 1 939.
Potra, Doc. Bucureşti = Potra, George, Documente privitoare la
istoria oraşului Bucureşti (1634-1800),
Bucureşti, 1 982.
'
XXIX
Potra, Tezaurul = Potra, George, Tezaurul documentar al
jude,tului Dîmboviţa (1418-1800), <Târgovişte>,
1 972.
Potra, Ţiganii = Potra, George, Despre ţiganii domneşti,
mânăstireşti şi boiereşti, în „Revista
Istorică Română'', V-VI, 1 935-1 936,
p. 295.
Pleşia, Schit Topolniţa = Pleşia, Dan, Tot cu privire la Schitul
Topolni,ta, în „Mitropolia Olteniei'', XV,
1 963, nr. 5-6, p. 347-36 1 .
Rachieru, Noi achiziţii = Rachieru, Mihai, Noi achizi,tii şi preluări de
documente făcute în ultimii ani de Filiala
Arhivelor Statului, jude,tul Prahova, în File
din trecutul istoric al jude,tului Prahova,
Ploieşti, 1 97 1 , p. 275-278.
Răuţescu, Câmpulung Muscel = Răuţescu, Ioan, Câmpulung Muscel.
Monografie istorică, Câmpulung, 1 943.
Răuţescu, Dragoslavele = Răuţescu, Ioan, Dragoslavele, ed. a II-a,
Câmpulung, 1 937.
Rânziş, Două documente false = Rânziş, Filofteia, Două documente false
din prima jumătate a secolului al XVII-lea
(Ţara Românească), în „Revista Arhivelor",
LXIII, 1 986, nr. 3, p. 327-34 1 .
Romanescu, Despre schiptru = Romanescu, Marcel, Despre schiptru, în
„Revista istorică română", XVI, fasc. I,
1 946, p. 288-294.
Rosetti, O condică = Rosetti, Alexandru, O condică veche, în
„Miron Costin", IV, 1 9 1 6, nr. 1 , p. 1 92-
203.
Sacerdoţeanu, Arhim. = Sacerdoţeanu, Aurelian, Arhimandritul Vasile
Vasile Tismăneanul Tismăneanul şi mitropolitul Teodosie, în
„Mitropolia Olteniei", XV, 1 963, nr. 7-8,
p. 546-567.
Sacerdoţeanu <Răzeşu, S.>, = Sacerdoţeanu Aurelian, <Răzeşu, Şerban>,
Iarăşi despre mitrop. Ignatie Sârbul Iarăşi despre mitrop. Ignatie Sârbul, în
„Biserica Ortodoxă Română", LXXXII,
1 964, nr. 1 1-12, p. 1 085-1 099.
Sacerdoţeanu, O chestiune = Sacerdoţeanu, Aurelian, O chestiune de
diplomatică românească: tot satul cu tot
hotarul, în „ Arhivele Olteniei", IX, 1 930,
nr. 4 7-48, p. 5-34.
XXX
Sacerdoţeanu, Marula = Sacerdoţeanu, Aurelian, Marula nu e .fiica
lui Mihai Viteazul, în „Hrisovul", I, 1 94 1 ,
p. 2 1 8-240.
Sacerdoţeanu <Răzeşu, S.>, = Sacerdoţeanu, Aurelian, <Răzeşu, Şerban>,
Mitrop. lgnatie Sârbul Despre mitropolitul lgnatie Sârbul, în
„Biserica Ortodoxă Română", LXXVIII,
1 960, nr. 1 1- 1 2, p. 1 092-1 095.
Sachelărescu, Plumbuita = Sachelărescu, Ion, Din istoria Bucureştilor.
Plumbuita, Bucureşti, 1 940.
Scrierea chirilică = Direcţia Generală a Arhivelor Statului,
Scrierea chirilică slavo-română. Album de
documente, Bucureşti, 1 988.
Scurtulencu, Situaţia = Scurtulencu, Boris, Situaţia juridico-economică
a ţiganilor în Principatele române, Iaşi,
1 938.
Stoicescu, Dicţ. marilor dregători = Stoicescu, Nicolae, Dicţionar a l marilor
dregători din Ţara Românească şi Moldova.
Secolele XI V-XVII, Bucureşti, 1 97 1 .
Stoicescu, Constantin Şerban = Stoicescu, Nicolae, Constantin Şerban,
Bucureşti, 1 990.
Stoicescu, Matei Basarab = Stoicescu, Nicolae, Matei Basarab, Bucureşti,
1 988.
Stoicescu, Subalternii marilor = Stoicescu, Nicolae, Despre subalternii
dregători marilor dregători din Ţara Românească şi
Moldova, secolele XIV-XVII, Bucureşti,
1 97 1 .
Şerbănescu, M - rea Snagov = Şerbănescu, Nicolae, Istoria mănăstirii
Snagov, Bucureşti, 1 944.
Ştefănescu, Catalog = Ştefănescu, Liviu, Catalogul documentelor
epocii lui Matei Basarab păstrate în
colecţiile Muzeului de istorie a Municipiului
Bucureşti, în Matei Basarab şi Bucureştii,
Bucureşti, 1 983.
Ştefulescu, Din trecutul Gorjului = Ştefulescu, Alexandru, Din trecutul
Go1jului. Sate dispărute, sate care şi-au
schimbat numele, configuraţia Gorjului,
culele, în „Buletinul Societăţii Geografice
Române", XXVIII, 1 907, p. 1 7-60.
Ştefulescu, Doc. slavo-rom. = Ştefulescu, Alexandru, Documente
slavo
române relative la Gorj (1406-1665),
Târgu-Jiului, 1 908.
XXXI
Ştefulescu, G01jul ist. şi pit. = Ştefulescu, Alexandru, Gorjul istoric şi
pitoresc, Târgu-Jiului, 1 906.
Ştefulescu, Palavragi = Ştefulescu, Alexandru, Palavragi, Târgu
Jiului, 1 906.
Ştefulescu, Strâmba = Ştefulescu, Alexandru, Strâmba, Târgu
Jiului, 1 906.
Ştefulescu, Tg. Jiul = Ştefulescu, Alexandru, Istoria Târgului
Jiului, ed. a II-a, Târgu-Jiului, 1 906.
Tezaur vâlcean = Tezaur medieval vâlcean. Catalogul
documentelor de la Arhivele Statului din
Râmnicul Vâlcea (1388-1715) , întocmit
de Corneliu Tamaş, Ion Soare şi Carmen
Andreescu, voi. I, Bucureşti, 1 983.
Trajanescu, Mitropolia = Trajanescu Ion, D., Mitropolia din Bucureşti
în ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istorice", IV, 1 9 1 2, p. 1 3 7- 1 75.
Venelin, Vlaho-Bolg. = Venelin, Youri, BJ1axo-EoJ1wpcKi°R w1u
j{aKo-cJ1aeR11cKi°R 2pmt0mb, St. Petersburg,
1 840.
Xenopol, Studii = Xenopol, Alexandru D., Studii asupra vechilor
noastre aşezăminte, în „Convorbiri literare",
VIII, 1 874-1 875, nr. 6, p. 2 14-234.
Xenopol, Ţăranii = Xenopol, Alexandru D., Ţăranii sub Mihai
Viteazul cu prilejul unui nou document în
„Convorbiri literare", XX, 1 886, nr. 8,
p. 695-702.
Zotta, Un document = Zotta, Sever, Un document rătăcit, în
„Spicuitor pe ogor vecin", I, 1 920, p. 57-58.
XXXII
REZUMATELE DOCUMENTELOR
1 . <Circa 1 654>. Preda, nepotul lui Stanciu! logofăt din Cârstieneşti vinde
lui Stoica Băilescu din Boişoara şi fratelui acestuia, Ion, delniţa lui Stoica al lui
Scundilă şi a lui Lancie din Bumbuieşti, j. Argeş, cu 16 ughi şi jumătate, pentru
birul pe care l-a plătit unchiul său la vremea haraciului.
2. 1 654 (71 62) ianuarie. Şase boieri luaţi cu răvaşe domneşti de către Darie
al lui Neguţu din Suslăneşti şi Oprea, fiul Oprei vătaf, aleg moşiile şi rumânii din
Nămăieşti şi Suslăneşti, j. Argeş, după cărţile lor vechi.
3 . 1 654 (7162) ianuarie 1. Mitropolitul lgnatie al Ungrovlahiei hotărăşte ca
mănăstirea Mislea să fie lăsată în pace de către slugile domneşti, ale Mitropoliei şi
de către protopopi.
4. 1 654 (7162) ianuarie 1. Radu, fiul lui Colţea din Şchiai, vinde vomicului
Colţea, partea lui de moşie de 35 stânjeni, la Costeni, j. Romanaţi, şi un rumân cu
feciorii lui, pentru 30 ughi.
5. 1 654 (7162) ianuarie 2, Târgovişte. Preda slugerul se înfrăţeşte cu Radu
Mihalcea Cândescu mare comis, dăruindu-i partea lui de ocină din Măteşti, de
1 50 stânjeni, primind în schimb 1 00 ughi.
6. 1 654 (7162) ianuarie 2. Matei Basarab voievod întăreşte stăpânirea
mănăstiririi Gura Motrului şi a egumenului Efrem asupra unor rumâni din Urecheşti,
j. Gorj.
7. 1 654 (71 62) ianuarie 3, Târgovişte. Matei Basarab întăreşte lui Ion vătaf
stăpânirea peste mai multe ocini şi ţigani la Corşori, Pietroşiţa, Poienărei şi în alte
părţi din j. Argeş.
8. 1 654 (7162) ianuarie 3. Matei Basarab voievod întăreşte egumenului
Ghenadie al mănăstirii Sfântul Nicolae din Bucureşti pe rumânul M anea Burdela
din Dralea, care susţinea că ar fi fost rob în timpul ocupaţiei lui Sinan paşa.
9. 1 654 (7162) ianuarie 4. Sătenii din Ciocănari, j. Dâmboviţa, se vând
rumâni, din cauza a „bogate nevoi" lui Radu Cocorăscul mare logofăt, fiindcă
acesta le plătise deja birurile.
1 0. 1 654 (71 62) ianuarie 4. Radu şi fraţii săi din Văşceni, Nicola, Mihăilă şi
alt Radu, vând lui Pană cămăraş din Căpreni două funii şi jumătate din moşia de la
Slăvileşti, j . Romanaţi, pentru 1 2 ughi şi jumătate.
XXX I I I
11. 1654 (7162) ianuarie 6, Târgovişte, Îll casa lui Dumitraşco vătaf de
/ustaşi. Dragul şi fraţii lui, Nedelco, Stoica şi Pătraşco vând lui Stoichiţă Berilescu
căpitan partea lor de ocină de la Săruleşti, <j. Ilfov>, pentru 45 de ughi.
1 2. 1654 (7162) ianuarie 6. Megiaşii din Şerbăneşti mărturisesc că Toader a
vândut lui Tanasie căpitan pm1ea de moşie a lui Stanciu din Cucuteni, j. Romanaţi,
cu 1 5 ughi.
13. 1654 (7162) ianuarie 7, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte
mănăstirii Argeş stăpânirea peste ocina din Flămânzeşti, potrivit cu vechile hotare
stabilite încă din vremea lui Petru voievod cel Tânăr.
14. 1654 (7162) ianuarie 8. Dan din Măgureni, împreună cu fiii lui, Stănislav,
Tudor, Stan şi Stanciu! se vând rumâni postelnicului Iordache pentru 33 de ughi,
obligându-se să stea în Ruseneşti, j. Romanaţi.
15. 1654 (7162) ianuarie 8. Pană comis al doilea din Mâinişte vinde lui
Dragul iuzbaşa din Cislău 1 00 de stânjeni din ocina Brăgăreştilor, pentru suma de
3 OOO de bani, ocină cu care a fost miluit de Radu Mihalcea Cândescu mare
comis.
16. 1<6>54 (7<1>62) ianuarie 8, Târgovişte. Stoica călăraşul cu fiul său,
Lupul şi nepotul său Rade din Gruiani se răscumpără din rumânie d inspre
egumenul Nectarie al mănăstirii Argeş, dând în schimb ţigani, cap pentru cap.
17. 1654 (7162) ianuarie 9, Târgovişte. Neaga din Poinărei cu fiii săi vând
lui Ion iuzbaşa din Corbişori partea ei din Trestiani, j. Argeş şi un loc din Scurtele,
pentru 240 bani.
1 8. 1654 (7162) ianuarie 9. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu! d in
Ivăneşti, j. Ialomiţa, fiul lui Balea, ocină în sat cât i se va alege partea sa, precum şi
alte părţi de ocină, cumpărate de el.
19. 1654 (7162) ianuarie 9. Dobrotă mărturiseşte că este părtaş pe a patra
parte din moşia Călineşti, răscumpărată de la logofătul Radu Dudescul.
2 0 . 1654 (7162) ianuarie JO. Radu! spătar, fiul lui Şerban vistier, adevereşte
lui Neacşu ceauş şi fiului acestuia, Dumitraşco paharnic că ocina cumpărată de
tatăl său la Micşani, j. Dâmboviţa, le aparţine acestora, fiindcă şi-au exercitat
dreptul de protimisis.
2 1 . 1654 (7162) ianuarie 11. Dragul postelnicul din Stăneşti vinde
postelnicului Barbu 4 funii de moşie din Şuşiani, j. Dâmboviţa, pe 28 ughi gata.
22. 1654 (7162) ianuarie 11. Matei Basarab voievod porunceşte la 6 boieri
hotarnici să delimiteze moşia lui Negoiţă paharnic de către megiaşii din Sufleni,
j. Ialomiţa.
23. 1654 (7162) ianuarie 13. Neagoe Bălan împreună cu fiii săi vinde
egumenului Teofil de la mănăstirea Arnota o grădină lângă cea a mănăstirii Cozia,
pentru 2 galbeni şi 50 de bani.
24. 1654 (7162) ianuarie 13. Matei Basarab voievod porunceşte celor 24 de
boieri hotarnici luaţi de Yasilie şi de nepotul acestuia, Stan din Budişteni, j. Argeş,
XXXIV
pentru a cerceta pncma acestora cu Stanciu) logofăt şi Oprea logofăt pentru
hotarele ocinilor de la Piscul Hoţului, Glâmbocel şi Cetăţele.
25. 1 654 (71 62) ianuarie 1 5. Neagoe, feciorul babei Ana, îşi zălogeşte partea
de moşie din Cătun lui Drăgan şi Bărbuş pentru 29 de ughi.
26. 1 654 (7162) ianuarie 15. Oancea din J upâneşti <j. Argeş> cu fiii săi,
Dragne şi Vlad, se vând rumâni lui M ihalaşco logofăt, cu voia soţiei şi a fi i lor.
27. 1 654 (7162) ianuarie 19. Jupâneasa Cristina, soţia lui Fătul logofătul din
Corşori, cu fiul ei, Dragomir şi nora sa, Maria, soţia fiului ei Oprea, vând partea lor
din apă, cu vadul de moară din Mârzăneştii de J os <j. Teleorman> lui Tudoran
paharnic din Aninoasa cu 8 ughi.
28. 1 654 (71 62) ianuarie 20. Popa Dumitru din Prăjani dă zapis de vânzare a
unei părţi de ocină din Ciobăneşti <j . Prahova> unui grup de săteni.
29. 1 654 (7162) ianuarie 25. Coman căpitan, Mata căpitan, Costea băiaşul şi
alţii adeveresc lui Radu Mihalcea Cândescu mare comis că iau în chezăşie pe
Puznan căpitan, pentru nişte aramă ce-o datorează.
30. 1 654 (7162) ianuarie 26. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe
Nicola pârcălab să o oblige pe jupâneasa lui Peia din Căpinteni să plătească toate
datoriile soţului ei.
3 1 . 1 654 (71 62) ianuarie 2 7. Stoica postelnic din Drăgoiani, <j. Gorj>,
împreună cu fratele lui, Drăghici şi cu Barbu Brăiloiu vând lui Stanciu stegariu din
Târgovişte un ţigan „bun şi sănătos" cu 43 de ughi.
32. 1 654 (7162) ianuarie 28. Săteni din Scăuiari <j. Gorj> se vând comisului
Mihai din Floreşti, cu partea lor de ocină, pentru 2 1 O ughi.
33. 1 654 (7162) februarie 1. Şase boieri aleg partea de moşie din Poieni
<j. Vlaşca> a lui Radu spătar dinspre sătenii poienari.
34. 1 654 (71 62) februarie 1. Sătenii din Poieni îşi vând părţile lor de moşie
stearpă, fără rumâni, lui Radu spătar, un total de 570 de stânjeni, ca să-şi plătească
„nevoile".
35. 1 654 (7162) februarie 2, Târgovişte. Popa Chirfoti eclesiarhul şi
preoteasa lui dau zestre fiicei lor Preda şi ginerelui lor, Proca, jumătate din siliştea
din satul Bărbăteşti pe lângă hotarul Doiceştilor <j . Dâmboviţa>, o vie în dealul
Bărbăteştilor, dăruită de domn de sufletul răposatei sale soţii, şi un cal de ginere.
36. 1 654 (71 62) februarie 2. Stoica din Boteni vinde lui Stan şi Manea
2 1 stânjeni de pământ.
37. 1 654 (7162) februarie 3. Simion cu fratele său, Loghin vând vie şi vaduri
de moară lui Neagoe căpitan.
38. 1 654 (7162) februarie 9. Costea Dălbac vinde lui Nei din Mileşti ocină
în M ileşti, j. Ialomiţa, cu 4 ughi, moşie pe care o cumpărase când a fost jaful
boierilor.
39. 1 654 (7162) februarie 9. Stoica Malcoci vinde lui Neagu ocină în Mi Ieşti
<j. Dolj>.
XXXV
40. 1654 (71 62) februarie 12. Berilă din Cerbureni şi fiul său, Stancu!, se
vând rumâni, cu moşia lor, jupânului Marin din Argeş cu 20 de ughi.
41. 1654 (7162) februarie 12. Neaga, soţia lui Andrei cojocarul din Craiova,
cu fiul său Mihai, vând lui Spahiu mare ban, via dela Vălcăneşti , fără pământ, cu
14 ughi jumătate.
42. 1 654 (7162) februarie 12. Oprişa din Luciani, vinde lui Toader spătarul o
ocină la Lucieni, j. Ilfov.
43. 1654 (7162) februarie 15. Sima negustorul vinde lui Negoiţă clucer ocină
la Obedeni <j. Vlaşca>.
44. 1 654 (7162) februarie 18. Vladul din !oneşti <j. Dâmboviţa> cu fiii lui,
Neculai, Stancu! şi Vişan se vând rumâni lui Iordache postlenic, fiul lui Trufanda
vistier, cu partea lor de moşie.
45. 1 654 (71 62) februarie 1 9. Costandin Budea vinde unchiaşului Neniu
ocină în Mileşti <j. Dolj>.
46. 1 654 (7162) februarie 22. Pătru din Scăieşti vinde lui Stănilă moşia în
Tâmpa <j. Prahova>.
47. 1 654 (7162) februarie 22. Matei Basarab voievod porunceşte slujitorilor
din Argeş să lase în pace satele Iaşi şi Prăvăleni din j. Argeş, fiindcă egumenul
mănăstirii Argeş i-a spus că aceste sate fugite se strâng din nou.
48. 1654 (71 62) februarie 23. Opriş vinde lui lvaşco postelnicul moşia
Cărbunarul <j. Dâmboviţa>.
49. <1654 (7162)> februarie 24. Maica Anghelina, stareţa de la Râncăciov,
schimbă cu Stanciu! roşul locul de la Silişte.
50. 1 654 (7162) februarie 25, Târgovişte. Cartea de judecată a 6 boieri mari
din divan, prin care aleg pa1tea de bunuri şi preţuiesc zestrea dată de Bunea mare
vistier fiicei sale, Anca, văduva lui Ianache spătar şi nepotului său, Matei,
despărţind-o de către cumnaţii acesteia, Cârstea clucer şi Florescu! şi de către
soacra ei, jupâneasa Varvara.
5 1 . 1654 (7162), februarie 26, Târgovişte. Cârstea clucer şi Florescu! paharnic,
fiii lui Socol mare clucer din Comăţeni, întăresc cumnatei lor Anca, fiica lui Bunea
mare vistier, văduva fratelui lor, Ianache spătar, moşia de Ia Vladimireşti, a patra
parte şi moşia de la Frumuşani, în afara zestrei, pentru strădania depusă în timpul
căsniciei.
52. 1654 (71 62) februarie 28. Patru boieri hotarnici: Pătru iuzbaşa din
Vârâţi, Nedea din Saca, Stănilă postelnic din Vâlcăneşti, Ionaşco Sârbul din
Craiova, luaţi de egumenul mănăstirii Bucovăţ şi de Papa postelnic din Livezi,
adeveresc că moşia din Povarul <j. Dolj> a fost a mănăstirii Bucovăt.
53. 1 654 (7162) martie. Stan din Bănuieşti şi soţia sa, Ma�ia, vinde popii
Radu din Tihuleşti <j. Buzău> o moşie a cumnatului său, Şărbu.
54. 1 654 (7162) martie 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui
Stoica logofăt din Bătieşti, j. Argeş şi fiilor lui, un rumân, Neagu! din Bătieşti,
precum şi părţile de ocină, grădini etc. cumpărate de el la Bătieşti de la diverşi şi de
XXXVI
la fiii Neagăi Oloaga, care lăsase prin diată dreptul de protimis lui Stoica logofăt, în
schimbul îngrijirii acesteia.
55. 1 654 (71 62) martie 4. Megieşii din Corşori vând lui Ion iuzbaşa moşia
Malei din sat, pentru 5 ughi şi jumătate.
56. 1 654 (71 62) martie 4. Manelea din Cârtojani cu fiii ei, Ghiura şi Rade,
vând egumenului Partenie de la mănăstirea Roata, partea de ocină în Cârtojani
<j. Vlaşca>, pentru 500 de bani.
57. 1654 (71 62) martie 7. Lepa şi soţia lui, Neacşa din Dâlga, vând o moşie
în sat lui Drăghici paharnic, pentru 5 ughi şi 50 de bani.
5 8 . 1 654 (7162) martie 8. Muşa din Lipăreşti, împreună cu fiii ei, vinde lui
Radu logofăt <Ţigănescu> moşie în Lipăreşti <j. Ialomiţa>.
59. 1 654 (7162) martie 9. Radu Liseiu face schimb de ţigani cu Negoiţă
clucer.
60. 1 654 (7162) martie JO, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui
Bunea Grădişteanu mare vistier şi fiicei sale, Anca, averea ce-i revine după
moartea soţului, Ianache spătar, fiul lui Socol Cornăţeanu şi a socrului ei, a patra
parte din moşiile cuvenite acestuia, în contul zestrei.
6 1 . 1 654 (7162) martie 12. Oprea logofăt şi jupâneasa lui, Maria, vând lui
Stanciu logofăt moşie de la Dobroieştii de Jos, <j. Muşcel>, cu 75 de ughi .
62. 1 654 (71 62) martie 15. Mai mulţi megiaşi din Gârbovi se împrumută de
la Nicola pârcălabul din Glogova de diferite sume de bani, angajându-se să-i lucreze
20 zile drept dobândă.
63. 1 654 (71 62) martie 15. Matei Basarab voievod întăreşte lui Vlad logofăt
de vistierie, fiul lui Preda Bârsescu clucer, stăpânirea asupra mai multor sate şi
ocini din moştenirea boierilor Drăgoieşti, care au fost cotropite de boierii Buzeşti,
cu care se judecase de mai multe ori.
64. 1 654 (7162) martie 1 7. Popa Oană dă în stăpânirea jupânesei Tudorii a
căpitanului Barbu Bădeanu pe Lupa ţiganca, vândută pentru 30 ughi, pentru că o
crescuse această jupâneasă.
65. 1 654 (7162) martie 20. Pârvul căpitan, Dumitru din Izvor şi Radu! din
Ilinov şi alţi boieri megiaşi luaţi de mitropolit să cerceteze unde i-a apucat Legătura
lui Mihai Vodă pe Nicola şi Duca cu fraţii lor, adeveresc că aceştia sunt din
Broscari, „unde s-au născut, au crescut şi au şezut" şi nu din satul Gogoşi.
66. 1 654 (71 62) martie 20. Doisprezece megiaşi jură că i-au dovedit pe
Nicola şi pe Duca şi pe fraţii acestora ca născuţi, crescuţi şi că au locuit tot în
Broscari.
67. 1 654 (7162) martie 25. Egumenul mănăstirii Govora, Dionisie, vinde
părintelui Teodor de la mănăstirea Topolniţa moşia de la Curiacea, <j. Mehedinţi>,
pentru 1 00 de oi şi 50 de taleri.
XXXVI I
68. 1654 (71 62) martie 2 7. Avram şi Radu, cu nepotul său, Radu din
Morânglavi vând paharnicului Pătraşco şi fratelui acestuia, Giura, partea lor de
moşie din Cioreceşti, <j. Romanaţi>, din funia ciumăgească, cu I 200 bani.
69. 1 654 (7162) martie 2 7. Goran, fiul lui Andrei din Băbeni, vinde lui
Tănasie paharnic din Sărăcineşti 2 funii de moşie în M ihăieşti, <j. Vâlcea>, pentru
1 4 ughi.
70. 1 654 (71 62) martie 28. Proda călăraş vinde lui Radu al doilea portar
ocină la Găneşti, <j. Ilfov>.
7 1 . 1 654 (7162) martie 28. Stan, Vlad şi Oancea din Bughea vând muntele
Piscul Râului lui Coman din Rucăr <j. Argeş>.
72. 1654 (71 62) martie 29, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte
schimbul de moşii Ia Băicoi, j. Prahova şi Ia Brebu, între mănăstirea Brebul,
j. Prahova şi Stan, fiul lui Ioan din Brebul.
73. 1 654 (71 62) martie 30. Andrei şi Petriman, fiii lui Vladul al lui Bobe,
vând popii Gherghe din Săcuiani <j. Buzău>, curătura lor Ia Vadul lui Bădici,
pentru 240 de bani.
74 . 1 654 (7162) martie 31. Constantin Cantacuzino fost mare postelnic
porunceşte globnicilor să nu bântuiască nişte ţigănci de la Episcopia Buzău, pentru
că a făcut schimb cu Radu Mihalcea Cândescu mare comis.
75. 1 654 (7162) martie 31. Papa paharnic dăruieşte lui Leca iuzbaşa moşie la
Cepturile, j. Buzău.
76. 1 654 (7162) aprilie 1. Stoian din Ţigăneşti vinde finului său Vlad, o
silişte de lângă Matca lui Nan.
77. 1 654 (7162) aprilie 1. Ignatie, mitropolitul Ţării Româneşti, adevereşte
egumenului Dionisie de la Mănăstirea Valea o ţigancă mănăstirii Valea şi alta
Mitropoliei, după ce egumenul precedent de Ia mănăstirea Valea Ie-a adus cu multă
cheltuială din Ardeal.
78. 1 654 (7162) aprilie 1, Târgovişte. lgnatie, mitropolitul Ţării Româneşti,
îngăduie fraţilor Stan şi Datco din satul Sârbi, j. Dâmboviţa, să se răscumpere din
rumânie de către Mitropolie, dând în schimb, cap pentru cap, alţi rumâni: Stan, cu
cei trei fii ai lui, Vladul, Grozav şi Ioan.
79. 1 654 (7162) aprilie 1, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte
mănăstirii Mărgineni un vad de moară şi cu locul dimprejur, în oraşul Târgovişte,
pe apa Ialomiţei.
80. 1 654 (7162) aprilie 2. Duţe vinde vărului lui Tudoran ceauş ocină Ia
Olteni, j. Râmnicul Sărat, pentru 700 de bani.
8 1 . 1 654 (7162) aprilie 3. Matei Basarab voievod porunceşte lui Spahiul,
mare ban al Craiovei să judece cu dreptate pricina dintre Semen logofăt, fiul lui
Necula pârcălab şi sătenii din Gârbovi şi Gheorghe paharnic din Serdăneşti, care au
încălcat moşia părintească a lui Semen de la Gârbovi.
XXXVIII
82. 1654 (7162) aprilie 4. Radu Popescu-Şintescu mare paharnic judecă
pricina dintre Neagoe clucer şi sătenii din Pâcleni, nemulţumiţi că unii dintre ei
împrumutaseră bani de la Neagoe clucer, dându-i în schimb ocină în sat.
83. 1654 (7162) aprilie 5. Tudor şi Tecşan din Mătăsarul, Dumitru şi fraţii lui
din Boureni şi alţii se împacă cu lanea căpitan, după litigiul care l-au avut pentru
nişte pământuri din Piatra Currnezişată din drumul Piteştilor.
84. 1654 (7162) aprilie 7. Gavrilă şi Drăgoicea cumpără două pogoane de loc
la Ghergănel, de la Dobromir, fiul lui Tudoran arrnaş, cu 2 lei.
85. 1654 (7162) aprilie 7. Nedelco vinde lui Dragomir Rodescu moşie în
Cioroiaşi cu 8 ughi.
86. 1654 (7162) <aprilie 9 - august 31>. Doisprezece boieri luaţi de egumenul
Danii! al mănăstirii Deduleşti şi de fiii lui Ianoş ungurul pentru moşia de la
Bădiceşti adeveresc că cei doi s-au învoit să facă schimb: egumenul Danii! să ţină
moşia de la Bădiceşti cu vadurile de moară de sus şi de jos, iar fiii lui Ianoş să ţină
moşia de la Munteni cu vadurile de moară.
87. 1654 (7162) <aprilie 9 - august 31>. Jupâneasa Ilinca, fiica lui lui
Nicolae Pătraşco voievod şi nepoata lui Mihai Viteazul, adevereşte megieşilor din
Glaveş şi Carcadulea că îi lasă să stăpânească părţile din cele două moşii care îi
fuseseră restituite de către voievodul Matei Basarab, iar jumătate din celelalte sate
să fie stăpânite mai departe de către mănăstirea Mărgineni unde jupâneasa Ilinca le
dăruise.
88. 1654 (7162) <aprilie 9 - august 31>. Ionaşco postelnic din Cătun, fiul lui
Miroslav logofăt vinde lui Iorgachi vomic pe Vintilă ţiganul şi pe fiica acestuia,
Slavna, pentru 30 de galbeni.
89. 1654 (7162) <aprilie 9 - august 31>. Listă a rumânilor lui Fera Racotă
din Răzmireşti care s-au răscumpărat, numai capetele, fără moşie.
90. 1654 (7162) <aprilie 9 - august 3 l>. Constantin Şerban voievod
întăreşte jupânului Bunea vistier stăpânire peste moşia de la Duşeşti, j. Teleorman,
împreună cu rumânii care i s-au vîndut succesiv cu părţile lor de ocină, precum şi
livezile şi cânepiştile.
9 1 . 1654 (7162) <aprilie 9 - august 31>. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Stanciu al preotesei din Râmnic să ţină moşia Ulita de pe râul Râmnic,
pentru că a plătit-o de bir în vremea lui Matei Basarab.
92. 1654 (7162) <aprilie 9 - august 31>. Constantin Şerban voievod
porunceşte cămăraşilor de la ocna Telega să nu mai trimită ciocănaşii mănăstirii
Mărgineni la ocna de la Râmnic, iar pe ceilalţi rumâni ai mănăstirii să-i lase în pace.
93. 1654 (7162) <post aprilie 9 - august 31>. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Apostol şi fratelui său Ghinea vii la Piteşti şi nişte ţigănci şi rumâni
partea mamei, iar fratele lor Leca să nu aibă amestec.
94. 1654 (7162) <post aprilie 9 - august 31>. Constantin Şerban voievod
întăreşte moşnenilor din <Clinceni, Măicăneşti, Floceşti> să-şi ia fiecare partea de
moşie, după cum au deţinut înainte.
XXXIX
95. 1 654 (7162) <post aprilie 9 - august 31>.Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Isac iuzbaşa şi Mogoş iuzbaşa din Buzău partea lor de ocină din
Groşani, partea buzănească <j. Buzău>.
96. 1654 (7162) aprilie JO. Tatul logofăt şi Udrea şi alţii vând ocina lor lui
Constantin căpitanul.
97. 1654 (71 62) aprilie JO. <Matei Basarab voievod> întăreşte dania doamnei
sale Elena către clucerul Cârstea şi către soţia lui, Anghelina, nepoata doamnei Elina,
satul Mitreşti, j. Teleonnan, cu toţi rumânii.
98. 1654 (7162) aprilie 12. Bogdan cel bătrân vinde ocină la Stâlpeni
<j. Argeş>.
99. 1654 (7162) aprilie 12. Negoiţă spătar, fiul lui Ivan pitar din Văcăreşti
întăreşte 8 ţigani de zestre surorii sale, Alexandra şi cumnatului său, M ihai.
100. 1654 (7162) aprilie 15. Floarea, fata lui Vasile, nepotul lui Toader din
Gârbovăţ, vinde unchiului ei, Bălaci, partea ei de moşie din sat.
1 0 1 . 1654 (7162) aprilie 16. Radu!, fiul lui Nedelco din Cosoba, j . I lfov,
vinde lui Radu! logofăt, fiul lui Stan logofăt din Creţuleşti, toată partea sa de moşie
din Cosoba, fără rumâni.
102. 1654 (7162) aprilie 23. Preda, fiul lui Barbu logofăt din Dranovăţ vinde
lui popa Dumitraşco din Gărdeşti o ţigancă.
1 03. 1654 (71 62) aprilie 24. Jupâneasa Varvara, fosta soţie a lui Socol clucer,
împreună cu fiul ei, Adam, cu fiii ei vitregi, Cârstea şi Florescu! şi cu nora sa,
Anca, vând lui Co Iţea vomic ocină în satul Ciulniţa, j. Ialomiţa.
1 04. 1654 (71 62), aprilie 25, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Buliga, fost mare agă de dorobanţi, dreptul de stăpânire asupra satului Seaca
Carava, j. Mehedinţi, cu rumânii, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă făcută
domniei şi ţării.
105. 1654 (7162) aprilie 25. Constantin Şerban voievod întăreşte iertarea din
rumânie a satului Corbi, j. Vlaşca, făcută pe patul de moarte de fiul adoptiv al
domnului Matei Basarab, Mateiaş postelnic Năsturel.
1 06. 1 654 (71 62) aprilie 25. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Stănilă
postelnic din Vâlcăneşti, j. Dolj şi vărului său, Radu! postelnic şi nepotului său,
Mihai, fiul lui Drosul postelnic, dreptul de stăpânire asupra satului Salcia de la
Motru, j. Mehedinţi, cu toţi rumânii şi cu ţigănia.
1 07. 1654 (7162) aprilie 2 7. Şase megieşi luaţi pe răvaş de marele vomic
Preda Brâncoveanu mărturisesc despre moşia de la Ghimpeni, j. Vlaşca, a lui
Stanciu al lui Mâinea, a lui Vlaicu şi a lui Teodosie, cumpărată de ei din codrul lui
Marin <Leurdeanul>.
1 08. 1654 (7162) aprilie 2 7. Iorga cojocarul vinde lui Stroe <Leurdeanul>
mare logofăt moşia din Găieşti, j. Dâmboviţa.
1 09. 1654 (7162) aprilie 27. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Drăghici, fiul lui Sărdea annaş din Băneşti, j. Vlaşca, ocină la Sângeriş de la Gura
Foi.
XL
1 1 O. 1 654 (7162) aprilie 28, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Stanciu logofăt din Budişteni, ocinile din Budişteni, Dolheştii de sus şi de jos,
Crângureni, toate în j. Argeş, în contul zestrei pe care ar fi trebuit să o primească
din partea jupânesei Anca, soacra sa.
1 1 1 . <1 654 mai>. <Patriarhul Macarie> al Antiohiei dă carte diaconului
Ghinea din Râmnic să ţie codrul de la Bogdăneşti cu moara şi siliştea, cumpărate
de la socrul său, Stanciu! Sarchiz.
1 1 2. 1 654 (71 62) mai 1. Maria, fata lui Stan şi sora lui Arion din Dumireşti,
vinde jupânului Câşlegă negustor partea ei de moşie din funia pulpască, a patra
parte, pentru 34 de ughi.
1 13. 1 654 (71 62) mai 1 . Stanciu!, Cristian şi Marin, fiii lui Dragomir Băltea
vând lui Stoica Bălan moşie la Cărunţi, cu livezile de pomi din deal cu 6 ughi.
1 1 4. 1 654 (71 62) mai 2. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Iordache al
doilea postlenic Trufanda, satul !oneşti, j. Dâmboviţa, cu toţi rumânii, câţi sunt
cumpăraţi şi miluiţi de Radu Mihnea voievod.
1 15. 1 654 (71 62) mai 2. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Mihai comis
şi fraţilor săi, fiii lui Dumitru stolnic Filişanul, satul Dârvariul, j. Mehedinţi.
1 16. 1 654 (71 62) mai 2. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Şerban
postelnic şi jupânesei acestuia, Cătălina, fiica lui Vasilache banul, stăpânirea peste
jumătate din satul Şuţa, trei roţi de moară în apa Teleajenului şi vii în dealul
Scăienilor, confiscat de Matei Basarab voievod pentru hiclenia lui Vasilache banul.
1 17. 1 654 (71 62) mai 3. Bădica din Mihăieşti vinde jupânului Zota cel Mare
din Bărbuleşti, j. Ialomiţa, 20 stânjeni de moşie din partea Coruiului şi 1 O stânjen i
din partea lui Crăciun, cu câte 44 bani stânjenul.
1 1 8. 1 654 (7162) mai 3. Uncheaşul Belo şi fiul său, Albul din Surdeşti, vând
jupânului Zota cel Mare 30 stânjeni de moşie în Mihăeşti, j. Ialomiţa, cu câte
44 bani stânjenul.
1 1 9. 1 654 (7162) mai 3. Necula logofăt şi Ion iuzbaşa din Corşori
mărturisesc despre pâra dintre Nan logofăt din Berivoeşti şi M ihai postelnic din
Pătroaia, pentru nişte vie a lui Nan logofăt. Domnul a judecat şi a dat viile să le
ţină Nan logofăt, care să despăgubească pe M ihai postelnic pentru cheltuiala
făcută cu lucrul viilor.
1 20. 1 654 (7162) mai 3. Constantin Şerban voievod întăreşte megieşilor din
satul Comăniţa, j . Olt, dreptul de stăpânire asupra părţilor lor de ocină din sat, în
urma judecăţii cu egumenul mănăstirii Deleni.
1 2 1 . 1 654 (71 62) <ante mai 5>. Egumenul mănăstirii Bistriţa, Vasilie, se
învoieşte cu stareţul mănăstirii Argeş, Nicolae pentru vinăriciul din dealul
Şoaşului.
1 22. 1 654 (7162) mai 5. Constantin Şerban voievod împuterniceşte mănăstirea
Argeş şi pe egumenul acesteia, Nicolae, să ia jumătate din vinăriciul domnesc şi
boieresc din dealul Şoaşului, după o judecată cu mănăstirea Bistriţa.
XLI
1 23. 1 654 (71 62) mai 5. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Argeş vama şi judecata oraşului Argeş, aşa cum au lăsat toţi domnii dinaintea lui.
1 24. 1654 (7162) mai 5. Constantin Şerban voievod porunceşte cebr 24 de
boieri hotarnici ca să hotărască asupra moşiei Cioroiaşul, dacă ea aparţine locuitorilor
satului sau mănăstirii Bucovăţ.
125. 1654 (7162) mai 5, Târgovişte. Constantin Şerban voievod scrie celor
1 2 jurători ai lui Stanciu, fiul lui Voico, Dobre, fiul lui Vlad şi ai lui Moise cu fraţii
lui, ca să jure dacă aceştia nu au fost rumâni de moşie în satul Lungi <j. Dâmboviţa>
care aparţinea lui Iordache postelnic Trufanda.
1 26. 1654 (71 62) mai 6, „când se-u posu Costandin Vodă domn ". Dumitru,
fiul lui Flore, din Mirceşti, j. Vâlcea, vând lui Cândea şi fiilor lui a patra parte din
funia lui Ţintea, cu branişte, cu 3 ughi şi 70 de bani.
1 27. 1 654 (7162) mai 6, Bucureşti. Costantin Şerban voievod întăreşte lui
Alexandru al doilea postelnic şi jupaniţei lui, Marica, nepoata doamnei Elena, satul
Herăştii, j. I lfov, cu rumânii, balta şi morile de pe apa I alomiţei.
1 28. 1654 (71 62) mai 6, Târgovişte. Costantin Şerban voievod întăreşte lui
Iordache al doilea postelnic, fiul lui Trufanda vistier, stăpânirea peste mai mulţi
vecini din satul loneşti, j. Dâmboviţa, cu care se judecase în divan.
129. 1654 (7162) mai 6. Constantin Şerban voievod întăreşte Episcopiei de
Râmnic dreptul de stăpânire asupra satului P lăviceni, j. Romanaţi, toată partea
Doamnei Stanca, după ce Dragomir mare vomic din Plăviceni împresurase acest
sat.
130. 1654 (7162) mai 6, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Tudorie paharnic, fiul lui Harvat spătar, şi soţiei lui, Păuna, satul Curăteştii de pe
Neajlov, primit de zestre de la Cârstea căpitanul din Târgovişte.
1 3 1 . 1654 (71 62) mai 7, Târgovişte. Douăzeci şi patru de boieri aleg moşia
Cioroiaşul a mănăstirii Bucovăţul, după ce mănăstirea a avut pâră cu satul şi după
ce domnul a întărit hotărnicia făcută în vremea lui Matei Basarab voievod.
132. 1 654 (7162) mai 8. Radu! şi cumnatul lui, Dumitru, împreună cu soţiile
lor Boba şi Neacşa, fetele Dumitrei din Cucuteni, vând episcopului Buzăului,
Serafim, moşie la Cucuteni, „moşie muierească", cu pădure în crâng, pentru 5 ughi
şi jumătate.
133. 1654 (7162) mai 8. Constantin Şerban voievod porunceşte celor 6 boieri
luaţi pe răvaş de Manta, fiul lui Pană din Câmpulung şi de egumenul Ioasaf de la
mănăstirea din Câmpulung, ca să adeverească pentru o dârstră la Lereşti, j. Argeş,
făcută de egumen pe iazul lui Manta.
134. 1654 (7162) mai 8. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Simion, fiul
lui Lăudat din Beleţi, j. Muscel, pe Vlădilă ţiganul, după o pâră cu egumenul Daniil
de la mănăstirea Râncăciov.
135. 1 654 (71 62) mai <8>, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Glavaciog şi egumenului Nichifor ocină în satul Cernăteşti, j . Sac,
XLII
jumătate de sat cu rumânii şi viile, după o pâră pe care au avut-o cu rumânii din
sat.
1 36. 1654 (7162) mai JO. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Bucovăţ şi egumenului loanichie satul Cioroiaşul, j. Dolj, cumpărată de PâlV'lll
clucerul, fiul lui Stepan banul, ctitorii mănăstirii, după o pâră cu satul Cioroiaşul.
137. 1 654 (7162) mai 1 0, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte
moşnenilor din satul Păpălari, j. Romanaţi, dreptul de stăpânire asupra părţilor lor
de ocină din sat, care le fusese luată cu silnicie de Matei Basarab voievod şi dăruită
ctitoriei familiei sale de la Brâncoveni.
138. 1 654 (7162) mai 1 O, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Vlad mazilul şi altora o ocină în satul Sărăţeni, j. Ialomiţa, în urma judecăţii cu
călugării de la mănăstirea Vaideei.
139. 1 654 (71 62) <mai> 1 0, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Potoc, <j. Dâmboviţa>, jumătate din satul Celei din j. Romanaţi, cu
rumânii şi cu tot venitul, donat de ctitorii ei, în urma judecăţii cu mănăstirea
Amota, căreia Matei Basarab îi dăruise aceste averi.
1 40. 1 654 (71 62) mai 11. Constantin Şerban voievod îl împuterniceşte pe
Gheorghe vornic din Sărdeneşti să-l oblige pe Stamatie paharnic, fiul lui Miloş
Cuza din Copăceni, j. Gorj, să-i plătească datoria.
1 4 1 . 1 654 (7162) mai 11. Constantin Şerban voievod porunceşte celor 4 boieri
adeveritori ai lui Stoica din Suslăneşti şi ai lui Gavril din Boteni, să soluţioneze
pricina dintre Stoica din Suslăneşti şi Gavril din Boteni şi anume dacă au umblat cu
Radu pârcălab, încasând impozite în judeţ.
1 42. 1 654 (71 62) mai 12. Patriarhul Macarie al Antioihiei întăreşte lui
Neagu) mare portar şi fiilor săi stăpânirea satului Băcăleşti, j. Olt, cu rumânii, lăsat
de unchiul acestuia, Dumitru Ochiută.
1 43. 1 654 (7162) mai 12. Constantin Şerban voievod întăreşte megiaşilor din
Şchiopeni, j. Buzău, jumătate din sat, în urma unei pâri cu Rada, soţia lui M arco
armaş şi cu Toader postelnci, fiul acestuia.
1 44. 1 654 (7162) mai 13, Târgovişte. Udrea comis, fiul lui Hrizea mare
vornic din Bălteni, şi jupâneasa lui, Alexandra adeveresc unchiaşului B adea şi
fi i lor acestuia că le-au vândut părţile lor de moşie din Tegeni şi din Ştefăneşti,
fără voia lor, domnul Constantin Şerban dându-le voie să răscumpere aceste
moşu.
1 45. 1 654 (71 62) mai 13. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Jdreala, j. Dolj, să ţină pe toţi oamenii străini: greci, sârbi, albanezi ce s-au adunat
şi stau pe lângă mănăstire, scutindu-i de toate dările, cu condiţia să devină
posluşnici ai mănăstirii.
1 46. 1654 (7162), mai 14. Stanciu logofăt din Bogăteşti vinde egumenului
Ioasaf al mănăstirii Câmpulung un munte la Rucăr, aflat în dispută cu sătenii din
Rucăr <j. MusceI>.
XLIII
147. 1654 (7162), mai 14. Mărturia sătenilor din Ţâţa, j. Dâmboviţa, că
Tiodoru a cumpărat un loc de la Radu! al lui Braşov, în M lăci, lat de 30 stânjeni, cu
7 ughi fără adălmaş.
148. 1654 (7162) mai 14. Constantin Şerban voievod dă voie lui Cârstea
iuzbaşa de roşii să-şi ia înapoi de la Uimaşii lui Drăguşin paharnic, Gorgan şi fraţii
acestuia, ţiganii luaţi de acesta „în silă".
149. 1654 (7162) mai 15, Târgovişte. Ivan cu fraţii lui, Stanciu şi Paraschiv
şi alţii vând o vie din Dealul de la Alun, împreună cu alte acareturi şi obiecte,
unchiului lor, Filip <din Baia>.
150. 1654 (7162) mai 15. Unchiaşul Stoica Robul din Neagovani adevereşte
egumenului de la Snagov că a avut 3 pogoane de vie ale sale pe ocina mănăstirii de
la Negovanul, pe care le-a lăsat mănăstirii, neputându-le lucra.
151. 1654 (7162) mai 15. Tănasie, fiu lui Necula logofăt din Sărăcineşti,
j.Vâlcea, închină moşia de la Frăgaşi mănăstiririi Cozia şi egumenului acesteia,
Ştefan, pentru pomenirea sa şi a părinţilor săi.
152. 1654 (7162) mai 15. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Iordache
postelnic, fiul lui Trufanda vistier, şi urmaşilor lui, stăpânire peste partea jupânesei
Neaga Mitroaia vorniceasa pe care o avea în satul Lungi, cu toţi vecinii, cu morile
şi cu tot venitul.
153. 1654 (7162) mai 16. Costea şi fraţii lui, Ivan şi Oprea, împreună cu
mama lor vând lui Firea o păresişte în dealul Crângurenilor, la Budişteni, j . Argeş.
154. 1654 (7162) mai 16. Constantin Şerban vo_ievod întăreşte hotărârea
voievodului Matei Basarab acordată Episcopiei Buzăului să-i fie iertaţi de bir şi
dăjdii curtenii şi posluşnicii, precum şi păstorii, morarii şi oamenii de la odaia de la
Cărpeşti, cu condiţia ca aceştia toţi să slujească Episcopiei.
155. 1654 (7162) mai 16, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte
dania lui Matei Basarab făcută Episcopiei Buzăului pentru cei 300 de bolovani de
sare de la ocna din Ghitioara şi porunceşte cămăraşilor de la ocnă să dea merticul la
vreme.
156. 1654 (7162) mai 16, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Mogoş căpitan din Păuleşti, j. Prahova, nişte ţigani boiereşti care fugiseră în Ţara
Turcească, pentru că a fost trimis de Matei Basarab voievod să-i aducă în ţară de
peste Dunăre.
157. 1654 (7162) mai 16. Constantin Şerban voievod porunceşte celor 1 2 jurători
ai lui Stan din Prodileşti să jure că Stan nu a fost rumân la mănăstirea Strâmbul şi nici
nu l-a apucat Legătura lui Mihai vodă în acel sat.
158. <1654 mai 16>. Costea şi fraţii lui, Ivan şi Oprea, împreună cu mama
lor vând lui Firea o păresişte în dealul Crângurenilor, la Budişteni, j. Argeş, cu 360
de bani şi cu ştirea megiaşilor.
159. 1654 (7162) mai 16. Nicola al toboşarului, Ciucu al gelepului, Stanciu!
al lui Băcilă şi Pârvu Robu <din Săcelu, j. Gorj> se vând rumâni lui Nicola
pârcălab din Glogova.
XLIV
1 60. 1 654 (71 62) mai 1 7, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Stoian şi fraţilor acestuia, Oancea, Radu!, Stan, Mihnea şi Ion, fiii lui Albul din
Davideşti, j. Argeş, stăpânirea asupra unor părţi de ocină în David eşti cumpărate de
la Dumitru pentru 1 300 de aspri.
1 6 1 . 1 654 (7162) mai 20. Constantin Şerban voievod porunceşte lui Dumitru
şi lui Vlaicu din Groşi să-l constrângă pe Constantin căpitanul să plătească 434 de
ughi, sumă luată de tatăl lui Constantin căpitanul, Radu armaşul, cu sila de la
Viai cu.
1 62. 1 654 (7162) mai 20, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Negoiţă paharnic, nepotul doamnei Neaga, stăpânirea peste nişte rumâni din
Tătărani, pe care îi avea de moştenire de la tatăl său, Preda postelnic din
Tătărani.
1 63. 1 654 (71 62) mai 22. Mihai clucerul şi Giura clucer se înţeleg cu Pană
cămăraşul să le vândă satul Cacoţii, pentru că aceştia l-au plătit de bir.
1 64. 1 654 (7162) mai 22. Nan, fratele lui Vişan din Scăiani, adevereşte lui
Moise căpitanul că i-a vândut părţile de moşii din Scăiani, Bâsca şi Ulmet.
1 65. 1 654 (71 62) mai 22. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Iordache
postelnic, stăpânirea peste sătenii din Negraşi, ce i s-au vândut ca vecini.
1 66. 1 654 (71 62) mai 23. Stamate călăraş, Toader ceauş Necula, Apostol şi
alţii vând lui Lupşa o moşie de 44 de stânjeni pentru 2 200 de bani.
1 67. 1 654 (71 62) mai 25. Constantin căpitan, fiul lui Radu annaş, vinde lui
Iorga şi Pană negustori satul Groşi, j. Argeş, cu rumânii şi cu via pentru 434 ughi,
bani pe care îi prădase tatăl lui de la aceşti negustori, fără nici o vină.
1 68. 1 654 (71 62) mai 25. Pătraşcu ceauşul şi fraţii lui, Iancu! şi Dumitru,
vând lui Constantin Cantacuzino fost mare postelnic, un loc de casă, lângă biserica
Tabacilor în Bucureşti.
1 69. 1 654 (7162) mai 26. Mihai postelnic, fiul lui Toma comis din Pătroaia,
adevereşte lui Iordache postelnic, fiul lui Trufanda fost mare vistier, că o seamă de
rumâni au fost mai întâi ai unchiului său, Leca spătar, dar după judecăţile domneşti,
acum i se cuvin lui Iordache postelnic.
1 70. 1 654 (71 62) <mai> 28. Constantin Şerban voievod hotărăşte ca
jupâneasa Caplea din Floreşti şi Paraschiv din Cepturoaia să dea lui Preda spătar
din Cepturoaia un alt sat la schimb pentru Cioroboreni.
1 7 1 . 1654 (7162) mai 30. Constantin Şerban voievod întăreşte tuturor
slujitorilor care au moşie în stăpânire la Bălăneşti <j . Râmnicu Sărat> să ţină aceste
moşii, fiind ei contribuabili la haraciul împăratului.
1 72. 1 654 (7162) mai 30, Bucureşti. Constantin Şerban voievod dăruieşte
mănăstirii Snagov satul Dobroşeşti, j. Ilfov, iertându-l de toate dările de peste an,
mănăstirea să aibă pace de toţi slujitorii şi drept exclusiv de judecată, precum şi
zeciuiala de vin din podgoria Cernăteşti.
XLV
1 73. 1 654 (71 62) mai 31. Jane mătăsar şi soţia lui, Voica, vând jupânului
Teodori Chiurcia o prăvălie în Târgul de Jos din Bucureşti, împreună cu locul ei,
pentru 45 de ughi.
1 74. 1654 (7162) iunie. Ştefan logofăt din Ciorani, împreună cu fratele său,
Vasilie iuzbaşa, vând 300 stânjeni de moşie în Mirceşti lui Neagoe logofăt de
vistierie.
1 75. 1 654 (71 62) iunie 2. Constantin Şerban voievod porunceşte jupânesii
Stanca să restituie 1 2 ughi popii Tatomir, împrumutaţi de la Radul Păduche din
Gogoşi ca să plătească mierea satului.
176. 1 654 (71 62) iunie 3, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Ilea paharnic, Paraschiva paharnic şi lui Manea paharnic din Urecheşti,
j. Râmnicul Sărat, dreptul de stăpânire asupra mai multor pogoane de vie în
dealul Teişului.
1 77. 1 654 (7162) iunie 3. Constantin Şerban întăreşte lui Neagu! paharnic,
fiul lui Stan, şi altor megiaşi stăpânirea asupra unor părţi de ocină în hotarul
Frăsinetului şi în Devesel.
1 78. 1 654 (7162) iunie 3. Constantin Şerban voievod porunceşte celor şase
boieri judecători luaţi de megiaşii din satul Şovârcu, de Radu! comis şi Necula
postelnic, să adevereze dacă Zaharia sluger, moşul lui Radu) comis şi Necula
postelnic, a avut parte de moşie în Şovârcu.
179. 1654 (7162) iunie 4. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Lupul călăraş
din Călugăreni, Oprea călăraş ş. a. stăpânirea asupra moşiei Grozeştii, j. Teleorman, pe
care o aveau de la părinţii lor.
1 80. 1654 (7162) iunie 4. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Cilibia
ceauş de dorobanţi din Tâmna dreptul de a lua dijmă din toată zeciuiala de pe
moşia lui, Pavleţul din j. Mehedinţi.
1 8 1 . 1654 (7162) iunie 5, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Cilibia ceauş de dorobanţi din Tâmna, fiul lui Frăţilă, stăpânire în ocina satului
Tâmna, cumpărată de la Danciul vornic, tatăl lui Matei Basarab.
182. 1654 (7162) iunie 5. Constantin Şerban voievod porunceşte celor 24 de
boieri jurători ai lui Neagu! portar să jure că acesta nu a rumânit în silă satul
Mărăcinenii, j. Dâmboviţa.
1 83. 1654 (7162) iunie 6, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Alexie ceauş, fiul lui Mihai Carşote din Mărăcineni, stăpânirea peste partea de
ocină din Deduleşti a lui Dumitraşco, fiul lui Alexie din oraşul de Floci.
184. 1654 (7162) iunie 6, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Danciu călăraş şi altora stăpânirea asupra părţilor lor de ocină din satul Stăneşti de
Obreje, j. Vlaşca, împresurate de Matei Basarab.
185. 1654 (7162) iunie 6. Constantin Şerban voievod volniceşte pe sătenii
din Muşăteşti, Stoica, Priba, Tatul şi Dragne să răscumpere părtile lor de moşie lor
din satul Muşăteşti de pe Vedea, j. Teleorman. '
XLVI
1 86. 1 654 (7162) iunie 6, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Vintilă şi lui Drăgoiu căpitan, ginerele lui Tudosie ban, stăpânirea asupra unor părţi
de ocină în Găujani, j. Ilfov.
1 87. 1 654 (71 62) iunie 7. Doisprezece boieri luaţi de Chirca mare stolnic şi
Hera roşul din Bereşti, cu Mănăilă paharnic din Văleni, aleg moşia lor din satul
Văleni, j. Olt, şi hotărăsc să se facă 2 roate de moară în vadul ce-l au împreună.
1 88. 1 654 (7162) iu11ie 7. Ignatie, egumenul mănăstirii Mihai Vodă, şi Stoica
paharnic din Dragomireşti adeveresc megieşilor din Stăneşti dreptul de a stăpâni în
pace moşia lor, ce fusese împresurată de Matei Basarab.
1 89. 1 654 (7162) iunie 7. Neacşu! şi Stroe, împreună cu nepoţii lor, vând
popii Simca partea de ocină a lui Tatu din Fundeani şi din Salce pentru 6 ughi şi
20 bani.
190. 1 654 (71 62) iu11ie 7. Constantin Şerban voievod împuterniceşte pe Jipa
postelnic din Verneşti să fie volnic, împreună cu o slugă domnească, să ridice nişte
ţigani de la Radu logofăt Dudescu cu care a avut judecată în divan.
1 9 1 . 1 654 (7162) iu11ie 7, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Sadova dreptul de stăpânire asupra rumânilor din Gârleni, j. Dolj, şi a
părţilor lor de moşie care s-au vândut lui Matei Basarab.
1 92. 1 654 (7162) iunie 7. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Stoica, fiul
lui Neagu! din Felii, stăpînirea peste 3 pogoane de vie în Găvana, j. Prahova, cu un
stânjen de ocină, partea lui Coman.
1 93. 1654 (71 62) iunie 8. Arca din Stolojani, fiul lui Tatomir, vinde lui Duşe
postelnic din Stolojani un loc la Lacul Frasinilor. Duşe postelnic mai cumpără şi de
la alţii locuri şi părţi de moşie.
1 94. 1 654 (7162) iu11ie 8. Mai mulţi megiaşi din Glupavi dau zapisul lor la
mâna lui Gheorghe vistier, cum că i-au vândut acestuia partea lor de moşie din sat,
ca să se răscumpere din rumânie.
1 95. 1 654 (7162) iu11ie 8. Megieşii din Saca adeveresc lui Andrei postelnic
că nu au avut putere să se răscumpere din rumânie, atunci când Constantin Şerban
voievod a îngăduit ca satele lui Matei Basarab voievod să se răscumpere din
rumânie.
1 96. 1 654 (71 62) iu11ie 8. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Stepan
postelnic din Stoiceani să stăpânească moşia Costeani, j. Ialomiţa, cu viile de la
Săteni, după moartea cumnatei sale, Anca.
1 97. 1 654 (7162) iu11ie 9, „ î11 zilele lui Matei voievod". Calea, fata lui
Gostilă, vinde lui Stanciu! partea ei de ocină <din Trânşani>.
1 98. 1 654 (71 62) iu11ie 9. Şase boieri hotarnici luaţi de Stoican paharnic din
Cârlomăneşti şi Negoi clucer adeveresc care este drumul lui Stoican, în timp ce
drumul lui Negoi clucer nu este acolo, ci pe vale.
1 99. 1654 (7162) iu11ie JO. Constantin Şerban voievod scrie lui Pană cămăraş,
„care este oier", că înaintea sa au venit călugării de la mănăstirea Segarcea şi că i-a
scutit de toate dările de peste an.
XLVII
200. 1654 (71 62) iunie li, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Mihai comis şi fraţilor săi, Preda şi Barbu, fiii lui Dumitru Filişanu fost mare
stolnic, dreptul de stâni re asupra satelor Dârvariul şi Risipiţi, j. Mehedinţi.
201. 1 654 (7162) iunie 11, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
jupaniţei Mihna şi surorii ei, Marula logofeteasa, fetele lui Ilie vornic din Corneşti,
dreptul de stăpânire asupra satul Hăndreşăştii, j. Ialomiţa, şi cu rumânii cu care au
avut pâră în divan.
sătenilor din Brebu, j. Prahova, dreptul de a stăpâni ocina satului împreună cu
mănăstirea Sf. Mihail din sat, ctitorită de Matei Basarab voievod.
203. 1 654 (71 62) iunie 13. Constantin Şerban voievod întăreşte stăpânirea lui
Barbu cupariul asupra rumânului Radu din Bărbăreşti cu fiii lui, în urma judecăţii
avute cu Lupul şi Pătru.
203bis. 1654 (7162) iunie 14, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
negustorilor chiproviceni scutirea de toate dările, în schimbul unui „bir cu rupta", o
dată pe an, în valoare de 1 30 de ughi.
204. 1 654 (71 62) iunie 14, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Buliga fost aga din Ciovârnăşani dreptul de stăpânire asupra mănăstirii Topolniţa,
j. Mehedinţi, iertând toate proprietăţile mănăstirii de plata dăjdiilor.
205. 1654 (71 62) iunie 14, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Coşuna, de lângă Craiova, un loc de casă din Bucureşti, dăruit acesteia
de Pârvul fost mare logofăt.
206. 1654 (7162) <ante iunie 15>. Jupâniţa Stănae <din Gherghiţa> şi fiii ei
adeveresc că au luat bani cu dobândă 80 ughi de la părintele Varlaam de la mănăstirea
Căldăruşani.
207. 1 654 (7162) iunie 15. Preda Brâncoveanu mare vornic, în calitate de
moştenitor al bunurilor personale ale voievodului Matei Basarab adevereşte, în
urma unui jurământ pe Evanghelie, că Andrei spătarul are dreptul să-şi recupereze
ţiganii pe care răposatul voievod i-a luat, fără să plătească nimic.
208. 1654 (7162) iunie 15. Manea şi verii lui, Neagu!, Ion şi Bărcan, vând lui
Tănasie portar parte de moşie în Oieşti, j. Teleorman, cu 4 ughi.
209. 1654 (7162) iunie 15. Şase boieri aleg părţile de moşie cumpărate de Radu
armaşu în Budeşti, judeţul Râmnicul Sărat, de la Necula din Urseşti, delimitându-le de
proprietatea mănăstirii Urecheşti.
2 1 0. 1 654 (7162) iunie 15. Vlad, fiul lui Oprea Gogoş, vinde lui Pană
cămăraşul ocina lui din satul Turburea, cu vad de moară, pentru 6 ughi.
2 1 1. 1 654 (7126) iunie 15. Constantin Şerban voievod iartă pe posluşnicii
care se află pe moşiile mănăstirii <Dintrunlemn>, judeţul Vâlcea, de bir şi de toate
dajdiile, cu condiţia să slujească pe mai departe pe stareţul acesteia.
2 1 2. 1 654 (7162) iunie 15. Constantin Şerban voievod porunceşte vameşilor
de la bălţile Potelu şi Celeiu să dea mănăstirii Bistriţa, din partea domnească, al
treilea ban, din cârmă şi din tot venitul bălţilor.
XLVIII
213. 1654 (7162) iunie 16. Sava logofăt, Şerban căpitan, I ancu logofăt şi alţii
se tocmesc cu egumenul Varlaam de la mănăstirea Căldăruşani pentru 300 de
stânjeni de ocină la Ciorani ca acesta să le plătească contravaloarea pământului,
despre care pretinsese că fusese lăsat mănăstirii de tatăl acestor boieri, Oancea
logofăt.
214. 1654 (7162) iunie 16. Constantin Şerban porunceşte episcopului de
Buzău şi vomicului Colţea Doicescu să nu mai împresoare viile megiaşilor din
Văleni, j. Buzău.
215. 1654 (7162) iunie 1 7. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Coşuna de lângă Craiova şi egumenului acesteia, !onichie, satele Perişorul şi
Radovanul din judeţul Mehedinţi, în urma verificării actelor de proprietate şi a
actelor de vânzare a rumânilor.
2 1 6. 1654 (7162) iunie 1 7. Constantin Şerban voievod scuteşte de bir şi de
toate dăjdiile pe locuitorii din Sineşti, j. Prahova, care locuiesc în jurul mănăstirii
Mislea şi o slujesc.
217. 1654 (7162) iunie 1 7. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Sirea roşul
şi fratelui acestuia, Gheorghie roşul, din Pleşcoi, j. Buzău, ocina cumpărată de ei în
Negoşina, în urma unei judecăţi pierdute de Bratul, ginerele vânzătorului.
2 1 8. 1654 (7162) iunie 18. Ghinea postelnic din Cătun scrie egumenului
Nicodim al mănăstirii Tismana despre nişte ţigănci ale mănăstirii, fugite cu nişte
ţigani ai lui, despre care se angajează să le înapoieze mănăstirii.
219. 1654 (7162) iunie 18. Stoica şi Stănie vând lui Ventilă, lftenie şi lui
Neacşu! partea lor de loc <din Beleţi>, cu 28 de costande.
220. 1654 (7162) iunie 18, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Barbu! cupariul şi lui Udrişte cămăraş, cu fiii lor, ocină în Mârzănească de Jos,
< j. Ilfov>.
221. 1654 (7162) iunie 18. Gorgan clucer, Necula şi Fota, fiii lui Drăguşin
paharnic, răscumpără de la Voica al doilea paharnic jumătate din satul Runcu, cu
600 ughi, şi partea lui Gheorghe postelnic, cu 1 90 ughi.
222. 1654 (7162) iunie 20, Bucureşti. Costantin Şerban voievod întăreşte
eliberarea din rumânie a sătenilor din Căzăneştii Spatăi, din plasa de la Vale, j. Olt,
dinspre fiii lui Drăguşin paharnic.
jupânesei Neacşa, fata lui Costea sluger, fiului său, Mihalcea logofăt, şi cu fraţii
lui, din Crevedia, de pe apa Neajlovului, judeţul Vlaşca, moşie în satul Crevedia.
mănăstirii Viforâta şi monahiei Magdalina dreptul de stăpânire asupra satelor
Vărăştii şi Gurguiaţii de pe Mostişte, j. I lfov.
225. 1654 (7162) <post iunie 20 ante august 31> Târgovişte. Constantin
-
Şerban voievod porunceşte Dumitrei, văduva lui Mihai şoimaru din Târgovişte, şi
XLIX
rudelor acesteia să nu mai aibă nici o pretenţie asupra logofătului Dumitru Bădilă
din Târgovişte, în pricina pentru un loc şi trei prăvălii la Târgovişte.
226. 1654 (7162) iunie 21. Şase boieri, luaţi pe răvaşe domneşti de Manta,
fiul lui Pană din Câmpulung şi de egumenul Iosaf de la mănăstirea Câmpulung,
adeveresc pentru un iaz şi o moară care aparţineau lui Manta.
jupanului Radu Cocorăscu fost mare logofăt 1 4 scutelnici pe ocina sa de la
Palanga, j. Ilfov şi doi lopătari, oameni străini, fiind o moşie dăruită de Şerban
voievod pentru dreaptă şi credincioasă slujbă.
228. 1 654 (71 62) iunie 21. Constantin Şerban voievod întăreşte egumenului
de Ia mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti dijma din satele mănăstirii, Chiseleţ,
Găunoşii, Dichiseni.
229. 1654 (71 62) iunie 21. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Stepan
postelnic şi fiului său, Tănasie, un rumân, Iane din Bălceşti.
230. 1654 (71 62) iunie 21. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Tudoran
paharnic, fiul lui Iane paharnic, din Aninoasa, j. Muşcel, o ţigancă, în urma unui
schimb cu Antonie din Răteşti.
23 1 . 1 654 (7162) iunie 22. Constantin Şerban voievod întăreşte egumenului
de la mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti dreptul asupra vămii de peşte din balta
de la Chiseleţ şi asupra părpărului.
232. 1 654 (7162) iunie 22. Constantin Şerban voievod hotărăşte ca Stanciu!
spătar, fratele acestuia, Vladu, vărul lui, Coica armaş, popa Ciucur şi fratele său din
Săcel să „lepede" lui Nicola pârcălab din Glogova şi lui Barbu Bengescu, ginerele
acestuia, banii pentru rumânie.
233. 1 654 (7162) iunie 23. Ghiorma Alexeanu mare ban al Craiovei întăreşte
mănăstirii Bucovăţu, la Coşuna, moşia Povarul, în urma unei j udecăţi pierdute de
Papa postelnic din Livezi.
234. 1 654 (7162) iunie 23. Constantin Şerban voievod porunceşte căpitanului
Pahul din Strehaia să adune pe locuitorii satelor Strehaia, Coşcodia, Stângăcea la
vetrele lor, să plătească birul şi să slujească mănăstirii Strehaia.
235. 1654 (71 62) iunie 23. Constantin Şerban voievod judecă pe ţiganul
Radu) care fusese al stolnicului Stanciu), dar fugise.
236. 1654 (7162) iunie 23. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Răduţul
iuzbaşa din Medvejde, j. Mehedinţi, satul Groşi, cu rumânii, cumpărat de socrul
acestuia, Giurca clucer şi moştenit de el.
237. 1 654 (71 62) iunie 23. Constantin Şerban voievod porunceşte boierilor
jurători ai lui Tudoran, ginerele lui Dumitru Ochea şi ai jupânesei sale, Anca din
Nicopole, să jure pentru nişte zapise de danie, făcute înaintea patriarhului Paisie al
Ierusalimului.
238. 1654 (71 62) iunie 25. Draghia vinde lui Băjan partea sa de moşie din
Goziiani <j. Teleorman>.
L
239. 1 654 (7162) iunie 25. Mitropolitul lgnatie al Ungrovlahiei cumpără cu
34 ughi o ţigancă de la mănăstirea Căldăruşani, dăruită de un rumân ca să se
răscumpere din rumânie, ca să nu se spargă sălaşul Mitropoliei.
240. 1 654 (71 62) iunie 25. Mitropolitul Ignatie al Ungrovlahiei adevereşte
jurământul lui Radu! iuzbaşă, din Medvejde, din judeţul Mehedinţi, care jură că nu
a luat nici un ban pe moşia Groşii, confiscată de Matei voievod şi dată mănăstirii
Strehaia.
241. 1 654 (71 62) iunie 25. Egumenul Varlaam al mănăstirii Căldăruşani
adevereşte mitropolitului Ignatie că Mitropolia a fost datoare mănăstirii o ţigancă,
pe care mitropolitul a plătit-o.
242. 1 654 (7162) iunie 25. Vasile logofăt din Rătevoieşti adevereşte
egumenului Vasile al mănăstirii Bistriţa schimbul de ţigani.
mănăstirii Bistriţa dreptul de stăpânire asupra satului Costeşti, j. Vâlcea, cu rumâni,
vie şi muntele Neteda, dăruit acesteia de voievodul Mihai Viteazul.
Episcopiei de Buzău ocina la Verneşti, partea lui Ilarion episcop şi a fratelui
acestuia, Ivan din Verneşti, pentru care mănăstirea fusese prădată cu 600 ughi de
către Radu Mihnea voievod.
245. 1 654 (7162) iunie 25. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Nicola
Glogoveanul clucer nişte rumâni din Broscari, care susţineau că nu sunt rumâni ai
clucerului, ci ai marelui vornic Preda Brâncoveanu.
lui Bunea Grădişteanu mare vistier stăpânirea peste ocina şi vecinii din satul
Izbiceni, j. Romanaţi, pe care îl avea de zestre de la socrul sau, Miho spătar.
247. 1 654 (7162) iunie 25. Constantin Şerban voievod întăreşte boierilor
Necula postelnicul, Apostol şi Stroe stăpânire asupra satului Poienari <j. Argeş>.
248. 1 654 (7162) iunie 25, Bucureşti. Costantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Strehaia dreptul de stăpânire asupra satului Strehaia cu rumânii, închinat
acesteia de Matei Basarab voievod.
249. 1 654 (7162) iunie 2 7. Belciu vinde lui Stanciu!, ginerele său, 5 stânjeni
de ocină în funia balotească cu 500 de bani.
250. 1 654 (71 62) iunie 2 7. Gherghe şi nepotul său, Ion se înfrăţesc cu Făta,
dăruindu-l cu 50 de stânjeni de moşie în Berileşti, iar acesta le-a dăruit un caş bun
şi o bogată de postav.
251. 1 654 (7162) iunie 28, Bucureşti. Constantin Şerban voievod iartă de rumânie
satul Băbiciu, j. Romanaţi, care s-a plâns de nedreptatea făcută de răposatul voievod
Matei Basarab pe vremea când era boier.
mănăstirii Glavaciog şi egumenului Nechifor parte de moşie de la Obislav, <j. Vlaşca>,
în urma unei judecăţi cu megiaşii din Coţăieni.
LI
253. <1654-1657> iunie 29. Constandin Şerban voievod întăreşte lui Radu şi
fratelui său, Neagoe, fiii lui Neagoe postelnic, ocină în satul Cărunţi <j. Prahova>.
254. 1654 (7162) iunie 30. Constantin Şerban voievod porunceşte celor
6 boieri judecători ai jupânesei I linca, fata lui Muşat vistier şi ai nepotului ei,
Hriza, fiul lui Vasile spătar, să cerceteze moşiile, rumânii şi ţiganii lui Muşat
vistier.
lui Velisarie logofăt şi lui Sima negustor moşia Pârţâianii, j. Ialomiţa şi toată partea
de moşie din Golăni, împresurate de Matei Basarab voievod „precum au fost luat
toate moşiile boierilor ţării".
256. 1654 (7162) iulie. Constantin Şerban voievod acordă mănăstirii lui Dan
vistiarul de la Colentina şi egumenului Mihail dreptul de a face slobozie.
257. 1654 (7162) iulie 1. Căpitanul Preda Bologa vinde egumenului Teodosie
de la mănăstirea Strehaia pe Ghera ţiganul cu ţiganca sa şi copiii lor, cu 30 de ughi,
pentru că furase nişte cai.
258. 1654 (7162) iulie 1. Ghiera, fost ţigan al voievodului Matei Basarab
adevereşte că a fost răscumpărat de la spânzurătoare de Teodosie, egumenul
mănăstirii Strehaia.
259. 1654 (7162) iulie 2. Neagu, mama sa, Voica, şi fraţii săi, vând lui Nan
vătaf moşie în Berivoieşti <j. Sac>, cu 9 ughi.
260. 1654 (7162) iulie 2, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Argeş satul Corbii de Piatră şi metohul Merişul, cu rumânii şi ţigani, pe
hotarele alese de 24 de boieri şi om domnesc.
2 6 1 . 1654 (7162) iulie 3, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Iordache postelnic, fiul lui Trufanda vistier, stăpânirea asupra satului Negrăşani cu
rumânii, j. Vlaşca, ce i s-au vândut în timpul domniei lui Matei Basarab voievod.
262. 1654 (7162) iulie 3, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Manta roşul, fiul lui Pană din Câmpulung, un vad de moară cu iaz din oraşul
Câmpulung până în Valea Ţigăniei.
263. 1654 (7162) iulie 3. Constantin Şerban voievod porunceşte rumânilor
din Săcele, j. Gorj, să asculte de omul clucerului Nicola, pentru că boierul se afla
trimis de domn la Constantinopol.
264. 1654 (7162) iulie 4. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Nicolae,
năstavnicul m-rii Argeş, dreptul de a ridica dijma de pe toate moşiile mănăstirii de
la Segarcea, Găneasa, Bârca, Tătarul şi porunceşte pârcălabilor să aibă grijă de
lucrurile mănăstirii.
265. 1654 (7162) iulie 5. Dragomir şi Ivan, fiii lui Oprea logofăt, cu vărul
lor, Stroe, vând lui Albul fustaş şi soţiei lui, Dobra, un loc de casă în Bucureşti.
266. 1654 (7162) iulie 5, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
jupânesei Drăgana păhărniceasa, fosta soţie a lui Drăguşin paharnic, stăpânire
asupra satului Deleni, j. Olt, cu vii şi cu rumâni.
Ul
267. J654 (7J 62) iulie 5. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Neagu fost
mare portar din Vaideei o grădină cu vie în Târgovişte, care a aparţinut pe jumătate
mănăstirii Stelea şi pe jumătate lui Stanciu! bacalul.
268. J654 (7J62) iulie 5. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Stan,
Hamza şi Aga din Prapăr, j . Romanaţi, rumâni ai m-rii Brâncoveni, scutirea de bir,
de taler, găleată cu fân, de lucru domnesc şi de alte slujbe.
269. J 654 (7J 62) iulie 6, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Barbu! stolnic din Poiană stăpânirea asupra satelor Sulariul şi Băldăluiul, j. Gorj,
cu rumânii, pe vechile hotare şi semne.
270. J654 (7J 62) iulie 6. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Cobia şi egumenului Damaschin morile din jos de oraşul Târgovişte, făcute de
Matei Basarab voievod.
2 7 1 . J 654 (7J62) iulie 6. Constantin Şerban voievod scrie lui Gherghe
vomicul din Serdăneşti pentru ţigăncile de la mănăstirea Strâmba, arătându-i că
acestea sunt revendicate de Stamatie paharnic şi de Preda paharnic.
272. J654 (7162) iulie 8. Constantin Şerban scrie celor 24 de boieri, luaţi de
jupâneasa Dumitra din Masloşi, să adeverească şi pentru moşia lui Ianoş.
273. J654 (7J62) iulie 8. Constantin Şerban voievod porunceşte celor 12 megiaşi
jurători ai satului Groşanii, din j. Muscel, să jure dacă sătenii au fost sau nu rumâni.
274. J654 (7J62) iulie 8. Constantin Şerban voievod întăreşte egumenului de
la mănăstirea Radu vodă din Bucureşti dijma de pe toate moşiile mănăstirii.
275. J654 (7J62) iulie 8. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Stamati�
paharnic să fie volnic să-şi ia o ţigancă de la Gherghie vomic din Sărdăneşti.
276. J 654 (7J62) iulie 10. Ivan postelnic, fiul lui Oprea logofăt şi al Mariei,
împreună cu vărul său, Stroe, nepoţii lui Mitrea, fost mare vomic, vând lui Greşiţă
al doilea postelnic şi jupânesei lui, Stanca, un loc de casă, pentru 30 de ughi.
277. J 654 (7J62) iulie JO. Radoslav, cu fraţii săi, şi Ivan, cu fraţii şi verii săi,
din Dăieşti, j. Vâlcea, adeveresc lui Preda şi lui Udrişte din Şărineasca că au avut
pâră pentru nişte năpăşti pe care le-au plătit aceştia din urmă.
278. 1654 (7J 62) iulie JO. Stan, fiul călugărului Uriil, vinde lui Radu! şi
soţiei sale, Neacşa, viile din Piscul Radului, cu 12 ughi.
279. J 654 (7J 62) iulie 13. Radu şi Draghiul, fiii lui Stan, nepoţii lui Draghiul
din Balomireşti, mă11urisesc strâmb pentru rumânii din !oneşti, j. Vlaşca, ai lui
Iordachi postelnic, fiul lui Trufanda vistier.
280. J654 (7J 62) iulie 13. Megiaşii din satul Turburea se vând rumâni lui
Pană cămăraş cu fiii, viile şi moşiile lor.
2 8 1 . J654 (7J62) iulie 13. Constantin Şerban voievod porunceşte celor
12 boieri jurători ai satului Scurteşti <j. Buzău> să jure la Episcopia din Buzău,
împreună cu satul că nu ştiu când a cumpărat Moise spătar din Cândeşti moşia din
Scurteşti.
LIII
282. 1654 (71 62) iulie 14. Constantin Şerban voievod întăreşte jupânesei
Elina băneasa, soţia răposatului Radu Buzescu, şi fiului ei, Matei coconul, satele
Rătunda, Poiana, Ciuperceni, Ghi � iciul şi altele, după judecata cu Vasile postelnic
din Breasta.
283. 1654 (71 62) iulie 14. Constantin Şerban voievod întăreşte egumenului
Nichifor de la mănăstirea Plumbuita dijma de pe moşiile mănăstirii de la
Boldorogeşti şi Plăseni.
284. 1 654 (71 62) iulie 15. Radul, fiul lui Cârstian Golescul din Oteşani, îşi
pune zălog moşia sa la Dumitru, nepotul său, pentru a răscumpăra mai multe
obiecte de valoare lăsate în gaj la Fiera logofăt, când a fugit în Transilvania.
285. 1654 (7164) iulie 16. Sătenii din Bresniţa de Jos şi Sus <j. Mehedinţi>
mărturisesc pentru 300 de ughi luaţi de la Mihai clucer şi de la Răduţu] iuzbaşa cu
dobândă.
286. 1 654 (71 62) iulie 16. Radu] globnic şi Rădan globnic plătesc o ţigancă
şi pe fiica ei, luate de la Mihalache spătar, căruia domnul Matei Basarab i le
dăruise la nuntă.
287. 1654 (7162) iulie 16. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Hriza
paharnic, fiul lui Vasile spătar, nepotul lui Muşat vistier din Pietroşani, j. Muşcel,
moşie în lzvorani, în urma judecăţii cu mătuşa lui, I linca, pentru că aceasta se
lepădase de datoriile tatălui ei, Muşat vistier, la moartea acestuia.
288. 1 654 (7162) iulie 1 6, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
călăraşilor din Mârzăneşti stăpânirea peste ocina lor din sat, în urma judecăţii în
divan cu fiii popii Cândea din Brâncoveni.
289. 1 654 (71 64) iulie 16. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Stanciu]
căpitan de călăraşi din Hodivoaia moşia Boteneasca, j. Vlaşca, pentru dreaptă şi
credincioasă slujbă.
290. 1 654 (7164) iulie 1 7. Voicu, fiul Sorei, vinde Cândei din Mirceşti ocină
la Mirceşti, j. Vlaşca, două părţi dintr-o funie cu 9 ughi.
29 1 . 1 654 (7164) iulie 1 7. Constantin Şerban voievod întăreşte nepoatei sale,
jupâneasa Ancuţa, stăpânirea asupra moşiei Baciul <j. Teleorman>, având dreptul
să-şi ia dijma.
292. 1654 (71 64) iulie 18. Manta, vărul său, popa Necula şi Marica, nepoata
lor, fata fratelui lui Manta, Franţa din Câmpulung, vând egumenului Variam de la
mănăstirea Câmpulung un vad de moară, în urma unui proces.
293. 1 654 (7164) iulie 18. 6 boieri jurători luaţi de Necula diacon mărturisesc
pentru viile de la Valea Teancului <j. Sac> ale lui Necula diacon, fiul lui Costandin
diacon din Buzău.
294. 1 654 (71 64) iulie 18, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Cârstea iuzbaşa de roşii şi jupânesei acestuia, Neacşa, pe Stanca ţiganca, în urma
unui proces cu popa Oana din Căldăruşani.
LJV
295. 1 654 (7164) iulie 23. Mitropolitul Ignatie al Ungrovlahiei întăreşte viile
şi moşiile Episcopiei Buzăului şi episcopului Serafim, în urma unei judecăţi cu
Vasilie ungurul şi cu unnaşii episcopului Ilarion, ctitori ai mănăstirii Adâncata.
296. 1 654 (7164) iulie 23. Iova şi Bratul ceauş din Bârseşti fac schimb de
ţigani cu mănăstirea Căldăruşani, făcându-şi reciproc zapise.
297. 1 654 (7164) iulie 23. Porumb, fiul lui Nastasie din Pârşcov, vinde
diaconului Costandin, fiul popii Dobrul din Aldenii de Jos, 2 pogoane de vie în
dealul Săsenilor <j. Sac>.
298. 1 654 (7164) iulie 23, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Radu Vodă şi egumenului Serafim doi copii de ţigan, Stan şi Marin, în
urma judecăţii cu Andrei, fiul lui Andrei din Rogoz.
299. 1 654 (7164) iulie 24. Constantin Şerban voievod porunceşte lui Vasilie
armaşul să lase dijma de pe moşia Vlădeni mănăstirii Căldăruşani, pentru că moşia
fusese vândută de tatăl lui Vasilie armaş lui Loiz sluger, care apoi a vândut-o
mănăstirii.
300. 1 654 (71 64) iulie 25. Constantin Şerban voievod hotărăşte lui Radu
Cocorăscu fost mare logofăt satul Tâncăbeşti, j . Ilfov.
3 0 1 . 1654 (71 64) iulie 25. Constantin Şerban voievod hotărăşte 1 2 boieri să
jure pentru partea de moşie a lui Neagoe păhărnicel dinspre egumenul de la
mănăstirea Izvorani.
302. 1 654 (7164) iulie 26. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Necula
diaconul, fiul lui Constantin diaconul din Buzău, patru pogoane de vie de la Valea
Teancului <j. Buzău>.
303. 1 654 (71 64) iulie 26, Bucureşti. Constantin Şerban voievod porunceşte
celor 1 2 boieri hotarnici ai lui Vlaica postelnic să aleagă hotarul Cornetului dinspre
hotarul Mileştilor, al lui Danciul mare sluger Milescu.
304. 1 654 (7164) iulie 2 7, Bucureşti. Dragul, fiul lui Curesie, mătuşa sa,
Slaviţa, şi fiul lui, Costandin, vând lui Nicula Ghiurmescul moşia Brăgărească în
j. Sac, moşie stearpă, fără rumâni.
305. 1 654 (7164) iulie 2 7, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Mareş <Băjescu> logofăt stăpânirea asupra unui rumân, Cârstea Capotă cu fiii lui,
din satul Băjeşti, j. Muscel şi Pădureţ, cu partea lui de moşie şi cu vad de moară,
cumpărat de la Drăghici, fiul lui Muja din Răteşti.
306. 1654 (71 64) iulie 2 7. Constantin Şerban voievod întăreşte egumenului
Nicolae de la mănăstirea Argeş dijma de pe moşia Segarcea <j. Olt>, jumătate din
tot venitul, pentru că această moşie a fost danie din partea lui Constantin, fiul lui
Preda, nepotul Bădicanului, dar fusese uzurpată de ruda acestuia, Preda postelnic
din Greci.
307. 1 654 (71 64) iulie 28. Cârstea şi Muşat, fiii lui Marte, vând postelnicului
Vintilă 50 de stânjeni din moşia din Lăţeasca, cu 35 de bani stânjenul.
308. 1 654 (7164) iulie 28. Costea şi fratele lui, Marte, vând postelnicului
Vintilă 50 de stânjeni din moşia Lăţească, cu 35 bani stânjenul.
LV
309. 1 654 (7162) iulie 28. Constantin Şerban voievod scrie judeţului ŞI
orăşenilor din Argeş să nu se atingă de vamă până la Sf. Dimitrie, când se vor
confrunta cu egumenul mănăstirii Argeş.
3 1 0 . 1654 ( 7162) iulie 28, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Mareş <Băjescu> logofăt ocină în satul Hurezi, j. Teleorman, în urma judecăţii
în divan cu Micul, fiul lui Ion din Ţigăneşti.
3 1 1 . 1654 (7162) iulie 28. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Popescul
căpitan din oraşul Buzău ocină în siliştea numită Albeştii de pe Călmăţui, j . Buzău.
3 1 2 . 1654 (7162) iulie 28, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti dreptul de stăpânire asupra unor rumâni
„peticari" din satul Bălteni, j. Ilfov.
3 13. 1 654 (7162) iulie 29. Tărchilă şi fratele lui, Neagu!, lui Moise spătar din
Cândeşti moşiile din Scurteşti, j. Buzău, ca să poată să acopere cheltuiala făcută din
cauza furtului unor stupi.
3 14. 1654 (71 62) iulie 29, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
eliberarea din rumânie a moşnenilor din satul Groşani, j. Muşcel şi Pădureţ, de
către mănăstirea Câmpulung.
3 15. 1 654 (7162) iulie 29. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Vintilă
iuzbaşa şi lui Cândea postelnic din Baloteşti satele Voivodeştii, Futeştii, Crăceştii,
Scăieştii şi altele din j. Teleorman.
3 1 6. 1654 (7162) iulie 30. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Felca din
Urecheşti, fiul lui Dan, nepotul lui Felca vomic, jumătate din ocina satului, în urma
unei judecăţi cu Constantin, fiul lui Radu fost mare armaş, care o cumpărase în
mod abuziv.
3 17. 1654 (7162) iulie 31. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Argeş şi egumenului Nicolae o vie în dealul Goleştilor, <j . Argeş>, cumpărată de
egumenul Leontie de la Dumitra şi de la fiul ei, Albul, orăşeni din Curtea de Argeş.
3 1 8. 1654 (7162) iulie 31, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Argeş şi egumenului Nicolae dijma şi venitul satului Nucşoara,
j. Muscel.
3 1 9. 1654 (71 62) iulie 31. Constantin Şerban voievod întăreşte jupânesei
Rada, fiica lui Păcală din Răteşti, cu surorile ei, Stancea şi Neacşa, moşiile
Plăticeşti şi Sărăşti, în urma unei judecăţi.
320. 1 654 (7162) august, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
Mitropoliei din oraşul Târgovişte vinăriciul din dealul Aninoasei, j. Dâmboviţa.
321 . 1 654 (7162) august 1. Alisafta călugăriţa, care a fost soţia lui Ştefu!
logofăt din Piteşti de Pasărea, j. I lfov, cu nora, Rada, şi fiul, Pătraşcu, vând lui
Radul logofăt, ocină din moşia lor de la Piteşti, 1 00 stânjeni cu 15 ughi.
322. 1 654 (71 62) august 1, Bucureşti. Constantin Şerban voievod hotărăşte
ca moşnenii satului Craioviţa, din j. Dolj, să fie în pace şi slobozi de rumânie de
către Diicul spătar Buicescu.
LVI
323. 1 654 (7162) august 2. Novac negustor din Miceşti, j . Muscel, şi soţia sa,
lana, vând lui lane negustor şi lui Pană moşie în satul Groşi, j. Argeş.
324. 1 654 (7162) august 2, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Radu logofăt Dudescu, fiul lui Dumitru Dudescu vistier, ocină în Bonţeştii de
Jos, j. Ilfov.
mănăstirii Sadova şi egumenului Pahomie satele Zăvalul şi Gârleani, din j . Dolj .
326. 1 654 ( 7162) august 3, Bucureşti. Constantin Şerban voievod scuteşte
mănăstirea Bradul de plata unor dăjdii, precum şi cincizeci oameni, posluşnici ai
mănăstirii.
327. 1 654 ( 71 62) august 3, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Mihai ceauş şi fraţilor săi, Stanciu!, Lupul şi Ancul, fiii lui Cârstea din satul
Cacaleţi, j . Vlaşca, stăpânirea asupra unor părţi de ocină la Novaci, j . Teleorman.
Stamatei, fata lui Crivăţ, şi mătuşilor ei, Neaga şi Maria, fetele lui Stoica
Boblicescul din Şovârcu, j . Vlaşca, ocină în satele Şovârcul şi Gurbanul.
329. 1 654 (71 62) august 4. Şerban şi fiii lui, Stanciu şi Tănasie, vând
paharnicului Pătraşco şi fratelui acestuia, Giura din Morânglav, partea lor de moşie
din Pulaşi, aflată dincoace de Olt.
329bis. 1 654 (7162) august 4. Constantin Şerban voievod porunceşte lui
Filip postelnic din Baia şi celor înfrăţiţi cu el care îşi vânduseră părţile lor de moşie
lui Matei Basarab voievod să aducă la domnie banii pe care îi plătise voievodul,
deoarece marele slujer Danciu Pârşcoveanul se plânsese că fusese nevoit să vândă
moşia fără voia lui.
330. 1 654 (7162) august 5. Vasile căpitan şi jupâneasa lui, Stana, vând lui
Stoia chihaia căpitan şi jupânesei lui, Sora, partea lui din Clinceni <j . Ilfov>, cu
3 l ughi.
33 1 . 1 654 (7162) august 6. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Moise
spătar din Cândeşti vii şi moşie la Scurteşti, în urma procesului avut cu Neagu! şi
alţi săteni din Scurteşti <j. Buzău>.
332. 1 654 (7162) august 8. Mihăilă, soţia sa, Trandafira şi copiii lor vând lui
Ghinea Stroe o vie <la Căzăneşti>.
333. 1 654 (71 62) august 8. Ghiorma Alexeanu mare ban al Craiovei întăreşte
mănăstirii Bucovăţ stăpânirea peste moşiile de la Smârdeştiţa, după ce s-au pârât cu
urmaşii lui Drăguşin <Deleanu>, mare paharnic.
334. 1 654 (7162) august 8. Ghiorma Alexeanu mare ban al Craiovei întăreşte
lui Vădislav clucer din Belcin rumâni în Cârna, pe care i-au apucat Legătura lui
Mihai în satul lui Vădislav.
335. 1 654 (7162) august 9. Staico, fiul lui Bărcan iuzbaşa din Miroşi,
mărturiseşte că a luat, împreună cu Ion portar, 34 ughi de la satul Stoieneşti, fără
dreptate, pe vremea lui Matei Basarab voievod.
LVI I
336. J654 (7J 62) august JO. Vişan dăruieşte, la moartea sa, varei sale, Maria,
moşie în Ogrăzeni.
337. J654 (7J62) august JO. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Radu
logofăt Dudescu moşiile din Scurteşti, j. Buzău şi satul Râmniceni, pe Sărăţel,
amândouă cu vii şi cu mori, pentru că au fost cumpărate de tatăl acestuia, Dumitru
vistier, iar apoi au fost confiscate de domnul Matei Basarab.
338. J654 (7J62) august 1 1, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Gavrilă şi lui Vlad Ţigănuş, fiii lui Stanciu!, din satul Băicoi, j . Prahova, dreptul
de stăpânire asupra părţii lor de ocină din Bibarsă, j. Sac.
339. 1654 (7J62) august J2, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Brâncoveni şi egumenului Gavril ocina de la Robăneşti şi ocina Vlăşcii,
cumpărate şi dăruite mănăstirii de domnul Matei Basarab.
340. 1 654 (7J 62) august J 2, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui M ihalaşco logofăt, ginerele lui Mitrea pitar din Stăneşti şi lui
Pătraşco clucer, tot din Stăneşti, dreptul de stăpânire asupra satului Cureştii,
care a fost de moştenire al lui Mitrea pitar şi al lui Cernica vornic cel bătrân,
din Săcuiani.
341. 1654 (7J 62) august 14. Jupâneasa Vişa, soţia pitarului Neagoe Grama
din Cepturi adevereşte că a cumpărat ocină în Grozeşti <j . Sac>, pe care apoi a
dăruit-o, văduvă fiind, mănăstirii care se află în satul Grozeşti.
342. J654 (7162) august 14. Constantin Şerban voievod reîntăreşte
mănăstirii Vieroşu şi egumenului Nichifor părţi de moară la Piteşti, j. M uscel,
dăruite cu mult timp în urmă de ctitorul mănăstirii, boierul Ivaşco mare vomic din
Goleşti.
343. J654 (7J62) august J6. Gherghe, fiul lui Tatu din Şchiopeni <j. Rm.
Sărat> se înfrăţeşte cu Crâstea, fiul lui Bratu din Coieteşti pe o ocină.
344. J 654 (7J62) august 1 7. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Amota şi egumenului Theofil dij ma, venitul şi vinăriciul domnesc din Bărbăteşti şi
Dobriceni, j. Vâlcea.
345. 1 654 (7J 62) august 1 7. Constantin Şerban voievod reîntăreşte satului
Bărbăteşti, slobozia mănăstirii Arnota, j. Vâlcea, scutirea de bir şi de toate dările,
potrivit hrisovului de scutire al. domnului Matei Basarab.
346. J654 (7162) august J8. Răduţu! clucer din Medvejde se obligă să dea
mănăstirii Tismana o copilă de ţigan.
mănăstirii Cozia şi egumenului Ştefan scutirea de bir a satului Călimăneşti,
j. Vâlcea, ca să fie de ajutor pentru aducerea bucatelor mănăstirii.
348. 1 654 (7J62) august J8, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
reîntăreşte mănăstirii Cozia satul Frăsinetul de Câmp din j. Romanaţi, sat dăruit de
mama voievodului Mihai Viteazul, călugăriţa Theofana şi contestat mai apoi de
moştenii satului şi de un grup de boieri care aveau cumpărături în sat.
LVIII
349. 1 654 (71 62) august 18, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Cozia şi egumenului Ştefan vinăriciul din satul Jiblea j. Argeş, în urma
cererii călugărilor de a face schimb, vinărici pentru vinărici cu daniile domnilor
anteriori, care le dăruiseră vinăriciul domnesc din oraşul Râmnic şi uliţa mare a
oraşului.
350. 1 654 (71 62) august 20. Apostol şi fratele său, Ghinea, din Călineşti
j. Prahova, vând lui Constandin Cantacuzino fost mare postelnic moşie în Căzăneşti,
ca să-şi facă vii.
35 1 . 1 654 (7162) august 20. Popa Dumitru, Dobrotă mazilul şi Dragul ceauş
adeveresc că au răscumpărat, împreună cu Stoica ceauş, 1 83 stânjeni de moşie de la
logofătul Radu Dudescu.
352. 1 654 (71 62) august 20. Stoica ceauş din Dobromir, Radu! ceauş de
dărăbanţi şi Dobrotă, dau cu împrumut lui popa Dumitru 60 de ughi.
353. 1 654 (71 62) august 20, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Radu mare comis Mihalcea Cândescu satul Drajna de Jos, j. Sac, în
urma unei judecăţi cu rumânii din Drajna, care pretindeau că nu s-au vândut de
bunăvoie.
lui Radu mare comis Mihalcea Cândescu satul Drajna de Jos, j. Sac, în urma
judecăţii avute cu satul Stăneştii.
mănăstirii Vieroşul şi egumenului Ni fon satul Răjleţul, j. Argeş, cu toţi rumânii.
356. 1 654 (7162) august 21. Toader vinde lui Drăgoi moşie în Bărăşti,
j . Râmnicul Sărat.
357. 1 654 (71 62) august 22, Bucureşti. Costantin Şerban voievod întăreşte
jupânesei Rada, fata lui Păcală din Răteşti, j. Sac, şi surorilor ei, Stancea şi Neacşa,
ocină în Plăticeşti şi în Sărăşti.
358. 1 654 (71 62) august 23. Serafim, arhiepiscop de Buzău, dă carte de
mărturie lui Neagoe clucer pentru cei 12 boieri ai lui Dumitraşco, care au fost
trimişi să jure la Episcopie pentru moşia de la Balta Albă.
359. 1 654 (7162) august 23. Constantin Şerban voievod întăreşte Episcopiei
de la Buzău şi episcopului Serafim dijma din satul Pizduleşti, j. Buzău.
360. 1 654 (71 62) august 25. Douăzecişi patru de boieri jurători luaţi de
jupâneasa Dumitra din Băiceşti şi de fiii ei adeveresc dacă Drăghici postelnic din
Şomoneşti, tatăl Dumitrei, a dat sau nu bani pentru Bogdan cel mic, rumân din
Masloşi.
3 6 1 . 1 654 (7162) august 25, Bucureşti. Mitropolitul Ignatie al Ungrovlahiei
dă carte de blestem către cei 24 boieri care au hotărât satele Voineşti şi Bogăteşti,
j. Muscel.
362. 1 654 (7162) august 28. Constantin Şerban voievod întăreşte egumenului
Dionisie de la mănăstirea Brădet să recupereze bucatele mănăstirii de la Vlaicu
LIX
iuzbaşa din Piteşti, Vladul stolnic, Marin, Radu logofăt şi de la birari, fiindcă
mănăstirea fusese scutită de bir de voievodul Matei Basarab.
363. 1654 (71 62) august 29. Stroe Leurdeanul mare logofăt adevereşte lui
Cârstea, fiul lui Mihuleaci, pentru vânzarea unei vii la Ostra, lui Dragomir mare
vomic.
364. 1654 (7162) august 30. Megiaşii din Glaveş şi Carcadulea mărturisesc
că au dat mănăstirii Mărgineni jumătate din aceste două sate fără rumâni.
365. 1654 (7162) august 30. Egumenul Mitrofan de la mănăstirea Mărgineni,
cu tot soborul, adevereşte megiaşilor de la Glaveş şi Carcadulea că s-au împăcat.
366. 1654 (7162) august 30. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Cârstea,
fiul lui Mihuleaci, şi vărului său o vie, dată la schimb, la Ostra.
367. 1654 (71 62) <august 31>. Constantin Şerban voievod întăreşte
egumenului Mitrofan de la mănăstirea Mărgineni dijma de la Glaveş şi Carcadulea.
368. <1654 septembrie 1 - decembrie 31 1654> (7163). Constantin Şerban
voievod întăreşte mănăstirii Mărgineni jumătate de sat în Glaveş şi Carcadulea,
fără rumâni şi să ia dijma din tot ce se va afla.
369. <1654 septembrie 1 - decembrie 31 1654> (71 63). Constantin Şerban
voievod porunceşte la 1 2 boieri, ca să aleagă moşia mănăstirii Mărgineni la Glaveş
şi Carcadulea fără rumâni.
370. <1654 septembrie 1 - decembrie 31 1654> (71 63). Doisprezece boieri
hotarnici aleg moşia Glaveş şi Carcadulea, părţile mănăstirii M ărgineni şi ale lui
Dragomir căpitan din Călugăreni.
3 7 1 . <1654 septembrie 1- august 31 1 655> (71 63). Şase boieri hotarnici
daţi de Chirca banul au poruncă să cerceteze hotarele părţilor deţinute de Străţimir,
Iovan, Bătie şi alţii la Gomoviţa, după hotarele trase de Lupu Buliga m are agă.
372. <1654 septembrie 1 - august 31 1655> (7163). Coman Enăşescul şi
Radu Mănoni cu feciorii lor vând lui Aldea cojocarul olteanul un loc „unde easte
casa lui de acum".
373. <1654 septembrie 1 - august 31 1 655> (7163). Frâncu şi Coman din
Gârbovi vând lui Neniul şi Tatu din Neniuleşti partea lor de moşie megieşească
pentru 1 O galbeni.
374. <1654 septembrie 1 - august 31 1655> (7163). Ocolnica moşiei Răjleţul
<j. Argeş>, hotărâtă de egumentul Nifon al mănăstirii Vieroşul.
375. <1 654 septembrie 1 august 31 1655> (7163). �ătenii din Sârbeni vând
-
lui Gongu şi fiilor săi ocină în sat, pentru 23 de aspri.

376. <1 654 septembrie 1 - august 31 1655> (71 63). Frăcea Sitilă cu fiii şi cu
nepotul său vând lui Rapu moşia Miridina, pentru 900 de bani.
377. <1654 septembrie 1 - august 31 1655> (71 63). Staico iuzbaşa şi cu
fraţii săi, Micul şi Ghenciu, adeveresc că au în „hotarul de sus" 20 de stânjeni pe
care i-a împresurat Matei Basarab voievod şi că au mai cumpărat alte părti de moşii
·
de la diverşi.
LX
378. <1654 septembrie 1 - august 31 1 655> (71 63). Vişan, fiul lui Potoţchie,
vinde lui Paraschiva şi soţiei acestuia 20 de stânjeni de moşie la Focşănei.
379. <1 654 septembrie 1 - august 31 1 655> (7163). Voiculeţ din Muşcel,
j. Buzău, vinde jupânesei Gherghina partea sa de moşie din partea lui Dobrotă şi la
stâna lui Pătru, pentru 2 ughi.
380. <1654 septembrie 1 - august 31 1655> (7163). Constantin Şerban
voievod întăreşte lui Gavrilă şi lui Vlad Ţigănuş, fiii lui Stanciu! din Băicoi, moşiile
de la Băicoi, j. Prahova şi Bibarţi, j. Buzău, în pâra cu Stanciu! postelnic din Băicoi.
3 8 1 . <1 654 septembrie 1 - august 31 1655> (71 63). Constantin Şerban
voievod întăreşte mănăstirii Mărgineni şi egumenului Mitrofan satul Grămăditele,
j. Prahova, care a fost al mănăstirii din descălecat şi permite să se facă acolo
depozit pentru a ţine bucatele mănăstirii.
382. <1 654 septembrie 1 - august 31 1 655> (7163). Constantin Şerban
voievod întăreşte mănăstirii Mărgineni şi egumenului Mitrofan stăpânirea asupra
unui loc de moară pe Ialomiţa la Târgovişte.
383. <1654 septembrie 1 - august 31 1 655> (7163). Constantin Şerban
voievod întăreşte Episcopiei de la Râmnic dreptul de stăpânire asupra satului
Muiereasca, j. Vâlcea, în urma schimbului făcut cu Preda Brâncoveanu! mare
vomic, căruia i-a dat satul Hrastul.
3 8 4 . <1654 septembrie 1 - august 31 1 655> (7163). Căpitanul Ghioca
cumpără de la Dragomir 40 de stânjeni de moşie la Măicăneşti.
385. <1 654 septembrie 1 - august 31 1655> (7163). Stanciu şi Radu!,
feciorul Dragoslavei din Priboieni <j . Dâmboviţa> vând partea lor de moşie în
Priboieni, pentru 500 de aspri.
386. <1654 septembrie 1 - august 31 1 655> (7163). Constantin Şerban
întăreşte mănăstirii Potocul partea banului Spahiul din hotarul Vâlsăneştilor.
387. <1 654 septembrie 1 - august 31 1 655> (7163). Constantin Şerban
voievod întăreşte moşia Ruşeţu de pe Călmăţui, cu un act de vânzare şi de zălog de
la mâna ctitorului.
388. 1 654 (7163) septembrie 1, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
reîntăreşte mănăstirii Bistriţa vinăriciul din dealul Ocnei Mari, dăruit de domnii
anteriori.
389. 1654 (7163) septembrie 1, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Cârstea clucer şi lui Florescu! paharnic, fiii lui Socol Comăţeanu
clucer din Comăţeni, ocină în satul Stoieneşti, j. Muscel, partea lui Micudă cel
bătrân şi a fraţilor lui, vândută marelui clucer Socol.
3 9 0 . 1 654 (7163) septembrie 1. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Strehaia şi egumenului acesteia, Teodosie, rumânii dăruiţi de Matei
Basarab voievod şi trecuţi într-un catastih special.
3 9 1 . 1 654 (71 63) septembrie 1. Constantin Şerban voievod întăreşte satului
Strehaia, slobozie a mănăstirii cu acelaşi nume, să fie slobod de către toţi boierii şi
LXI
slujitorii, cu excepţia celor pe care i-au apucat Legătura lui Mihai Viteazul şi darea
talerului, aceia să plătească împrumuta.
392. 1654 (7163) septembrie 3. Constantin Şerban voievod porunceşte lui
Neagoe căpitanului de margine şi satului Bordeşti să dea mănăstirii Măxineni via şi
moşia lui Dumitru.
393. 1654 (7163) septembrie 5. Nicoară, fiul lui Lazăr din Corlăteşti,
adevereşte că a fost rumân pe moşia lui Nicola clucerul din Glogova.
394. 1654 (7163) septembrie 5. Constantin Şerban voievod întăreşte
egumenului Teofil de la mănăstirea Amota, bucatele sătenilor din Dobriceani şi
Bărbăteşti luate cu ,jaful hoţeşte" de la mănăstire.
395. 1 654 (7163) septembrie 5. Nicola, Stanciu şi Danciu din Broscari, după
hotărâre domnească, sunt supuşi a fi rumâni.
396. 1654 (7163) septembrie 7. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Mitrea cântăreţul, nepotul lui Lepădat logofătul cel bătrân, moşiile din Netezeşti.
397. 1654 (7163) septembrie 8. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Negoiţă clucer, fiul lui Mihalcea vomic din Pătârlagele, dreptul de stăpânire asupra
moşiei Găujanii, j. Râmnicul Sărat şi Brăila, cumpărată de l a Neniţă răspopul.
398. 1654 (7163) septembrie 9. Constantin Şerban voievod porunceşte celor
1 2 boieri jurători ai lui Dumitraşco din Scăuieni, fiul lui Dimiian, să j ure pentru
moşia Căpoteni <j. Buzău>, în procesul cu Negoiţă clucer.
399. 1654 (7163) septembrie 9. Constantin Şerban voievod porunceşte lui
Voicu roşul din Studina de Jos şi altor fraţi ai lui să nu mai strice hotarul ocinei
care a aparţinut lui Dragomir mare vomic, rămasă danie mănăstirii Plăviceni, iar
egumenul acesteia să fie volnic să ia partea de venit care i se cuvine.
400. 1654 (7163) septembrie <9>. Stroe al doilea vomic din Măldăreşti,
întăreşte lui Işfan stolnic din Câineşti răzorul de vie cumpărat de la Radu, cumnatul
maicii Ifrosina.
40 1 . 1654 (7163) septembrie 10. Anghel, fiul lui Stan din Sărăcineşti, vinde
lui Stroe logofăt din Olăneşti două fălci de loc la Comet, pentru 200 de bani.
402. 1654 (7163) septembrie 10. Popa Baciu, fiul lui Vlad Băciulescu, cu fiul
lui Vlaicu şi cumnata Despa, vând egumenului mănăstirii Câmpulung un ţigan,
Radu! V odei, care pretinsese că este liber.
403. 1654 (7163) septembrie l<l>. Bunea, fiul lui Tatu slujer din Orbeasca,
vinde lui Bunea Grădişteanu mare vistier a treia parte din Grădiştea de Jos,
j. Muşcel şi Pădureţ.
404. 1654 (7163) septembrie 11, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte mănăstirii Tismana dreptul de stăpânire asupra satului Tismana, pe care-l
scuteşte de plata oricărei dări.
405. 1654 (7163) septembrie 12. Vasile şi sora lui, Nastea, copiii Savei din
Negoieşti, fac schimb de ţigani cu Ghinea cojocarul, în urma căsătoriei acestor
ţigani.
LXII
406. 1 654 (71 63) septembrie 12. Constantin Şerban voievod porunceşte
dijmarilor din Go1j să nu ia nimic din satul Tismana, scutit de domn, ca fiind sat al
mănăstirii Tismana.
407. 1 654 (71 63) septembrie 12, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte mănăstirii Hotărani moşia şi balta din Plosca <j . Dolj>, cumpărată de
ctitorul mănăstirii, Mitrea vomic din Hotărani.
408. 1 654 (71 63) septembrie 13. Gavril călugărul, popa Vlad şi Antonie din
Buneşti dăruiesc 1 7 locuri din moşia satului Episcopiei de la Râmnic.
409. 1654 (71 63) septembrie 14, Câmpulung. Andrei, fiul lui Vladul cel
Bătrân din Coteneşti, şi jupâneasa lui, Rada, refac zapisul de vânzarea moşiei lor
din Voineşti, <j. Dâmboviţa> cu tot cu rumâni, mănăstirii Câmpulung, pentru că
aceste acte pieriseră în incendiul care arsese mănăstirea.
4 1 0. 1 654 (7163) septembrie 14, Câmpulung. Douăzeci şi patru boieri
confirmă, împreună cu orăşenii din Câmpulung, hotarele moşiei Voineşti a
mănăstirii Câmpulung, aşa cum fuseseră alese de fostul egumen al mănăstirii,
Melchisedec şi confirmă posesia mănăstirii asupra satului Bădeşti.
4 1 1 . 1654 (7163) septembrie 15, Câmpulung. Douăzeci şi patru jurători luaţi
de mănăstirea Câmpulung arată că satele Groşanii şi Bădeşti sunt sate cu rumâni
ale mănăstiririi Câmpulung, dăruite din „descălecatul" ţării, de domnul Nicolae
Alexandru.
4 1 2 . 1 654 (7163) septembrie 15. Fraţii Mihaiu, Dobre, Vlaicu şi Vladu vând
partea lor din Şerbăneşti lui Vlaicu, pentru 5 ughi.
4 13. 1654 (7163) septembrie 1 6. Cei şase boieri jurători ai lui Oprea iuzbaşa
mărturisesc pentru pricina ce a avut cu Căzan postelnic, pentru dreptul de protimis
la cumpărarea moşiei de la Teşila.
4 1 4. 1 654 (7163) septembrie 1 7, Cornăţel. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Diicu <Buicescu> fost mare spătar dreptul de a stăpâni jumătate din
satul Arceşti, j. Romanaţi.
4 1 5. 1654 (7163) septembrie 1 7. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Dragomir căpitan din Călugăreni, j. Sac, stăpânirea pe ocinile cumpărate din
Glaveş şi Carcadulea.
4 1 6. 1654 (7163) septembrie 18. Ignatie mitropolit al Ungrovlahiei, Pană
Filipescu mare paharnic şi Radu! Mihalcea Cândescu mare comis poruncesc celor
şase boieri luaţi de Serafim episcopul Buzăului să aleagă partea de moşie a
Episcopiei în satul Pizduleşti <j. Sac>.
4 1 7. 1 654 (71 63) septembrie 20. Şase boieri luaţi de Pătraşco căpitan din
Tomeni aleg hotarele părţilor lui Badea vătaf de aprozi, Pătraşco căpitan din
Tomeni şi Stanciu! postelnic din Vârâţi, în satele Grădiştea şi Vârâţi.
4 1 8. 1654 (71 63) septembrie 20. Megiaşii din Urecheşti vând lui Manea
portar şi fraţilor lui, Stanciu! şi Stoian, ocină în Coteni.
4 1 9. 1654 (7163) septembrie 20. Constandin Şerban voievod porunceşte
ciocănarilor de pe moşiile mănăstirii Mihai Vodă să dea dijma.
LXIII
420. 1654 (7163) septembrie 2 7. Constantin Şerban voievod dă lui Tudoran
ceauş din Buzău, dreptul de a lua dijmă de pe moşia Târcovu <j. Buzău>.
421. 1654 (7163) septembrie 30. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Brâncoveni şi egumenului Gavril stăpânirea pe moşiile de danie din
Robăneşti şi Balş, j. Romanaţi.
422. 1654 (7163) octombrie 2. Constantin Şerban voievod porunceşte celor
24 de boieri hotarnici luaţi de jupâneasa Hârsova ca să verifice hotărnicia satelor
Caraula, Î ntorsătura Bubii şi Cucuiaţi, <j. Mehedinţi>, făcută în vremea domniei lui
Matei Basarab şi contestată de Giurca din Cucuiaţi.
423. 1654 (7163) octombrie 3. Douăzeci şi patru de boieri luaţi pe răvaşe
domneşti de Serafim, episcopul Buzăului, Moise Mihalcea Cândescu Mihălcescu
spătar şi de alţi boieri, adeveresc hotărnicia moşiei Albeşti Chirăiţi, <j . Buzău>.
424. 1654 (7163) octombrie 3. Douăzeci şi patru de boieri hotarnici luaţi pe
răvaşe domneşti de Serafim, episcopul Buzăului, Moise M ihalcea Cândescu
Mihălcescu spătar şi Mihăilă Buhuci aleg toate moşiile de Ia Albeşti <j . Buzău> şi
adeveresc că Gheorghie iuzbaşa n-a avut treabă să vândă moşia lui Mihăilă Buhuci.
425. 1654 (7163) octombrie 4. Giura clucer face schimb de ţigani cu Pătraşco
paharnic, dând un copil de ţigan pentru o fată de ţigan.
426. 1654 (7163) octombrie 5. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Sfânta Troiţă (Radu Vodă) vinăriciul de pe moşia mănăstirii, de la
Văleni <j. Argeş>.
427. 1654 (7163) octombrie JO. Şase jurători luaţi pe răvaşe domneşti de
Coman armaş din Broşteni <j. Ialomiţa>, adeveresc în pricina dintre acesta şi
nepotul său, Drăgan.
428. 1654 (7163) octombrie 1 1. Unchiaşul Coman Enăşescul din
Dragoslavele, împreună cu feciorii lui, mărturisesc egumenului Varlaam de la
Câmpulung, că au vândut domnului Matei Basarab satul Bădeni, <j. Muşcel>,
acesta dăruindu-l mănăstirii. Susţinând în divanul lui Constantin Şerban voievod că
satul le fusese luat cu sila, Coman Enăşescul şi fiii săi au rămas de lege în faţa
egumenului Varlaam.
429. 1654 (7163) octombrie 11. Varvara, jupâneasa lui Socot Comăţeanu
clucer, cu fiii săi, şi Anca, jupâneasa lui Ianache Comăţeanu sluger, cu fiul său,
vând vomicului Colţea din Doiceşti moşia lor de la Pârliţi, j. Ialomiţa, fără rumâni.
430. 1654 (7163) octombrie 12. Doisprezece boieri luaţi pe răvaşe domneşti
de satul Scurteşti, <j. Buzău>, şi de Moise Mihalcea Cândescu M ihălcescu spătar
jură înaintea episcopului de Buzău, Serafim, pentru moşiile din sat.
43 1 . 1654 (7163) octombrie 13. Jane, fiul lui Marco din Curte <j . Gorj>,
vinde lui Radu, fiul lui Lazăr din Târgu Jiu, două delniţe în sat, cu 2 OOO aspri.
432. 1654 (7163) octombrie 13. Jane, fiul lui Marco din Curte, <j . Gorj>,
confirmă lui Radu, fiul lui Lazăr <din Târgu Jiu>, primirea sumei de 7 ughi, pentru
vânzarea celor două delniţe din sat.
LXIV
433. 1 654 (71 63) octombrie 13. Trei boieri judecători aleg moşia Sulari,
j. Dolj, cotropită de Barbu Poenaru stolnic, adeverind mănăstirii Coşuna a patra
parte, rumânilor lui Barbu Poenaru stolnic 9 1 9 stânjeni şi judecilor din sat părţile
rămase.
434. 1654 (71 63) octombrie 14. Satul Lazul, j. Dolj, adevereşte că a
împrumutat bani de la Pană Pârdescu cămăraş pentru a se răscumpăra de rumânie
de la Istratie Leurdeanu mare postelnic.
435. 1 654 (71 63) octombrie 15. Ana, sora lui Lupul căpitan, vinde lui
Damian iuzbaşa trei ciozvârte de ţelină <la Vemeşti, j . Buzău>, cu 520 bani gata.
436. 1654 (7163) octombrie 18. Constantin Şerban voievod împuterniceşte
pe ispravnicul lui Ghionna Alexeanu mare ban să oprească pe oamenii jupânesei
Neacşa din Măgureni, <j. Vâlcea>, să mai ia din carele cu grâne ale banului.
437. 1654 (7163) octombrie 19. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Tudor cămăraş din Fălcoi moşie în Cotiniţa, j. Olt.
438. 1 654 (7163) octombrie 22. Ana, sora lui Lupu căpitan, zălogeşte un
pogon de vie <la Vemeşti, j. Buzău>, lui Damian iuzbaşa, pentru 10 ughi.
439. 1 654 (71 63) octombrie 22. Stanciu Băhărosul din Mărgăriteşti, <în
Rusăneşti, j. Romanaţi>, adevereşte că a primit de la ltovoe postelnic, Hamza
logofăt şi Stoican din Popânzăleşti 300 bani, rămaşi neplătiţi de banul Spahiu,
pentru jumătatea de funie pe care o cumpărase de la Stanciu.
440. 1 654 (71 63) octombrie 23. Stoica Guduluş vinde lui Vlad din Deduleşti,
<j . Buzău>, 6 stânjeni de moşie <în sat>, cu 3 ughi bani gata.
4 4 1 . 1 654 (7163) octombrie 23, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
porunceşte celor 6 boieri judecători şi tocmitori ai mănăstirii Glavaciogul să
cerceteze cine stăpâneşte moşia Cemăteşti, <j . Sac>.
442. 1 654 (71 63) octombrie 24. Anghel, fiul lui Vetrea din Potoceni,
<j. Buzău>, mărturiseşte că Ion Coţofană şi Ugrin şi-au răscumpărat partea lor de
moară, cu 9 ughi.
443. 1 654 (7163) octombrie 26, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Negoiţă Mihalcea Cândescu Mihălcescu clucer şi fiilor săi ocina
căpotească, siliştea Burciuleşti şi siliştea Stăieşti, <j. Rm. Sărat>, în urma pricinii
avute cu Dumitraşco al lui Damian şi Neniţa dascălul.
444. 1654 (71 63) octombrie 2 7, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Pană Pârdescu cămăraş nişte rumâni din Pârdeşti, <j . Romanaţi>, pe
care-i plătise de bir cât timp fuseseră fugiţi din sat.
445. 1654 (71 63) octombrie 28, Bucureşti. Istratie Leurdeanu mare postelnic
împreună cu jupâneasa lui, Elinea, mărturisesc cumnatului lor, Pană Pârdescu
cămăraş, că au dat voie satului Lazul, j. Dolj, să se răscumpere din rumânie.
446. 1654 (7163) octombrie 28, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Dumitru ceauş, fiul lui Şain, şi lui Zaharia pitar, fiul Slamnei, dreptul
de stăpânire asupra satului Sărsca, j. Dolj, în urma judecăţii în divanul de la
Craiova, cu Preda, fiul lui Ştiomlega.
LXV
447. 1654 (7163) octombrie 29. Serafim, episcop de Buzău, dă „carte de
mărturiseală" lui Moise Mihalcea Cândescu Mihălcescu spătar, pentru satul
Scurteşti, <j. Buzău>, în unna jurământului de la Episcopie.
448. 1654 (71 63) octombrie 30, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte mănăstirii Câmpulung dreptul de stăpânire asupra satului Bădeni
<j. Muşcel>, partea lui Coman Enăşescul şi a fratelui acestuia, M icul, rămaşi de
lege în urma judecăţii domneşti.
449. 1654 (7163) octombrie 30, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte mănăstirii Câmpulung dreptul de stăpânire asupra satului Groşani,
j. Muşcel şi Pădureţ, cu rumânii, dăruit acesteia încă de Nicolae Alexandru
voievod.
450. 1654 (71 63) octombrie 31. Arca cu fratele său, Sava, vând mănăstirii
Brâncoveni partea lor de ocină din Robăneşti, <j. Romanaţi>, cu 50 ughi şi cu
ştirea părtaşilor de moşie.
45 1 . 1654 (7163) octombrie 31. Voina din Blaj vinde mănăstirii Brâncoveni
partea sa de ocină din Robăneşti, <j. Romanaţi>, cu 20 ughi şi cu ştirea părtaşilor
de moşie.
452. 1654 (71 63) octombrie 31, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte mănăstirii Coşuna moşie în satul Smârdeştiţa, j. Dolj, în urma judecăţii
făcute de Ghionna Alexeanu mare ban al Craiovei.
453. 1654 (71 63) noiembrie 2. Douăzeci şi patru de boieri luaţi pe răvaşe
domneşti de Serafim, episcopul Buzăului, de Moise M ihalcea Cândescu
Mihălcescu spătar, de Mihăilă Buhuci şi de alţii hotărnicesc moşia Albeşti,
j. Buzău.
454. 1654 (7163) noiembrie 5. Jupânul Parasco se învoieşte cu Stroe
postelnic, fiul lui Vlad vomic din Drăngeşti, <j. Ilfov>, să stăpânească pe din două
o moşie cumpărată de la Radu! neguţătorul.
455. 1654 (7163) noiembrie 5. Şase boieri luaţi de episcopul B uzăului,
Serafim, de Neagoe roşul şi de megieşi din Pizdeleşti, <j. Buzău>, mărturisesc
înaintea mitropolitului lgnatie al Ungrovlahiei pentru o moşie avută de Episcopie
în acest sat.
456. 1654 (71 63) noiembrie 5. Şase boieri luaţi de episcopul Buzăului,
Serafim, de Neagoe roşul şi de megieşii din Pizdeleşti, <j. Buzău>, mărturisesc
domnului Constantin Şerban pentru o moşie avută de Episcopie în acest sat.
457. 1654 (7163) noiembrie 5, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte jupânesei Mihna, surorii sale, Marula logofeteasa, şi lui M ihalcea vomic,
copiii lui Ilie vomic din Corneşti şi ai jupânesei Despina, dreptul de stăpânire
asupra satului Hăndreşăşti, j. Ialomiţa, cu vecinii, în urma judecăţii în divan cu
aceştia.
458. 1654 (7163) noiembrie 7. Ionaşcu şi Cemat, fiii lui Radu! croitorul din
Săseni, vând lui Dumitru căpitanul din Vemeşti 7 pogoane de telină în dealul
Săsenil or, <j. Buzău>. '
LXVI
459. <1654 (7163)> noiembrie 7. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Radu! al lui Popa spătărel şi altora dreptul de stăpânire asupra părţii lor din satul
Obileşti, pe Mostişte, j. Ilfov.
460. 1654 (7163) noiembrie 8. Douăzeci şi patru de boieri luaţi pe răvaşe
domneşti de jupâneasa Hârsova spătăreasa şi de Giurca Ţarfoiul din Piatra aleg
hotarul Cucuiaţilor, <j. Mehedinţi>.
4 6 1 . 1654 (7163) noiembrie 8. Constantin Şerban voievod iartă satul
Bogdăneşti, j. Vâlcea, de bir şi de alte dări, pentru a sluji mănăstirii Amota.
întăreşte unor moşneni din Giurgiţa, j. Dolj, să fie liberi de rumânie de către
Vlăduţul postelnic şi de către fraţii săi.
463. 1654 (7163) noiembrie 1 O, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Stan logofăt dreptul de a-şi face o moară pe moşia domnească din
Târgovişte.
464. 1654 (7163) noiembrie 13. Giura, Cămârzan şi alţi săteni din Jideni,
<j. Rm. Sărat>, adeveresc luarea în chezăşie a lui Bălan de către Ursea, pentru bir.
465. 1654 (7163) noiembrie 13. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Argeş satul Corbii de Piatră, cu rumânii, metohul Merişul şi siliştea
Cârstineştilor <j. Muşcel>.
466. 1654 (7163) noiembrie 15. Damaschin al doilea portar adevereşte
alegerea moşiei Sulari, j. Dolj, confonn cărţii domnului şi a boierilor judecători.
467. 1654 (7163) noiembrie 15. Rumânii din Gârbov, <j . Gorj>, care se
vânduseră lui Nicola Glogoveanu pârcălab în vremea domnului Matei Basarab,
adeveresc că şi-au primit acum toţi banii, în urma judecăţii lui Constantin Şerban
voievod.
468. 1654 (7163) noiembrie 15. Nedelco, fiul lui Stan logofăt din Săveşti,
vinde lui Radu Brezoianu comis I 00 de stânjeni de moşie în Ţerţileşti,
<j. Dâmboviţa>, pe apa Colentinei.
469. 1 654 (7163) noiembrie 16. Dan din Rădeşti şi fraţii săi vând lui Chirca
Rudeanu mare stolnic partea lor de moşie din Bodăieşti, j. Olt, cu I O ughi, bani
gata.
470. 1654 (7163) noiembrie 16. Drăghici postelnic adevereşte că a
împrumutat de la Sima Glogoveanu 75 de florini, pentru răscumpărarea unei moşii
de la Văgiuleşti <j. Mehedinţi>.
4 7 1 . 1654 (7163) noiembrie 20. Maria din Corşori dă lui Ion iuzbaşa delniţa
Chianţului, în locul delniţei Trestiianilor, <j . Muşcel>, pentru că aceasta din urmă,
vândută mai înainte de bărbatul Mariei, cu 22 ughi, nu fusese stătătoare.
întăreşte lui Stroe şi lui Vlad, fiii lui Calen mocanul din Ochiul Boului,
j. Dâmboviţa, moşia pe care o au în acel sat.
LXVII
473. 1654 (7163) noiembrie 23 Doisprezece boieri luaţi pe răvaşe domneşti
.
de Barbu! şi de Dragomir portar aleg hotarele unor grădini ale lui Barbu! roşu din
Poiană, <j. Ialomiţa>, împresurate de Dragomir portar.
474. 1654 (7163) noiembrie 24. Jupâneasa Afimia din Jigălie, j. Romanaţi,
adevereşte că a dat fiicei sale toată partea ei de ocină din sat, precum şi părţile
avute la Boureni şi Păpălari.
475. 1654 (7163) noiembrie 24. Constantin Şerban voievod scuteşte
mănăstirea Plumbuita, de pe apa Colentinei, de toate dările de peste an.
476. <1654-1657> noiembrie 26, în zilele lui Constantin Şerban voievod.
Badea diaconul din Brczoaie, <j. Dâmboviţa>, mărturiseşte că a restituit Despinei,
fata lui Lepădat aprodul, moşia pe care o cumpărase de la Neagu! Hulubescu,
primindu-şi înapoi şi banii, 5 ughi.
477. 1654 (7163) noiembrie 2 7. Megiaşii din Bârca, <j. Dolj>, vând lui
Dragolea o jumătate de funie de moşie în sat, cu 15 ughi, bani gata.
478. 1654 (7163) noiembrie 2 7. Duma birnicul şi Voinea vând lui Pârvul
ceauş o funie de moşie în Bârca, <j. Dolj>, cu 34 şi jumătate taleri, bani gata.
479. 1654 (7163) noiembrie 28. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Gavril paharnic, fiul lui Radu vomic din Desa, 15 stânjeni de moşie şi o vie în satul
Hurezi <j. Dolj>, în unna judecăţii din divan.
480. 1654 (7163) decembrie 2, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Stan roşul, fratelui său Şerbul şi altora, ocini în Broşteni şi Malu,
j. Ialomiţa.
481 . 1654 (7163) decembrie 2. Constantin Şerban voievod întăreşte
împărţeala făcută de Stoica vătaf şi de Baia din Tigoi <j. Rm. Sărat> şi de oameni
adeveritori.
482. 1654 (7163) decembrie 3. Stanciu din Bibeşti, Dragomir, Barbu din
Sărăcineşti şi alţi boieri, sunt luaţi ca martori de popa Ciucur, Vlad, Coica armaş şi
de rumânii din Săcel <j. Gorj> ai lui Necula Glogoveanu clucer, ca să j ure dacă
aceştia s-au vândut rumâni de voia lor lui Necula clucer.
483. 1654 (7163) decembrie 5. Stanciu! Bâră adevereşte că l-a înfrăţit pe fiul
său, Lepădat, pe un vad de moară ce fusese cumpărat de acesta.
484. 1654 (7163) decembrie 6. Iovan şi fraţii săi, Gherghe şi Nistor din
Peştişani, <j. Gorj>, vând mănăstirii Tismana partea lor de moşie din hotarul
Hobiţei.
485. 1654 (7163) decembrie 8. Cheraco din Măcreştii de Vale <j. Rm.
Sărat>, fiul lui Neagu! Setul, vinde lui Radu păhărnicel o funie de moşie la
Măcreştii de Vale.
486. 1654 (7163) decembrie 8. Muşat cu fiii săi, Tatul şi Marco, vând lui
Radu păhărnicel o funie de moşie la Măcreştii de Vale <j . Rm. Sărat> .
487. <1654> (<7163>) decembrie 9, Bucureşti. Constanti n Şerban voievod
întăreşte lui Drăgan şi Coman armaş din Broşteni , ocini la Malu <j. Ialomita>,
Făgăraş şi Broşten i. '
LXVIII
488. J654 (7J63) decembrie JO. Mihăilă şi fraţii săi, Istrate şi Stoian din
Măgureni, j. Prahova, vând lui Leca spătar moşie la Cătun, j. Prahova, cu ştirea
megieşilor.
489. J654 (7J63) decembrie JO. Stan din Cârstieneşti, <j. Muşcel>, adevereşte
lui Ion iuzbaşa din Corbuşori că i-a pus zălog un loc la Glodul, pentru 80 bani.
490. J 654 (7J 63) decembrie JO, Bucureşti. Udrişte fost mare cămăraş vinde
lui Neagoe logofăt din Săcuiani vii şi livezi în dealul Bărbăteştilor, j. Dâmboviţa, şi
două delniţe în satul Bărbăteşti, cumpărate de Udrişte cu ştirea tuturor boierilor şi
megieşilor din Bărbăteşti.
4 9 1 . J 654 (71 63) decembrie J2. Stoica şi Yasi I ie, nepoţii lui Larion, fost
episcop al Buzăului, adeveresc lui Serafim, episcop de Buzău, că după moartea lui
Larion, Radu Mihnea voievod a prădat Episcopia pentru o danie a unchiului lor,
luându-le 330 de ughi, iar Constantin Şerban voievod împacă cele două părţi aflate
în litigiu.
492. J654 (7J63) decembrie 14. Soica şi Vasilie, cu fiii lor, adeveresc lui
Jipa postelnic stăpânirea a 1 2 stânjeni de ocină în aceeaşi ocină cu ei şi cu
mănăstirea Adâncata <j. Buzău>, cumpăraţi de acesta de la nepoţii lui Balco.
493. J 654 (7J63) decembrie 15. Dumitru şi Stan, fiii Albului din Băieşti,
vând spătarului Mihalache moşie în Băieşti, <j.Vlaşca> .
494. J 654 (71 63) decembrie J 5, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Moise Mihalcea Cândescu Mihălcescu spătar, fiul lui M ihalcea vomic
din Pătârlage, j. Sac, ocină în satul Scurteşti, j. Buzău.
495. J 654 (7J 63) decembrie 1 7, Bucureşti. Nan din Fiani, j. Dâmboviţa şi cu
fiii săi, se vând rumâni lui Istratie Leurdeanu mare postelnic, cu partea lor de moşie
din sat, cu ştirea megieşilor.
496. J 654 (7J 63) decembrie J8, Bucureşti. Drăguşin din Fiani, j. Dâmboviţa
şi cu fiii săi, se vând rumâni lui Istratie Leurdeanu mare postelnic, împreună cu
partea lor de moşie din sat şi cu alte moşii cumpărate cu ştirea fraţilor şi a
megieşilor.
497. J654 (7163) decembrie J8, Bucureşti. Radu din Fiani, j. Dâmboviţa, cu
fiii săi, se vând rumâni lui Istratie Leurdeanu mare postelnic, cu moşia lor, cu ştirea
fraţilor şi a megieşilor.
498. J 654 (7J63) decembrie J8. Udrişte fost mare cămăraş vinde lui
Ghiorma Alexeanu mare ban al Craiovei satul Pleşoiul de Sus, <j. Dolj> şi moşie la
Slatina, cu rumâni şi ţigani.
499. 1654 (7J 63) decembrie J 8, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Moise Mihalcea Cândeascu Mihălcescu spătar, fiul lui Mihalcea
vomic, moşie în satul Şchiaul, j . Rm. Sărat şi Brăila, cu rumâni, precum şi alţi
rumâni şi ţigani.
500. J654 (7J63) decembrie 19, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Tudor roşul, fiul lui Barbu din Giuleşti, j. Vâlcea, ocini în Jăgălie,
Boreni şi Păpălari, j. Romanaţi.
LXIX
50 1 . 1654 (71 63) dece111brie 20. Radu logofăt, fiul lui Constantin postelnic
din Jugur, vinde lui Radu Creţulescu logofăt viile sale de la Ţigăneşti <j. Ilfov>.
scuteşte mănăstirea Dealu de partea domnească din vinăriciul de la Şolomon.
503. 1654 (7163) dece111brie 22, satul Petrarul. lonaşco postelnic, fiul lui
Mihai, adevereşte că I-a răscumpărat pe lvancul, fiul lui Stanciu din Gemenele,
<j. Dâmboviţa>, cu delniţa tatălui său.
504. 1654 (7163) dece111brie 23. Neagu! Chiveriţă logofăt vinde jupânului
Tănasie al doilea portar şi jupânesei lui, Voica, partea sa de moşie din satul Duşani,
j. Vlaşca, cu vie, lacuri, heleştee, vaduri de moară, cu ştirea fraţilor şi a vecinilor de
moşie.
505. 1654 (7163) dece111brie 23. Jupâneasa Mara cu fiii săi, Tudor şi
Dumitraşcu din Măineşti, <j. Romanaţi>, vând o ţigancă, pe Stanca, mănăstirii
Brâncoveni.
506. 1654 (7163) dece111brie 23, Bucureşti, în casa logofătului Vlădilă.
Dragomir Rociotă şi jupâneasa lui, Voica, vând lui Detco vomic o livadă în
Poieniţă, <în Cârstieneşti, j. Argeş>, cu 400 ughi.
507. 1654 (7163) decembrie 23. Stan, fiul lui Dragomir din Băieşti,
<j. Vlaşca>, vinde lui Mihalache spătar moşie în Băleşti, cu I O ughi.
întăreşte lui Necula Glogoveanul clucer al doilea din Glogova şi fiilor săi, Semen
logofăt şi Ivan paharnic, dreptul de stăpânire asupra satului Corcova, j. Mehedinţi.
509. 1654 (71 63) dece111brie 26, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte Episcopiei Buzău dreptul de stăpânire în satul Vemeşti, j. Buzău, partea
de ocină şi viile de moştenire ale lui Ilarion monahul.
5 1 0. 1654 (7163) decembrie 29, Bucureşti. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Moise Mihalcea Cândescu Mihălcescu spătar şi fiilor săi ocină în satul
Odobeni, j. Buzău, cumpărată de la Lefter, cu zapise şi aldămăşari, înaintea
episcopului Serafim al Buzăului.
5 1 1 . 1654 (7163) decembrie 29, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Moise Mihalcea Cândescu Mihălccscu spătar ocină în satul Scurteşti, j. Buzău,
cumpărată de el de la Stoiana, în zilele lui Matei Basarab voievod şi judecă pricina
dintre Moise şi Drima, rămânând Drima de lege şi de judecată.
RE SUM E S DES DOCUMENTS
I. <Cca. 1654>. Preda, neveu du logothete Stanciu) de Cârstieneşti, vend a

Stoica Băilescu de Boişoara et a son frere Ion la delniţa de Stoica <fils> de
Scundilă et de Lancie de Bumbuieşti, departement d' Argeş, contre 1 6 ughi et demi,
en compte de l'argent paye par son oncle au moment de prelevement de l ' impât.
2. Ja11vier 1654 (7162). Six boyards pris avec autorisations ecrites du Prince
par Darie <fils> de Neguţu de Suslăneşti et par Oprea, fils de I 'intendant Oprea,
delimitent Ies terres de Nămăeşti et de Suslăneşti, departement d' Argeş, avec des
serfs, selon leurs vieux documents.
3. Le r' janvier 1654 (7162). Ignatie, Metropolite d'Ungrovalachie, decide
que le Monastere de Mislea ne sera plus importune par Ies hommes du Prince, par
ceux de la Metropole ou par Ies archipretres.
4. Le r' ja11vier 1654 (7162). Radu, fils de Colţea de Şchiai, vend au vornic
Colţea ses 35 toises de terre a Costeani, departement de Romanaţi, et un serf avec
ses fils, contre 30 ughi.
5. Târgovişte, le 2 ja11vier 1 654 (7162). Le sluger Preda s'affrerit avec le
grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu, lui donnant ses 1 50 toises de terre a
Măteşti et recevant en echange 1 00 ughi.
6. Le 2 janvier 1654 (7162). Le Vo"ivode Matei Basarab confirme le droit de
possession du Monastere de Gura Motrului et de l'hegoumene Efrcm sur des serfs
a Urecheşti, departement de Gorj.
7. Târgovişte, 3 janvier 1 654 (71 62). Matei Basarab confinne a I' intendant
Ion le droit de possession sur plusieurs terres et sur des Tzigancs a Corşori, a
Pietroşiţa, a Poicnărei ct dans d'autres cndroits au departcmcnt d' Argeş.
8. Le 3 janvier 1654 (71 62). Le Vo"ivode Matei Basarab confirme a
l 'hegoumenc Ghcnadic du Monasterc de St. Nicholas de Bucarest le serf Manca
Burdela de Dralea, qui soutenait avoir ete fait esclave au tcmps de I 'occupation
de Sinan Pacha.
9. L e 4 jmr l'ier 1654 (7162). Les villageois de Ciocănari, departement de
Dâmboviţa, s ' asscrvisscnt au grand l ogo t het e Radu Cocorăsc u l , ctant «cn grand
bcsoin», celui-ci ayanl dcj ;I payc l ' i mpot q u ' i l s devaicnt.
10. Le 4 jmrvier 1654 (7162) . Radu et ses frcres de V ă şc cn i Nicola, Mihăilă
.
et un autre Radu, vendent au c:âmciraş Pană de Căpren i dcux,timii ct dcmi de tern: ;\

S lăvi l eşt i , departcmcnt de Ro mana ţ i contre 1 2 ughi et dem i .
,
LXX I
1 1. Târgovişte, le 6 janvier 1654 (7162), residence de Dumitraşco, intendant
de JustaşL Dragul et ses freres, Nedelco, Stoica et Pătraşco, vendent au capitaine
Stoichiţă Berilescu leur part de terre a Săruleşti <departement d ' Ilfov>, contre
45 ughi.
12. Le 6 janvier 1654 (71 62). Les paysans libres de Şerbăneşti temoignent
que Toader a vendu au capitaine Tanasie le lopin de terre de Stanciu de Cucuteni,
departement de Romanaţi, contre 1 5 ughi.
1 3 . Târgovişte, le 7 janvier 1654 (7162). Le vo·i vode Matei Basarab
confirme au Monastere d' Argeş le droit de possession sur la terre de Flămânzeşti,
selon l'ancienne de!imitation faite au temps du Volvode Petru le Jeune.
14. Le S janvier 1654 (7162). Dan de Măgureni et ses fils, Stănislav, Tudor,
Stan et Stanciu!, s'asservissent a l'echanson Iordache contre 33 uglzi, s'obligeant a
rester a Ruseneşti, departement de Romanaţi
1 5. Le 8 janvier 1 654 (71 62) . Le second ecuyer Pană de Mâinişte vend au
iuzbaşa Dragul de Cislău 1 00 de toises de terre a Brăgăreşti, contre 3 OOO bani,
terre m;:ue en don de la part du grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu.
16. Târgovişte, le 8 janvier 1<6>54 (7<1>62). Le călăraş Stoica, son fils,
Lupul et son neveu Rade de Gruiani se rachetent de l ' hegoumene Nectarie du
Monastere d 'Argeş, donnant en echange des Tziganes, tete pour tete.
17. Târgovişte, le 9 janvier 1 654 (71 62). Neaga de Poinărei et ses fils
vendent au iuzbaşa Ion de Corbişori sa part de Trestiani, departement d' Argeş, et
un Iot a Scurtele, contre 240 bani.
1 8. Le 9 janvier 1654 (71 62). Le Vo"ivode Matei Basarab confirme a Stanciu!
d' Ivăneşti, departement de Ialomiţa, fils de Balea, une terre au village, telle qu'elle
lui sera delimitee, ainsi que d'autres lopins de terre achetes par lui.
19. Le 9 janvier 1654 (7162). Dobrotă temoigne tenir en possession
commune le quait de la terre Călineşti, rachetee au logothete Radu Dudescul.
2 0 . Le 10 janvier 1654 (7162). Le porte-glaive Radu!, fils du tresorier
Şerban, confirme au ceauş Neacşu et a son fils, l'echanson Dumitraşco, que la terre
achetee par son pere a Micşani, departement de Dâmboviţa, leur appartient, en
vertu du droit de preemption.
2 1 . Le li janvier 1654 (71 62). L'echanson Dragul de Stăneşti vend a
l'echanson Barbu 4 funii de terre a Şuşiani, departement de Dâmboviţa, contre
28 ughi argent comptant.
22. Le li janvier 1654 (7162). Le Volvode Matei Basarab ordonne a
6 boyards delimiteurs de delimiter la terre de l' echanson Negoiţă par rapport a celle
des paysans libres de Sufleni, departement de Ialomita.
23. Le 13 janvier 1654 (7162). Neagoe B ălan et ses fils vendent a
l'hegoumene Teofil du Monastcre d' Arnota un verger situe pres du verger du
Monastere de Cozia, contre 2 pieces d'or et 50 bani.
24. Le 13 janvier 1654 (71 62). Le v o·i vode Matei Basarab ordonne aux
24 boyards delimiteurs pris par Vasilie et par son petit-fils, Stan de Budişteni,
departement d'Argeş, d' enqueter le litige des deux derniers avec le logothete
LXXII
Stanciu! et le logothete Oprea, au sujet de la delimitation des terres de Piscul
Hoţului, de Glâmbocel et de Cetăţele.
25. Le 15 janvier 1654 (7162) . Neagoe, fils de mere Ana, met en gage chez
Drăgan et chez Bărbuş son lopin de terre de Cătun, contre 29 ughi.
26. Le 15 janvier 1654 (7162). Oancea de Jupâneşti <departement d' Argeş>,
et ses fils, Dragne et Vlad, s'asservissent au logothete Mihalaşco, avec le consentement
de I' epouse et des fils.
27. Le 19 janvier 1654 (7162). Dame Cristina, epouse du logothete Fătul de
Corşori, son fils Dragomir et sa belle-fille Maria, epouse de son fils Oprea, vendent
a I ' echanson Tudoran d 'Aninoasa leur part de fii d' eau avec un gue de moulin a
Mârzăneştii de Jos <departement de Teleonnan>, contre 8 ughi.
28. Le 20 ja11vier 1654 (7162). Le pretre Dumitru de Prăjani donne a un
groupe de villageois un ecrit attestant la vente d'un lopin de terre a Ciobăneşti
<departement de Prahova>.
29. Le 25janvier 1654 (7162). Le capitaine Coman, le capitaine Mata, le băiaş
Costea et d'autres confirment au grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu se porter
garants pour le capitaine Puznan, au sujet de la dette en cuivre revenant a ce demier.
30. Le 26 janvier 1654 (71 62). Le Vo"ivode Matei Basarab autorise le pârcălab
Nicola a obliger dame Peia de Căpinteni de payer toutes Ies dettes de son mari.
3 1 . Le 2 7janvier 1654 (7162). L ' echanson Stoica de Drăgoiani <departement
de Gorj>, son frere Drăghici et Barbu Brăiloiu vendent a Stanciu Stegariu de
Târgovişte un Tzigane „en belle et bonne sante", contre 43 ughi.
32. Le 28 ja11vier 1654 (7162). Les villageois de Scăuiari <departement de
Gorj>, s'asservissent a I 'ecuyer Mihai de Floreşti, avec leur lopin de terre, contre
2 1 0 ughi.
33. Le I"' fevrier 1654 (7162). Six boyards delimitent la part de terre de
Poieni <departement de Vlaşca>, appartenant au porte-glaive Radu, par rapport a
celle appartenant aux villageois de Poieni.
34. Le I"' fevrier 1 654 (7162). Les villageois de Poieni vendent leurs parts de
terre sans serfs, au porte-glaive Radu, 570 toises en tout, afin de pouvoir faire face
a leurs besoins.
35. Târgovişte, le 2 fevrier 1 654 (71 62). Le pretre Chirfoti ecclesiarche et
son epouse donnent en dot a leur fille Preda et a leur beau-fils Proca la moitie de la
silişte du village de Bărbăteşti, pres de la terre de Doiceşti <departement de
Dâmboviţa>, un vignoble au coteau de Bărbăteşti, donne par le Prince pour le
repos de l'âme de feu son epouse, et un cheval de marie.
36. Le 2 fevrier 1654 (71 62) . Stoica de Boteni vend a Stan et Manea
2 1 toises de terre.
37. Le 3 fevrier 1 654 (7162). Simion et son frere Loghin vendent au
capitaine Neagoe un vignoble et des gues de moulin.
38. Le 9 fevrier 1654 (7162) . Costea Dălbac vend a Nei de Mileşti une terre a
Mileşti, departement de Ialomiţa, contre 4 ughi, terre achetee par lui au temps du
pillage des boyards.
LXXIII
39. Le 9 fevrier 1654 (7162). Stoica Malcoci vend a Neagu une terre a
Mi Ieşti <departement Dolj>.
40. Le 12 fevrier 1654 (7162). Berilă de Cerbureni et son fils Stancu!
s' asservissent au marchand Marin d' Argeş, avec leur terre, contre 20 ughi.
4 1 . Le 12 fevrier 1654 (7162). Neaga, epouse du fourreur Andrei de Craiova,
et son fils Mihai vendent au grand ban Spahiu le vignoble de Vălcăneşti, sans terre,
contre 1 4 ughi et demi.
42. Le 12 fevrier 1654 (7162). Oprişa de Luciani vend au porte-glaive
Toader une terre a Lucieni, departement d'Ilfov.
43. Le 15 fevrier 1654 (71 62). Le marchand Sima vend au clucer Negoiţă
une terre a Obedeni <departement Vlaşca>.
44. Le 18/evrier 1654 (7162). Vladul de !oneşti <departement de Dâmboviţa>,
et ses fils, Neculai, Stancu! et Vişan, s'asservissent a l'echanson Iordache, fils du
tresorier Trufanda, avec leur part de terre.
45. Le 19 fevrier 1654 (7162). Costandin Budea vend au pere Neniu une
terre a Mileşti <departement Dolj>.
46. Le 22 fevrier 1654 (7162). Pătru de Scăieşti vend a Stănilă la terre de
Tâmpa <departement Prahova>.
47. Le 22 fevrier 1654 (71 62). Le Voi'vode Matei Basarab ordonne aux
percepteurs d' Argeş de ne plus importuner Ies villages de Iaşi et de Prăvăleni du
departement d'Argeş, l'hegoumene du Monastere d'Argeş lui ayant confirme que
ces villages, qui s'etaient enfuis, a present se rassemblent.
48. Le 23 fevrier 1654 (71 62). Opriş vend a l'echanson lvaşco la terre de
Cărbunarul.
49. Le 24 fevrier <1 654 (71 62)>. Anghelina, mere superieure de Râncăciov,
fait un echange de terrains avec le roşu Stanciu!, a Silişte.
50. Târgovişte, le 25 fevrier 1654 (7162). Jugement rendu par 6 grands
boyards de divan, par lequel ils delimitent la part de biens (terres, terrains de
construction, moulins) et font l'evaluation de la dot donnee par le grand tresorier
Bunea a sa fille Anca, ancienne epouse du feu porte-glaive Ianache, et a son petit
fils Matei, en separant ses biens par rapport a ceux de ses beaux-freres, le clucer
Cârstea et Florescu!, et de sa belle-mere, dame Varvara.
5 1 . Târgovişte, le 26 fevrier 1654 (71 62). Le clucer Cârstea et I' echanson
Florescu!, fils du grand clucer Socol de Cornăteni, confirme a leur belle-sreur
Anca, fille du grand tresorier Bunea et ancienne �pouse de feu leur frere, le porte
glaive Ianache, le droit de possession sur la terre de Vladimireşti, le quart, et de
Frumuşani, Ies deux evaluees a 400 ughi, a part la dot, pour ses bons services
durant son mariage.
52. Le 28 fevrier 1654 (71 62). Quatre boyards delimiteurs, le iuzbaşa Pătru
de Vârâţi, Nedea de Saca, l'echanson Stănilă de Vâlcăneşti, Ionaşco Sârbul de
Craiova, pris par l'hegoumene du Monastere de Bucovăţ et par l' echanson Papa de
Livezi, sur I' ordre du ban Ghiorma, confinnent que la terre de Povarul <departement
de Dolj>, a appartenu au Monastere de Bucovăţ.
LXXIV
53. Mars 1654 (7162). Stan de Bănuieşti, avec son epouse Maria, vend au
pretre Radu de Tihuleşti <departement de Buzău>, une terre appartenant a son
beau-frere Şărbu.
54. Târgovişte, le 2 mars 1654 (7162). Le Volvode Matei Basarab confinne
au logothete Stoica de Bătieşti, departement d' Argeş, et a ses fils le droit de
possession sur un serf, Neagu! de Bătieşti, ainsi que sur Ies parts de terre, de
vergers etc. achetes par lui a de differents villageois de Bătieşti et aux fils de Neaga
Oloaga, qui avait laisse par testament le droit de preemption au logothete Stoica,
pour recevoir en echange tous Ies soins necessaires.
55. Le 4 mars 1 654 (7162). Les paysans libres de Corşori vendent au iuzbaşa
Ion la terre de Mala au village, contre 5 ughi et demi.
5 6 . Le 4 mars 1654 (7162) . Manelea de Cârtojani et ses fils, Ghiura et Rade,
vendent a l'hegoumene Partenie du Monastere de Roata la part de terre de Cârtojani
<depai1ement de Vlaşca>, contre 500 de bani.
57. Le 7 mars 1654 (7162). Lepa et son epouse, Neacşa de Dâlga, vendent a
I' echanson Drăghici une terre au village, contre 5 ughi et 50 bani.
58. Le 8 mars 1 654 (7162) . Muşa de Lipăreşti et ses fils vendent au logothete
Radu <Ţigănescu> une terre a Lipăreşti <departement de Ialomiţa>.
59. Le 9 mars 1654 (7162). Radu Liseiu fait un echange de Tziganes avec le
clucer Negoiţă.
60. Târgovişte, le 1 O mars 1654 (7162). Le Volvode Matei Basarab confirme
au grand tresorier Bunea Grădişteanu et a sa fille Anca Ies biens revenant a celle-ci
suite a la mort de son epoux, le p011e-glaive Ianache, fils de Socol Comăţeanu, et
de son beau-pere, c'est-a-dire le quart de tout le patrimoine, en compte de la dot.
6 1 . Le 12 mars 1654 (7162). Le logothete Oprea et sa dame Maria vendent
au logothete Stanciu une terre a Dobroieştii de Jos <departement de Muşcel>,
contre 75 ughi.
62. Le 15 mars 1654 (7162). Plusieurs paysans libres de Gârbovi empruntent
au pârcălab Nicola de Glogova des sommes diverses, s'engageant a travailler
20 jours pour son compte, en guise d' interet.
63. Le 15 mars 1654 (7162) . Le Voi'vode Matei Basarab confirme au
logothete de tresorerie Vlad, fils du clucer Preda Bârsescu, le droit de possession
sur plusieurs villages et terres du patrimoine des boyards Drăgoiescu, envahies par
Ies boyards Buzescu, auxquels ii avait intente plusieurs proces.
64. Le J.7 mars 1654 (7162) . Le pretre Oană donne a dame Tudora, epouse
du capitaine Barbu Bădeanu, la Tzigane Lupa, vendue contre 30 ughi, cette dame
l'ayant elevee.
65. Le 20 mars 1654 (7162). Le capitaine Pârvul, Dumitru d'Izvor et Radu!
de Ilinov et d'autres boyards pris par le Metropolite de Valachie afin de determiner
ou la Joi du servage de la glebe promulguee par le Volvode Michel le Brave a
surpris Ies serfs Nicola et Duca et leurs freres, confinnent que ceux-ci sont
originaires de Broscari, „la ou ils sont nes, ont ete eleves et ont habite", et non pas
du village de Gogoşi.
LXXV
66. le 20 mars 1654 (71 62). Douze paysans libres jurent avoir prouve que
Nicola et Duca et leurs freres sont nes, ont ete eleves et ont habite a Broscari.
67. le 25 mars 1654 (7162). L'hegoumene du Monastere de Govora,
Dionisie, vend au pere Teodor du Monastere de Topolniţa la terre de Curiacea
<departement de Mehedinţi>, contre 1 00 brebis et 50 thalers.
68. le 27 mars 1654 (7162). Avram et Radu, avec son petit-fils Radu de
Morânglavi, vendent a l'echanson Pătraşco et a son frere Giura leur lopin de terre a
Cioreceşti <departement de Romanaţi>, faisant partie de la funie Ciumăgeasca,
contre I 200 bani.
69. le 27 mars 1654 (7162). Goran, fils d'Andrei de Băbeni, vend a l'echanson
Tănasie de Sărăcineşti 2funii de terre a Mihăieşti <departement de Vâlcea>, contre
14 ughi.
70. le 28 mars 1654 (7162) . Le călăraş Proda vend au second portier Radu
une terre a Găneşti <departement d ' Ilfov>.
7 1 . le 28 mars 1654 (7162). Stan, Vlad et Oancea de Bughea vendent le
mont Piscul Râului a Coman de Rucăr <departement d 'Argeş>.
72. Târgovişte, le 29 mars 1 654 (71 62). Le Voi'vode Matei Basarab confirme
l'echange de terres de Băicoi, departement de Prahova, et de Brebu, entre le
Monastere de Brebul, departement de Prahova, et Stan, fils de Ioan de Brebul.
73. le 30 mars 1654 (71 62). Andrei et Petriman, fils de Vladul fils de Bobe,
vendent au pretre Gherghe de Săcuiani <departement de Buzău>, leur curătură a
Vadul lui Bădici, contre 240 bani.
74. le 31 mars 1654 (7162). Constantin Cantacuzino, ancien grand echanson,
ordonne aux percepteurs departementaux de ne plus importuner des femmes tziganes
de l'Eveche de Buzău, car ii a fait un echange avec le grand ecuyer Radu Mihalcea
Cândescu.
75. le 31 mars 1654 (7162). L 'echanson Papa donne au iuzbaşa Leca une
terre a Cepturile, departement de Buzău.
76. le r avril 1654 (7162) . Stoian de Ţigăneşti vend a son filleul Vlad une
silişte pres de Matca du Nan.
77. le I"' avril 1654 (7162). Ignatie, Metropolite de Valachie, confirme a
l'hegoumene Dionisie du Monastere de Valea le droit de possession du Monastere
de Valea sur une Tzigane et le droit de possession de la Metropole sur une autre, le
dit hegoumene Ies ayant apportees de Transylvanie a gros frais.
78. Târgovişte, le I"' avril 1 654 (7162). Ignatie, Metropolite de Valachie,
autorise Ies freres Stan et Datco du village de Sârbi, departement de Dâmboviţa, a
se racheter de la Metropole, donnant en echange d'autres serfs, Stan et ses trois fils,
Vladul, Grozav et Ioan, tete pour tete.
79. Târgovişte, le I"' avril 1654 (71 62). Le Vo'ivode Matei Basarab confinne
au Monastere de Mărgineni un gue de moulin et le terrain tout autour, a Târgovişte,
sur la Ialomiţa.
80. le 2 avril 1654 (7162). Ouţe vend au cousin du ceauş Tudoran une terre
a Olteni, departement de Râmnic, contre 700 bani.
LXXVI
8 1 . Le 3 avril 1654 (7162). Le Yoi'vode Matei Basarab ordonne a Spahiul, grand
ban de Craiova, de juger co1Tectement le litige entre le logothete Semen, fils du
pârcălab Necula, et Ies villageois de Gârbovi et l'echanson Gheorghe de Serdăneşti,
qui ont penetre abusivement sur la terre patrimoniale de Semen, a Gârbovi.
82. Le 4 avril 1 654 (7162). Le grand echanson Radu Popescu-Şintescu juge
le litige entre le clucer Neagoe et Ies villageois de Pâcleni, mecontents du fait que
certains d'entre eux avaient emprunte de l'argent au clucer Neagoe, lui donnant en
echange une terre au village.
83. Le 5 avril 1 654 (7162) . Tudor et Tecşan de Mătăsarul, Dumitru et ses
freres de Boureni et d'autres s'entendent avec le capitaine Ianea, suite au litige
concemant quelques lopins de terre a Piatra Curmezişată, sur la route de Piteşti.
84. Le 7 avril 1 654 (7162). Gavrilă et Drăgoicea achetent a Dobromir, fils du
prevât Tudoran, deux arpents de terrain a Ghergănel, contre 2 lei.
85. Le 7 avril 1 654 (7162). Nedelco vend a Dragomir Rodescu une terre a
Cioroiaşi, contre 8 ughi.
86. <9 avril - 31 aout> 1654 (7162). Douze boyards pris par l'hegoumene
Danii! du Monastere de Deduleşti et par Ies fils de Ianoş le «Hongrois» au sujet de
la te1Te de Bădiceşti, confinnent que Ies deux parties ont convenu de faire un
echange, l 'hegoumene Danii! gardant la terre de Bădiceşti, avec Ies gues de moulin
en amont et en aval, et Ies fils de Ianoş gardant la terre de Munteni, avec Ies gues
de moulin.
87. <9 avril - ante 31 aout> 1654 (7162). Princesse Ilinca, fille du Voi'vode
Nicolae Pătraşco et petite-fille de Michel le Brave, confirme aux paysans libres de
Glaveş et de Carcadulea le droit de possession sur Ies parts des deux terres restituees
a elle par le Yoi'vode Matei Basarab, une moitie des deux villages devant rester en
possession du Monastere de Mărgineni, auquel princesse Ilinca Ies avait octroyees.
88. <9 avril - 31 aout> 1654 (7162). L'echanson Ionaşco de Cătun, fils du
logothete Miroslav, vend au vornic Iorgachi le Tzigane Vintilă et sa fille Slavna,
contre 30 pieces d'or.
89. <9 avril - 31 aout> 1 654 (7162). Petit registre contenant a l'intention des
serfs de Fera Racotă de Răzmireşti, qui se sont rachetes du servage, sans terre.
90. <9 avril - 31 aout> 1 654 (71 62). Le Yoi'vode Constantin Şerban
confirme au boyard Bunea, grand tresorier, le droit de possession sur la terre de
Duşeşti, departement de Teleorman, avec Ies serfs qui se sont asservis a lui
successivement avec leurs lopins de terre, avec Ies vergers et Ies chenevieres.
9 1 . <9 avril - 31 aout> 1 654 (7162). Le Yoi'vode Constantin Şerban
confirme a Stanciu, fils de l'epouse de pretre de Râmnic, le droit de possession sur
la te!Te d' Ulita, sur la rive de Râmnic, celui-ci ayant paye l'impât sur cette terre au
temps de Matei Basarab.
92. <9 avril - 31 aout> 1 654 (71 62). Le Yoi'vode Constantin Şerban ordonne
aux saliniers de la mine de sel de Telega de ne plus envoyer Ies tailleurs de sel du
Monastere de Mărgineni a la mine de sel de Râmnic et de ne plus importuner Ies
autres serfs du monastere.
LXXVII
93. <Post 9 avril - 3J aout> J654 (7J62). Le Voi'vode Constantin Şerban
confinne a Apostol et a son frere Ghinea des vignobles a Piteşti et des femmes tziganes
et des serfs, en tant que part de leur mere, leur frere n'y ayant aucun droit dorenavant.
94. <Post 9 avril - 3 J aout> J 654 (7J 62). Le Vo'ivode Constantin Şerban
confinne aux paysans libres de <Clinceni, de Măicăneşti, de Floceşti> le droit de
prendre chacun en possession sa part de terre, tel qu'avant.
95. <Post 9 avril - 3J aout> J654 (7J62). Le Voi'vode Constantin Şerban
confinne au iuzbaşa Isac et au iuzbaşa Mogoş de Buzău leur part de terre a
Groşani, faisant partie de Buzăneasca <departement de Buzău>.
96. Le JO avril J654 (7J62). Le logothete Tatul et Udrea et d'autres vendent
leur terre au capitaine Constantin.
97. Le JO avril 1654 (7162). <Le Vo'ivode Matei Basarab> confirme le don
du village de Mitreşti, departement de Teleorman, avec tous Ies serfs, fait par son
epouse, la princesse Elena, au clucer Cârstea et a son epouse Anghelina, petite-fille
de la princesse Elena.
98. Le 12 avril J654 (7162). Bogdan «le Vieux» vend une terre a Stâlpeni
<departement d' Argeş>.
99. Le J2 avril J654 (7162). Le porte-glaive Negoiţă, fils du panetier Ivan de
Văcăreşti, confinne a sa scrur Alexandra et a son beau-frere Mihai le droit de
possession sur 8 Tziganes, donnes en dot.
100. Le 15 avril 1654 (71 62). Floarea, fille de Vasile, petit-fils de Toader de
Gârbovăţ, vend a son oncle Bălaci sa part de terre au village.
1 0 1 . Le 16 avril J654 (7J 62). Radul, fils de Nedelco de Cosoba, departement
d'Ilfov, vend au logothete Radu!, fils du logothete Stan de Creţuleşti, toute sa part
de terre a Cosoba, sans serfs.
1 02. Le 23 avril 1654 (7J 62). Preda, fils du logothete Barbu de Dranovăţ,
vend au pretre Dumitraşco de Gărdeşti une Tzigane.
1 03. Le 24 avril J654 (7162). Dame Varvara, ancienne epouse du clucer
Socol, et son fils Adam, avec ses beaux-fils, Cârstea et Florescu!, et avec sa belle
fille Anca, vendent au vornic Colţea une terre au village de Ciulniţa, departement
de Ialomiţa.
1 04. Târgovişte, le 25 avril J654 (7162). Le Voi'vode Constantin Şerban
confinne a l'ancien grand aga de dorobanţi Buliga Ie droit de possession sur le
village de Seaca Carava, departement de Mehedinţi, avec des serfs, pour bon et
fidele service rendu au Voîvode et au pays.
1 05. Le 25 avril J 654 (71 62). Le Voîvode Constantin Şerban confinne
l'affranchissement du village de Corbi, departement de Vlaşca, rendu sur le lit de
mort par le fils adoptif du Prince Matei Basarab, l' echanson Mateiaş Năsturel.
1 06. Le 25 avri/ J654 (7162). Le Voi'vode Constantin Şerban confirme a
l'echanson Stănilă de Yâlcăneşti, departement de Dolj, et a son cousin, l'echanson
Radu!, et a son petit-fils Mihai, fils de l'echanson Drosul, le droit de possession sur
le village de Salcia pres de Motru, departement de Mehedinţi, avec tous Ies serfs et
Ies Tziganes.
LXXVIII
1 07. Le 2 7 avril 1654 (7162). Six paysans libres pris avec autorisations
ecrites par le grand vornic Preda Brâncoveanu temoignent au sujet de la terre de
Ghimpeni, departement de Vlaşca, appartenant a Stanciu al lui Mâinea, a Vlaicu et
a Teodosie, achetee par eux dans la foret de Marin.
1 08. Le 2 7 avril 1654 (7162). Le fourrier Iorga vend au grand logothete
Stroe <Leurdeanul> une terre a Găieşti, departement de Dâmboviţa.
1 09. Le 2 7 avril 1654 (7162). Le Voi·vode Constantin Şerban confirme a
Drăghici, fils du prevât Sărdea de Băneşti, departement de Vlaşca, une terre a
Sângeriş, Gura Foi.
l l O. Târgovişte, le 28 avril 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
confinne au logothete Stanciu de Budişteni Ies terres de Budişteni, de Dolheştii de
sus şi de jos, de Crângureni, toutes au departement d'Argeş, en compte de la <lot
qu'il aurait du recevoir de dame Anca, sa belle-mere.
l l l . <Mai 1654>. <Le Patriarche Macarie> d'Antioche donne un ecrit au
diacre Ghinea de Râmnic I 'autorisant a tenir en possession le bois de Bogdăneşti,
avec le moulin et la si/işe, achetes a son beau-pere Stanciu! Sarchiz.
l l2. Le r' mai 1654 (7162). Maria, fille de Stan et s�ur d 'Arion de
Dumireşti, vend au marchand Câşlegă, sa lopin de terre de la funie Pulpasca, un
quart, contre 34 ughi.
l l3. Le Y' mai 1654 (7162). Stanciu!, Cristian et Marin, fils de Dragomir
Băltea, vendent a Stoica Bălan une terre a Cărunţi, avec Ies vergers et Ies autres
terres sur le coteau, contre 6 ughi.
l l4. Le 2 mai 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confinne au
second echanson Iordache Trufanda le village de !oneşti, departement de
Dâmboviţa, avec tous Ies serfs, achetes ou octroyes par le vo·ivode Radu Mihnea.
l lS. Le 2 mai 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confinne a
l'ecuyer M ihai et a ses freres, fils du grand stolnic Dumitru Filişanul, le village de
Dârvariul <departement de Mehedinţi>.
l l 6. Le 2 mai 1654 (7162). Le Voi"vode Constantin Şerban confinne a
l'echanson Şerban et a sa femme Cătălina, fille du ban Vasilache, le droit de
possession sur la moitie du village de Şuţa, sur trois roues de moulin sur le
Teleajen et sur des vignobles au coteau de Scăieni, confisques au ban Vasilache par
le Vo!vode Matei Basarab pour cause de trahison.
l l 7. Le 3 mai 1654 (7162). Bădica de Mihăieşti vend au machand Zota cel
Mare de Bărbuleşti, departement de Ialomiţa, 20 toises de terre de la part de Coruiu
et 1 0 toises de la part de Crăciun, au prix de 44 bani la toise.
l l 8. Le 3 mai 1654 (7162). Le pere Belo et son fils, Albul de Surdeşti,
vendent au marchand Zota cel Mare 30 toises de terre a M ihăeşti, departement de
Ialomiţa, contre 44 bani la toise.
l l9. Le 3 mai 1654 (7162). Le logothete Necula et le iuzbaşa Ion de Corşori
temoignent au sujet du litige entre le logothete Nan de Berivoeşti et l'echanson
Mihai de Pătroaia, concernant des vignobles appartenant au logothete Nan. Le
LXXIX
Prince decide que le Jogothete Nan gardera ces vignobles et que ce demier
dedommagera J'echanson M ihai pour Ies depenses des labeurs.
1 20. Le 3 mai 1654 (7162). Le Voi·vode Constantin Şerban confirme aux
paysans Jibres du village de Comăniţa, depaiiement d'Olt, le droit de possession
sur Jeurs parts de terre au village, a la suite du proces avec l'hegoumene du
Monastere de Deleni.
1 2 1 . <Ante 5 mai> 1654 (7162). L'hegoumene du Monastere de Bistriţa,
Vasilie, s'entend avec le superieur du Monastere d'Argeş, N icolae, au sujet du
prelevement de la taxe sur le vin au coteau de Şoaşu.
1 22. Le 5 mai 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban autorise le
Monastere d' Argeş et son hegoumene, Nicolae, de prelever la moitie des taxes sur
le vin dues au Prince et aux boyards au coteau de Şoaşu, a la suite d'un proces avec
le Monastere de Bistriţa.
123. Le 5 mai 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confinne au
Monastere d' Argeş le droit de prelever Ies droits de douane et de rendre justice
dans la viile d'Argeş, tel qu'etabli par tous Ies princes J'ayant precede.
124. Le 5 mai 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban ordonne aux
24 boyards delimiteurs d'etablir si la terre de Cioroiaşul appartient aux habitants du
village ou au Monastere de Bucovăţ.
125. Târgol'işte, le 5 mai 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
ordonne par ecrit aux 1 2 jureurs de Stanciu, fils de Voico, de Dobre, fils de Vlad, et
de Moise et ses freres, de temoigner si ceux-ci ont ete ou non asservis sur la terre
du village de Lungi <departement de Dâmboviţa>, ayant appartenu a l'echanson
Iordache Trufanda.
1 26. Le 6 mai 1654 (7162), „ au debut du regne de Costandin Vodă ".
Dumitru, fils de Flore, de M irceşti, departement de Vâlcea, vend a Cândea et a ses
fils le quart de la funie de Ţintea, avec une branişte, contre 3 ughi et 70 bani.
1 27. Bucarest, le 6 mai 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
confinne au second echanson Alexandru et a sa femme Marica, petite-fille de la
princesse Elena, le village de Herăşti, departement d' Ilfov, avec des serfs, un etang
et des moulins sur la rive de Ialomiţa.
128. Târgovişte, le 6 mai 1654 (7162). Le Voi·vode Constantin Şerban
confirme au second echanson Iordache, fils du grand tresorier Trufanda, le droit de
possession sur plusieurs serfs au village de !oneşti, departement de Dâmboviţa,
avec lesquels ii avait eu un proces au divan.
1 29. Le 6 mai 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme â
l' Eveche de Râmnic le droit de possession sur le village de Plăviceni, departement
de Romanaţi, toute la part de la princesse Stanca, le grand vornic Dragomir de
Plăviceni ayant auparavant usurpe Ies frontieres du villages.
130. Târgovişte, le 6 mai 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
confirme a l'echanson Tudorie, fils du porte-glaive Harvat, et a son epouse Păuna
le village de Curăteştii de pe Neajlov, m;:u en dot de la part du capitaine Cârstea de
Târgovişte.
LXXX
1 3 1 . Târgovişte, le 7 mai J 654 (7J 62). Vingt-quatre boyards delimitent la
terre de Cioroiaşul du Monastere de Bucovăţul, suite au litige du monastere avec le
village et suite a la confirmation par le Prince de la delimitation faite au temps du
Voi·vode Matei Basarab.
1 32. Le 8 mai J654 (7162). Radu! et son beau-frere Dumitru, avec leurs
epouses, Boba et Neacşa, filles de Dumitra de Cucuteni, vendent l 'eveque de
Buzău, Serafim, une terre a Cucuteni, heritee du cote de leurs femmes, avec un bois
en buisson, contre 5 ughi et demi.
133. Le 8 mai J 654 (7J 62). Le Voîvode Constantin Şerban ordonne aux
6 boyards pris avec autorisation ecrite par Manta, fils de Pană de Câmpulung, et
par l'hegoumene loasaf du Monastere de Câmpulung, de certifier au sujet d'un
moulin a papier a Lereşti, depa1tement d' Argeş, que l 'hegoumene a fait bâtir sur
I' etang de Manta.
1 34. Le 8 mai J 654 (7J 62). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme a
Simion, fils de Lăudat de Beleţi, departement de Muscel, le droit de possession sur
le Tzigane Vlădilă, suite a un litige avec l 'hegoumene Danii! du Monastere de
Râncăciov.
135. Târgovişte <le 8> mai J 654 (7J 62). Le Volvode Constantin Şerban
confirme au Monastere de Glavaciog et a l'hegoumene Nichifor une terre au
village de Cernăteşti, departement de Saac, la moitie du village avec des serfs et
des vignobles, suite a un litige avec Ies serfs du village.
1 3 6 . Le JO mai J654 (7J62). Le Voi·vode Constantin Şerban confirme au
Monastere de Bucovăţ et a l 'hegoumene Ioanichie le village de Cioroiaşul,
departement de Dolj, achete par le clucer Pârvul, fils du ban Stepan, fondateurs du
monastere, suite a un litige avec le village de Cioroiaşul.
137. Târgovişte, le JO mai J654 (7J62). Le Voîvode Constantin Şerban
confirme aux paysans libres du village de Păpălari, departement de Romanaţi, le
droit de possession sur leurs parts de terre au village, confisquees abusivement par
le Volvode Matei Basarab et octroyees a l 'etablissement religieux de sa familie, le
monastere de Brâncoveni.
1 3 8 . Târgovişte, le J O mai J654 (7162). Le Voîvode Constantin Şerban
confirme au mazil Vlad et a d'autres une terre au village de Sărăţeni, departement
de Ialomiţa, a la suite d'un proces avec Ies moines du Monastere de Yaideei.
139. Târgovişte, le JO <mai> 1654 (7J 62). Le Yoîvode Constantin Şerban
confirme au Monastere de Potoc <departement de Dâmboviţa>, la moitie du village
de Celei, departement de Romanaţi, avec des serfs et avec tout le revenu, donne par
ses fondateurs, a la suite du proces avec le Monastere d'Amota, auquel M atei
Basarab avait attribue ces biens.
140. Le 11 mai 1654 (7162). Le vo·ivode Constantin Şerban autorise le
vornic Gheorghe de Sărdeneşti a obliger l 'echanson Stamatie, fils de Miloş Cuza
de Copăceni, departement de Gorj, de lui rendre la dette.
1 4 1 . Le 11 mai J654 (7162). Le vo·ivode Constantin Şerban ordonne aux
4 boyards jureurs de Stoica de Suslăneşti et de Gavril de Boteni de trancher le litige
LXXXI
entre Stoica de Suslăneşti et Gavril de Boteni, notamment de certifier si Ies deux
ont encaisse, avec le pârcălab Radu, des impâts au dit depm1ement.
1 42. Le 12 mai 1654 (7162). Le Patriarche Macarie d'Antioche confinne au
grand p011ier Neagu) et a ses fils le droit de possession sur le village de Băcăleşti,
departement d'Olt, avec des serfs, village legue par l'oncle de celui-ci, Dumitru
Ochiută.
143. Le 12 mai 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme aux
paysans libres de Şchiopeni, departernent de Buzău, la rnoitie du village, suite a un
litige avec Rada, I' epouse de prevât Marcu et avec I' echanson Toader, son fils.
1 44. Târgovişte, le 13 mai 1654 (7162). L 'ecuyer Udrea, fils du grand vornic
Hrizea de Bălteni, et sa femme Alexandra confirment au pere Badea et a ses fils
avoir vendu Ies parts de terre de ceux-ci a Tegeni et a Ştefăneşti contre leur gre, le
Prince Constantin Şerban leur pennettant de racheter ces terres.
1 45. Le 13 mai 1654 (7162). Le Vo'ivode Constantin Şerban confirme au
Monastere de Jdrelea, departement de Dolj, le droit de garder tous Ies etrangers,
Grecs, Serbes, Albanais, qui se sont installes autour du monastere, Ies exemptant de
toutes taxes, a condition qu' ils se mettent au service des moines.
1 46. Le 14 mai 1654 (7162). Le logothete Stanciu de Bogăteşti vend a
l'hegoumene Ioasaf du Monastere de Câmpulung une montagne a Rucăr en dispute
avec Ies villageois de Rucăr.
147. Le 14 mai 1654 (7162). Temoignage des villageois de Ţâţa, departement
de Dâmboviţa, au sujet du fait que Tiodoru a achete a Radu! <fils de> Braşov un
terrain a Mlăci, de 30 toises largeur, contre 7 ughi, sans adălmaş.
1 48. Le mai 141654 (7162). Le Voi'vode Constantin Şerban autorise le
iuzbaşa de roşii Cârstea a reprendre des successeurs de I' echanson Drăguşin,
Gorgan et ses freres, Ies Tziganes pris abusivement par celui-ci.
149. Târgovişte, le 15 mai 1654 (7162). Ivan et ses freres, Stanciu et
Paraschiv, et d'autres vendent a leur oncle Filip <de Baia> un vignoble au coteau
d'Alun, ainsi que d'autres biens et objets.
150. Le 15 mai 1654 (7162). Le pere Stoica Robul de Neagovani confirme a
l'hegoumene de Snagov avoir eu 3 arpents de vigne sur la terre du Monastere de
Negovanul, qu'il a laisses au monastere, ne pouvant pas Ies labourer.
1 5 1 . Le 15 mai 1654 (7162). Tănasie, fils du logothete Necula de Sărăcineşti,
departement de Vâlcea, octroie la terre de Frăgaşi au Monastere de Cozia et a son
hegoumene, Ştefan, pour que son nom et celui de ses parents soient meritionnes
pendant Ies services de commemoration.
1 52. Le 15 mai 1654 (7162). Le Vo'ivode Constantin Şerban confirme a
l'echanson Iordache, fils du tresorier Trufanda, et a ses successeurs le droit de
possession sur la part que dame Neaga Mitroaia vorniceasa avait au village de
Lungi, avec tous Ies serfs, avec Ies moulins et avec tout le revenu.
1 53. Le 16 mai 1654 (7162). Costea et ses freres, Ivan et Oprea, avec leur
mere, vendent a Firea une terre en friche au coteau de Crângureni, a Budişteni,
.
departement d' Argeş.
LXXXII
1 54. Le 16 mai 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme Ies
franchises du Vo!vode Matei Basarab accordee a I' E veche de Buzău au sujet de
I'exemption de toutes Ies taxes des intendants et des serviteurs ainsi gue des
bergers, des meuniers et des gens gui habitent Ies taudis de Cărpeşti, a condition
gu'ils se mettent tous au service de l' E veche.
1 55. Târgovişte, le 16 mai 1654 (7162). Le Voi·vode Constantin Şerban
confirme le don de 300 blocs de sel de la mine de Ghitioara fait par M atei Basarab
a I' E veche de Buzău et ordonne aux saliniers de la mine de donner le mertic a
temps.
156. Târgovişte, le 16 mai 1654 (7162). Le Vo!vode Constantin Şerban
confirme au capitaine Mogoş de Păuleşti, departement de Prahova, des Tziganes
appartenant a des boyards gui s'etaient enfuis en Pays turc, celui-ci ayant ete
envoye par le Vo!vode Matei Basarab pour Ies ramener au pays de l 'autre cote du
Danube.
1 57. Le 16 mai 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban ordonne aux 1 2
cojureurs de Stan de Prodileşti de temoigner gue Stan n'a pas ete asservi au
Monastere de Strâmbul et gue ni meme la Joi du servage de la glebe promulgue par
le Vo"ivode Michel ne l'a surpris au dit village.
1 58. <Le 16 mai 1654>. Costea et ses freres, Ivan et Oprea, avec leur mere,
vendent a Firea une terre en friche au coteau de Crângureni, a Budişteni,
departement d'Argeş, contre 360 bani et au su des paysans libres.
1 59. Le 16 mai 1654 (7162). Nicola fils du tambour, Ciucu fils du gelep Stanciu)
fils de Băcilă et Pârvu Robu <de Săcelu, departement de Gorj>, s'asservissent au
pârcălab Nicola de Glogova.
1 60. Târgovişte, le 1 7 mai 1654 (7162). Le Vo!vode Constantin Şerban
confirme a Stoian et a ses freres, Oancea, Radul, Stan, M ihnea et Ion, fils d' Albul
de Davideşti, departement d' Argeş, le droit de possession sur des parts de terre a
Davideşti, achetees a Dumitru contre I 300 aspres.
1 6 1 . Le 20 mai 1654 (7162). Le Vo!vode Constantin Şerban ordonne a
Dumitru et a Vlaicu de Groşi de forcer le capitaine Constantin de payer 434 ughi,
argent pris abusivement a V laicu par le pere du capitaine Constantin, le prev6t Radu.
1 62. Târgovişte, le 20 mai 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban
confirme a I'echanson Negoiţă, petit-fils de la princesse Neaga, le droit de possession
sur des serfs a Tătărani, herites de son pere, l'echanson Preda de Tătărani.
1 63. Le 22 mai 1654 (7162). Le clucer Mihai et le clucer Giura s'entendent
avec le cămăraş Pană, ce demier leur vendant le village de Cacoţii en compte du
tribut gu' ils ont paye a son intention.
1 64. Le 22 mai 1654 (7162). Nan, frere Vişan de Scăiani, confirme au
capitaine Moise lui avoir vendu Ies parts de terre a Scăiani, a Bâsca et a Ulmet
<departement de Buzău>
1 65. Le 22 mai 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme a
l'echanson Iordache le droit de possession sur Ies villageois de Negraşi, gui se sont
asservis a lui.
LXXXIII
1 66. le 23 mai 1654 (71 62). Le câlăraş Stamate, le ceauş Toader Necula,
Apostol et d'autres vendent a Lupşa une terre de 44 toises contre 2 200 bani.
1 67. le 25 mai 1654 (7162). Le capitaine Constantin, fils du prev6t Radu,
vend aux marchands Iorga et Pană le village de Groşi, depaiiement d' Argeş, avec
des serfs et avec le vignoble, contre 434 ughi, argent pris abusivement a ces
marchands par son pere.
1 68. le 25 mai 1654 (71 62). Le ceauş Pătraşcu et ses freres, Iancu) et
Dumitru, vendent a I'ancien grand echanson Constantin Cantacuzino un terrain de
construction pres de I' Eglise dite Tabacilor a Bucarest.
1 69. le 26 mai 1654 (7162). L'echanson Mihai, fils de l'ecuyer Toma de
Pătroaia, confinne a l'echanson Iordache, fiis de I'ancien grand tresorier Trufanda,
qu'un nombre de serfs ont d'abord appartenu a son oncle, le porte-glaive Leca,
mais que suite aux jugements princiers, ils reviennent a present a I' echanson
Iordache.
1 70. le 28 <mai> 1654 (71 62). Le Volvode Constantin Şerban decide que
dame Caplea de Floreşti et Paraschiv de Cepturoaia donneront au porte-glaive
Preda de Cepturoaia un autre village en echange pour Cioroboreni.
1 7 1 . le 30 mai 1654 (7162). Le v o·ivode Constantin Şerban confirme a tous
Ies gens de la cour princiere gui ont une terre a Bălăneşti <departement de Râmnicu
Sărat>, de garder ces terres, devant contribuer au payement du tribut au sultan.
172. Bucarest, le 30 mai 1 654 (7162). Le v o·ivode Constantin Şerban donne
au Monastere de Snagov le village de Dobroşeşti, departement d'Ilfov, l ' exemptant
de toutes taxes et corve au fii de l'annee, le monastere devant ne plus etre
importune par Ies percepteurs et ayant le droit exclusif de rendre justice, ainsi que
le droit de prelever la taxe sur le vin au vignoble de Cemăteşti.
1 73. le 31 mai 1654 (71 62). Le marchand de soie Ianiu et son epouse Voica
vendent au marchand Teodori Chiurcia une boutique a Târgul de Jos de Bucarest,
avec le terrain afferent, contre 45 ughi.
1 74. Juin 1654 (7162). Le logothete Ştefan de Ciorani et le iuzbaşa Vasilie,
son frere, vendent au logothete de tresorerie Neagoe 300 toises de terre a Mirceşti.
175. le 2 juin 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban ordonne a dame
Stanca de rendre au pretre Tatomir 1 2 ughi empruntees a Radul Păduche de Gogoşi
pour payer l' imp6t sur le miel du par le'village.
1 76. Bucarest, le 3 juin 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban
confirme a I' echanson Ilea, a I' echanson Paraschiva et a I' echanson Manea
d' Urecheşti, departement de Râmnicu Sărat, le droit de possession sur plusieurs
arpents de vigne au coteau de Teiş.
1 77. le 3 juin 1654 (71 62). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme a
l' echanson Neagul, fils de Stan, et a d' autres paysans libres le droit de possession
sur des lopins de terre a la limite de la terre de Frăsinet et a Devesel.
1 78. le 3 juin 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban ordonne aux six
boyards cojugeurs pris par Ies paysans libres du village de Şovârcu, par I'ecuyer
Radu! et par I' echanson Necula de dete1miner si Ie sluger Zaharia, parent de
LXXXIV
J ' ecuyer Radul et de J'echanson Necula, est en droit de posseder une part de terre a
Şovârcu.
1 79. Le 4 jui11 1654 (7162). Le Vo'ivode Constantin Şerban confirme au
călăraş Lupul de Călugăreni, au călăraş Oprea et a d 'autres le droit de possession
sur la terre de Grozeşti, departement de Teleorman, heritee de leurs parents.
1 80. Le 4 juin 1654 (7162). Le Voi'vode Constantin Şerban confome au
ceauş de dorobanţi Cilibia de Tâmna le droit de prelever toute la dîme sur sa terre
de Pavleţul, departement de Mehedinţi.
1 8 1 . Bucarest, le 5 juin 1654 (7162). Le Vo'ivode Constantin Şerban
confirme au ceauş de dorobanţi Cilibia de Tâmna, fils de Frăţilă, le droit de
possession sur la terre du village de Tâmna, achetee du vornic Danciul, pere de
M atei Basarab.
182. Le 5 juin 1654 (7162). Le Vo'ivode Constantin Şerban ordonne aux 24
boyards cojureurs du portier Neagul de temoigner que celui-ci n'a pas asserv1
abusivement le village de Mărăcinenii, departement de Dâmboviţa.
1 83. Bucarest, le 6 juin 1654 (7162). Le Vo'ivode Constantin Şerban
confirme au ceauş Alexie, fils de Mihai Carşote de Mărăcineni, le droit de
possession sur la part de terre de Deduleşti appartenant a Dumitraşco, fils d' Alexie
d'Oraşul de Floci.
1 84. Bucarest, le 6 juin 1654 (7162). Le Vo'ivode Constantin Şerban
confirme au călăraş Danciu et a d'autres le droit de possession sur leurs lopins de
terre au village de Stăneşti de Obreje, departement de Vlaşca, usurpes par le feu
Vo'ivode Matei Basarab.
1 85. Le 6 juin 1654 (7162). Le Vo'ivode Constantin Şerban autorise Ies
villageois de M uşăteşti, Stoica, Priba, Tatul et Dragne, a racheter leurs parts de
terre au village de Muşăteşti sur la rive de Vedea, departement de Teleorman.
1 86. Bucarest, le 6 jui11 1654 (7162). Le Vo'ivode Constantin Şerban
confirme a Vintilă et au capitaine Drăgoiu, beau-fils du ban Tudosie, le droit de
possession sur des Jopins de terre a Găujani, departement d' llfov.
1 87. Le 7juin 1654 (7162). Douze boyards pris par le grand stolnic Chirca et
le roşu Hera de Bereşti, avec l'echanson Mănăilă de Văleni, delimitent leur terre au
village de Văleni, departement d'Olt, et decide faire bâtir deux roues de moulin au
gue qu' ils possedent en commun.
1 88. Le juin 71654 (7162). lgnatie, hegoumene du Monastere de M ihai
Vodă, et I' echanson Stoica de Dragomireşti confirment aux paysans libres de
Stăneşti le droit de possession sur leur terre, usurpes par le feu Vo'ivode Matei
Basarab.
189. Le 7juin 1654 (7162). Neacşul et Stroe, avec leurs petits-fils, vendent au
pretre Simca Ia part de terre de Tatu de Fundeni et de Salce, contre 6 ughi et 20 bani.
190. Le 7 juin 1654 (7162). Le Vo'ivode Constantin Şerban autorise
I' echanson Jipa de Verneşti de confisquer Ies Tziganes au logothete Radu Dudescu,
avec lequel ii a eu un proces au divan.
LXXXV
1 9 1 . Bucarest, le 7juin 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme
au Monastere de Sadova le droit de possession sur Ies serfs de Gârleni, departement
de Dolj, et sur leurs lopins de terre vendues a Matei Basarab.
192. Le 7 juin 1654 (7162). Le Voi·vode Constantin Şerban confirme a
Stoica, fils de Neagu! de Felii, le droit de possession sur 3 arpents de vigne a
Găvana, departement de Prahova, avec un toise de terre, la part de Coman.
1 93. Le 8 juin 1654 (7162). Arca de Stolojani, fils de Tatomir, vend a
l'echanson Duşe de Stolojani un teITain a Lacul Frasinilor. L'echanson Duşe achete
a d'autres encore des terrains et des parts de terre.
1 94. Le 8 juin 1654 (7162). Plusieurs paysans libres de Glupavi donnent au
tresorier Gheorghe un ecrit confinnant qu'ils lui ont vendu leur part de terre au
village, pour s' affranchir.
1 95. Le 8 juin 1654 (7162). Les paysans libres de Saca confirment a
I' echanson Andrei n 'avo ir pas pu s' affranchir lorsque le Voîvode Constantin
Şerban a autorise Ies villages du feu Vo"ivode Matei Basarab a s'affranchir.
196. Le 8 juin 1654 (7162). Le Vo"i vode Constantin Şerban confirme a
l'echanson Stepan de Stoiceni le droit de possession sur la terre Costeni,
departement de Ialomiţa, et sur Ies vignobles de Săteni, suite a la mort de sa
belle-sreur Anca.
1 97. Le 9 juin 1654 (7162, «pendant le regne du Voi"vode Matei». Calea,
fille de Gostilă, vend a Stanciu! sa part de terre <de Trânşani>, heritee de son pere.
198. Le 9 juin 1654 (7162). Six boyards delimiteurs pris par l'echanson Stoican
de Cârlomăneşti et le clucer Negoi confinnent quel est le chemin appartenant a
Stoican, le chemin appartenant au clucer Negoi n' etant pas la, mais a travers la vallee.
1 99. Le 10 juin 1654 (7162). Le Voîvode Constantin Şerban ecrit au grand
intendant des salines Pană, qui est aussi percepteur de la dîme des moutons, lui
faisant savoir que Ies moines du Monastere de Segarcea se sont presentes a la cour
et qu'il Ies a exemptes de toutes taxes au fii de l'annee.
200. Bucarest, le 11 juin 1654 (7162). Le Voi"vode Constantin Şerban
confirme a l'ecuyer Mihai et a ses freres, Preda et Barbu, fils de l'ancien grand
stolnic Dumitru Filişanu, le droit de possession sur Ies villages de Dârvariul et de
Risipiţi, departement de Mehedinţi.
2 0 1 . Bucarest, le 11 juin 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban
confirme a dame Mihna et a sa sceur, logofeteasa Marula, fille du vornic Ilie de
Comeşti, le droit de possession sur le village de Hăndreşăşti, departement de
Ialomiţa, et sur Ies serfs avec lesquels elles ont eu un proces au divan.
202. Bucarest, le 12 juin 1654 (7162). Le Voîvode Constantin Şerban
confirme au villageois de Brebu, depatiement de Prahova, le droit de possession
sur la terre du village tenue en frere avec le Monastere de Sf. M ihail fonde par le
Voîvode Matei Basarab.
203. Le 13 juin 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme le
droit de possession de Barbu cupariul sur le serf Radu de Bărbăreşti, avec ses fils,
suite au proces avec Lupul et avec Pătru.
LXXXVI
204. Bucarest, le 14 jui11 1654 (7162). Le vo·i vode Constantin Şerban
confirme a l'ancien aga Buliga de Ciovâmăşani le droit de possession sur le
Monastere de Topolniţa, departement de Mehedinţi, exemptant toutes Ies proprietes
du monastere de toutes Ies taxes.
205. Bucarest, le 14 juin 1654 (7162). Le vo·ivode Constantin Şerban
confinne au Monastere de Coşuna, pres de Craiova, un emplacement de maison a
Bucarest, donne par l'ancien grand logothete Pârvul.
206. <Ante 15 juin> 1654 (7162). Dame Stănae <de Gherghiţa> et ses fils
confirment avoir emprunte au pere Varlaam du Monastere de Căldăruşani 80 ughi
avec interet.
207. Le 15 juin 1654 (7162). Le grand vornic Preda Brâncoveanu heritier
universel du feu volvode Matei Basarab confirme et prete serment sur la Bible que
le porte-glaive Andrei <Rudeanu> a le droit de recuperer Ies Tziganes pris par le
feu volvode, sans Ies payer.
208. Le 15 juin 1654 (7162). Manea et ses cousins, Neagul, Ion et Bărcan,
vendent au portier Tănasie un lopin de terre a Uieşti, departement de Teleorman,
contre 4 ughi.
209. Le 15 juin 1654 (7162). Attestation donnee par six boyards au sujet de
la delimitation de la part de terre de Budeşti, departement de Râmnicu Sărat,
achetee a Necula d' Urseşti par le prevât Radu.
2 1 0. Le 15 juin 1654 (7162). Vlad, fils d'Oprea Gogoş, vend au grand
intendant des salines Pană sa terre au village de Turburea, contre 6 ughi.
2 1 1 . Le 15 jui11 1654 (7126). Le Volvode Constantin Şerban exempt le
Monastere de <Dintrunlemn>, departement de Vâlcea, de l'impât et de toutes Ies
taxes.
2 1 2. Le 15 juin 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban ordonne aux
douaniers de l'etang de Potelu et de Celeiu de donner au Monastere de Bistriţa le
tiers de la douane princiere et de toute autre redevance.
2 13. Le 16 jui11 1654 (7162). Le logothete Sava, le capitaine Şerban, le
logothete Iancu et d'autres s'entendent avec l'hegoumene Varlaam au sujet d'une
terre a Ciorani
2 1 4. Le 16 jui11 1654 (7162). Constantin Şerban ordonne a l' Eveque de
Buzău et au vornic Colţea Doicescu de ne pas s'emparer des vignes des paysans
libres de Văleni.
2 1 5. Le 17 jui11 1654 (7162). Le Voi"vode Constantin Şerban confinne au
Monastere de Coşuna et a I 'hegoumene !onichie Ies villages de Perişorul et de
Radovanul.
2 1 6. Le 17 jui11 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban exempt d' impât
Ies habitants de Sineşti qui vivent autour du Monastere de Mislea et qui sont a son
service.
2 1 7. Le 1 7 jui11 1654 (7162). Le Voi"vode Constantin Şerban confirme au
roşu Sirea et a son frere, Ie roşu Gheorghie, de Pleşcoi, departement de Buzău, une
terre a Negoşina.
LXXXVI I
2 18. Le 18 juin 1654 (7162). L'echanson Ghinea de Cătun ecrit a l'hegoumene
Nicodim du Monastere de Tismana au sujet de quelques femmes Tziganes qui se sont
enfuies avec des hommes Tziganes. Puisque Ies femmes appartenaient au monastere,
Ghinea promet de ies retoumer a leur proprietaire.
219. Le 18 juin 1654 (7162). Stoica et Stănie vendent a Ventilă, a Iftenie et a
Neacşu) leur part <de Beleţi>, contre 28 costande.
220. Bucarest, le 18 juin 1654 (7162). Le v o·ivode Constantin Şerban
confirme au marchand Barbu! et au salinier Udrişte, avec leurs fils, une terre a
Mârzăneasca de Jos, departement d' Ilfov.
221. Le juin 1654 (7162) 18. Le clucer Gorgan, Necula et Fota, fils de
I'echanson Drăguşin rachetent au second echanson Voico la moitie du village de
Runcu, contre 600 ughi, et la part de I ' echanson Gheorghe, contre 1 90 ughi.
222. Bucarest, le 20 juin 1654 (7162). Le Voi·vode Constantin Şerban
confirme I'affranchissement des villageois de Căzăneştii Spatăi, districte de Valea,
departement d'Olt, du câte des fils de l'echanson Drăguşin.
223. Bucarest, le 20 juin 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban
confirme a dame Neacşa, fille du sluger Costea, a son fils, le logothete Mihalcea,
avec ses freres, de Crevedia, sur la rive de Neajlov, departement de Vlaşca, une
terre au village de Crevedia.
confirme au Monastere de Viforâta et a son abesse Magdalina le droit de
possession sur Ies villages de Vărăşti et de Gurguiaţi sur la rive du ruisseau
Mostişte, departement d'Ilfov.
225. Târgovişte, le 20 <post juin> - <ante 31 aoiit> 1 654 (7162). Le
Vo"ivode Constantin Şerban ordonne a Dumitra, veuve du fauconnier M ihai de
Târgovişte, et a ses parents de renoncer a toute pretention envers le logothete
Dumitru Bădilă de Târgovişte, au sujet du terrain et des trois boutiques a
Târgovişte.
226. Le 21 juin 1654 (7162). Six boyards, pris avec autorisations ecrites du
Prince par Manta, fils de Pană de Câmpulung, et par I 'hegoumene Iosaf,
ieromonah, temoignent au sujet d'.un etang et d'un moulin, disputes entre Manta et
le couvent de Câmpulung.
227. Bucarest, le 21 juin 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
confirme au boyard Radu Cocorăscu, ancien grand Iogothete, 1 4 personnes
exempts d' impâts sur son domaine de Palanga, departement de Ilfov et deux
rameurs, personnes etrangeres. Le village de Palanga lui a ete octroye par Ie pere
du prince, le feu vo·ivode Radu Şerban pour service fidele.
228. Le 21 juin 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme a
l'hegoumene du Monastere de Radu Vodă de Bucarest le droit de prelever Ia taxe
aux villages de Chiseleţ, de Găunoşii et de Dicheseni, appartenant au monastere.
I' echanson Stepan et a son fils Tănasie un serf, Iane de Bălceşti.
LXXXVIII
l'echanson Tudoran, fils de l'echanson Jane, d'Aninoasa, departement de Muşcel,
une Tzigane a la suite d'une echange avec le boyard Antonie de Răteşti.
23 1 . Le 22 juin 1654 (7162). Le v o·i vode Constantin Şerban confirme a
l'hegoumene du Monastere de Radu Vodă de Bucarest le droit de prelever Ies
droits de douane sur le poisson de l'etang de Chiseleţ et l'impât nomme părpăr .
232. Le 22 juin 1654 (7162). Le Vo!vode Constantin Şerban decide que le

porte-glaive Stanciu!, son frere Vladu, son cousin, le prevât Coica, le pretre Ciucur
et son frere, de Săcci, cederont au pârcălab Nicola de Glogova et a Barbu
Bengescu, son beau-fils, I ' argent de servage.
233. Le 23 juin 1654 (7162). Le grand ban de Craiova Ghiorma Alexeanu
confirme au Monastere de Bucovăţu la terre de Povarul, a Coşuna, a la suite d'un
proces perdu par Papa le postelnic de Livezi.
234. Le 23 juin 1654 (7162). Le vo·i vode Constantin Şerban ordonne au
capitaine Pahul de Strehaia de rassembler Ies habitants des villages de Strehaia, de
Coşcodia et de Stângăcea, de rentrer a leurs foyers, de payer Ies impâts et de se
mettre au service du monastere de Strehaia.
235. Le 23 juin 1654 (7162). Le vo·ivode Constantin Şerban juge le Tzigane
Radu!, qui avait appartenu au stolnic Stanciu! et qui s'etait enfuit.
236. Le 23 juin 1654 (7162). Le vo·i vode Constantin Şerban confirme au
iuzbaşa Răduţu! de Nedvejde, departement de Mehedinţi, le village de Groşi, y
compris Ies serfs, village achete par son beau-pere, Giurea clucer et herite par
Răduţu!.
2 3 7 . Le 23 juin 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban ordonne aux
boyards cojureurs pris par Tudoran et par sa femme, Anca de Nicopole, de
temoigner au sujet de quelques ecrits redige dans la presence du patriarche Paisie
de Jerusalem, concemant des terres.
238. Le 25 juin 1654 (7162). Draghia vend a Băjan sa part de terre a
Goziiani <departement de Teleorman>.
239. Le 25 juin 1654 (7162). Ignatie, Metropolite d' Ungrovalachie, achete
au Monastere de Căldăruşani une Tzigane, contre 34 ughi. La Tzigane a ete donnee
au monastere par un roumain, afin de s'affranchir et pour ne pas separer la familie
des Tziganes (sălaş).
240. Le 25 juin 1654 (7162). lgnatie, Metropolite d' Ungrovalachie, confirme
le sermon du iuzbaşa Radu! de Nedvejde, departement de Mehedinţi, qui jure
n'avoir pas pris de I'argent pour la terre de Groşi, confisquee par le feu Voi·vode
Matei et donnee au Monastere de Tismana.
24 1 . Le 25 juin 1654 (7162). L'hegoumene Varlaam du Monastere de
Căldăruşani confinne au Metropolite lgnatie que le Metropole avait une dette
envers le Monastere, en occurrence une Tzigane pour laquelle le Metropolite avait
deja paye.
242. Le 25 juin 1654 (7162). Le logothete Vasile de Rătevoieşti fait un
echange de Tziganes avec le Monastere de Bistriţa.
LXXXIX
confirme au Monastere de Bistrita le droit de possession sur le village de Costeşti,
departement de Vâlcea, avec d�s serfs, sur un vignoble et sur le mont Neteda,
donne par le vo·ivode Michel le Brave.
confinne a J' Eveche de Buzău une ten-e a Verneşti, la part de l 'Eveque Ilarion et de
son frere, Ivan de Verneşti, pour laquelle le Monastere avait ete depouille de
600 ughi par le Vo"ivode Radu Mihnea.
245. Le 25 juin 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme au
clucer Nicola Glogoveanul des serfs a Broscari, a la suite d'un proces perdu par
ceux-c1.
confirme au grand tresorier Bunea Grădişteanu le droit de possession sur la terre et
Ies serfs du village d'Izbiceni, departement de Romanaţi, donnee en dat par son
beau-pere, le porte-glaive Miho.
247. Le 25 juin 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme aux
boyards Apostol, Stroe et a l'echanson Necula le droit de possession sur le village
de Poenari <departement d' Argeş>.
248. Bucarest, le 25 juin 1 654 (71 62). Le Volvode Constantin Şerban
confirme au Monastere de Strehaia le droit de possession sur le village de Strehaia,
avec Ies serfs donnes a ce monastere par le feu vo·ivode Matei Basarab.
249. Le 27 juin 1654 (7162). Belciu vend a son beau-fils Stanciu! 5 toises de
la terre de Baloteasca, contre 500 bani.
250. Le 27 juin 1654 (7162). Gherghe et Ion s'affrerissent avec Făta, en lui
donnant 50 toises de terre a Berileşti, en echange d'un fromage et d'une etoffe de
laine.
25 1 . Bucarest, le 28 juin 1 654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
affranchit le village de Băbiciu, departement de Romanaţi, a la suite d'une plainte
formule par Ies villageois contre un abus commis par Matei Basarab, avant
d' acceder au treme.
252. Bucarest, le 29 juill 1 654 (7162). Le Voi:vode Constantin Şerban
confirme au Monastere de Glavaciog et a l' hegoumene Nechifor un part de terre ti
Obislav <departement de Vlaşca>, a la suite d'un proces contre Ies villageois de
Coţăieni.
253. Le 29 juin <1 654-165 7>. Le Volvode Constantin Şerban confirme a
Radu et a son frere Neagoe, fils de J'echanson Neagoe, une terre au village de
Cărunţi <departement de Prahova>.
254. Le 30 juin 1654 (7162). Le Voi:vode Constantin Şerban ordonne aux
6 boyards jugeurs de dame Ilinca, fille du tresorier Muşat, et de son petit-fils Hriza,
fils du porte-glaive Vasile, d'enqueter au sujet des terres, des serfs et des Tziganes
du tresorier Muşat.
confirme au logothete Velisarie et au marchand Sima la terre Pârţâiani, departement
XC
de Ialomiţa, et de toute la paitie de Golăni, auparavant usurpee par le feu volvode
Matei Basarab, «a la maniere dont ii a usurpe tous Ies domaines des boyards du
pays».
256. Le juillet 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban donne au
monastere fonde par le tresorier Dan sur la rive de Colentina et a l'hegoumene
Mihail le droit d'organiser des colonies franches.
257. Le Y' juillet 1654 (7162). Le capitaine Preda Bologa vend a
l 'hegoumene Teodosie le Tzigane Ghera, avec sa Tzigane et leurs enfants, contre
30 ughi, parce qu' il a voie des chevaux.
258. Le Y' juillet 1654 (7162). Le Tzigane Ghera, voleur de chevaux,
confinne avoir ete sauve de la potence par Teodosie, hegoumene du Monastere de
Strehaia, qui a paye son ranc;:on.
259. Le 2 juillet 1654 (7162). Neagu, sa mere Voica et ses freres vendent a
!'intendant Nan une terre a Berivoeşti <departement de Sac>, contre 9 ughi.
260. Bucarest, le 2 juillet 1654 (7162). Le Voi·vode Constantin Şerban
confirme au Monastere d 'Argeş le village de Corbii de Piatră et le couvent dedie
Meriş, serfs et Tziganes y compris, selon Ies limites etablies par Ies 24 boyards
arpenteurs, surveille par un boyard de la cour, delegue par le prince.
2 6 1 . Bucarest, le 3 juillet 1654 (7162). Le vo·ivode Constantin Şerban
confirme a l'echanson Iordache, fils du tresorier Trufanda, le droit de possession
sur le village de Negrăşani, departement de Vlaşca, avec Ies serfs, qui se sont
vendu a lui au temps du feu Vo"ivode Matei Basarab.
262. Bucarest, le 3 juillet 1654 (7162). Le Voi·vode Constantin Şerban
confirme au roşu Manta, fils de Pană de Câmpulung, un gue de moulin avec un
etang, dans la viile de Câmpulung, jusqu'a Valea Ţigăniei.
263. Le 3 juillet 1654 (7162). Le v o·ivode Constantin Şerban ordonne aux
serfs de Săcele, departement de Gorj, d'obeir au serviteur du clucer Nicola, dans
l'absence du maître, envoye par le prince a Constantinople.
264. Le 4 juillet 1654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme a
Nicolae le prieur du Monastere d' Argeş, le droit de prelever la dîme sur toutes Ies
terres du monastere : Segarcea, Băneasa, Bârca, Tătarul et ordonne aux percepteurs
de proteger Ies biens du dit couvent.
265. Le 5 juillet 1654 (7162). Dragomir et Ivan, fils du logothete Oprea, avec
leur cousin Stroe, vendent au fu taş Albul et a son epouse Dobra un emplacement
s
de maison a Bucarest.
266. Bucarest, le 5 juillet 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
confinne a dame Drăgana păhărniceasa, ancienne epouse de l'echanson Drăguşin,
le droit de possession sur le village de Deleni, departement d'Olt, avec des
vignobles et des serfs.
267. Le 5 juillet 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme a
l'ancien grand portier Neagu de Vaideei un verger avec un vignoble a Târgovişte,
dont Ies anciens proprietaires ont ete le Monastere Stelea et le marchand d'epice
Stanciu.
XCI
268. Le 5 juillet J654 (7J62). Le Volvode Constantin Şerban confirme a
Stan, a Hamza et a Aga de Prapăr, departement de Romanaţi, serfs du Monastere
de Brâncoveni, l'exemption d'impât taler de la taxe sur le foin, de la dîme sur Ies
cereales, de la corvee au benefice du Prince et de toutes autres corvees.
269. Bucarest, le 6 juillet J 654 (7J 62). Le Vo"ivode Constantin Şerban
confinne au stolnic Barbu! de Poiană le droit de possession sur Ies villages de
Sulariul et de Băldăluiul, departement de Gorj, avec Ies serfs, selon Ies vieilles
delimitations et marquages.
270. Le 6 juillet J654 (7J62). Le Volvode Constantin Şerban confirme au
Monastere de Cobia Ies moulins des environs de la viile de Târgovişte, que le feu
Volvode Matei Basarab a fait construire.
271. Le 6 juillet J654 (7J62). Le Volvode Constantin Şerban ecrit au vornic
Gherghe au sujet des femmes tziganes du Monastere de Strâmba, en lui faisant savoir
que ces femmes ont ete revendiquees par Stamatie paharnic et Preda paharnic.
272. Le 8 juillet J654 (7J62). Le vo·ivode Constantin Şerban ecrit aux 24
boyards pris par dame Dumitrana de Masloşi de porter temoignage pour la terre de
Ianoş egalement.
273. Le 8 juillet J654 (7J62). Le Volvode Constantin Şerban ordonne aux
1 2 paysans libres jureurs du village de Groşanii, departement de M uscel, de
temoigner si Ies villageois ont ete asservis ou non.
274. Le 8 juillet J654 (7J62). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme a
l 'hegoumene du Monastere de Radu Vodă de Bucarest le droit de prelever la dîme
sur toutes Ies terres du monastere.
275. Le 8 juillet J654 (7J62). Le Vo"i vode Constantin Şerban autorise a
l'echanson Stamatie de prendre au vornic Gherghie de Sărdăneşti une Tzigane.
276. Le JO juillet J654 (7J62). L'echanson Ivan, fils du logothete Oprea et
de Maria, avec son cousin Stroe, neveux du grand vornic M itrea vendent au second
echanson Greşiţă et a sa dame Stanca un emplacement de maison, contre 30 ughi.
277. Le JO juillet J654 (7162). Radoslav, avec ses freres, et Ivan, avec ses
freres et ses cousins, de Dăieşti, departement de Vâlcea, confirment a Preda et a
Udrişte de Şărineasca qu'ils ont eu un litige au sujet de quelques dettes que ces
derniers ont payees.
278. Le JO juillet J654 (7J62). Stan, fils du moine Urii!, vend a Radu! et â
son epouse Neacşa Ies vignobles de Piscul Radului, contre 1 2 ughi.
279. Le 13 juil/et J654 (7J62). Radu et Draghiul, fils de Stan, petits-fils de
Draghiul de Balomireşti, portent faux temoignage au sujet des serfs de !oneşti de
I' echanson Iordachi, fils du tresorier Trufanda.
280. Le 13 juillet J654 (7J62). Les paysans libres du village de Turburea
s' asservissent a l' intendant des salines Pană.
281. Le 13 juil/et J654 (7J62). Le Vo"ivode Constantin Şerban ordonne aux
12 boyards cojureurs du village de Scurteşti de temoigner avec tout Ie village qu' ils
ne savent point quand le porte-glaive Moise <Mihalcescu-Cândescu> a achete des
terres a Scurteşti.
XCII
282. Le 14 juillet l 654 (7l 62). Le Voi'vode Constantin Şerban confirme a
dame Elina băneasa, epouse de feu Radu Buzescu, et a son fils, Ie petit Matei, Ies
villages de Rătunda, de Poiana, de Ciuperceni, de Ghidiciul et d'autres, a Ia suite
d'un proces contre Vasile de Breasta.
283. Le 14 juillet 1654 (7162). Le Vo'ivode Constantin Şerban confirme a
I 'hegoumene Nichifor du Monastere de Plumbuita Ie droit de prelever Ia dîme sur
Ies terres de Boldorogeşti et de Plăseani, appartenant au monastere.
284. Le 15 juillet 1654 (7162). Radu!, fils de Cârstian Golescul d'Oteşani,
met en gage sa terre chez Dumitru, son petit-fils, afin de pouvoir racheter plusieurs
objets precieux Iaisses en gage chez le logothete Fiera, Iors de sa fuite en
Transylvanie.
285. Le 16 juillet 1654 (7162). Temoignage des vilageois de Bresnicenii de
Jos şi Sus <departement de Mehedinţi> au sujet de 300 ughi pris par le clucer
Mihai et Ie iuzbaşa Răduţu! avec interet.
286. Le 16 juillet 1654 (7162). Les percepteurs Radu! et Rădan payent au
porte-glaive Mihalache une Tzigane et sa fille, don de mariage du feu Vo'ivode
Matei Basarab.
I'echanson Hriza, fils du porte-glaive Vasile, petit-fils du tresorier Muşat de
Pietroşiţa, departement de Muşcel, une terre a Izvorani, a la suite d'un proces
contre sa tante Ilinca, puisque celle-ci avait refuse de prendre en charge Ies dettes
de son pere apres Ie deces de celui-ci.
288. Bucarest, le 16 juillet 1654 (7162). Le Voi'vode Constantin Şerban
confirme aux soldats a cheval de Mârzăneşti le droit de possession sur leur terre au
village, a la suite d'un proces au divan avec Ies fils du pretre Cândea de Brâncoveni.
289. Le 16 juillet 1654 (7164). Le Voi'vode Constantin Şerban confirme au
capitaine de chevalerie Stanciu! la terre de Boteneasca, pour bon et fidele service.
290. Le 1 7 juillet 1654 (7164). Voicu, fils de Sora, vend a Cânda de Mirceşti
une terre a Mirceşti.
2 9 1 . Le 1 7 juillet 1654 (7164). Le Voi'vode Constantin Şerban confirme a sa
sreur, dame Ancuţa, le droit de possession sur la terre de Baciul <departement de
Teleorman>, avec le droit de prelever la dîme.
292. Le 18 juillet 1654 (7164). Manta, son cousin, le pretre Necula, et
Marica, leur niece, fille du frere de Manta, Franţa de Câmpulung, vendent a
l'hegoumene Variam de Câmpulung un gue de moulin, a la suite d'un proces.
293. Le 18 juillet 1654 (7164). Six boyards cojureurs pris par le diacre
Necula temoignent au sujet des vignobles de Valea Teancului appartenant au diacre
Necula, fils du diacre Costandin de Buzău.
294. Bucarest, le 18 juillet 1654 (7164). Le Voi'vode Constantin Şerban
confirme a Cârstea, iuzbaşa de roşii, et a sa femme Neacşa, une Tzigane, Stanca, a
la suite d'un proces contre popa Oana de Căldăruşani.
295. Le 23 juillet 1654 (7164). Ignatie, Metropolite d' Ungrovalachie,
confirme a l' Eveche de Buzău et a l' E veque Serafim Ies vignes et Ies terres a la
XCIII
suite d'un proces contre Vasile «i'hongrois» et contre Ies descendants de l'eveque
Ilarion, Ies fondateurs du Monastere Adâncata.
296. Le 23 juillet 1654 (7164). Iova et le ceauş Bratul de Bărseşti font un
echange de Tziganes avec le Monastere de Căldăruşani.
297. Le 23 juillet 1654 (7164). Porumb, fils de Nastasie de Pârşcov, vend au
di acre Costandin, fils du pretre Dobrul d' Aldeanii de Jos, 2 arpents de vigne au
coteau de Săseni <departement de Saac>.
298. Bucarest, le 23 juillet 1654 (7164). Le Vo'ivode Constantin Şerban
confinne au Monastere de Radu Vodă et a l'hegoumene Serafim deux enfants
tziganes, Stan et Marin, a la suite d'un proces contre Andrei, fils de Andrei de
Rogoz.
299. Le 24 juillet 1654 (7164). Le Vo'ivode Constantin Şerban ordonne au
prevot Vasilie de ne plus prelever la dîme sur la terre de Vlădeni, appartenant au
Monastere de Căldăruşani. Le village a ete achete par Loiz sluger qui ! 'a donne
ensuite au couvent.
l'ancien grand logothete Radu Cocorăscu le village de Tâncăbeşti <departement
d'Ilfov>.
3 0 1 . Le 25 juillet 1654 (7164). Le Vo'ivode Constantin Şerban decide que
1 2 boyards porteront temoignage au sujet de la part de terre du petit echanson
Neagoe, contre l'abbe du Monastere Izvorani.
302. Le 26 juillet 1654 (7164). Le Vo'ivode Constantin Şerban confirme au
diacre Necula, fils du diacre Constantin de la viile de Buzău, 4 arpents de vigne a
Valea Teancului <departement de Saac>.
ordonne aux 1 2 boyards delimiteurs de ! 'echanson Vlaica de delimiter Cometul par
rapport a Mileşti, le demier appartenant au grand sluger Danciul Milescu.
304. Bucarest, le 27 juillet 1654 (7164). Dragul, fils de Curesie, sa tante
Slaviţa et le fils de Costandin vendent a Nicula Ghiurmescul la terre de
Brăgăreasca <departement de Saac>, sans serfs.
confirme au logothete Mareş <Băjescu> le droit de possession sur un serf au
village de Băjeşti, departement de Muscel et Pădureţ, Cârstea Capotă, avec ses fils,
achete a Drăghici, fils de Muja de Răteşti.
306. Le 27 juillet 1654 (7164). Le Voi·vode Constantin Şerban confinne a
l'hegoumene Nicolae du Monastere d'Argeş le droit de pre!ever la dîme sur la terre
de Segarcea.
307. Le 28 juillet 1654 (7164). Cârstea et Muşat, fils de Marte, vendent a
l'echanson Vintilă 50 toises de la terre de Lăteasca contre 35 bani la toise .
' ,
308. Le 28 juillet 1654 (7164). Costea et son frere Marte vendent au a

l'echanson Vintilă 50 toises de la terre de Lăteasca
' contre 3 5 bani la toise.
309. Le 28 juillet 1654 (7162). Le vo'iv� de Constantin Şerban ecrit au
departement et aux habitants de la viile d' Argeş de ne point toucher aux droits de
XCIV
douane jusqu'a la fete de Saint Demetre, lorsqu'ils comparaîtront avec l 'hegoumene
du monastere.
3 1 0. Bucarest, le 28 juillet 1654 (7162). Le vo·ivode Constantin Şerban
confinne au logothete Mareş <Băjescu> une terre au village de Hurezi, departement
de Teleonnan, a la suite d'un proces au divan avec Micul, fils de Ion de Ţigăneşti.
3 1 1 . Le 28 juillet 1654 (7162). Le Voi·vode Constantin Şerban confinne au
capitaine Popescul de la viile de Buzău une terre faisant partie de la silişte appelee
Albeşti sur la rive de Călmăţui.
3 1 2. Bucarest, le 28 juillet 1 654 (7162). Le Voi·vode Constantin Şerban
confinne au Monastere de Radu Vodă de Bucarest le droit de possession sur des
serfs chiffonniers du village de Bălteni, departement d'Ilfov.
3 1 3 . Le 29 juillet 1654 (7162). Tărchilă et son frere Neagu! vendent au
porte-glaive Moise Ies terres de Scurteşti.
3 14. Bucarest, le 29 juillet 1 654 (71 62). Le Volvode Constantin Şerban
confinne l'affranchissement des paysans du village de Groşani, departement de
Muşcel et Pădureţ, du servage envers le Monastere de Câmpulung.
3 1 5 . Le 29 juillet 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confinne au
iuzbaşa Ventilă et a l'echanson Cândea de Baloteşti Ies villages de Voivodeşti, de
Futeşti, de Crăceşti, de Scăieşti et d'autres, au .departement de Teleonnan.
3 1 6. Le 30 juillet 1654 (71 62). Le Vo ivode Constantin Şerban confinne a
Felca de Urecheşti, fils de Dan, petit-fils du vornic Felca, la moitie de la terre du
village, a la suite d'un proces contre Constantin, le fils de Radu, ancien chef de la
police (armaş), gui l'avait abusivement achete.
3 1 7. Le 31 juillet 1 654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confinne au
Monastere d' Argeş et a l 'hegoumene Nicolae un vignoble au coteau de Goleşti
<departement d' Argeş>.
3 1 8. Bucarest, le 31 juil/et 1 654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
confinne au Monastere de Argeş et a l'hegoumene Nicolae la dîme et le revenu au
village de Nucşoara <departement d'Argeş>.
3 1 9. Le 31 juillet 1 654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confinne a
dame Rada, fille de Păcală de Răteşti, et a ses sreurs, Stancea et Neacşa, Ies terres
de Plăticeşti et de Sărăşti, a la suite d'un proces. .
320. Bucarest, aout 1 654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confinne a
la Metropole de la viile de Târgovişte la taxe sur le vin au coteau d'Aninoasa
<departement de Dâmboviţa>.
3 2 1 . Le r aout 1654 (7162). La religieuse Alisafta, ancienne epouse du
logothete Ştefu! de Piteşti de Pasărea, departement d'Ilfov, avec sa belle-fille Rada
et avec son fils Pătraşcu, vend au logothete Radu!, leur terre de Piteşti, 1 00 toises,
contre 1 5 ughi.
322. Bucarest, le r' aout 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
decide que Ies paysans libres du village de Craioviţa, departement de Dolj, ne
seront plus importunes par le porte-glaive Diicul Buicescu et resteront libres de
servage.
XCV
323. Le 2 aout 1654 (7162). Le marchand Novac de Miceşti, departement de
Muscel, et son epouse !ana vendent au marchand Jane et a Pană une terre au village
de Groşi, departement d' Argeş.
324. Le 2 aout 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme au
!ogothete Radu Dudescu, fils du feu tresorier Dumitru Dudescu, une terre a
Bonţeştii de Jos, departement d'Ilfov.
325. Le 2 aout 1654 (71 62). Le v o·ivode Constantin Şerban confinne au
Monastere de Sadova et a l'hegoumene Pahomie Ies villages de Zăvalul et de
Gârleani, departement de Dolj.
326. Bucarest, le 3 aout 1654 (7162). Le vo·ivode Constantin Şerban exempte
le Monastere de Bradul du payement de quelques taxes, ainsi que cinquante hommes
au service du monastere.
327. Bucarest, le 3 aout 1 654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
confirme au ceauş Mihai et a ses freres, Stanciu!, Lupul et Ancul, fils de Cârstea du
village de Cacaleţi, departement de Vlaşca, le droit de possession sur des lopins de
terre a Novaci, departement de Teleorman.
328. Bucarest, le 3 aout 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
confirme a Stamata, fille de Crivăţ, et a ses tantes, Neaga et Maria, filles de Stoica
Bolbicescul de Şovârcu, departement de Vlaşca, une terre a Şovârcul et une terre a
Gurbanul.
329. Le 4 aout 1654 (7162) . Şerban et ses fils, Stanciu et Tănasie, vendent a
l'echanson Pătraşco et a Giura de Morânglav leur part de terre a Pulaşi.
329 bis. Le 4 aout 1 654 (71 62). Le v o·ivode Constantin Şerban ordonne a
l'echanson Filip et a ceux qui sont affrairis a lui et qui avaient vendu leurs terres au
feu Volvode Matei Basarab de verser a la tresorerie I' argent re9u, puisque le grand
slujer Danciul Pârşcoveanul, l'ancien proprietaire, avait depose une plainte en
denoncent le fait que la transaction avait ete faite sous pression.
330. Le 5 aout 1654 (7162). Le capitaine Vasile, avec sa femme Stana, vend
au capitaine Stoia chihaia et a sa femme Sora sa part de Clinceni, contre 3 1 ughi.
33 1 . Le 6 aout 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme au
porte-glaive Moise des vignobles et une terre a Scurteşti, a la suite d'un proces
contre Neagu! et autres villageois de Scurteşti, departement de Buzău.
332. Le 8 aout 1654 (7162). Mihăilă, son epouse Trandafira et leurs enfants
vendent a Ghinea Stroe un vignoble <a Căzăneşti>.
333. Le 8 aout 1654 (7162). Le grand ban de Craiova, Ghiorma Alexeanu,
confirme au Monastere de Bucovăţ le droit de possession sur Ies terres de
Smărdăştiţa, apres un proces contre Ies descendants de Drăguşin, grand paharnic.
334. Le 8 aout 1654 (7162) . Le grand ban de Craiova, Ghiorma Alexeanu,
confirme au clucer Vădislav de Belcin des serfs a Cârna, qui s'y trouvaient depuis
la !oi du servage de la glebe.
335. Le 9 aout 1654 (7162). Staico, fils du iuzbaşa Bărcan de Miroşi,
temoigne avoir pris abusivement au village de Stoieneşti 34 ughi, avec le portier
Ion, au temps du Volvode Matei Basarab.
XCVI
336. Le 1 0 aout 1 654 (7162) . Vişan Iegue a sa cousine Maiia une terre a
Ogrăzeni.
337. L e JO aout 1 654 (7162) . Le Volvode Constantin Şerban confirme au
logothete Radu Dudescu Ies terres de Scurteşti, departement de Buzău, et le village
de Rămniceanul, sur la rive de Sărăţel; ces domaines, y compris Ies vignobles et Ies
moulins, ont ete achetes par son pere, le grand tresorier Dumitru Dudescu et
ensuite confisques par le feu Volvode Matei Basarab.
338. Bucarest, le 11 aout 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban
confinne a Gavrilă et a Vlad Ţigănuş, fils de Stanciu!, du village de Băicoi,
departement de Prahova, le droit de possession sur leur part de terre a Bibarsa,
departement de Sac.
339. Bucarest, le 12 aout 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme
au Monastere de Brâncoveni et a I 'hegoumene Gavril la terre de Robăneşti et la terre
de Vlaşca, achetees et ensuite octroyees par le feu Volvode Matei Basarab.
340. Bucarest, le 12 aout 1 654 (71 62). Le Volvode Constantin Şerban
confirme au logothete Mihalaşco, beau-fils du panetier Mitrea de Stăneşti, et au
clucer Pătraşco, de Stăneşti egalement, le droit de possession sur le village de
Cureştii, rec;u en heritage par le panetier Mitrea et le vornic Cemica le Vieux de
Săcuiani.
3 4 1 . Le 14 aout 1654 (7162). Dame Vişa, epouse du panetier Neagoe Grama
de Cepturi, atteste avoir acquis une terre a Grozeşti. Devenue veuve, elle l'a
donnee au monastere qui se trouve dans le village meme.
342. Le 14 aout 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme au
Monastere de Vieroşu et a l 'hegoumene Nichifor des parts de moulin a Piteşti,
departement de Muscel; ces biens ont ete octroyes ii y a longtemps par le fondateur
du monastere, le grand vornic Ivaşco de Goleşti.
343. Le 16 aout 1654 (71 62) . Gherghe, fils de Tatu de Şchiopeani, s'affrerit
avec Crâstea, fils de Bratu de Coieteşti.
344. Le 1 7 aout 1654 (71 62). Le Voi"vode Constantin Şerban confirme au
Monastere d' Amota et a l 'hegoumene Theofil la dîme, le revenu et la taxe sur le
vin a Bărbăteşti et a Dobriceni, departement de Vâlcea.
345. Le 1 7 aout 1 654 (7162). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme au
village de Bărbăteşti, colonie franche du Monastere d 'Amota, departement de
Vâlcea, l'exemption de tous Ies impâts et taxes, selon la charte des privileges
accordee par le feu vo"ivode Matei Basarab.
346. Le 18 aout 1 654 (71 62). Le clucer Răduţu! de Medvejde s'oblige a
donner au Monastere de Tismana une enfant tzigane.
347. Bucarest, le 18 aout 1654 (7162). Le Voi·vode Constantin Şerban
confinne au Monastere de Cozia et a l'hegoumene Ştefan l'exemption d'impât du
village de Călimăneşti, departement de Vâlcea, pour que celui-ci aide a ramasser la
recolte du monastere.
XCVII
348. Bucarest, le 18 aoiit 1654 (7162). Le Voîvode Constantin Şerban
confim1e au Monastere de Cozia le village de Frăsinetul de Câmp, departement de
Romanaţi. Le village a ete octroye par la none Theofana, la mere du Voîvode
Michel Ie Brave, mais le don a ete conteste par Ies habitants du villages, ainsi que
des boyards qui y possedaient des terres.
confirme au Monastere de Cozia et a l'hegoumene Ştefan la taxe sur le vin au
village de Jiblea, departement d' Argeş, a la suite d'une requete de la part des
moines. Ceux-ci ont exige de faire un echange de privilege, tenant compte des dons
octroyes par Ies voi'vodes anterieures qui ont cede la taxe sur le vin de la viile de
Râmnic, vendu dans la rue principale.
350. Le 20 aoiit 1654 (7162). Apostol et son frere Ghinea, de Călineşti,
departement de Prahova, vendent a l'ancien grand echanson Costandin Cantacuzino
une terre a Căzăneşti, pour qu'il plante des vignes.
3 5 1 . Le 20 aoiit 1654 (7162). Le pretre Dumitru, le mazil Dobrotă et le ceauş
Dragul confirment avoir rachete au logothete Radu Dudescu, avec le ceauş Stoica,
1 83 toises de terre.
352. Le 20 aoiit 1654 (7162). Le ceauş Stoica de Dobromir, le ceauş de
dărăbanţi Radu! et Dobrotă pretent 60 ughi au pretre Dumitru.
353. Bucarest, le 20 aoiit 1654 (7162). Le Voi'vode Constantin Şerban
confirme au grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu le village de Drajna de Jos,
departement de Sac, a la suite d'un proces avec Ies serfs de Drajna. Ceux-ci
pretendaient qu'ils ont ete forces d'entrer en servage.
confinne au grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu le village de Drajna de Jos,
departement de Sac, a la suite d'un proces avec le village de Stăneştii.
confirme au Monastere de Vieroşu/ et a l'hegoumene Nifon Ie village de Răjleţul,
departement d' Argeş, avec tous Ies serfs.
356. Le 21 aoiit 1654 (7162). Toader vend a Drăgoi une terre a Bărăşti,
departement de Râmnic.
357. Bucarest, le 22 aoiit 1654 (7162). Le Voi'vode Constantin Şerban
confirme a dame Rada, fille de Păcală de Răteşti, departement de Sac, et a ses
sa:urs, Stancea et Neacşa, une terre a Plăticeşti et une terre a Dăreşti.
358. Le 23 aoiit 1654 (7162). Serafim, Archeveque de Buzău, donne un
temoignage ecrit au clucer Neagoe, a l' intention des 1 2 boyards de Dumitraşco, qui
devaient jurer pour le domaine de Balta Albă.
, 359. Le 23 aoiit 1654 (7162). Le Voi'vode Constantin Şerban confirme a
l'Eveche de Buzău et a l'eveque Serafim la dîme au village de Pizduleşti, departement
de Buzău.
360. Le 25 aoiit 1654 (7162). Les 24 boyards cojureurs convoques par la
dame Dumitra de Băi ceşti et par ses fils de confirmer si I' echanson Drăghici a
donne ou non de l'argent pour Bogdan cel mic.
XCVIII
3 6 1 . Bucarest, le 25 aout 1654 (7162). Ignatie, Metropolite d'Ungrovalachie,
donne une charte de malediction pour Ies 24 boyards qui devront decider au sujet des
villages de Voineşti et de Bogăteşti, departement de Muscel.
362. Le 28 aout 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme a
l 'hegoumene Dionisie de Brădet le droit de recuperer du iuzbaşa Vlaicu de Piteşti,
du stolnic Vladul, de Marin, du logothete Radu et des preleveurs d' impot la recolte
du monastere.
363. Le 29 aout 1654 (7162). Le grand logothete Stroe Leurdeanul confirme
a Cârstea, fils de Mihuleaci, la vente d'un vignoble a Ostra, au grand vomic
Dragomir.
364. Le 30 aout 1654 (7162). Les paysans libres de Glaveş et de Carcadulea
temoignent avoir donne au Monastere de Mărgineni la moitie du village de Glaveş
et la moitie du village de Carcadulea, sans serfs.
365. Le 30 aout 1654 (7162). L'hegoumene Mitrofan du Monastere de
Mărgineni, avec tout le synode, confirme aux paysans libres de Glaveş et de
Carcadulea leur reconciliation.
366. Le 30 aout 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme a
Cârstea, fils de Mihuleaci, et a son cousin, une vigne donnee en echange, a Ostra.
367. <Le 31 aout> 1654 (7162). Le Volvode Constantin Şerban confirme a
l'hegoumene Mitrofan du Monastere de Mărgineni le droit de pre!ever la dîme a
Glaveş et a Carcadulea.
368. <r' septembre 1654 - 31 decembre 1654> (7163). Le Volvode Constantin
Şerban confirme au Monastere de Mărgineni la moitie du village de Glaveş et la moitie
du village de Carcadulea, sans serfs, ainsi que le droit de prelever la dîme sur tout ce
qu' ii y trouvera.
369. <r' septembre 1654 - 31 decembre 1654> (7163). Le vo·i vode
Constantin Şerban ordonne a 1 2 boyards de delimiter la terre du Monastere de
Mărgineni a Glaveş et a Carcadulea, sans serfs.
370. <r' septembre 1654 - 31 decembre 1654> (7163). Douze boyards
delimiteurs delimitent Ies terres du Monastere de Mărgineni et du capitaine
Dragomir de Călugăreni a Glaveş et a Carcadulea.
3 7 1 . <r' septembre 1654 - 31 aout 1655> (7163). Six boyards delimiteurs,
donnes par le ban Chirca afin d'enqueter au sujet de la delimitation des lopins de
terre de Străţimir, de Iovan, de Bătie et d'autres a Gomoviţa, selon la delimitation
faite par le grand aga Lupu Buliga.
372. <r' septembre 1654 - 31 aout 1655> (7163). Coman Enăşescul et
Radu Mănoni, avec ses fils, vendent au fourreur Aldea d'Oltenie un terrain, „la ou
se trouve a present sa maison".
373. <r' septembre 1654 - 31 aout 1655> (7163). Frâncu et Coman de
Gârbovi vendent a Neniul et a Tatu de Neniuleşti leur part de la terre megieşeasca,
contre 1 0 pieces d'or.
374. <1654 septembrie r' - aout 31 1655> (7163). L'evidence des limites
de la terre de Răjleţul, faite par l'hegoumene Nifon du couvent de Vieroş.
XCIX
375. <I"' septembre 1654 - 31 aout 1 655> (7163). Les villageois de Sârbeni
vendent a Gongu et a ses fils une terre au village, contre 23 aspres.
376. <I"' septembre 1654 - 31 aout 1655> (7163). Frăcea Sitilă, avec ses fils
et son petit-fils, vendent a Rapu la terre de Miridina, contre 900 bani.
377. <I"' septembre 1 654 - 31 aout 1 655> (71 63). Le iuzbaşa Staico et ses
freres, Micul et Ghenciu, confinnent avoir 20 toises «a la limite d'en haut», que le
Voîvode Matei Basarab a encercles, et avoir encore achete des parts de terre a des
divers.
378. <I"' septembre 1 654 - 31 aout 1655> (7163). Vişan, fils de Potoţchie,
vend a Paraschiva et a son epouse 20 toises de terre a Focşănei.
379. <I"' septembre 1 654 - 31 aout 1655> (7163). Voiculeţ de Muşcel,
depai1ement de Buzău, vend a dame Gherghina sa part de la terre de Dobrotă et de
la bergerie de Pătru, contre 2 ughi.
380. <I"' septembre 1 654 - 31 aout> (71 63). Le vo·i vode Constantin Şerban
confirme a Gavrilă et a Vlad Ţigănuş, fils de Stanciu! de Băicoi, Ies terres de
Băicoi, departement de Prahova, et de Bibarţi, departement de Buzău, dans le litige
avec l'echanson Stanciu! de Băicoi.
38 1 . <I"' septembre 1 654 - 31 aout 1 655> (7163). Le Voîvode Constantin
Şerban confirme au Monastere de Mărgineni et a l'hegoumene Mitrofan le village
de Grămăditele, departement de Prahova, ayant appartenu au monastere depuis la
fondation du pays et y autorise la construction d'un depot pour la recolte du
monastere.
382. <I" septembre 1 654 - 31 aout 1 655> (7163). Le Voîvode Constantin
Şerban confinne au Monastere de Mărgineni et a l'hegoumene Mitrofan le droit de
possession sur un emplacement de moulin sur Ialomiţa, a Târgovişte.
383. <I"' septembre 1654 - 31 aout 1 655> (7163). Le Voîvode Constantin
Şerban confirme a l' Eveche de Râmnic le droit de possession sur le village de
Muereasca, departement de Vâlcea, a la suite de l'echange fait avec le grand vornic
Preda Brâncoveanu!, auquel ii lui a donne le village de Hrastul.
384. <I"' septembre 1 654 - 31 aout 1 655> (71 63). Le capitaine Ghioca
achete a Dragomir 40 toises de terre a Măicăneşti.
385. <r' septembre 1654 - 31 aout 1 655> (71 63). Stanciu et Radu!, fils de
Dragoslava de Priboieni <departement de Dâmboviţa>, vendent leur part de terre a
Priboieni, contre 500 aspres.
386. <I"' septembre 1654 - 31 aout 1 655> (7163). Constantin Şerban
confirme au Monastere Butoiul (Potoc) la possession du grand ban Spahiul dans le
village de Vâlsăneşti.
387. <I"' septembre 1654 - 31 aout 1655> (7163). Le Voîvode Constantin
Şerban, au sujet de la terre Ruşetu sur Călmătui
' avec un acte attestant la vente et la
'
mise en gage, donne par le fond�teur.

388. Bucarest, le I" septemhre 1654 (71 63). Le Voîvode Constantin Şerban
confirme de nouveau au Monastere de Bistriţa la taxe sur le vin des vignobles de
Ocna Mare, octroyee par Ies voîvodes precedents.
c
389. Bucarest, le r' septembre J654 (7J63). Le Vo"ivode Constantin Şerban
confinne au clucer Cârstea et a l'echanson Florescu!, fils du clucer Socol Comăţeanu
de Comăţeni, une terre au village de Stoieneşti, departement de Muscel, l'ancien
lopin de Micudă et de ses freres, achete par le grand clucer Socol Comăţeanu.
390. Le r' septembre J654 (7J63). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme
au Monastere de Strehaia des serfs donnes par le vo·ivode Matei Basarab.
3 9 1 . Le r' septembre J654 (7J63). Le Voi·vode Constantin Şerban confinne
au village de Strehaia, colonie franche du monastere homonyme, le droit de ne plus
etre importune par Ies boyards et par Ies serviteurs, a I' exception des personnes gui
y habitaient a l'epoque de la Loi du servage de la glebe et de l'imp6t dit „taler"'.
Ces personnes sont censees a payer I' imp6t „împrumuta".
392. Le 3 septembre J654 (7J63). Le Vo"ivode Constantin Şerban ordonne au
capitaine de la frontiere Neagoe et au village de Bordeşti de donner au Monastere
de Măxineni le vignoble et la terre de Dumitru.
393. Le 5 septembre J654 (7J63). Nicoară, fils de Lazăr de Corlăteşti,
confinne avoir ete serf sur la terre du clucer Nicola de Glogova.
394. Le 5 septembre J654 (7J63). Le vo·ivode Constantin Şerban confirme a
l'hegoumene Teofil du Monastere d' Amota, la recolte des villageois de Dobriceani
et de Bărbăteşti, „volee" au monastere.
395. Le 5 septembre J654 (7J63). Nicola, Stanciu et Danciu de Broscari,
suite a la decision du Prince, devront etre mis en servage.
396. Le 7 septembre J654 (7J63). Le vo·ivode Constantin Şerban confirme
au musicien M itrea, petit-fils du logothete Lepădat le Vieux, Ies terres de Netezeşti.
397. Le 8 septembre J 654 (7J 63). Le Vo"ivode Constantin Şerban confirme
au clucer Negoiţă, fils du vornic Mihalcea de Pătârlagele, le droit de possession sur
la terre de Găujani, departement de Râmnicu Sărat et de Brăila, achetee au
defroque Neniţă.
398. Le 9 septembre J654 (7J63). Le Vo"ivode Constantin Şerban ordonne
aux 1 2 boyards jureurs de Dumitraşco de Scăuieni, fils de Dimiian, de temoigner
au sujet de la terre de Căpoteni <departement de Buzău>, dans le proces avec
Negoiţă clucer.
399. Le 9 septembre J654 (7J63). Le Voi"vode Constantin Şerban ordonne au
roşu Voicu de Studina de Jos et a d'autres de ses freres de ne plus penetrer sur la
terre de Dragomir, donnee au Monastere de Plăviceni. Le prieur du Monastere est
habilite de prelever la partie du revenu obtenu sur cette terre.
400. <Le 9> septembre J654 (7J63). Le second vornic Stroe de Măldăreşti
confirme au stolnic Işfan de Câineşti le carre de vigne achete a Radu, beau-frere de
la religieuse Ifrosina.
401. Le JO septembre J654 (7J63). Anghel, fils de Stan de Sărăcineşti, vend
au logothete Stroe deuxfălci de terrain a Comet.
402. Le JO septembre J654 (7J63). Le pretre Baciu, fils de Vlad Băciulescu,
avec le fils de Vlaicu et la belle sreur Despa, vend a l 'hegoumene du Monastere de
Câmpulung un Tzigane, Radu! Vodei, gui avait pretendu qu'il etait libre.
CI
403. Le 11 septembre 1654 (7163). Bunea, fils du slujer Tatu d'Orbeasca,
vend au grand tresorier Bunea Grădişteanu le tiers de Grădiştea de Jos, departement
de Muşcel et Pădureţ.
404. Bucarest, le 11 septembre 1654 (7163). Le Volvode Constantin Şerban
confirme au Monastere de Tismana le droit de possession sur le village de
Tismana, qu'il exempte de toutes Ies taxes.
405. Le 12 septembre 1654 (71 63). Vasile et sa sa:ur, Nastea, enfants de
Sava de Negoeşti, font un echange de Tziganes avec le fourreur Ghinea, a la suite
du mariage de ces Tziganes.
406. Le 12 septembre 1 654 (71 63). Le vo·ivode Constantin Şerban ordonne
aux preleveurs de dîrne de Gorj de ne rien prelever au village de Tismana, exempt
par le voi·vode, puisqu'il etait la propriete du monastere de Tismana.
407. Bucarest, le 12 septembre 1654 (7163). Le Volvode Constantin Şerban
confirme au Monastere de Hotărani la terre et I ' etang de Plosca, departement de
Dolj, achetees par le fondateur du couvent, le grand vornic Mitrea de Tătărani.
408. Le 13 septembre 1654 (7163). Le moine Gavril, le pretre Vlad et
Antonie de Buneşti donnent a l ' Eveche de Râmnic 1 7 lopins de la terre du village.
409. Câmpulung, le 14 septembre 1654 (7163). Andrei, fils de Vladul cel
Bătrân de Coteneşti, et sa femme Rada confirment avoir vendu au Monastere de
Câmpulung leur terre de Voineşti.
4 1 0. Câmpulung, le 14 septembre 1654 (7163). Vingt-quatre boyards, ainsi
que Ies habitants de la viile de Câmpulung confirment la delimitation de la terre de
Voineşti appartenant au Monastere de Câmpulung, telle que le feu hegoumene
Melchisedec l'avait etablie, en confirmant a la fois que le village de B ădeşti avec
Ies serfs ont appartenu au Monastere.
4 1 1 . Câmpulung, le 15 septembre 1654 (7163). Vingt-quatre jureurs pris par
le Monastere de Câmpulung attestent que Ies villages de Groşani et de Bădeşti sont
asservis au Monastere de Câmpulung depuis la fondation du pays et depuis que le
fondateur, le volvode Nicolae Alexandru, Ies a octroyes.
412. Le 15 septembre 1654 (7163). Les freres M ihaiu, Dobre, Vlaicu et
Vladu vendent a Vlaicu leur part de Şerbăneşti a Vlaicu, contre 5 ughi.
4 1 3 . Le 16 septembre 1654 (71 63). Les six cojureurs du iuzbaşa Oprea
temoignent au sujet du litige de celui-ci avec l'echanson Căzan, au sujet du droit de
preemption en ce qui concerne l'achat de la terre de Teşila.
414. Cornăţel, le 1 7 septembre 1654 (7163). Le Volvode Constantin Şerban
confirme a l'ancien grand porte-glaive Diicu <Buicescu> le droit de possession sur
la moitie du village d 'Arceşti, departement de Romanati..
415. Le 1 7 septembre 1654 (7163). Le Volvode Constantin Şerban confirme
au capitaine Dragomir de Călugăreni, departement de Sac, le droit de possession
sur Ies terres achetees a Glaveş et a Carcadulea.
4 1 6. Le 18 septembre 1654 (7163). Ignatie, Metropolite d' Ungrovalachie, le
grand echanson Pană Filipescu et le grand ecuyer Radu! Mihalcea Cândescu
ordonnent aux six boyards pris par Serafim, E veque de Buzău de delimiter la partie
Cil
gui est la propriete de l' E veche sur le territoire du village de Pizduleşti, depa1tement
de Saac.
4 17. Le 20 septembre 1 654 (7163). Six boyards pris par le capitaine Pătraşco
de Tomeni delimitent dans les villages de Grădiştea et de Vârâţi Ies lopins dont les
proprietaires etaient Badea vătaf de aprozi, par Pătraşco capitaine de Tomeni et par
Stanciu! l'echanson de Vârâţi.
4 1 8. Le 20 septembre 1654 (7163). Les paysans libres d'Urecheşti vendent
au portier Manea et a ses freres, Stanciu! et Stoian, une terre a Coteani.
4 19. Le 20 septembre 1 654 (71 63). Le vo·ivode Constandin Şerban ordonne
aux tailleurs en pierre se trouvant sur Ies terres du Monastere de Mihai Vodă de
payer la dîme.
420. Le 2 7 septembre 1654 (7163). Le Volvode Constantin Şerban donne au
ceauş Tudoran de Buzău le droit de prelever la dîme sur la terre de Târcovu,
departement de Buzău.
4 2 1 . Le 30 septembre I 654 (7I 63). Le Voi·vode Constantin Şerban confirme
au Monastere de Brâncoveni et a l'hegoumene Gavril le droit de possession sur Ies
terres reyues en don a Robăneşti et a Balş, departement de Romanaţi.
422. Le 2 octobre 1 654 (7163). Le Volvode Constantin Şerban ordonne aux
24 boyards delimiteurs pris par dame Hârşova de verifier avec le second portier
Damaschin la delimitation des villages de Caraula, d' Î ntorsura Bubii et de Cucuiaţi
<departement de Mehedinţi>, faite au temps du regne de Matei Basarab et
contestee par Giurca de Cucuiaţi.
423. Le 3 octobre 1 654 (7163). Vingt-quatre boyards pris avec autorisations
ecrites du Prince par Serafim, E veque de Buzău, par le porte-glaive Moise
Mihalcea Cândescu Mihălcescu et par d'autres boyards, confirment la delimitation
de la terre d' Albeşti Chirăiţi <departement de Buzău>.
424. Le 3 octobre 1 654 (7163). Vingt-quatre boyards delimiteurs pris avec
autorisations ecrites du Prince par Serafim, eveque de Buzău, par le porte-glaive
Moise Mihalcea Cândescu Mihălcescu et par Mihăilă Buhuci, delimitent toutes Ies
terres d' Albeşti <departement de Buzău>, et confirment que le iuzbaşa Gheorghie
n 'a eu aucun droit de vendre la terre de Mihăilă Buhuci.
425. Le 4 octobre 1 654 (7163). Le clucer Giura fait un echange de Tziganes
avec l'echanson Pătraşco, donnant un enfant tzigane contre une jeune fille tzigane.
426. Le 5 octobre 1654 (71 63). Le Volvode Constantin Şerban confirme au
Monastere de Sfânta Troiţă (Radu Vodă) la taxe sur le vin sur la terre du monastere
a Văleni <departement de Muşcel>.
427. Le JO octobre 1654 (71 63). Six jureurs pris avec autorisations ecrites du
Prince par le prev6t Coman de Broşteni <departement de Ialomiţa>, temoignent
dans le litige de celui-ci avec son neveu, Drăgan.
428. Le 11 octobre 1654 (7163). Pere Coman Enăşescul de Dragoslavele et
ses fils temoignent devant l'hegoumene Varlaam de Câmpulung avoir vendu au
Prince Matei Basarab le village de Bădeni <depaitement de Muşcel>, ce dernier le
donnant au monastere. Soutenant au divan du Vo"ivode Constantin Şerban que le
cm
village leur a ete ptis contre leur gre, Cornan Enăşescul et ses fils ont perdu le
proces contre l'hegoumene Varlaam.
429. Le li octobre 1654 (7163). Varvara, la femme du clucer Socot
Cornăteanu, avec ses fils, et Anca, la femme du sluger Ianache Cornăţeanu, avec son
fils, v�ndent au vornic Colţea de Doiceşti leur terre de Pârliţi, departement de Ialomiţa,
sans serfs.
430. Le 12 octobre 1654 (7163). Douze boyards pris avec autorisations
ecrites du Prince par le village de Scurteşti <departement de Buzău>, et par le
porte-glaive Moise Mihalcea Cândescu Mihălcescu, jurent devant Serafim, Eveque
de Buzău, au sujet des terres au village.
43 1 . Le 13 octobre 1654 (7163). Iane, fils de Marco din Curte <departement
d'Olt>, vend â Radu, fils de Lazăr de Târgu Jiu, deux delniţe au village, contre
2 OOO aspres.
432. Le 13 octobre 1654 (7163). Iane, fils de Marco de Curte <departement
d'Olt>, confinne â Radu, fils de Lazăr <de Târgu Jiu>, avoir reyu Ia somme de
7 ughi, pour la vente des deux delniţe au village.
433. Le 13 octobre 1654 (7163). Trois boyards arpenteurs delimitent la terre
de Sulari, departement de Dolj, envahie par le stolnic Barbu Poenaru, confirrnant le
quart au Monastere de Coşuna, 9 1 9 toises aux serfs du stolnic Barbu Poenaru et la
part restante aux habitants libres du village.
434. Le 14 octobre 1654 (7163). Le village de Lazul, departement de Dolj,
confinne avoir emprunte de l'argent â ) ' intendant de saline, Pană Pârdescu pour se
racheter du grand echanson Istratie.
435. Le 15 octobre 1654 (7163). Ana, saeur du capitaine Lupul, vend au
iuzbaşa Damian trois quarts de la terre en friche <â Vemeşti, departement de
Buzău>, contre 520 bani argent comptant.
436. Le 18 octobre 1654 (7163). Le Volvode Constantin Şerban autorise
!' intendant du grand ban Ghionna Alexeanu â empecher Ies serviteurs de dame
Neacşa de Măgureni <departement de Prahova>, de saisir Ies chars transportant des
cereales du ban.
437. Le 19 octobre 1654 (7163). Le vo·ivode Constantin Şerban confinne au
cămăraş Tudor de Fălcoi une terre â Cotiniţa, departement d'Olt.
438. Le 22 octobre 1654 (7163). Ana, saeur du capitaine Lupu, met en gage
un pogon de vigne <â Verneşti, departement de Buzău>, chez le iuzbaşa Damian,
contre I O ughi.
439. Le 22 octobre 1654 (7163). Stanciu Băhărosul de Mărgătiteşti <departement
de Romanaţi>, confinne avoir reyu de l' echanson Itovoe, du logothete Hamza et de
Stoican de Popânzăleşti 300 bani, argent reste non paye par le ban Spahiu pour la
moitie de funie qu'il avait achetee â Stanciu.
.
440. L e 23 octobre 1654 (7163). Stoica Guduluş vend â Vlad de Deduleşti

<departement de Buzău>, 6 toises de terre <au village>, contre 3 ughi argent comptant.
CIV
4 4 1 . Bucarest, le 23 octobre 1654 (7163). Le Voîvode Constantin Şerban
ordonne aux 6 boyards jugeurs et mectiateurs du Monastere de Glavaciog de
determiner a gui appartient la terre de Cemăteşti <departement de Sac>.
442. Le 24 octobre 1 654 (71 63). Anghel, fils de Vetrea de Potoceni
<departement de Buzău>, temoigne gue Ion Coţofană et Ugrin ont rachete leur part
de moulin, contre 9 ughi.
443. Bucarest, le 26 octobre 1 654 (7163). Le Voîvode Constantin Şerban
confinne au clucer Negoiţă et a ses fils la terre de Căpoteasca, la silişte de
Burciuleşti et la silişte de Stăieşti <departement de Râmnicu Sărat>, a la suite du
litige avec Dumitraşco de Damian et avec le diacre Neniţa.
444. Bucarest, le 27 octobre 1 654 (71 63). Le Voîvode Constantin Şerban
confirme a !'intendant des salines Pană Pârdescu des serfs a Pârdeşti <departement
de Mehedinţi>, pour lesguels ii avait paye l'impât au temps ou ils s'etaient enfuis
du village.
445. Bucarest, le 28 octobre 1 654 (7163). Le grand echanson Istratie
Leurdeanul et sa femme Elinea confirment a leur beau-frere, I' intendant des salines
Pană Părdescu, avoir autorise le village de Lazul, departement de Dolj, a se
racheter du servage.
confirme au ceauş Dumitru, fils de Şain, et au panetier Zaharia, fils de Slamna, le
droit de possession sur le village de Sărsca, departement de Dolj, a la suite du
proces au divan de Craiova avec Preda, fils de Ştiomlega.
447. Le 29 octobre 1654 (7163). Serafim, evegue de Buzău, donne une „charte
de confirmation" au porte-glaive Moise Mihalcea Cândescu Mihălcescu, au sujet du
village de Scurteşti <departement de Buzău>, suite au serment prete a l'eveche.
448. Bucarest, le 30 octobre 1654 (71 63). Le Voîvode Constantin Şerban
confirme au Monastere de Câmpulung le droit de possession sur le village de Bădeni
<departement de Muşcel>, la part de Coman Enăşescul et de son frere M icul, gui
ont perdu le proces a la suite du jugement du Prince.
confinne au Monastere de Câmpulung le droit de possession sur le village de
Groşani, departement de Muşcel et Pădureţ, avec des serfs, octroye a lui deja par le
Voîvode Nicolaie Alexandru.
450. Le 31 octobre 1654 (7163). Arca et son frere Sava vendent au Monastere
de Brâncoveni leur part de terre a Robăneşti <departement de Romanaţi>, contre
50 ughi et avec I' accord des coproprietaires.
45 1 . Le 31 octobre 1654 (7163). Voina de Blaj vend au Monastere de
Brâncoveni sa part de terre a Robăneşti, contre 20 ughi et avec l 'accord des
coproprietaires.
452. Bucarest, le 31 octobre 1654 (7163). Le Volvode Constantin Şerban
confinne au Monastere de Coşuna une teITe au village de Smârdeştiţa, departement
de Dolj, a Ia suite du jugement rendu par le grand ban de Craiova, Ghiorma
Alexeanu.
CV
453. Le 2 novembre 1654 (7163). Vingt-quatre boyards pris avec autorisations
ecrites du Prince par Serafim, E veque de Buzău, par le porte-glaive Moise
Mihalcea Cândescu Mihălcescu, par M ihăilă Buhuci et par d'autres delimitent la
terre d' Albeşti, departement de Buzău.
454. Le 5 novembre 1654 (7163). Jupân Parasco tombe d'accord avec
l'echanson Stroe, fils du vornic Vlad de Drăngeşti <departement d ' Ilfov>, de tenir
a part egale une terre achetee au marchand Radu!.
,
455. Le 5 novembre 1654 (7163). Six boyards pris par Serafim, Eveque de
Buzău, par le roşu Neagoe et par Ies paysans libres de Pizdeleşti <departement de
Sac>, temoignent devant Ignatie, Metropolite d'Ungrovalachie, au sujet d'une terre
que l' E veche a eue au dit village. ,
456. Le 5 novembre 1654 (7163). Six boyards pris par Serafim, Eveque de
Buzău, par le roşu Neagoe et par Ies paysans libres de Pizdeleşti <departement de
Sac>, temoignent devant le Prince Constantin Şerban au sujet d'une terre que
l' E veche a eue au dit village.
457. Bucarest, le 5 novembre 1654 (7163). Le Vo"ivode Constantin Şerban
confirme a dame Mihna, a sa sceur, la logofeteasa Marula, et au vornic Mihalcea,
enfants du vornic Ilie de Corneşti et de la dame Despina, le droit de possession sur le
village de Hăndreşăşti, departement de Ialomiţa, avec Ies serfs, suite au proces au divan.
458. Le 7 novembre 1654 (7163). Ionaşcu et Cemat, fils du tailleur Radu! de
Săseni, vendent au capitaine Dumitru de Vemeşti 7 arpents de terre en friche au
coteau de Săseni <departement de Buzău>.
459. Le 7 novembre <1654 (7163)>. Le Voîvode Constantin Şerban confinne
a Radul, fils du petit porte-glaive Popa et a d'autres le droit de possession sur leur
part du village d'Obileşti sur la rive de Mostişte, departement d'Ilfov.
460. Le 8 novembre 1654 (7163). Vingt-quatre boyards pris avec autorisations
ecrites du Prince par dame Hârsova, epouse de porte-glaive, et par Giurca Ţarfoiul de
Piatra, delimitent la terre de Cucuieţi <departement de Mehedinţi>.
461. Le 8 11ovembre 1654 (7163). Le Vo'ivode Constantin Şerban exempte le
village de Bogdăneşti, departement de Vâlcea, d' impot et d' autres taxes, pour qu'il
se mette au service au Monastere d'Amota.
462. Bucarest, le 8 11ove111bre 1654 (7163). Le Vo'ivode Constantin Şerban
confirme a des paysans libres de Giurgiţa, departement de Dolj, l'affranchissement
du servage envers l'echanson Vlăduţul et ses freres.
463. Bucarest, le 10 11ove111bre 1654 (7163). Le Voîvode Constantin Şerba n
confirme au logothete Stan le droit de se faire bâtir un moulin sur la terre princiere
de Târgovişte.
464. Le 13 novembre 1654 (7163). Giura, Cămârzan et d'autres villageois de
Jideni <departement de Râmnicu Sărat>, confim1ent la prise en charge de Bălan
par Ursea, en compte de l' impot.
465. Le 13 novembre 1654 (7163). Le Vo'ivode Constantin Şerban confinne
au Monastere d 'Argeş le village de Corbii de Piatră, avec des serfs, une filiale, le
petit monastere de Merişul et la silişte de Cârstineşti <departement de Muşcel>.
CVI
466. Le 15 novembre 1 654 (71 63). Le second portier Damaschin confirme Ia
ctelimitation de la terre de Sulari, ctepartement de Dolj, en conformite avec Ia
decision du Prince et des boyards.
467. Le 15 novembre 1654 (71 63). Les serfs de Gârbov <departement de
Gorj>, gui s'etaient vendus au pârcălab Nicola Glogoveanu au temps du Prince
Matei Basarab, confirment avoir rec;:u a present tout leur argent, a la suite du
jugement rendu par le Voi·vode Constantin Şerban.
468. Le 15 novembre 1 654 (7163). Nedelco, fils du logothete Stan de Săveşti,
vend a l'ecuyer Radu Brezoianu 1 00 toises de terre a Ţerţileşti <departement de
Dâmboviţa>, sur la Colentina.
469. Le 16 novembre 1 654 (7163). Dan de Rădeşti et ses freres vendent au
grand stolnic Chirca Rudeanu leur part de terre a Bodăieşti, departement d'Olt,
contre I O ughi argent comptant.
470. Le 16 novembre 1 654 (71 63). L' echanson Drăghici confinne avoir
emprunte a Sima Glogoveanu 75 florins, pour racheter une terre a Văgiuleşti
<departement de Mehedinţi>.
47 1 . Le 20 novembre 1 654 (7163). Maria de Corşori donne en echange au
iuzbaşa Ion la delniţa de Chianţul a la place de la delniţa de Trestiiani
<departement de Muşcel>, car cette demiere, vendue auparavant par l ' epoux de
Maria, contre 22 ughi, n'avait pas ete libre a vendre.
472. Bucarest, le 22 novembre 1654 (71 63). Le Vo"ivode Constantin Şerban
confinne a Stroe et a Vlad, fils du pasteur Calen d'Ochiul Boului, departement de
Dâmboviţa, la terre qu'ils possedent au dit village.
473. Le 23 novembre 1 654 (7163). Douze boyards pris avec autorisations
ecrites du Prince par Barbu! et par le portier Dragomir delimitent Ies vergers du
roşu Barbu! de Poiană <departement de Ialomiţa>, usurpes par le portier Dragomir.
474. Le 24 novembre 1 654 (7163). Dame Afimia de Jăgălie, departement de
Romanaţi, confirme avoir donne a sa fille toute sa part de terre au village, ainsi que
Ies parts de Boureni et de Păpălari.
475. Le 24 novembre 1654 (7163). Le Vo"ivode Constantin Şerban exempte
le Monastere de Plumbuita sur la rive de Colentina de toutes Ies taxes et Ies imp6ts
annuels.
476. Le 26 novembre <1654 - 1 65 7>, pendant le regne du Voi"vode
Constantin Şerban. Le diacre Badea de Brezoaie <departement de Dâmboviţa>,
temoigne avoir rendu a Despina, fille de l'ecuyer Lepădat, la terre qu'il avait
achetee a Neagu! Hulubescu, en recevant l'argent paye, au montant de 5 ughi.
477. Le 27 novembre 1654 (7163). Les paysans libres de Bârca <departement
de Dolj>, vendent a Dragolea une moitie defunie de terre au village contre 1 5 ughi
argent comptant.
478. Le 2 7 novembre 1 654 (7163). Le birnic Duma et Voinea vendent au
ceauş Pârvul unefu ie de terre a Bârca <departement de Dolj>, contre 34 thalers et
n
demi, argent comptant.
CVII
479. Le 28 novembre 1 654 (7163). Le Yo"ivode Constantin Şerban confinne
a I' echanson Gavril, fils du vornic Radu de Desa, 1 5 toises de terre et un vignoble
au village de Hurezi, a la suite d'un proces au divan.
480. Bucarest, le 2 decembre 1 654 (7163). Le Yoi"vode Constantin Şerban
confirme au roşu Stan, a son frere Şărbul et a d'autres des terres a Broşteni et a
Malu, departement de Ialomiţa.
481. Le 2 decembre 1654 (7163). Le Yoi"vode Constantin Şerban confinne le
partage fait par I 'intendant Stoica et par Baia de Tigoi <ctepartement de Râmnicu
Sărat>, ainsi que par des gens portant temoignage.
482. Le 3 decembre 1 654 (7163). Stanciu de Bibeşti, Dragomir, Barbu de
Sărăcineşti et d'autres boyards sont pris temoins par le pretre Ciucur, par Vlad, par
le prev6t Coica et par des serfs de Săcel <departement de Gorj>, appartenant au
clucer Nicula Glogoveanu, afin de temoigner si ceux-ci se sont asservis de bon gre
au clucer Nicula.
483. Le 5 decembre 1654 (7163). Stanciu) Bâră confirme avoir affreri son
fils Lepădat sur un gue de moulin achete par lui.
484. Le 6 decembre 1654 (7163). Iovan et ses freres, Gherghe et Nistor de
Peştişani <departement de Gorj>, vendent au Monastere de Tismana leur part de
terre a Hobiţa.
485. Le 8 decembre 1654 (7163). Cheraco de Măcreştii de Vale <departement
de Râmnicu Sărat>, fils de Neagu) Betul, vend au petit echanson Radu unefunie de
terre a Măcreştii de Yale.
486. Le 8 decembre 1 654 (7163). Muşat et ses fils, Tatul et Marco, vendent
au petit echanson Radu une funie de terre a Măcreştii de Vale <departement de
Râmnicu Sărat>.
487. Bucarest, le 9 decembre <1654> (< 7163>). Le Yo"ivode Constantin
Şerban confirme a Drăgan et au prev6t Coman de Broşteni des terres a Malu
<departement de Ialomiţa>, a Făgăraş et a Broşteni.
488. Le 10 decembre 1 654 (7163). Mihăilă et ses freres, Istrate et Stoian de
Măgureni, departement de Prahova, vendent au porte-glaive Leca une terre a
Cătun, departement de Prahova, avec I' accord des paysans libres.
489. Le JO decembre 1 654 (7163). Stan de Cârstiianeşti <departement de
Muscel>, confirme avoir mis en gage chez le iuzbaşa Ion de Corbuşori un terrain,
Glodul, contre 80 bani.
490. Bucarest, le JO decembre 1654 (7163). Udrişte, ancien intendant des
salines, vend au logothete Neagoe de Săcuiani des vignobles et des vergers au
coteau de Bărbăteşti, departement de Dâmboviţa, et 2 delniţe au village de
Bărbăteşti, achetes par Udrişte, avec I' accord de tous Ies boyards et des paysans
libres de Bărbăteşti.
49 1 . Le 12 dece111bre 1654 (7163). Stoica et Yasilie, petits-fils de Larion,
,
confirment a Serafim, Eveque de Buzău, qu'apres la mort de l' Eveque Larion, le
Yoi"vode Radu <Mihnea> a pille l'eveche et que le Yoi"vode Constantin Şerban
juge le litige entre Ies petits-fils de Larion et l' E veque Serafim.
CVIII
492. Le 14 decembre 1654 (71 63). Soica et Vasilie, avec leurs fi l s, confi rm ent
a l'echanson Jipa 1 2 toises de la terre tenue en possession commune par eux et par
le Monastere d' Adâncata <departement de Buzău>, achetes par celui-ci aux petits
fils de Balco.
493. Le 15 decembre 1 654 (7163). Dumitru et Stan, fils d ' Albul de Băieşti,
vendent au porte-glaive Mihalache une terre a Băieşti <departement de Vlaşca>.
494. Bucarest, le 15 decembre 1 654 (7163). Le Volvode Constantin Şerban
confinne au porte-glaive Moise Mihalcea Cândescu Mihălcescu, fils du vornic
Mihalcea de Pătârlage, departement de Sac, une terre au village de Scurteşti,
departement de Buzău.
495. Bucarest, le 1 7 decembre 1654 (7163). Nan de Fiani, departement de
Dâmboviţa, et ses fils s'asservissent au grand echanson Istratie Leurdeanul, avec
leur Iopin de te1Te au village, avec l'accord des paysans Iibres.
496. Bucarest, le 18 decembre 1654 (7163). Drăguşin de Fiani, departement
de Dâmboviţa, et ses fils s'asservissent au grand echanson Istratie Leurdeanul, avec
leurs part de terre au village et avec d'autres terres achetees avec I 'accord des
autres coproprietaires et des paysans libres.
497. Bucarest, le 18 decembre 1654 (7163). Radu de Fiani, departement de
Dâmboviţa, et ses fils s'asservissent au grand echanson Istratie Leurdeanul, avec
leur terre, avec I'accord des autres coproprietaires et des paysans libres.
498. Le 18 decembre 1 654 (7163). L' ancien grand intendant des salines
Udrişte vend au grand ban Ghiorma Alexeanu le village de Pleşoiul de Sus
<departement de Dolj>, et une terre a Slatina, avec des serfs et des Tziganes.
499. Bucarest, le 18 decembre 1 654 (7163). Le Volvode Constantin Şerban
confirme au porte-glaive Moise Mihalcea Cândescu Mihălcescu, fils du vornic
Mihalcea, une terre au village de Şchiaul, departement de Râmnicu Sărat et de
Brăila, avec des serfs, ainsi que d'autres serfs et Tziganes.
500. Bucarest, le 19 decembre 1654 (71 63). Le Volvode Constantin Şerban
confirme au roşu Tudor, fils de Barbu de Giuleşti, departement de Vâlcea, des
terres a Jăgălie, a Boreani et a Păpălari, departement de Romanaţi.
50 1 . Le 20 decembre 1654 (71 63). Le Iogothete Radu, fils de I 'echanson
Constantin de Jugur, vend au logothete Radu Creţulescu ses vignobles de Ţigăneşti
<departement d ' Ilfov>.
502. Bucarest, le 20 decembre 1654 (71 63). Le Volvode Constantin Şerban
exempte le Monastere Dealu du payement de la part princiere de la taxe sur Ie vin a
Şolomon.
503. Village de Petrarul, le 22 decembre 1654 (7163). L'echanson Ionaşco, fils
de Mihai, confirme avoir rachete Ivancul, fils de Stanciu de Gemenele <departement
de Dâmboviţa>, avec la delniţa de son pere.
504. Le 23 decembre 1654 (7163). Le logothete Neagu! Chiveriţă vend a
jupan Tănasie, second portier, et a sa femme Voica sa part de terre au village de
Duşani, departement de Vlaşca, avec un vignoble, des lacs, des etangs, des gues de
moulin, avec I' accord des freres et des voisins.
CIX
505. Le 23 decembre 1 654 (7163). Dame Mara et ses fils, Tudor et
Dumitraşcu de Măineşti <departement de Romanaţi>, vendent au Monastere de
Brâncoveni <departement de Romanaţi>, une Tzigane, Stanca,
506. Bucarest, le 23 decembre 1654 (7163), residence du logothete Vlădilă.
Dragomir Rociotă et sa Dame Voica vendent au vornic Detco un verger a Poieniţa
<Cârstieneşti, departement d' Argeş>, contre 400 ughi.
507. Le 23 decembre 1654 (7163). Stan, fils de Dragomir de Băieşti <departement
de Vlaşca>, vend au porte-glaive Mihalache une terre a Băieşti, contre 1 0 ughi.
508. Bucarest, le 24 decembre 1654 (7163). Le Voi'vode Constantin Şerban
confirme a Necula, second clucer de Glogova, et a ses fils, le Iogothete Semen et
I'echanson Ivan, Ie droit de possession sur Ie village de Corcova, departement de
Mehedinţi.
509. Bucarest, le 26 decembre 1654 (7163). Le Voi'vode Constantin Şerban
confirme a I' E veche de Buzău le droit de possession sur Ie village de Vemeşti,
departement de Buzău, la part de terre et Ies vignobles herites par le moine Elarion.
5 1 0. Bucarest, le 29 decembre 1654 (7163). Le Voi'vode Constantin Şerban
confirme au porte-glaive Moise Mihalcea Cândescu M ihălcescu et a ses fils une
terre au village d'Odobeani, departement de Buzău, achetee a Lefter, avec des
ecrits et des aldămăşari, devant Serafim, E veque de Buzău.
5 1 1 . Bucarest, le 29 decembre 1654 (7163). Le Voi'vode Constantin Şerban
confirme au porte-glaive Moise Mihalcea Cândescu Mihălcescu une terre au
village de Scurteşti, departement de Buzău, achetee par celui-ci a Stoiana, au temps
du Voi'vode Matei Basarab et juge le litige entre Moise et Drima, ce demier ayant
perdu le proces.
ex
DOCUMENTE
1 <circa 1654>
t Adecă eu, Preda, nepotul Stanciului logofăt ot Cârsteieneşti 1 , scris-am zapisul

meu la Stoică Băilescul ot Boişoară şi frate-său, lu Ion, ca să fie de mare credinţă la
mâna cum să să ştie că le-am vândut dealniţa Stoi lu Scundilă ot Bumbuieşti2 şi a
lu Lancie ot Bumbuieşti3 , dealniţele din sat şi din câmpu şi de peste tot hotarul şi în
munte şi din câmp şi di<n> pădure, di<n> hotar până-n hotar, de peste tot hotarul,
câtă să va afla partea acelor 2 dealniţe. Să le fie lor moşie, lor şi4 feciorilor lor.
Ne-am tocmit de-a noastră bunăvoie, fără nici 5 o silă, direptu bani gata ughi
1 6 i pol.
Şi am vândut aceste dealniţe pentru birul unchiu-meu Stanciului în vremea
hă<r>aciului.
Şi cându am vândut aceste moşii, fost-au şi mărturii Martin ot Titeşti 6 .
DANlC, Ep. Argeş, Vlll/6.
Orig. rom„ hârtie (30 x 2 1 ,5), sigiliu inelar în tuş. Datat după alte cumpărături ale lui Stoica
Băilescu din Bumbuieşti, DJAN Argeş, Col. Documente Xlll/58 a, f. 2.
I GKfl'bCTEEHElpH.
2 liOMGOElpH.
3 E8MG8eip0IH .
4 Ad iterlinear.
5 AH'IH.
6 THTEtpE.
2 1654 (71 62) ianuarie
ţ Noi, ceşti 6 boiari carii am fost luaţi pre răvaşele domnu nostru, Io Mateiu
Basarab voievod, den divan de Darie al lu Neguţu ot Suslăneşti şi de Oprea,
feciorul Oprei vatah ot [„„„„] ' anume: Tudoran postelnic Lerescul i ot Câmpulung,
Voin ea i Mareş logofăt, ot Dăneşti, star Yoicilă, ot Jugur [„„„„„.] 1 ăneşti, Badea
Toacă, ca să căutăm şi să adevărăm pentru nişte ocină ot Suslăneşti şi pentru
[ . . . ..... N] 1 ămăieşti şi care den ce moşi se trage şi să le citim cărţile.
Deci când au fost la zi şi [la soroc... ] 1 prânsu toţi împreună şi ispravnic au
fost între noi, boiarenul domnu no<s>tru Dragomir vtori postelnic de [ .......... ] 1 pre
dereptate şi pre amăruntul şi le-am citit toate cărţile de moşie şi de cumpărătoare
[ ••••••••••] 1 am aflat cum Oprea easte adevărat fecior Oprii vătah.
Şi am dat cu<m> să aibă a ţinea Oprea şi [de acum înain] 1 te moşiili Oprii
vătah şi rumâni den Nămăieşti. Iar den Suslăneşti, câtă moşie [... de
cumpără] 1 toare a Oprei vătah să aibă a o ţinea Darie, feciorul lui Neguţ cu fraţii lui,
pentru căci o am [ ... . . . .... ] 1 nepotul Oprii. <Ia>r alaltă moşie cât<ă ar> fi avut Oprea
vătah de moşie să aibă [ . . . . . ..... ] 1 al Oprei cu feciorii lui jumătate să [ .......... ] 1 Darie
cu fraţii lui jumătate [ ........... ] 1 de la Micul i [ ... ] 1 Oprii vătah, iar Oprii i-am dat
dentr-această parte, pentru [ ............. ] 1 căci l-am aflat adevărat şi mai apropiat. Şi iar
am mai dat Oprii, feciorul [Oprii vătah] 1 un loc de casă la Suslăneşti care l-au fost
cumpărat Teica, fratele Oprii vătah de la nepotu-său Mi[ ........ ] 1 ul [cu cart] 1 ea
Mihnei voievod, leat 709 1 , care se-au aflat la mâna lui Darie, feciorul lui Neguţ.
Şi iar am mai aflat scris într-ace[ste cărţi] 1 cu[m au] fost cumpărat Darie, moşul
lu Darie, împreună cu Teica, fratele Oprii vătah, de la Dobra şi de la Neaga, ocină
[ .. f Ce am dat să aibă a împărţi iar în doao, Darie şi cu Orea al Oprii vătah. Şi
să aibă a-ş face cărţi [ .......... ] 1 pre această tocmeală ce scrie mai sus. Şi să aibă pace
nii de cătră alţii, pentru că [aşa am af] 1 lat şi am adevărat cu ale noastre suflete.
Şi pentru credenţa, pusu-ne-am peceţile [şi iscă!] 1 iturile noastre să să crează.
Pis az Mareş logofăt, measeţa genarie [ ... ] 1 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
Badea Pelerescul
Eu Voi[n]ea
Mareş logofăt
Eu Voicelă
Eu Badea2 .
DANIC, Doc. ist., CCCVII/92.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 27,5), rupt la îndoituri şi pe margini, pătat, lipsă po rţiuni mari,
5 peceţi inelare în tuş.
1 Loc rupt, pătat.

2 Semnături autografe.
3 1654 (71 62) ianuarie 1
. t Cartea părintelui mitropolitului Ignatie, făcută călugărilor de la

mănăstirea
M �sl ea, �entru ca să n-aibă supărări la sfănta mănăstire de protopopi şi de oameni
_
vlad1ceşt1.
2
HrH•\T0l€, Eoa(iio Mlll\OCT"i°€ IO "PX0iEnHCKOn B'hCEA\ 3EMbl\€ oyrrpoBl\AXllCK0€ 1 .
Cartea noastră egumenului sfintei mănăstiri ot M islea, popa chir Evghenie,
împreună cu tot soborul şi călugăraşii sfintei mănăstiri, ca să fie în pace şi fără
bântuială dă către toate slugile noastre, pentru că au jăluit înaintea noastră cum are
bântuială de bogaţi oameni răi şi marghioli şi nu-i lasă în pace, prindu prihăni şi
ocări unile şi altora. De care lucru şi noi poruncim tuturor feciorilor noştri care ori
de ce slujbă veţ umbla, aşijderea şi voao, protopopilor, dacă veţ vedea porunca şi
cartea noastră, iar voi să vă feriţi de sfănta mănăstire şi de toţi călugăraşii şi
oamenii !
Iar de voi înţelege că-i mai învăluiţi cineva, oricine va fi, bine să ştie că mare
caznă va petrece, întâi de Domnul nostru şi de noi.
Aceasta scriem. Î ntr-alt chip să nu fie. Ghenarie 1 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Ms. 465, f. 74v.
Copie rom.
EDIŢII: Text, Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 47.
1 „lgnatie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al întregii Ţări a Ungrovlahiei".
4 1654 (71 62) ianuarie 1
ţ Adecă eu, Radu) snă Colţii din Schiiai, scris-am acesta al mieu zapis, ca să
fie de mare credinţă la mâna Colţii vomicul, cum să să ştie că i-am vândut
dumnealui moşiia de la Costeni câtă easte partea mea, stânjini treizeci şi cinci şi cu
un rumân, anume Voico, cu câţi feciori va avea, însă derept bani gata, ughi 30, ca
să-i fie lui moşie şi coconilor. Şi o am vândut de a mea bunăvoie, rară de nicio silă.
Şi mărturie au fost la acestă tocmelă a noastră: Lupul den Vemeşti şi Oancea
logofăt ot Bălţaţi, Muşat ot Nănăşori şi Oprea curteanul, feciorul lu Vlădat din
Bora şi alţii care-ş vor pune mai jos peceţi li şi iscăliturile.
Şi am scris eu, Preda logofăt.
Pis measeţa ghenarie 1 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Radu) snă Colţe
t Ion logofăt mărturie
t Eu Lupul
t Preda slujer Reduliscul
t Oancea logofăt
t Stan logofăt ot Pupezeni
t Eu Muşae.
DANIC, Doc. ist., CCXLIV/ 1 0.
Orig. rom., hârtie (29,5 x 21 ), rupt la îndoituri, un sigiliu inelar în tuş.
5 1654 (71 62) ianuarie 2, Târgovişte
t Adecă eu, Preda slugear, scris-am acesta al mie zapis, ca să fie de mare
credinţă la mâna dumnealui, jupan Radu! vei comis, cum să se ştie că am făcut cu
dumnealui frăţie, de i-am dăruit dumniilui, partea mea de ocină den sat, den
Măteşti, însă stânjăni 1 50, care ocină o au fostu cumpărat răposatu părin<tele>
nostru, Buzinca slugear, de la moşnenii locului, cu bani gata, însă den parte
pilească 1 şi din parte bălească2 i şărbească3 . Iar dumniia lui pentru frăţiie, încă m-au
dăruit şi pre mine4 cu ughi I 00, şi să se ştie: den matca Buz<ă>ului cea bătrână den
bahnă, până-n căpătâiul moşiilor. Şi, pentru că noao, fiindu-ne aceast<ă> moşie
departe şi presti mână, şi durnni ilui lângă casă, am făcut tocmeală5 şi frăţie de
bunăvoie a noastră, ca să-i fie dumniilui moşie stătătoare în veci.
Şi la tocmeală nostră, fost-au boiari mărturie: Udrea vei slujer Doicescul i
Colţea vomicul i Balea logofăt. Aceasta am scris, ca să se ştie şi să se crează6 .
Şi pentru mai adivirită credinţă, am pus pecetea şi iscăletura.
HcnHC<IX <13, GT<IH l\Oro<f>ET 8 Tp'brNrntpE, Mi>CE1ţ<1 rEHAp0IE 8 AbHH, l\tT r3� B
<1 654>.
t Preda sulger
Bunea vei vistiar
Colţea vomicul Doicescul
Hrize pehamic
Krocr-ca vn VOU �EA 7tOO"'tEA Vl KOU 7
Pană8 vei stolnic ot Filipeşti
t Eu Balea logofăt ot Chiojd9 .
DANlC, Doc. ist.. CL Vlll/25.

Orig. rom., hârtie (30 x 21 ), un sigiliu inelar în tuş.
Reg. , Minea, Boga, Cum se moşteneau moşiile, p. 1 02-1 03 .
I l l lti\tdCK"h.
� G'hi\tdCK'h.
J lll'hpGtdCK'h.
4
MEHE.
5 TOKMtMn.
4
6 Kpi>a3'b.
7 „Costantin vei postelnic".
S naaH'b.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara

Rumânească, dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei şi
dumnăzăieştii mănăstiri care să numeşte Gura Motrului, unde easte hramul Sfintei
şi prea cuvioasei maicii noastre Paraschevii şi părintelui egumenul Efrem şi cu toţi
călugării câţi vor fi lăcuitori întru această sfântă mănăstire, ca să fie sfintei
mănăstiri nişte rumâni, anume: Andrei cu frate-său, Pătrul, feciorii Vladului
Măndrău din sat, din Uricheşti din judeţul Jâiului de Sus şi cu feciorii lor, anume:
Iane i Manea i Udrea şi cu toate părţile lor de moşie din Uricheşti, oricât să vor
alege părţile lor din câmp, din pădure, din apă şi du preste tot hotarul, din hotar
până-n hotar. Pentru că aceşti mai sus-numiţi oameni ei au fost tot oameni slobozi
dimpreună cu moşiile lor încă mai denainte vreme.
Iar după aceea, cându au fost acum în zilele dornni i mele, iară ei s-au vândut
rumâni sfintei mănăstiri cu feciorii lor şi cu părţile lor de moşie, ei de a lor bunăvoie,
fără nicio silă şi cu ştirea tuturor megeiaşilor din sus şi din jos şi du primprejurul
locului şi cu zapis de vânzare de Ia mâinile lor leat 7160 şi cu mulţi boieri mărturii
scrişi în zapis, anume: din Hărgetoia, Mihai clucer şi din Floreşti, Mihai comisul şi din
Tatomireşti, Preda postelnic şi din Străhaia, Nicolae egumen şi din Ţânţăreni, Iosaf şi
din !oneşti, Mareş pârcălab şi din Străhaia, Gherghe pârcălabul.
Şi să să ştie cine câte câţi bani au luat pre capetile lor şi pre feciorii lor şi pre
părţile lor de moşii: au luat Pătrul cu feciorii lui, Manea Udrea, ughi 1 6 aspri
gata şi frate-său, Andrei cu feciorul 1 lui, Iane au luat ughi 1 1 aspri gata.
Şi s-au vândut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă precum însum am văzut şi
am citit domniia mea în divan şi zapisăle lor de vânzare Ia mâna părintelui egumen
Efrem .
Pentru aceasta, am dat însum domniia mea sfintei şi dumnezăieştii mănăstiri
care să numeşte Gura Motrului şi părintelui egumenului Efrem, ca să fie aceşti mai
sus-zişi rumâni întru moştenire de baştină şi ohabnică în veci. Şi de niminea să nu
să clătească, după porunca domni<e>i mele.
Î ncă şi mărturie am pus domnia mea: jupan Spahiul marele ban al Craiovei i
jupan Preda vei dvomic i jupan Radu! vei logofăt i jupan Bunea vei vistier i jupan
Diicul vei spătar i jupan Ghiorma vei clucer i jupan Pană2 vei stolnic i jupan Radu!
vei comis i jupan Radu! vei paharnic i jupan Costandin vei postelnic.
Şi ispravnic, jupan Radu! marele logofăt.
5
Şi am scris eu, jupan Dima logofăt în scaunul cetăţii Târgoviş tii, luna lui
ghenari 2, de la Adam până acum curgerea anilor let 7 1 62 < 1 654>.
Io Matei voievod.
Sufleteşte şi în frica marelui şi prea puternicului Dumnezeu mărturisesc că,
tălmăcind acest hrisov dupre sârbie pre limba rumanescâ, nici am adaos un cuvânt,
iar mai cu temei încă nici am lăsat cu săritura, ci precum au fost, aşa l-am închipuit
eu smeritul spărgătoriul de rasă cel numit întru iennonaşi Ştefan igumen Motrului,
în anii 7249 iulie 7. Aseminea şi eu am utmat, Dimitrie dascălu.
DANIC, Ms. 252, f. 1 72.

Copie rom. Alte copii: ibidem, 253 f. 1 02v- 1 03 ; 7 1 6 f. 1 1 54- 1 1 55 ; f. 1 1 54-1 1 55 ; Doc. ist.,
CMLXVII/ 1 30, f. 140- 1 05; DJAN, Mehedinţi, Col. manuscrise, nr. 3, f. 1 32- 1 3 3 ; DJAN, Dolj, Col.
manuscrise, nr. 6, f. 1 45-145v.
Rez., Aricescu, Indice, I, p. 36.
I .j>E40pHH.
- 11aHra .
'
'
t i\l\HMC'r°1€io EolK0l€io, iw MAT€H EAcApAEA RO€Ro,\I " rocnoAHH'h R'hCOH 3€Ml\H
8rrppoRl\Ax'l11cK0€. ĂARAT rocnOACTRO MH ''" nOR€1\irn'IH rocnOACTRA MH cl\8r8
'
rocnOACTRA MII, iwH RATA<f> WT Kopwop11, WT c8ACTRO M8 m'l€1\ " IlAA8p€tţ, li C'hC
ChlHORll CH, €1\lltţlllK€ Eor'h AApoRAX, li\KOlK€ AA €CT €M8 W'IHHtl'\ 8 KopwopH, WEA'1€ A
M€CTOR€, HA HM€: HA Kp8 m EAp3oR, 8 M€CTOR€, €AllH M€CTO ĂAH€R, no KOA n'hp'h8,
KOAl\ t C'hC M€CTO ll1€<f>AHOR " EAltH M€CTO 8 IlHcK81\ Ilp€A€R " Ap8r M€CTO KOAl\t C'bC
ĂOl\EHA Ilp€A€R, 3AH€lK€ €CT noK8nHI\ 'iwH RATA<f> WT HA EOHKO WT KopwopH, 3A fi\
'
ACnp11 roTORH, C'bC 3AnHC WT npOAAH0I€. H nAK noK8nHl\ll €CT iwH RATA<f> WT HA ll1€<f>AH
WT Kop1uopu A M€CTO 8 rp8iol\ Ilp€A€R, 'IACT €ro, 3A ii AcnpH roTORH . H nAK WT HA
ll1€<f>AH r M€CTOR€, 3A T ACnpH roTORH, HA HM€: 8 TpornH€, €AHH M€CTO, Ap8r M€CTO
HA X8M'h KOA EOll'llll\'h, A Ap8r M€CTO 8 rp810I\ GT'blKAplOMR WT HA P'hnAHAA . H nAK
WT HA l.llE<j>AH, A M€CTOR€ 8 M8 m'IEI\, 3A i(K AcnpH roTORH, WEA'I€ €AHH M€CTO HA
XOTAp, Ap8r M€CTO no KOA KOMAH, A Ap8r MECTO no KOA ĂAHA, <€A>HH M€CTO no KOA
PAEA li WT HA KOMAtl EAltH M€CTO 8 M8 w'l€1\, no KOA ll1€<f>AH, 3A ii AcnpH roTORll .
H wT HA PAAI(" PAEA wT Hp'hcT0IH€4JH €AHH M€CTo, 8 M8m'l€1\, wT C€1\0, no
KOA l.llE<f>AH, 3A ii Acnpu roTORll . H nAK WT HA GTAH PAEA WT Kp'hcT°IHH€4Jll, i
M€CTO WT HA H8K 3A .'.i'Acnpu roTORH .
6
H n<\K WT N<\ CJnpt li E'hc'lio WT Hp'hCT0l1me4111, a M€CTO 8 g,·11 1!1 0<\P"· KOA
P"s" 3" p "cnp11 r0Tos11, c'hc 3<\n11c WT npoA"N'le wT p8K" 11x .
H n<\K W'IHN'h 8 Hop1u op11, R M€CTOR€, N<\ llME : €AHN M€CTO 8 rp8iol\
GTE:K<\PIMOR 11 Ap8r MECTO N<\ Tonl\ltU,'h, 11 n8T Bel\ l\<\K, WT N<\ !Or<\, 3<\ î( "cnp11
r0Tos11 . H n<\K WT N<\ !Or" .0:" M€CTOR€ 8 nol\io Hopw op11Mp, N<\ 11Me: 8 l\8NK'h EAllN
M€CTO, 8 EMt Cll p'h'l'lll li Ap8r M€CTO 8 l\llU,<\ np11nop8MR, Ap8r no R ll lU€
np1mop8MR, no KOA ff1KWR, Ap8r M€CTO N<\ n8NT€'1'lil\€ li AR€ M€CTOR€ N<\ �'hROp,
EAllN no KOA HoM<\N, " Ap8r ecT l\<\K81\, 8 cpeA, 11 Ap8r M€CTO N<\ Eel\ l\<\K 8 l\HU.'h 11
no n8T, Ap8r N<\ P81,J1tH'h N<\ n'l€1\<\PCTR'h lt AP8r "" mnpo 1u 1t1ţ'h, WT 113 AM,
KOAl\i> C'hC El\'hA8 W li WT rop '1€p€m 81\0R TOrO WT U,<\p11H'h, 3<\ ra <\cnp11 rOTORlf, C'hC
3<\nlfC WT npOA<\H0I€ .
H WT N<\ Il'hTp8 C'hC 6p<\T ero, Ntroe, lt WT "" :K'hH<\ HOM<\NWR, a M€CTO 8
Kopu1op11 , KO€ 8 A"pteT C'hC rl\<\R "" l\<\K Morowos 11 R'h Al\'hr AO 113 AM wT n8T
Eel\ l\<\K 11 wT MECTo Hp'hcTeR AOPH 8 Il11CK81\ npeAER, KOA ijle<f>""· 3" � "cnp11
roTORH, C'hC 3<\nHC .
H n<\K noK8nHl\H ecT 'iwN R<\T<\<f> WT "" HoM<\H 11 WT "" :K'hN<\ ero, i\\Mt, WT
Kopwop11, EAHH MECTO N<\ CJ6pt:Ke, 8 M€;KAO M€CTO IOr'hR 11 Kp'hCT€R, 3<\ � "cnp11
rOTORH, C'hC 3<\nltc .
H n<\K WT N<\ Eo11Ko WT Hopw op11, if M€CTose: EAHN MECTO "" X8M'h, WT
EMt IlpEAER AOPH 8 M€CTO Eep1111Atios 11 Ap8r M€CTO "" R'hpTorp"A" Ă<\NER, 113 AM
WT EOH'IHl\'h, 3<\ i{M <\cnp11 .
H n<\K WT "" ij.Ie<f>"" WT Hopw op11 if M€CTOR€ : EAHH MECTO C'hC TpecT'1'e 8
Ep'hHA8w, " Ap8r M€CTO 8 P8t,J'IH'h WT EMt MM8MR, KOA !Or<\, AOp11 8 HopN81\
H<\M€H€R WT AOI\ 11 no RHill € AOPH 8 Ai>" 11 no M8Ke AO 8 601\0R<\H, 3<\ � <\cnp11 roTORH.
H wT "" EoitKo wT Hopw op11 3 MecToRe, 3" \jfn "cnp11, W6<\'1€ MecToRe N"
llME : WT nOA np1mop, lt M€:KAO !Or<\ lt 8 M€:KAO Eo1t'lltl\'h 8 M8w 'l€1\, li 8 M€:KAO
Il<\Mll81\ lt 8 M€;KAO !Or<\ "" rp81M CT€:K<\PIOl\WR, " €AltH M€CTO nOA KO<\CT'h AO 8
non" P"A'f"· Ap8r MECTO "" T8.ţ>e, no KOA HoM<\ H ; Ap8r MECTO N<\ EMt npeAER;
Ap8r M€CTO n<\K 8 M 8 w 'IEI\, no KOA ij.Ie<f>""· 'ITO ecT 6111\ Ă<\HER ; Ap8r MECTO WT
""A Il0€H'hp€11, no n8T' "" '1€p€L1 1 , C'hC 3<\nllC WT npOA<\H0I€ .
H n<\K EAHH MEcTo 8 CEAM1tipe ceMR KOAl\t c'hc A tl\HHU." E'hH<\KER 11 wT Ap8M
AOp11 8 Eel\ PtKo, 3Ml€;K€ ecT noK8111tl\1t 'iw11 R<\T<\<f> WT N<\ EoilKo WT Hop111 op11, 3<\
T <\Cnp11 roTORlt .
M n<\K WT li<\ !Or" WT Hop111 op11 EAHH MECTO 8 Clll\llLI-'€ cel\WR, WT REI\ APg,..,
Aop11 8 pi>Ko, 3<\ \ii <\Cnp11 roTORH.
H ll<\K noK8n1tl\1t ecT 'iwN R<\T<\<f> WT N<\ Hl\1tH<\, A'h4JHP" NiiroeR WT Hop11 1 op11,
€AHH nl\<\H€H, €)!(€ ce 30R€T IlMH€H Wec WT lt3Rop81\ C'hC p'hn<\ li WT l\<\K81\ C'hC
Poro381\ AA;KE AO 8 RP'hX nl\L\NEN li no n8T AOPll 8 K8pM'bT8p'h, 8 np11cTM li AO 8
EpAT0l01il 31\ rîi ACllPll roTORlt, C'bC 31\llltC WT npOAAN°IE .
H llL\K Ad ECT "iwNOR RL\TA<f> W411N8 8 00EN'hp€11 EAHNL\ R'bpTorpAAI( WSL\4€
R'bpTorpAAI( TA WT 113 AM C'bC CEAM114J€ K8K€R li EANL\ K'b11Nltnll4JE li Rp'bTOrpAAA
wT Ap8M, Aop11 8 RME, 3ANE;KE w ECT noK8n111\11 wT NA MApnm 11 wT NA GTAN 11
NtroE, 3A rA Acnp11 roTORll .
H nAK 1.11 4 1111'b 8 noEN'hp€11, 4ACT H11cTopwR WT H8KmoAp'h RC"X· <1.11 T > nol\io,
m8"'8, ROAA 11 WT CEAM114JE CEl\WR 11 WT no R'hC XOTApwM, 3ANE;KE 1.11 ECT noK8mM11
"iw N RL\TA<f> 3A rAC ACllpll roTORll.
H nAK noK8llltl\ll ECT "iwN RL\TA<f> W411N'b 8 noEN'bp€11 l.l!T NA C'blNORll �npER
l\Oro<f>ET wT P'hTllROELJlll, B'hc"lio, G11t.\0l0W N, B'hl\K81\, !"ll\ s81\ AOro<f>ET, 4ACT llM RCAX
l.l!T nol\IO, 1,1,IŢ m8t.\8, l.l!T ROAA li WT CEAM114JE CEl\OR C'bC WR04J°llO li l.l!T no R'bC
xoTApoM, 3A <f" Acnp11 roTORll, C'hC 3An11c 3A npoAAN°I€ .
H nAK W411N'h 8 noEN'hpE11, RCAX 4ACT "ip11M"l11 c'bc spAT0l11 HO <1.11 T > nMio,
1118M8, ROAA, C'hC wR04.1"1io 11 WT CEAM114JE CEl\WR 11 WT no R'hC XOTAPWM, 3A r"'f
ACllpll roTORll, C'bC 31\llllC.
< H > 111\Kll WT NA MApTlltl WT noENApll A MECTORE WT AiA0l0NL\ 00€NAPlll\WM,
WGA4E MECTORE, NA 11Me: 8 Ifi"npow mţA, EAllN MECTO 11 Ap8r MECTO no KOA AMllNA
nAOnMoR 11 8 rop nM Ap8r MECTo 11 NA U11NK8 m Ap8r MECTO 11 8 GK8pTEI\ nMORllN,
3.i � .icnp11 roTOR ll .
H nAK A MECTO N A 00€N'bpE11, 8 rop n M , 8 lll'bC, NA rl\ARE MECTORE W T '-18ne,
WT NA M8Tlll\'b li WT NA ;K'bNA ErO, BOllKL\, 31\ ll Acnp11 .
H llAK EAHN MECTO 8 noeN'bpEll, no KOA li\381\ EAAER, KOA T AT81\ li R'b Al\'br
I �
p i1>KOR wT NA PAA\'" wT noENAp11, 3A p Acnp11 .
H l.l!T Iii\ B'hc°llO WT noEN'bpEll EAllN MECTO 8 P81,111, 3A M ACllpll, C'bC 31\nllC WT
p8KA ero .
H l.l!T NA rop8N WT lfop111op11 B MECTORE NA noEN'hpEll, 31\ CK Acnp11 4TO ECT
Sili\ noK8llltl\11 WT NA nACK81\ .
H naK WT N A PAA'f" wT noe11'bpE11 A MECTO, 3 A PI Acnp11 N A g111 m oApA .
H nAK WT NA B'hC0l0IO WT noEN'bpEH EAllN MECTO 8 rop nM, no KOA MECTOM
nonER T8AwpwR, <3A> iî€ Acnp11 roTOR H .
H llL\K Ad ECT Cl\8r8 rOCllOACTRO MII, "iwN l\Wrw<f>eT2 W T Hop111 op11 , W411N'b 8
Hp'hcT·1·11Ne4.11t, A MECTORE : WliA4E EAHN MECTO NA Ep8cT8p11, no KOA MECTO
BOll4Hl\OL\ER, Ap8r MECTO HA M8 1u 4€1\, NA lilM'b, Ap8r MECTO NA l\8NK'b, " Ap8r
MECTO 113 AOI\ WT llAK81\ Eowp, 3ANE;K€ ECT noK8mtl\ll WT NA EAps81\ WT
Hp'hcT"l1tNE4Jll 11 WT NA C'hlll'h Ho, Ntroe, 3A î( Acnpu roToR11 .
H nAK 8 Hp'bcT·1·11N€4J11 WT NA EAA t îl MECTORE, 3A C'î Acnp11 roTORH, wBA4E
EAllN MECTO NA llAK Eo8p, Ap8r MECTO 8 rl\OA, WT MECTO CTAP EAps81\0R AOPll 8
MECT O GopEB . H nAK WT HA EAA-k lt WT HA liPATOM Cil, El\AAl(I\, EAllH MECTO no KOA
xoTAP "8 EpAHOBHM, HA BOAEHlltţ'h, 3A o Acnpu roTOB H .
H W T HA c.'.Jnpt 1t EAps8" W T Kp'hcT·1·1mE4111 T p 1t MECTOBE, 3A f Acnp11 roTOBll,
EAllH MECTO HA 00EH'hpE11 HA <l>'hHT'hHiil\E, Ap8r MECTO HA BOAEtllllţ'h, A Ap8r HA

fl\OA C'hC 3AnltC WT npOAAH0IE.
H nAK WT HA AospA c'hc cbm8 Cil, lflHio, CblH'h 0AMn81\\l•B, BCAK 4ACT III\\ 3A
MECTO WT fp810I\ CTpEAEB, BApE El\llKA 1131iEpET CE, noK8ll1tl\ll ECT IWH KATA<f>, 3A ll
Acnp11 roTOBlt . TAKO;f;AE 11 WT HA UIE<f>AH, CblH'h nonA U1t11TEB, EAllH l\\ECTO KOAl\-k
C'hC EM-k 81\EB, AOp11 8 IOrA, WSA4E 113 rop WT spoA AOl\EHEB A 113 A°" AOp11 8
B'hpli'h, 3A Îl Acnpll rOTOBll .
H nAK W T H A EAps8" 11 W T Cb1t18 c11 , HiiroE 11 c.'.Jnpii 11 E'hc·1·io WT
Kp'hCT0l1tHE4JH, EAHH MECTO HA rn381\ E8AEB, WT MECTOM 1\AApT1tHWB Aop11 8 p'hKO, 8
lil3, A 113 AM, AOp11 8 MECTOM 10r"bB, 3A p Acnp11 roTOBlt .
H WT HA Tol\\A WT noEH'hpEH BCAX 4ACT Ero 3A W4lltl'h WT TpECT0l01ilHll 3A
noK8nEH0IE, WT no R'hC XOTApoM, 3A T Acnp11 roTOBll .
H nAK noK8n1tl\ll ECT "iwH BATA<f> WT HA c.'.Jnpt lt EAps81\ WT l{p'hCT0l0llHE4Jll EAllH
MECTO 8 P'hnAwc E;f;E ECT no KOA Aol\EHA P81,i1°1\0 M, 4TO ECT lilll\ AP'h;f;M PAliA, 3A îi
Acnp11 roTOBll .
.
H WT HA EApli81\ 11 cb1H8 c11, HiiroE, c.'.Jnpt, Cbltlll f0r"b11 11 c'hc 1>pAT l11 Ero,
.
'-IEpHAT 11 E'hc"lio WT Kp'hCT0l1tHE4Jll, A l\llBE311 3A CEHA 8 TpEcT 111, HA P'hrnn11411, EAHA
l\llBAAE Ap8rA ;f;E HA l\AK81\ Eowp, 4ACT HM BCAX, 3A f Acnp11 roTOB ll .
H nAK WT HA EApli81\ li WT HA CblHOBll ErO, WT Kp'hCT0l0llHE4Jll, EAllH MECTO 8
l\8HK'h, 113 AM, 8 ME;f\AO WEps8 li 8 ME;f;AO POMAH, 3A o [Acnp11]3 roTOBll .
H nAK noK8n1tl\ll ECT "iwH BATA<f> EAHA BllHOrpAAI( 8 fOl\Elpll, WT HA CTETpEMMl,
,..._
3A rB'I' Acnp1t rOTOBH .

H nAK WT HA MAp1111 WT fOl\ElpH li WT HA Cb1H8 Cit, GTAH, EAHA BllHOrpAA llM
BCAX, 8 c.'.JcTpHKA, 3A rAP ·
3
••
H nAK EAHA BlltlOrpAAI( 8 fME4JH, 3AHE)f{E w ECT [noK8] 11111\H lwH BATA<f> WT
HA GTAH4IOI\ WT E'hpCE4Jll, K81mo C'hC CblHOBll Ero, PAAI(". 3A rB Acnp11 roTOKll, C'hC
3AnHC.
H nAK AA ECT °iwH BATA<f> EAllH BE4HH'h, HA llME illEpli8, C'hC CblHOBll ErO,
3AHE)f{E noK8111tl\H ECT WT HA liPATOM Cit, 0'hTp8, li WT HA CblHOBH ErO, T8AOPAH
<11> 0p[EAA]3, 4ACT HM nol\OBHH, 3A r RY ACllpH, liE3 AiiA"luo, AA rA W pii3Aiil\lll\ HA
ABOAW .
H nAK WT HA GTAH4IOI\ EAllH MOMK8 3A BE4HH'h, HA 111\\E GTOllKA, 3A r"I( ACllpll
rOTOBlt C'hC 3AllllC .

H nAK noK8lllll\ll ECT "iwH BATA<f> WT HA PAAl(I\, CblH'h EAAEB np'hK'hl\Ali WT
f'1prE111 , EAHH MOMK8 3A BE411H'h, HA 111\\E GTAH4IOI\, 3A rAW ACllpH roTOKlt . H WT IM
GTAH41M C'hC 6pA1' ErO, roc1"k, CblHOllll PAAl(l\Wll nOC1'€1\HHK W1' W8H4H, €AHH
MM\K8 3A 11€411H'h, no HM€ Kp'hC1'0l0fi\ H, ChlH'h CJnp€11 W1' <PEA€1\€ l!I Oll, 3A rAlf AcnpH.
[H]3 npOAAAOX WHll llCllX HHXH€ W4HH€ " M€C1'011€ 11 llHHorpAAI( 11 11€411HH W'r
A06p0110l\ii JIM, 6€3 Hll €AHA CHl\WC1' " C'bC 83HAH°IA 11diM MErlA IJ I OM H A 6Mi>pwM
W1' rop, 113 AWI\ li W1' w[Kp'hC1' M€CTo]3 li W1' np€A rocnOACTllA MII, KAKO llllAi>XWl\I
rocnOACTllO Mit lt 3AnHC€ W1' p8KAl\\ll "X 3A npOAAH"I€ HA p8KA "iwHWll llATA.j> W'r
Kwpmop11, C'hC MHOSll 601\i>pu li M€rl0A llllt Cll€A°l1'€1\0l0ll 8 3ArlltC€, K01'op"11t €C1' 6Hl\ll HA
.
8cTp0€H IA 11x.
GEro pAA"I, AAAOX C'hM 11 rocnOACTllO MH cl\8r rocnOACTllA MH, 'iwH llATA.j>,
mKoa;E AA ECT EM8 3A Ai>A.IHHO 11 ll'h WXA6, ChlHOllOM 11 11H8KwM 11 npi>BH84€1'WM B
11i>K8 11 HE WT KOrO;KAO H€nOKOl\i>611M, nop113MO rocnOACTllA MII.
GE;K€ 860 11 CllEAETEI\€ nocTA1111xoM rocnOACTllO MII llCHX npA111tT€1\"l11
rocnoACTBA M1t: 11cnp'b110 ;K8nAH GnAx"i81'1 llEl\11K"l11 6AH KpMEllCKArw 1t ;K8nAH npEAA
.
Ep'hHKoBi>H81\ 11€1\llK.111 AllWPH IK 11 ;K8nAH PAAI(" 11El\11K"l11 l\Wrw.j>ET H :K8nAH E8wk
G'bl\K81\ ll€1\1tK"1"11 BllCT"lmp li ;f(8nAH A"l11K81\ 11€1\HK"lll cnATAP� li :K8nAH nAHHO
<P1tl\ltnECK81\ 11€1\1tK·1·11 CTOl\H1tK8 1t :K8nAH PAA I(" M11XM4A 11€1\HK"IH KWMHC 1t ;K8nAH
PAAl(I\ GTAltKO W1' non€4rn 11€1\llK"IH n€XAPHHK8 H :K8nAH KoCTAHAltH KA1'AK0311HO
11€1\llK"lll nocTEl\HllK. H 11cnpA11H11K, ;K8nAH PAAI(" 11€1\llK"lll l\Wrw.j>ET .
H HAnllCAX A3, A8M1tTp8 EWl'IA°l4� l\Wrw.j>ET, ll'h HACTWl\HH rpAAI( Tp'hro111t1p€,
M-fiC€1ţA r€HAp°I€ r AhHlt li W1' f'IAAMA AA:K€ AW AhHll HA llC-fiKW n llCAH°I€, 1'€4€H°IE
1'1-fiTWM, ll'h 1'1-fiT ,-3�11 .
ţ "iw MATEIO llWEBWAA, Mlll\OCT"I� Eo:K·,·� rocnOAHH'h .
"iw MAT€� llOllllOA'h <m.p.>
t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei
mele, Ion vătaf din Corşori, din judeţul Muşcel şi Pădureţ şi cu fiii săi, câţi i-a
dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Corşori, însă 4 locuri, anume: Ia Părul lui
Barză, 2 locuri, un loc al lui Dan, pe lângă pârâu, alături cu locul lui Ştefan şi un
Ioc la Piscul lui Preda şi alt loc alături cu Valea lui Preda, pentru că Ie-a cumpărat
Ion vătaf de la Voico din Corşori, pentru 530 aspri gata, cu zapis de vânzare. Şi iar
a cumpărat Ion vătaf de la Ştefan din Corşori un Ioc Ia Gruiul lui Preda, partea lui,
pentru 80 aspri gata. Şi iar de Ia Ştefan 3 locuri, pentru 300 aspri gata, anume: un
loc la Traiane, alt loc la Humă, lângă Voicilă, iar alt loc la Gruiul Stejarului de la
Răpânda. Şi iarăşi de la Ştefan, 4 locuri la Muşcel, pentru 420 aspri gata, însă un
loc la hotar, iar alt loc pe lângă Coman, iar alt loc pe lângă Dan, un loc pe lângă
Raba şi de la Coman un loc la Muşcel, pe lângă Ştefan, pentru 80 aspri gata.
Şi de la Radu! Raba din Cârstieneşti un loc, la Muşcel, din sat, pe lângă
Ştefan, pentru 80 aspri gata. Şi iarăşi de la Stan Raba din Cârstieneşti, un loc de la
nuc, pentru 90 aspri gata.
10
Şi iarăşi de la Oprea şi Văsiu din Cârstieneşti, un loc la Viişoară, lângă Raba,
pentru I 00 aspri gata, cu zapis de vânzare de la mâna lor.
Şi iar ocină în Corşori, 2 locuri anume: un loc la Gruiul Stejarului şi alt loc la
Topliţă, la drumul Lacului Mare, de la Iuga, pentru 400 aspri gata. Şi iarăşi de la
Iuga 9 locuri în câmpul Corşorilor, anume: la luncă, un loc, în Valea Frăcii şi alt
loc în faţa Priporului, altul mai sus de Pripor, pe lângă Iacov, alt loc la Puntecele şi
două locuri la Zăvor, unul pe lângă Coman, iar altul la lac, în mijloc, şi alt loc la
Lacul Mare, în faţă şi pe drum, altul la Rugină, la stupărie şi altul la Pietroşiţa, de
din jos, alături cu Vlăduţ şi din sus de cireşul cel din ţarină, pentru 1 OOO aspri gata,
cu zapis de vânzare.
Şi de la Pătru cu fratele lui, Neagoe şi de la femeia lui Coman, 1 loc la
Corşori, care dă cu capul la Lacul lui Mogoş şi în lung până din jos de drumul
Lacului Mare şi de la locul lui Cârstea până în P iscul lui Preda, lângă Ştefan,
pentru 260 aspri gata, cu zapis.
Şi iar a cumpărat Ion vătaf de la Coman şi de la femeia lui, Malea, din
Corşori, un loc la Obreaj ie, între locul lui Iuga şi al lui Cârstea, pentru 1 60 aspri
gata, cu zapis.
Şi iarăşi de la Voico din Corşori, 2 locuri: un loc la Humă, de la Valea lui
Preda până la locul lui Berindei şi alt loc la via lui Dan, din jos de Voicilă, pentru
440 aspri.
Şi iar de la Ştefan din Corşori, 2 locuri: un loc cu trestie la Brânduşi, iar alt
loc la Rugină din Valea Malului, lângă Iuga, până la Cornul Pietrei din jos şi mai
sus până în deal şi pe muche până la bolovan, pentru 420 aspri gata.
Şi de la Voico din Corşori 7 locuri, pentru 780 aspri, însă locurile anume: de
lângă Pripor, între Iuga şi între Voicilă la Muşcel, şi între Pampul şi între Iuga la
Gruiul Stejarului, şi un loc sub coastă până la popa Radu!, alt loc la Tufe, pe lângă
Coman; alt loc la Valea lui Preda; alt loc iarăşi la Muşcel, pe lângă Ştefan, care a
fost al lui Dan; alt loc de la Poienărei, pe drum, la cireş, cu zapis de vânzare.
Şi iarăşi un loc în vatra satului, alături cu delniţa lui Bănache şi din drum
până la Râul Mare, pentru că a cumpărat Ion vătaf de la Voico din Corşori, pentru
300 aspri gata.
Şi iarăşi de la Iuga din Corşori un loc în siliştea satului, din drumul mare
până la râu, pentru 700 aspri gata.
Şi iar a cumpărat Ion vătaf de la Ilina, fiica lui Neagoe din Corşori, un munte,
ce se cheamă Muntele Şes, de la izvorul cu râpa şi de la Lacul cu Rogozul până la
vârful muntelui şi pe drum până la curmătură, la Prislop şi până la Bratia, pentru
8 OOO aspri gata, cu zapis de vânzare.
Şi iar să-i fie lui Ion vătaf ocină la Poenărei o vie, însă via cea din jos cu vatra
de casă şi o cânepişte şi via din drum, până în vale, pentru că le-a cumpărat de la
Martin şi de la Stan şi Neagoe, pentru 4 OOO aspri gata.
Şi iarăşi ocină în Poienărei, partea lui Nistor din Nucşoară toată, <din> câmp,
pădure, apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o Ion
vătaf pentru l 200 aspri gata.
11
Şi iar a cumpărat Ion vătaf ocină la Poenărei de la fiii lui Oprea logofăt din
Rătivoeşti, Văsiiu, Simion, Vâlcul, Albul logofăt, partea lor toată din câmp, din
pădure, din apă şi din vatra satului cu pomet şi de peste tot hotarul, pentru 500 aspri
gata, cu zapis de vânzare.
Şi iar ocină la Poienărei, toată partea lui Irimia, cu fraţii lui, <din> câmp,
pădure, apă, cu pomet şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru 1 400 aspri
gata, cu zapis.
<Şi> iarăşi de la Martin din Poienărei 4 locuri din dedina Poienarilor, însă
Jocurile anume: la Pietroşiţa, un loc şi alt loc pe lângă Valea Plopului şi în
câmpul de sus alt loc şi la Ţincuş alt loc şi la Scurtei jumătate, pentru 460 aspri
gata.
Şi iar 1 loc la Poienărei în câmpul de sus, la şes, la capetele locurilor de la
Ciupe, de la Mutilă şi de la femeia lui, Voica, pentru 90 aspri.
Şi iarăşi un loc la Poienărei pe lângă iazul lui Badea, lângă Tatul şi în lungul
râului de la 1 Radu! din Poenari, pentru 1 60 aspri.
Şi iar de la Văsiiu din Poenari un loc la Rugi, pentru 40 aspri, cu zapis de la
mâna lui.
Şi de la Gorun din Corşori 2 locuri, la Poienărei, pentru 220 aspri, pe care le-a
cumpărat de la Pascu!.
Şi iarăşi de la Radu! din Poienărei 1 loc, pentru 1 1 O aspri, la Viişoară.
Şi iarăşi de la Văsiiu din Poienărei un loc în câmpul de sus, pe lângă locul
popii Tudor, <pentru> 85 aspri gata.
Şi iar să fie slugii domniei mele, Ion logofăt2 din Corşori, ocină la Cârstieneşti,
4 Jocuri: însă un Joc la Brusturi, pe lângă locul Voiciloaiei, alt Joc la Muşcel, la
groapă, alt loc la luncă, iar alt loc din jos de Lacul Bour, pentru că a cumpărat de la
Barbu! din Cârstieneşti şi de la fiul lui, Neagoe, pentru 400 aspri gata.
Şi iarăşi la Cârstieneşti de la Badea 2 locuri, pentru 1 1 O aspri gata, însă un loc
la Lacul Bour, alt loc la Glod, de la locul lui Barbu! cel bătrân până la locul Sorei.
Şi iarăşi de la Badea şi de la fratele său, Vladul, un loc pe lângă hotarul Corbilor, la
moară, pentru 70 aspri gata.
Şi de la Oprea şi Barbul din Cârstieneşti trei locuri, pentru 500 aspri gata: un
loc la Poienărei, la Fântânele, alt loc la moară, iar alt loc la Glod, cu zapis de
vânzare.
Şi iar de la Dobra cu fiul său, Ianiu, fiul lui Pampul, toată partea lor de Joc
din Gruiul lui Preda, oricât se va alege, pentru că a cumpărat Ion vătaf, pentru
90 aspri gata.
De asemenea şi de la Ştefan, fiul popii Ţintea, un loc alături cu Valea lui
Ulea, până la Iuga, însă din sus de la vadul văii şi din jos până la salcie, pentru
80 aspri gata.
Şi iarăşi de la Barbu! şi de la fiii lui, Neagoe şi Oprea şi Văsiiu din
Cârstieneşti, un loc la iazul lui Buda, de la locul lui Martin până la râu, la iaz, iar
din jos până la locul lui Iuga, pentru 1 00 aspri gata.
12
Şi de la Toma din Poienărei toată partea lui de ocină din Trestiani de
cumpărătură, de peste tot hotarul, pentru 300 aspri gata.
Şi iar a cumpărat Ion vătaf de la Oprea şi Barbu! din Cârstieneşti un loc la
Răpaos, care este pe lângă Valea Rugilor, pe care l-a stăpânit Raba, pentru 80 aspri
gata.
Şi de la Barbu! şi fiul său, Neagoe <şi> Oprea, fiul lui Iuga şi cu fraţii lui,
Cemat şi Văsiiu din Cârstieneşti, 4 livezi de făn la Trestii, la Risipiţi, o livadă, alta
la Lacul Bour, partea lor toată, pentru 500 aspri gata.
Şi iarăşi de la Barbu! din Cârstieneşti şi de la fiii lui, un loc în luncă, din jos,
între Şerbu şi între Roman, pentru 70 [aspri] 3 gata.
Şi iar a cumpărat Ion vătaf o vie la Goleşti, de la Petreman, pentru 2 700 aspri
gata.
Şi iar de la Marin din Goleşti şi de la fiul său, Stan, via lor toată, la Ostrica,
pentru I 1 00 <aspri>.
Şi iarăşi o vie la Goleşti, pentru că a cumpărat-o Ion vătaf de la Stanciu! din
Bârseşti, împreună cu fiul său, Radu!, pentru 2 OOO aspri gata, cu zapis.
Şi iar să fie lui Ion vătaf un vecin, anume Şerbu, cu fiii lui, pentru că l-a
cumpărat de la fratele său, Pătru, şi de la fiii lui, Tudoran <şi> Pr[eda] 3 , partea lor
jumătate, pentru 2 400 aspri, fără dedină, să o împartă în două.
Şi iar de la Stanciu! un copil de vecin, anume Stoica, pentru 1 400 aspri gata,
cu zapis.
Şi iar a cumpărat Ion vătaf de la Radu!, fiul lui Badea pârcălab din Argeş, un
copil de vecin, anume Stanciu!, pentru 1 800 aspri gata. Şi de la Stanciu! cu fratele
său, Gostea, fiii lui Radu! postelnic din Şuiei, un copil de vecin, anume Cârstian,
fiul lui Oprea din Fedeleşoi, pentru 1 400 aspri.
[Şi] 3 au vândut ei toţi ocinele şi locurile şi via şi vecinii lor de a lor bunăvoie,
fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi a boierilor din sus, din jos şi din
[împrejurul locului] 3 şi dinaintea domniei mele, cum am văzut domnia mea şi
zapisele de vânzare de la mâinile lor, la mâna lui Ion vătaf din Corşori, cu mulţi
boieri şi megiaşi martori în zapise, care au fost la întocmirea lor.
Pentru aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Ion vătaf, ca să-i fie
de dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac şi de nimeni
neclintit, după porunca domniei mele.
lată dar şi martori am pus domnia mea toţi dregătorii domniei mele: mai întâi
jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi jupan Preda Brâncoveanu! mare vomic şi
jupan Radu! mare logofăt şi jupan Bunea Yâlcul mare vistier şi jupan Diicul mare
spătar şi jupan Pană Filipescu! mare stolnic şi jupan Radu! Mihalcea mare comis şi
jupan Radu! Staico din Popeşti mare paharnic şi jupan Costandin Catacozino mare
postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
Şi am scris eu, Dumitru Boldiciu logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna
ianuarie 3 zile şi de la Adam până în zilele acestei scrieri, cursul anilor, în anul
7162 <1654>.
13
t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
Io Mateiu voievod <m.p.>
DANIC, M itrop. Ţ. Rom., CVIII/ 1 4.

Orig. slavon, perg. (56,5 x 62,5), sigiliu mijlociu timbrat.
Cu o trad. modernă; altă trad., ibid., CCCVI/7; ms. 1 37, f. 1 45v- 1 49.
Rez., Aricescu, Indice, I, p. 36, nr. 453.
1 1.1.•T H4, repetat.

2 Mai sus, vătaf
3 Loc rupt în orig.
8 1 654 (71 62) ianuarie 3
ţ MHAOCT1teio Eo11<'leio, "iw MAT E H E11cApAGA KOEKOA'h " rocnoAHH'h . AAKAT
rocnoACTKo Mit c"lio noseAeH"lio rocnoACTKA sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri a

Mit
răposatului Mihai voievod din Bucureşti, hram Sveati Nicolae şi părintelui
egumenului Ghenadie şi tuturor călugărilor câţi sântu lăcuitori acolea în sfânta
mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri un rumân, anume Manea Burdela <ot> Dralea
ce şade acum la Ciocăneşti şi cu feciorii lui, anume Radu! [ ... ] 1 pentru că acest om,
Manea Burdela, el au fost tot rumân sfintei mănăstiri tocma din zilele lu Mihai
voievod, de cându s-au vândut împreună cu tot satul Dralea lu M ihai vodă şi tot
l-au ţinut sfânta mănăstire cu bună pace, împreună cu alţi rumâni.
Iar după aceea, cându au fost acum, în zilele domnii mele, iar Manea
Burdela el s-au sculat cu pâră zicându aşa cum că au fost rob de la Mihai vodă
cându <cu> Sinan2 Paşa, ca să scape de rumânie. Şi au venit naintea domnii
mele în doao rândure, de s-au pârât de faţă cu părintele egumenul Ghenadie şi tot
au rămas de lege şi de judecată denaintea domnii mele din divan.
Şi am adevărat domnia mea foarte bine cum n-au fost rob, ce au umblat cu
minciuni că doară va putea să scape de rumânie.
Derept aceea, domnia mea, deaca l-am aflat că umblă tot cu minciună,
datu-I-am domnia mea din divan în mâna părintelui egumenului Ghenadie, ca să
fie iar rumân sfintei mănăstiri, cum au fost şi până acum. De atâta seamă
adev<ă>răm împreună cu toţ rumânii din Dralea, pentru că aşa am judecat
domnia mea cu tot divanul.
HHAKO AA wkc'f . HcnpAKHllK, CAM pE'IE rocnOAC'fKA M it .
n11c MtCE!.ţA rEHAp0lE r AhlHlt, A t 'f ,..� pFii <1 654>.
14
t "iw MATEH BWEBWAA, MHl\OCT0l€10 Eo:K"i°E IO rocnOAHN'b .
MATEH EACApAE BOHBOA'h <m.p.>
Muntele Athos, M-rea Simonopetra, Codex 1 775, p. 249-250.

Copie rom.
Menţ„ Năstase-Marinescu, Simonopetra, p. 66, nr. 277; Cândea, Mărturii, I, p. 5 1 6, nr. 1 640.
1 Loc alb în orig.

2 G4H4H.
9 1 654 (71 62) ianuarie 4
t Adecă noi, sătenii ot Ciocănari ot sudstvo Dâmboviţa, scriem şi mărturisim

cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupan Radu!
vei logofăt ot Cocorăşti ot Grind, ca să să ştie cum am fost tot oameni megiiaşi cu
moşiile noastre ot Ciocănari încă mai denainte vreme.
Iar când au fost acum, în zilele domnu nostru, Io Mateiu Basarab voivod,
având bogate nevoi şi păs pre capetele noastre, am socotit să ne vendem rumâni,
unde vom afla un boieren.
Deci, fiind dumnealui jupan Radu! vei logofăt vecin şi ocina dumnealui
piscănească alăturea cu ocina noastră Ciocănarii 1 şi plătindu-ne dumnealui şi mai
denainte vreme la nevoile noastre, fiind noi fugiţi de bir şi de alte dăjdi, venit-am
acum la dumnealui de am făcut tocmeală pre vânzare, aşăzată şi stătătoare, noi de a
noastră bunăvoie, fără de nici o silă, însă eu, Nistor cu trei feciori: Nistor, Dragul,
Voico şi cu toată partea mea de moşie, za ughi 38 şi eu, Stoica, cu partea mea de
ocină, za ughi 1 1 şi eu, M ihăilă, cu partea mea de ocină, za ughi 1 1 şi eu, Marco,
cu patru feciori, anume: Drăghici, Ion, Dumitru, Tudoran fără de ocină, za ughi 34
gata şi eu, Neagul, frate lu Marco, cu patru feciori, anume: Radu!, Badea, Toader,
Dragomir şi cu un nepot, anume Vişan, fecior Radului, za ughi 2 1 .
Şi ne-au dat toţi banii gata şi deplin, pren mâinile noastre, fieşcăruia pre capul
lui şi pre feciorii lui, însă de cap mare cu moşie po ughi 1 1 şi de cap mic po ughi 5,
iar cei fără de moşie, po ughi 8 capul mare şi cei mici po ughi 5, cin ughi 1 50,
preste tot, ca să-i fim dumnealui rumâni de moşie ohabnici coconilor, cu feciorii
noştri, cu moşiile noastre şi cu tot venitul în veac, fără de nici o gâlceavă.
Mărturie, mulţi boiari carii-ş vor pune ei iscalele cu mâna lor.
Şi ne-am pus şi noi degetele mai jos.
Pis Dumitru logofăt Boldiciu u grad Târgovişte, measeţa ghenarie 4, vă leat
7162 <165 4>.
15
Eu Nistor.t Eu Stoica. Eu M ihăilă. Eu Marco. Eu Neagul. Eu Neacşu!
cu toti' feciorii noştri.
Udrea Doicescul2
Radul logofăt Creţulescui2
ţ Costandin chiurciubaşa2
Pătraşco pârcălabul 2
Drăghici vtori vistier2
.
Leca pitar2
Mihalcea vomic ot Comeşti2.
DANIC, M-rea Cotroceni, LVIl/ 10.

Orig. rom„ hârtie (4 1 x 29), un sigiliu inelar în tuş.
Copie ibid.: ms. 207, f. 54v-55v.
I lJOK'bH'bp44p°iH.
10 1 654 (71 62) ianuarie 4
t Adecă eu, Radu, împreună cu frate-mieu, Nicola şi cu frate-mieu, Mihăilă

şi iar cu frati-miu, eu, Radu! ot Văleni, scris-am zapisul nostru ca să fie de mare
credinţă la mâna dumnealui cămăraşului Panei şi la mâna coconilor dumnealui,
cum să să ştie că am vândut partea noastră de moşie din sat, din Slăvileşti, câtă se
va alege preste tot hotarul din câmp, din apă, din pădure, din sălişti, câtă să va
alege partea părinţilor noş[t]ri, a Rustei însă şi a frăţini-său, Gagului, preste tot
hotarul, cât să va alege partea noastră, sânt 2 funi pol.
Deci, o-m vândut de a noastră bunăvoie fără nici o silă, derept ughi 1 2 pol, ca
să fie dumnealui moşie ohabnică în veac. Că o-m vândut de a noastră bunăvoi.
Aceasta <a>m scris.
Şi păntru credinţa, pus-am şi peceţili.
Şi mărturii: Gagul iuzbaşa ot Frumuşei i logofăt Pătru ot Fălcoi Drăgoi
căpitan ot tam i Tudor pehamic ot tam i Badea ot Slăvileşti.
Aceasta am scris.
Pis measeţa ghenarie, 4 dni, vă leat 7 1 52 < 1 654>.
t Mihăilă
Eu Radu!
Drăghici căpitan
Badea biv vei comis ot Comani 1 •
16
DANIC, Col. Emil Vârtosu, 1/ 1 0 1 .
Orig. rom., hârtie (32 x 2 1 ,5), 2 sigilii inelare în fum.
11 1 654 (7162) ianuarie 6, Târgovişte
ţ Adecă eu, Dragul, împreună cu fraţii miei, Nedelco i Stoica i Pătraşco,

scris-am zapisul nostru, ca să fie de mare credenţă la mâna jupanului Stoichiţii
căpitan Berlescul cum să să ştie că i-am vândut toată partea noastră de ocină
dumnealui de la Săruleşti, ce se chiamă Negrileasca, de preste tot hotarul den cin
până-n cin, den matca Mostiştii până-n matca Venetii, însă stânj ini 300.
Şi i-am vândut dumnealui stânjenul câte bani 30, fac ughi 45. Şi i-am luat toţ
<banii> gata în mâna noastră, ca să fie dumnealui moşie stătătoare în veci, pentru
că o am vândut de bunăvoie a noastră şi fără de nicio silă şi cu ştirea tuturor
megiiaşilor şi din sus şi den jos.
Şi când am făcut această tocmeală, întâmplatu-se-au de-au fost mul� boiari
mărturii, anume: Vişan iuzbaşa ot Albeşti, David ceauş ot Vârleţ i Stan ceauş
Zmârceanul ot Gherghiţă, Stoican ceauş ot Săruleşti i Marco ceauş ot tam i Dumitraşco
vătah de fustaşi ot Târgovişte şi alţi mulţi boiari cari-ş vor pune mai jos iscăliturili.
Şi pentru credenţa, pusu-ne-am şi noi peceţili.
Şi am scris eu, M ihaiu logofăt ot Ghirghiţă cu învăţătura lor, în scaun, la
Târgovişte, în casa lui Dumitraşco vătah de fustaşi, în measeţa ghinarie 6, leat 7 1 52
<1 654>.
t Tanasie slujer
t Eu Dragul
t Eu Nectelco
t Eu Stoica
t Eu Pătraşco
t Costandin căpitan ot Stăneşti
t Az Drăghici logofăt
t Tudur cupeţ
t Andreiu pitar
t Dumitraşco vătah mărturie 1 •
DANIC, Col. Emil Vârtosu, 1/ 1 02.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 20,5), 5 sigil i i inelare în fum şi tuş.
17
12 1654 (7162) ianuarie 6
ţ Adecă noi, megiaşii 1 ot Şărbăneşti, scris-am şi mărturisim cu acesta al

nostru zapis, ca să fie de mare credenţa la censtită mâna a dumnealui : ju�an
Tanasie căpitanul, cum să să ştie că [am] 2 vândut eu, Toader, partea Stanc1ulm ot
Cucuteni, de moşie, toată câtă să [va ]2 alege, den câmpu şi den apă şi den pădure şi
<de> peste tot hotarul, ca să-i fie dumnealui [mo]şie stătătoare.
Şi i o-m vândut dumnie<lui> de a noastră bunăvoie, fără necio silă3 .
Şi pentru mai adevărată credinţa, mai jos pusu-ne-am şi degetele în loc de
pe[ceţi] 2, derept ughi 15.
Pis ghenarie 6 dni, Jet 7 1 62 <1 654>.
Eu Toader vânzătoriul.
Eu Nan4 pârcălab. Eu Vasilie. Radul Căută. Eu Neacşu!. Arion. Eu
Bogorod.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XXXVIIl/14.
Orig. rom., hârtie (3 l x 20,5), lipit, îndoit, pătat.
Copie ibid. : mss. 1 27, f. 96v; 1 34, f. 1 90.
..
I
MEJ,lH\WIE.
2 Loc îndoit în orig.
J CEll'b.
4 NAAH.
t Mltl\OCT0IEK1 Eol!(IEK!, "iw MATEK! EACApAGA ROEROA'h " rocnOAHN'h R'hCOH 3EM/\E
8rrppORl\AX0IHCKO€ . ĂARAT rocnOACTRO MH C0IK1 nOREl\irn"le rocnOACTRI.\ MH CRiiTliH Jt
GOlKECTRNiiH MONACTHP rl\ArOl\HM0IH f1p1.,1em , HrAElKE ECT XP'-'M 'IHCTNOE 8cnEH°IE
npiicRii1'HE Rl\l.\A0l0' IHl.ţ€ NAWEH EoropOAHJ.ţE H npHCNOA'fiRHH Map°le H WT'hl.ţ8 er8MEHA
ffHKOl\AE H R'hCiiM HNOKOM, Hl\Hl.ţ€ lKHR84.ffe R'h WGHTEl\H TO€, r.:\KOlK E A'-' ECT CRiiT'lill
MONl.\CTHp W411N8, Al\H <l>l\'hM'hN3€1.JffH R'hCHX " C'hC R'hCEM XOTl.\PORE. " GEl\'kSE
W4HNER El.JI HlKE AA ce 3Nl.\ET : 1tcnp'hRO WT MOCT GT'hNHCl\l.\ROR AOPH 8 Kl.\MEN 1t WT
KAMEN AOp11 8 tţp'hKRI.\ GT'hNHCl\AROR " WT tţp'hKR8 AOPH 8 Kl.\MENI.\ wT CT'hrNA H WT
TA KAMEN AOPH 8 Kl.\MEN wT M'hr8p'h " wT M'hr8p'h AOPH 8 '-lepN'-'llH, HrAiilKE ce
XOTApHcAe111e C'hC CEM KoCTEl.Jl0l0H . H wT T8rn NAA nHCK8 AOPH 8 Kp'hCTA EAcApasA
ROEROA'h Toro CTAP " WT Kp'hCT'h AOPH 8 EMt f11\G8MR " wT T8rn, no 8 AOllEHA,
AOPH 8 ĂOl\ENA IHur nl\op H WT EMt IH m HMp, npeKo nOl\Ki, AOPH 8 n8Ta fll\GEl.JIHllOP
18
11 wT T8ra, B'hC no n8T, AA;K€ AO XOTAp8" !"ll\6€lţllll\Op. H nAKll;K€ AA C€ 3HA€T : WT
MOCT'h GT'hHllCl\AROB np€KO pirno 8 C€1\lllţl€ 11 WT C€1\lllţl€ AOp11 8 A t"8" KopH€T81\oB
11 wT T8ra AOp11 8 .ţ,pACllH 11 WT .ţ,pACHH AA;K€ AO GTp11KAT81\ 11 WT GTp11KAT81\ AOPll
8 Hop681\ 11 WT Kop681\ AA;K€ AO At"8" TonOl\oB81\0B, 1trA'lia\€ C€ xoTAp11cA€T C'hc
T11rBtH°IH, noH€;K€ c·1·€ Bll UJ€ p€4€HA w411H8 WT Cl>l\'hM'hH3€4Jll, Glll\A €CT CTAPA 11
npABA w411H8 11 3A AiiA"ltt8 rntToM8 MOHACT11p f'lpr€111 €lţllla\€ WT npt;i;A€ BpiiM.
fi nOTOM, K'hAA €CT 6111\ B'h A'hHll nOKOllHHOM8 n€Tp8 BOEBOA'h, TOrAA, np11
TAE Bpiil\\, li MMll c8T KAl\8rEp01°ll WT CBiiTAA MOHACTllP np€H0I€ np€A rOCllOACTB8 €M8
C'hC B'hCHX BAp0 1!1AH0l0€ WT BApom rocnOACTBA MII, WT f'Ipr€UJ . " TAKO npt111E TOrAA
RApOWAH0l0E np€A nnTpOB BOEBOA'h KAKO llX €CT 11p11T€CH81\ KM8r€p°111 li KAKO llMMll
c8T li WHll W411H8 CM€Ul€HO C'hC KM8r€p"111 .
E'h TOM, n€Tp8 B0€BOA'h roCllOACTB8 EM8 rl\EAM li c8A1tX 110 npABA8 li no
3AKOHA cnc BnctM11 4 11cT11T11M11 npABllTEl\0lio rocnoACTB8 EM8, 11 AAAOX 1 A"" n€Tp8
ROEBOA'h KM8r€poM KA 3A 601\tp11 xoTApm11.ţ11 11 6111\11 c8T 11cnpABHllK ;i;8nAH 1\\111\Ko
nnpK'hl\A6 noEHApcKoM8 rpAA 'f, AA rl\EAA€T 11 AA XOAllT, AA 1136Ep11T C'hc HllXHE
A8 wE, no K8A"I c8T 6111\ CTAp€ XOTAp€, no GEl\iiS€, KAKO €CT Blllll€ n11c . H xoA·1· c8T
TEX KA 3A 601\tp11 C'hC M111\KO nnpK'hl\A6 11 TAKO c8T W6piiTM C'hC A8 111 AM 11x. KAKO
ECT CTApA li npABA W411H8 li 3A AiiA0IH8 CBiiTiill MOHACT11p BllUI€ pE4€HA 110 Bll UJE
pE4EHE xoTAPE 11 6€1\iiSE, " 1:1Apo 111AH0l11 wT BApo111 wT !"lpr€tu , wtt11 H11 €AHA M€Ttx
N'RCT llMAI\ 8 Bll111€ p€4€HO W411H8 WT Cl>l\'hM'hH3Elţlll. H WCTAWE TOrAA BApO tuAH0l0ll
WT 3AKOHA li WT c8a\AEH°I€ WT np€A nnTp8 B0€BOA'h li KAKO c8T 6111\ WCTM
Haimpt;i;AE BpiiM 11 WT npEA noKOllHAro PAA8"" BOEBOA'h nor11Bm Aro HA P'h6HllK 11
WT npEA nOKOllHAro nETpAUI KO BOEBOA'h, KAKO C'hM B llAiiXOM li np0411TAXOM
rOCllOACTBO MII 8 AllBAH KHllrA n€Tp8 BOEBOA'h 3A np8x li 3A WCTM no c"I€ Bll lU€
p€4EHA W411H8, BETXA li pA3APAXHA .
.
TEM P"A I 11 rocnoACTBO MII E4Jll;K€ C'hM noHOBllXOM 11 8TBP'hAllXOM TA KHllrA
CTApA no HAA C0l0IO KHltrA rocnOACTBO MII, lllKO;KE AA €CT CBiiTtll MOHACTllP W411H8
AiiA°IH8 11 B'h WXAGHllK B'h BiiK11 11 H€ WT Koro;KA8 H€nOKOl\ii611M8, 11op€3M8
rocnOACTBA MII .
GE;i;E Ol[BO 11 <c>BEA·1·TEl\·1·E nocTABl\iiEM rocnoACTBO MII : ;K8nAH GnAx·1'8" BEI\
llAH HpM€BCKll li ;i;8nAH np€AA BEI\ ABOpHllK li ;i;8nAH PAA8" B€1\ l\Wrw.ţ,€T li ;K8nAH
E8ttt BEI\ BllCT11rap 11 ;i;8nAH A"l11K81\ BEI\ cnATAP 11 nAH f€WpMA BEI\ Kl\I04Ap 11 nAH
0AH'h BEI\ CTOl\HllK 11 nAH PAA'fl\ B€1\ KOMllC li llAH PAA81\ B€1\ llEXAPHllK li ;i;8nAH
HocTAHAllH BEI\ nocT€1\HllK . H 11cnpABHllK, PAA'f" BEI\ l\Wrw.ţ,ET.
" HAnllCAXOM A3, ĂllMA l\Wrw.ţ,ET, B'h HACTOl\Hll rpAA'f rl\ArOl\llM0lll TpnrOBll4JE,
MtcEtţA rEHAp·1·E 3 AhHll 11 wT f'IAAMA AOX H'hHii, TE4€H0I€ l\tToM, R'h l\tT ,-3 � R. A
WT PO;KAllCTBO Xp11CTOBO 1 654.
19
t "iw 1\\AT€IO sw€BWA'h, MIMOCT0r10 EolK"i°IO rocnOAltN'h.
"iw i\\AT€IO R0€ROA'h <m.p.>
Un<rrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii
mă�ăstiri numită Argeş, unde este hramul cinstita Adormire a preasfintei stăpânei
noastre Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară M aria şi părintelui egumen
Nicolae şi tuturor călugărilor, câţi trăiesc în acel locaş, ca să fie sfintei mănăstiri
ocină, însă Flămânzeştii toţi şi cu toate hotarele. Şi semnele ocinii încă să se ştie:
mai întâi de la podul lui Stănislav până la piatră şi de la piatră până la biserica lui
Stănislav şi de la biserică până la piatra de la uliţă şi de la acea piatră până la piatra
de la măgură şi de la măgură până la Cernaţi, unde se hotărniceşte cu satul
Costeştii. Şi de acolo pe pisc până la Crucea lui Basarab voievod cel bătrân şi de la
cruce până la Valea lui Albul şi de acolo, pe vale, până la Valea laşilor şi de la
Valea laşilor, peste câmp, până la drumul Albeştilor şi de acolo, tot pe drum, până
la hotarul Albeştilor. Şi iarăşi să se ştie: de la podul lui Stănislav peste râu la silişte
şi de la silişte până în dealul Cometului şi de acolo până la frasin şi de la frasin
până la Stricatul şi de la Stricatul până la Corbul şi de la Corbul până în dealul
Topolovului, unde se hotărniceşte cu Tigvenii, pentru că această mai sus-zisă ocină
din Flămânzeşti, a fost veche şi dreaptă ocină şi de moştenire a sfintei mănăstiri
Argeş, încă de mai înainte vreme.
Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Petru voievod, atunci, în acea
vreme, au avut pâră călugării de la sfânta mănăstire înaintea domniei lui cu toţi
orăşenii, din oraşul domniei mele, din Argeş. Ş i aşa pârau atunci orăşenii înaintea
lui Petru voievod că i-au cotropit călugării şi cum că au avut şi ei ocină amestecată
cu călugării.
Pentru aceea, Petru voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate
şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a dat1 Petru voievod
călugărilor 24 de boieri hotarnici şi a fost ispravnic jupan Milco pârcălabul al
cetăţii Poienari, să cerceteze şi să umble, să aleagă, cu sufletele lor, pe unde au fost
vechile hotare, după semne, cum este mai sus-scris. Şi au umblat acei 24 de boieri
cu Milco pârcălabul şi aşa au aflat cu sufletele lor, că este veche şi dreaptă ocină şi
de moştenire a sfintei mănăstiri mai sus-zise, pe mai sus-zisele hotare şi semne, iar
orăşenii din oraş, de la Argeş, ei nici un amestec n-au avut la ocina mai sus-spusă
din Flămânzeşti. Şi au rămas atunci orăşenii de lege şi de judecată dinaintea lui
Pă �ru voievod, cum au rămas de mai înainte vreme şi d inaintea răposatului Radu!
voievod care a pierit la Râmnic şi dinaintea răposatului Pătraşco voievod, cum am
văzut şi am citit domnia mea în divan cartea veche şi ruptă a lui Petru voievod de
pâră şi de rămas pentru această mai sus-zisă ocină.
Pentru aceea şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit acea carte veche pe
ace� st.ă cart.e a domniei mele, ca să fie sfintei mănăstiri ocină, dedină şi de ohabă în
veci ş1 de nnneni neclintit, după porunca domniei mele.
20
Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi
jupan Preda mare vomic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi
jupan Diicul mare spătar şi pan Ghionna mare clucer şi pan Pană mare stolnic şi
pan Radu! mare comis şi pan Radu] mare paharnic şi jupan Costandin mare
postelnic. Şi ispravnic, Radu! mare logofăt.
Şi am scris eu, Dima logofăt, în cetatea de scaun numită Târgovişte, luna
ianuarie 7 zile şi de la Adam până acum, cursul anilor, în anul 7 1 62, iar de la
Naşterea lui Hristos 1 654.
DANIC, Ep. Argeş, I I/37.

Orig. slavon, perg. (32,5 x 45), sigil iu mijlociu timbrat.
Cu o trad. rom. de epocă; altă trad., ibid., ms. 1 68, f. 23-23v.
EDIŢII: Trad., Andreescu M., Documente muntene, p. 8 1 -82, nr. 34 (cu 6 ian.); rez.,
Aricescu, Indice, I, p. 56, nr. 724.
1 Post AAAOX. scris c.
14 1654 (71 62) ianuarie 8
t Adecă eu, Dan şi cu feciorii miei, anume: Stănislav i Tudor i Stan i

Stanciu!, carele am fost den Măgureni de pre Peşciana şi moşie n-am avut, scris-am
acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui, postelnicului
Iordachi snă Trufanda visteariul, cum să să ştie că ne-am vândut postelnicului
lordachi snă Trufanda visteariul, de a nostră bunăvoie de nime siliţi şi de nime
nevoiţi, cu ştirea tuturor boiarilor şi a megiiaşilor de pe-mprejur, ca să-i fim rumâni
dumnealui postelnicului Iordachi snă Trufanda vistiiariului şi coconiilor
dumnealui, de moşie în veci, şi să şedem în satul dumnealui în Rusineşti, derept
ughi 33.
Şi am luoat banii toţi gata în mânile noastre, de nime siliţi şi de nime nevoiţi.
Şi în tocmala nostră au fost mulţi boiari care ş-au pus mai jos peceţili şi
iscălituri li. Şă păntru mai mare credinţa, mi-am 1 pus şi degetul în loc de pecete, ca
să să ştie.
Şi am scris eu, Salica snă Necula pitari ot Braşov.
Pis measeţa ghenarie 8 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
t Eu Dan cu toţi feciorii miei câţi am şi câţi îmi va da Dumnezău.
21
DANIC, Doc. ist., XLIV/9.
Orig. rom., hâ1tie (29,5 x 20).
Mcn\., Năsturel, Neamul boierilor Pârşcoveni, p. 1 68.
I /\\Hlll /\\ .
15 1654 (7162) ianuarie 8, Târgovişte
t Adecă eu, Pană 1 vtori comis, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de
mare credinţă la mâna dumniilui Dragul iuzbaşa ot Cislău, cum să se ştie că i-am
vândut dumniilui I 00 de stânjini de ocină den ocina Brăgăreştilor, câtă se va alege
de preste tot hotarul, stânjănul po bani 30, fac bani 3 OOO. Însă care ocină m-au
miluit dumnelui jupan Radu! vei comis. Iar dumniilui comisului încă i-au fostu de
cumpărătoare această moşie ce scrie mai sus de la [„„„„„] 2 şi de la [ . . „] 2 .
.„ „ „ .
Şi cându m-au miluit dumniilui cu această moşie, mi-au făcut zapis de milă şi
mi-au dat zapisele cele de cumpărătoare. Iar acum, după ce o-m vândut eu, am dat
dumni<ii> lui Dragului iuzbaşii cele 2 zapise ce au fostu la mâna dumnii lui
comisului, de vânzare şi zapisul ce mi-au făcut comisul de milă, le-am3 dat câte trele
la mâna dumnealui Dragului iuzbaşii, cu cestu zapis ce am făcut eu, al patrulea.
Şi am vândut eu, de a mea bunăvoi, fără nici o silă, ca să-i fie dumnii lui
de moşie stătătoare în veac.
Şi la tocmeala noastră fost-au boiari mărturie, anume: ot Săteni, Cârstea
postelnic i ot Muşcel, Mavrodin comis i ot Cislău, Stroe postelnic.
Ispisah az, Stan logofăt u Târgoveşte.
Şi Procopie, slugă la Pană 1 comis, mărturie.
Ghenarie 8, leat 7162 <1 654>.
t Pană comisul4 ot Măneşti
Eu Antoni<e> postelnic
t Mavrodin comis
t I Mitrea comis
t I Mihaiu comis ot Ciocenii
t I Dragomir iuzbaşa ot Călugărenii
t Mihalcea snă Neculei postelnic ot Cocorăşti5 .
DANIC, Fond Otetelcşanu, 11/54.

Orig. rom .. hârtie (30 x 2 1 ), un sigiliu inelar în tuş.
I naa11.
2 Loc alb în orig.
22
J llil4M.
4 KMIHW811.
16 1 <6>54 (7<1 >62) ianuarie 8
Adecă eu, Stoica călăraşul den Gruian, împreună cu fiu-meu, Lupul şi cu

nepotu-meu, Rade, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la
mâna părintelui egumenului Nicolae şi a tu<tu>roru părinţilor, câţi vor fi lăcuitori
în sfânta mănăstire Argeşul, unde easte hramul Uspeniei Bogorodiţe, să să ştie că
am fost rumânu sfintei mănăstiri ce scrie mai sus Argeşul, den sat de Topana. Iar
cându a fost acum în zilele creştinului, Io Matei 1 Băsărab voivod, fiindu eu călăraş,
pârâtu-m-am în divan cu egumenul Nicolae iennonah, cându ca să scap din
rumânie. Deci cu pâra n-am putut scăpa, ci m-am rugat întâi în divan creştinului
Matei voivod ca să mă răscumpăr, să dau cap păntru cap în sfânta mănăstire.
Deci cu voia domnului şi cu voia egumenului ce scrie mai sus, tocmitu-m-am
şi am dat păntru 3 capete de rumâni 2 capete de ţigani, anume: Andrei 2 ţiganul şi
Bratul ţiganul. Înse aceşti ţigani cumpăratu-i-am pre bani gata, derept ughi 62 şi am
dat aceşti 2 ţigani în sfânta mănăstire Argeşul, de m-am răscumpărat cu dânşii de
rumânie, ca să fie ţigani de moşie sfintei mănăstiri în ve<ci> şi eu să fiu slobod de
rumânie cu fiiu-meu, Lupul şi nepotu-meu, Rade şi cu toţi feciori noştri câţi ne
va da Dumnezeu în veac, de cătră sfânta mănăstire3 şi de cătră toţi părinţii. Înse
aceşti ţigani i-am dat stătători. Iar, de vor avea părinţii din sfânta mănăstire vreo
pâră cu cineva păntru dânşi, să aib eu a mă pârî. Iară mănăstirea să fie tot în
pace, păntru că zapisele vânzătorilor cu cele ce am cu<m>părat sântu la mini. Cu
aceea, de va fi vreo gâlceavă de undeva, asupra mea să fie, iar mănăstirea să ţie
aceşti ţigani cu bună pace.
Şi la această tocmeală fost-au mulţi oamini buni4 mărturie şi călugări din5
sfânta mănăstire şi preoţi, den oraşi din Argeş, carii păntru mai adeverită credinţă
pusu-ne-am mai jos iscălituri li şi peceţili, în loc de credinţă. Amin.
Şi am scris eu, Radu logofăt.
Pis ghenarie 8 dni, leat 7< 1>626 <1 654>.
Eu Stoica. Eu Lupul. Eu Rade.
Ennonah !onichie clisiarh7
Iennonah Pahomie7
Monah Yisarion7
Iennonah Dionisie7
Ierdiacon Gherasim7
Monah Yasilii7
23
Monah Alimpie 7
Monah Galatia 7•
DANIC, Ep. Argeş, LXIX quator/5.
Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 I ).
Copie ibid. : ms. 708, f. 378-378v.
I 1\\aTEltlt.
2 1111.wli11.
J l\\'htl'btl'hCTltpE.
4 foO\'HE.
5 Repetat.
6 Cifra sutelor a fost omisă atât în orig., cât şi în copie.
17 1654 (71 62) ianuarie 9
t Adecă eu 1 , Nega ot Poinărei, împreună cu feciorii mei, fămeia lu Negoie,

scris-am zapisul meu la mâna lu Ion iuzbaşa ot Corbuşori, cum să să ştiie că i-am
vândut toată parte me ot Tresteiani şi un locu den Scurtele.
Ş i am vândut d e a me bunăvoie, derept bani 240.
Şi [m]ăr[t]uriie: den Corbuşori, Voico, Iuga2 , Pătru.
Şi am scris eu 1 , Tănase annaş.
Pis ghenarie 9 dni, Jet 7 1 62 <1 654>.
t Neaga.
DANIC, Doc. ist„ MCDXC/ 1 0.

Orig. rom., hârtie ( 1 5 x 2 1 , 5) , pătat.
I raS.
2 IOSra.
18 1654 (71 62) ianuarie 9, Târgoviş te
t M11McT'i'eK1 EoiK·1·€ io, "iw i\\ATE10 E'hc'hpAGA BOHRWA'h 11 rocnOAHH'h R'hc8 e

3EMl\E 8rrppoRl\.:\x'i'11CKOE. ĂAB.:\T rocnOACTBO MII c'i'KI !10R€1\EH0J0€ rocnOACTR .:\ Ml1 W RO�I
'll\OR€K, no HME : GTAH'l81\, CbJH'h EM'i'11 wT CEl\O wT HR'hHE4J11 , wT c8ACTRO
24
ITT MMlltţ.:1, 11 c'hc cb1HoB11 EM8, El\lttţE:KE Eor'h AAjlOB.:1, ll\KO;KE AA ECT EM8 '";\ CE:KEH11
3.:1 W411tl'h, .:11\ 11 AEI\ EM8 WT HR'hHE4Jll 1131ijl.:IHlll\.:I WT K'h lijl.:ITll ero, WT nOl\10 li WT
iu8M8 11 WT ROAA, C'hC R'hC XOAWKOI\\ WT npE3 R'hc XWT.:ljlWM, WT XOT<\jl AO XOT<\jl,
noHE:KE C0llO Bll lllE pE4EH'IE W411H'h lilll\ ECT EM8 WT AiiA 3.:\ np-kAtA .
H n<\K A" ECT El\\8 W411H'h 8 HR'hllE4Jll, Wli<\4E CE:KEHll 1 WT npE3 R'hC
XWT<\jlWM8, KOE W411H'h ECT noKwmtl\ WT H<\ lli'hjlli<\H wT T<\1\\8, wT HR'ht1€Lp11, 3.:\
8ru s HORI.ţii rOTWBll, ECT A" lillCT TE4EH0lE l\iiTWM r3flHll C'hC 3MlllC WT npOA<\H0lE li
C'bC cRtAiiTEl\0lE, no 111\\8: El\'hA<\H nopT"P'°" 11 AwHE 11 1\\<\H481\, Chltl'b Eiil\481\wB, 11
GT<\H481\, lijl<\T nwnA GTAH, <11> WT i\AprA, Nirn481\ 11 i\8nt 11 WT Oolll. H 'b, TAT81\ 11
MAKAp0IE 11 1\!\.11p4t 11 GTpoE B11cT11EpH1t4El\8" 11 G'hp!i8" 11 A81\\llHEK'b 11 noiJA GT<\H .
H nAK AA ECT EM8 1 CE;KEIHI 3A W411H'b 8 11R'bHE4Jll, KOE W411tl'b K8mtl\ ECT
liA4JM\8 rn , EMt, WT HA M8mA, A'h4JllPA GTAH481\wB WT TAM8, 3.:\ 8r11 � noi\
HWR!ţll rWTWBll li C'bC 3An11c WT npOAAH'IE . H CBtAiiTEl\0lE, no 111\\E: T8AWP WT
HR'hHE4Jll, MAH481\ 11 MAHro 11 El\'hAAH 11 Ntr81\, B'bc·1·io CblN'b M8p1,1t1181\811 . H l.l'T
rp'hAllHA M8 m'l11, " A" A'hjl:K'h nMWBllHW GTAH481\ .
H llAK noK811111\ GTAH481\ 11 lijlAT ero, EMt, E CE:KEHll 3A W411H'h WT HA 811KWM
c11, TOAAEP WT HG'bHE4Jll, �" 8r11 Îl nM, HORI.ţii roTORll, C'hC 3MJHC WT npoAAH0l0E 11
c'bc cRiiAiiTEl\0l0E , no llME: El\'hAAH nopTAjllOI\ 11 M11p4t, CblN'h MAH481\811, 11 GTOllKA
nopTAjllOI\ 11 lijlAT ero, GTAH 11 K'hpcTt 11 nonA GTAH . H WT rp'hAllH'b, " A" A'hjl:K'h .
H nAK noK8n111\ GTAH481\ E CE;KEHll 3A W411H'h WT HA T'bCTWM CE, Eiil\48" l.l'T
TAM, WT Ol(;KA li'bl\WTtcK'b, WT npE3 G'bC xoTAjlWI\\, 3A 8ru Îl nM, erAA lillCT
TE4EH0lA l\tToM8 r3�A C'hC 3AnllC WT npl.l'AAH0l0E li C'hC CBEAiiTEl\01°€ , no 111\\E: WT
HR'hHE4111, El\'hA<\H nopTAjllOI\ 11 M11p4t 11 K'hpcTt 11 A8M11HEK'h, CblH'b KoEl\0l0E 11 Ao11e
11 Ap'hrAH 11 flETp8 11 GToll\ <11> Kp'h[48 ] 1 H 11 ToAAEp, Cblll'b NEAEl\KO, 11 A\A11481\ . H
RllAiiXWM rocnOACTGO MII li 3AllllCORE Rll lllE n11c HA p8KA GTAH481\o6 3A lljlOAMll0€ .
GEro pAAll AAAOX rocnoACTGO MII ll\KO;KE A" li8AET El\\8 W411H'b 3A Ai>AllHO 11
R'b WXAliHO, C'hlHOGWM li RH8KWM li nptGH8411TOM8 li HE WT KOrw:KAO HEllOKWl\iililll\\8,
nop113MO rocnOACTGA MII .
GE:KE Ol(liO 11 cGEAiiTEl\0lE nocTAGllXWM rocnoACTRA 1\\11 : :K8nAH GnAx118" BEI\
H
G.:I Kp.:1AEGCK0l0E 11 :K8nAH flpEAA BEI\ AGOjlHllK Ep'hHKOBtH81\ 11 a:8nAH PAAI("
KOKOp'bcK81\ BEI\ l\Oro<f>ET <11> :K8nAH E8Ht BEI\ BllCTllll\jl li :K8nAH A'1°11K81\ BEI\ CllAT<\jl
li a:8nAH r1°W pMA BEI\ Kl\I04tp li :K811AH PAA8" 6€1\ nEXAJlHllK li :K8nMl llAMl'b BEI\
CTOl\llltK 11 ;K8nAH PAA8" GEi\ KWMllC 11 :K8rJAH KocTAHAlm BEI\ nwcTEl\HllK . H
11cnpARHllK, :K8nAH PAA8" BEI\ Mro<f>'hT .
H HAnllCAX A3, flpEAA Mro<f>ET, G'b HACTWl\IUI rpAAA T'hjll"WGlllJIE, 1\\-kCElţA
rEHAjl0lE 8 AbHll li WT ilAAM<\ AA:KE AO HblHii, T€4EH0l0€ l\iiTWM, B'b l\'kT r3P36 .
'iw i\\ATEIO BWEBWAA, Mlll\OCT0llO Eo:K0ll0 roCllOAllH'b .
'iw MATEIO GOllGOA'h <m.p.>
25
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni,
anume: Stanciu!, fiul lui Balea, din sat din Ivăneşti, din judeţul I alomiţa şi cu fiii
lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui 30 stânjeni de ocină, însă partea lui din
Ivăneşti aleasă dinspre fraţii lui, din câmp şi din pădure şi din apă, cu tot venitul de
peste tot hotarul, din hotar până în hotar, pentru că această mai sus-zisă ocină i-a
fost şi lui <de moştenire> de la moşi şi strămoşi.
Şi iar să-i fie lui ocină în Ivăneşti, însă stânjeni 10 de peste tot hotarul, care
ocină a cumpărat-o de la Şerban de acolo, din Ivăneşti, pentru 6 ughi bani gata,
când a fost cursul anilor 7 1 58 cu zapis de cumpărare şi cu martori, anume: Vlădan
portarul şi Done şi Manciul, fiul lui Belciul, şi Stanciu!, fratele popii Stan <şi> din
Larga, Nenciul şi Lupea, şi din Poiană, Tatul şi Macarie şi M ircea şi Stroe
vistiernicelul şi Sârbul şi Duminecă şi popa Stan.
Şi iar să-i fie lui 1 O stânjeni de ocină în Ivăneşti, care ocină a fost cumpărată
de tatăl lui, Bal ea, de la Muşa, fiica lui Stanei ul de acolo, pentru 8 ughi şi jumătate,
bani gata, şi cu zapis de cumpărare. Şi martori, anume: Tudor din Ivăneşti, Manciul
şi Mango şi Vlădan şi Neagu!, toţi fiii Murgeanului. Şi din grădina M uşei, iar să
ţină Stanciu! jumătate.
Şi iar a cumpărat Stanciu! şi cu fratele lui, Balea, 5 stânjeni de ocină de la
unchiul său, Toader din Ivăneşti, pentru 2 ughi şi jumătate, bani gata, cu zapis de
vânzare şi cu martori, anume: Vlădan portarul şi Mircea, fiul M anciului, şi Stoica
portarul şi fratele lui, Stan şi Cristea şi popa Stan. Şi din grădină, iar să ţină.
Şi iar a cumpărat Stanciu! 5 stânjeni de ocină de la socrul său, Belciul de
acolo, din funia bălătească, de peste tot hotarul, pentru 2 ughi şi jumătate, când a
fost cursul anilor 7 1 6 1 , cu zapis de vânzare şi cu martori, anume: din Ivăneşti,
Vlădan portarul şi Mircea şi Cristea şi Duminecă, fiul lui Coelie, şi Done şi Drăgan
şi Petru şi Stoia <şi> Cră[ciu] 1 n şi Toader, fiul lui Nedelco, şi Manciul. Şi am văzut
domnia mea şi zapisele de vânzare mai sus-scrise la mâna lui Stanciu!.
Pentru aceea, am dat şi domnia mea ca să-i fie lui ocină de dedină şi de
ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca
domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei
şi jupan Preda mare vornic Brâncoveanu! şi jupan Radu! Cocorăscul mare logofăt
<şi> jupan Bunea mare vistier şi jupan Di icul mare spătar şi jupan G hionna mare
clucer şi jupan Radu! mare paharnic şi jupan Pană mare stolnic şi jupan Radu!
mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu! mare
logofăt.
Şi am scris eu, Preda logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie 9
zile şi de la Adam până acum, cursul anilor, în anul 7 1 62 < 1 654>.
Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
26
DANIC, Doc. ist., LX!X/ 1 45.
Orig. slavon, perg. (37 x 46), sigiliu mijlociu timbrat.
19 1654 (71 62) ianuarie 9
Carte prin care se adevereşte că Dobrotă este părtaş pe a patra parte din moşia
<Călineşti> 1 , răscumpărată de la logofătul Radu Dudescu2 •
DAN!C, Fond Ion C. Cantacuzino, I l/ 1 0 8 (nr. 1 8).
Rez.
1 Completat după perilipsis.

2 Scris Ludescu.
20 1654 (71 62) ianuarie 1 0
ţ Adecă eu, Radu! spătar snă Şerban vistier, scris-am zapisul mieu l a mâna
Neacşului ceauşului şi a fiiu-său, lui Dumitraşco pehamic, cum să se ştie că au fost
cumpărat tată-mieu nişte moşie de la Barbu! şi de la Necula, ocină în Micşani. Iar
ceauşul Neacşu!, avându cumpărătoare mai de demult, nu se-au suferit, ci au venit
la judecată.
Şi aşa ne-u ajunsu legea să ne luom banii. Şi ni i-au dat toţi şi noi să dăm
zapisul. Deci noi am căutat zapisul şi nu l-am găsit 1 • Pentru căci nu se-au aflat
zapisul, făcut-am acest zapis al mieu la mâna dumnealor, cum, când se va afla acel
zapis, să nu fie întru nimic, nici să se crează.
Şi pentru credinţa, am făcut acest zapis şi mi-am pus şi pecetea.
Pis ghenarie dni 1 02 , leat 7 1 62 < 1 654>.
Radu! spatar, snă Şerban vistier
t Pană comis
Barbu! postelnic ot Măneşti 3
t Iorga vornic
Dumitraşco v<tori>4 comis
Iordachi logofăt mărturie
t M ihalce vomic ot Corneşti 5
Bărcan ceauş
27
Pătraşco ot Cârsteşti
Vladul ceauş
Dumitru 6.
DANIC, M-rea Cotroceni, LVII/I I .

Orig. rom., hârtie (32 x 22,5); rupt, pătat, 2 sigilii inelare aplicate în fum.
Copie ibid.: ms. 207, f. 1 1 .
1 Post găsit, urmează dep.

2 Post 1 O, repetat dni.
3 i\hHeipe.
4 Întregirea 1•e/ (mare) este exclusă, întrucât nu se cunoaşte un mare comis cu numele de Dumitraşco.
5 Hop11e41e.
21 1654 (71 62) ianuarie 1 1
t Adecă eu, Dragul postelnic ot Stăneşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al

meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna Barbului postelnic, cum să se ştie că
i-am vândut 4 funi de ocină ot Şuşiani, care moşie merge în lat den hotarul
Ţăţărgilor până-n hotarul lu Drăghici den câmpu, den pădure, den apă, de preste tot
hotarul, drept bani gata ughi 28.
Şi o am vândut de a mea bunăvoie, fără nici o silă cu ştirea tuturor
megeiaşilor şi oamenilor mei şi în lungul moşii, den Cursura Bădeştilor, până-n
Tâmpinişul Cegăi. Şi la aceasta tocmeală fost-au mărturie: Costandin logofăt ot
Stăneşti i lvaşco ot tam i Dragomir portar ot tam şi Stan vtori şălar ot Târgovişte i
Danciul aprod i Cârstea aprod ot Ialomiţa.
Şi pentru credinţa, am pus degetul în loc de pecete.
Şi am scris eu, Necula aprodul.
Pis ghenarie 1 1 dni, leat 7 1 62 < 1654>.
Dragul postelnic ot Stăneşti
Necula aprodul
Danciul postelnic mărturie
Stan vătav mărturie
Cârstea aprodul 1 •
DANJC, Doc. ist., CLV/97.
Orig. rom., hârtie ( 32 x 22), pătat, 2 sigilii inelare în fum.
1 Semnături autografe; ultimele trei repetate în josul paginii.
28
22 1654 (71 62) ianuarie 1 1
t 3A'h sMepu tocmilnici ai lu Nigoiţă păhamic şi ai migiiaşâlor ot Sufleni, po

ime: varoş Floci, Franţa i Chiriţă ot tam i ot Gurmănişti, Albul Draghie i ot
ot
Lăţeai, Lazăr i ot Sărăţeni, Dobromir i ot Alboteşti, Manea al Cârligii, ca să caute 1
aceşti 6 boiari şi să adevereze şi să făţişaze cărţili lu Nigoiţă păhamic şi cu ali
migiiaşâlor di Ia Sufleni să vază cini câtă moşâi are şi câtu Ie scrii cărţili.
Dici cum vor hi afla aceşti boiari, cu sufletili lor, aşa să-m facă ştire dumnie
mele. Şi zioa în sărbătorili Paştilor.
Pis ghinarie 1 1 dni, vă leat 7 1 62 <1 654>.
t "iw t\�ATEH BW0lBWAA, MHl\OCT0l€K) EolK°iEK) rocnoAHH'h .
DANIC, Ep. Buzău, XXXIV/ 1 3 .

Orig. rom., hârtie (20 x I 5 ) , sigiliu mijlociu, aplicat în tuş roşu; lipseşte semnătura autografă a
domnului.
Copie ibid. : ms. I 73, f. 28v.
23 1654 (7162) ianuarie 13
t Adecă eu 1 , Neagoe Bălan cu feciorii 2 mie, anume: Radu! i Stanciu!,

Ion, scris-am zapisul mieu, ca să fie de mare credinţâ Ia mâna părintelui
Thiofil ot Arnotă, cum i-am vândut o grădină de lângă grădina Coziei, să fie
ohabnică sfintei mănăstiri ot Arnotă că i-o-m vândut de bunăvoie în galbeni 2,
bani 50.
La această tocmela3 , fost-au mulţi megiiaşi, anume: Neagoe Creţul şi Stanciu!
vătah şi Petre şi Radu! Bucşei, Obrijan i Oncea şi schiliarii: Dragomir logofăt,
diiaconul Silivestru ot Coziia.
Şi am scris eu, popa Luca.
Pis mesiţa ghenarie 1 3 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu Stanciu!. Eu Negai Bălan. Eu Ioan sin Bălan.
Eu Dragomir postelnic snă Anghel vătah3 .
DANIC, M-rea Amota, XVI/ I .

Orig. rom., hârtie (30 x 20).
29
'.
Copii ibid. : mss.: 1 85 f. 90; 1 95 f. 1 24v; Doc. ist., CMXIII 1 7 1 , f. 1 23v; DJAN Prahova, Col.
manuscrise, Il/9, f. 1 20; DJAN Vâlcea, ms. 149, f. 1 85 ; DJAN Dolj, Col. manuscrise, nr. I , f. 1 65.
Menţ., Tezaur vâlcean, p. 1 83.
1 Repetat.
2 <1>e'l8p1ii.
3 Semnătură autografă.
24 1654 (71 62) ianuarie 13
ţ 11A1MOC1'0l€10 Eo:K"l€10, "iw MA1'€H EAcApAli, BOHBOA'h H rocnOAHH'h . n11 m€1\I

rocnoACTBo MH voao, 24 de boiari, carii aţ fost luaţ hotarnici de Yasilie cu nepot-său,
Stan ot Budişteni, ca să să hotărască de cătră Stanciu) logofăt i Oprea logofăt cu ceata
lor.
Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea că am văzut domnia mea zapisul
vostru de mărturisiţi de cei 1 2 boiari cum că aţ hotărât bine şi pre derept. Deci voi
fostu-i-aţ împăcat şi v-aţi fost rugat Stanciului logofăt şi Oprei logofăt cu ceata lor,
de aţ fost mai dat 2 silişti cu pomet de a lor bunăvoie lu Vasilie cu nepot-său, Stan.
Iar după ce i-aţ fost împăcat, spun că au fost mersu Stan, nepotul lu Vasilie, de
au stricat lucrul şi pacea a noastră, a 24 de boiari şi a celor 12. Apoi Yasilie cu
nepotă-său, Stan, au pârât pre Tudor, fratele Stanciului logofăt, la domnia mea cum
că au spart el, Tudor, casele lu Stan, nepotul lu Yasilie. Iar Stanciu) logofăt cu Oprea
logofăt cu ceata lor jeluit-au cum că au spart ei casele, căci că i-au fost ajunsu cu
hotarul. Şi au fost pus Nicula portarul ci au fost ispravnicu, zi până într-un an, ca să-ş
mute casele. Iar ei încă fostu-I-au aşteptat până al treilea an.
Deci să căutaţ, de vreme ce veţi videa această carte a domnii mele, iar voi
să aveţi a socoti pacea aceea: Stanciu] logofăt cu Oprea logofăt cu ceata lui, ei să
rabde de moşie carea le-au fost dată şi la cei 1 2 boieri şi la voi 1 24 de boiari. Iar de
va fi intrat2 Stan, nepotul lu Yasilie, în hotarnl Stanciului logofăt, de au stricat
prunii şi au spart pacea, să-ş ia moşiia Stanciului logofăt cu ceata lui toată înapoi şi
cât va fi dat la cei 1 2 boiari şi cât va fi dat şi la cei 24 de boiari şi să-ş ţie moşiia
Stanciu) logofăt cu ceata lor prin semnele celor 1 2 boiari : din Piscul Hotului, de
Piatră preste Glâmbocel, în derept până-n Cetăţele, pre unde au se� nat cei
1 2 boiari. Pentru că aicea, înaintea domnii mele şi a tot divanul, mărturisit- au şi
boiarinul domnii mele, Mihaiu vei căpitan şi amândoi portarii carii au fost
ispravnici.
Aceasta vă scriu. Î nsă pentru vina să adevărat a cui va fi, şi-ntâi şi apoi . Şi
cine n-au poftit pacea, să-m faceţ ştire domnii m 6 1e de tot lucrul!
30
Zioa Ia Lăsatul secului de carne.
H 11cnpARHllK. CAM pE'lE rocnOAC'fRA MII .
nuc rEHAp°le ?!'" AbHH, 1\-h'f .-3�R < 1 654>.

t "iw MATEIO RWERWAA, Mlll\OC'f°llO Eo:+:Yio rocnOAHH'h .
"iw MATEI! ROHROA'h <m.p.>
DANIC, M-rea Colroceni, V/20.

Orig. rom., hârtie (29,3 x 20, 7), sigiliu mic în chinovar.
I R041t.
2 8HTp4T.
25 1654 (71 62) ianuarie 1 5
t Adică s ă se ştie cum au zălogit Neagoe, feciorul babei Anii, partea lui de
moşie de Ia Cătun, lui Dragomir şi Barbului, derept 29 ughi.
Şi marturi: Vlad, Neagu!, Gheorghie, Stănilă, Mănea.
Şi denaintea lui tătâne-său lui Nan, au luat banii Neagoe.
Piseat meseţa ghenarie dni 1 5 , vă leat 7 1 62 <1 654>.
Muz. de Ist. al Mun. Buzău, nr. 1 8 723.

Copie rom.
EDIŢII: Text, Lupu, Gaiţă, Documente inedite, p. 393-394.
26 1654 (7162) ianuarie 1 5
t Adecă eu, Oancea o t Jupâneşti scriu ş i mărturisescu c u acesta a l mieu

zapis, ca să fie de bună credinţă I a mâna lu Mihalaşco logofăt, cum să să ştie că
m-am vândut dumnealui, eu şi cu feciorii mii, anume: Dragne şi Vlad şi cu
moşiia mea toată şi cu alţi feciori câţi Dumnezeu îm va da acum nainte, derept
bani gata ughi 48.
Şi m-am vândut de a mea bunăvoie şi cu voia fămei mele şi a feciorilor
miei. Şi am luat aceşti bani toţ deplin în mâinile noastre, ca să-i fiiu dumnealui de
moşie de acum înainte.
31
Şi la tocmeala noastră fost-a� mărt� ri � : J u�â?ul Costandin sărd�r . şi _Ra�ul
logofăt Creţulescul şi Ştefu! postelrnc ot Tamaşaşt1 ş1 Al_bul _l �go�t o� Rat1v_o_1eşt1 ş1
Mareş logofăt ot Dălgopulu şi alţii cari-ş vor pune peceţile ş1 1scahtunle mm JO S.
Şi pentru credinţa, pusu-mi-am degetul mai jos, ca să să crează.
Şi am scris eu, Neagoe logofăt Mănescul.
Measeţa ghenar 1 5 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
ţ Eu Oancea mărturisescu
Radu! logofăt Creţulescul
t Eu Ştefu! postelnic
t Eu Albul ot Rătivoeşti
t Eu Tudoran pehamic mărturie ot Aninoasa
Stoica Şerbanovici mărturie ' .
DAN!C, Mitrop. Ţ. Rom., C/5.

Orig. rom., hârtie (30,3 x 2 1 ,3).
Copie ibid. din sec. al XIX-iea, adeverită de I. I. Aron.
Menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 1 58 .
27 1654 (71 62) ianuarie 19
ţ Adecă eu, jupâneasa Cârstina, jupâne<a>sa logofătului Fătului ot Corşori,

împreună cu fii-meu, Dragomir şi cu noru-me, Marie, jupâne<a>sa fii-meu Opreai,
scris-am zapisul <meu> să fie de credinţă la mâna păhamicului Tudoran ot
Aninoasa, cum să să ştie că i-am vândut parte noastră toată de apă, vadul de moară
den Mârzăneştii de Jos, pentru că au fost cumpărat părintele dumnelui lanea
păhamic mai nainte vreme ceielaltă parte.
Deci acum am socotit că easte mai volnic dumnilui. Ci am vândut dumnelui
de bunăvoie a noastră, fără nici o silă dereptu bani gata ughi 8, ca să fie dumnelui
moşie şi dumnelui şi coconilor dumnelui , câti Dumnezeu i va dărui.
Şi o-m vândut cu ştire tutoror omeni Io� ' noştri. Şi mărturii încă au fost : jupan
Badea clucer i jupan Pârvul vtori vistier i Nan logofăt i Manta cupeţ i Jane logofăt.
Şi păntru credinţa, ne-m pus şi degetul în loc de pecete, ca să să cre<a>ză.
Şi am scris eu, popa Muşat.
Pis measeţa ghenarie dni 19, vă leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Dragomir. Eu jupâne<a>sa Marii. Eu jupâne<a>sa Cârstena.
t Eu popa Sava mărturie
32
t Eu popa Nica mărturie
t Nan logofăt
t Ion iuzbaşa ot Corşori
t Iane logofăt ot Lăngişti mărturie
t Eu Vasilie stolnic mărturie2 •
DANIC, Col. Hotămicii, j . Teleorman, nr. 27/1 844, f. 30.

Copii ibid.: ms. 1 37, f. 2 1 1 .
1 Ad. interlinear.
28 1654 (71 62) ianuarie 20
t Scris-am eu, popa Dumitru den Prajani, al meu zapis, ca' să fie la mâna lu
Ciuban şi 2 la Mane şi2 <la> Marin ş-a Albul<ui>, cum i-au vândut3 popa
Dumt<r>u parte de ocenă de la Ciobăneşti4 să le5 fie moşie şi lor şi 2 feciorilor6 .
Şi2 bani 1 700.
Şi 2 o compărat cu voie a tuturora fraţilor.
Şi 2 mărturie easte: Muşat şi 2 Mărcel, Vlad, Radu lu 7 Baico, Şerb den Poiana,
Neguţ, Mane, Lupul 8 , Radu, Păt[ru].
Pis meseţa ghenarie dni 20, vă leat 7 1 62 <1 654> .
Pis eu, popa Radu den Coţofăneşti.
Aldămaş [am] dat bani 60 [ . . ]9. .
DJAN Prahova, Col. documente, P V I l/ 1 3.

Orig. rom., hârtie (29 x 20), rupt la îndoituri ..
Rez., Rachieru, Noi achiziţii, p. 276.
I
K'h.
111€.
3 H'hHAST8T.
4 'foC'hH€4J€.
5
A 'h .
6 <!>E40p€AOp.
7
AO.
8 t\SnM.
33
29 1 654 (71 62) ianuarie 25
t Adecă eu, Mata căpitan i Comen căpitan i Costea băişul i Achim spătar snă
Puznan căpitan i Giura cliucer ot lupea, scris-a acesta al nostru zapis ca să fie de
mari credintă la mâna dumnealui jupan Radul vei comis, cum să să ştie că am luoat
noi pre Pu�nan căpitan pre chezăşâie noastră pentru nişti aramă 1 ce easte dator
jupânului Radu! vei comis câtă scrie în zapisul lui la Sântă Măriia M are.
Iar de nu va da Puznan arama toată la zi, să avem noi a plăti acea aramă 1 toată
câtă scrie în zapis.
Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţile şi iscăliturile mai jos, ca să să crează.
Pis measeţa ghenarie 25, leat 7 1 62 <1 654>.
t Comen căpitan2
t Mata căpitan 2
t Iachim spătar2
t Giura cliucer2
ţ Costea băiaşul 2
Eu Necula pârcălab chezaş pre oameni iar nu pre bani 2
t Preda sluger ot Greci mărturisăsc 2 .
DANIC, Col. Doc. Munteneşti, I/4.

Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ), 3 sigilii inelare în tuş.
I 4p4M4.
30 1 654 (71 62) ianuarie 26
t MHMC'l'·reio EolK"leio, Yw MA'l'€H EAcApABA ROHROAA H rocnoAHHb. A<1B<1T

rocnoAC'l'RO MH c"1"eio n0Re1d>H"i<1 rocnoAC'l'RA MH sMtpHHOI( rocnOAC'l'RA MH, Nicola
pârcălabul, ca să fie volnic ' cu această carte a domnie mea şi cu sluga domnie mele
po ime [ . . . ] 2 de să apuce pre jupâneasa Peia din Căpinteni cu mare strânsore, ca să
dea3 ughi 24, care bani easte datoare şi au rămas de bărbatul ei.
Aşijdirea şi alte datorii pre unde va avea şi cu zapis şi fără zapis, tot să fie
volnic sluga domnie mele să-i apuce cu mare strânsoare să-i dea toată datoriia câtă
va avea.
Iar cui va părea cu strâmbul, să vie de faţă, că aşa easte învăţătura domnie mele.
" Hcnp<1RHHK, CAM p€4€ rocm'>AC'l'RA MH.
nuc r€HAp"le � AbHH, 1di'1' „3p�R <1 654>.
34
fiw MATEI! RWERWAA, Mlll\OCT·1·Eio EolK"i°E io rocnOAllH'h .
MATEI! EACApAB RNlROA'h <m.p.>
DJAN Vâlcea, Doc. ist., CCLXVl l/2.

Orig. rom., hârtie ( 1 9 x 2 1 ), sigiliu mic inelar în tuş.
Rez., Andronie, Soare, Izvoare doc. vâlcene, I l l , p. 1 2, nr. 5 .
I R'h�HHK.
2 Loc alb în orig.
3 Iniţial T-k.
31 1 654 (7162) ianuarie 27
ţ Adecă eu, Stoica postelnic ot Drăgoiani ot Gor Jil, dempreună cu frate-meu,

Drăghici i Barbu! Brăiloi, scriem şi mărturisem cu acesta al nostru zapis ca să fie de
mare credinţă la mâna Stanciului stegariul ot Târgovişte, cum să să ştie că i-am
vândut un ţigan, anume Florea ţigan, den <ţi>ganii noştri, drept bani gata ughi 43
pol. Şi l-am vândut de a nostră bunăvoie, fără nici o silă. Şi i l-am dat de credinţă
cum easte ţigan bun şi tot fără nici o deală.
Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie, anume: Dumitru aprod
brat Pătraşco vtori zapciu i Stan pârcălabul ot Potlogi i Radoslav iuzbaşa ot tam i
Proca aprod şi alţi cari vor pune mai jos iscălituri. Şi pentru credinţa, am pus şi
peceţi li.
Şi am scris eu, Necula aprod ot Târgovişti.
Ghenarie 27 dni, vă leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Stoica
Drăghici
Barbu!
Necula aprodul mărturie
Dumitru aprod mărturie
Stan pârcălab
Radoslav iuzbaşa
t Eu Radu! logofăt ot Argeş 1 •
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CCCL! l l/23.

Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ,5).
35
32 1 654 (71 62) ianuarie 28
Adecă noi, satul Scăuiari, anume: eu, Bădilă i snă ego, Neagoe ' i Radu! i
Oprea i snă ego, Preda, i Pătru i Stan i snă ego, Pătru i Neagoe ' i Lazăr i Stanciu!
brat Stan, Stroe i snă ego, Petco, i Stanciu! i Stan i Coman, tatăl lu Stan, i snă
ego, Mihai i Neagoe ' i snă ego, Barbu! i Opriian i Roman i snă ego, Barbu! i
Petco i Pătru i snă ego, Toma i Stan i Moga i Stanciu! i Lupul, scris-am zapisul
nostru ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui comisului M ihai ot Floreşti,
şi la mâna coconilor dumnealui şi la mâna nepoţilor dumnealui, câţi Dumnezeu îi
va da, cum să să ştie că ne-am vândut noi dumnealui, de a noastră bunăvoie, fără
de nici o silă. Şi ne-am vândut cu partea de ocină a noastră, câtă să va alege, din
câmp şi din apă şi din pădure şi din selişte, şi de preste tot hotarul, cât easte
ocolul satului în jos, însă prin hotarul satului, pre unde vor ceti cărţile cele de
ocină ale satului.
Însă hotarăle sântu şi merg: pre piscul Bâlgăi, până-n M ăgura Scârzei, dealul
în sus, până-n Măgura Mirăi, pre dealu până în pârâul lui Drăgaş, pre deal în sus
până în Măci, iar pre deal în jos, până-n Măgura Bădiciului până în Măgura
Lespeziei, până în Măgura lu Scaun.
Şi ne-am vândut dirept ughi 2 1 O, ca să fim dumnealui în veac, moşii.
Şi când ne-am vândut, fost-au la tocmeala noastră mulţi boieri mărturie,
anume: Danciul logofăt ot Mileşti i Vlaica popa ot Cornet i Gherghina stolnic i
Dumitraşco Când<ea> ot Şitoia i M ihai iuzbaşa ot Podobaniţă.
Şi să avem a darea dumnealui şi cărţile cele de moşie ale satului. Aceasta am
scris. Şi pentru credinţă, pusu-ne-am şi degetile.
Pisah az, Ion logofăt ot Podobaniţă.
Ghenar 28, leat 7162 <1 654>.
Voicu! pârcălabul ot Uricheşti. Oprea i snă ego Preda. Pătru. Stan i
snă ego, Pătru. I Neagoe ' . Lazăr snă Stanciu!. Eu Bădilă i snă ego, Neagoe 1 •
Radu!. Stanciu!. Stan. Coman snă ego, M ihai. Neagoe, snă ego, B arbu!. I Oprean.
Roman snă ego, Barbu!. Stroe. Petco. Pătru. I Toma. I Stan. M oga. Stanciu!.
Lupul.
DANIC, Ep. Râmnic, CII/30.

Copie rom. din 1 746, adeverită de Clement, episcop de Râmnic şi de Şerban Dudescu fost
mare paharnic.
Menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 224.
I HtrOH€.
36
33 1654 (71 62) februarie 1
ţ Adecă noi, aceşti 6 boiari, pe nume: ot Tătărăşti, popa Matei, ot Ciocăneşti,

Ioan Ceauşul, ot Reaca, Dragomir, ot Recea, Radul, ot Strâmba, Tudor, i pac iar
din Recea, Ursu logofăt, cari sântem să căutăm şi să adăvărăm şi să alegem partea
Radului spătarul de moşie de cătră satul Poienile. Pre zapis aflat-am de-am ales cu
săteanii Poienari 1 cumpărătoarea mai dânainte vreme, partea lu Filip, stânj ini 1 1 O
ş-am ales. Şi pentru bani ce-au luat sătenii2 Poienari 1 de ş-au plătit nevoile lor,
stânjăni 400, ales-am, c-au vândut Vişan ot Poieni stânjăni 1 O. Şi iar am ales c-au
vândut Dectea vnuc Cioban, stânjăni 25. Şi iar am ales c-au vândut Stoica sin
Vâşânuc stânjeni 25, cin cup stânjăni 570, însă stânjănul câte bani 35, cin ughi 1 00.
Deci noi am ales dempreună cu portaru domnescu, anume Gherghe. Şi i-am
ales din sus, de cătră satul Unghenii 3 , însă moşie stearpă, fără rumâni, să-i fie
dumnealui moşie ohamnică în ve<a>c.
Şi pentru adevărata credinţă, pune-amu şi degetul şi peceţili.
Pis measeţa februarie 1 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu popa Mate4
Radul ot Recea.
Ivan ceauş.
tDragomir.
t Tudor.
t Gheorghe vtori postelnic4
ţ Ursu logofăt4 .
DANIC, M-rea Glavaciog, XIV/4.
Copii ibid. : ms. 223, f. 63; Doc. ist., CMXI/85, f. 79v-80.
I nom:H4pHH.
2 C"bTiiHHH.
3 OYHrEHHE.
4 Semnâturi autografe.
34 1654 (7162) februarie 1
Adecă noi, sătenii ot Poieni, anume: Vişan, Pârvul i Muşat i Oprea i Dobrotă
i Dedea i Stoica i Filip, scris-am zapisul nostru, ca să fie de mare credinţă la mâna
Radului spătar, cum să să ştie că au avut dumnealui cumpărătoare mai denaintea
vreme, partea lui Filip, însă stânj ini 1 1 0. Luat-am şi noi săteanii, de ne-am plătit
37
nevoile noastre, ughi 71 pol. Deci noi aşa ne-am tocmit şi ne-am cisluit, cine ce
i-au făcut partea, de i-am dat dumnealui moşie: însă eu, Vişan, făcu<tu>-mi-au
ughi 14, eu, Pârvul, ughi 12, costande 7, eu, Muşat, _ughi 1 3 , cost�nde �' eu, Dobre'.
uohi 12, costande 6, eu, Oprea, ughi 1 6 şi la cheltuiala portarulm, ughi 4, cm _ ughi
7l pol, stânjinul câte bani 35, fac stânj ini 4 1 0. Luat-am şi eu, Dedea, ughi 4,
costande 7, fac stânjini 25. Luat-am eu, Stoica, ughi 4, costande 7, fac stânjini 20.
Fac stânjini preste tot 570.
Deci ne-am vândut cine de partea lui.
Şi o am vândut noi de a noastră bunăvoie, să-i fie dumnealui moşie ohabnică
în veac şi stătătoare. Iar cine se va scula să facă dumnealui vreun val, să avem noi a
purta acel val, iar dumnealui să-ş ţie moşiia cu bună pace. Şi i-am dat dumnealui
moşiia den sus, despre Ungheni, însă moşie stear<pă>, fără rumâni.
Şi păntru credinţa, ne-am pus şi degetele.
Pis fevruarie 1 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
t Vişan. t Pârvul. ţ Muşat. t Dobrotă. t Oprea. ţ Dedea.
DANIC, M-rea Glavaciog, XIV/3.

Orig. rom., hârtie (30,5 x 2 1 ,5), rupt la îndoituri.
35 1654 (71 62) februarie 2
t Adecă eu, popa Chirfote [clis] 1 iariul, dempreună cu priote<a>sa mea [. . ] 1 .
[scris] 1 -am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, [ca să] 1 fie de mare credinţă la
mâna gineri-meu, Proca şi a fii-mea Predei, ca să să ştie că le-am dat zestre o
jumătate de silişte în sat, în Bărbăteşti, pre lângă hotarul Doiceştilor, care silişte o
au fostu cumpărat tată-meu, popa Tudoran [de la ] 1 Oprea snă Bârcă. Iar după
aceea, gineri-meu, Proca au mai cumpărat şi altă jumătate de silişte de la Radu!
Gomilea dărăbănţul şi de la fămeia lui, Badea. Deci, eu i-am fostu a-i darea un cal
de ginere zestre. Ce eu cal n-am avutu, ce i-am dat pentru cal ughi 6, de ş-au
cumpărat acea selişte. Însă cându i-am dat eu, şi când au cumpărat el, această silişte
fost-au pământu sterpu, fără casă, fără porni, fără nimic.
Iar <lup-aceea, gineri-mieu, Proca şi fie-mea, Preda, cheltuit-au şi au muncitu
de ş-au făcut casă şi au pus mulţi pomi pre acel loc.
Iar zicând fiiu-mieu, Dragul, că le va sparge casa şi le va lua moşia, eu m-am
sculat de am mersu acolo în Bărbăteşti. Şi s-au întâmplat atunce mergând popii de
la biserica domnească, anume: popa Bran, i popa Ursu i Dumitru diiaconul i Stai co
logofăt i Ianache grămăticul, ca să vază viia ce le-au dat-o măriia sa, domnu nostru
Matei voivod de pomană, pentru sufletul răposatei doamnei mări sale Ilinii.
După ce au văzutu viia, iar gineri-micu, Proca i-au chemat pre toţi la casa lui
şi am mărturisit eu, cu sufletul mieu înaintea lor cum să tie gineri-mieu Proca şi '
' '
38
fie-mea, Preda această silişte, <cum> scrie mai sus deplin. Însă o am şi măsurat: în
latu, stânjeni 22 şi în lungu, den Topliţă până-n ţărmurile apei 2 .
Iar dup-aceea, fostu-i-am datu şi o vie de zestre în dealul Bărbăteştilor, den
viia mea. Iar unde i-am arătatu eu acea vie, fostu-i-au trecătoarea a trece până la
viia lui, pren viia mea. Iar zicând fiiu-mieu, Dragul, când mergu la viia lor, ei
mâncă struguri den viia mea, se-au lepădatu de acea vie, ci i-am dat altă vie, într-altu
loc, den vi ia lu Pană postelnicul Boldi ci în sus, pre lângă vii a lu Stan [Decâine] 1
însă bucăţi până la [măr] ' să aibă a ţinerea gineri-mieu Proca şi fii-mea Preda cu
bună pace aceste moşie, că le-am [„.] 1 • Şi atunce [„.] se-au înt[â]mplatu de au fost
acolo când [„.] 1 Neagoe i Radu! snă Draica3 i Drăghici postelnic snă T[a]nasie
clucer i Ivul portar i Petre [„.] 1 snă Mihai postelnic i popa Danciul i Tanasie
diiaconul i Petriman logofăt brat ego [Gheorghe] ' Ivan i Gherghe snă popa Mihul i
Oprea scaunul.
Iar cine va sparge această tocmeală ce am făcutu eu, să fie procletu şi
anathema de 3 1 8 oteţi ije vă Nicheia şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariie la un loc.
Iară dup-aceasta, fost-au zis fiiu-mieu Dragul că au dat şi el la cheltuiala mea
ughi 12. Iar aceşti preoţi şi aceşti boiari carii scriu mai sus întrebatu-m-au şi am
mărturisit eu, dempreună cu preoteasa mea cu ale noastre suflete cum fiiu-mieu
nici un ban n-au datu, nici au muncit la acea casă, ci o au făcut gineri-mieu, Proca,
cu a lui cheltuială şi a lui muncă. Iar fiiu-mieu, Dragul, au grăitu ca un om pizmaş
şi fără dereptate, ci să nu să crează.
Şi pentru credinţă, pus-am pecetea şi iscălitura.
Şi am scris eu, Isar logofăt, pis measeţa fevruarie dni 2, vă leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Pano postelnic
ţ Eu popa Danciul
Eu popa Bran
Eu popa Chirfote cliserh µa:pnpw w a:vo9Ev4
Eu Stoica postelnic
Eu popa Ursu
Eu Stoica
Eu Cârstea logofăt
ţ Ivul portar
ţ Eu Drăghici ban
t ' A vnµos K upimt;;TJ nmms µap-i:TJpa:s
5
t Eu Petriman postelnic
tEu diiaconul Dumitru
tNeagoe i
Radul snă Draica6.
B.N., Col. de documente, LXXXIV/8.

Orig. rom„ hârtie (28,7 x 4 I ), foarte deteriorat, rupt, pătat, lipsă porţiuni din suport; 18 sigilii
in tuş.
39
Copie la DANIC, Fond Greceanu, ds. 1 6 f. 300.
,
EDIŢII: Text, Grecianu, Genealogiile, II, p. 1 5 ; menţ., ibid., p. 1 49.
1 Loc rupt în orig., completat după DANIC, Fond Greceanu, ds. 1 6, f. 300.
2 Ad. marg.: „Şi iar să să ştie că i-am datu loc de culegătoare den locul mieu cel sterpu, ca să
aibă a-ş face culegătoare".
3 „Neagoe i Radu! snă Draica" ad. marg.
4 „Martor la cele de mai sus".
5 „Antimos Kiriatsi preot, martor".
36 1654 (71 62) feb ruarie 2
ţ Adecă eu, Stoica, snă Stoicăi Parpalic ot Botenii de Sus, scris-am zapis<ul>
miu Ia mâna lui Stan şi a Manei şi feciorii 1 lor, ca să Ie fie de mare credinţă Ia mâna
lor, cum că Ie-amu vândut moşâe den parte mea, stânjăne 26. Am tocmit pre
tocmelea2 Iremie, cum au tocmit cu Necşul, stâ<n>jănul câte 1 00 de bani.
Cându am tocmit, am dat banii 1 3 , stânjân<ul> cât<e> 1 00 de bani, iară am
socotit3 să fii îndoit cum scrie mai sus.
Şi cându am �ândut acestă moşie, cu ştire fraţilor mei, anume: Nedelco şi cu4
5
alalţ fraţ cu toţ.
Şâ cându amu făcut acesta zapis, făcu<tu>-se-au în casa jupânului 6 Coman ot
Săveşti. Ş-au fostu mu<l>ţi omene buni deprejuru, anume: popa Pătraşco7 ot
Săveşti şi Nedelco roş ot tam şi Ştefan i [ . . . ]8 ot tam i Ona ot tam şi Crăciun
dărăban şi Stan di Ia Stupini şi Stoica nipot popii.
Şi am fostu noi toţ aldămăşari9 carei sântu scriş mai sus.
Şi am scris eu, Neagu! logofăt ot Săveşti.
Pis measeţa făurar 2 dni, let 7 1 62 < 1 654> .
Eu Stoica, păntru credinţa pus 1 0-am degitul.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 30 63 l .

Orig. rom., hărtie (27 x I 9,5).
Rez., Ştefănescu, Catalog, p. 1 64.
1 <1>e'lop11e.
2
TOKf\1€1\m .
J
C"hKOTHT.
40
5 VJ�Ml.I.
6 JK8n8H8�8H.
7 n'bTp4 W K'b .
8 Loc ru p t în orig.
9 MA'hM'b W4p€.
10
noe.
37 1 654 (7162) februarie 3
Simion şi fratele lui, Loghin, vând vie şi vaduri de moară lui Neagoe căpitan.
DANIC, Ms. 464, f. 66v.

Rez.
38 1 654 (71 62) februarie 9
t Scris-am eu, Coste D âlbac, acesta zapis al meu, să fie de mare credenţă la
mâna uncheşului ' Nii ot M ileşti să se ştie cum <i-am> vândut ocină de la M ilişti
stâ<n>jăne2 20 şi e<a>-m <luat> ughi 4. Şi moşie o <a>m cumpărat cându <cu>
jaful boierilor.
Şi atunce au3 fost omini4 buni 5 mărturie: Stan ot Mirceşti, Stan ot tam şi
Tuduru ot Mileşti şi Pavel ot tam şi Stoica Malcoci. Şi pentru credenţă, ne-m pus şi
peceţele.
I pis measeţa făvrar 9 dni, vă leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Stan. Eu Stan. Eu Tudur. Eu Pavel. Eu Stoica.
DANIC, A.N., CCXClll/20 (nr. 2).

Orig. rom., hârtie (29,5 x 2 1 ), rupt la îndoituri, pe aceeaşi filă cu doc. A.N., CCXClll/20 (nr. I ).
Rez., Ciucă, Achiziţii Noi, p. 1 39, nr. 1 873.
I \IJHKew!l�!l.
'
- CT'b lK'bHE.
J m!l .
4
\IJMHHE.
l B!lHE.
41
39 1654 (7162) februarie 9
Scris-am eu, Stoica Malcoci , acesta zapis al meu să fie dă mari credenţă la
t
mâna u<n>cheşulu 1 Nei ot Mileşti, să <să> ştii că e-<a>m vândut ocina de
la Mileşti stânjeni 20 şi m-eu dat ughi 4. Şi moşie o-m cumpărat cându <cu> jaful
boierilor.
Şi atunce <au> fost oameni2 buni 3 mărturie: Radu! i Marco i Tudurul şi
Vladul şi Radu! ot Milişti.
I pis measeţa făvrar4 9 dni, vă leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Pavel. Eu Marco. Eu Tudur. Eu Vlad. Eu Radu!.
DANIC, A.N., CCXCIIl/20 (nr. I ).

Orig. rom„ hârtie, (29,5 x 21 ) rupt la îndoituri, pe acelaşi suport cu doc. A.N„ CCXCIIl/20
,
(nr. 2).
Rez., Ciucă, Achizifii Noi, p. 1 39, nr. 1 872.
I �'KELUSfl8.
l Wfl\EHE.
J GSHE.
4 <!>'hBpEp.
40 1654 (71 62) februarie 12
Adecă eu, Berilă ot Cerburini şi cu fii-meu, Stancu!, scris-am zapisul '

t
nostru, ca să fie de mare credinţă la mâna jupânului M arin ot Argeş, cum să să ştie
că m-am vândut dumnelui eu şi cu feciorul 2 meu şi câţi îm va da Dumnezeu de
acum nainti, pentru ca să-i fim rumâni, noi şi cu toată moşiia noastră, câtă să va
afla peste tot hotarul.
Pentru că ne-<a>m vândut noi de bunăvoia noastră, fără de neci o sâlă. Însă
ne-<a>m vândut în bani gata, ug<hi> 20, ca să-i fim rumâni dumnelui şi feciorilor
dumnelui în ve<a>c ohabnici şi stetetor.
Şi la acestă3 tocmală fost-au mulţi boiari şi megiiaşi şi oroşani, anume:
Ghinea postelnic ot Târgovişti i Oprea postelnic ot tam; şi din oraş, Vladul pârgar
i Micul diiaconul i Oprea Tudorănescul, şi din Cerburini, Radulu frate-său i
Marin o<t> tam i Negoiţă ot tam i Vladulu ot tam i Dumitru ot tam i Cătărău ot
tam.
Şi pentru credinţa, mi-am pus pecete mai jos, ca să să creză.
42
Şi-am scris eu, Anghelet di Argeş.
Şi din Danul, Şerbu mărturie4 •
Pis fevruarie 1 2 doi, leat 7 1 62 < 1 652>.
Eu Berilă. Stancu!.
DANIC, Ep. Argeş, 11/38.

Orig. rom„ hârtie (35 x 22), 2 sigilii inelare în tuş.
Copii ibid. : rnss. 1 6 8 f. 5 1 -5 1 v; 708, f. 389.
,
Rez„ Aricescu, Indice, I, p. 56.
1 34nec811..
2 cj>'b4op811..
J 44ECTE.
4 MEpTSpHH.
41 1 654 (71 62) februarie 1 2
t Adecă eu, Neaga, fămeia l u Andrei cojocarul ot Craiova, şi 1 cu feciorul miu,

anume Mihai, scriem şi mărturisim2 cu acesta al nostru zapes, ca să fie de mare credinţa3
la mâna cinstit4 deregătorului dumnealui jupan Spaheul vel ban, cum să să ştie că am
vândut viia mea de la Vâlcăneşti 5 , însă viia rară de pământu, derept ughi 14 pol.
Şi o-<a>m vândut de a mea bunăvoie şi cu ştirea6 feciorului miu.
1
Şi 1 cându am vândut această vie, fost-au mulţi boiari mărturie şi preuţi, anume:
popa Stanciu! i popa Ian<e> i Lăpădat capitan i Chera armaşul i Iseru! roşul i Pârvul
roşul i Petco pitar i Manea roşul i Tudor roşul.
Şi am scres eu, Vasilie logofăt. Şi păntru cridenţa, me-am pus şi degetul.
Pis fevruarie 12 doi, leat 7 1 62 <1 654>.
Neaga lu Andrei
M ihai
Popa Stanciu!
Pârvul iuzbaşa
Popa Iane
Eu Iseru! roşul
Lăpădat capitan
Eu Manea roşul
Eu Tudor
Petco
KEpa apµai;7 •
43
DANIC, Doc. ist., DXCI/60.
Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ), rupt la îndoituri, 2 sigilii inelare în tuş.
1 we.
2 M'bpTSpeceM.
3 Kp€A€H4€.
4 4€HCT€T.
5 G'b/\K'bH€lp€.
6 41ept.
7 „Chera armaş"; semnături autografe.
42 1 654 (71 62) februarie 12
tAdecă eu, Oprişa, fata lu Mănalache călugărulu ot Luciiani, scris-am

acesta al miu zapis, ca să fie de bună credinţă la mâna lu Sântoader spătar şi la
mâna feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va da, cum să să ştie că i-am vândut moşie
în Luciiani den partea tătine-miu, călugărul M ănălache, den câmpu, den pădure,
den apă, de preste tot hotarul, însă stânjini 3 0, derept ughi 6, stânjinul câte
4 costande.
Şi o-m vândut eu de mare nevoie, pentru datorii tătine-miu, lu Mănălache
călugărul, după moartea lui. Şi cându am făcut acesta zapis, fost-au mulţi oameni
buni mărturie, anume: Borcea ot Comişani, eu Crăciun, eu Şărbu, nepotu Vladului
călugărul, eu Stan, nepotul <lui> Sântoader spătar, eu Voico, feciorul uncheaşului
Şărbu.
Şi pentru credinţa, pusu 1 -ne-am şi degetili2 în Ioc de pecete, mai jos.
Pis measeţa fevruarie 12 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Şi am scris eu, Ivan feciorul lu Crăciun.
Eu Opreşa. Eu Borcea. Eu Crăciun. Eu Şărbu. Eu Stan. Eu Voico.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 26 899.

Orig. rom., hârtie (29 x 1 8,6), un sigiliu inelar în tuş.
Rez., Ciucă, Aclziziţii 11oi, I , p . 1 3 8; Filitti, Arii. Cantacuzino, p . 2 1 8 ; Ştefănescu, Catalog,

p. 1 64.
44
43 1 654 (7162) feb ruarie 1 5
ţ Adecă eu, Sima neguţătoriul, scris-am zapisul mieu ca s ă fie d e mare

credenţă Ia mâna dumnealui Negoiţă cliucer, cum să se ştii că i-am 'indut \
dumnealui stânjini de ocină 20 la Odobeni din partea lu Grabicean, şi stânjinul ::âte

8 costande.
Şi i-am vândut eu de a mea bunăvoi şi cu ştirea tuturor fraţilor de pre ocină,
ca să-i fie dumnealui moşie şi feciorilor dumnealui în veci.
Şi Ia tocmeala noast<r>ă fost-au oameni buni: Gherghe spătar şi Bratul ot
Leoteşti.
Pis popa Crăciun.
Şi pentru credenţa, ne-am pus şi peceţile.
Pis measeţa fevruarie 1 5 dni, vă leat 7 1 62 <1 654>.
t Gherghe spătar
ţ Bratul
ţ L'tptyO tyO LtµQ(; 'ta CxV08EV 1
ţ Sima vânzător2 .
DANIC, Doc. ist., CCXCIX/25.

Orig. rom., hârtie (20,5 x 1 8), pătat.
1 «Î ncredinţez eu, Sima, cele de mai sus».

44 1 654 (71 62) februarie 1 8
t Adică eu, Vladul ot Ioneşti, împreună c u feciorii mei, anume: Neculai,

Stanciu! i Vişani şi cu câţi 1 Dumnezeu îi va da d-acum înainte, scriem şi mărturisim
cu acesta al nostru zapis, ca să fie de bună credinţă Ia mâna dumnealui, jupan
Iordache postelnic snă Trufanda vistiiar, cum să să ştie că m-am vândut dumnealui,
eu şi cu feciorii mei şi cu partea mea de ocină, vericât se va alege, derept bani gata
ughi [ . . .]2 . Şi am luat toţi banii în mâinile mele.
Şi m-am vândut eu, de-a3 mea bună voie, fără nici o silă, ca să-i fiu
dumnealui rumân cu feciorii mei de moşie, ohabnic în veci, dumnealui şi coconilor
dumnealui, câţi Dumnezeu i va dărui.
45
Şi Ia tocmeala noastră, mulţi 4 boiari 5 mărturii fost-au: jupânul Deadul ot
Cârligaţi, Stoica roş ot tam i Jăfco ot tam, ot Găieşti, Udrea roş e Voco roş ot
tam şi alţii mulţi, carii nu i-am scris pre nume, iar mai jos vor mărturisi şi cu
peceţili şi cu iscăliturili.
Şi pentru dirapta credinţă, pusu-mi-am degetul şi iscălitura. Aceasta am scris,
ca să să crează6.
Pis az, Nedelco logofăt ot Prisăceni.
Pis fevruarie 1 8, vă leat 7162 <1 654>.
Vladul şi cu feciorii mei, anume: Neculai, Stanciu şi Vişan.
Pătraşco clucer Bălăceanul 7
Micul pitar ot Măneşti 7
Gherghie clucer Băleanul 7
Radu) comis7
Radu) Creţulescul logofăt7
Radu! Dudescul logofăt7
Ivan slujer7
Mihalaşco logofăt7
Badea pârcălab7
Fiseanţea logofăt mărturie7
Pătru ceauş7
Gherghie vistier7 .
DANIC, Col. Microfilme Ungaria, r. 630, f. 663-664.
I
K'bl(HH.
2 Loc alb în orig.
3 Aii4.
4 MSlll(HH.
5
GOlllp HH.
6 KPii"4'b.
45 1654 (71 62) februarie 19
Costandin Budea vinde unchiaşului Neniu ocină în Mileşti.
DANIC, A.N., CCCVl/6 (nr. 25).

Rez.
46
46 1 654 (71 62) februarie 22
t Adecă eu [Pătru] 1 ot Scăieşti şi cu făm[eia] 1 mea, Varvara, scris-am zapisul

nostru la mâ[na] 1 lu Stănilă pârcă[la]bul ot Văleni, ca să fie de mare credinţă,
pentru să să ştie că i-am vândut partea mea a treia parte den Tâmpa preste [t] 1 ot
unde mi se va veni partea mea d[ e] 1 [ mo] 1 şie den cin până-[ n cin] 1 , den pădure, den
apă şi den câ[mp] 1 u.
Şi o am vândut [de a mea b] 1 ună voie derept ughi 8, bani gata şi cu ştirea
tuturor2 p[ărta] 1 şilor mii.
Şi când am vândut, fost-au mulţi oamen buni [me] 1 giiaşi demprejurul
locului, anume: Stan Gogean ot Sc[ăien] 1 i, Dumitru, brat ego ot tam i Coman snă
Milei ot tam, Pătru ot tam i Sin ot Fundeni i Stroe brat eg[o] 1 ot tam i Neagu! ot
Văleni i Badiul ot Văleni i Muşat armaş, brat ego ot tam i Robul ot Ocnă i Ştefu! brat
ego, Stănilă ot Văleni i Radu! Vitivoi i Pătru cizmar ot tam şi popa Voicilă ot Matiţ.
Şi pentru credinţa, pus-am şi degetele.
Şi am scris eu, ierodiacon S ilvestru ot s[fân] 1 ta Mitropolie.
Measeta făurar dni 22, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
P ătru 3 • Comanu.
Milea. Stan. Dumitru. Dumitru fecioru<l>4 lu Stan. Opre. Vladul. Milea.
DANIC, M-rea Plumbuita I I I/ I I .

Orig. rom., hârtie (32,5 x 20,5) rupt la îndoituri şi pătat, lipsă 2/3 din fila a doua.
Copie ibid.: XV/ 1 3 .
1 Loc rupt î n orig.: completat după copie.

l T8T8T8pop.
J n 'hpT8�.
4 4>'h�8p8.
47 1 654 (71 62) februarie 22
ţ MHMCTHEIO Eo:t:0lEIO, "iw MATEH EACApAB BOEBOA'h H rocnOAHN'h . nHWEM

roc noA CT B o "'"
voao, roşilor şi tuturor sluj itorilor carii sânteţ den judeţul Argeşului,
dau-vă în ştire domnia mea că aici, înaintea domnii mele, spus-au părintele
igumenul argeşanul pentru satul laşii şi Prevălenii, carele sânt ale sfintei mănăstiri,
cum că au fost fugite. Iar acum, ei să strângu câte un om, 2, de-ş vin la sat. Iar voi
vă sculaţ, cum videţ câte un om, de-I apucaţ şi-i luaţ tot ce aflaţ la dinşii pentru
năpăştel e birului. Deci ei iar fug, pentru răul vostru. Pentru carele lucru, în ce chip
47
faceţ voi acele lucruri, să mai spargeţ judeţul? Crez că bine ştiţ voi că domnia mea
am iertat toate năpăştile.
Deci iată că vă scriu domnia mea să căutaţ foarte bună pace să aveţ a le darea,
mai multă treabă 1 cu <linşii să nu aveţ! Aşij derea şi voao, tuturor birarilor carii veţ
fi umblători în judeţul Argeşului, să căutaţ să aveţ a lăsarea sloboziia mănăstirii în
bună pace! Iar voi să aveţ a vă căutarea birul la sat la Prăvăleni şi la Iaşi.
Derept aceea, şi ţie, Predo Zămescule, încă să cauţ ce ai luat de la un rumân
al mănăstirii din Iaşi, iar tu tot să-i dai îndărăt, să nu carea cumva să-i opreşti
cevaş, că apoi capul tău va şti!
Într-alt chip să nu fie!
" HcnpABHHK, CAM p€4 rocnOACTBA MH.
fiHC MiiC€1ţA �€Bp8Ap'r'€ KB AhHH, l\tT rl�B < 1 654>.
ţ "iw MATEIO BWEBWAA, MHl\OCT'r'E IO EolK'r'EIO rocnOAHH'h .
MAT€H EAcApA6 BOHBOA'h <m.p.>
DANIC, Ep. Argeş, Il/39.

Orig. rom., hârtie (29 x 20), sigiliu inelar în chinovar.
Rez., Aricescu, Indice, I, p. 56; Stoicescu, Matei Basarab, p. 67, 68.
48 1654 (71 62) februarie 23
t Adecă eu, Oprişu scris-am acesta al meu zapis, ca să fi<e> de mare credinţă
la mâna postelnicului Ivaşco cum să să şti<e> că e-m vândut Cărbunarul peste totu
câtu să va găsi şi cu ştire<a> fraţilor mei. Şi l-am vândutu de a me bunăvoie
dereptu bani gata 300, ca să fie lui moşie moşteni lui şi feciorilor dumnie lui 1 •
Şi cându ne-m tocmit, fost-au şi boieri anume: Stanciu! iuzbaşa şi Dumitru
postelnic şi Pârvul logofăt şi Văsilie logofăt şi Radu Roci<otă> şi M ihăilă şi Drăgoi.
Şi am scris eu, popa Dan.
Pis meseţa fevruarie dni 23, leat 7 1 62 < 1 654>.
Şi <m>-am tâmpla<t> şi eu, Vasilie2 la ceste to<c>male3 .
t Eu Stanciu ! iuzbaşa
Dumitru
Pârvul logofăt
Văsilie
Eu Opriş
Radu Roci<otă>
48
Mihăilă
Drăgoi
Eu Stanciul4 .
DANlC, Mitrop. Ţ. Rom„ CLVIl/43.

Orig. rom„ hârtie (32 x 20,5), pătat, un sigiliu inelar aplicat cu tuş negru.
EDIŢII: Text, Potra, Tezaurul, p. 286-287.
1 Ante dumnealui, scris lui.

2 G4CH1rn"ie; ad. cu altă cerneală.
3 Cuvânt scris peste cifra văleatului.
49 <1654> februarie 24
ţ Adică eu, maica Anghelina, stareţa de la Râncăciov, scris-am zapisul mieu,

să fie de mare credinţă la mâna Stanciului roşului, cum să să ştie că am schimbat
locul de la silişte de lângă Iasul şi mi-au cumpărat locul de la moară pre acea
silişte. Şi mi-au cumpărat locul de Ia Nicoară şi de Ia Stănislav şi de Ia Stanciu!
Marinii şi dă Ia Marco cel Plăviţ.
Şi care va aduce Dumnezeu stareţă în urma mea şi să va ispiti a sparge zapisu,
să fie afurisit şi proclet de 3 1 8 oteţ de Ia Nicheia. Şi cine se va ispiti în urma mea a
face alte lucruri, să fie închinat domneşti ughi 50.
Şi când s-au scrisu acestu zapis, au fost mulţi oameni buni şi boieri, anume:
egumenul Danii! de Ia Râncăciov şi Stanciu pârcălabu de Ia maica şi Stoica armaşu
şi Oprea şi Marei sin pârcălabului Stanciului şi Radul roşul şi Stoica roşul şi Stoian
spătărelu şi Nan şi Nistor şi Stan.
Şi eu, popa Stanciu!, am scris zapisul.
Şi s-au scris zapisul în zilele lui M atei vodă.
Şi pentru credinţă, ne-am pusu şi peceţile.
Measeţa fevruarie 24 de zile, vă leat 7 1 63 1 •
Ieromonah Danii!. Stanciu. Stoica. Oprea. M arco. Stoian. Nan. Radu!.
Popa Stanciu. Stan.
DANlC, M-rea Nămăieşti, 1/2.

Copie rom.
Altă copie ibid. : ms. 363, f. 37, cu data 1 655.
1 Scris cu cifre latine; cifra unităţilor greşită; datat după menţiunea „în zilele lui Matei vodă".
49
50 1 654 (71 62) februarie 25, Târgovişte
t Adecă noi 6 boiari judecători: jupân Spahiul vei ban, jupan Preda vei
'
dvomic, Stroe vistier, Costandin vei postelnic, Radu vei peharnic, Necula vei pitar,
dat-am cartea noastră de judecată la mâna dumnealui jupan Bunea vei vistier şi a
fie-sa Ancăi, carea au fost jupâneasă lu Ianachii spatar snă Socol cliucer, ca să să
ştie când au fost acum, în zilele mării sale domnu nostru, Io Matei Basarab
voievod, după petrecania lu Socol cliucer şi fiiu-său, lu Ianachii spătar, dumnealui
fratele nostru, jupan Bunea vistier cu fie-sa, Anca, vrând să-ş caute zestrele şi
munca de-ntr-acea casă, luatu-ne-au pre noi, pre cei 6 boiari ce scriem mai sus,
judecători şi tocmitori, dennaintea domnu nostru den divan pre răvaşă domneşti,
împreună cu cumnaţii ei, Cârstea cliucer şi Florescu!, feciorii răposatului lu Socol
cliucer şi cu muma lor, jupâneasa Varvara, ca să le alegem toate lucrurile şi să le
împărţim toate satele şi moşiile cum va fi mai pre dreptate şi cum vom afla noi cu
ale noastre suflete 1 , dennaintea cistitului şi prealuminatului părintelui nostru
arhimitropolit, chir Ignatie.
Deci, precum au ştiut, ei au împărţit toate pre dreptate şi noi boiarii le-am
aruncat sorţi căruia ce i se-au venit să-ş ţie. Deci după ce se-au împărţit mo şiil e ,
ales-am noi, boiarii, şi zestrele mumănii lor Varvarii, den mijloc, ughi 500 şi i-am
ales şi partea ce i se-ar cădea den casă, ughi 400. Socotit-am şi zestrele cumnatii
lor, jupâneasii Anca, precum scriu pre catastih iscălit de părintele vlădica şi de noi
boiarii, cum să ia den partea fratelui lor, Ianachii spătar, den toate moşiile lui, a
patra parte.
Şi moşiile le-au socotit şi le-au preţuit ei dennaintea noastră, încă şi mai mult
decât li se-au căzut, însă anume: satul Tomşanii se-au preţuit ughi 600, face a patra
parte ughi 150. Satul Dinţeştii <se-au> preţuit za ughi 1 OOO, face a patra parte ughi
250. Satul Cliciul se-au preţuit za ughi 500, face a patra parte, ughi 125. Satul
Bordoşanii se-au preţuit za ughi 1 OOO, a patra parte <face> ughi 250. Vorovenii
se-au preţuit2 ughi 300, a patra parte face ughi 75. Satul M iclăuşanii se-au preţuit
za ughi I OOO, a patra parte face ughi 250. Viile de la Tohani cu moşia preţuite za
ughi 1 OOO, face a patra parte ughi 250. Morile de la Târgovişte preţuite za ughi
400, a patra parte ughi 1 00. Două funi de ocină den Udeni şi cu doao roate de
moară în Dâmboviţă za ughi 200, a patra parte ughi 50. Moşie den Costeşti cu
casele, cu grădina, cu o roată de moară în Răstoacă şi un rumân cu ficiorii lui şi cu
trei copii ai lui Coman şi cu o parte de ocină de la Grama, preţuite za ughi 300 face
a patra parte 75. La Curăteşti, doao grădini cu vii şi doi rumâni cu feciorii lor s e-au
preţuit za ughi 200, face a patra parte ughi 50. Moşia de la Obidiţi, preţuită za ughi
� 00, a patra parte ughi I 00. Fac preţul acestor moşii a patra parte zestrele
JUpâneasii Ancăi, împreună ughi 1 800. Deci le-au cerşut dumnealui vistiiariul să-i
dea. Ce i-au dat aceste moşii ce scrie mai sus, cu zapis de la mâna lor, să- i fie
stătătoare dennaintea noastră.
50
Însă, de va trăi coconul M atei al lui lanachii spatar şi va vrea să ţie aceste
moşii, el să aibă a darea banii precum se-au preţuit mai sus, să şi le răscumpere de
la mamă-sa.
Iar de i să va întâmpla moarte, să şi le ţie vistiiariul Bunea cu fie-sa, Anca,
stătătoare şi de moşie. Aşijderea, când se-ar întâmpla vreun lucru, să să vânză
dentr-aceste moşii vreunile, să şi le răscumpere ei, să nu între alţii striini.
Iar, când nu vor putea ei, să le dea unde vor afla şi unde vor vrea. Iar den
satul Floreştii şi din satul Răzvadul cu viile şi cu moşiia de la Lazuri, şi cu satul
Comăţenii şi viile de la Piteşti, cu moşie şi casele din Târgovişte cu pimniţă şi iar o
pimniţă de piiatră la uliţă cu patru prăvălii şi ţiganii ce i se-au căzut partea pre
catastih iscălit de noi, acestea toate ce i se va cădea coconului Mateiu, a patra parte
să fie frate cu dinşii. Iar alalte moşii sterpe ce se-au preţuit şi ce se-au vândut cu
catastih iscălit de noi boiarii, datu-se-au pentru zestrele mâine-sa şi cu ce i se-au
căzut partea den casă, împreună preste tot ughi 900, cum scrie şi mai sus.
Aceasta am scris, cum am aflat noi cu sufletele noastre mai pre dreptate şi pre
sfânta pravilă.
Şi pentru mai adevărată credinţa, ne-am pus peceţili şi iscalele mai jos.
Pis Dumitru logofăt Boldiciu u grad Târgovişte, fevruarie 25 dni, vă leat
7 1 62 < 1 654>.
ţ Vlădica Ignatie
Preda vornicul Brâncovenul
Stroe vistiar
Radul vei peharnic
Costandin vei postelnic
Necula vei pitar3 .
DANIC, Col. Doc. Munteneşti, CXXXIV/3.
Orig. rom., hârtie (4 1 ,5 x 29), pătat şi rupt la îndoituri.
Dublet la Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 26 9 1 3 .
Reg., Filitti, Arh. Cantacuzino, p . 2 1 8-2 1 9; Ştefănescu, Catalog, p . 1 64 ; menţ. Stoicescu, Dicţ.
marilor dregători, p. 1 63, p. 1 80.
I C°'"4'1\ETEI\€.
2 Se-au preţuit, repetat.
51 1 654 (71 62) februarie 26
t Adecă eu, Cârstea cliucer, împreună cu frate-mieu, Florescu) peharnic,

feciorii răposatului Socol cliucer ot Cornăţel, scriem şi mărturisim cu acesta al
51
nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna cumnată-noastră, j upâneasa Anca,
fata Bunei vei vistier, care-au fost jupâneasă fratelui nostru, Ianachii spătar, ca să
să ştie când au fost acum, în zilele domnu nostru Io Matei Basarab voievod, după
moartea părintelui nostru, Socol cliucer şi fratelui nostru, Ianachii spătar, şi după ce
am luoat 6 boiari la mijlocul nostru judecători şi tocmitori pre răvaşă domneşti, de
ne-au tocmit şi ne-au împărţit toate moşiile şi Ie-au preţuit dennaintea cistitului şi
prealuminatului părintelui nostru vlădica Ignatie la Sfănta M itropolie ei au ales şi
zestrele cumnată-noastră Ancăi însă den partea fratelui nostru, Ianachie spătar, den
toate moşiile ce i se cade lui, a patra parte. Şi i le-am dat cu zapis şi cu cartea
boiarilor de judecată.
Jar pentru munca ei ce au pus şi ea în casă împreună cu frate-nostru, Ianachie
spătar, Dumnezeu-I pomenească, socotit-au boiarii şi noi de i-am ales şi ei parte
den moşie afară den zestre, însă partea fratelui nostru Ianachie den Vlădimireşti
toată, cu tot venitul, preţuită şi aceasta, ca şi alalte moşii, za ughi I OOO, face a
patra parte ughi 250.
Şi i-am dat o moşie de la Frumuşani toată partea lui cu morile de la
Dâmboviţa, preţuită ughi 600, face a patra parte 1 50.
Acestea i le-au ales boiarii ei osebi în preţ za ughi 400, să-i fie partea ei
moşie stătătoare ohabnică, să-i va trăi coconul M ateiu. Să n u va trăi, tot să fie
ale ei cu pace, fără de nici o gâlceavă în veac, să să hrănească şi să facă ce va
vrea, căci că şi ea au muncit în casa noastră, şi au trăit bogate nevoi, ce i se-au
căzut şi ei a avea parte den moşiile şi den partea soţului Ianachii spătar şi den
strădania ei.
Aceasta am scris, ca să să ştie.
Şi pentru mai adevărată credinţă, ne-am pus şi noi peceţili şi iscala mai jos.
Pis Dumitru logofăt Boldiciu u grad Târgovişte, fevruarie 26, vă leat 7162
<1 654>.
t Vlădica Ignatie
t Eu jupâneasa Varvara, împreună cu fiiu-mieu, Adam 1
t Cârstea cliucer
t Eu Florescu! pehamic
t Preda vomicul Brâncovenul
Radu! vei pehamic
Stroe vistiar
Constantin Cantacuzino2 •
DANIC, Col. Doc. Munteneşti, CXXXIV/4.

Orig. rom„ hârtie (38 x 22).
I flA44M.
52
52 1 654 (71 62) februarie 28
t Adecă noi, aceşti 4 boieri anume: Pătru iuzbaşa ot Vârâţi i Nede ot Saca şi
Stănilă postelnic ot Vâlcăneşti i Ionaşco sârbul ot Craiova, care am fost luaţi de
egumenul ot Bucuvăţii şi de Papa postelnic ot Livezi pe răvaşul dumnealui banului
Ghiormii ca să judecăm şi să alegem moşie din Povarul.
Deci egumenul de la Bucovăţ şi-au strânsu toţi oamenii la zi, cându şi-au fost
pus zili în răvaş. Şi-au şăzut egumenul cu boierii acolo la loc, într-o zi de vară toată
ziua şi au aşteptat să vie Papa postelnic să-ş caute locul şi au mânat la dânsul să vie
şi n-au venit. Într-aceea, văzând noi că nu vine Papa postelnic, noi am mersu de am
căutat locul pre semnele cele 1 bătrâne, pre unde au mersu David postelnic şi
egumenul popa Ioan în zilile lui Matei Vodă, de sântu de atunci până acum ani 20.
Şi au fost alesu2 atunci Povarul şi au tot ţinut cu pace părinţii până acum.
Iar acum s-au sculat Papa postelnic cu pâră, deci ne-au luat pre noi, ca să
căutăm şi noi. Şi noi am căutat şi am adeverit cu ale3 noastre suflete4 cum au ţinut
părinţii moşie în Povarul până acum şi să ţie şi de acum înnainte, că au rămas Papa
postelnic de lege şi de judecată denaintea noastră.
Şi pentru mai adăvărată credinţă, mai josu ne-am pusu degetile5 şi
iscălâturele, ca să să crează. Iar cine să va mai scula cu pâră de acum înainte, unul
spre altul, să fie închinat la scaunul Craiovii la banul ughi 1 00.
Februarie 28 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
DANIC, Ms. 722, f. 1 9 1- 1 9 1 v.

Copie rom.
EDIŢII: Text, Nicolăescu-Plopşor, Monografia, p. 6 1 --62, nr. 65: rez., Creţeanu, Schituri oltene,
p. 396.
I �e�i;.
2 M-kcS.
3 Mt .
4 cS<!>AETt.
5 AE�ETH�t.
53 1 654 (71 62) martie <f. z.>
t Adecă eu, Stan ot Bănuieşti şi cu fămeia mea, Mariia, sora lui Şărbu ot
Tihu leşti, scriim şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de mare credinţă
53
la mâna popei Radului ot Tihuleşti, pentru că i-am vândut I? artea de ocină a
cumnatu-meu, lui Şărbu şi a frăţine-său lui Irod dereptu ughi 4. Insă iar dintr-acea
fune din partea lui Drăguşin Iepure care a fost cumpărat Lupul iuzbaşa şi cu
ştirea tuturor moşneanilor.
Şi mărturie: diiaconul Mihalcea şi frate-său, Dragomir 1 şi Stan roşu ot
Moşăşti şi Vlad morariul de Zăpodii şi Stoica spătar ot Sibiceu şi Dragomir ot
Fârtopeşti şi mulţi oameni buni carii şi-<o>r pune mai jos peceţile2 şi iscăliturile3 .
Şi am scrisu eu, Neagu! grămăticul ot Zoreşti.
Pis measeta martie, dni [ . . . ]4 leat 7 1 62 <1 654>.
Mih�lcea. Dragomir. Stan. Vlad. Stoica. Dragomir.
DANIC, Ep. Buzău, XLIX/ 1 5 .

Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ).
Copie ibid.: ms. 1 72, f. 344.
1 Ap�rnM1tp.
'
- ne4E!.!E�e.
3 Slova .... scrisă peste slova g,
4 Loc alb.
54 1654 (71 62) martie 2, Târgovişte
t MHMCT0l0E 10 Eo)!(°IEIO, "iw MATEIQ EAcApAGA BOEBOAA " rocnOAHH'h B'hCOH 3EMl\E
88rrppOBl\AX0l1tCKOE . ĂABAT rocnOACTBO MH C°llO noBEl\iiH°IE rocnOACTBA MH Cl\0\;'T
rocnoACTBA Mit, GTOHK'hH l\Wrw<f>eT WT E'hT0IEtpH, WT c8ACTBO M8uJtHol\ " IlAA8pEL!,
1t C'hC C'hlHOBH m, El\IHJ.E)!(E Eor'h AAPOBAX, ll\KO)!(E AA HM ero EAHH BE'lHH8, no 1tME:
Ntr8", 8 ceM Ol( E'hT°le 4-1e, 11 C'hc B'hctx ch1HoBH ero, no HMii : GToHKA " GTAN4JOI\
" Ntro1te, lt C'hC B'hCltX AEI\ 3A W'lHH8 KOl\HKO HMAT Tii BE'lHH8, WT nMIQ H WT
1u8M8 lt WT BOAA " WT CEAMH4JE CEl\OR WT no B'hC XOTApOM, BAp"I El\HKA CE XTET
[ . . . ] I . nOHE)!(E c"llQ RE'lHH8, Ntr81\, lt C'hC ChlHOBH ero E4JE BHIUE pE'lEHH, WHH ECT Sltl\
KHE,Slt, ElpE)!(E WT HAHnpt)!(AE RptME AO HhlHt . fI K'hAA ECT GHI\ C'hAA, B'h AhHlt
rocnOACTRA MH " WHH np"IHAET CAM 3A CROHM AOGpOBOl\IQ 6E3 HE EAHO CHl\OCT TEPE
ECT npOAAI\ CMl(r rocnOACTBA MH, GTOHK'hH l\Oro<f>ET. AA GHTE BE'lHH 3A AtAHHO 8
R'kK1t, 3A AcnpH roTOBlt [ ] I . B'h3HMM B'hCHX HOBL(IH g p8KA ero " C'hC 3An11C 3A
• • .
npOAMtm " C'hC CR€A0ITEl\0IE HAnHCAHH g 3An1tc, l\tT [ . . . ] I .

H nAK [noK8mM]2 CMl(r rocnOACTBA MH, GTOHKA l\Wrw<f>ET. €AHN noroH 3A
BHHorpAA no ĂMEHA H3ROpAHHMp, 8 G'hl\'lt [ . . . ] 1 c'h TEX BHHorpAAE wT HA epMOHAX
54
flAXM\0l01f 3A AcnpH rOTOR H rrx [ . . . ] I TEX RHNorpAA I( 3<\ A i>AHNOI( WT "" [ . . . ] I
CREA0lT€1\0l0€ HdnllCd HH S 3dnltC [ ] I .
. . •
[H nAK noKSn1tl\ CTNIKd l\Wrw<j>ET EAHN noroN 3<\ RHNOrpAAl(] 1 C'hC Mi>CTOR,
KOE ECT 61tCT noKSmtl\ EAC°ll\0l€ WT "" [ . ] I ' WT ""A Il€Tp€�3• " nocl\t EAC1tl\0l0€ WH
• .
n pOAM c"i� noroN 3<\ RHNOrpAAI( C'hC R'hCOM Mi>CTOR CTOHK'hlt l\WrW<j>ET 3d Acnp1t
roTORll rR4, nOAl\ii C'hC TEX RHNorpAAI( [ ]2 tt C'hc CBEA0lTEl\0lE nttcANlt 8 3Anttc, l\i>T
. . •
[..f
H nAK noKSn1tl\ CTOHKA l\Wrw<j>ET W'l1tNS Ol( CEM 8 E'hT0ie4.111 ARE AEl\Hltl\E,
EAHA AEl\Nlllţ'h [ ] I WT Hit WttnOT' " ApSrA AEl\HHlţd Ol( CEl\O, C'hC R'hCii Ol(pCOll\ "
. • .
c'hc l\ llRE31t 3A ci>No H C'hC Rp'hTwrpAAE C'hC Ol(R04J0lH, KMHKO ECT AP'h;KHT PAAI(".
1>A41os Hiir'hH fJMArA, wT "" Htr" fJMrA " WT "" ChlNORH 11x. PAAI(". 3A Acnptt
rOTORll [. . . ] 1 " C'hC 3Anltc " C'hC CREAHT€1\0l€ NAnHCAX 8 3AnHC, l\i>T [ J 4 . fi nocl\t,
• . .
Him\ rJl\OArA, <\KO C'hM RllA[ t urn . . .] I NE HMAT 'ITO A" rl\HAAET " A" np1tXP"""4J€
AKO ECT 6HI\ 8 Mp'hTRHI\ 3Arl\HA nAAAET "" CTOHKd l\Wrw<j>ET C'hC REl\HKOE Mltl\OCT
[. . . ]1 nocTABHI\ 'ITO A" rl\HAAET H A" 61\�AAET AOpH 8 C'hMp'hTh EH, " no C'hMp'hTH
EH, A" rpo6'h H A" [ ] 1 KAKO ce nAANHI\ 'IMREK'h MP'hT'hB . H C'hTROp1tl\ CTOHKA
• • •
1\1.llrW.j>ET B'hctx noMiiNOEB, " HiirA CJl\Odrd WHA [. ] 1 WCTARHI\ C'hC REl\ltKOE Kl\ETRS
. •
nOCTdRlll\ WCTAI\ 3<\ AiiA°iNO [ . ] I npOAMNH R'hctx Ad ECT no pSKA CTOltK'hlt

• •
l\Wrwij>ET " CblNH ero [ ] I .

• • .
H nAK noKSnttl\ CTOHKA l\Wrw<j>ET W'IHNS Ol( CEl\O 8 E'hTHE4JH WT "" PAAI("
T8pT11MdH, AEI\ ero R'hCAX WT Ol(a\d KOnEUJdCK'h nOl\ORHHO, WT nM� lt WT UJSMS lt WT
ROA<\ li C'hC 6pOA 3A ROA€Nltlţ€ 1t WT CEAM1t4J€ CEl\OR, Rdplt €1\HKA CE XTET H36pAT WT
no R'hc XOTApoM, RApH El\ltKA ce XTHT 1t36pAT WT [ . . . ] 1, noNE:KE Cltl\E4JE WT CEM . H
Ap8r HllRE WT Ol(CTA i\Apr'h, KOE ECT 6111\ npOAM PAA I( TSpT1tMAN WT NAHnpt :KAE
RptME non" Kp'hCT°llt, A"" PAA I(" TepT1tMAN CTOHK'hlt l\Wrw<j>ET ApSr AEl\NltllE, "
H'hl\K'hR, 3<\ Acnptt rOTORH r"W lt C'hC 3dllltC " C'hC CREA0lT€1\0l€ NAmtCANH 8 3AnHC .
H nAK noKSmtl\ CTOHKA l\Wrw<j>ET w'l1rn8 Ol( CEl\O E'hTltE4Jlt, R'hCAX AEI\ ill'hp6S
" AEl\Hlllţ€B KMltKO ECT AP'h;f(AI\ 6A4JOM CH, CTAp rpAAER, GpAT nonER MApKo, li C'hC
nlfBHHLlA M'hHHK'hR nol\ORHNO wT "" CJnptt 111A, ;K'hHA ill 'h p6ANOR, 11 WT "" A'h4J1tp€
EH, fl HKA 11 Ao6pA H EottKA, wT noi\� " wT 1uSMS H C'hC GpOA 3A ROAENllL\'h 11 C'hC
[Bp'hTW ] 1 rpAA<\, C'hC R'hCHX SR04.1"itt . H npoAM CJnp11mA 11 A'h4JEpE EH RHlllE mtcAHH
B'hCllX AEI\ 3A W'l1rn8 MS:K'h Elt, ill'hp6AHOR, no HORI.ţii roTORlt Acnp11 rS 11 ci.c 3Amtc 11
C'hC CRtA1tT€1\0l0€ no ltME Ol( 3AnltC, l\i>T [ . . . ]4•
H nAK noKSmtl\ cl\Sr rocnOACTRA Mit, CTOHKA l\Wrw<j>ET, W'l1rn8 Ol( Ei'hT1tE4m,
B'hCAX AEI\ Kp'h'l�NOR 11 " 3ET ero, Kp'h'llOHOR, " " A'h4JllPER CTMIKA 1 1 CopEH, W6A'IE
WT Sa;" poTtH'h AEl\HHL\A roro'I�. wT no R'hC xoTApoM, RApH El\llKA ce XTHT 1t36pAT .
H �·T AEl\lllttţA r'hHL,JiicKn TpETAro AEI\ 11 R'hctx Ol(:K" rp'h6Etl"kcK"h 3Anl\'hHO WT no
55
R'hC XOT4pOM 11 WT CEAM114JE CEl\OB li C'hC llpOA 34 BOAllHlfll'h WT AEI\ ( . . . J I lf WT AEI\
E'hl\'hE'hWkCK'h 3'1 EAllH BEI\ Ol(iK'h, 4ETRP'hT<1ro AEI\ . H WT AEI\ M'hHlfK'hB nol\OBllHO 11
C'hC CEAMlf4JE CEl\WB li C'hC EpOA 34 BOAEHHU'h WT cp-fiAE AEI\ M'hHH4-fiCK'h . H AEl\ll lt 1.t4
liMEB, Ol(llKOM Kp'h4IOHOR B'hC<IX lt WT CEAMlf4JE CEl\OB, B<lpH El\HK4 CE XTET, H3Ep<1T li
EAlt H [ . . . ] 1 . noHE:KE C0lE AEl\OBE 3'1 W411HS lf AEl\HHUE E:KE BlfUIE pE4EH0l0E lf EpOAOBE �4
ROAEt111u8 R'hC AP'hiKllT Kp'h4IOHH 11 3ET Ero, Y.p'h4IOH, C'hc AOllpo MHpHo AO HhlHii . fi
noTM\, K'hA" ECT Biii\ C'hA" B'h AblHH rocnoACTB4 MH, 4 Kp'h4IOH 11 3ET Ero, Kp'h4 IOH,
lf A'h4JllPEB ErO, GT<IHKET 34 4CllpH rOTOBlt [ . . . ]4 li
. . •
C'hC 3'1nllC C'hC CBEAlfTEl\HE H<lllltC<IX Ol( 3'1nHC .

H n<IK noKSnHI\ GTOHKE'f W411H8 Ol( CEl\O li'hTHE4JH5 WT H4 foproE li
W'f Ol(iK<I Rl\<liKoyiicK'h [ . . . ] 1 AEI\, WT nOl\10 H W'f m8M8 H W'f BOA4 H C'hC EPOA 34
ROAEH1tU8. w'f no B'hCOM XOT4poM, 3'1 HO BUH roTOBH 4cnp11 [ ]4 11 3A EAlfH KOH, . • .
uiiHO .:1cnp11 [ . ] 1 .
• .
H n.:1K noK8n111\ GTOllKA l\Wrw.j>ET W4HH8 8 li'hTHE4JH WT E11m.:1, A'h4JHPA [ . . . ]1

AEI\ Elf R'hCAX, WEA4E W'f Ol(:K.:l Bl\A:KoyiicK'h Îi 4.:ICT, WT nOl\IO H WT m8M8 H WT
BOAA 11 c'hc EPOA 3'1 BOAllHllUS L . . CEAA] 11\E4JE CEl\OB 11 WT no B'hC xoT.:1poM, 11<1pe
El\llK.:l CE XTE'f H3EpAT, 3.:l EAHH KOH AOEp'h, uiiHA ECT 3.:l .:1cnp11 „r lf 3.:l HORl.tll
rOTORH .:1cnp11 w H C'hC 3.:lnHC 3'1 npOA<IH0lE H C'hC CBEA0i°TEl\°IH HAnHCAX Ol( 3.:lnHC .
H n<IK noKSlllll\ GTOHK.:l l\Wrw.j>ET W411HS 8 CEl\O, B'hCAX AEI\ 3.:l W41fHS [ . . . ] 1 WT
no B'hC xoT.:1poM 11 WT CEAMH4JE CEl\OB, WT HAA PoMAH WT lip'hTHl\E4JH, CblH"h
W 'hpEOB 3 ' C'hC <1cnp11 rOTORH r"'t' 'A. H C'hC 3.:lnHC H C'hC CBEAHTEl\IE n11c.:1x ,o1 3.:lnHC .
··
[H nAK noKSnHl\] 1 GTOHK.:l l\WrW.j>ET 8 CEl\O Ol( li'h'fHE4JH W4HH8 WT HA PAA8" li

W'f H<IA EPATOM CH, MAHii, E l\HBE3H [ . . . ] 1. l1 Ap8r l\HBAAE B'h 8cTA K'hHHEl\SH, KOA
rn38, 8 rl\AR l\HBE3HEB WT HA CJl\OArA . l1 Ap8r [l\HBAAE ] I 8 rl\ABO l\HBE3°lE WT H4
• . .
[ . . . ]1 W'f rop 3A CEl\O Miic[. . . ] 1 B'hCAX [ . . . ] 1 AP'h:KAI\ M'hHHii . H A Ap8r Hlt R4

[ . . . ] 1 1\WB nOl\OBHH 3A HOBUH rOTOBH AcnpH \V.
H nAK noKSmll\ GTOlfKA l\Wrw.j>ET W411H'h 8 CEl\O [ . . . ]4 W T HAA GTAH 11 EpATMI
Cii , i\'h8AAT6, B'hC4X AEI\ 3A W41tH8 H ij.IE.j>AHOB H A EpATOM CH, MAHER, WT nOl\IO li
W'f 1118M8 H W'f BOAA li W'f CEAAl\H4JE CEl\OB WT no B'hC XOTApOM 3A [ . ] 1 H C"bC • .
3ArlHC li C'hC CBEAH'f€1\0l0E HAnHCAHH Ol( 3AllltC .

H nAK noKSnHI\ GTOllKA l\Wrw.j>ET W4HH8 Ol( li'hTHf4JE WT HAA GTpoE, CblH "h
ApAroM11poB, € l\llRE3H, EAHA l\HBAA·,· B'h Ol(CTA XoTApoB, 8 KpHBHHA, 11 ApSrA Mt RM0l
l\\E :K AO rn38 li ME:KAO pEKA €1\0B, K8Apo 3Anl\'hH, WT [ . . . ] 1 8 rop, " Ap8r HHRE R"h
Ol(CTA GTpEWHE3, B'h l\HU8 KOApo, 3Alll\'hHO B'hCAX nAAHHA, 4TO ECT MllHSI\ n8cT no
I.I.IN II , AOPH w KoetutUA, " Ap8r KOApO, n11CKSI\ [ ] 1 B'hCOM, 34 HOBUll roTOBH i(î li 3 4
. • .
EAllH CBHHHIA [ ] 1 ' uiiHo 3A EAHH c.

• . .
56
flAK noK811111\ CTOllKA l\Wrw<j>ET W'ltrn8 8 Ei'hTHE4JH nAKll;+:E WT NAA CTpoe
B'hCAX AEl\NlllţA ero WT nol\IO lt WT w Sl\\S l t WT ROAA � WT CEAM114JE CEl\OR li WT no
B'hC XOTApM\, KMHKO ECT 113GpAT. 3A Acnptt rOTORll ,-AC .

H nAK noK811111\ CTOllKA l\Wrw<j>ET W'ltrn8 8 Ei'hTllE4Jll l.l'T NA CTAN'llOI\
li'hA'hP'hl\, WT oy;+:A poTtN'h 'A AEI\, 'IACT KMHKo ECT AP'h;+:M HocTMIAllN 11 spATOM
rn, M11xA11, 11 l)tN'h H CJAN'lt, 3A NORI.ţif roToRH Acnptt r" Y.

H npoAAAO LllE c"lio NMENHTE l\IOA0I € ;+( € RHIU E pE'IENlf C0l0IO W'llfNlt lf RllNorpAA0l0 li
i;poAOBE 3A ROAENH1.ţE RlllllE nttcANH WNH 3A NHXNO AospoRol\io 11 C'hC S3NAN°IA R'hCOM
l\IErlrn m oB WT wKp'hcTt MtCTOR WT rop lt AM .
.
G e ro pAA I <AAAox> H rocnoACTRo MII CTottK'hR l\wrw<j>ET ll\Ko ;+:E AA ECT W'ltrn11
11 BE'HIHll 11 R1tNorpAA0I R'h WXAE CblNORH c11 11 RNSKoM H nptRNS'IHTOl\I 11 NE WT
KOrO;t<AO HEnoKol\tGHMO, noptt3MO rocnoACTRA Mit R'h RtKH.

GE;t<E CREAHTEl\°IE nocTARl\tEM rocnoACTRo M11 : ;+:SnAN CnAX·'�" BEI\ EAN
RpMEBCK0l11 li ;+:SnAN npEAA BEI\ AROpNHK lt ;+:SnAN PAAY" BEI\ l\Wrw<j>ET, nAN A"1°HKSI\
BEI\ cnATAp H nAN ESNt BEI\ RHCT°lll\p H nAN PAAY" BEI\ KOMHC 11 nAN PAAY" BEI\
nexApmtK 11 nAN HocTANAllN BEI\ noCTEl\NllK. H ttcnpARNHK, ;+:SnAN PAAY" BEI\ l\Wrw<j>ET .
Hcm1CAX A3, CTOll\N3 l\oro<j>ET, R'h NACTMNH rpAAS Tp'hroR1141E, R'h MtcE1.ţA
l\IAPTIO R AbNlf, WT flAAMA AA;+:E AO NblNt, TE'IEN°l0A l\tTOM R'h l\tT ,-3�R, A WT
PO;t<AECTBO XpttCTORO, l\tT AXNA .
t "iw MATEIO RWERWAA, MHl\OCT°llO Eo ;+:°llO rocnoAHN'h .
"iw MATEIO ROEROAA <m . p.>
mele, Stoica logofăt din Bătieşti, din j udeţul Muscel şi Pădureţ, şi cu fiii lui, câţi
Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui un vecin, anume Neagu!, din sat din Bătieşti, şi
cu toţii fiii lui, anume: Stoica şi Stanciu! şi Neagoe, şi cu toate părţile de ocină câte
are acest vecin, din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi de peste
tot hotarul, oricât se va alege [ . . . ] 1 , pentru că acest vecin, Neagu!, şi cu fiii lui mai
sus-zişi, ei au fost cnezi încă de mai înainte vreme până acum. Iar când a fost acum,
în zilele domniei mele, ei au venit de a lor bunăvoie fără de nici o silă de s-au vândut
slugii domniei mele, Stoicăi logofăt, ca să-i fie vecini de dedină în veac, pentru
aspri gata [ . . . ] 1 , luând toţi banii la mâna lor şi cu zapis de vânzare şi cu martori
scrişi în zap is, anul [ . . . ] 1 •
Şi iar [a cumpărat f sluga domniei mele, Stoica logofăt, un pogon de vie în
Valea lzvoranilor, în Vâlcea [ . . . ] 1 această vie de la ieromonahul Pahomie pentru
3 6 00 aspri gata [ . . . ] 1 aceaste vie de dedină de la [ . . . ] 1 martori scrişi în zapis [ . . . ] 1 •
[Şi iar a cumpărat Stoica logofăt un pogon de vie] 1 cu loc, care l-a cumpărat
Vasilie de la [ . . . ] 1 , de la Petreiu 3 , iar apoi Vasilie el a vândut acest pogon de vie cu
57
toate Jocurile lui Stoica logofăt pentru 2 900 aspri gata, pentru că această vie [ „ .]2
şi cu martori scrişi în zapis, anul [ . . . ] 4 .
Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în sat în Bătieşti două delniţe, o delniţă
[ ] 1 din Şipot, iar altă delniţă în sat, cu toată Ursoaia şi cu livezile de făn şi cu
• • •
Neagăi . Oloaga, de la . Neaga

. . 'Oloaga
grădini cu pomet, cât a ţinut. Radu!, tatăl I . . . şi de
Ia fiul ei, Radu!, pentru aspn gata [ . . . ] ş1 cu zapis ş1 cu marton scnş1 m zapis, anul
4
[ . . .] . Iar apoi, Neaga Oloaga, văzând [ . că . . ] 1 nu are cu ce se îngriji şi hrăni, când a
1
fost la moartea ei, a căzut la Stoica logofăt cu mare rugăciune [ . . . ] ca să o
îngrijească şi să o hrănească până la moartea ei, iar după moartea ei, să fie
îngropată şi [să-i facă cele cuvenite] 1 oricărui om mort. Şi i-a făcut Stoica logofăt
toate pomenirile, iar Neaga Oloaga ea [ . . . ] 1 a lăsat cu mare blestem ca să-i rămână
de dedină [ . . . ] iar fiii ei să vândă tot la mâna Stoicăi logofăt [ . . . ] 1 •
1,
Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în sat în Bătieşti de la Radu! Turtiman,

partea lui toată din funia copeşască jumătate, din câmp şi din pădure şi din apă şi
cu vad de moară şi din siliştea satului, oricât se va alege de peste tot hotarul [ . . . ] 1 ,
pentru că <este> silişte din sat. Şi alt ogor în Gura Largă, care a fost vândut de
Radu Turtiman încă de mai înainte vreme popii Cârstea, dând Radu! Turtiman lui
Stoica logofăt alte delniţe, ale lui Câlcă, pentru 1 800 aspri gata şi cu zapis şi cu
martori scrişi în zapis.
Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în sat în Bătieşti, toată partea lui Şerbu
şi toate delniţele cât a ţinut tatăl său, Gradea cel bătrân, fratele popii Marco, şi cu
jumătate din pivniţa lui Mănică de la Oprişa, soţia lui Şerban, şi de la fetele ei,
Anca şi Dobra şi Voica, din câmp şi din pădure şi cu vad de moară şi cu [grădini] 1 ,
cu tot pometul. Şi a vândut Oprişa şi cu fetele ei mai sus-scrise toată partea de
ocină a soţului ei, Şerban, pe 6 OOO bani gata şi cu zapis şi cu martori anume
<scrişi> în zapis, anul [ . . . ] 1 •
Şi iar a cumpărat sluga domniei mele, Stoica logofăt, ocină în Bătieşti, toată
partea lui Crăciun şi a ginerelui său, Crăciun, şi a fetelor <lui>, Stanca şi Sora, însă
din funia roteană delniţa lui Gogociu, de peste tot hotarul, oricât se va alege. Şi din
delniţa gângească a treia parte şi toată funia grăbenească deplin de peste tot hotarul şi
din siliştea satului şi cu vad de moară din partea [ . . . ] 1 şi din partea bălăbănească
dintr-o funie mare, a patra parte. Şi din partea lui Mănică jumătate şi cu siliştea
satului şi cu vad de moară din mijlocul părţii mănicească. Şi delniţa lui Balea,
unchiul lui Crăciun, toată şi din siliştea satului, oricât se va alege şi un [ . . f Pentru
că aceste părţi de ocină şi delniţe care sunt mai sus-zise şi vaduri de moară au fost
ţinute de Crăciun şi de ginerele lui, Crăciun, cu bună pace până acum. Iar apoi, când
a fost acum în zilele domniei mele, Crăciun şi ginerele lui, Crăciun, şi fetele lui,
Stanca şi Sora, au vândut ei de bunăvoia lor' fără nici o silă ' toate părtile , lor de ocină
[ . . . ] I lui Stoica logofăt pentru aspri gata [ . . . ]4 şi cu zapis cu martori scrişi în zapis.
Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în sat în Bătieşti 5 de la Gorgoe şi di n
funia vlajogească [ . . . ] 1 partea, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară,
de peste tot hotarul, pentru bani gata aspri [ . . . ] 4 şi un cal, în preţ aspri [ . . . ] 1 •
58
Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în Bătieşti de la Vişa, fata [ . . . ) 1 partea
ei toată, însă din funia vlajogească 8 părţi, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu
vad de moară [şi din siliştea] ' satului şi de peste tot hotarul, oricât se va alege,
pentru un cal bun, în preţ 3 OOO aspri şi pentru 800 aspri bani gata şi cu zapis de
vânzare şi cu martori scrişi în zapis.
Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în sat, toată partea de ocină [ . . . ) 1 de
peste tot hotarul şi din siliştea satului, de la Roman din Brătileşti, fiul lui Şărbu3 , cu
I 500 aspri gata şi cu zapis şi cu martori scrişi în zapis.
[Şi iar a cumpărat] ' Stoica logofăt în sat în Bătieşti ocină de la Radu! şi de la
fratele lui, Manea, 5 livezi [ . . . ) 1 • Iar altă livadă în Gura Câinelui, lângă iaz, în capul
livezilor de la Oloaga. Iar altă [livadă . . . ) 1 în capul livezii de la [ . . . ) 1 din sus de
satul [ . . . ] 1 toată [ . . . ) cât a ţinut Mâinea. Şi un alt ogor [ . . . ) 1 jumătate pentru
1
700 aspri bani gata.

Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în sat [ . . . ] 4 de la Stan şi fratele lui,
Lăudat6, toată partea de ocină a lui Ştefan şi a fratelui său, Manea, din câmp şi din
pădure şi din apă şi din siliştea satului de peste tot hotarul pentru [ . . . ] 1 şi cu zapis şi
cu martori scrişi în zapis.
Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în Bătieşti de la Stroe, fiul lui
Dragomir, 5 livezi, o livadă în Gura Hotarelor, la Crivina, şi alte livezi între iaz şi
între râul lui Elov, codru deplin, din [ . . . ) 1 în sus, iar alt ogor în Gura Streoaiei 3 , în
faţa codrului, deplin toată padina, pe unde duce drumul pe el, până la Cosniţa, iar
alt codru, Piscul [ . . . ] 1 tot, pentru 41 O bani gata şi cu un porc [ . . . ] 1 , preţuit la
200 bani.
Iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în Bătieşti iar de la Stroe toată delniţa lui
din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi de peste tot hotarul, cât
este aleasă, pentru I 200 aspri bani gata.
Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în Bătieşti de la Stanciu! Bădărăţ, din
funia roteană I parte, partea cât a ţinut Costandin şi fratele lui, M ihai, şi Geană şi
Oancea, pentru I 400 aspri bani gata.
Şi au vândut aceşti oameni care sunt mai sus-zişi aceste ocini şi vii şi vaduri
de moară mai sus-scrise ei fără nici <o silă>, de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor
megiaşilor din împrejurul locului din sus şi din jos.
Pentru aceea <am dat> şi domnia mea lui Stoica logofăt ca să-i fie lui ocini şi
vecini şi vii de ohabă fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit,
după porunca domniei mele în veac.
Iată şi martori punem domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi
jupan Preda mare vomic şi jupan Radu! mare logofăt, pan Diicul mare spătar şi pan
Bunea mare vistier şi pan Radu! mare comis şi pan Radu! mare paharnic şi pan
Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
Am scris eu, Stoian3 logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, în luna martie
2 zile, de la Adam până acum, trecerea anilor, în anul 7 1 62, iar de la Naşterea lui
Hristos, anul 1 654 .
59
Io Matei voievod <m.p.>
DJAN Argeş, Col. de documente, LXXIl/1 5.

Orig. slavon, perg. (38 x 55), sigiliu mij lociu timbrat.
1 Loc şters în orig.

J Lecţiune probabilâ.
4 Loc alb în orig.
5 EnTE4JH.
6 1hnSA4T.
55 1 654 (71 62) martie 4
î Adecă noi, satul Corşorii, scriem şi mărturisim cu zapisul nostru, să fie de

mare credinţă la mâna lui Ion iuzbaşa, cum să să ştie că i-am vândut moşâia Malei,
den sat şi den câmpu şi de<n> apă şi den pădure, şi despre tot hotarul, cât să va
alege, de a nostră bunăvoie.
Iar de nu va fi moşâia stătătoare, să avem a dare moşâie pentru moşâie. Î nsă
o-m tocmit direptu bani ughi 5, pol ' . Şi am dat noi satul, anume: Iuga i Voico şi
Dragomir, feciorul Fătului şi [Go]run şi Ştefan şi Dragomir, Mitrălaul şi Dragomir
lu Iacov i Vladu şi Fătul.
Şi i o-m dat noi să-i fie moşâie ohabnică, lui şi feciorilor dumnelui. Şi pentru
credenţă, am pus şi degetele. Şi mărturie au fost: den Stăneşti, Sâmpetru, den
Poinărei2 , Bade şi Ion.
Şi am scris eu, popa Tiodoru.
Pis measeţa martie dni3 4, Jet 7162 <1 654>.
Eu Iuga. Voico. Dragomir. Gorun. Ştefan. Dragomir. Vladu. Dragomir. Fătul.
Mărturie Nan logofăt4 .
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom XCYIIl/56.

.•
Orig. rom., hârtie (30, 7 x 21 ) rupt la îndoituri.

,
Copie ibid.: ms. 1 37, f. 273v-274.
1 Cuvintele „ughi 5 pol" ad. alia manu.

2 OOHHnple.
J
A HE .
60
56 1 654 (71 62) martie 4
t Adecă eu, Manelea, fămeia lu un<chea>şului D<umi>tru ot Cârtojani, împreună

cu feciorii mei, anume: Ghiura i Radi, făcut-am zapisul nostru la mâna igumenului
Partenie ot Roata, cum să să ştie că i-am vândut parte de moşie den Cârtojani, câtă să va
alege, pre bani gata 500, ca să-i fie moşie stătătoari sfintii mănăstiri.
Şi cându s-au dat banii, fost-au mulţi oameni buni mărturie.
Pis martie 4 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
t Eu Manole
Eu Ghiura
Eu Rade
t Eu Cazan ot Mârşe, martor.
(pe verso) Leat 7 1 9 1 : La Sveati Ghorghe s-au aflat porci mari 78

t purcei mici 65
t şi oi cu capre mari 1 5 8
t miei şi iezi 70.
Acest zapis s-au dat moşnenilor, fiindu cu pricina.

DANIC, M-rea Stavropoleos, XII .
Orig. rom., hârtie ( 1 7 x I 0,5).
57 1654 (71 62) martie 7
t Adecă eu, Lepa şi soţul mieu, Neacşa, snă Vlad ot Dâlga, scriem acest al
mieu zapis, ca să fie de bună credinţă la mâna lui Drăghici păhamic, cum să să ştie
că i-am vândut moşiia din Dâlga, partea mea, o fune şi jumătate, de a mea bunăvoie
drept bani, ughi 5, bani 8 şi ce să va alege preste tot hotarul, ca să fie lui moşie
ohabnică şi coconilor, câti Dumnezeu îi va da.
Şi la această tocm �ală a noastră, fost-au mulţi megiiaşi, anume: popa Barbu!
ot Dâlg a i Stan ot tam i Ion ot tam i Radu! ot tam şi alţii mulţi carii n-am scris.
Şi pentru credinţa, ne-am pus şi degetele şi iscăliturile.
Pis measeţa martie 7 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu Lepa. Eu popa [Barbul] 1 şi Stan şi Radu!.
DANIC, Ms. 725, f. 1 57v- 1 5 8 .
Copie rom.
1 Loc alb.
61
58 1 654 (71 62) martie 8
ţ Adecă eu, Muşa, împreună cu feciorii mei, anume: Bade şi 1 Apostolache şi

Ene, făcut-am al nostru zapis la mâna Radului logofătul, cum să se ştie că i-am
vândut mo{ie den sat, den Lepereşti, stânjini 580, stânj inul câte 20 de bani, să-i fie
dumnealui - moşie stătătoare păste tot hotarul, den câmpu şi den apă.
Şi când o am vândut, fost-au mulţi oameni buni mărturie, anume: Micul de
Lepereşti şi Panait ot tam şi Marco ot tam şi Udrea ot tam. Ş-am vâ<n>dut această moşie
de a nostră bunăvoie, fără nicio silă. Şi păntru credinţa, pus-am şi degetile mai jos.
Ş-am scris eu, Badea sin ego Drăghici, cu mâna mea.
Martie dni 8, 7162 3 <1 654>.
t Eu Badea sin Drăghici
t Eu Apostolache
t Eu lene
t Micul
ţ Udrea
t Panait
t Marco mărturie4 •
DANIC, M-rea Radu Vodă, XLil/3 I .
Orig. rom., hârtie (3 1 ,8 x 2 1 ,5).
W4.
2 A8MH"k4118H.
3 „martie dni 8, 7 1 62" ad. alia manu.
59 1654 (71 62) martie 9
' clucer. M artori: M ihai birar din

Radu Liseiu face schimb de ţigani cu Negoită
Gura Nişcovului, Pătru pârcălab din Pătârlage.
DANIC, Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Rez.
60 1 654 (7162) martie 10
tMHMC1'·1·e 10 EolK"leio, "iw HoHC1'AH1'HH ill'hpBAH ROHROA'h " rocnOAHH'h R'hCOll

3EMI\€ oyrrpORl\AX.IHCKOE . ĂdRd1' rocnOAC1'RO MH c"lio nOREl\iiH°IE rocnOAC1'Rd /\III
62
no'lltTEHArO npABHTEI\€ rocnOACTBO MH lK8nAH E8wk BEI\ BHCTHAp H A'h4JEPAM CA,
.
i1HK'hR, m;KE sHcT iK8nAHH1ţEB filHAK IEB cnATAP CH'h GoKM Kl\IO'lEp 1 , ca să să ştie, când au
fost acum în zilele domnii mele, după petrecania lui Socol cliucer şi a fiiu-său,
lu Ianachie spătar, iar Bunea vistier cu fie-sa, Anca, vrând să-ş caute zestrele şi
munca dentr-acea casă, luoatu-au dennaintea domnii mele den divan 6 boiari
judecători şi tocmitori pre răvaşă domneşti, anume: jupan Spahiul vei ban, jupan
Preda vei dvomic, Stroe vistier, Costandin vei postelnic, Radu! vei pehamic,
Necula vei pitar, împreună cu cumnaţii ei, Cârstea cliucer, Florescu) pehamic,
feciorii lu Socol cliucer şi cu vitrega lor, jupâneasa Varvara, ca să le aleagă toate
lucrurile şi să le împarţă toate moşiile şi satele, ţigani, vii, mori şi tot, mult, puţin,
cum va fi mai pre dreptate şi cum vor afla ei cu sufletele, denaintea cistitului şi
prea luminatului părintelui nostru, chir vlădica Ignatie mitropolitul. Într-aceea,
aceşti 6 boiari ce scriu mai sus ei se-au strânsu toţ la Sfănta Mitropolie. Deci
precum au ştiut şi au aflat ei, ai: împărţit tot pre dereptate şi au aruncat boiarii sorţi,
căruia ce i se-au venit să-ş ţie. Insă după ce se-au împărţit moşiile, ales-au boiarii şi
zestrele mumănii lor, Varvarii, den mij loc ughi 500 şi i-au ales şi parte ce i se-ar
cădea din casă ughi 400. Socotit-au şi zestrele cumnatii lor, jupâneasa Anca,
precum scrie pre catastih iscălit de părintele vlădica şi de cei 6 boiari, cum să iasă
den partea fratelui lor Ianachie spătar, den toate moşiile lor a patra parte, făcutu-se-au
zestrele ei ughi 1 800. Şi moşiile le-au socotit şi le-au preţuit ei dennaintea
părintelui vlădicăi şi <a> boiarilor încă şi mai mult de cum li se-au căzut, anume:
satul Tomşanii se-au preţuit za ughi 600 face a patra parte ughi 1 50, satul Dinţeştii,
preţuit I OOO ughi, a patra parte fiind 250 ughi, satul Bordoşani, preţuit 1 OOO ughi,
a patra parte fiind 250 ughi, Voroveni, preţit za 300 ughi, face a patra parte 75
ughi, satul Cliciul se-au preţit za ughi 500, face a patra parte ughi 1 25; satul
Miclăuşanii, se-au preţ<uit> za ughi 1 OOO, face a patra parte ughi 250, viile de la
Tohani cu moşia, preţuite ughi 1 OOO, face a patra parte ughi 250, morile de la
Târgovişte, preţite za ughi 400, a patra parte 1 00 ughi, doao funi de ocină
den Udeni şi cu doao roate de moară în Dâmboviţa za ughi 200, a patra parte 50,
moşia den Costeşti cu casele cu grădini cu o roată de moară în Răstoacă şi un
rumân cu feciorii lui şi cu trei copii ai lui Coman şi cu o parte de ocină de la Grama
preţuite za ughi 300, face a patra parte 75 ughi, Ia Curăteşti doao grădini cu vii şi
doi rumâni cu feciorii lor se-au preţuit za ughi 200 a patra parte ughi 50; moşie de
la Obidiţi preţită za ughi 400, a patra parte ughi 1 00, fac preţul acestor moşii a
patra parte zestrele jupâneasii Ancăi, împreună ughi 1 800 cum scrie şi mai sus.
Deci le-au cerşut vistiiariul Bunea banii ce scriu mai sus. Ei bani Cârstea clucer
i Florescu) pehamic n-au avut să-i dea, ce le-au dat acestea moşii cu zapis de la mâna
lor să le fie stătătoare dennaintea părintelui vlădicăi şi acestor 6 boiari. Însă de va trăi
coc?nul Matei al lu Ianachie spătar şi va vrea să ţie aceste moşii, ei să aibă a darea
bani, precum se-au preţuit să şi Ie răscumpere de la mumă-sa. Iar de i se va întâmpla
moarte, să şi le ţie Bunea vistier cu fie-sa, Anca, stătătoare şi de moşie.
Aşijderea, când să va întâmpla vreun lucru să să vânză dentr-aceste moşii
vreunele, să şi le răscumpere ei, să nu încape alţii striini. Iar când nu vor putea
cumnaţii, să le dea unde vor vrea. Iar den satul Floreştii şi den satul Răzvadul cu
63
viile şi cu moşia de la Lazuri şi cu satul Cornăţenii şi viile de la Piteşti cu moşia şi
casele den Târgovişte cu pimniţă, şi iar o pimniţă de piiatră la uliţă cu patru prăvălii
şi ţigănia ce i se-au căzut partea pre catastih iscălit de boiari, acestea toate ce i se va
cădea coco<nu>lui a patra parte lu Matei, să fie frate cu <linşii. Iar alalte moşii
sterpe ce se-au preţit şi ce se-au vândut cu catastih iscălit, datu-se-au pentru
zestrele mâine-sa şi cu ce i se-au căzut partea den casă, împreună preste tot ughi
900 cum scrie mai sus şi cum a aflat boiarii cu sufletele lor şi pre Sfanta
Pravilă, cum le-am văzut domnia mea şi cărţile zapisile. Derept aceea le-am făcut
şi cărţile domnii mele la mâna lor pre tocmeală, cum scrie mai sus.
GElKE CBHAf'T'El\E noc'T'ABHXOM rocnOAC'T'BO MH : lK8nAH GnAXHOl(I\ BEI\ BAN, :1:8na11
f>AAOl(I\ BEI\ l\Oro<f>E'T', A'IHKOl(I\ cnA'T'Ap, IlAH'h C'T'MHHK, f>AAOl(I\ MHXM'IA KOMHC,
f>AAOl(I\ nEXAPHHK, ROC'T'AHAHH nOC'T'El\HHK . H HcnpABHHK, f>AAOl(I\ BEI\ l\OrO<f>E'T' .
IlHc Aol(MH'T'p8 l\Oro<f>E'T' EMAH'llO, 8 rpAAOI( Tp'hro1rn4-1, MiiCEtţA MAp'T' 1t€ 11
AhHH, W'T' f'IAAMA AO HHHii, B'h l\ii'T' ,-3�B 2 <1 654>.

t 'iw MA'T'EH BWEBWAA, MHl\OC'T'0IEIO EOlK0IEIO rocnOAHH'h .
'iw MA'T'EH BOHBOA'h <m.p.>
DANIC, Col. Doc. Munteneşti, CXXXJY/5.

Orig. rom„ hârtie (4 1 ,5 x 28,5), sigiliu mij lociu, căzut.
Rez., Filitti, Arh. Cantacuzino, p. 2 1 9; menţ., Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 43 ; Achi:iţii
noi 1 977, p. 9 1 .
1 „Din mila lui Dumnezeu, I o Matei Basarab voievod ş i domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă
domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Bunea marc
vistier �i fiicei sale, Anca, care a fost jupaniţa lui Ianache spătar. fiul lui Socol clucer".
„lată şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban, j upan Radu! mare logorăl.
Diicul spătar, Pană stolnic, Radu Mihalcea comis. Radu! paharnic, Costandin postelnic. Şi ispravnic.
Radu! mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în oraşul Târgovişte. luna martie I O zile. de la Adam până
acum, în anul 7 1 62".
61 1 654 (71 62) martie 12
t Adică eu, Oprea, împreună cu jupâneasa mea, Mariia ot Budeşteni, scri s-am
acesta al nostru zapis să fie de mare credinţă la mâna Stanciului logofăt, pe<n>tru
să să ştie când am vândut de a noastră bunăvoie toată moşiia noastră den
Dobroieştii de Jos şi de moşii şi de cumpărătoare, preste tot hotarul, den hotar
până�n ho�ar, î.nsă delniţe 4 pol şi o cetvârte, derept bani gata ughi 75. Şi ne-au dat
aceşti bani toţi gata în mâinile noastre. Şi noi încă am vândut această moşie de a
noastră bunăvoie, fără nice o silă.
64
Şi la această tocmeală a noastră fost-au mărturie: Manoli comisul ot
Topoloveni i Dima cliucer ot M ălureni i Leca vornic ot Băneşti i Danciul ot Răteşti
şi carei ne-au fost fraţi de moşie, anume: Dumitraşco i Cânda i Toma i Deadiul i
Ananiia i Stan şi t[ o ]t satul Budeştenii.
Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţile şi iscăliturile.
Pis measeţa martie 1 2 dni, vă leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Opre logofăt i Marie
t Mav oA. tc; Kroµ1c; 1
2
t Mµa KOµtc;
t Leca vornic
Eu Danciul
Eu Dumitraşco
t Eu Stan mărturi<e>3 .
DANIC, M-rea Cotroceni, XVI/ 1 2 .

Orig. rom., hârtie (30, I x 2 1 ) 3 sigilii inelare aplicate în tuş.
,
Copie ibid. : ms. 690, f. I 04v.
1 „Manole comis"; semnătură autografă.

2 „Dima comis"; semnătură autografă.
'
3 semnături autografe.
62 1 654 (71 62) martie < 1 5>
t Adecă noi, megiiaşii din Gârbovi, anume: eu, Stanciu) Mera şi luat-am bani
de la Gherghie vornic ughi 24, şi eu, Oprea, ughi 27 şi eu, Radu, ughi 1 8 şi eu,
Agapie ughi 1 3 şi eu, Stoica ughi 1 2 şi eu, Belcea ughi 1 8, eu Stan, ughi 12, eu,
Giurca ughi 1 2, eu, Ivan, ughi 1 2.
Şi aceşti bani luatu-i-amu de ne-am 1 plătitu de Nicola pârcălabul2 din
Glogova să-i3 dăm4 banii întru anu şi dobânda să-i 3 lucrămu în 20 de zile. Iară deci 5
cine nu-i va da banii, să-i3 porte cu dobândă sau să-i3 fie6 rumâni. Şi pă<n>tru7
credinţa, pus-amu degetele peceţi.
Pis measeţa martie dni [ 1 5] 8 , vă leat 7 1 62 <1 654>.
Eu StancuI. Eu Oprea. Eu RaduI. Eu Agapie. Eu Stoica. Eu Belcea9. Eu
Stan. Eu Giu<r>ca. Eu Ivan.
DAN IC, Doc. ist„ CCLXXXl/8.

Orig. rom„ hârtie (27 x 2 1 , 5 ), puţin rupt şi pătat.
I
M41\I .
2 n'bpKEl\4681\.
65
J CEH.
4 ,1,€1\\.
5 AE411E.
6 <!>EH.
7 npnTpS.
8 Loc rupt, lectură probabilă.

9 liE1144S.
63 1654 (7162) martie 15, Târgovişte
Gn Xp11cTA &orA lll\AroRiipHbl 11 lll\ArO'IECTll[Rbl] 1 H XpHCTOl\IOBHBbl 11

CAM8AnplKARHbl, 'iw /\.\ATEII &L\CApAllL\ [RO€ROAA] 1 , &olK'leio MHMCT'lio H &OlK0l0ll1\\
AAPORAH.leM Wlll\AAAli4J8M11 H rocnoACTR8e4-18 Rnceio 3eMl\IO GMxo[ • . • ] 1 HHCKoio 11
€4J€ li ;Unl\iiCHblMll CTpAHL\Mll, f'll\ML\1118 H <Jlnrb(pA111 xeptţe] 1 r, &l\ArOH3RIMHX
rocnOACTRO MH CROllM np0113ROl\€H0l0€M li 'lbCTblM H CRiiTl\HM cpbA1ţ€M rocnOACTRO l\llt
lllKO npOCl\ARllTll [H npOCl\L\Rl\] 1 8 111<\f'O MAI. &or<\ H Cb Cl\AROIO Rb3H€111L\ro MAI Nd
nptcTM'h cRiiTono411[R111 HX npt] 1AiiAOR rocnoACTRL\ MH . GelKe AAPORAX
rocnOACTRO MII Cbll R'hC€'1€CTHblH li lll\L\f'OW6pA3HblH H npenO'IHT€HblH, HlK€ HM
RC&[MH 'IECTb1]1 AApoR HL\CToe4-1'iH XPHCOR rocnoACTRL\ MH, RiipttttoM8 llMAlp
rocnOACTBL\ Mit, Gl\AA8MR l\[oro<j>ET 3<\ RHC] 1T'lep'ie, CblH'h npeAEll Kl\IO'IAp &npceCK811,
RH8K i\.\AHER, CWH'h lK8nAHHtţ€R A8MHTpeR Apnro&CL\ [ . . • fH] 1 3AAR€tţ H Cb CWH'h mi,
€1\Htţll &om AAPORAET, lllKO A" ecT eM8 R[ . • . ] 1 H W'IHHE H 'IEMAE 3A AtţHf'L\HH WT
WTE'IECTBL\ llllKE HApe'lec& Apnro&CKA, MH "" HMe WT c8ACTRO [ . . • ] 1 ceM Apnroeqrn
B'hC " TpenTiiH'1"11 RCll " OYHriitt'1'11 BCll H WT c8ACTRO [MA] I M8pA RC<\ li nnCK'h€qlll
nM 11 GeTpH'l[ii]1 RCA [ „ . ] 1 • H WT MexeAllHtţH, ":lepttetţ8" R'hc H H 3Rop8" WT K L . . ] 1
R'hc 11 Kn3'htte4-111 R'hC 11 A11Rece"8" R'hc 11 &8p11"" wT A8ttHL\R RCA 11 roro4-1'i11 [ . . . ] 1
R'hC li iKi&HL\ RCA li nol\IO &MOT'hR li &l\L\TL\ �€1\€HL\ li &pOCKAp'(H RCH 11 GollHlt'lllKL\ Bea
li Ap8r11 W'lllH€ " C€MB€ li Cb RC<\ L\lţllf"hH0l0L\ , €1\llKA WllpiiTA€T CAI. WT W'l€CT'h [B'irn
Apn ] I roetplll\OR, nOH€lK€ Cllt Rll111€ p€'1€Hll C€1\ll li W'IHH€ li L\lţllf'L\Hll, C'hC RCll R€411Nlt H
„
C'hC BCAI. npi>AEMR€ 'IX> llbll\ c8T GMA81\0R Mro<j>eT WT A iiAllHO WT "" AiiAH eM8,
BMtp11 Apnroe4-111Mp, etpe WT[cTiilKAH] 1'1A HM<\ . H R'hC AP'hlKM C'h AOBpo MllpNo.
f1 noTOM, K'hAL\ €CT llbll\b np11 AbHbl nOKOllHHOM8 WnpllAHOR RO€BOA'h , TOrAd
R'hCTL\Hlt111L\ CAI. &83etp'i11 WT '-lenT8po& Tepe €CT np11TeCH81\ li R'h3iil\ R'h Clll\OC T 111114
[R'hCA] 1 C€1\0B€ li L\tţllrL\Hll Apnroetp1tMp WT HA p8KL\ npeAER Kl\IO'IAP. WTbt.rb
Gl\AAl(MR Mro<j>eT &npceCK81\, peK84-1e KAKo noAOllAET c& HM AP'h :KL\TH mKo c8T
1
nop8AeH"ie lll\113Hii11111'i11 T'ittM llOl\tpoM WT ApnroetpH HltlK€1\lt npeAA K[l\I044pl
66
E'hpcecK81\ . H B'hC AP'h)f(AI\ ECT WHbl "" AiiAHHHE Bb CHl\OCT 11 BE3 npABOCTH,
HEHMi>tpE HH EAHO TpiillA .
fi noTOM, K'hAA ECT llbll\ B'h AbHbl i\EWHb BOEBOA'h, A npEAA Kl\IO'IAp, WH HH)f(E
CHL!E HEWCTAB HI\ Cil\, Hb now EI\ npEA [i\EWHb Bo] 1 EBOA 8 AllBAH TEPE CE c8T ci.nptl\
cb PAA8" llAH E83ECK81\ 3A l\HL.l8 . TA)f(E, rocnOACTB·r·A EM8 rl\EAM ECT H
UCTHHCTl!OBL\I\ lllKO ECT npEAA Kl\IO'IAp HAHlll\H3HiiH W°iH CbpOAHHK H Kp'hB TEX llOl\11\pOM
.
wT Ap'hroetpH Hll)f(El\H PA[AI(" BAH] 1 E83ECK81\ . H c8A"" ECT rocnoACTB rA E/\\8 lllKo
AA AP'hiKllT npEAA Kl\IO'IAP BCll\ C0rE Bbl W E pE'IEHbl AiiAHHE " ALţHrAHH . fi f>AAl(I\ BEI\
6AH, l!UAi>tpE CHlţE, WH ECT llbll\ n o W EI\ no TAHHO HA Xptt3A llblB BEI\ llAH TEPE AABAI\
Ei\18 1\llXOE/\\CT[BO
• . . •] 1 ABE CEl\H, np8HAiiH0rH H E8'1roHiiHHH WT c8ACTBO &l\'h'IA li
E4JE li no HA Ap8rtt llOl\11\PH A"" ECT HOBlţH ""XOHMCTBO " T0rll llMiip11 BClt CTAI\
Cb n EpHll!ţll npEAEB Kl\IO'IAp li All°iH B'h3BpATHI\ Cil\ c8)f(AEH0rtl\ B'h [Bo] 1 1\& f>AAl(l\Oll llAH .
H E4JE noCl\L\I\ 'll\EBiiK8 rocnOAApcK8 . fltpE B'h3iil\b ECT WT HA npEAA Kl\IO'IAP BCll\
KHltrH El\lltţE ECT HMAI\ HAA T[EX A] 1 iiAHHE B'h CHl\OCT H llE3 npABOCTll .
fi noToM, HE no MHoro BpEMii, AKo AApoBAI\ MII\ rocnOA'h Eor'h ci. rocnoACTB·r·&
11 %CTllTM\ 1.ţAp'h ci. cK1mTp8 AP'h)f(ATH 3E/\\l\H &l\AW KOE, A &MAI(" Awrw<f>ET, ci.rHi.
npEAER Ki\I04Ap Ei.pcecK81\ [ . ] 1 Cil\ Cb np8x " npll WEI\ ECT K8nHO Cb f>AA81\ llAH
. •
E83ECK81\ AlpE ci.np&I\ Cil\ l\Hlţ8 Cb l\Hlţ8 npEA rocnOACTBA MH 8 BEI\ AllBAH . B'h TOM,
roc n OACTBO MH rl\EAAX " c8AllX no npABAO " no 3AKOHA, K8nHO Cb R[CHMH
�tcT11T11M11 ] 1 npABHTEl\11 rocnOACTRA MH H AAAOX ME)f(A8 HMA s llOl\&ptt HAA p'hBA W
rocnOACKbl, no llME: WT CJTETHl\H W , GTpoE noCTEl\HHK 11 ni.pB81\ Mro<f>ET
ĂMO<j>AH81\ 11 WT Aoc, filHro noCTEl\HHK H WT GA'hBHTE4JH, T8Aop Mro<f>ET H WT
L „ApA] 1 roMttp nocTEl\HHK H WT M 'hl\A'hPE4JH, f>AAI(" KAnHTAH, lllKO AA HM8T ci.
r.'IEAATll li llCTHHCTBOBATH Koro WT HblX ECT ci.pOAHHK HAElll\H3HiiHw [111] I THM
60/\h.pOM WT Ap'hrOE4Jll . TA)f(E c[tt1ţE ] 1 c& HA npiicTOI\ RpMEBCKoM8 8 npEA
• . .
no'l[bTEHHOM8] I npABHTEI\ rocnOACTBA MH, )f(8nAH rlwpMA BEI\ llAH, " Wllrl\EAAI\ B'hC
n OApOllHO li llCTHHCTBOBAl\b c8T [ . . . ]I KAKO ECT &l\AA81\ l\Oro<f>ET E'hpCECK81\ no
GllH3Ht11111E ci.poAHHKb " Kpi.Bi. Ap'hrOE4JHMB HH)f(El\H f>AA8" BAH E83ECK81\ 11 KAKO
nOAl)6AET Cil\ EM8 AP'h)f(AT[H ] 1 ALţHrAHH, KAKO ECT B H W E nHC. " BHAiix
. • .
rocnoACTBo MH " KHltrA TEX llOl\&poM 11 WllE ARE p'hBAW E rocnoACKbl HA p8KA
GllAA81\ol! MrO<f>ETA KAKO ECTb Bll W E nHC .
TA:KE, nOTOM, npEAA c[nATAp . . . oytt] 1 8K f>AA81\0B llAH, AP'h)f(AlpE " WH
n OllOl! H HO WT c"ltt BblW WE PE'IEHH CEl\OBE " AlţHrAHH 'IACT EM8 nOl\OBHHO WT
pA3A'k l\EH0rE Cb Ol(llKOM CH, f>AA81\ llAH E83ECK81\ WH )!(fi\[ . ] 1 HH'lllCO:KE HE nptt<f>ATHI\
• •
3A np8x. H'h HAHnA'IE CAM CBEAH[ TE] 1 1\CTBOBAI\ npEA BCll\M llOl\11\POM KAKO 8cl\HIJJAI\
ECT WT Ol(CTA WTlţblB EM8 lllKO c8T llOl\tl\p01°H WT EnpCElpH CnpOAHll[LţH
11Alt611 113H] 1t11w 11 TlfM llOl\&poM WT ApnrOElplf, A E83Etp"i11 HE llbll\ llM&I\ Hlf EAHO
TpEGA CbC TEX AiiAHHE, Hb AP'h)f(AI\ ECT B'h CHl\OCT HM.
67
TA;KE, npEAA cnATAP YrnT8pA>.H, np1mAAM [Ec'I' r] 1 ocnoAC'T'BO MH ci. MHoroE
. . •
MOl\EH·1·E TEPE '""'HPH eh. 11 AAAE Gl\AA8MB MrO�E'I' pAA°I 4AC'l'h EM8 noMBHHO WT c'i11
Blt l!IE pE4EHH A tAHHE, nh.HE,Sll rO'l'OBll 8rn Ţ li [ . . . ] 1 , HA HME : W'I' c8AC'T'BQ Bl\N>�A.
CEM 1\\M,8pA, wT KOA CJl\1', B'hC cEM 11 c'hc B'hC xo'l'Ap, " W'I' c8AC'T'Bo MEXEAl1H1ţ1t,
CEl\o )l((A>.HA BCA 11 C'hC B'hC XOTAP 11 AA EC'I' nl\A'l'H'I' pAAH 4AC1' EM8 nol\0B[11Ho . . . ]1, A
Ol(llKOM Cit, PAA8" liAH81\, Hll)KE 'l'AKO HE WC'l'ABHCh., H'h np"lttAE npEA rocnOACTB" l\llt
BTopoE "P"T, pEK84-1E K"Ko HE c8AH" 11x EC'l''h TEX s SMA>.ptt, 11;i; E c8T B1>1mE pE�EH11
no [np"ROCTH li n] 1 TROpHI\ EC'I' EM8 l\llLlEMtpc'!'BO.
T";i;E, rocnoACTBO MH n"Khl c8AHXOM " A"AOX MEJKAO HM" Ap8rH s liOl\h.Pll WT
'!'0IH BEl\1tll'l11 W'I' AllB"H, no HME ApArOMHp BEl\HK·1·11 [ 11] 1 A"lttK81\ BEI\ cn"TAP 11
• . •
.
A8M11Tp8 <D1M"lw"H81\2 BEI\ cl\8;i;Ap 11 PAA8" WEH'l'ECK81\ BEI\ Ar� H E8H"k BHC'l' IA>.p 11
fEprE K"PllAE RllCT0lb.p A" llMii'I' Ch rl\EA"'T'll li c8AH1'11 K"KO w[sptc'l'H ci.] 1 HHXH01\\
A81u E. T";i;E, P"AI(" s"H81\, BHAii4JE lllKo HllJKE C'h TEX SMA>.ptt HE XOKE'I' 'lllHATE
HH'l'l'O;KE H K"KO XOKE'I' A" CE l\H Ul"E'I' W'I' C0llf AiiAHHE, WH HHK"KOJK E HE B'hCXOT'k�
A" [wcT"BH'l'H no] 1 BhlWE pE'IEHH liOl\b.pH, H'h nOWEI\ EC'I' HA Gl\AA'('" Mro�ET H'h
'l'AllHO C'hC l\h.K"BCTBO TEPE CE 8M1tp11 Ch. C'hC HErO H A""" EC'l'h EM8 HOBLlH roTOH ll
8r11 Ţ li 8 MOl\lt ErO K"KO A" 8M[l\'h'llt1' W'I' HhlH] I t HA npEA, A" HE CKO'IH'I' np€H0iE
P"A'I 'l"CT El\\8 W'I' TEX AiiAHHE . H si.11\ EC'I' Ch'l'BOP"" EMA'(" MrO�E'I' 1t EAH'h :i"mtc
H" p8K" P"Al(MB li"t181\h, K"KO no MHOro AA HE HOClt'I' np8x H'h AA EC'I' 8 MHpHo.
T""'E, BMA8" Mro�ET, BltAtBwE EM8 l\8KABC'l'BO H no3H"IO W E HErOBE npAHE
W'IHHE lt AtAHHE, HE H31iEpH Ch. 'l'AKW, H'h lllKO np1t�A'l'ltl\ EC'l'h rl\AB1t3HQ WT
.
npE1'ECHEH0l0E "s IH np"l1tAE npEA rocnoAC'T'BA Mit 8 BEl\ltKO AltBAH A4JE noKA3M TEX 8rn
T KOE EC'I' lihll\ AM PAA81\ liAH l\HXOllMC'l'BO AA 8Ml\'h'IHA'l'h lt HA'IA'I' JKAMB"T" CAI li
nl\"K"TH 3" KpHROC'I' H 3A npH1'€CHEH0lEA AtAltHHOM Ero E JK E EC'l'h ltMAI\ WT K'h
E83E4JH.
lh TOM, rocnoAC'T'Bo Mit rl\EA"AOX 1t c8A1tXOM no npABAO 1t no 3AKOHA Eo)f('l€io ,
K8nHo Ch BClf nO'l'l'EHHltMH npABlt'l'El\lt rocnOAC'T'BA Mit lt .stl\o AO!ipo ltC'l'ltHC'l'BQH"X·

lllKO H romoAC'T'RO MH C"M 8BtAtx " CBEAlt'T'El\C'l'BOBAX npEA BhCh.M Bl\"CTlll\EHMI
rocnOACTB" Mit, K"KO EC'l'h BMA81\ l\Oro�E'I' lil\H3Ht1t w"IH C'hpOAHllK '!'HM liMA1pM1
W'I' Ap'hrOE4JH, " E8:iE4-1"l1t HE e[c'I'] 1 1tMM Hit EAHO TpEs" 'l'hKMO np1t1'ECH81\ 1tX ecT
B'h C111\ocT 1t SE3 np"Boc'!'1t, K"Ko si.11\ EC'l'h H"m El\h 1t TEX sol\tp1t 1tJKE c8T 111\IEHll
ltX'h R1>111 1 E n11c"H1t. H A"AOX rocnoAC'T'Bo Mit Gl\AA81\oB l\oro�E'I' lllKO A" 11M"T WH
AP'h"'"'l'H RCA>. AiiAHHOBE 11 ALl1trAH11 Ap'hroE4-11tMp, B"PE El\llKA 1t31iEp111' ch., noHe;i;E
cnnpt 111 " CA>. 3" l\HllO B'h /\\[Horo] 1 KP"'l'lt 1t BhC EC'l'h wc'!'M PAA8" sAH E83ECK8�h
W'I' 3"KOH" li WT c8 ;i;AEtilE W'I' npEA rocnoAC'T'B" Mit W'I' BEl\ltK0llt AllBAHh.
f1 P"All nh.HEl lt H;KE ECT lihll\ AM P"A8" SAH ""X[OEMc] 1 TBO Gl\AA81\oB l\oro<!>ET
lll KQ A" 8Ml\'h'lll1' HE no MHoro BpEMh. np1tKl\1041tCh. PAA8MB SAH ChMEpE'I'. T";i;e,
68
Bfla A 8" Mro�€1', Bn3BpA'T'lti\ €C'T' Bncn€1'n BnClt nl'l\H€31t 1'€X [8rn ] 1 T 1t nOAABAI\ 1tX
ecT l!h p8KA :K8nAHltU€B €i\€H€1t, ci.np8:KH1tUA PAA8i\os 6AH8i\, 11 " ci.1H8 rn ,1\\A1'€10,
WT npEA rocnoAC'T'BA Mit lt WT np€A BCl'l\M 601\l'l\POM. H 1tcnpoc1tx Ei\AA8" flO[ro�€1'
1
cso ux l 3An11c8fl €:K€ €C'T' Ch'T'Bop11" "" p8KA PAA8"" 6AH8fl, A :K8nAH1tUA €1\EHA
6hNiiCA WHA [ . . . ]3 KAKO H€ [. . . ]3Hlt41'0)!(€ W'T' 'T'Oro 3Anltc rA[€ €C'T' lt KOrAA] 1 Cil\
ChTi!Op11"'h . H l!n3iifl €C'T'h lt A�8p11cAH0l0€, KAKO n1t W €1' lt l!n 3An1tc8i\ €1'1\ €)!(€
c1>Tsop11" EC'T'h "" p8KA EflAA8MB f1Wrw�€1', A A4J€fl1t:K€ IZll!lt'T'Cl'l\ Ht[KOrAA ] 1 'T'Oro
3An11C, l!h Hlt41'0)!(€ AA H€ 61'1\A€1'n lt H€Biip1tH AA €C'T'h, nOH€)!(€ Bn31!pA1'[1tfl €C'T'
1
. . . sC11] Hosu11 w'T' nflnHo, KAKo npEA BAP1tX p t x .
GEro pAAll A A [AOX 1t Ol('T' BEPAllX rocnoAC'T'BO Mit] 1 EflAA8MB i\oro�€1' IZIKO AA
ECT Ei\18 c"l1t l!hl W E pe<4e>He CEMBE lt W41tH€ lt 4€1\AAll 3A [A1.ţ1trAHlt W411HE ] 1 . . •
AiiA1tHo 11 s n WXA6 ci.mi.1M 1t BH8u11M 1t npdBH84e] 1 1'or.1 1tX [11 HE w'T' Koro:KAO
i •.
HE l nOKOfll'l\61tMOM, no p€4€HIA rocnOAC'T'BA Mit .

Ge Ol(60 81'sEpA11X rocnoAC'T'BO MII [ . . . ] 1 Koro 1t36Ep1t1' rocnoAn Eorn 6hl1'1t
l!flAA[ME!.ţ . . . ] 1 €4J€ AA n041'€1' lt AA 81'BEpA1t'T' C0l01'1\ c8:KAEH"iA HAWE IZIKO [ . . . ] 1
rocnOACTl!t ero, AKO HE no41t1'€1' lt HE Ol('T'B€p[A1t'T' l 1 , Hn noK8Clf'T' Cil\ AA pA3AltPAET
11 A" HCXA6111'n, 'T'Wrw rocnoAn Eorn AA HE no41t'T'E'T' ero [ . . . ] 1 Hit Bh rocnoAC'T'st ero
Hit l!'h l!CA )!(ltl!O 'T'A ero H [ . ] 1 €C'T' 'I'pnKi\1'1\1' lt ANATEMA lt A�8p1tCAHn W'T' CAMh
• •
focnOA'h HAW€ "ic8c Xp1tC'T'OC 1t W'T' 'J'IJ CBii'T'lt W'T'n!.ţlt lt:KE Bn H1tK0ll'l\ lt AA ltMA'T'
�
4ACTh Ch ·foAA lt Ch flp"ll'l\, (AMltH] I •
Ge Ol(60 1t CB€A1t'T'Efl1t noM:K1tXwM: :K8nAH GnAx·1'3" BEfl1tK'1'1t 6AH HpMEBCKoM8 1t

:K8nAH OpEAA EpnHKOBtH8fl BEflHK°iH ABOpH1tK 1t :K 8nAH PAA8" nepB·1·1t Ci\OBOnMO:KH1tKi.
.
1t nAH A"l11K8fli. E81t4€CK8fl nepB0l1t wpo:Ki.Hocu8 1t nAH E8Hl'l\ l!Efl BltC'T' ll'l\p 1t :K8nAH
"""H'h lll 1 1fl1tneCK8" l!Efl1tK'1'1t C'T'Oi\HltK 1t :K8nAH PAA8"" M1tXM4A BEl\11K"i1t KOHIO w 11
.
:K8nAH PAA8" ill E HTECK8fl BEi\1tK"i11 4AW H ltK 1t ;K8nAH Hoc'T'AHAltHh HA'T'AK831tHO nepB l1t
4
np EA'h CT AT E i\ n . H 1tcnpABH 1tK, :K8nAH PAA8flA BEi\1tK"i1t flwrw�E'T' .
H H An 11 c AX A3i., G'T'OltKA Wep6AHOB1t4, [Bn C'T'MH1t] 1 rpAA8 TeproB1t41cKoM8,

l\1t cn-1.ţA MAP'T'.IE � AhHhl 11 [w'T'] 1 flAAMA i\1'1\1' r3�1!, A W'T' Po:KAEC'T'BO Xp1tc1'0B8
,.....
r"XHA.
î "iw MA'T'EIO so€l!OAA, Mlti\OC'T'"iio Eo:K"lio rocnOAllHh.
·iw MATE.o so1tl!OAn <m.p.>
Întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Matei Basarab [voievod] 1 , din mila lui Dumnezeu
?i cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată Ţara [Românească] 1 şi
mcă peste părţile de peste munţi, al Amlaşului şi al Făgă[raşului herţeg] 1 , a binevoit
d�mnia mea cu a noastră bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă a domniei mele ca
sa proslăvesc pe Dumnezeu, cel ce m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul
69
sfânt răposaţilor [stră] 1 moşi ai domniei _mele. lat� a� dăruit şi d_o �nia mea acest
preacinstit şi cu frumoasă faţă şi prea� lăv1tul_ de_ faţa �nso: al domme1 ?1 ele, care este
deasupra [tuturor cinstitelor] 1 darun, credmc10sulm boier al domme mele, Vlad
[logofăt de vi] 1 stierie, fiul lui . Pred � cl�� er Bârs�scul, ne�o �l _ lui Manea, fiul
_ _
jupaniţei Dumitra D�ăgoia�ca_ [fiI � a Im_ G � 1] zdaveţ _şi c� fi � 1 Im, c�ţ1 Dumnezeu îi va
dărui, ca să-i fie lut [ . . . ] ş1 ocme ş1 salaşe de ţ1gam dm moşia care se cheamă
Drăgoiasca, însă anume din judeţul [ . . . ] 1 , satul Drăgoieşti tot şi Treptenii toţi şi
Unghenii toţi şi din judeţul Vâlcea, [Ma] 1 mura toată şi Păscăieşti jumătate şi
Vetri[cea] 1 toată [ . . .] 1 . Şi din Mehedinţi, Cemeţul tot şi Izvorul de [ . . . ] 1 tot şi
Căzăneştii tot şi Deveselul tot şi Buri la de la Dunăre toată şi Gogoştii [ . . . ] 1 tot şi
Jiiana toată şi Câmpul lui Balotă şi Balta Verde şi Broscarii toţi şi Voinicica toată şi
alte ocine şi sate şi cu toată ţigănia, câtă se va găsi din [averea Dră] 1 goieştilor, pentru
că aceste mai sus-zise sate şi ocine şi ţigani, cu toţi vecinii şi cu toate hotarele lor, au
fost ale lui Vlad logofăt de dedină de la moşii lui, boierii Drăgoieşti, încă din
[agonisita] 1 lor. Şi au tot stăpânit cu bună pace.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Şerban voievod, atunci s-au ridicat
Buzeştii din Cepturoaia de au cotropit şi au luat în puterea lor [toate] 1 satele şi
ţiganii Drăgoieştilor de la mâna lui Preda clucer, p ărintele lui Vlad logofătul
Bârsescul, zicând cum că li se cuvine lor a stăpâni, căci sunt rudenii mai apropiate
ale acestor boieri din Drăgoieşti decât Preda [clucer] 1 B ârsescul. Şi au tot stăpânit
ei aceste moşii în putere şi fără dreptate, neavând nici o treabă.
Iar apoi, când a fost în zilele lui Leon voievod, iar Preda clucer, el nicicum nu
s-a lăsat aşa, ci a mers la [Leon vo] 1 ievod în divan de s-a pârât cu Radu ban
Buzescul de faţă. Î ntru aceea, domnia lui a cercetat şi a adeverit cum este Preda
clucer mai apropiată rudă şi sânge al acelor boieri din Drăgoieşti decât Ra[du
banul] 1 Buzescul. Şi a judecat domnia lui ca să ţină Preda clucer toate aceste mai
sus-zise moşii şi ţigani. Iar Radu ban, văzând aşa, el s-a dus în ascuns la Hrizea fost
mare ban de a dat mită [ . . . ] 1 două sate, Prundeni i şi Buciumenii din judeţul Vâlcea,
şi încă şi pe la alţi boieri a dat bani mită şi acei boieri toţi au stat potrivnici lui
Preda clucer şi îndată s-a întors judecata în [voia] 1 lui Radu! ban. Şi încă a trimis
om domnesc de a luat în silnicie şi fără dreptate de la Preda clucer toate cărţile câte
le-au avut peste acele moşii.
Iar apoi, nu peste multă vreme, când m-a dăruit Domnul Dumnezeu cu
domnia şi cinstitul împărat cu sceptrul de a stăpâni Ţara Românească, iar Vladul
logofătul, fiul lui Preda clucer Bârsescul, [s-a ridicat] 1 cu pâră şi a venit împreună
cu Rad!-1 1 ban Buzescul de s-a pârât faţă în faţă înaintea domniei mele în marele
divan. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
lege, împreună cu [toţi cinstiţii] 1 dregători ai domnie mele şi am dat între ei 6 boieri
pe răvaşe domneşti, anume: din Oteteliş, Stroe postelnic şi Pârvul logofăt
Dolofanul şi din Dos, Ianiu postelnic şi din Slăviteşti, Tudor logo făt şi din
[ . . . Dra] 1 gomir postelnic şi din Măldăreşti, Radu! căpitan, pentru ca să aibă a .
cerceta şi adeveri care dintre ei este ruda cea mai apropiată a acelor boieri din
70
1
Drăgoieşti. Astfel, aşa [ . . . ] s-au adunat la scaunul Craiovei înaintea [cinstitului] 1
dregător al domniei mele, j upan Ghiorma mare ban, şi au cercetat tot cu de-a
amănuntul şi au adeverit [ . . . ] 1 cum este V Iadul logofăt Bârsescul rudă mai
apropiată şi sânge al Drăgoieştilor decât Radu! ban Buzescul şi cum se cade lui a
stăpâni [ . . . ] 1 ţigani, cum este mai sus-scris. Ş i am văzut domnia mea şi cartea
acelor boieri şi amândouă răvaşele domneşti la mâna lui Vlad logofătul cum este
mai sus-scris .
Astfel, apoi, Preda spătar [ . . . ] 1 nepotul lui Radu! ban, stăpânind şi el j umătate
din aceste mai sus-zise sate şi ţigani partea lui j umătate din împărţeala cu unchiul
său, Radu! ban Buzescul, el prin nimic nu s-a apucat cu pâra, ci mai vârtos singur
[a mărturisit] 1 înaintea tuturor boierilor cum a auzit el din gura părintelui său cum
sunt boierii din Bârseşti [rude mai apropiate] 1 ale acestor boieri din Drăgoieşti, iar
Buzeştii n-au nici o treabă cu acele moşii, ci le-au stăpânit în sila lor. Întru aceasta,
Preda spătar Ceptureanu, a căzut la domnia mea cu multă rugăciune de s-a împăcat
şi a dat lui Vlad logofăt pentru partea lui jumătate din aceste mai sus-zise dedine
bani gata, ughi 35 şi [i-a dat şi două sate] 1 , anume: din judeţul Vâlcea, satul
Mamura, de lângă Olt, tot satul cu tot hotarul, şi din judeţul M ehedinţi, satul Jiana
toată şi cu tot hotarul şi să fie plătit pentru partea lui jumătate[ . . . ] 1 • Iar unchiul său,
Radu! banul, nici aşa nu s-a lăsat, ci a venit înaintea domniei mele a doua oară,
zicând că nu au judecat cu dreptate acei 6 boieri, care sunt mai sus-pomeniti şi i-au
făcut lui făţărie. Întru aceasta, domnia mea iar am judecat şi am dat într� ei alţi
6 boieri dintre cei mari din divan, anume: Dragomir mare [vomic şi] 1 Diicul mare
spătar şi Dumitru Filişanu2 mare sluger şi Radu! Ş intescul mare agă şi Bunea
vistier şi Gherghe Caridi vistier, ca să aibă a cerceta şi a judeca cum [vor afla] 1 cu
sufletele lor. Astfel, Radu! ban, văzând cum că nici aceşti boieri nu vor face nimic
şi că se va lipsi de aceste dedine, el nicicum n-a voit să lase după [aceşti] 1 mai sus
scrişi boieri, ci a mers în taină la Vladul logofăt cu vicleşug ca să se împace cu el şi
i-a dat lui bani gata 300 ughi şi l-a rugat pe el cum să [tacă de acum] 1 înainte, să nu
ridice pâră pentru partea lui din acele dedine. Şi a făcut Vladul logofăt şi un zapis
la mâna Radulu i ban, cum ca mai mult să nu poată pârî, ci să fie în pace.
Întru aceea, Vladul logofăt, văzând vicleşugul lui şi cunoscând ale lui drepte
ocine şi dedine, nu s-a încrezut astfel, ci cum a înţeles că este vorba de cotropire,
îndată a venit înaintea domniei mele în marele divan de a arătat acei 300 ughi care
i-a dat Radu! ban mită ca să tacă şi a început a se jelui şi a plânge pentrn
strâm�ătate şi pentru cotropirea dedinilor sale, ce a avut de către Buzeşti .
Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domnie mele şi foarte
bine am adeverit, precum şi domnia mea însumi am văzut şi am mă11urisit înaintea
tuturor boierilor domniei mele, cum este Vladul logofăt rudă mai apropiată a
acestor boieri Drăgoieşti, iar Buzeştii nu [au] 1 avut nici o treabă şi numai i-au
cotropit în putere şi fără dreptate, cum au aflat şi acei boieri ale căror nume sunt
mai sus-scrise. Şi am dat domnia mea lui Vladul logofăt ca să aibă el a stăpâni
71
toate dedinile şi ţiganii Drăgoieştilor, oricâţi se vor alege, pentru că s-au pârât de
fată de mai [multe] 1 ori şi a tot rămas Radu! ban Buzescul de lege şi de judecată
în �intea domnie mele în marele divan.
Iar pentru banii pe care i-a dat Radu! ban mită lui Vladul logofăt ca să tacă, nu
după multă vreme s-a întâmplat lui Radu! ban moarte. Astfel, Vladul logofăt, a întors
toti acei bani 300 [ughi] 1 şi i-a dat la mâna jupaniţei Elena, soţia lui Radu! ban, şi a
fi � lui ei, Matei, dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor. Şi a cerut
Vladul [logofăt] 1 zapisul său pe care l-a făcut la mâna lui Radu! ban, iar jupaniţa
Elena băneasa, ea [s-a jurat] 3 că nu [ştie] 3 nimic despre acel zapis [unde este şi când] 1
s-a făcut. Şi a luat şi afurisanie, cum scrie şi în zapisul ei pe care l-a făcut la mâna lui
Vladul logofăt, iar dacă se va ivi [cândva] 1 acel zapis, întru nimic să nu fie şi să fie
necredincios, pentru că a întors [toţi] 1 banii deplin, cum s-a spus mai sus.
Pentru aceea [am dat şi am întărit] 1 domnia mea lui Vladul logofăt ca să-i fie
lui aceste mai sus-zise sate şi ocine şi sălaşe de [ţigani, ocine] 1 dedine şi de ohabă
fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor [şi de nimeni] 1 neclintit, după porunca domniei
mele.
Iată dar am întărit domnia mea [ . . . ] 1 pe cine va alege Domnul Dumnezeu ca
să fie domn [ . . . ] 1 încă să cinstească şi să întărească această j udecată a noastră ca
[ ] 1 în domnia lui, iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va îndrăzni să rupă şi să
• • •
strice, pe unul ca acela Domnul Dumnezeu să nu-l cinstească [ . . . ] 1 nici în domnia

lui şi nici în toată viaţa lui, [ci să fie] 1 de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de
însuşi Domnul nostru Isus Hristos şi de cei 3 1 8 sfinţi părinţi care sunt la Nicheia şi
să aibă parte cu Iuda şi cu Arie, [amin] 1 .
Iată dar şi martori am pus: jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi jupan Preda
Brâncoveanu! mare vornic şi jupan Radu! întâiul logofăt şi pan Diicul Buicescul
întâiul spătar şi pan Bunea mare vistier şi jupan Pană Filipescu! mare stolnic şi
jupan Radu! Mihalcea mare comis şi jupan Radu! Şintescul mare ceaşnic şi jupan
Constandin Cantacuzino întaiul postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu mare logofăt.
Şi am scris eu, Stoica Şerbanovici, [în cetatea] 1 de scaun Târgovişte, luna
martie 15 zile şi [de la] 1 Adam anul 7 1 62, iar de l a Naşterea lui Hristos 1 654.
DANIC, Colecţia Ion Ionaşcu, 11/ 1 8.

Orig. slavon, perg. (50 x 34), deteriorat, pătat; monograma cu motive florale policrome; în
frontispi ciu o cruce policromă, pecete atârnată cu şnur de mătase, în culorile: roşu, alb, albaslru şi
verde, căzută.
E D IŢII: Trad., Ionaşcu, Documente inedite, p. 106-109; ment., Stoicescu, Dic(. marilor
'
dregători, p. 1 1 9. 1 33 (nota 7), 230 (nota 3); idem, Matei Basarab, p. 79, n. 240.

' ' .
- ln ong. <1>111\·ia w .
72
4 npeAnpEACT4TEll'b .
64 1654 (71 62) martie 17
t Adică eu, popa Oană sin popa Paraschivii, scris-am eu a l meu zapis, ca să
fii de mare credinţă la mâna j upâneasii Tudorii, jupâneasa Barbului 1 căpitan ot
Bădeni sudstvo Săcuiani, cum să se ştii că au fost această fată, Lupa ţigancă, dată
de stolnicul Tudor fii-sa, Ilini ot Topoloveni. Şi această ţigancă a lui n-au fost,
ci au fost2 a mea, dată di zestră mânu-mea.
Într-aceea, sculatu-m-am eu, popa Oana, de m-am părăt cu Tudor sin
stolnicului Tudor ot Topoloveni 3 şi l-am rămas den divan4, dinaintea mării sale
domnu5 nostru, Io Maftii Basarab voivod. Şi me-au tăcut măriia sa şi cărţi de remas.
Deci eu, popa Oana, văzându că o au criscutu jupâneasa Tudora, eu m-am milostivit
de i-o <a>m vândutu dumneaei, direptu ughi 30, ca să-i fie dumneaei6 şi7 în veac, şi
ei şi feciorilor ei8, câţ Dumnezeu ii va da. Şi o am9 vândutu de a mea bunăvoi.
Iar, de va fi 1 0 de 1 1 vro pâră şi fro gâlceavă, cu mene se va pârî.
Iar cine se va scula dintr-ai mii omeni, ei să fii blistemaţ, măcar 1 2 şi dentr-alţi 1 3
omini, tot să fii blistemaţ şi afurisiţ di 3 1 8 oteţi vă Nicheia.
Şi la această tocmeală mulţi omini buni au fost şi boiari, anume: izbaşa
Dragomir ot Sărata i Dima armaşul ot Bărbuleşti, ot Bădeni, Bălan i Stoica al
Nedelcăi i Ion ot tam i 1 4 sin Voinea Stoica i Stan.
Şi păntru credinţa, ne-am 1 5 pus mai jos şi peceţili 16 şi iscăliturile.
Şi am scris eu cu mâna mea, eu popa Oana.
Pis measeţa martie 1 7 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Di ma arm aş 1 7
Popa Ona 1 7
Ion17
Bălan 1 7
Eu popa Tudoran 1 7
Pis popa Stoica 1 7
Mărturie Dragomir spătărel ot N işcov 1 8•
DANIC, Doc. ist.. CXLVIII/ I .

Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ) , 4 sigilii inelare î n tuş.
Reg., Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. 1 5; rez., Grecianu, Ge11ealogiile, I, p. 7 1 ; menţ., Stoicescu,

D1cţ.
. m
arilor dregători, p. 1 09.
1 &apc811"i11.
2 <!>8CT.
73
J Tono/\EREHH.
4 AHHUH.
5 A8111H8.
6 A8MHtM8H.
7 WIH.
„
8 „
IH.
9
OM.
10 +·'" ·
11
A" ·
lZ
MoHK4p.
ll
i\HHTp4MMl\H.
14 Repetat.
15 Pătat, corectat.
16 T€�€l\H/\lt.
17 Ad. marg.
18
Semnături autografe.
65 1 654 (71 62) martie 20
t Adecă noi, boiari şi megiaşi din împrejurul Broscariului carii am fost

luaţi pre 1 carte părintelui Vlădicăi cu mare blăstăm, anume boiari: Pârvul căpitan i
Dumitru ot Izvor i Radu! ot Ilinov i megiiaşii, anume: Nicola ot Oreahoviţa i Trăilă i
Radu! ot Ilinov i Tudor ot Bistreti i Simion ot tam i Dragomir ot Jiiani, Ion ot Burila i
Stănilă ot Cacoţi i Mănea ot tam', ca să căutăm şi să adevărăm cu al nost<r>u2 suflet3
pentru Nicula i Duca cu fraţii lor, că au avut întrebare Broscărenii cu Gogoşenii
naintea măriei sale domnu4 nostru5 i i-au tremes cu un portar al doilea la părintele
vlădica, ca să jure de-i va fi apucat Legătura lu Mihai vodă la Gogoşi, să fie rumâni
acolo. Iar de-i va fi apucat la Broscari, să fie rumâni în Broscari.
Deci ei n-au putut jura nici unii, nici alti unde i-au apucat Legătura lui
Mihai Vodă. Deci ne-au6 luat pre 1 noi, pre aceşti boiari şi megiiaşi carii sântem mai
1
sus-scrişi, să căutăm şi să adevărăm cu ale noastre suflete, cum va fi mai pre
dereptate şi cu blestăm.
Deci noi <ne>-am strânsu şi am adevărat că s-au născut şi s-au crescut şi au şăzut
şi au lăcuit tot în Broscari încă de la Şărban vodă şi mai dinaintea vreme. Şi au fost şi
alţi boiari şi megiiaşi dimprejurul locului la această mărturisală, anume: Drăghici
postelnic ot Izvor i Preda7 ot tam, Nicola postelnic ot Smârdeşteţ i Giura ot Ilinov .
Pentru credinţă, ne-am8 pus şi degitele.
I ispisa<h> az, popa Neagoe, martie dni 20, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Pârvul căpitan9
Dumitru postelnic9
Radu9
74
Necula.
Trăilă.
Nicola postelnic9
Tudor. S imion. Giura. lon. Pârvul căpitan. Drăghici postelnic. Stănilă.
Manea. Dragomir 1 0.
DJAN Dolj, Col. documente, CCCXL/ 1 1 .

Orig. rom., hârtie (29 x 20), 4 sigilii inelare în fum.
EDIŢIE: Text, Bălaşa, Cartea mitrop. Ştefan, p. 807.
I npt.
l HOCTO.
3 cS.j>AeTt.
4 AOMHO, repetat.
5 HOCTO, repetat.
6
Hii4tl.
7 Slova n scrisă peste A ·
S Hii4M.
10 Ultimele patru semnături ad. marg.
66 1 654 (71 62) martie 20
Doisprezece megiaşi j ură că i-au dovedit p e Nicola ş i pe Duca ş i pe fraţii

acestora ca născuţi, crescuţi şi că au locuit în satul Broscari.
DANIC, Doc. ist„ DCX I I I/ 1 89 (nr. 7).

Rez. Alt rez„ ibid„ MCMXCVl/5 (nr. 7).
67 1 654 (71 62) martie 25
t Ennona<h> egumen Dionisie ot sfânta mănăstire ot Govora scris-am acesta

al nostru zapis împreună cu tot săborul sfintei mănăstiri la mâna părintelui Teodor
de la Topolniţa1 , cum să să ştii că ne-a[m] tocmit cu părinte<le> Teodor de i-am
dat o moşie care să chiiamă Curiiacea, iar el ne-au dat oi 1 00 şi 50 de talere.
Această moşie au fost tocmită de părintele Rafail egumenul ce-au fost luoat şi oile
ŞI banii şi n-au fost făcut zapis, ci le-am făcut noi.
75
Şi la astă tocmeală au fost mulţi oameni buni şi boiari mărturie, anume :
Răduţu! iuzbaşa şi Avram şi Bogdan ot Cerneţi şi Peica şi Lupul lu Fălcă şi Luca ot
Tarovăt 1 •
·
şi pentru credinţa, am pus şi pecetea. Pis measeţa martie 25 dni, vă leat 7 1 62

<1 654>.
DANIC, M-rea Tismana, XXIII/ I .
Orig. rom„ hârtie (32 x 22,5), rupt ş i foarte pătat, sigiliul m-rii Govora în fum.
Copii ibid. : mss. 330, f. 2 1 4; 335, f. 349v; DJAN Dolj, Col. Manuscrise nr. 8. f. 3 69v.
EDIŢII : Text, Creţeanu, Schit Topolniţa, p. 452; rez. ibid„ p. 358.
68 1 654 (71 62) martie 27
t Adecă eu, Avram, feciorul Stanciului şi Radu! cu nepotu-mieu, Radu!,

feciori Mane ot Moroglav, scris-am zapisul nostru să fie de mare credinţă la
mâna peharnicului Pătraşco şi a Giurei, cum le-am vândut noi partea noastră de
moşie din Cioreceşti, din funea ciumăgească, părţele noastre toate, preste tot.
Şi le-am 1 vândut fără2 de nici o silă, în bani gata I 200.
Şi au fost mărturie la tocmeala noastră: Barbu! din Făureşti şi frate-seu,
Dumitru i Drăgan ot Moroglav şi unchu nostru, Pătraşco.
Scris luna martie 27 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Pis az Stanciu!.
Avram. Radu I i Radu I.
DANIC, Doc. ist., CCCLXVIII/232.
Orig. rom., hârtie (32 x 21 ), pătat, rupt la îndoituri.
I �tw111 .
2 .j>epe.
69 1 654 (71 62) marti e 27
t Adică eu Goran, feciorul lu Andrei ot Băbeni, scriu şi mărturisăscu la mâna

lu Tănasie păharnic ot Sărăcineşti, cum 1 m-am tocmit cu dumnealui şi am vândut 0
76
moşie ot Mihăieşti, însă funi 2, dereptu ban gata ughi 14. Şi o am vândut de a
mea bunăvoie fără nici o silă, să-i fie dumnealui moşie ohabnică în veac, dumnealui
şi coconilor dumnealui şi nepoţilor şi st<r>ănepoţilor, câţi i va dărui Dumnezeu.
Şi cându am făcut zapisul, fost-au mulţi boiari 2 mărturie, anume: Işfan
păhamic ot Mihăieşti, A<n>ghel vătaf ot tam, popa Alixandrul o<t> tam şi popa
Ene o<t> tam, Mihalcea slugeariiul ot Dos, Radu! iuzbaşa ot Giuleşti.
Şi păntru credinţa, pusu-ne-am şi peceţile şi iscăliturile mai jos.
Pis martie 27 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu Goran sin lui Andrii ot Băbeni
t Eu Mihalcea slujer mărturie
t Eu Vladul
t Eu Radu! iuzbaşa
t Nica ot Vei Ocnă mărturie
t IoavvtKtrn; [ . . . ] 3 µapnpro4
t Răducan sin [ . . . ] 3 mărturie5 .
DANIC, Ep. Râmnic, LVIII/I O.

Orig. rom., hârtie (2 1 ,5 x 1 6), un sigiliu inelar în fum.
Copii ibid.: mss. 1 78, f. 6; 707, f. 1 03v.
Rez., Tezaur vâlcean, p. 1 93; Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 24 1 .
1 Post cum, scris u n cuvânt, barat.

l Go"t'ApH.
3 Semnătură indescifrabilă.
4 „loanichie . . . martor".
70 1 654 (71 52) martie 28
t Adecă eu, Proda călăraşu ot Găneşti, scris-am acesta al meu zapis, ca să fie
de mare credinţă la mâna Radului vtori portaru, cum să să ştie că i-am vândut nişte
ocină, însă partea mea de moşie din Găneşti stânjeni 25, stânjinu [ . . . ] 1 de bani, ca să
fie dumnealui de moşie şi jupânesii dumnealui şi coconilor dumnealui, să fie
dumnealui de moşie în veci, că am vândut de a mea bunăvoie şi cu ştirea fraţine-meu
Aldii şi cu a tuturor fraţilor de moşie.
Şi pentru credinţa, ne-am pus degetul.
Şi mărturii: popa Gherghe clisiriah şi popa Voislav i Stan călăraşu şi Iancu
călăraşu şi Dumitru călăraş şi Antonie şătrar.
Şi am scris eu, popa Mareş, cu învăţătura Prodii.
77
Pis luna martie dni 28, leat 7 1 52 <1 654>.
Popa Gheorghie clisiriah. Eu Proda. Popa Voislav. Mona<h> Serafim.
Miho. Iancu călăraş. Dumitru Călăraş.
DANIC. Doc. ist., MCCXXXY/1 0.

Copie rom.
1 Ad. alea manu o cifră greşită.
71 1 654 (71 62) martie 28
Adică eu, Stanciu) Bugheanul, feciorul unchiaşului Dobrotă din Bughea şi cu
frate-meu, Vladu şi cu frate-meu, Oancea şi cu nepotă-meu, Stan şi Oprea şi

Stanciu, feciorii unchiaşului Bodei, dat-am zapisul nostru, ca să fie de mare
credinţă şi stătătoriu la mâna unchiaşului Coman şi a fiu-său, Istratie, precum să să
ştie că le-am vândut muntele nostru tot, anume Piscul Râului tot, în jos şi-n sus, în
jos până la apă şi-n sus până la vârf şi-n curmeziş, până în Piscul Ars şi Bugheanul
iar tot în sus, până în vârful Păpuşii cel mai mare şi în jos, tot până în apă, cum ţine
matca pă dincoace. L-am vândut tot să n-aibă nimeni treabă, ci l-am vândut de
bunăvoia noastră şi făr de nici o nevoie.
Şi l-am vândut şi cu ştirea tuturor rudeniilor mele şi a fraţilor şi a nepoţilor
mei, ca să fie unchiaşului Coman şi fiu-său, lui Istratie, moşia lor şi a feciorilor lor,
moşie stătătoare şi ohabnică în veci. Şi cine se va trage din ei.
Şi l-am vândut acest munte cu apa, cu uscatul, cu pădurea, c u ce-ar fi
împrejurul lui, cât scrie mai sus. Şi l-am vândut drept bani gata, ughi 19.
Drept aceea şi noi i-am dat acest zapis al nostru credincios şi adeverit, ca să
fie lui de credinţă. Şi când am făcut acest zapis al nostru, credincios şi adeverit.
mulţi preoţi şi oameni buni au fost mărturii: întâi popa Bratu şi popa Miha i şi
Stanciu! pârcălabul şi Stoica Bărbuleasa şi Vlaicu Puloiul şi Fulga şi Ţintea şi Stan
Crudu şi Gosav şi Voina lui Cucui şi Ancu şi Aldea Băcica. Aceşti oameni bun i au
fost când am făcut acest zapis credincios şi adeverit. Şi încă larea Mechia şi Vlad
Nedealcăi.
Iar cine să va ispiti a strica sau a sparge acesta al nostru zapis, credincios şi
adeverit, să fie proclet şi afurisit ot 3 1 8 părinţi de la Nicheia şi să lăcuiască sufletul
aceluia om într-un loc cu Iuda şi cu Aria şi cu alţi nelegiuiţi în veci.
Şi pentru adevărată credinţă, ne-am pus degetele şi iscăliturile mai jos , ca să
să crează.
Am scris eu, popa Bratul cel bătrân din Rucăr, luna martie 28 zile, leat 7 1 62
<1 654>.
78
Eu Stanciu. Eu Vlad. Eu Oancea. Eu Oprea. Eu Stanciu!. Eu Gosav. Eu
Stanciu pârcălab mărturie. Eu Stoica martor. Eu Radu pârcălabul.
După Pâmuţă, Răuţă, Tezaur Rucăr, p. 45-46.
72 1 654 (7162) martie 29
t M11McT11Eio EolK0l0E 10, "iw MATEH EAcApA!i BOEBOAA 11 rocnOAHH'h. ĂABAT

rocnoACTBo MH c·1·io noBEl\EH°lio rocnoACTBA MII acestui om, anume Stan, fiul lui Ion ot
Brebu şi cu feciorii lui căţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui 2 părţi de ocină de la Băicoi
o<t> sutstvo Prahova, din partea lui Filip postelnic, din doao părţi, cât să va alege, din
pădure şi din câmp şi din apă şi din şezutul satului, dupăste tot hotarul, din hotar până-n
hotar, pentru că acest om ce scrie mai sus fost-au avutu moşie în satu, în Breb şi totu o
au ţinutu cu bună pace, până acum, în zilele domniei mele. Deci într-aceea, s-au tocmitu
de a lui bunăvoie, de au făcutu schimbu cu părintele egumen V asilie de la sf'anta
mănăstire a domniei mele, ce să chiamă Brebul, de au dat acest om, Stan, toată partea lui
de moşie de la Breb, cum au avut partea unui moş, ce au avutu parte megieşască de
păste tot hotarul cât să va alege. Iar părintele egumenul V asilie şi soborul sfintei
mănăstiri dat-au moşie pentru moşie în sat, în Băicoi, din moşiia mănăstirii, carele au
fost dată şi miluită şi de pomană, de Filip postelnic din Băicoi, cum a<m> văzut
domniia me şi zapisulu lor de tocmeală şi de schimbare şi cu multi. boiari mărturii scriş
în zapis, cum să ţie acest om anume Stan 2 părţi de ocină de la Băicoi. Însă au fost patru
părţi şi au mai rămas sfintei mănăstiri o parte.
Aşijderea, am dat domniia mea lui Stan ca să-ş ţie aceste moşii ce scriu mai
sus cu bună pace şi cu tot venitul. Şi să-i fie moşie ohabnică feciorilor, nepoţilor,
strănepoţilor în veac. H HE WT KOrOlK E HEnOKOl\EliHM, nop11�8M8 rocnOACTBA MII .
GE<KE Ol[liO CBHAETEl\E nocTABHXOM rocnOACTBO MH: lK8nAH GnAXHOl[l\ 1 BEI\ liAH
HpMEBCKH, [IlpEAA] 2 Ep'hHKOBEH81\ BEI\ ABOpHHK 11 nAH PAAOI[ " BEI\ Mro<f>ET 11 nAH
[&oytrk] 2 BEI\ BHCTrnp 11 nAH A01°HKOI[ " BEI\ cnATAP 11 nAH fiopMA BEI\ Kl\I04Ep 11 IlAH'h
<ll 1tl\1tnEcK8 BEI\ CTOl\HHK li [nAH PAAOl[l\] 2 BEI\ KOMHC li PAAOl[I\ BEI\ nEXAPHHK li nAH
HOCT.\HAltH BEI\ nOCTEl\HllK . H 11cnpABHHK, [PAAOl[l\]2 BEI\ Mro<f>ET .
nuc A3, f1"EâAHAp8, 8 rpAAOI[ Tp'hrOBH4J, MiiCElţA MAPTHE K:S Ali.Hit, B'h 1\-kT
r3� B3 <1 654>.
DANIC, Doc. ist., CCCLXIX/ 1 3 .

Copie rom.
Altă copie ibid. : Doc. ist., CCCLXIX/l 5 .
I GTdHK�.
2 Loc alb în text.
79
3 „Şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei, [Preda]
Brâncoveanu! mare vomic şi pan Radu! mare logofăt şi pan [Bunea] mare vistier şi pan Diicul mare
spătar şi pan Ghiorma mare clucer şi Pană Filipescu mare stolnic şi [pan Radu!] mare comis şi Radu!
mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, [Radu!] mare logofăt.
Am scris eu, Alexandru, în oraşul Târgovişte, luna martie 29 de zile, în anul 7 1 62".
73 1654 (71 62) martie 30
t Scris-am eu, Andriu şi eu, Petriman, feciorul 1 Vladului lu Bobe, acest al

nostru zapis, să fii la mâna pop<ei> lu Gherghe ot Săcuiani, cum să se ştie că i-am
vândut parte noastră dă curătură dân sus la vadul lu Bădici. Şi am vândut dă a
noastră bunăvoie pre bani gata 240, să-i fie lui moşie2 stătătuare în veci, lui şi
feciorilor lui.
Şi se-au tâmplat la tocme<a>la4 nost<ră> mulţi oameni 5 buni: Stancu!
postelnic şi Sta<n>ciul postelnic şi Stoian i brat Necula i brat Dra<go>mir.
Pis measeţa martie dni 30, vă leat 7 1 62 < 1 654> .
Şi păntru credinţa, mi-<a>m pus şi degetul.

Eu Andrei. Petriman.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CLXXIII/1 2.

Orig. rom., hârtie (2 1 x 2 1 ,5).
Copie ibid. : ms. 1 34, f. 1 2 1 .
I <j>e�8p8�.
2 MOWEH.
3 <j>e�8pH�op.
4 TSKM€�4.
5 OM€H€.
74 1654 (71 62) martie 31
t Jupan Costandin ije biv postelnic scris-am cartea noastră voao, globnici lor
noştri. Dau-vă în ştire pentru nişte ţigance ale noastre, ce sântu la Episcopi e den
Buzău, că am avut tocmeală cu dumnealui, jupan Radu) vei comis, de mi-au dat
alte ţigance ale dumnealui, de au plătit ţigancele noastre. Şi ne-am făcut şi zapise
pre tocmeală.
80
Deci, den vreme ce veţi vedea această carte a noastră, să aveţi a le darea bună
pace, de nimic să nu bântuiţi, că, cine va mai face val, certare va avea de cătră noi.
Aceasta scriu, într-alt chip să nu fie.
Pis martie 3 1 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
<Costandin> biv vei postelnic 1•
DANIC, Doc. ist., CXXVII I/86.

Orig. rom. (30 x 2 1 ), un sigiliu inelar în ceară verde, deteriorat.
Rez„ Potra, Contrib. ist. ţiganilor, p. 243, nr. 52.
1 Semnătură autografă incompletă.
75 1 654 (71 62) martie 3 1
ţ Adecă eu, Papa păhamic, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de mare
credinţă la mâna iuzbaşei Lecăi, cum să se ştie că i-am dăruit stânjini de ocină 1 5
în moşiia me den Cepturili. Şi i-am dăruit d e a m e bunăvoie ş i fără nici o silă, ca
să-i fie dumnelui de moşie şi coconilor dumnelui.
Şi cându am dat această moşie, fost-au mulţi boier şi megeiaş demprejurul locului,
care vor pune pecete şi iscălitura. Şi pentru credinţa, pusu-mi-am 1 pecete şi iscălitura2.
Pis martie 3 1 , leat 7 1 62 < 1 6 54>.
Andreiu roş mărtrie
Papa păhamic
t Radu! aprod mărturie
t Râca spătar mărturie
t Păcala roş mărturie3 •
t Să se ştie că am dăruit şi eu, Leca iuzbaşa, pre Papa păhamic cu o dulamă
di fringhii roşâi cu nasturi de argint poliiţi şi la piptu şi la mânici şi căptuşâtă cu
taftă nărâmzască, ca să-i fii dumnilui stătători şi coconilor durnn i lui4 •
DANIC, M-rea Cotroceni, XXXVIl/ 1 8.

Orig. rom„ hârtie (20,5 x 2 1 ,3), 3 sigilii inelare în fum.
Copii ibid.: ms. 206, f. 535v.
I
MHH4M.
'
- llCK'b�HTGpa.
.
4 Text sens pe verso.
81
76 1 654 (71 62) aprilie I
t Adecă 1 eu, Stoian ot Ţâgăneşti, facu zapisul meu să fie de2 bună credinţă la
mâna finu-meu, Vladul, cum să să ştie că i-am vândut selişte de2 pre3 lângă Matca
lu Nan toată, şi partea me şi partea frăţini-meu Necşului, cât nu i-au fost dăruit la
nuntă şi cât nu i-au fost vândut mai dinainte4 vreme. Am vândut acum pre3 bani
gata 750, păntru că5 frate meu, Necşul, au vândut viile de2 la Râpa de Jos şi partea
lui şi partea me. Dici, am vândut şi eu6 ace selişte, păntru acele vii. Şi o <a>m
vândut de2 a me bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor, ca să-i fie
moşie lui şi feciorilor lui.
Şi sântu şâ mărturie: Radu! ceauşu za roşi7, Stan postelnic, Vitanu şi
feciorii lu Vitan, Negul, Baico, Marica.
Aceasta scriu şi mărturisescu cu zapisul meu, ca să să ştie.
Şi păntru credinţa, pusu-ne-m şi degetul, ca să să crează.
Pis aprilie 1 dni, vă leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Stoian.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc„ nr. 1 3 827.
Orig. rom., hârtie (22,5 x 36).
I 4A'kK"b.
2 At.
3 npt.
4 A-kH4HHTt.
5 Repetat.
6 lll8 .
7
powe.
77 1 654 (71 62) aprilie 1
'
t H rH,n°iH, Mlll\OCT0ieio Eoac"i"e io, "PX"i°E nHcKowi. RCEA\ 3EMi\A\ Ei\i\X03i\Oi\i\HEHCKM .
Cartea noastră la mâna egumenului popa chir Dionisie de la sfănta mănăstire
Valea, ca să fie de mare credinţă cum să se ştie că au fost mers în Ţara Ungu rească
egumenul popa chir Sava. Şi acolo au aflat 2 ţigance, anume M aria şi iar Maria. Şi
de-acolo, până a le aduce la mănăstire au făcut multă cheltuială. Iar după aceea,
când au fost în vremea vlădiciei noastre, aflatu-se-au ţigancele, cum au fost ale
Sfintei Mitropol ii.
Î ntr-aceea am ieşit la judecată. Şi aşa se-au tocmit lucrul cum pentru acea
cheltuială ce au fost făcut acolo, până le-au scos, să ia ei una şi noi alta. Şi aşa ne-au
82
dat pe ţiganca carea aveau luat de la mănăstirea de la Râncăciov şi se-au aşezat
lucrul pe această j udecată şi tocmeală.
Drept aceea, se-au dat această carte la mâna egumenului de la mănăstirea, ce
scrie mai sus, cum să aibă bună pace, că nici mănăstirea au rămas datoare noaă,
nici noi lor. Aceasta scriem, aprilie 1 , vă leat 7 1 62 <1 654>.
t Vlădica lgnatie2 •
DANIC, M-rea Valea, XVIIl/ 1 9.
Orig. rom., hârtie (32 x 2 1 ) .
Copie ibid. : ms. 1 73, f. 484v-485.
1 „Ignatie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop a toată Ţara Românească".

78 1 654 (71 62) aprilie 1
.
t "irn.tT IH, MHl\OcT·1·io Eo11:"1€io, .tpx·1·rn11cKon G'hCE.9\ 3EMl\'9. O\(ITposl\.tx"l11cK0'9.1 .
Cartea noastră acestor doi oameni fraţi, anume Stan şi Datco ot sel Sârbii, ca să fie în
pace şi slobozi de rumânie de cătră Sfănta Mitropolie, pentru că aceşti doi fraţi fost-au
rumâni săraci de părinţii lor şi au îmblat înstriinându-se şi crescând pe într-alte părţi şi
!inuture, până-n vremea ce ne-au învrednicit milostivul Dumnezeu a fi păstoriu Sfintei
Mitropolii. Drept aceea, şi noi văzând jalba şi sărăciia lor cu împresurare şi atâta nevoie
într-atâta vreme, socotit-am [ . . ] 2, după cum ş-au făcut pomană ş-alţi fraţi mitropoliţi,
.
carii au fost mai nainte noastră, să ne facem şi noi cu dânşii. Şi aşa i-am slobozitu,
dându-le voie să-ş răscumpere capetele. Însă să dea cap pentru cap, după cumu e adetul
.
!ărâi. Intr-aceea,,ei făcut-au cum au putut, argăţind şi încumăţindu-se de-au scumpărat

cap pentru cap. Insă pe Stan împreună cu trei feciori ai lui, anume: Vlădilă, Grozav şi
Ion ot sel [ . . . ] 2 carii se-au vândut de-a lor bunăvoie drept ughi 1 00, nesiliţi de nimenea
şi cu ştirea a toţ megiaşii şi a împregiurul locului. Şi aşa i-au dat Sfintei Mitropolii în
locul lor să fie rumâni de moşie vecinic. Iar ei să fie neşte omeni slobozi în veci.
Drept aceea, dat-am cartea noastră la mâna lor, adecă acestor fraţ ce sânt scriş
mai sus, cum să fie neşte oameni slobozi şi în pace dăspre Sfănta Mitropolie, după
cum scrie mai sus. Şi rugăm pre fraţii carii va dărui milostivul Dumnezeu a fi
păstori în umrn noastră într-acest sfânt scaun să nu ne strice pomeana carea am
făcut pentru sufletul nostru, ce să o tie şi să o întărească şi să o înnoiască, după cum
am ţinut şi noi şi am întărit şi am î� noit pomeana altor cinstiţi şi sfinţi fraţi, cărora
am aflat în unnă făcutu-ş-au pomeana ca şi noi. Şi să poată fi stătătoare şi
pomenele Sfinti ilor voastre în unnă
Şi la ace�sta tocmeală, când s�-au răscumpărat aceşti 3 doi fraţi cu feciorii lor,
câţi Dumnezeu le va da, fost-au: Rafail ieromonah, Zosim cliseariul, Serafim
83
dicheiul, Ion vatah şi popa Vlaicul i popa Mihai cliseariul domnesc i popa Radu! şi
tot săborul Sfinţii Mitropolii.
Aşijderea şi Ursea căpitan, Costea călăraş, Radu! Pitea, Sima căldărariul,
Mihăilă abagiul, Dragul stăvariul şi Stan diaconul, fratele rumânului carele se-au
vândut ot Flăşti, Ion ot tam.
Iar cine se va ispiti a-l strica seau a sparge această pomeană a noastră, au den
fraţii noştri arhierei au de fiecine, acela întâi să n-aibă unde veni după smerenia
mea. După aceea să fie treclet, blăstemat, anathima, maranatha şi afurisit de
domnul nostru marele arhiereu Vlădica Iisus Hristos de 3 1 8 oteţi şi de alte sfinte
săboară, aşijderea şi de smerenia noastră. Ceriul şi pământul după zisa domnelui să
se treacă, pietrele, fierul şi munţii să se topească, iar trupul aceluia ce va vrea să
strice această a noastră pomeană nici să se treacă, nici să se topească, ce să stee
înfiat, negru, netopit şi nedezlegat după moarte, în veci, amin.
""'"X <1npHl\0IA R'h '"A AblH'h [oT C'h3AA]N°IA MHPA r3�R < 1 654>.
t GMepeN Bl\AAHKA HrNAT0le4 .
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CDLXXX/3.

Orig. rom., hârtie (37,5 x 49,5), sigiliu mijlociu timbrat.
EDIŢII: Text, Sacerdoţeanu <Răzeşu S.>, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1 068-1 069.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Ignatie, arhiepiscop al întregii Ţări a Ungrovlahiei".

2 Loc alb în orig.
J A4€�HH.
4 „S-a scris la I aprilie, de la facerea lumii 7 1 62. Smeritul vlădica lgnatie", semnătură autografă.
79 1654 (71 62) aprilie 1 , Târgovişte
t MHl\OCT'leio Eoa:'leio, "iw MATEIO EAcApAliA ROEROA.I " rocnOAHN'h R'hCOH 3E/\IAll
8rrppOBl\AX0l0HCKOE . ĂARAT rocnOACTRO MH c"lio nOREl\'lrn"IH rocnOACTRA MH CR-li T0/\18
GO;KECTRN.IH MONACTHp8 30REMAro M'hpt,mN'lrn"IH, XPAM cstTH "PXANrEI\ MHX""" · 11
\.IJT'hl.ţ8 er8MENA MHTpo<J>AN " R'hC"liM HNOKWM €1\Hl.ţH )l\HB84.mx R'h WliHT-lil\lt TO,
li\KO;KE AA ECT CRtTirn MONACTHP EAHN liPOA 3A ROAENHl.ţA 3At 8 RApow, 8
Tp'hrORH IJ.IE, 8 ROAA filMMHl.ţEH, 8 ME;KAO ROAENHl.ţA Rl\'bA°l'lEIJ.IH H 8 ME:KAO
BOAENHtţE CTAp <l>OTER H C'hC MECTOM 8 Kp'hCT, W6A4€ R"b HpOT CE;KENH KR W
li R'h
Al\'hr CE;KENH Mii , ARE CE;KENH 3A M1tl\ORAN°IE "" MONACTHP WT OeTpe MANKO:K , 41111
1t
K8nNo Nr CElKENH B'h Al\'hr, 3ANElKE ECT TOro liPOA 3A ROAENHl.ţA " C'hC MECTOM WH
ECT liHI\ CTAP GTOHK'hR K'hl\'hpAw WT Tpi.roBHIJ.IE.
84
fi noToM, K'hAA ECT Btt/\ N'hlH'k R'h A'hN.ltt rocnoACTRA Mtt, A CTAP GTottKA
K'hll'hpi1111 K8nN8 C'hC 3ET"i1t Ero, G1ts·1·K) , AospE, GTornN, H-kroE, WNH ECT C'hTROp1t/\tt
Toro spOA li C'hC MECTOM 8 Kp'hCT npOAA/\NllK . TAlKE, 1tM-k4-18 CR-kTAil MOltACT1tp8
M'hpt,HtH'i>Hfo TEX ARE C€lK€Nll 3A MECTO 3A Mlt/\ORAH0l0€ WT NA 0€Tp1t MAHKOlK TAM8,
KOA liPOA 3A ROAEHllLţA, C'hTROplt/\ ECT GTOllKA K'h/\'hpAw C'hC 3€T0l0lt Ero RllUI€ n11c
8CTp0Etir"E C'hC er8MEHA M1tTpo<f>AH WT M'hpl,lllH-kNtt T€p€ €CT npOAA/\ MONACT1tp"l11 8
t,1i>Hi1 311 ,-S Acnp11 rOTORll, WNlt WT AOBpORO/\-k llM, R€3 Nit €ANA Cll/\OCT . H lt3BpAHlt/\
ECT TWr'\11 MECTO C'hC BO/\-kp1tH rocnOACTRA Mit XIEpA RTop"1"11 AROpHHK lt C'hC RCllX
c8CEA0r"ll, Ki\KO RltA-kXOM rocnOACTRO MH lt 3Anltc WT p8KAMlt ltX WT npOAAN"iE C'hC
l\\HOSll G011-kp1t CR€A0i°T€11°r"1t 8 3An11c .
GEro P"A'I AAAOX C'hM 11 rocnOACTRO Mit cR-kT-k1t BOlK€CTRN·1·1t MONACT1tp
M'hp1,J1tH'tN"r"1t Toro spoA 3A ROAENlttţA 1t C'hC MECTOM 8 Kp'hCT 3A A i>A0r"H 8 1t 3A XP""·
" KTllTOpoM noM-kN'h R'h Ri>K8 .
GElKE " CREA0i°T E11E noCTARHX rocnoACTRO Mit: lK8nAN GnAx·1�/\ RE/\ BAN, lK8nAN
OpEAi\ BEI\ AROpH1tK, lK8nAN PAAI(/\ RE/\ /\Oro<f>ET, E811-k RHCT"irnp, A'1'1tK811 cnATAp,
Oi1Ho CT011111tK, PAAI(/\ KOMltC, PAAI(/\ nEXAPNltK, lfocTANAltN nwcTE/\NltK . H
11cnpi1sH1tK, lK8nAN PAA I(/\ RE/\ /\Oro<f>ET .
n11c A8M'i'Tp8 /\Wrw<f>ET EW/\A0r"'l lO 8 rpAAI( Tp'hrORlt4J€, Anp1t/\"I€ " AhN'h lt WT
flAi\Mil AW N'hlH-k, R'h 1\-kT ,-3�R .
"iw MAT€K) RWERWAA, Mlt/\OCT0l0K) EolK.„K) rocnOAHH'h.
"iw MATEK) ROEROA'h <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii
mănăstiri numită Mărgineni, hramul Sfântului arhanghel M ihail, şi părintelui
egumen Mitrofan şi tuturor călugărilor, câţi trăiesc în locaşul acesta, ca să-i fie
sfintei mănăstiri un vad de moară aici în oraş, în Târgovişte, pe apa Ialomiţei, între
morile vlădiceşti şi între morile lui Fote cel bătrân şi cu locul dimprejur, însă în
lăţime 22 stânjeni şi în lungime 48 stânjeni, şi doi stânjeni de miluire la mănăstire
de la Petre Mancoj, fac împreună 53 stânjeni în lung, pentru că acest vad de moară
şi cu locul a fost al lui Stoica cel bătrân călăraş c.l in Târgovişte.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, iar Stoica cel bătrân
călăraş, împreună cu ginerii săi, Sibiu, Dobre, Stoian <şi> Neagoe, ei au făcut
vânzător acest vad şi cu locul dimprejur. Astfel, având sfânta mănăstire Mărgineni
aceşti doi stânjeni de loc de miluire de la Petre Mancoj acolo, lângă vadul de
moară, Stoica călăraşul cu ginerii său mai sus-scrişi au făcut tocmire cu egumenul
Mitro fan de la Mărgineni de au vândut mănăstirii în preţ de 6 OOO aspri gata, ei de a
lor bunăvoie fără nici o silă. Şi au ales acest loc cu boierul domniei mele Hiera al
do !I. �� ornic şi cu toţi vecinii, cum am văzut domnia mea şi zapisul de vânzare de
la mam1le lor cu mulţi boieri martori <scrişi> în zapis.
85
Pentru aceea am dat şi domnia mea sfintei dumnezeieştii mănăstiri Mărgineni
acest vad de moară şi cu locul dimprejur de dedină şi de hrană, iar ctitorilor pomană
în veci.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban, jupan Preda mare
vomic, jupan Radu! mare logofăt, Bunea vistier, Diicul spătar, Pană stolnic, Radu!
comis, Radu! paharnic, Costandin postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Târgovişte, aprilie I zi şi de la
Adam până acum, în anul 7 1 62 <1 654>.
Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
DANIC, Doc. ist., DCXXIII/65.

Orig. slavon, hârtie (3 1 x 2 1 ,5), sigiliu m ijlociu timbrat, căzut.
80 1 654 (71 62) aprilie 2
t Adică eu, Ouţe, scris-am acesta zapis al mieu ca să 1 hie de mare credinţă la
mâna văru-mieu lu Tudorancea şi 2 păntru să să ştii că i-am vândut 20 de stânjeni de
ocină <în> Olteni, dereptu 700 de bani gata. Î nsă din balta Zapşii până în Măxinele.
Şi se-au vândut această ocină de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor şi a
megiiaşilor şi din sus şi din jos şi dimprejurul locului. Şi mărturie au fost mulţi
oameni buni, anu<me>: Marin ot Maxin i Gorăn stigarul ot Buzău i Stahie snă
Ţintui i Costandin ot Măneşti i Stoica crucear ot Buzău şi mulţi oameni buni.
Şi pintru cridinţa ne-am pus şi peceţile. Pis az, Stanciu! brat Duţe.
Pis measiţa aprilie 2, vă leat 7 1 62 <1 654>.
Ouţe. Marin. Gorăn. Stahie. Costandin. Stoica.
DANIC, Ep. Buzău, L/32.
Orig. rom„ hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ,5).
Copie ibid. : ms. 1 73, f. 484v-485.
ChC .
81 1654 (7162) aprilie 3
t MHMc'l''le10 Eo;t<'1'e io, 'iw MATEH EAcApAB soeBOAA " rocnoAH Hb. 0H IU €T
rocnOAC'l'BO MH fl04'1'€HHWMOI( " siipHHOM8 npABHT€j\€ rocnOACTBA MH )f(8nAH
86
CnA�HS" se" sAN KpMERCKH, 3ApAs·1·e ! 1 Cătră aceasta-ţ dau ştire domnia mea că
aicea, înaintea domnii mele, spus-au Semen logofăt, snă Necula pârcălab,
pentru o moşie din sat, din Gârbovi, ce să trage de la moşu-său, Ploschina. Şi acei
oameni carii s-au tras de acea moşie s-au petrecut toţ, ce au rămas acea moşie ca să
fie pre sama lor. Iar când easte acum, să află vândută acea moşie de nişte oameni ce
le zic Şuşoi. Ce pentru acesta lucru, să cauţ pre derept.
Aşijderea, să cauţ dumneata să apuci şi pre Gherghie vornicul ot Sărdăneşti
că au fost intrat2 şi el acolo, la acea moşie, de au fost cumpărat de la un om şi pre
Semen logofăt nu l-au întrebat. Ce să socoteşti dumneata şi de aceasta, ca să să facă
judecată pre derept! Şi o carte ce să află a Gârbovilor la Gherghie vornicul, să-l
apuci dumneata să o scoţi de la dinsul, să o dai la mâna lu Semen logofăt, că să
cade să fie la dinsul.
TiMHKO nHCAXWM rocnoACTRO MH.
HcnpARNHK CAM pE4E rocnOAC1'60 MH.
nuc AnpHl\0IE r A'hNH, R'h l\i.1' „3�R < 1 654>.
t "iw MATEIO RWERWAA, MHl\OC1'0l0E IO Eo;i<°IEIO rocnOAHNh .
"iw MATEIO ROHROAA <m.p.>
DANIC, Doc. ist., CCLXXXI/4.

Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), sigiliu inelar în chinovar.
1 „Din mila lui Dumnezeu, I o Matei Basarab voievod şi domn. Scriu domnia mea cinstitului şi
credinciosului dregător al domniei mele, j upan Spafiul mare ban al Craiovei, sănătate".
2 8HTpAT.
82 1 654 (7162) aprilie 4
t Jupân Radu! vei peharnic dat-am cartea noastră lu Neagoi clucer cum au
venit 1 înnai<n>tea noastră feciorii lu Samurantră de au spus şi s-au mărturisit2 cum
le-au dat Neagoi clucer ughi 1 30 de le-au făcut bine, de i-au scos dentru nevoi de la
armaş. Iar ei, căce le-au făcut bine cu ace bani 3 , i-au dat lu Neagoe clucer 50 de
stânjeni de ocină în sat, în P i<e>leni4 , ca să-i fie5 de moşie. Aşijderea au venit 1 şi
Stoica roşiul de Gârburi de au spus înnai<n>tea noastră cum i-au dat şi lui Neagoi
clucer ughi 50, de l-au scos iar de la nevoi. Iar Stoica au dat lu Neagoi clucer ocină
în Pieleni4 , stânjăni 6 25. După aceea, s-au sculat şi sătenii 7 den Pieleni 4 , zicându că
n-au ştiut ei cându au dat Neagoe clucer banii acestor oameni.
. Iar noi i-am adus înnai<n>tea noastră şi i-am întrebat înnai<n>tea a mulţi
botari: ştiut-au au n-au ştiut? I ar <ei> s-au mărturisit cum că au ştiut, ce bani n-au
avut să dea.
87
Dereptu aceea, am dat cartea noastră lu Neagoe clucer să-ş ţie acea moşie cu
bună pace. Şi cându se va hotărî, de nu le va ajunge moşiia, să aibă a umplerea de
unde va avea.
Aceasta <a>m scris.
Measeta aprilie 4 dni, vă leat 7 1 62 <1 654>.
,
8
Radu! vei pehamic .
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 1 3 760.

Orig. rom., hârtie (20,2 x 29,3), 3 sigilii inelare în tuş.
I B€H€T.
2 M'bpTSpeceT.
J 6AH€.
4 nH�€H€.
5 Ad. interlinear.
6 CT€HlK'bHH.
7 C'bTirn'le.
83 1654 (71 62) aprilie 5
t Adecă scris-am noi, Todor de Mătăsari şi cu Tecşan ot tam i Dumitru cu

fraţii loru ot Boureni 1 , Stăneia şi cu vără-său, Tudor, acesta al nostru zapis ca să hie
de credinţă la mâna lu Ianea căpitanul, cum să se ştie că am avut o gâlceavă pentru
nişte2 locuri den Petra Curmezişată, unde sânt casele lu Iane căpitanului den
drumul Piteştilor şi cu vad de moară şi cu prundul cu dealul de peste apă, pen
otarul Neceştilor şi pen otarul Bourenilor3 de sus. Pentru aceste lucru<ri>, ne-am
împăcat cu dumnelui, ca să fii dumnelui moşie stătătoare în veci4 •
Şi la acesta tocmelă şi mărturii au fost la mijlocul nostru: jupânul5 Cernea de
Boureni 1 şi Ursea căpitanul şi Vişan iuzbaşa şi Drăghiciu iuzbaşa Păcalea şi
jupânul5 Stoia i Gherghe niguţătorul.
Şi pentru credenţa, ne-am pus peceţile şi iscăliturile mai jos.
Ş i am scris eu, Mihai logofăt.
Pis aprilie 5, leat 7 1 62 <1 654>.
Într-acesta6 cene7 se va scula de acum nainte cu freo gâlceavă sau cu8 freo
pâră peste această pace şi peste aceasta tocmelă să fie închinat domnii ughi 100.
Eu Tudor. Eu Tecşan. Eu Stoian. Eu Tudor.
88
DANIC, Doc. ist., XXIX/324.
I EieopEHH.
2 HHljÎIE.
J EieopEHHMp.
4 RE4t.
5 a;Sn8HSt1.
6 'fll TpA A4€CTA.

7 4EHt.
8 KSo.
84 1 654 (71 62) aprilie 7
t Să se ştie acestu zapis, să fie la mâna lu Gavrilă şi a Drăgolcei, păntru că au

cump ărat 2 pogoane de loc la Gheorgănel: unul pădure, altul păragină, de la Dobromir
snă lu Tudoran armaşulu, de i-au dat 2 lei. Iar Dobromir le-au cumpărat de la Pătru şi
de la frate-său, Micul al Idosei fecior, ca să le fie lor moşie, că 1 sântu den funea lor.
Şi mărturie: Cârsteian ot Herăşti, ot Homeşt, Stan păhamicul i Manea 
Filip păhamicul.
Pis eu, popa Petrea.
Measeţa aprilie 7 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 1 582/9 (cotă veche, fără acces la orig.); transcriere veche
în arhiva Institutul de Istorie „Nicolae Iorga".
Orig. rom., hârtie ( 1 8 x 22).
I
K'hC.
85 1 654 (71 62) aprilie 7
t Adecă eu, Nedelco al popii, scris-am zapisul meu la mâna lu Dragomir

Rodescu l, cum să se ştie că i-am vândut o jumătate de fune de moşie den sat, den
C1 oroiaşi, den fune<a> cea bătrână, derept ughi 8, ca să-i fie lui moşie ohabnică şi
lu,1_ ş 1 ficiorilor lui, câţ i va dărui milostivul Dumnez<e>u, peste tot hotarul, de hotar
pana_ -n hotară.
. . Şi o m vândut de a me bunăvoie. Şi când i o-m vândut, fost-au 1 mulţi omini
-
ŞI �0 1are buni, anume: Moş Ceauşul i Stan Rodescul i Gherghe vătah i Radu! i popa
Spmdon i Alixandru ot Cioroiu.
89
Şi am scris eu, popa Petco. Şi păntru credinţa, ne-m pus degetele.
Şi au fost şi Dumitru 2.
Eu Costea, ficiorul lu Nedelco2 .
Pis measeţa aprilie 7 dni, vă Jet 7 1 62 < 1 654>.
Eu Moş Ceauşul. Eu Stan Rod<escul>. Eu Gherghe vătah. Eu Radu! .
Eu popa Spirido n. Eu Alixandru.
DANIC, Ep. Râmnic, XXIX/9.

Orig. rom., hârtie (27 x 1 9,5).
Copie ibid. : Doc. ist., CMLXXVI/479, f. 408-408v.
I <t>oCTbTa8.
2 Ad. interlinear alia manu.
86 1654 (7162) <aprilie 9 - august 3 1 >
t Adică noi, aceşti 1 2 boieri, care am fost luaţi dinaintea măriei sale,
domnului nostru creştinul Constantin Şerban voievod, ca să tocmim pre Danii!
egumenul şi pe feciorii lui Ianoş ungurul pentru moşia de la Bădiceşti, ca să le-o
alegem şi să o împietrim. Deci ei s-au împăcat şi s-au tocmit de bunăvoia lor de ,
nimeni siliţi dinnaintea noastră şi au făcut schimb, ca să ţie igumenul Danii! moşia
de la Bădiceşti, du peste tot locul şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din
vadurile de moară, din vadul de sus i de jos, cum scriu şi cărţile feciorilor lui Ianoş
ungurul. Iar feciorii lui Ianoş să ţie moşia de la Munteni, du peste tot locul, din
câmp, din pădure, din apă şi din vadurile de moară, cum scriu cărţile de
cumpărătoare şi zapisele de la Munteni, care le-au cumpărat igumenul Danii!.
Şi pentru credinţă, pusu-ne-am şi peceţile mai jos.
Leat 7162 <1 654>.
DANIC, Ms. 2 1 8, f. 7v.
Copie rom.; datat după începutul domniei lui Constantin Şerban.
Alte copii ibid. : Doc. ist., CMLXXI/4, f. 5v.
87 1654 (7162) <aprilie 9 - august 31>
Zapisul răposatii jupâneasii Ilincăi, fata răposatului Pătraşco vodă, de la leal

7162.
90
Adică eu, jupâneasa Ilinca, fata răposatului Pătraşco voievod, nepoata lui
Mihail voievod, scris-am acest zapis al nostru, ca să fie de bună credinţă la mâna
acestor megiiaşi ot Glaveş i ot Carcadulea, cum să să ştie, că, după ce am venit şi
no i dân pribegie aici în ţară, căutat-am dă moşiile moşi-mieu şi mi-au dat şi vodă şi
tot sfatul după cum scriia cărţile şi zapisile.
Deci, căutăndu-mi eu dă moşii, aflat-am şi aceste nume de sate, Glaveşul şi
Carcadule. Deci, într-acea vreme, era numai silişti fără oameni. Deci eu am cugetat
întru inema mea de am dat aceste moşii la sfănta mănăstire Mărgineni, unde easte
hramul Arhanghel M ihail, pentru sufletul părinţilor miei, să fie de pomenă şi
mănăstirii dă hrană. Şi tot au ţinut călugării cu bună pace, până s-au prinsu soţului
mieu, Istratie mare postelnic, de au pribegit. Deci după pribegire<a> dumnelui,
apucat-au aceşti oameni dân Glaveş şi dân Carcadulea de au coprinsu şi au ţinut
până acum.
Deci când au fost acum, după ce au fost voia milostivului Dumnezeu de au
dăruit pre măriia sa domnul nostru Costandin voievod cu domniia, venit-au şi
dumnelui dân pribegie, şi au început dumnelui a-ş căuta de toate moşiile care am
avut. Deci aceşti megiiaş ei auzind, temutu-s-au de rumânie şi au venit ei înşişi de
bunăvoia lor şi au dăscoperit aceste moşii şi au căzut cu rugăminte la noi, ca să nu-i
rumânescu. Deci într-aceea, mie nu mi-au trebuit, ci i-am lăsat să fie nişte oameni
slobozi. Şi am tocmit cu călugării să aibă a ţinerea călugării jumătate dă sat dân
Glaveş şi jumătate dân Carcadulea vericât să va alege du peste tot hotarul. Iar
celelalte părţi am dat să ţie ei cu bună pace.
Şi am întărit acest zapis şi cu blestem, ca, de să va scula cinevaş au den noi,
au dân feciorii noştri, au den rudeniia noastră, au dân călugări a-i rumâni au a le
împresura părţile lor dă moşie, unul ca acela să fie proclet şi afurisit de 3 1 8 sfinţi
care sânt în Nichea şi să aibă cinste cu Iuda şi cu Ari ia la un loc.
Şi la aceasta tocmelă, fost-au mulţi boiari mărturie, care-ş vor pune peceţile şi
iscăliturile.
Şi eu pentru credinţa, pusu-mi-am pecete şi iscălitura mai jos ca să să crează.
DANIC, Ms. 454, f. 1 90v-1 9 1 v.
Copie rom.; datat după începutul domniei lui Constantin Şerban
88 <1654 aprilie 9 - 1658 martie 1>
t Adecă eu, Ionaşco postelnic ot Că[tun, fecio] 1 rul lu Miroslav logofăt, scris-am
acesta al [meu] zapis să fie de mare credintă, cumu să se ştie că i-am fost vândutu
pe Yintilă ţiganu şi cu o fată, pă nume S lavnă, derept treizeci de galbeni. Am
vândut pe acel ţigan, ce este mai sus-scris, lu Iorgachi vomicului, să fie lui şi
91
feciorilor lui 1 , cu câţi feciori i va da Dumnezeu, ce l-au cumpărat dumnealui2 mai
denainte vreme, den zilele lu Leon vodă.
Iară cându au fostu acum, în zilele domnu nostru, lu Costandin voivod, iară
Iorgachi se-au plânsu că i-au peri tu zapisul. Ce mi-au zis de i-am făcut altu zapis în
locul aceluia.
Şi păntru credinţa, am scri<s> eu, Ionaşco cu mâna mea, cându au cumpărat
vornicul Iorgachi pe Yintilă ţiganul mărturie, atunce au fostu 3 : Iano spătariul ot
Bucov4 şi Radu! Mogeariul ot Frejureni şi Nedealco păhamicul ot Bucov4 şi Sima
vătahul ot Târgşoru şi mulţi oameni buni.
Şi la noitul zapisului5, mărturie: Aldea den Berceni şi frate-său, Stan
spătărelul.
Ionaşco. Aldea. St[a] 1 n.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CCCLV/52.
Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 22), rupt pe margini, pătat; datat după domnia lui Constantin Şerban.
1 Loc rupt în orig. şi pătat; completat după doc. din 2 1 mai 1 646.
2 ASMH"k�oH.
J .j.OCTO.
4 liSKSB.
5 34nHcS�oH.
89 1654 (7162) <9 aprilie - august 3 1>
t În 1 zilele răposatului Matei voievod.

Rumânii Ferăi Racotă vistiiariului din satul Răzmireşti 2 care s-au răscumpărat
numai capetele lor, fără de moşie, precum însămnează3 mai jos:
t Mihăilă cu 2 feciori neînsuraţi: Yoico <şi> Neacşu!, ughi 1 9;
t Stoilă cu 4 feciori neînsuraţi, anume: Simnicoară, M icul Oancea <şi> Ignat,
ughi 29;
t Marin cu trei feciori: 1 fecior însurat, anume Stan şi 2 feciori neînsuraţi,
anume Stancu! <şi> Ion, ughi 29.
Leat 7162.
DANIC, Doc. ist., MDXXXJ/6.

Orig. rom., hârtie (3 1 ,2 x 21 ).
I 11.t.
2 P'h3MHpe4ilH.
3 °lt'hMHii43'h.
92
90 <1654 aprilie 9 - 1 658 martie 1 >
Din hrisovul lui Constantin vodă.

Şi iar să fi e boierului domnii mele Bunii vistier satul Duşăştii ot sudstvo
Teleorman, din câmp, din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi de peste tot
hotarul, cât să va alege şi cu rumânii, anume [ . . ] 1 , pintru că aceşti rumâni din sat,
.
din Duşăşti, ei au fost megiaşi şi cu moşiile lor. Apoi, când au fost în zilele
răposatului Matei vodă leat 71 [ . . . ]2, ei s-au vândut rumâni Bunii vistier, de a lor
bunăvoie şi cu toţi feciorii lor şi cu părţile lor de moşie: însă Stan şi cu feciorii lui,
Radu! şi Gherghe şi Dragomir, au luat aspri 7300; Ion, cu fii-său, Ion, 3 300 aspri;
Manea cu fii-său, Gherghe, 3 300 aspri; Ion croitorul, aspri 3 OOO; Manea, cu fii-său,
Ghergh e, aspri 3 300; Dobre, cu fii-său Dobre, 3 300 aspri; Dobrotă, cu feciorii lui:
Nedelco, Petre, Avram, M arin, făr de moşie, aspri 5 400; Manea cel Bătrân cu
feciorii lui, Arsenie şi Ivan, aspri 6 400; Marco, cu feciorii lui, aspri 2 600.
Şi iar au mai cumpărat Bunea vistier de la Gherghe postelnic şi de la fii-său,
Stroe din Mârzăneşti, toată partea lor de moşie din sat, din Duşăşti, câtă au fost
cumpărat şi ei de la megieşii din sat, din apă cu moară şi din pădure şi din câmp şi
de preste tot hotarul, moşia ce să chiamă Duşăştii de Sus: de la Badea, 4 ape, drept
2 200 aspri; şi de la Stana, fata lui Bădilă, apă 1 pol, drept 750 de aspri; şi de la
Dragna, fata Cârstii, ape 1 pol, aspri 750; şi de la Ion croitorul, ape 3, drept 1 500
aspri; şi de la Dobre, apă 1 , drept 630 apri, cin ape 1 1 , cu aspri 5 800, pentru că aşa
şi s-au venit părţile lor de împărţeală.
Şi iar au mai cumpărat de la Ţoga 3 ape, drept 1 400 şi iar au mai cumpărat
de la Vişa, fata Stanciului cel Bătrân Ceapă din Duşăşti, o jumătate de apă drept
250 asp ri.
Şi iar au mai cumpărat pă M ihăilă şi cu feciorul lui, Mirea şi cu fraţii lui
Mirea şi Ţalapia din Foieşti şi cu moşia lui de acolo drept 8 400 aspri.
Şi iar au cumpărat de la Gherghe cel Bătrân 9 ape, moşia lui toată, drept
4 500 aspri.
Şi iar au cumpărat de la Buna, muierea lui Gherghe cel Bătrân, partea ei,
moşia ei 1 O ape, drept 4 500 aspri.
Şi iar au cumpărat de la Ghinea toată moşia lui, 3 ape, drept I 300 aspri.
Şi iar au cumpărat de la Stanciul toată moşia lui 2 ape, drept 900 aspri.
Şi iar au cumpărat de la Stanciul toată moşia lui 6 ape, drept 2 700 aspri.
Livezile i cânepiştile:
Dumitru, o livade a lui Gorgan, în Gura Văii Cioarii.
Radul, o livade a lui Micu la Sângeriş.
Radu!, o livade a lui Micul, în Gura Văii Tisii.
Radul, o livade a lui Micul la Frăsinet.
Dumitru, o livade la merii lui Grozea.
Radul, o livade a lui M icul în Gura Văii Văcarului.
93
Radul, o livade a lui Micul în Poiana Ghiocelul.
Radu!, o cânepişte a Micului.
Vladul, o cânepişte a Neacşului, alături cu Linul.
Dumitru, o cânepişte a Grozii.
Dumitru, o cânepişte a Belii 3 •
Vladul, o cânepişte a Neacşului în Groapa Lupului.
Dumitru, o cânepişte a lui Gorgan deasupra.
Radul, o cânepişte a Micului3 .
Vladul, o cânepişte a Neacşului.
Dumitru, o cânepişte a Grozii.
Vladul, o cânepişte a Neacşului la Gura Văii.
Radul, o cânepişte a Belii, 2 cânepişti la Costa Tătarului ale Grozii, o cânepişte
iar acolo a Belii.
Vladul, o cânepişte a Neacşului la Groapa Lupului, o cânepişte a Belii tot acolo.
Lângă rumânii ce deosebi mai sus s-au zis, este şi cel mai de jos vândut,
adică unchiaş Manea, cu feciorii lui, Arsenie şi Ivan şi cu moşiia lui cu toată,
drept bani 6 400.
DANIC, Ms. 1 29, f. 249-250.
Extras.
1 Loc liber.
2 Cifră incompletă.
1 Tot rândul repetat.
91 1654 (7 162) <9 aprilie - august 3 1>
t M11McT·1·E � llo;K"1€�. "iw KocTAHAHH lliEpGAH RoHEROA . AARAT rocnOACTKO Mit

.
c"l11 nos-kl\EH IE rocnoACTRA MH acestui om, anume Stanciu) snă preotesei ot Râmnicu,
ca să fie volnic cu această carte a domniei mele, de să aibă a ţinea moşiia ce se
cheamă Ulita de pe râul Râmnicului, pentru că au venit Stanciu! aicea, înaintea
domniei mele în divan de s-au jăluit că, când a fost în zilele răposatului M atei
vodă, plătitu-i-au ca să fie acea moşie pre seama lui, ori de ce va fi venitul moşiei,
până să va plăti banii ce va fi plătit năpăşti i.
Iar care-i va părea strâmb şi nu va suferi să vie de fată înaintea domniei mele.
Pentru aceast i-am dat domnia mea. '
'
t Io Costandin voievod.
După Bălăşel, Hrisoave domneşti, p. 1 22.
94
92 1 654 (71 62) <9 aprilie - august 3 1 >
Cartea răposatului I o Costandin Şărban voievod de poruncă l a cămăraşii de la

ocna Telega pentru rumânii mănăstirii, de la leat 7 1 62.
t M1 1MCT0IEIO Eo;K°IEIO , "iw lfoCTAHAHH lliEp6AH BOHBOA'h H rocnOAHH'h BCHA
3EMl\tl'. oyrrpoB""X·,·wcKM., voao, cămăraşilor de la ocna Telega. Cătră aceasta vă
dau în ştire domnia mea că aici, înaintea domnii mele venit-au egumenul de la
sfanta mănăstire M ărginenii, de au spus domnii mele pentru rândul rumânilor
care sânt ai mănăstirii dă la cel sat, dă la Telega, care sânt ciocănaşi la ocnă, că nu
îi lăsaţi să lucreze aci, ci îi trimiteţi şi la ocna de la Râmnic, dă care lucru, în vreme
ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi să aveţi a lăsa dă acum înainte
rumânii mănăstirii aciia, la acea ocnă că lucreze, mai mult la Râmnic să nu-i mai
trimiteţi să taie sare acolo.
Iar care vor fi rumânii mănăstirii şi nu vor fi ciocănaşi, să-i lăsaţi pre bună
pace, nimic să nu-i bântuiţi, că de va mai veni egumenu cu jalbă şi a doăo oară
înaintea domnii mele, mare certare veţi petrece dă către domnia mea.
DANIC, Ms. 454, f. 26-26v.

Copie rom.
93 1 654 (71 62) <9 aprilie - august 3 1 >
Constantin Şerban voievod întăreşte lui Apostol ş i fratelui său, Ghinea, vii la
Piteşti şi nişte ţigănci şi rumâni, partea mamei lor, iar fratele lor, Leca să nu aibă
mc1 un amestec.
DANIC, Fond Ion C. Cantacuzino, I/ I I (nr. 9).

Rez. Alt rez. ibid. , 1/1 2 (nr. 9).
94 1 654 (71 62) <9 aprilie - august 3 1>
Tou Krovcri:avnv �6oa :EEpµmiv ăA.ac; i:ac; µoucriac; oi8Et i:rov µocrvavwv
YEVtl\cO� 6µtAEÎ va i:ac; rr apEt 6 1m8dc; O'ttVO<; KCXl &v fiw v.
95
Constantin Şerban voievod întăreşte moşnenilor din <Clinceni, Măicăneşti ,
Floceşti>, să-şi ia fiecare partea de moşie, după cum au avut.
DANIC, Col. Doc. Munteneşti, XXV/87a (nr. 36).

Rez. grec.
95 1654 (71 62) <post aprilie 9 - august 3 1>
Constantin Şerban voievod întăreşte lui !sac iuzbaşa şi lui Mogoş iuzbaşa din
Buzău partea lor de ocină din Groşani, partea buzănească <j . B uzău>.
DANIC, Col. Hotămici i j . Buzău nr. I, f. 1 3 .

Rez.
96 1 654 (71 62) aprilie 10
ţ Adică eu, Tatul logofătul ot Pătroaia, i Udrea logofăt ot Găieşti i Radu!

Macrea ot Voineşti, împreună cu vară-mea, Vişa, scris-am zapisul nostru să fii de
mare credinţă la mâna lu Costandin căpitanul snă Radului annaşul, cum să se ştii
că ni-am tocmit cu dumnealui de i-am vândut partea nostră den Gemenile şi cu
rumânii noştri, anume: Albul cu feciorii lui şi Vlad cu feciorii lui, Grozea cu
feciorii lui, Micul cu feciorii lui, Neagoe cu feciorii lui, Radu! cu feciorii lui, Milea
cu feciorii lui, Stoian cu feciorii lui. i pac Radu! cu feciorii lui, Pârvul cu feciorii
lui, Ion cu feciorii lui, Radu! Băzarea cu feciorii lui, I onaşco cu feciorii lui, Neagoe
cu feciorii lui, Bucur cu feciorii lui, împreună cu muntele din Valea Tătarului, cât
să va alege, partea noastră, cu tot venitul satului şi al muntelui, de preste tot
hotarul, den câmpu şi den pădure şi den siliştea satului, pentru că l-am vândut
dumnealui de bunăvoia noastră, dereptu bani gata, galbenii cinci sute şi doao zeci,
ca să-i fii dumnealui moşii stătători în veci. Şi o-m vândut cu ştirea tuturor
oamenilor ' noştri carii am avut fraţi de moşâe.
Şi mărturii boiari carii vor pune mai josu peceţile.
Şi pentru credinţa, pus-am şi peceţile mai josu, ca să se ştii.
Pis measeţa aprilie 1 0 zile, leatul 7 1 62 <1 654>.
Talul logofăt. Udrea logofăt. Eu Radu!. I eu Vişia.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc„ nr. 26 920.
Orig. rom„ hârtie ( 1 5,5 x 20,5).
96
Cu o copie modernă.
Rez., Filitti, Arii. Cantacuzino, p. 2 1 9.
I WAM€H€Mp.
97 1 654 (71 62) aprilie 1 0, Târgovişte
t M11Mc-r·1·e � EolK·le�. "iw MATEll BOEBOAA 11 rocnOAllHh, BHSK BEl\llKAro 11

npiw�spArO CTApAro nOKOllHOMS "iw EAcApAEA BO€BOA'h . ĂABA'r rocnOACTBO MII c"l11
nosiil\EH0le rocnoACTBA MII EMi>p11H rocnoACTBA MII Cârstii cliucer şi jupâneasii lui
Anghelinii şi cocoanelor lui, anume: Elina i Marula i Păuna, ca să le fie lor satul
Mitreştii ot sudstvo Teleorman, cu toţ rumânii, câţ se-au vândut doamnii domnii
mele Elenii şi cu toată moşiia lor, cât se va alege den câmpu şi den pădure şi den
apă şi den siliştea satului şi cu vadure de mori şi de preste tot hotarul, pentru că
acestu sat Mitreştii fost-au nişte oameni judeci.
Iar cându fost-au acum în zilele domnii mele leat 7 1 62, iar ei au venit de
s-eu vândut doamnii domnii mele pre bani gata ughi 282 pol şi cu zapis de la
mâinile lor de vânzare şi cu rumânii scriş tot anume în zapisul lor, şi cu boiarii
mărturie, marii şi micii, scriş tot anume cu iscăliturile lor.
Şi iar să le fie lor un rumân, anume Sava ot M itreşti, carele se-au vândut mai
pre urmă doamnii domnii mele pre bani gata, ughi 1 O, cu zapis de la mâna lui
de vânzare şi cu boiari mărturie scriş în zapis.
Şi iar să le fie lor ocină în Mitreşti de la Cârstea snă Ghionii, care ocină o au
fostu cumpărat tat-său, Ghionea şi cu unchiu-său, Combi postelnic de la Radu] şi
de la frate-său, Stanciu], derept ughi 1 O şi de la M ihai grecul, moşie za ughi 7 şi de
la Bran, moşie za ughi 3 şi de la Dărăbanţul, moşie za ughi 2, fac ughi 22.
Şi iar să le fie lor ocină în Mitreşti de la Voico snă Oprii Surdul, care moşie o
au fostu cumpărat ei de la Stanciu] şi de la Dan, za ughi 3 .
Şi iar să l e fie lor ocină î n Mitreşti d e la Vladul Liliiac ş i d e l a Bunea, care
moşie au fost a lor de cumpărătoare de la Dan şi de la fraţii lui, za ughi 4.
Pentru că aceste părţi de moşie ce scriu mai sus, fostu-le-au vândut ei cându
au fo stu megiiaş. I ar, după ce au cumpărat doamna domnii mele satul M itreştii,
venit-au aceşti cumpărători de ş-au vândut părtile, şi le-au dat doamna domnii
mele toţi banii deplin în mâinile lor, cum scrie � ai sus şi cu zapise de la mâinile lor
de vânzare şi cu boiari mărturie scriş în zapis.
Şi iar să le fie lor ocină în Mitreşti de la Stanciu! rumânul, pre toată partea lui
de moşie za ughi 9, care moşie au fost rămas lui nevândută cestor cumpărători ce
sânt mai sus-zişi şi încă le-au luoat doamna domnii mele şi den birul lor asupra
97
ei taleri pol de l-au plătit în doi ani, face acest bir ughi 54, fac aceste cumpărători şi
cu cel rumân ce se-au vândut mai pre unnă şi cu birul lor ce se-au plătit ughi 1 02.
Şi iar să le fie lor ocină ce se chiiamă Cătun, de pre apa Vezii ot sudstvo
Teleorman şi cu o vie ce easte pre această moşie, care moşie easte pre lângă satul
Mitreştii. Însă să se ştie latul aceştii moşii, stânjăni 200 şi lungul merge alăture cât
şi moşie Mitreştilor, pentru că această ocină fost-au tot moşie domnească încă den
zilele răposatului Mihaiu vodă. Deci, căci au fostu o moşie necăutată şi împresurată
de megiiaşi den sus şi den jos, iar când au fost în zilele când au fostu leatul 7 1 46,
dat-o-am şi am miluit domniea mea pre Nedelco vătah hagiul şi pre soţie lui,
jupâneasa Paraschiva, cu această moşie cu toate ce scrie mai sus, ce se chiiamă
Cătun, de preste tot hotarul. Şi o au ales Nedelco vătah de cătră toţi megiiaşii şi den
sus şi den jos, cu oameni buni demprejurul locului şi cu zapise de la mâinile lor. Şi
după aceea, au făcut Nedelco vătah şi această vie, de iznoavă cu multă cheltuială,
care easte mai sus-zisă, şi i-am făcut domnia mea lu Nedelco vătah şi jupâneasii lui
Paraschivei şi carte de milă. Şi tot o au ţinut cu bună pace.
Iar când au fostu acum, iar în zilele domnii mele, cându au fost leat 7 1 6 1,
iar jupâneasa Paraschiva a lu Nedelco vătah hagiul făcut-au această moşie ce să
chiiamă Cătun şi cu vie vânzătoare. Deci, fiindu lângă hotarul satului Mitreştii,
care l-au fost cumpărat doamna domnii mele, vândut-au doamnii domnii
mele această ocină şi cu această vie, toată cu tot hotarul, den câmpu şi den pădure
şi den apă şi den siliştea satlui şi de preste tot hotarul, pre bani gata ughi 65.
Şi au luoat aceşti bani toţ deplin în mâna ei şi cu zapis de vânzare de la mâna
ei; şi au vândut ea de a ei bunăvoie, făr de nici o silă şi cu boiari mărturie scriş în
zapis cu iscăliturile lor.
Iar dup aceea, avându doamna domnii mele pre Cârstea clucer şi pre
jupâneasa lui, Anghelina, nepoată doamnii domnii mele ca pre nişte feciori, şi
dăruindu-le Dumnezeu den trupurile lor cocoane, socotit-au întru inima ei ca să-i
ajute den mila ei, ca să-ş poată şi ei rădica ce va trebui lor ce le-au dat Dumnezeu.
Deci le-au dat şi i-au miluit cu acest sat M itreştii şi cu toţi rumânii şi cu toată
moşiia lor şi cu cele cumpărători carii au fostu iar den moşiia a M itreştilor şi cu
această ocină, ce se chiiamă Cătun şi cu viia carii sântu toate mai sus-zise, ca să fie
ale lor şi cocoanelor lor şi nepoţilor şi strenepoţilor în veaci stătătoare, pentru că
le-au dat şi i-au miluit de bunăvoie a ei, ca să fie lor de hrană şi doamnii domnii
mele de pomeană. Şi încă le-au dat şi zapisele de cumpărătoare şi cărţile de moşie
toate la mâinile lor. Şi am văzut domnia mea şi cartea doamnii domnii mele
făcută de milă şi de pomeană cu mare blestem.
Direptu aceea, domnia mea încă am înnoit şi am întărit această milă şi
pomeană cu aceasta carte a domnii mele, ca să le fie lor şi cocoanelor lor
această moşie şi cu aceşti rumâni de moşie lor şi cocoanelor lor şi nepoţi lor lor şi
strenepoţilor în veci stătătoare.
GE;KE SEo " CREAii'l'E"·1·E noc'!'AR"t"M rocnoAC'l'RO MH: ;K8nAH GnAx·1'8" RE" sau
HpMERCK·l·E " ;f(8nAH npEAA RE" AROpHHK " ;f(8nAH PAAS" RE" Mro<f>E'J' " ;+: 8naH &8trk
98
BEII B0JcTli\P H ;K8nAN Ă0l0H K81\ BEI\ cnATAP H ;K8nAN riopMA BEI\ Kl\I04Ep H ;K8nAN """"
BEII CTMHHK H ;K8nAN RoCTANAHH BEI\ nOCTEl\NHK H ;K8nAN PAA81\ BEI\ KOMHC lt nAN
PAAoy11 BEI\ nEXAPNllK H ;K8nAN O l(Api BEI\ cl\8;KEp H nAN HEK81\A BEI\ nHTAp . H
11cnpARH1tK, PAAOI( BEI\ l\oro.j:>ET .
H HAnHCAX A3, PAA81\, 8 rpAA8 T1>proBH4JE, MiiCEL\A Anp1tl\HE Îi A'hNH, l\in
r3�Bl <1654>.
t "iw MATE0i BWEBWAA, Mltl\OCT0iEt0 EO;i<0iEt0 rocnOAHN'h .
DANIC, M-rea Cozia, XXIX/ I .

Orig. rom., perg. (37,5 x 43,8), neîntărit d e domn.
Copii ibid. : ms. 2 1 5, f. 386-388; DJAN, Dolj, Col. manuscrise, nr. 4, f. 253v-255.
EDIŢII: Text, Năsturel, Genealogia Năstureii/or, XII, 1 9 1 1 , p. 27-28; reg. Doc. jud.
Teleorman, 1, p. 1 72- 1 73 ; rez. Aricescu, !11dice, li, p. I 06; menţ., Stoicescu, Dicf. marilor dregători,
p. 129, 157; idem, Matei Basarab, p. 46.
1 „lată şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi jupan Preda mare
vomic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan
Ghionna mare clucer şi jupan Pana mare stolnic şi jupan Costandin mare postelnic şi jupan Radu!
marc comis şi pan Radu! mare paharnic şi jupan Udrea mare sluger şi pan Necula mare pitar. Şi
ispravnic, Radu mare logofăt.

Şi am scris eu, Radu!, în oraşul Târgovişte, luna aprilie I O zile, anul 7 1 62".
98 1 654 (71 62) aprilie 1 2
t Adecă eu, star Bogdan ot Stâlpeni, împreună cu fămeia mea ş i feciorii

mie, scris-am şi mărturisim cu acesta <a>l mieu zapis ca să fie de mare credinţă
la mâna dumnealui jupan Gherghe vistier, cum să să ştie că i-am vândut dumnealui
8 stânjăn i de moşie den Stâlpeni, de preste tot hotarul den hotar până-n hotar, şi cu
viile ce se vor afla pre 1 această moşâi<e>. Însă moşâi<e> fără rumâni.
Şi o-m2 tocmit cu dumnealui stânjănul po bani 1 20, cin ughi 30. Şi mi-au dat
du mneal ui toţ banii gata în mâna mea. Iar eu i-am făcut acestu zapis al mieu, ce să
fie dumnealui şi coconilor dumnealui moşie ohabnică în veac. Şi pentru credinţa,
pusu-mi-am şi degetul ca să să crează.
Şi mărturii, carii-ş vor pune mai jos iscăliturile3 .
Şi am scris eu, Neagu! logofăt, snă A<n>driiu vomicul.
Pis aprilie 1 2, leat 7 1 62 < 1 654>.
t Eu Bogdan ot Stâlpeni4 . Eu unchiaşul Vişul ot Stâlpeni4 mărturie.
t Eu Mălaia ot tam.
99
Colecţia Edeleanu, USA.
Copie rom.
EDIŢII: Text, Florea, Documente, p. 5 1 .
I npt.
2 M\8�.
J HCK'MH1'8pM€.
4 GT'b�ntH·1·e .
99 1 654 (71 62) aprilie 12
t Adecă eu, Negoiţă spătar snu Ivan pitar ot Vărăşti, împreună cu mumă-mea 1
Fierâca, scris-am şi 2 mărturisim cu acestă al nostru zapis ca să fie de mare credenţă
la mâna cumnatu-miieu Mihaiu şi2 a surori-mea Alexandrei, cum să să ştie că
i-am fost rămas den zestrii ce au fostu lăsat tată-mieu 8 suflete de ţigani. Deci
aceşti ţigani i-am dat, anume: Tudura ţiganca fata Niculei Caţei i Rada ţiganca, fata
lu Dodan i Neaga, fata Sârbului ţiganul i Radi fecieru lu Bulercă i Radu! fecierul
Cosmei i Şerbana ţiganca, fata lu Cârţeanu i Stan fecierul lu Stan lăutarul i 3
Andrica4 ţiganca.
Deci aceşti ţigani carii scriu mai sus i-am dat5 toţi, ca să-i fie dumnealui
ţiganu de moşie în veci şi coconilor dumnealor în veci.
Şi cându6 s-au făcut acestu zapis, fost-au mărturie mulţi boiari carei-ş vor
pune iscăleturili mai jos.
Şi 2 noi pentru adeverită credenţă, ne-am7 pus peceţi şi iscăleturili, ca să să
crează. Şi 2 am scris eu, Alexe ot Piteşti8 .
Pis aprilie 12 doi, leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu Negoiţă spătar
Eu Fierâca
t Stoica Titinu!9 .
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CCCJV/5 .

Orig. rom., hârtie (30 x 20,6), 2 peceţi inelare aplicate în fum.
I Mtx.
2
we.
€.
4 Scris peste alt nume, corectat.
5 După dat urmează mai sus, barat şi i-am dat, repetat.
6 KSHAS.
1 00
J N'k4M.
8 neTEtpH.
100 1654 (7162) aprilie 15
Floarea, fata lui Vasilie, nepotul lui Tudor din Gârbovăţ, vinde unchiului ei,
Bălaci, partea ei de moşie în sat.
DANIC, Doc. ist., DCX I ll/200 (nr. I O).
Rez.
101 1 654 (71 62) aprilie 16
t Adecă eu, Radu!, feciorul lu Nedelco ot Cosoba ot sudstvo Elhov, scris-am

zapisul mieu, ca să fie de mare credinţă la mâna Radului logofăt, snă Stan logofăt
ot Creţuleşti, cum să să ştie, când au fost acum, în zilele mări<e>i sale, domnu
nostru Io Costandin Şărban voievod, sculatu-m-am eu, de a mea bunăvoie, fără de
nici o silă, de am vândut dumnealui toată partea mea de moşie ot Cosoba, însă
stânjăni 60, den câmpu, den pădure, den apă şi în lungu den Lacul Trifului trece
preste Dâmboviţa, până-n matca bătrână, stânjănul po bani 60, cin ughi 1 8, numai
ocină, fără rumâni 1 •
Şi am luat toţi banii gata în mâna mea.
Şi am făcut zapisul mieu, să fie moşie stătătoare în veaci, dumnealui ş1
coconilor dumnealui .
Şi mărturie: Parasco cupet şi Radu! comis ot Brezoe şi M ihalaşco logofăt şi
Dragomir ot Cosoba şi alţii carii2 voi pune peceţele şi iscălituri li mai jos.
Şi eu, pentru credinţa, mi-am pus degetul, ca să să crează. Şi am scris eu,
Gherghie logofăt.
Pis aprilie 1 6, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu Radu! snă Nedelco u Cosoba3 .
DANIC, Doc. ist., MCLXXVI I I/57.
Orig. rom., hârtie (3 I x 2 1 ).
1 Ad. la sfârşit, „însă să-i plătească şi partea de bir", alia manu.

2 ••
K4plE.
J s emna-
tură autografă.
101
102 1 654 (71 62) aprilie 23
t Adecă eu, Preda sin [ ... ] 1 Barbu! logofăt ot Dranoveţ, scris-am acesta2 al
meu zapis ca să [fie] ' de mare credinţă la mâna u<n>chi-meu, popei lu
Dumit[r] 1 a[ş] 1 co ot Grădeştii, şi la fie-sa, Dumitra, cum să se ştie că i-am vândut o
copilă de ţigan, anume Rada, fata Ilinei ţigancei, derept bani gata ughi 20. Şi o am
vândut d[e a] ' mea bunăvoie, fără de nici o [s] 1 i[lă] 1 , ca să-i fie lui moşie ohamnică
şi lui şi ficiorilor lui, câţi Dumnezău i va dărui.
Şi la această tocmeală a [n] 1 oastră fost-au mulţi boiari, anume: Nicula logofăt
i brati ego, Preda postelnic i Stanciu! postelnic [ ... ] 1 iţă logofăt ot Răscăiaţi, ot
Ohabă, Simion pârcălabul, ot Gărdeşti, popa Dragomir, brat ego, Pătru postelnic,
Coman diiacon i Barbu!, Radu, Brate, Stoica al Bancului, Giura sin ego,
Costa[ndin] 1 , Chirca şi [ ... ] 1 ot Drăgăşani, Mitre i Stoica şi ala[lţi] 1 toţi.
Şi am scris eu, Chirca armaşul.
Şi păntru credinţa, pusu 3 -ne-am şi peceţili.
Eu Preda logofăt vâ<n>zător.
t Pis meseţa aprilie dnă 23, vă leat 7 1 62 < 1 654>4 • I Ghiorghie.
Muz. Olteniei, nr. 29 883.

Orig. rom„ hârtie (25,5 x 25), rupt la îndoituri, restaurat, u n sigiliu inelar în tuş.
EDIŢI I : Text, Bălaşa, Documente, p. 95; Chircă, Doc. privind ist. României, p. 635.

2 Scris „444CT4 " iniţial, slova ,;k" fiind adăugată peste „11".
3 noco.
4 Tot pasajul cu data apare în nota tergală.
1 03 1 654 (71 62) aprilie 24
t Adică eu, jupâneasa Varvara, care am fost a lui Socol clucer, îm preună cu
fii-mieu, Adam şi eu, Cârstea clucer şi eu, jupâneasa Anca, ce am fost a lui Ianache
slujer şi eu, Florescu) paharnic, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să
fie de mare credinţă la mâna Colţii vomicu, cum să să ştie că i-am vândut ocină în
sat, în Ciulniţă ot sudstvo Ialomiţă din partea lui M icşan, care ocină o au fost
cumpărat Colţea vomicu încă mai dinainte vreme de la Micşan.
Iar apoi noi i-am lepădat banii, căci ni s-au căzut noao. Şi o am ţinut noi până
acum.
1 02
Iar când au fost acum, o am vândut iar dumnealui însă stânjăni 5 za ughi 5. Şi
am luat banii toţi gata Ia mâna noastră, ca să fie dumnealui moşâie în veci
stătătoare şi coconilor dumnealui. Iar, daca va face vreodată această moşâie
vânzătoare, să nu fie volnici alţii streini a cumpăra, ci iar la sângile nostru, pentru
că aşa ne-am tocmit noi, de a noastră bunăvoie.
Şi la tocmeala 1 noastră, fost-au mulţi boieri mărturie, câţi îş vor pune mai jos
peceţil e şi iscăliturile. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am pus şi noi mai jos
peceţile şi iscăliturile.
Napisah az, Ştefu! logofăt, cu zisa lor.
Aprilie 24 dni, 7 1 62 <1 654>.
Jupâneasa Varvara, împreună cu fii-mieu, Adam.
Cârstea clucer.
Bunea vei vistier, mărturie.
DJAN Mehedinţ i , Col. Manuscrise, nr. 89, f. 5-5v.

Copie rom.
104 1 654 (71 62) aprilie 25, Târgovişte
t l\i\1tMCT0l€10 EolK°IEIO, "iw HwcTAHA0IH'h Wep6AH BO€BOA°I 11 rocnOAllH'h B'hCOll

3€1\li\lt 8rrppOBflAX0l1tcKO€ . ĂABA'f rocnOACTBO MII c"l11 nOB€fliiH°IH rocnOACTBA MII
no4TEHHoM8 11 RiipHHoM8 6Miip11H rocnOACTRA MII, lK 8nAH E8fl1trA 6111! 6€flllK0l11 Ar'h
3" A'h p'h GAH J.ţH, H C'hc Ch1HoB"l11 c11, €1\1t1.ţ1tlK € Eor'h AAPOBAX. lll K OlK€ AA €C1' eM8 EAllH
CEM WT c8ACTRO M€XEA1tH1.ţ1t, "" HM€ ceM CiiKA HApAB, B'hc ceM c'bc R'bc XOTApwM
1t ,„, RE411 H"i'11 11 c'bc R'hc xoAoKoM, wT xo„Ap AAlKE AO xoTAp, no cTApe <xo„Ape> 11
B€il'kS1t, 3AHE:KE EC'f 1'Wrw C€1\0 BllU1 € nite WH €C1' 6111\ C€1\0 rocnOACK8 li no pA31\0rA
rotnOACKA . fi nOTOM, K'bAA €C'f 6111\ HhlHii B'b AhH°IH rocnOACTRA MII, A4J€ €C1' no
A"POBM ME rocnoA'b Eor'b C'bC rocnOAC1'B0l0A "" CTOI\ li "" A iiA0l0HA noKOllHArO
P0A°ITEfllO rocnoACTBA MII, "iw PAA8fl BO€BOA'h WepGAH, 3A€ 8 3€MflE EflA UI KoE, "
rocn oAtT Ro M II C'bM AM 11 noMHflOBM c'bc Twrw C€flO, CiiKA KApAB no no'IT€HHoM8
1t B tp11H oM
8 GMiipHH 'h rocnoACTBA MII, a;8nAH E8fl1trA 1 ArA, P"A·1· npARA 11 s-kpHA
8
c� arn8 41'0 EC1' nocf18lK 1tfl rocnOACTRA Mit 11 xop€B li C'bC nOABHrwM AOGpllM noABHSA
ce, 1'\ KO :K E A" ECT EM8 CEM 3A A iiA0J0HH8 11 B'h WXAG 8 ChHOBHM 11 BH8KwM 11
nptBH 84ETOM, " rocnoACTBA MII 11 no'lllB Jll HX poA°IHT€fl rocnOACTBA MII B€'1HO€
B'bcnoM1t HAH0le.
1 03
TEM P"A"l 11 3AKl\EHAH°IE noc'fA1rnxoM rocnoAC'fRO MII: no W'fWEC'fR·1·" rocnOACTRA
l\\ll, KWrl.l' 113i;1:p11'f rocnOA'h Eor'h Gll'fll rocnOAAP'h 3EMl\E El\A W KOE, 111\11 WT
C'hpOAHltK HAWllX 111\11 WT 1rnonl\EM€HHK, MOl\IORll A" HMA'f nO'lll'fH'f"I ll nOHOBllT0i C0l0A
KHllrA rocnOAC'fRA MII 3A MHl\ORAH0IE no 8c'fp0€H.IE, KAKO EC'f GHIU€ nuc, TWrw
li
rocnOA'h Eon A" nO'lllTET H A" C'hXPAHll'f R'h rocnOAC'fRt ErO H AA G8A8T Bii 1rkx
A81118 f fO . fi A4J€1\€lK€ HEnO'lll'fET li HEnOHOllll'f, ""8 nonEpE'f H HCKAGHT lt R'h
\l.'GR€H0I€ WCTARllT, TWrW AA ECT Tp'hKl\ET AHA�IMA W'f Rl\AA.IKA XpHC'fOC li WT T ltt
li
WT'htţll ElKE c8T R'h N11K·1·11 H A" llMA'f 4AC'f"lio C'hC IOAA 11 C'hC fl.p"ll'l\ "" EAllH MECTW,
AM0l0H. H 11€ WT K�WOlKAO HEnOKOl\ii.GllM nopH3MO rocnOAC'fRA MH .
GElKE 8i;o 11 CREA.ITEl\·111 noc'fARHXWM rocnoAC'fRO MH: 1K8n"" Gn"x·1'8 " B€MtK'i1t
""" KpMEBCKAro H lK8nAH IlpEAA Ep'hHKORiiH81\ REl\HK"l11 ARWpHHK8 H lK8nAH PAA�"
BEl\llK0l11 l\Wrw.f>ET 11 lK8nAH E8Ht REl\llK·1·u RHc'f"lrap H 1K8nAH XpH3A REl\11K·1·w cnaTap 11
lK8nAH """"o <ll Hl\HnECK81\ BEI\ CTMHHK H 1K8nAH PAA'(" MHXM4A BEI\ KWMllC 11
lK8nAt1 PAAI('" G'fMtKWR BEI\ nEXAPHHK H lK8nAH Kwc'fAHAllH KA'fAK0311HO BEl\11K·1·11
nWCTEl\HllK. H 11cnpARHllK, CAM p€4€ rocnOAC'fRA MII .
nwc A3, A8M1l'fp8 l\oro.f>ET EWl\All'l!O, 8 rpAA'( Tp'hro1111tpE, MiicEtţA Anp11" K€
li WT flAAMA AAlK€ AW H'hlHii, R'h CErW nllCAH°IE, 'f€4€H0IA l\ii.'fWM R'h l\{;.'f ,..3�B .
"iw KWCTAHAllH RWERWAA, Mlll\OC'f0lio Eo1K"lio rocnOAllH'h .
"iw HOCTAHAHH ROllROAA <m.p.>
t Din mila lui Dumnezeu, Io Constantin Şerban voievod şi domn a toată

Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi
credinciosului boier al domniei mele, jupan Buliga mare agă de dorobanţi şi cu
fiii săi, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie lui un sat din judeţul Mehedinţi, anume
satul Seaca lui Cara, tot satul cu tot hotarul şi cu vecini şi cu tot venitul, din hotar
până în hotar, pe vechile <hotare> şi semne, pentru că acel sat mai sus-scris el a
fost sat domnesc şi pe seamă domnească. Iar după aceea, când a fost acum în
zilele domniei mele, când m-a dăruit pe mine Domnul Dumnezeu cu domni a în
scaunul şi la dedina răposatului părinte al domniei mele, Io Radu! voievod
Şerban, aici în Ţara Românească, iar domnia mea am dat şi am miluit cu acest
sat, Seaca lui Cara, pe cinstitul şi credinciosul boier al domniei mele, j upan
Buliga 1 agă, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă cu care a slujit domniei mele şi
ţării şi cu nevoinţă bună s-a străduit, ca să-i fie lui satul de dedină şi de ohabă
fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor, iar domniei mele şi răposaţilor părinţi ai
domniei mele veşnică pomenire.
Pentru aceea şi blestem am pus domnia mea: după plecarea domniei mele, pe
cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Tării Româneşti sau din rudele
noastre sau din alt neam, îl rog să cinstească şi să în� oiască această carte a domniei
mele de miluire şi de întocmire, cum este mai sus-scris, pe acela Domnul D umnezeu
1 04
să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi să fie în veci sufletul lui. Iar dacă nu
0 va cinsti şi nu o va înnoi, ci o va călca şi o va pierde şi o va lăsa în uitare, acela să
fie de trei ori blestemat şi anatema de stăpânul Hristos şi de cei 3 1 8 părinţi care
sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, amin. Şi de nimeni
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi
jupan Preda Brâncoveanu! mare vomic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan Bunea
mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Pană Filipescu! mare stolnic şi
jupan Radu! Mihalcea mare comis şi jupan Radu! al lui Staico mare paharnic şi
jupan Costandin Catacozino mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei
mele.
Am scris eu, Dumitru logofăt Boldici, în cetatea Târgovişte, luna aprilie 25 şi
de la Adam până acum, la această scriere, cursul anilor în anul 7 1 62 < 1 654>.
Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
Io Costandin voievod <m.p.>
DANIC, Biserica şi Şcoala Obedeanul din Craiova, VIV I .

Orig. slavon, perg. (33,5 x 44,5), pătat de apă, sigiliu mijlociu timbrat.
Cu o trad. rom. de la sf. sec. al XIX-iea.
EDIŢII: Trad., Arbore, Hrisovul, p. 340; rez., Pleşia, Schit Topolniţa, p. 352; menţ., Chiriţă,
Boierii Brâncoveni, p. 357; Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 1 3 2 (nota 3), p. 1 35 , 1 97; idem,
Matei Basarab, p. 7 1 , n. 1 97.
t MHMC1'·1·eio Eo)f(Yeio, "iw HocTi.\HAHH W epsaw BO€BOA0I H rocnOAHWb B'hCWH

3€1\11\11 88rrppOBl\i.\xY11cKO€ . Ăi.\Bi.\T rocnOACTBO MH CHii nOB€1\irn"i"u rocnOACTBi.\ MH
CMO B Hwps"lu, WT c8ACTBO El\aw Ka, 'li.\CT MaT€IOB nocT€1\HHK, CblH'h 8Ap€1.j.1 €
HacT8peA BTop·1·11 M ro<t>'hT, sw8K 31.\ A'hlj.1€p'h E€HTHl\'hB ABOpHHK81\, 11 C'hC CblHOBH
ltl\\€, €1\lll.ţ€ ;f( € Eor'h AACT, lll K O;f(€ A" c8T B€'1HH°IH B'h MHI\ H CBWBOAHll 31.\ B€'1HHl.\H0l0€ ,
11111 11 1 t CblHOBll HM WT K'h CblHOB°IH Nerom.ţ'hB l\Oro<t>eT, CblH'h E€HTlll\'h sopmtK81\, 8HK
MAT€KlB n 1.11cT€1\HHK, "" HM€ E€HTlll\'h H A8MHTpaw Ko " wT K'h Ilp€AA cnaTap WT
'IenT8poaia, CblH'h T€WAoc"le l\Wrw<!>ET, 11 WT K'h CblHOBH HM H WT K'h B'hC pwA
l\\L\T€Kl B nOCT€1\HHK WT K'h HllXTO lii.\HTOBl.\H0l0€ Ai.\ H€ HMAT, 3i.\H€;f(€ €CT TOro C€1\0
HwpB°IH " C'hc B€'lllH·1·H, WHH c8T BHI\ 3a AiiA"lww MaT€IOB nwcT€1\HHK wT ""A
1 05
Md'T'llpdM cdM, lK8ndHltl.\d Mdp0ld, A'h4.llpd EEH'T'lll\'h ARWpHEK81\, 3d npi>KE . H R'hc GIM
RE'lllHll no pd31\0rd ErO AOKI\€ EC'T' 6111\ Md'T'Ell nWC'T'El\HllK )f(llR'h .
!'I no'T'OM, K'hA" EC'T' 6111\ npE AbH0l11 nwKw1111Aro Md'T'EIO E"'"P"6" RWERWAA,
np1M8'IHI\ CE EC'T' Md'T'EIOR nWC'T'El\HllK C'hMP'h'T', c81+11· 8 K'h4Jd rocnOACKd , n o p8Ka

'T'E'T'KdM cd, rocno;KAER 61\llHER MA'T'EIOR ROEROA'h. TA;KE, HA 'IAC81\ Ero 3A C'hMp'hr,
WH CdM C'hC fll3HKA ErO 6111\ EC'T' npoc'T'HI\ no R'hCEX RE'IHH0IH Ero W'T' Kw p s"i 3d
li
RE'lllHdH0l0E , 'IAC'T' ErO, W'T' npEA noKOHHArO MA'T'EIO ROEROA'h W'T' npEA rocnoa;AEB
.
ErW, 6Mrn"l11 11 MHOSll 60l\il.p11, Ap'hrH'I R'T'op"l11 RllC'T'"lrnp, pAA I nwMiiHA 11 P"A"i A81u 8
Erw 11 A pwA·l'T'el\·1·11 Ero 11 pAA·,· A81118 MA'T'llPA CAM, ;K8nAHllU,ER MAp.IER, rnKoa;E M
c8'T' HiiKOE l\IOA0l11 R'h AOBpo MllPHll PAA0l0 RE'lllHAH0IA W'T' K'h CRAK no p8AEH0ld ErO, KAKO
EC'T' CREA.l'T'El\C'T'RORAI\ CdM noKOHHArO i\<\.A'T'Ell RWA'h 8 REl\llK0lll AllRAH W'T' no Cl\WBEC'î
MAp'T'llpWM, KAKO EC'T' 6111\ npwC'T'lll\ CAM MA'T'EIO nOC'T'El\HllK C'hC fll 311K Ero 3d
li
C'hMP'h'T', KAKO RllAiiXOM rocnOAC'T'RA MII KHlffA noKOllHAro MA'T'EIO ROA'h 3d MllpHo
HA p8KA Mllll, R'h l\il.'T' r3� . H W'T' 'T'Wrw AA R'hC 6111\ Nil.KO€ l\IOA0l11 R'h MllpHo lt
CRWBOAHH pAA0l0 RE'IHHAH0l0A C'hC KHllrA MA'T'EIO ROA'h C'hC REl\llKOE Kl\E'T'<f>O C'hC B'hC li
AllRdHWM CREAii'T'El\E .
!'I no'T'OM, K'hAd EC'T' 6111\ HblHii R'h AbHH rocnOAC'T'RA MII, no C'hMP'h'T' noKOlfHdrO
"iw MA'T'EH ROEROA'h 11 no C'hMP'h'T' Neromţ'h l\Wrw<f>'h'T', 811K MA'T'EIOR noc'T'El\HlfK, "
c1>1HoR11 Ero: EEH'T'lll\'h 11 A8M11'T'pAwKo, ww11 nwA"i'T'M EC'T' np8x rnKO)f(E AA ra
RE'llrn8E'T' nw Kwp611, 'IAC'T' MA'T'Ell nOC'T'El\HllK, pEK84-111 KAKW HiiC'T' 3HAE'T' WHll WT Td
np04JEH.IE np"lllAE'T' npEA rocnOAC'T'RA MII 8 REl\llK0l0ll AllRAH 'T'EpE EC'T' npiiwE CE 3d
li
l\lllţ8 C'hC RE'IHH0l0ll W'T' Kwp611 .

TEM PAA0I 11 rocnoAC'T'RO MII C'hM rl\EAAX 11 c8A11X no npAR<AA> 11 nw 3AKWHA
Eo)f(·l·IO, K8nwo C'hC R'hCllMll 'lllC'T'll'T'llMll npARll'T'El\.111 rocnOAC'T'RA MII, Hil.C'T' XWTiA
rocnOAC'T'RA MII AA R'hHHA8'T' R'h Kl\E'T'RO Mpb'T'Rll liR'h np04JEH"IA 11x, nO 'l'T'O pdA'i
CREAi;. 'T'El\C'T'RORAll npEA rocnOAC'T'RA MII, 8 AllRAH, lf 8Ap€4JE NAC'T'8pEI\ l\Wrw.j>ET,
W 'T'btţ8 MA'T'EJOR noc'T'El\HllK, 11 Ap'hrlf'llf RllC'T'"IEp lf MHOSlf 6Miiplf KAKO ECT 611A
npoC'T'lfl\ CAM 1\AA'T'EIO noC'T'El\HllK, KAKO EC'T' nife 3A RE'I HH0IE .
GEro P"A.I 11 rocnOAC'T'RO MII C'hM noHORH'T' H 8'T'RP'hAlf'T' KHlfrA n0Ko1maro
.
MA'T'EIOR BOA'h 3A l\\llpHO lf 3A npo4-1H0IA RE'llfHOM U''T'Kwp611 no 8c'T'p0€H le KAKO EC'f
RlfUIE nife, fl\KO)f(E AA ce 8nw11 C'hC A06po MlfpHO, WHll lf CblHORll 11x R Rii K8 , KdKO
EC'T' RHWE nuc . H HE W'T' KWrW;KAO HEnOKOl\il.61fMO, 11op113MO rocnOAC'T'RA MII .
Ge;Ke H CREA.i'T'El\.llf noc'T'ARlfXOM rocnoAC'T'Ro Mlf : <K8nAH GnAx·1'8" sel\l1KY11 sau
KpMERCKAro, :+> 8nAH fipEAA BEI\ ARopmm, ;K8nAH PAA8" BEI\ l\Wrw<f>E'T', ;K8 nirn E8H"k
RllC'T'.lrnp, Xp113A CnA'T'Ap, fiAH'h C'T'Ol\llllK, PAAI(" KWMHC, PAAI(" nexap rm�.
Koc'T'AHAHH'h nwc'T'El\HHK . H 11cnpARHHK, ;K8nAH PAA8" REl\lfK.llf l\Wrw<f>E'T' .
1 06
mic A3, A8MHTp8 l\Wrw<j:>ET EWM0l'IH, 8 rpAA '( Tp1:.r<:11m 41 e, MiiC€1ţA AnpHI\ K€
Ab Hll 11 WT f'IAAMA AA)!(€ AW HblHii, B'I:. l\iiT r3�B .
"iw RWCTAHAHH BW€BWAA, MHl\OCT"i°e io Eo)!("leio rocnOAHH'I:. .
"iw RWCTAHAHH BO€BOA1' <m.p.>
t Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Corbii, din
judeţul Vlaşca, pmiea lui Matei postelnic, fiul lui Udrişte Năsturel al doilea logofăt,
nepot de fiică al lui Vintilă vomicul, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să fie
slobozi de vecinie, ei şi fiii lor, de către fiii lui Negoiţă logofăt, fiul lui Vintilă
vornicul, unchiul lui Matei postelnic, anume: Vintilă şi Dumitraşco şi de către
Preda spătar din Cepturoaia, fiul lui Teodosie logofăt, şi de către fiii lor şi de către
rudele lui Matei postelnic, de către nimeni tulburare să nu aibă, pentru că acest sat
Corbii şi cu vecinii, ei au fost de moştenire ai lui M atei postelnic de la mama lui,
jupaniţa Maria, fiica lui Vintilă vomicul, de zestre. Şi tot au fost vecini pe seama
lui cât a fost Matei postelnic în viaţă.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei Basarab voievod, i s-a
întâmplat lui Matei postelnic moarte, fiind în casa domnească, pe mâna mătuşii
sale, doamna Elina a lui Matei voievod, astfel, în ceasul morţii, el cu limba lui i-a
iertat de vecinie pe toţi rumânii din satul Corbii, partea lui, înaintea răposatului
Matei voievod şi înaintea doamnei lui, Elina, şi a multor boieri, Drăghici al doilea
vistier, pentru pomana şi pentru sufletul lui şi al părinţilor lui şi pentru sufletul
mamei lui, jupaniţa Maria, ca să fie nişte oameni în bună pace de vecinie de către
toată rudenia lui, cum însuşi a mărturisit răposatul Matei vodă în marele divan după
spusa martorilor, cum i-a iertat însuşi Matei postelnic cu limba lui la moartea lui,
cum am văzut domnia mea şi cartea răposatului M atei vodă de pace la mâna lor,
din anul 7160. Şi de atunci tot au fost ei nişte oameni în pace şi slobozi de vecinie
cu cartea lui Matei vodă cu mare blestem şi cu tot divanul martor.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea răposatului Io
Matei voievod şi după moartea lui Negoiţă logofăt, unchiul lui Matei postelnic, iar
fiii lui, Vintilă şi Dumitraşco, ei au ridicat pâră ca să-i vecinească pe Corbi, partea
lui Matei postelnic, spunând cum nu ştiu ei de această iertare şi au venit înaintea
domn�ei mele în marele divan de s-au judecat de faţă cu vecinii din Corbi.
Intru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi nu am
vrut d om nia mea să intru în blestemul mortului şi în rugăciunea lui, pentru aceea a
mărturisit înaintea domniei mele în divan şi Udrişte Năsturel logofăt, părintele lui
Matei postelnic, şi Drăghici vistier şi multi' boieri cum că i-a iertat de vecinie însuşi
Matei postelnic, cum este mai sus-scris.
Pentru aceea şi domnia mea am întărit şi am înnoit cartea răposatului Matei
vodă de pace şi de iertare a vecinilor din Corbi după întocmirea cum este mai
1 07
sus-scrisă, ca să fie ei în bună pace, ei şi fiii lor în veac, cum este mai sus-scris. Şi
de nimeni neclintit, după porunca domnie i mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei,
jupan Preda mare vornic, jupan Radu! mare logofăt, jupan Bunea vistier, Hrizea
spătar, Pană stolnic, Radu! comis, Radu! paharnic, Costandin postelnic. Şi
ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
Am scris eu, Dumitru logofăt Boldiciu, în oraşul Târgovişte, luna aprilie 25
zile şi de la Adam până acum, în anul 7 1 62 < 1 654>
DANIC, A.N., XXII/8.

Copie slavonă modernă.
ţ M1tMCT°IEio EolK"leio, "iw KwcTAHA°IH WepsAH BOEBOAI 11 rocnoAHH'h R'hCOH

3EMflE 8rrppoMAX0lllCKOE . ĂARA'f rocnOACTBO Mit c°IH nOBE1drn°IH rocnOACTRA 11111
cfl8SEM rocnOACTBA MII, GThHllfl"h nwcTEflHllK wT Ei.l\K"hHE4JH, wT AM;Kllfl, H c'hc
spATll'IEAll c11, flAAI(" nocTEflHllK 11 C'hC BH8KoM Cit,
M11X"'°· ChlH'h ApocoMB
nocTEflHllK, 11 C'hc C'hlHOBll "X· EfllltţE;KE Eori. AACT, lll K OlKE A" c8T HM CEM GAll�A
wT MoTp8, wT c8ACTBO MEXEAHHtţll, Bi.c ceM ci.c Bi.c xoTApoM 11 c'hc R'hCllX
RE'lllH.111 11 C'hC B'hC XOAOKOM, wT XOTAP AA;KE AO xoTAp, no CTAPH XOTAPll 11 llEfliiSH,
li C'hC ALţllrAH0IA W'f TAM, 3AHElKE €C'f TOrO CEf\O GAfl'IA, WH €C'f 611(1 WREM 6011tp11
WT E'hflK'hHe41"l11 3A Ai>A0IH0 3A nptAi>AHHO 11 B"hC 6HI\ HAA pA3flOrA llM.
f1 noToM, K'hAA HT 6Hfl npe AhH0l11 noKOHHHAro f>AAI(" BOEBOA'h M11x Ht , A
.
ĂAM IAH K'hnHTAH 3A C'hp611, WH ECT 6Hfl npoCHfl Toro ceflo GM'IA MHMRAH0IE HA PAAY�
BOEBOA'h peK84111 KAKO €C'f flit(\ CEf\O rocnOACK8 "'"-"XAIOB BOEBOA"h . " R'hC 611(\ HM
pA3MrA ero AO npe AhH0l11 noK01tHAro i\\ATEIO ROA"h . TAlKE, K"hAA €CT 6Hfl Toro , AA
no C'hfllP'hT ĂAM0llllH K'hnltTAH, " E8'11tHA nEXAPHltK, €CT llllfl npornfl GM'IA HA
1.1m
noK01rn.tro 1\\ATEio ROA'h, p€K841"1 KAKO €CT 6111\ no p8AEH°IE AA1\\0IAHWB K'hmtTAH 11
.\P'h lK.\(\ €C'f lt1.1.'H Hi.KMllKA Bpil.fl\E . fi nocflil., ES'lllHA nexApHllK, WH ECT 61M
C'hTBop11" Toro CEM GAfl'IA npOAAflHHK 11 8cTp01tfl ecT ci.c ASM1tTp8 cT MHHK
ll>1tfl.l1t 1uAH8, 8 tţil.HA 3A y lKllflTH, 11 B"hC llllfl no pA31\0rA €CT AOHAE ;KE npi11AET
rocnolKAA €1HK8tţA 3,'\E, B'h 3EMf\f . TA;KE, ECT R"h3HMAfl GAfl'IA wT pSKA A8M11TpoB
CTOflHllK ll>1tf1HUJAH8, peK84111 KAKO EC'f 6111\ CEl\O rocnOACK8 noKOHHA rO T'hCTOM cS ,
MHXAIO BOEROA'h .
1 08
E'h TM\, A8M11Tp8 CTOl\HHK, WH CE B'bCT/.\Hlli\ TEPE ECT B'b311MM HWB!.(0111 ""
3M WT "" JK8nAHlfl(A E8•ilH0l0lt nEXAPHltK . H B'bC 6111\ CEi\O no pA31\0f/,\ rocnoiKAElt
f1ttK8 �ER AOKi\E ECT np1t6Ef/.\i\ 3ETOM Cit, HcTpAT°IE BllCT0l0lll p , "" l{Ap11rpAAI( . E'b TOM,
A811iuTp8 cTollHllK Cl11M"lu 111AH, WH nAKlliKE cE B'hCTAHHi\ TEPE ECT npociM CAi\4A
l\\IMORA[H0IE HA] 1 no<Ko>11HAro 11AATEIO BOEBOA'h, TEPE ECT AP'hlKAi\ WH 11 ChlHOBll Ero,
no C'hl\\P'hT Ero, AO H'blH'k B'b A'hH°IH rocnOACTBA MII .
f1 nOTWM, K'hAA ECT 6111\ C'hAA B'b AhHll rocnOACTBA MII, A4JE no AAPOBMME ECT
rocnOA'h Eof'h no fOCllOACTBO MII C'bC rocnoACTB0IA "" CTOi\Hll "" A iiA0l0H A noKOllH/.\fO
poA°iTE111t rocnoACTBA MII, "iw PAAI(" BOA'h WEp6AH, A c"l11 Bll W E pE4EHll 6Mi>.p1t wT
E'hllK'hHE4Jlf, wmt 3HAI04Jll npABA AiiA0l0H A HM CEM CM4A [ . np] 1o4·1· llM 6E3 Hll EAHA
• .
Tpts, np0l0llAET npEA fOCllOACTBA MII 8 BEi\lfK0l1t AllBAH TEPE ECT npiiwE CE 31.\ i\111.(8
m
C'hC CblHOlllll A8M11TpwB CTOl\HllK Cl111i\"111 ""8" [M1t] I X"[ IO KO] I MllC li npEAA
H
nocTEllHHK EiAp68i\ . H 1t3BAAll" ECT E'hi\K'hHELµ°IH 8 AllBAH KHHflt rocnoACKlt CTAPH 3A
AiiA'ltto : KHlff/,\ noKOltH/.\fO EiACApA68 [ . ] 1 , KHltf/,\ MllXAIOB BOEBOA'h 31.\ np8x C'bC
• .
A811\1tTp8 l\oro<t>ET WT ni\Elll OIO lt 31.\ WCTM, B'b i\iiT r3pr, li Ap8rn KHllflt 31.\
Aii[A'IHo „ . ] 1 . H rocnoACTBO Mit C'hM ri\EAAX 11 c8AllX no npABA 11 no 3AKOHA Eio;K'lio,
K8ntto C'hC RCHX Mlf 411CTltTltMll npABltTEi\°111 rocnOACTBA Mit [ ] I KAKO ECT 61ti\ CEi\O
• . •
GA114A WREM 6Miip1t WT E'hi\K'bHE4Jlt 31.\ AiiA°IHO, Hi>.CT 61ti\ CEl\O rocnoACK8
OOKOltH<\fO MllXAIOB BOEBOA'h, AH8 ECT xo( . ] 1 ltMM HHXTO Hit EAHA Tpi>.68. TAlKE,
• •
€CT WCTM Cb!HOB0IH ClJ1tl\0lll lll AH8MB, M1tXA1t KWMltC, npEAA noCTEi\HltK 1t EiAp68i\, WT
1
3 [AKOHA] WT npEA rocnoACTBA MII, WT AllBAH, KAKO no MHoro Tpi>.68 lt pA60T C'bC
nro CEl\O G/.\1\4/.\ AA HE llMAT B BiiK8, H'b AA 68[AET 6MiipH] I WT E'hi\K'bHELµ°I BltWE
p€4EHH, GT'hHHi\'h nocTEi\H1tK 1t PAA'f" nocTEi\HllK 11 M11xA11, ChlH'h ApocMwB
noCTEllHHK, CEl\o GM4A C'hC BE41tH°IH 1t C'hC Al(ltfAH°IH 11 C'hC B'hC XOAOKoM, wT xoTAP
AO XOTAp, CEi\o 3A AiiA°IH8 11 B'h WXA6, llM 11 ChlHOBltM 1t BH8KwM 1t npiiBH84ETOM B
RtK8 KAKO ECT 6111\ lf WT HAIOnpi;.;KAE BpiiME . H HE WT KOfO;f(AO HEnOKMii61tMO,
nop1t31\\0 fOCllOACTBA Mit .
GEa\E lf CBEA0ITEi\0IH noCT/.\BltXOM rocnoACTBA MII BCllX npABllTEi\°IH rocnoACTBA
lllH: 11cnp'hRO ;f(8nAH Cn/.\x01'8i\ BEi\llK°IH 61.\H HpAi\EBCK/.\fO lt lK8nAH npEAA Eip'hHKOBiiH8i\
R€1111K'111 AR lk1pH11K 1t lK8nAH PAAI(" BEi\llK°IH Mro<!>ET 11 lK8nAH E8Hii BEi\HK0l11 B1tCT1tlll p
li ;i; 8 na u Xp113A BEi\ltK0IH cnATAP lK8nAH nAHHO ClJHi\HnECK8i\ BEi\llK0IH CTOl\HllK8 lt
li
a: 8 na11 f>AA \' " i\'1.1tXAl\4/,\ BEI\ KOMltC lt lK8nAH PAAI(" CTAltKWB BEi\lfK0l01f nEXAPHllK lt
8
a: n 4u HwcTA HAltH HATAK031rno BEi\1tK0l11 nwcTEi\HllK . H 1tcnpABHHK, lK8nAH PAA'f"
R€i1!1K.l11 l\OfO<!>E T .
11 A3, A8MHTp8 Mro<t>ET EiWi\A0l04 10, HAMA3 B'h HACTOi\Hlt rpAAI( Tp'hroBll4JE,
lllt CE�A Allplll\01°€ K€ AhHlf lt WT l'lAAMA AAlKE AW HblHii, TE4EH0IA i\i>.TWM, B'b i\i>.T
,.3 � R .
1 09
'iw Hwc'fANAHN 6W€6WAA, MHl\OC'f'l€10 EolK'l€IO rocnOAHN'h .
'i
w Hwc-rANAHN so1tsOAH <m.p.>
ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei
mele, Stănilă postelnic din Vâlcăneşti, din Dolj, şi cu vărul lui, Radu) postelnic şi
cu nepotul lui, Mihai, fiul Drosului postelnic, şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da,
ca să le fie lor satul Salcia de pe Motru, din judeţul Mehedinţi, tot satul şi cu tot
hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din hotar până în hotar, pe vechile hotare
şi semne, şi cu ţigănia de acolo, pentru că acest sat Salcia a fost al acestor boieri
din Vâlcăneşti de dedină din strămoşi şi a tot fost pe seama lor.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Radu) voievod Mihnea, Damian
căpitan de sârbi, el a cerut acest sat Salcia de milă de la Radul voievod, spunând
cum că a fost sat domnesc al lui Mihai voievod. Şi a tot fost pe seama lui până în
zilele răposatului Matei vodă. Apoi, când a fost atunci, după moartea lui Damian
căpitan, Vucina paharnic, el a cerut satul Salcia de la răposatul Matei vodă,
spunând că este rudă cu Damian căpitan şi l-a ţinut şi el ceva vreme. Iar apoi,
Vucina paharnic, el a făcut vânzător acest sat Salcia şi l-a vândut lui Dumitru
stolnic Filişanul, în preţ de 400 galbeni, şi l-a tot ţinut pe seama lui până când a
venit doamna Ancuţa aici, în ţară. Apoi, ea a luat Salcia de la mâna lui Dumitru
stolnic Filişanul, spunând cum că a fost sat domnesc al socrului ei, răposatul Mihai
voievod.
Întru aceea, Dumitru stolnic, el s-a ridicat şi a luat banii de la jupaniţa lui
Vucina paharnic. Şi a rămas tot satul pe seama domniţei Ancuţa până când a
pribegit ginerele ei, Istratie vistier, la Ţarigrad. Întru aceea, Dumitru stolnic
Filişanul, el iarăşi a cerut satul Salcia de milă [de) 1 la răposatul Matei voievod, şi
1-a ţinut el şi fiii lui, după moartea lui, până acum în zilele domniei mele.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, după ce m-a dăruit Domnul
Dumnezeu pe domnia mea cu domnia în scaunul şi moştenirea răposatului părinte
al domniei mele, Io Radu) vodă Şerban, aceşti mai sus-zişi boieri din Vâlcăneşti, ei
ştiind că satul Salcia a fost a lor dreaptă dedină [ ... altor) 1 , fără nici o treabă, au
venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au pârât de faţă cu fiii lui Dumitru
stolnic Filişanul, [Mi] 1 ha[i co) 1 mis şi Preda postelnic şi Barbul. Şi au scos
Vâlcăneştii în divan cărţi vechi domneşti de moştenire: cartea răposatului Basarab
[ ] 1 , cartea lui Mihai voievod de pâră şi de rămas cu Dumitru logofăt din Pleşoi,
•••
din anul 7103, şi alte cărţi de de[ dină( Iar domnia mea am cercetat şi am judecat
după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai
domniei mele [şi am adeverit domnia mea) 1 cum a fost satul Salcia al acestor boien
din Vâlcăneşti de dedină, că nu a fost sat domnesc al răposatului Mihai voi evod,
cum [ ... ] 1 nu au avut nici o treabă. Întru aceea, fiii lui Filişanu, Mihai comis, Preda
P?Stelnic şi Barbu!, au rămas de [lege şi de judecată] 1 înaintea domniei mele, în
divan, cum mai multă treabă cu acest sat Salcia să nu aibă în veac, ci să le fie
1 10
[boierilor] 1 mai sus-zişi din . Vâlcăneşti, . Stănilă ?��t �lnic .şi ��d� l postelni� şi
Mihai, fiul lui Drosul postelnic, satul Salcia cu vecm11 ş1 cu ţiganu ş1 cu tot venitul,
din hotar până în hotar, sat de dedină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi
strănepoţilor în veac, cum a fost de mai înainte vreme. Şi de nimeni neclintit, după
porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea toţi dregătorii domniei mele: mai întâi
jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi jupan Preda Brâncoveanu! mare vomic şi
jupan Radu! mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi
jupan Pană Filipescu! mare stolnic şi jupan Radu! M ihalcea mare comis şi j upan
Radu! al lui Staico mare paharnic şi jupan Costandin Catacuzino mare postelnic. Şi
ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
Şi eu, Dumitru logofăt Boldiciu, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna
aprilie 25 z i le şi de la Adam până acum, curgerea anilor, în anul 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Doc. ist., CCl/2 1 .

Menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p . I 97.
1 Loc pătat în orig.
107 1 654 (71 62) aprilie 27
t Adecă noi, ceşti 6 megiiaşi care sântem loaţi pre răvaşul vomicului, po ime:
ot Stârcul, Cârstea şi Radul ot tam, ot Băduleşti, Gheorghe Piteşteanul şi Vladul
Văsii ot tam, ot Hulubeşti, Cârstocea şi Dumitru ot tam, cum am adevărat di moşi ia
de la Ghimpeni, care au cumpărat ' : den codru lui M ărin, codri la Stanciu!
Mâinii 2, la Vlaicul I , la Tudosie locuri 1 6, cât de o zi înfundate. Şi au rămas
nevândut stânjăni 72, din cin în cin.
Noi, aceşti megiiaşi, aşa am adăvărat noi, cu sufletili noastre şi au jurat
Stanciu! Mâinii şi Vlaicul dinaintea noastră. Şi le-am căutat hotarul, pe unde easte,
�re semne: den matca râului Potocului, până-n Coada Argealii în gâmiţ; din gâmiţ
m Coada Purcariului, în fruntea Piscului lui Bomboi, derept în Gura Mănescului, în
Coada Cătuşii , din Coada Cătuşii dirept în Pitroasa, noi aşa am aflat cu suflitili
noastre.
Şi pentru mai adăvărată credinţă, ne-am pus mai jos şi degetele, ca să <să>
crează. April i e 27 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
111
Şi am scris eu, popa Radu!, cu învăţătura lor.
Ot Stârcul, Radu!. Cârstea ot tam. Ot Bădulişti 3, Vladul şi Gherghe
Piteşteanul. Ot Hulubeşti, Dumitru. Cârstocea ot tam.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., LVll/8.

Orig. rom., hârtie (34 x 2 1 ,5). Are dublet la ibid. , LVIl/9.
Copie, ibid. : ms. 1 35, f. 1 03.
1 KSMKSMm.pAT; în dublet, unnează pasajul: a Stanciului Mâinii şâ a Vlairnlui şi a Stanci1i/11i

Raţă şi al Tudusii.
2 /\OKSpe.
J Ei'h/\'b/\HHlj.1€.
108 1 654 (71 62) aprilie 27
ţ Adecă eu, Iorga cojocarul, scris-am şi mărturisescu cu acesta al miu 1 zapis,

ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupan Stroe vei logofăt cum să să ştie
că mi-au fosti vândut Voico, feciorul lui Simion pitar ocină în Găieşti, însă stânjeni
45. Deci acestă ocină fostu-o-au zăloj it Voico la dumnealui logofătul încă mai
denainte vreme, derept ughi 24. Şi apoi mi-au fostu vândut şi mie. Deci, având
dumnealui logofătul ocină în Găieşti iar den acestă parte care o au fost cumpărat
dumnealui de la Andronii, feciorul Udrii de<n> Găieşti, şi fiindu în hotarul
dumnealui, datu-mi-au dumnealui toţi banii2 deplin, ughi 30, care am fostu dat eu
pre aciei 45 de stânjeni, pentru căci au fost dumnealui mai volnic să o cumpere, că
easte den în fune<a> dumnealui şi hotărâtă de 24 de boieri.
Încă şi am dat dumnealui şi zapisul carele me-au fostu făcut mie Voico pre
acie 45 de stânjini, ca să fie dumnealui moşie stătătoare în veci.
Şi pentru adeverită credinţă, mi-am pus pecete şi iscălitura mai jos.
Pis aprilie 27 doi, leat 7 1 62 < 1 654>.
Iorga cojocaruI3 .
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CCLXVI I I/7.

Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), pătat, un sigilu inelar în tuş.
EDIŢIE: Text, Patra, Tezaurul, p. 287-289.
I
MHKI.
2 6AHH€H.
1 12
109 1 654 (7 162) aprilie 27
t M111\oc·6e10 EolK"leio, "iw HwcT4HA11H lll e p64H BO€BOA'h 11 rocnoA1tH'h . Ă4B4T

rocnoACTRo Ml1 ,·,·io noBel\irnfo rocnoACTB4 Mit acestui om, anume Drăghici snă
Sârdei annaş ot Băneşti ot Vlaşca, ca să fie volnic cu această carte a domnii
mele de să-ş ţie a lor moşie de la Sângiriş, de la Gura Foii, câtă easte partea lui
toată, preste tot hotarul şi cu tot venitul, pentru că au fost a lor bătrână şi direaptă
moşie, de la părinţii lui şi denainte vreme şi tot au fost pre seama lui, cu bună pace.
Iar când au fost în zilele răposatului Matei vodă, iar o soră a lui Drăghici,
anume preoteasa Neaga, se-au sculat de-au vândut această moşie toată Ghinei
vistier, neavând ea 1 nici o treabă, căci că şi puţină moşie ce au avut de zestre de la
tată-său, Sârdea armaş, iar o au vândut frăţine-său, lu Drăghici.
După aceea, când au fost acum, în zilele domnii mele, după moartea
Ghinei vistier, văzând Drăghici cum îi ţin feciorii lui <Ghinea> moşiia, neavând
nici o treabă, venit-au de faţă, la divan, cu feciorii Ghinei vistier, M iho i M ihăilă,
plângându-să Drăghici cum au tras multă nevoie de cătră Ghinea vistier, ca să-i ia
cărţili moşii în silă, deaca i-au cuprinsu moşiia.
Într-aceea, domnia mea, am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege
dumnezeiască, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele şi am dat lu
Drăghici să-ş ţie moşia cu pace şi să să spargă şi via. Iar feciorii Ghinei vistier să-şi
ia banii îndărăt unde şi i-au dat, p[e] 2ntru că au cumpărat rău şi au rămas de lege,
den divan, cum mai multu treabă să n-aibă cu moşia lu Drăghici în veaci.
HH4Ko A4 wkcT . H 1tcnp4BH1tK C4M p€4 rocnoACTBo Mit .
n11c 8 Tp'hrOBlt4J€ .inp1tl\lt€ K3 AhHlt, B'h 1diT r3�B < 1 654>.
î "iw HoCT4HAltH BWEBWA'h, M1tl\ocT"leio EolK"leio rocnoA1tHh.
"iw HoCT4HAltH BOltBOA'h <m.p.>
DANIC, Doc. ist., MCCXXXl/3.

Orig. rom., hârtie (2 I x 39), rupt puţin la îndoituri, sigiliu mijlociu în chinovar.
I
ra .
110 1 654 (71 62) aprilie 28
t i\.\11McT·leio EolK"lio, "iw HocT4HAltH lllep64HoBlt44 BOEBOA'h 1t rocnoAltH,"l';

R'hco1t 3€Ml\11 El\.ix·1·1t cKoM8 . Ă4B4XOM rocnoACTBo Mit cfo n0Bel\irn"11t rocnoACTB4 Mit
1 13
Cl\SrS rocnOAC'l'lli.\ MH G'T'AH'llOl\OR l\oroit>E'T' W'T' ESAH4rirnw H )f(SnAHEtţER Ero TSAoc'iltu
1
" c'bc c'hHH 11wk, El\HtţH Eor'h AAH'T' , ca să fie lor ocină în Budişteni şi în Gor
Dobroieşti şi în Dol Dobroieşti şi în Crângureni, însă den partea jupâneasii Ancăi,
soacra Stanciului logofăt, jumătate şi din câmpu şi den pădure şi den apă şi den
rumâni şi den vii şi den venitul de preste tot hotarul şi den toată partea j upâneasii
Ancăi, cât va fi avut într-aceste sate tot jumătate, vericât se va alege. Pentru că
această ocină şi rumâni şi vii fost-au ale jupâneasii Ancăi de moşie de la părinţii ei,
încă mai denainte vreme şi tot le-au ţinut pre seama ei cu bună pace.
Iar <lup-aceea, când au fost în zilele răposatului Mateiu Basarab voievod, iar
jupâneasa Anca au dat fie-sa Tudosii den partea ei de ocină şi den rumâni şi den vii
şi den bucate jumătate zestre, când o au logodit după Stanciu logofăt şi l-au băgat
ginere în casă. Şi încă neavând jupâneasa Anca cu ce îmbrăca pre fie-sa Tudosiia,
făcutu-i-au Stanciu logofăt înnainte 2 nemtii de postav bun, preţul lor ughi 30 şi la
nuntă au făcut de la el toată cheltuiala şi partea lui şi partea ei, că ele nu au fost
avut nici haine, nici scule, nici nimic, fără numai ce-au ales den partea ei de ocină
zestrea jumătate, cum easte mai sus scris şi cu zapis de la mâna ei şi cu mulţi boiari
mărturii. Iar cealaltă jumătate o au dat şi o au lăsat fiiu-său lui Dobrişan. Şi au ţinut
Stanciu! logofăt şi jupâneasa lui, Tudosiia, aceste zestre 1 2 ani tot cu bună pace.
Iar când au fost acum, în zilele domnii mele, sculatu-s-au Cânda sin
Dobrişan cu pâră, zicând că nu le-au dat moaşă-sa, jupâneasa Anca, aceste ze stre ce
scriu mai sus. Şi au venit cu Stanciu logofăt, de s-au pârât de faţă înnaintea
domnii mele la divan.
Deci Stanciu logofăt aciiş au scos zapisul soacră-sa, jupâneasii Ancăi şi au adus
boiarii carii au fost scrişi în zapis, anume: ot Băloteşti, Ventilă clucer şi frate-său,
Cânda postelnic şi den Ţigăneşti, Nicola logofăt şi den Târgovişte, Bratul logofăt, de
au mărturisit înaintea domnii mele cum ştiu ei când au dat jupâneasa Anca
adevărat zestre fie-sa Tudosii şi ginere-său Stanciului logofăt den toată partea ei
jumătate, cum easte mai sus scris şi o au cinstit şi o au căutat la toate nevoili ei până
la vreme de moarte şi i-au făcut pomeana cum se cade mortului, tot cu cheltuiala
Stanciului logofăt.
Într-aceea, domnia mea am căutat şi am adevărat foarte bine împreună cu to\i
cistiţii deregătorii dominii mele, cum au dat jupâneasa Anca zestre fie-sa
Tudosii din partea ei jumătate, iar ceialaltă jumătate o au dat fiiu-său, lui Dobri şan,
cum am văzut domnia mea şi zapisul ei şi cartea lui Matei voievod la mâna
Stanciului logofăt.
Şi au rămas Cânda sân Dobrişan de lege şi de judecată denaintea domnii
mele în divan.
GEro PAAH AAAOX H rocnOAC'T'RO MH cl\SrS rocnOAC'T'Ri.\ MH G'T'i.\H'llOl\O R l\oro<!>ET
H ;t< H'T'El\HHtţER Ero T8Aoc"i1m IZIKO;t< E A" EC'T' eMS O'IHH'h u RE'IHHH H RHH orpM S
ESAHl.JIEHH H 8 rop AoBpoeqi " 8 ĂOI\ AoBpOEl.Jl " 8 Kp'hHrSpirnH W'T' 41.\C'T''h CR€KpMI
'" flHK'h " no l\ORHHO W'T' A-kAHHo H R'h WXAB'b C'hHOROM " RHSKoM H npERHS'IET Ofll . li
HE W'T' Koro HEnOKOl\-kBHMOM ""A p€4H0IH rocnOAC'T'RO MH .
1 14
GE !lso " CREAETEl\H: :«!lnAN GnAx"1'81\ R€1\ liAN " :«8nAN npEAA R€1\ ROpNHK "
;i;8nAn f>AAOl(I\ REI\ Mro4'ET 11 E8wk REI\ RllCT°lrap H XpH3A REI\ rnATAP " """ REI\ 11
C'l'MHllK li f>AAOl(I\ R€1\ KOMllC " nAN PAAOl(I\ R€1\ nexAPNHK " McTpAT°I€ R€1\ nOCT€1\NHK .
H ucnpAB HltK, nAN PAAOI[" REI\ l\Oro4'ET.
H MA3AX A3, GToHKA t\8AECK81\ Mro<f>ET, R'h rpAA Tp'hrORHl!JllCKoM8, MiiCEL\A
Anp1t1ile Kit AbNH, R'h 1\-kT r3�R < 1 654>.
"iw KocTANAHN RWERWAA, MHl\OCT0leio Eo:«·1·eio rocm'IAHNb.
"iw KocTANAHN ROHROAA <m.p.>
DANIC, M-rea Cotroceni, V/2 1 .

x 29,3), monogramă în chinovar, iniţială împodobită, pecete mij locie
Orig. rom., hârtie (4 1 ,5
în ceară roş ie .
Copie ibid.: ms. 690, f. 77-77v.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Constandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Stanciului logofăt din Budişteni
şijupânesii sale, Tudosia, şi feciorilor lor, câţi Dumnezeu le va dărui".
2 „Pentru aceasta, dă şi domnia mea slugii domniei mele Stanciului logofăt şi soţiei lui,
Tudosia, ca să le fie lor ocina şi rumânii şi viile din Budişteni şi din Dobroieştii de Sus şi din
Dobroieştii de Jos şi din Crângureni din partea soacrei lui, Anca, j umătate, de dedină şi de ohabă,
feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
lată dar şi martorii : jupan Spahiul mare ban şi j upan Preda mare vomic şi jupan Radu! mare
logofăt şi Bunea mare vistier şi Hrizea mare spătar şi Pană mare stolnic şi Radu! mare comis şi pan
Radu! mare paharnic şi Istratie mare postelnic. Şi ispravnic, Radu! mare logofăt.
Ş i am „ uns" eu, Stoica Ludescul logofăt, în oraşul Târgovişte, luna aprilie 28 zile, în anul 7 1 62".
l11 <1654 mai>
t Înaintea Patriarşiei Noastre venit-au diaconul Ghinea din Râmnic,

sp� nându-ne cum au cumpărat codrul de la Bogdăneşti, peste tot, cu moara şi cu
sthştea de la socru-său, Stanciului Sarchiz, derept bani gata 1 1 OOO <aspri> şi un
cal . Şi au adus şi zapisul socru-său Stanciului de vânzare de l-am văzut Patrierşiea
Mea, scriind cu atâtea mărturii, anume: popa Ghinea i diaconul Rad[u] 1 , Danii!
�udeţul i Tanasie roşul şi ginere-său, Laţco i Ghinea judeţul i Dima spătar, de i-am
tnlrebat Patriarşia Mea şi au mărturisit toţ, cu sufletele lor, înaintea Patriarşia Mea,
cum au văzut aceşti oameni toţ, când au dat toţ banii în casa popii Ghinea.
. Deci văzând şi Patriarşia Mea zapisul vânzătorului la mâna diaconului
Ght�ea ce scrie mai sus şi precum mărturisesc mărturiile, dat-am şi această carte a
Patnarşiei Mele la mâna lui, ca să ţie această moşâie cu bună pace, el şi feciorii lui,
toţ, cu bun ă pace în veci, să-i fie moşâie ohabnică .
1 15
1
Iar cine să va scula cu vreo pâră sau cu [ . . . ] acel om [să fie] 1 proclet şi
anathima întâi de Vlădica Isus Hristos şi de 3 1 8 [oteţi ije sunt vă N ichei] 1 •
Aşijderea să fie şi de Patriarşia Mea proclet şi afurisit i anathima, cum scrie mai
sus.
După Bălăşel, Cărţi de blestem, p. 1 1 4.

Data după prezenţa patriarhului Macarie al Antiohiei în Ţara Românească.
1 Loc rupt semnalat în ediţie.
1 12 1 654 (71 62) mai 1
t Adecă eu Marie, fata lui Stan, sora lui Areon ot Dumireşti, scriem acesta al
meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnelui jupânului Câşlegă, păntru
căci să să ştii că am vândutu însă parte<a> me de moşie însă den fune pulpească cât
să va alege, or den apă, or den de!, or den satu, or dcn ct11 npu, însă despre tot
hotarul, cât să va alege dentr-acea parte de ocenă, în<1 kn 1·uneie pulpescă cum
·
scrie mai sus, însă den partea lui Cămârzanu a patra panc . � i 1 o am vândutu eu,
Mărie, de a me bunăvoie, de nime2 sâliţi şi cu voie tuturor fraţilor mei de pre
1
moşe, pentru căci că i-am întrebat pre toţi fraţii mei de pre moşie, ca să o
cumpere. Ce nici unul n-au vrut să o cumpere, fără acestu neguţătoriu, care scrie
mai3 sus, pre nume Câşlegă.
Şi 1 am vândutu eu, Marie, a mea moşie bătrână, peste tot, den apă, den sat,
den păragini4 , den pomi, den mărăcini 5 , cât easte partea pulpească, cum scrie mai6
sus.
Şi 1 o-m vândutu dumnelui, ca să-i fie lui moşie, şi 1 lui, şi feciorilor lui, şi 1 a
1
nepoţi, strenepoţi, în vecu nelegănat.

Şi 1 cându o-m vândutu acestă moşie, o am preţuit pre bani gata, însă ughi 37.
Şi cându o-m scrisu acesta al meu zapisu, fost-au şi mare mărturi e, pre
1 1
nume: Mirce iuzbaşa7 şi 1 Barbu!, frate-meu şi 1 Stan Peneşu, Ion Pârle şi 1

Dragomiru păcurariul şi 1 Gligori8 brat Ochen şi 1 Crăciun ceuş şi 1 Stan stegariul
1
pivoţăl şi 1 Mihăilă pivoţăl, Bălănel Trufajul şi 1 Micul Rădunei şi 1 Nan călăraşul şi
Tatul croitoriul9 şi 1 Alixandru al Stanei şi Dumitru, nepotul Scurtului şi 1 Ionaşco
brat Băjan şi 1 Stan snă Băjan şi 1 Barbu! Mircioie 1 0 şi 1 popa Dragul şi 1 popa Ion snă
popei Dragului şi 1 Dumitraşcu Buduvacă 10 şi 1 mulţi megi<a>şi care pre nume nu-s
scrişi.
Şi 1 am scris eu, Mi<h>eail.
Pis mai 1 dni, 7 1 62 <1 654> .
1 16
DANIC, M-rea Râmnicu Sărat, IX/4.
Copie ibid.: ms. 724, f. 60 1 , incomplet.
1 we.
'
- HEME.
J MA0iE.
4 ni.pAl,llf HE.
S M'hp'h4HHE.
6 Post MAH, ad. M.
J I036AWE.
8 r�e�op"ie.
9 K pll lOTOp!O�.
10
Ad. marg.: „popa Dragul ... Buduvacă"
1 13 1 654 (71 62) mai 1
t Adecă eu, Stanciu! i Cârstiian i Marin, feciorii lu Dragomir Băltea,

scris-a<m> zapisul nostru ca să fi e de mare credinţă la mâna Stoicăi Balan şi a
feciorilor lui, cum să se ştie că am vândut partea noastră de moşie di<n> sat, din
Cărunţi, derept ughi 6, de peste tot hotarul din hotar până în hotar, din câmpu, din
pădure, din livezile cu pomii, din sat, din apă, din deal. Şi li-o am vândut di a
noastră bunăvoie şi [cu ştirea] ' tuturor fraţilo<r> ca să fie lui moşie stătătoare, lui şi
feciorilor lui.
Şi cându ne-am tocmit, mulţi oameni buni au fost dimprejurul locului, anume:
Neagoe ban ot Bora i Radul i Dumitru ot Scorţeni, Radul i Radul Brăgarea şi Ion
moldoveanul, Stan, Vitan, şi încă multi di nu sântu scrişi aicea.
Î nsă eu Stanciu! cu fraţii 2 mie�i> am vândut şi partea mătuşă-mea Rada,
pentru căci i-o am scu<m>părat eu, însă acea parte dintr-o cezvârte.
· Şi iară au mai scumpărat Stoica Bălan care scrie mai sus [ ... ] 1 de la feciorul
lui Stoi an, Radul pentru că <au> fost zălogit, drept costande 25.
Şi pentru credinţa pusu-ne-am peceţile. Pis measeţa mai 1 dni, vă leat 7 1 62
<1654>.
N<eagoe>3
D<umitru>3
R<adul>3
R<adul>3
V<itan>3
l<on>3
1 17
R<adul>3
C< ... >4
G<„.>4 .
DANlC, Doc. ist., DCCXXXV/1 24.

Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ,5).
1 Loc rupt, şters.

2 <j>pALll0€ .
3 Semnături neautografe, alcătuite din iniţială.
4 Semnătură alcătuită din iniţială, imposibil de refăcut.
1 14 1 654 (7162) mai 2
t M1tMC'T''leio Eo ;K'leio, "iw Koc'T'ANAltN ill'hpEAN R O HROAA 1t rocnOAltN'h. ĂdKdT

rocnOAC'T'RO Mit c'i'io nOR€1\€N°i'€ rocnOAC'T'RA Mit RtppHOM8 601\tpHHOlf rocnOACTRd �III
Iordachi vtori postelnic, snă Trufanda vistiiar, ca să fie volnic cu această carte a
domnii mele de să-ş ţie tot satul ! oneştii ot sudstvo Vlaşca, cu tot hotarul şi cu
tot venitul oarecât să va alege şi cu toţi rumânii câţi sunt de cumpărătoare şi de
milă, daţi de răposatul Radu! voievod. Pentru că acest sat, ! oneştii, ce scriu mai sus,
el au fost al lui Trufanda vistiiar de moşie, de cumpărătoare şi de m ilă. Şi tot l-au
ţinut fii-său, Iordachi postelnic, cu bună pace.
Iar după aceea, când au fost acum, în zilele domnie mele, iar rumânii ot
Ioneşti, ei au venit cu pâră înaintea domnii mele în divan, zicând cum nu sântu
rumâni, ci i-au împresurat Trufanda vistiiar, tatăl lui Iordache postelnic. Iar
Iordache postelnic, el au scos înaintea domnii mele cărţi bătrâne şi zapise de
cumpărătoare şi de milă. Într-aceea, dumnii<a> mea, văzând cărţili de milă, am
căutat şi am judecat împreună cu toţi cinstiţii dregătorii dumnii mele şi am dat
dumnii<a> mea lu Iordache vtori postelnic să-ş ţie tot satul !oneştii şi cu toţ
rumânii şi cu tot venitul, cum l-au ţinut de veac, să-i fie lui moşie stătătoare,
ohabnică.
Ş-au stătut de faţă ş-au rămas rumânii de lege din divan.
Aşijderea şi voi, toţ rumânii din !oneşti, câţi sânteţi de cumpărătoare şi de
mila altor domni, den vreme ce veti vedea această carte a dumnii mele, iar voi
să căutati să aveti ascultarea de ' boiarinul dumnii mele ce scrie mai sus,
' ' '
Iordache postelnic, de toate ce-i vor fi trebili, că, de voiu înţelege dumn ii<a> mea
că nu-I ascultaţ, voiu trimite dumnii<a> mea de <vă> v<or> face mare urgie.
HNAKO AA NiiC'T' no p€4€ rocnOAC'T'RA Mit . H 1tcnpARNHK, CAM p€4 rocn OAC'T'Kd �III.
01tc MAIO 'i AbNlt, l\t'T' „3 � r <1 654>.
I 18
t 'iwKOCTANAltH BWEBWAA. MHl\OCT0l0E IO Eo)K'IEIO rocnOAHNb .
'iw KoCTANAllN BOHBOAA <m . p . >
DANIC, Microfilme Ungaria, r. 630, c. 665-666.
1 15 1654 (71 62) mai 2, Târgovişte
t M1tl\OCT0IEio Eo)K'IEio, 'iw KwcTANAHN lliEp6AN BOEBOA'I H rocnoAHN'b B'bCOH

3M11\11 8rrppoB""X·1·11cKoE . AABAT rocnoACTBO MII c'lio noBEl\irn"IH rocnOACTBA MH
Bwkp11m111 rocnoACTBA MH, MHX"" KOMHC, npEAA nocTEl\NHK, EAp681\, Cb1NoB·1·11
A8 M°IT poR CTOl\NHK Cl>Hl\°IH lllAN81\, c'bc C'blNOB'IH HM, El\HtţE)KE ECT Eor'b AAPOBAX,
11
li\Ko;i;e M· c8T HM cEl\O A'bPB"P'°"' WT c8ACTBO MEXEAHNU.H. B'bC CEl\O C'bC B'bC
xoTapwM 11 C'bC BCHX BE'IHN·1·11 " c'bc B'bc XOAOKOM WT ""A B'bc xoTApwM, no CTAPH
xoT<1p11 11 6El\-ks11, 3ANE)KE ECT Toro <cEl\o> Ap'bBAPIO" 6111\H c8T B'bC l\10A0l0E KNESH
C'hC W411HE HM WT NAionp-k)KAE Bp-kME . fi nOTOM, K'bAA ECT 6HI\ npE AbNH nOKOHNArO
t\\11xa111\ ROA'b, " CEl\O Ap'bB"P'°"· WNH cE c8T 6HI\ npoAABM BE'IHNH rocnoACKH
t\\11xaioR ROEBOA'b no NWBU.H rOTOBH . H B'bC 6HI\ BE'IHNH no pA31\0rA n<o> KAA .
.
fi noTol\1, K'bAA ECT 6HI\ npE AbNH fABp IHl\'b BOA'b, " CEl\-kN'1'11 WT Ap'bB"P'°"·
W llH C E c8T 6111\ cK8noBAI\ 3A BE'IHNAN°IA C'bC CBAK W'IHNA HM WT "" fABp0l01fl\'b BOA'b
B'hC no Acnp11 rOTOBH . 11 WT TOro A" B'bC 6HI\ KNESH C'bC W'IHNE HM AO npE AbNlf
ffoE�<IHAp8 BOA'b, CblN'b PAA'f" BOA'b MHXN-k . fi noTOM, K'bAA ECT 6HI\ TOrAA, " CEl\O
Ap'hH<1pio" WNH CE npoAABM BE'IHNH A8MHTpoB CTOl\NHK Cl>Hl\·1·11 111 AN81\ B'bc no NOBU.H
roToB11, 3<1 8r11 XK. T'b'l'lio, ECT 6HI\ wcT<11\ KNESH 8 CEl\O NEnpoA""": KEp6El\EU..
3'hrdH, CTOlllH, n81.,1Hl\'b, 8pc81\, BH8K EO)KOflWB, fll\A-k C'bC CblHOB'IH "X lt C'bC AEl\OBE
11"1 3<1 W4HH'b XOTAp11cM11 C'bC iii 6M-kpu, wT npE AbHH fll\E3AHAp8 BOA'b CblH'b
PdA�I\ ROA'b . f1 Ap8s11 CEl\-kHH, BCllX WHll CE npOAABAI\ BE'IHNH C'bC CBAK<I W'IHHA HM
A81\111Tpo R CTOl\HHK 1 CD111\'1'11 111AN81\, KAKO ECT BHUJ E nuc, wHH 3A HHXHOM AOGpoBM-k,
GE3 1111 EAH<I CHl\WCT . 11 AABAI\ "X ECT Bc-kx KNHrOBE HM "" p8KA ErO A" c8T BE'IHNH
C'hC AO p o MllpHo .
E
fi K'bA<I ECT liHI\ npE AbN°llf fll\E3ANAfl8 BOA'b 'il\'lrn 111, B'b tlA BTOfl'lll flEA8. " CEl\O
ÂP'hB<lp!O I\ , Wtllt B'b3BHrox np8x EAHA pA31\0rA 3<1 BE'IHtlll : N 1tKOAfl'b 'I IOB<IH
lJEpll'hTECK81\, CTOlllN, PAA'f" CblH'b lfEpN-kN81\wB, c;}np-k lf1onl\ltr'b c'bc 83t1AN°IA " B'bc
C El\O Ă'h pR <l p !OI\, pEK8 4.ff Ăfl'bB'bp-kt1'l11 KAKO ECT 6111\ npOAAI\ T'b'l0l0IO EAHA AEI\ 3A
W4llH 'h WT CEl\O, N'b
ECT BE'1Ht18ET B'b CHl\OCT . 11 CHnp-k w E CE 3<1 l\HU.8 H BEl\MA
1 19
AOlipO HC1'EHC1'BOBM EC1' l'Il\EâAHAp8 BOA 'h KAKO CE c8T """ npOAABM l.l!HH BE4lt HH 3a
HltXHOM AOlipOBOl\IO, KpOMi> EAHA CHl\l.l!CT H B'hC liHI\ BE4HHH C'hC Bl\ASi> MllpA .
l'1 noTOM, K'hAA ECT HblHi> B'h AbHYH rocnOACTBA MH no C'hMP'hT A8M11Tpos
cTOl\HHK <ll Hl\·ruwAH, A BE41m·1·u wT A 'hpBAP '° "· wHH cE B'hCTAHHI\ BCHX, c'hc MM cic
BEl\HK, c'hc np8x c'hc CblHOB·,·" A8M1tTpoB CTMHHK. H np°IHAET npEA rocnoACTBA MII, 8
BEl\lfK01"1t AlfBAH, TEPE CEnpi>mE CE 3A l\Hlţ8, nl\AKAlll€ CE l.l!HH KAKO €C1' """ C'h1'BO p1t�lt
A8M1np8 CTOl\HHK CHl\l.l!CT TEPE ce npOAABM 3A HEBMIO . E'h TOM H rocnoACTBo �111
C'hM rl\EAAX H c8AHX no npABA H no 3AKOHA Eo;KYio, K8nHo C'hC BCHXMH 411CTllTIM111
.
npABllTEl\Y11 rocnoACTBA MII, 11 CBEA ITEl\CTBOBM BCHX liOl\i.p"l11 8 AllBAH, MMll 1t
BEl\111.ţll, KAKO CE c8T 6111\ npoAABAI\ CEl\O A 'hpBAPIO" BE4HHH 1.1!1' [Ao] 1 lipOBMi. 11111 3A
TOro 1.ţi>Hlt, 3<\ ACllpH � ;KHl\1'H [rwTl.l!Bll] 1 , KAKO BHAtxoM rocnOACTBO Mit Kt11tra
fABp"IHl\'h BOA'h 1.1!1' cK8noBA[H.IE 11] 1 KHllrH ffoEâAHAp8 BOA'h, CblH'h PAA'('" BOA'h, 3A
li
noK8ndH"IE 3A] 1 npOAABAHYE. " llC1'EHC1'BOBM H rocnOACTBO MH " BHAi>[xoM]2 KO€
ECT XOAHI\ BE411HY11 1.1!1' A'hpBAp<io"> C'hC l\ACKAHYE C'hC [ . ]2 lllKO;KE AA l.l!TEKAET 3a
11 . •
BE411HAH0IE, TA;KE ECT l.l!CTM 1.1!1' 3AKOHA 1.1!1' AHBAH . " H3BAAllXOM rocnOACTBO MII C'hC
31\A npAM01' H n06°rEH·r€, lllKOa<E no Hi.KO€ l\IOA°IH 31\H " l\'h;KHHlţ'h. " HE W'f
KOrOa<AO HEnOKMi>liHMO, nopH3MO rocnOACTBA MH .
Ge<a<H> H cBEAYTEl\H nocTABHX rocnoACTBo MH: ;K8nAH GnAx·1'8" BEI\ sa11,
a<8nAH IlpEAA BopHHK, a<8nAH PAA\('I\ l\l.l!rl.l!<f>ET' E8Hii BHC1'0rlll p , XpH3A cnATAp, na11110
CTOl\HK, PAA'('" KOMHC, PAA'('" nEXAPHllK, HcTpAT.rE nocTEl\HHK . H HcnpABHHK, m
l\1.1!r1.1!.f>E1'.
IlHc A8MHTp8 Mro<f>ET El.l!l\AH4io, 8 rpAA\(' Tp'hroBH4JE, MAIO 8 AbHH 11 WT
fIAAMA Al.I! HblHii, B'h l\i.1' ,-3�8.
"iw RwcTAHAHH Bl.l!EBl.l!AA, MHl\ocT·rio Eo;K·,·io rocnoAHH'h .
"iw Rl.l!CTAHAHH BOHBOAH <m . p .>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei
mele, Mihai comis, Preda postelnic, Barbu!, fiii lui Dumitru stolnic Filişanul, şi cu
fiii lor, câţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie satul Dârvari, din judeţul Mehedinţi,
tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de peste tot ho tarul, pe
vechile hotare şi semne, pentru că acest <sat> Dârvariul au fost oameni cnezi cu
ocinele lor de mai înainte vreme. Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului
Mihail voievod, satul Dârvari s-au vândut vecini domneşti lui Mihai voievod pe
bani gata. Şi tot au fost vecini pe seama lui.
Iar apoi, când a fost în zilele lui Gavrilă vodă, sătenii din Dârvari, ei s-a
răscumpărat de vecinie cu toată ocina lor de la Gavrilă voievod tot pe aspri gata. Şi
de atunci au tot fost cnezi cu ocinele lor până în zilele lui Alexand ru vodă , fiul lui
1 20
Radul vodă Mihnea. Iar apoi, când a fost atunci, iar satul Dârvari s-a vândut vecini
lui D um i tru stolnic Filişanul tot pe bani gata, pentru ughi 620. Numai ce au rămas
cnezi în sat, nevânduţi: Cherbeleţ, Zăgan, Stoian, Puţilă, Ursul, nepotul lui Bujor,
Aldea cu fiii lor şi cu părţile de ocină hotărnicite cu 1 2 boieri, încă din zilele lui
Alexandru vodă, fiul lui Radu! vodă. Iar ceilalţi săteni, ei toţi s-au vândut vecini cu
toată o cin a lor lui Dumitru stolnic ' Filişanul, cum este mai sus-scris, ei de a lor
bunăvoie, fără nici o silă. Şi au dat ei şi toate cărţile lor la mâna lui cum că sunt
vecini cu bună pace.
Iar când a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliaş, în al doilea rând, o seamă
de vecini din satul Dârvari au ridicat pâră: Nicoară şi Iovan Cernătescul, Stoian,
Radu!, fiul lui Cerneiul, Oprea Ciupligă cu ştirea întregului sat Dârvari, spunând
dârvărenii cum au vândut numai o parte din ocină din sat, că vrea să-i vecinească în
silă. Şi s-au judecat de faţă şi bine a adeverit Alexandru vodă cum că s-au vândut
vecini de bunăvoia lor, fără nici o silă şi că au umblat vecinii cu minciună şi să fie
vecini cu bună pace.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea lui Dumitru
stolnic Filişanul, vecinii din Dârvari, ei s-au sculat toţi, cu mic cu mare, cu pâră cu
fiii lui Dumitru stolnic. Şi au venit înaintea domniei mele, în marele divan, şi s-au
pârât de faţă, spunând ei cum le-a făcut Dumitru stolnic silă ca să se vândă de
nevoie. În tru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi au
mărturisit toţi boierii în divan, mici şi mari, cum că s-au vândut sătenii din Dârvari
vecini de bunăvoia lor pentru acei bani, pentru 620 galbeni bani [gata] 2 , cum am
văzut domnia mea şi cartea lui Gavrilă vodă de răscumpărare [şif cartea de
cumpărătură şi de vânzare a lui Alexandru vodă, fiul lui Radu! vodă. Şi foarte bine
am adeverit domnia mea şi am văzut [cum au umblatf vecinii din Dărvari cu
minciună şi cu [ . . . ] 2 ca să scape de vecinie, rămânând de lege în divan. Şi i-am
scos domnia mea <din divan> cu mare ruşine şi i-am bătut, ca pe nişte oameni răi
şi mincinoşi. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban, jupan Preda
vomic, jupan Radu! logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Pană stolnic, Radu!
comis, Radu! paharnic, Istratie postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt.
Scrie Dumitru logofăt Boldiciu, în oraşul Târgovişte, mai 2 zile şi de la
Adam până acum, în anul 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Doc. ist., MDXXXVII/3.
Orig. slavon, hârtie (28,5 x 40), sigiliu mijlociu timbrat.
I
K"h0HT4H, m on g.
• .
121
1 16 1 654 (7162) mai 2
t 11
Mlll\OC'f'0i"rn� Eio;K"i°Eio, "iw KoCTAHAllH lli'hpBAH BOllBOAA rocnoA1tH'h, B'bcou
3EMl\E oyrpoBMXllCKOE . AABA'I' rocnoAC'l'Bo Mit c"i"io noBEl\EH.i°E rocnoACTBa �111
GMtp1mol( rocnoACTBa "'1t llhp!iAH nocTEl\Hltl\ şi jupâneasei 1 lui Catalinii 2, fata l u
Vasalachie banul, şi cu feciorii lor cât le va da Dumnezeu ca să le fie lor satul Şuta,
jumătate din hotar, din câmpu şi din pădure şi cu 3 roate de moară în apa
Teleajănul<ui> şi cu casele de acolo şi cu viile din dealul Scăianilor, însă pogoane
[„.]3 şi cu alte moşii ce să va mai afla de a lu Vasalachi<e>. Pentru că acest sat
Şuta, ce scrii mai sus, fost-au dat zestre Vasalachie banul lui Şărban postelnic şi lu
Dumitraşco comis.
Deci, când au fost în zilele răposatului Matei vodă, căzut-au Vasalache banul
într-o mare pâră dupre ce au venit de la Ţarigrad, cât ş-au pus şi capul. Şi i-au luat
răposatu l Matei vodă toate bucatele şi i-au luat şi satul Şuta cu viile, de au murit.
Iar dup-aceea, când au fost acum în zilele domnii mele, după ce m-au
dăruitu domnul 4 Dumnezeu a fi domnu4 şi biruitor Ţărâi Româneşti la scaunul
părintele domnii mele, Io Şărban voivod, ei au venit naintea domnii mele în
divanul cel mare de ş-au cerşut satul Şuta5 ce scrie mai sus, care le easte de zestre
dat de la socru-său Vasalachie banul lui Şărban postelnic şi lu Dumitraşco comis,
ca să-i dau domnii<a> mea satul ce scrii mai sus, să fii iar la mâna lor.
Î ntr-a<ceasta>, domnia6 mea am socotit cu toţ cinstiţi deregătorii
domnii mele şi m-am milostivit domniia mea de le-am dat satul Şuta cu viie şi
cu morile7 la mâna lor. Într-aceea, Şerban postelnic împreună cu Dumitraşco comis
având ei întrebăciune pentru acest sat, datu-i-am domnii<a> mea pre seama
părintelui vlădicăi chir Egnatie mitropolitul de la Sfânta Mitropolie, ca să le caute
zapisul şi să-i tocmească svinţiia sa lui cum va fi mai pre derept. Deci ei s-au voitu
denaintea svinţii lui cum să aibă a ţinerea satul Şuta tot8 din doua cu moşie cu
tot. Iar din mori9 să aibă a ţinere Şerban postelnic 3 roate de moară, iar Dumitraşco
comis să aibă a ţinea numai o roată. Iar din viile de la Săcuiani să aibă a ţinerea
Dumitraşco comis 4 pogoane de vii, iar alte moşâi şi casele ce să vor afla să aibă a
le ţinea tot8 Şărban postelnic, pentru că au luoat Şărban postelnic toată datoriia '°
socru-său, lui Vasalachi banul asupra lui, cum am văzut dumniia mea şi zapisul lor
de tocmeală şi de judecată la mâna lor.
Derept aceea, am dat dumnii<a>6 boiarinului domnii mele ce scrii mai
sus, lui Şărban postelnic, ca să-ş ţie a lui parte de moşâie den Şuta cu morile7 şi cu
casele şi cu tot8 ci să va afla cu bună pace. H HE W'I' Koro;KAO HEnoK01drn11�1•
nopA31tMWM rOCllOAC'l'BO Mit .
CE;KE 8so CREA1t'l'El\1t nocTABl\t1tM: ;K8naH Cnax·,-g" BEI\ BAN KpMEBCK"i"1t a;Snaii
11
npEAA BEI\ BOpHltK ;K8nAH PAA81\ BEI\ M ro.ţ>'h'I' ;K8nAH E8wk BEI\ B1tâi"mp Xp113t
lt lt li
1 22
RE� cnATAp H fiopMA REl\ Kl\IO'IEp H flAAH'h REl\ CTMHHK H PAA8l\ REl\ KOMHC H PAA8l\
RE� nEXAPHHK H HocTAHAHH REl\ nocTEl\HHK . H HcnpARHHK, PAA8l\ REl\ l\OrO.j>'hT .
H l.VT l'IAAMA AO HHH'k TE'IEH°iE l\iiTOM . flHC MiiCE!ţA MAH 'i AbHH, R'h l\iiT
I
,J�R J <1654>.
t "iw HOCTAHAHH RWERWAA, MHMCT°iE IO Eolf<°l0E IO rocnOAHHb .
"iw HocTAHAHH ROHROAA <m . p.>
DANIC, M-rea Radu Vodă, LXXI/ I .

Orig. rom., hârtie (4 1 ,5 x 28), sigiliu mij lociu timbrat c u timbru mobil.
1 lK8n-i.H-kc"ie.
l KATAA€H0i€ .
3 Loc alb în orig.
� A8MH8A.
l lliOTA.
6 A8MH0iA.
7 M8pHA€.
g T8T.
9 A18pH.
10 ••
AHTOpl.11 .
11
„Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
lată dar şi martori punem: jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi jupan Preda mare vomic şi jupan
Radu! mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi Hrizea mare spătar şi Ghiorma mare clucer şi Pană
mare stolnic şi Radu! mare comis şi Radu! mare paharnic şi Constantin mare postelnic. Şi ispravnic,
Şi de la Adam cursul anilor până acum. Scris luna mai 2 zile, în anul 7 1 62".
1 17 1 654 (7162) mai 3
Adecă eu, Bădica ot M ihăieşti, scris-am al mieu zapis, ca să fie de mare

cred inţă la mâna jupânului Zotii celui mare ot Bărbuleşti, cum să să ştie că i-am
vândut moş ie stânjeni 20, câte bani 44 din partea Coruiului. Şi am mai luat de la
C�ăciu n stânj eni zece din partea lui, iar câte bani 44, ca să fie lui moşie şi feciorilor
lui necl ătită.
. Şi m ă rturi e : Oancea vistiernicelu şi Dima ot Bărbuleşti şi M icul vistiernicelul
şi Mihai ot tam şi Dumitru călăraşul şi Zota cel Micu şi Şerban şi Ştefan şi Călin
roşul şi StanciuI ot Mihăieşti şi popa Avram.
Şi pentru mai adevărată credinţă, pusu-me-am şi iscălitura cu care am fost acolo.
1 23
Şi am scris eu, popa Avram, measeţa mai 3 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu Bădica Crăciun vânzător.
DANIC, Doc. ist., CCCCLXXXVIl/30.

Copie rom.
1 18 1 654 (71 62) mai 3
ţ Adecă eu, uncheaşul Belo şi cu fiiu-mieu, Albul ot Surdeşti, scris-am acesta

al nostru zapis, ca să fie de bună credinţă la mâna j upânului Zotei, cum să să ştie că
i-am vândut moşie la Mihăieşti în partea de jos, în Codrul Stolnicescu stânjeni 30,
drept bani gata, stânjănul câte bani 44, ca să fie lui moşie în veaci, lui şi feciorilor
lui, nepoţilor şi strănepoţilor, ohabnică, neclătită.
Şi când am vândut, au fost mulţi oameni buni şi din sus şi din jos mărturie:
popa Vasile ot Mihăieşti, Crăciun Măjeascul şi jupan Zota cel Mic şi Sto ia ot
Dobroţei şi Stanciu! ot tam şi Dumitru portaru şi Armaşu! ot Dol Nenişor.
Şi pentru credinţă, pusu-mi-am ' şi pecetea şi degetile, care vor pune ma i jos.
Measeţa mai 3, vă leat 7 162 < 1 654>.
Eu Belo vânzător. Eu Albul sin Belo vânzător. Voinea ot Dobroţei
mărturie. Eu Nica martur. Eu Crăciun martur. Eu Stroe martur. Eu Stănimir
mărturie. Eu Dumitru mărturie. Eu Vintilă mărturie.
DANIC, Doc. ist„ CDLXXXVIl/3 1 .

Copie rom.
I „
Ml.!\4M.
119 1 654 (71 62) mai 3
t Adecă eu, Necula logofăt şi Ion iuzbaşa ot Corşori, scriem şi mărturisim cu

această scrisoare a noastră, ca să fie la mâna lu Nan logofăt ot Berevoieşti , cum să
să ştie că am avut pâră cu jupânul Mihaiu postelnic ot Pătroaie înaintea mării
sale, domnul nostri Io Costandin voievod pentru nişte vie ce au fost luat Mihaiu
postelnic ale lu Nan logofăt.
Deci măriia sa, domnu nostru i-au judecat şi i-au dat viele lu Nan logofăt. Iar
pentru chiltuiala vielor ce au chieltuit i Mihaiu postlenic şi Pătru, 2 rozore2 de vie
1 24
ce au cumpărat Mihaiu postelnic pren miljocul celora vii bătrâne3 , ei amândoi s-au
voit şi ne-au luat denaintea mării sale, domnu nostru, ca să-i tocmim.
Deci noi am căutat şi am aflat că au fost chiltuit M ihaiu postlenic la lucrul
vie ughi 20. Şi i-au dat Nan logofătul toţi banii. Iar pentru cele 2 rozore de vie
au cerşit Mihaiu postelnic banii. Şi i-au tocmit de au dat Nan logofăt ughi 1 6. Şi au
dat şi banii care i-au fost lepădat M ihaiu postelnic la răposatul M ateiu vodă lu Nan,
acum i-au dat toţi Nan logofăt, ughi 1 50.
Deci noi aş[a a] 4m aflat şi i-am tocmit. Şi au mai dat Nan logofăt 2 galbeni
pentru n iş te [ . . . ]4ul la vie.
Aceasta scr[ie]m şi mărturisim.
Pis mai 3 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
t Necula logofăt
t Ion iuzbaşa5 .
DANIC, Doc. ist„ DC:XX l /3.

Orig. rom„ hârtie (3 1 ,5 x 2 I ,5), pătat, rupt la îndoituri, 2 sigilii inelare în tuş.
I 4�€4CT4.
2 pQ3QpeAe.
J G'bTp'bH€j\€.
120 1 654 (71 62) mai 3, Târgovişte
t MHl\1Wr'l€10 liolK'r'E IO, "iw KWCTANAHN lll€ p6Atl RO€ROA0l " rocnOAHN'h R'bCOH
3 €11111H 8rrppORl\AX0l0H CKO€ . ĂARAT rocnOACTRO MH C'i°H nOREl\irn'IH rocnOACTRA MH CTAp
Ht H iol\os, ci.m'h T8A8p'h Mro<f>'hT, " ToMA WT KoM'ht1H1ţA wT c8AcT110 G)l\T c'hc
cwH osu Ero , EAAt, ci.1t1'h ToMA, MeK81\A " rle prH " '"'' 11t181ţ'IH ero, GTAN " E'hl\KAN,
'
C�lllOR JH T8A8po11, H C'bC ChltlOR'IH "X· €1\Hlţ€lK€ Eor'h AACT, lllKOlK€ AA c8T HM W4HN8
8 K oM'ht1H1ţA , WBA4€ wT AACT 4ACT wT TEX s 8lKH, 8 noi\ 8lKe, WT nMio, wT
ui8,..18 W T ROAA H WT C€AMH4J€ C€1\WR H WT no R'bC XOTApWM, 3Atl€lK€ €CT 6HI\
"
11 111 CT ApA H npARA Ail.A'r't18 t1€npoA"""" t1€AApo11Mt1A. l'foH, A" ce 3NAET KAKO AP'hlKHT
\\'lllt R 'h C 8 A06po MHpt10 C'bC RHt1orpAA0l, C'hC R'hC XOAOKOM, €4JHlK€ WT npe AhNH
H € rp 8 ROA
'h H HMM H KNHrH CTAPH XPHCOARE 3A Ail.A'r't18 wT npil.Ail.A'lt18 NAA ""
W� lt H 'h, H'h €CT 3AnAl\ltl\ er8M€NA rl\Hrop'r'e WT MONACTHPA Ap1.r8 w ""

nEXAPNHK WT
KMl'hHH lţA K'b4JA " nHMNHlţA WT "" RHNOrpAA0l0 " pEKl\'b €CT KAKO €CT AApORAI\ H CTAp
1 25
H irnKM A tA'IH'h W'I' W4HHA Ero W'I' RoM'hNllL\A HA MOHAC'l'Hp, 'J'A;f(E EC'J' 113rop1111 Bctx
KHltrORE " XPllCOAREl\E 8 K'h4JE, R'b CHl\U.1C'I' llM .
!'I no'l'OM, K'hAA EC'I' liHI\ HblHt R'b AbHll rocnOAC'l'RA MH, no C'bMp'b'I' nOKO llHAro
MA'l'EIO ROA'h, A C'l'Ap HtHIOI\ C'bC CblHOR0lll Ero, HEK81\A " fEpr!t, np"l1tAE1' np €A
rocnoAC'l'RA MH 8 REl\llK0l0H AHRAH 'l'EpE EC'I' nl\AKAI\ W'I' '!'A Kp11BOC'l'0llO REl\HKA, Kd KO €CT
11 1
3ro p 1 11 KmtroRE 3A AtA·,·Hg 11 KAKo Hiic'I' n110KoH1111 HA MoHAC1'11pA Apor8m 11t10R
nEXAPHHK HH EAHA Al\AHllM 3A MEC'l'O KAKO EC'J' CREA0l'l'El\HC'l'RORdl\ npEA rocnOAC1'Bd 1\111
8 AllRAH MHos11 1io11tp11 W'I' WKOl\Ho Miic'l'oM : RHpKA nwc'l'El\HllK, for.rn nocTe11t111K
11
w'I' npewnqrn A811\ll'l'p8 noc'l'El\HHK " MHX'hHNb W'I' 8p118EHH nonA A81\\11rp8 11
W'I' CJ'l'Etµll 11 w'I' R'h3'hHE4JH, C'l'Ap hAL\KO H npo11"IH C'l'ApH .

TEM pAA·,·. rocnoAC'l'Ro MH C'hM rl\EAAX c8A1tX no npARA " no 3AKoHA Eo;i;"i�
11
K8nHo coc RCHX MH 4HC'l'll'l'llMH npARll'l'El\·1·H rocnoAC'l'RA MII " llC'l'EHC'l'BOBM 11
rocnOAC'l'RO MII C'bC R'bC AHRAHOM KAKO EC'I' HErORA C'l'ApA " npARA A i>A0l0H8 " K d KO ECT
H3rOpH11 KHHrORE 3A A tA°IH8 . TA;KE, C'bM noHORHI\ li 8TRP'hAHI\ HAA c"IA KHllrA
rocnOAC'l'RA MH " AAAOtµE C'bM rocnOAC'l'RO MH C'l'Ap HtHIOl\OR C'bC CblHORll ero Blllll€
nHc, lilKOlKE AA c81' HM W411H8 Ai>A0IH8 H R'h WXAli, llM H CblHoRHM 11 RH8KMI 11
nptRH841t'J'OM R Ri>K8, KAKO EC'I' liHI\ li W'I' HAIOnpE;KAE RptM. H HE W1' KOro;+;AO
HEnoKOl\iiBHMO, nopH3MO rocnoAC'l'RA MH .
GE;KE " CREA°l'l'El\H noc'!'ARllX rocnoAC'l'Ro MH : JK8nAH GnAx·1'81\ REl\1tK0l11 sa11
RpMERCKAro " lK8nAH fipEAA BEI\ AROpHHK " ;K8nAH PAAI(" BEI\ l\Wrw<!>E'I' ;i;8na11 11
11 11 11
E8Ht BEI\ RHC1'0rlilp ;K8nAH XpH3A cnA'l'Ap ;K8nAH fi A HHo C'l'Ol\HllK lK8naH PAAO\'"
BEI\ KWMllC 11 lK8naH P"AI(" REI\ nEX-'PHHK " lK8nAH Hc'l'pa1'·1·E n wc El\HH K . H '!'
HcnpaBHHK, lK8naH PaAI(" BEI\ l\Wrw<!>E'I'.

n11c A8M"frp8 l\WrW<!>E'I' liWl\A0l04 IO 8 rp-'AI( TporOBH4JE, Mi>CEL\<\ M<\H r AhlH ll li
W'I' i'IAAM<\ AW HblHt B'b 1\-k'I' „3�B .
"iw KWC'l'<\HAHH BWEBWA<\, MHl\OC'l'0llO liOlK0llO rocnOAHH'h.
"iw KWC'l'AHAHH BOEBOAH <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele bătrânului Nen iul,
fiul lui Tudor logofătul, şi lui Toma din Comăniţa, din judeţul Olt, cu feciorii lor:
Badea, fiul lui Toma, Necula şi Gherghe şi cu nepoţii lui, Stan şi Vâlcan, feciorii
lui Tudor, şi cu feciorii lor, câti' Dumnezeu le va da ca să le fie lor ocină în
Comăniţa, însă din partea de jos din cele 6 funii, 2 funi i şi jumătate, din câmp, din
pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că a fost a lor
bătrână şi dreaptă moştenire nevândută şi nedăruită. Însă, să se ştie cum că ţin ei tot
în bună pace cu viile, cu tot venitul, încă din zilele lui Negru vodă şi au avut şi cărţi
vechi hrisoave, din moşi-strămoşi peste această ocină, dar le-a ars egumenul
1 26
Gligorie de la mănăstirea lui Drăguşin paharnicul din Comăniţa casa şi pivniţa de
la vie şi a zis cum a dăruit bătrânul Neniul dedină din moşia lui din Comăniţa la
mănăstire <şi> astfel au ars toate cărţile şi hrisoavele în casă, în sila lor.
Jar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea
răposatului Matei voievod, iar bătrânul Neniul cu feciorii lui, Necula şi Gherghe,
au venit în ai ntea domniei mele în marele divan şi s-au plâns de această nedreptate
mare, cum că le-au ars cărţile de dedină şi cum n-a fost închinată la mănăstirea lui
Drăguşin paharnicul nici o palmă de loc, cum au mărturisit înaintea domniei mele
în divan mulţi boieri dimprejurul locului: Chirca postelnic, Goia postelnic din
Preoteşti şi Dumitru postelnic şi Mihăilă din Urluieni şi popa Dumitru din Oteşti şi
din Căzăneş ti bătrânul Laţcu şi alţi bătrâni.
,
Pentru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după

legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am
adeverit domnia mea cu tot divanul cum că este a lui bătrână şi dreaptă dedină şi
cum că au ars cărţile de dedină. Astfel, am înnoit şi am întărit prin această carte a
domniei mele şi am dat domnia mea bătrânului Neniul cu toţi feciorii lui mai sus
scrişi, ca să le fie lor ocină de dedină şi de ohabă, lui şi feciorilor şi nepoţilor şi
strănepoţilor în veci, precum a fost şi de mai înainte vreme. Şi de nimeni neclintit,
după porunca domniei mele.
lată şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi
jupan Preda mare vomic şi j upan Radu! mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi
jupan Hrize a spătar şi jupan Pană stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Radu!
mare paharnic şi jupan Istratie postelnic. Şi ispravnic, j upan Radu! mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Târgovişte, luna mai 3 zile şi de
la Adam până acum în anul 7 1 62 < 1 654>.

EDIŢII: Trad. rom„ Ionaşcu, Bis„ chipuri şi doc„ p. 1 07- 1 08.
121 1 654 (71 62) <ante mai 5>
t Eromonah egumen Yasilie ot sfănta mănăstire Bistrita 1 scris-am al mieu

zapis la mâna fratelui egumenului Nicolae de la sfânta mănăstiri Argeşul, că am
avut pâră cu dânsul înaintea luminatului domn Io Costandin voievod pentru
vmerici ul den Dealul Şeo aşu ui.
l
1 27
Dece luminatul domn ne-au dat tocmitori pre Preda marele dvomic şi pre
Bunea marele vistiiariu. Dece aşa ne-am tocmit pre hotarul Argeşului şi pre hotarul
Bistritei de Ia Şeoaş2 să împarţe vinericiul domnesc în doao, Bistriţa cu Argeşul .
'iar când va fi den hotar în laturi 3 pre hotarul ocinei, să ia Bistriţa numai
singură.
Şi pentru credinţe, am pus şi pecetea.
Vă leat 7 1 62 <1654>4 .
DANIC, Ep. Argeş, Cll/2.

Copie ibid. : ms. 1 68, f. 354-354v.
I liHCTpHl\E.
2 Ad interlinear.
3 llOTOl(pH.
4 Datat după doc. din 5 mai 1 654, Ep. Argeş, XXVII/7.
122 1 654 (7162) mai 5
ţ MHMCT0IE10 &olK.IEIO, "iw KocTAHAHH lllep!iAH Bw·leBWA'h " rocnoAHH'h . Amr

rocnoACTBO MH c"llO noBEo\irn'le rocnOACTBA MH sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri
Argişul şi părintelui igumenului lu Necolae şi tuturor călugărilor carii vor fi
lăcuitori într-acest sfănt lăcaş, ca să fie volnici cu această carte a domnii mele,
să aibă a-ş luarea pre jumătate de vinărici di preste tot Dealul Sohaşului, viniriciul
domnescu şi boirescu de la tot omul, p intru că au avut pâră în divanul domnii
mele, părintele egumenul Necolae şi cu părintele egumenul Vasili bistriceanul,
pintru acist vinărici ce scrie mai sus. Şi aşa au spus părintele egumenul Nicolae
cum că acel vinărici au fost dat şi miluit la sfănta mănăstire Argişul de Băsărab
voivod şi de Radu! vodă, feciorul Radului vodă şi de răposatul părintele domnii
mele, Şărban voivod. Şi I-au fost împresurat mănăstirea B istriţa di la răposatul
Matei vodă până acum, în zilele domnii mele.
Dici domnia mea le-am dat la mijlocul lor 2 boiari din divan, pre j upânu l
Preda vei vomicu şi pre jupânul Bunea vel vistier, de Ie-au luat sama pri amăruntul
Şi i-au tocmit cum să li fie din doao acel vinăriciu şi domnescu şi boirescu de priste
tot hotarul şi de pre al Bistreţii şi de pre al Argişului, cum am 1 văzut domnia mea şi
zapisul Bistreţii la sfănta mănăstire Argişul pri această tocmeală2 .
Derept aceea şi domnia mea încă le-am făcut această carte a domnii mele,
ca să fie volnici oamenii sfintei mănăstiri Argişului să-şi ia acil vinărici, tot cu
bună pace, pricum scrii şi mai sus.
Şi-ntr-alt chip să nu fie preste cartea domnii mele.
1 28
t "iwHoCTANAHN RWHRWAA, MHl\OCT0llO 1iOiK0leio rocnOAHN'h .
"iw HocTANAHN ROHROAA <m.p.>
DANIC, Ep. Argeş, XXVIl/7.

Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), sigiliu m ij lociu cu ceară între file.
Copie ibid. : ms. 1 68, f. 354v.
1 Repetat.
l TOKM'ii� 4.
123 1 654 (71 62) mai 5
t MHl\OCT0leio liOiK0leio, lw HOCTANAHN lli'hpGAN ROEROAA H rocnOAHN'h . ĂARAT

rocnoACTBo MH c"leio nosel\eN°le rocnoACTRA MH sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri
Argeşul şi părintelui egumenului lu Necolae şi tuturor călugărilor carii vor fi
lăcuitori într-acel sfânt lăcaş, ca să fie volnici cu această carte a domnii mele să
aibă a ţin erea toată vama şi judecata den oraşul domnii mele ot Argiş, carea
easte dat şi miluit la sfânta mănăstire de răposatul Basarab voivod şi de răposatul
Mihnea voievod, pricum am văzut domnia mea şi cartea a răposatului lu M ihail
voivod şi cartea a răposatului părintelui domnii inele lu Şărban vodă şi cartea lu
·
Alexandru vodă şâ a răposatului lu M ateiu vodă.

Derept aceea, nimeni le treabă 1 să n-aibă într-acea vamă şi într-acea judecată a
oraşului, fără de oamenii sfintei mănăstiri, nici bănişori de judeţ, nici pârcălab, nice
judeţul d e oraş, nice alt nimenele. Pentru căci că m-am milostivit şi domnia mea de
am miluit pre sfânta mănăstire, precum au fost miluit şi alalţi domni bătrâni de
demult.
Iar carii vor vrea a să ispiti a face într-alte chipuri priste cartea a domnii
mele, acela om bine să ştie că mare certare şi urgie vor petrece de cătră domnia mea.
HNAKO Ali wkcT . " HcnpARNHK CAM pe'I rocnOACTRA MH .
IlHc MA H € AhNH, l\iiT r3�r < 1 654>.
t "iw HOCTANAHN RWERWAA, MHl\OCT0leio lio;K"leio rocnOAHNh .
"iw HOCTANAHN ROHROAA <m.p.>
DANIC, Ep. Argeş, LXIX quatuor/22.

Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), sigiliu inelar mic aplicat în tuş.
Rez., Aricescu Indice, I, p. 85 .
129
124 1654 (71 62) mai 5, Târgovişte
Boiarii jurători a Cioroiaşului: Moş ceauşul, Tudor Vidul comis cu fraţii lor
de moşie, anume: ot Belcin, Vădislav clucer i ot Poiană, Dragul postelnic i ot
Zătreni, Stanciu! postelnic i ot Hargetoia, Mihai clucer i ot Vâlcăneşti, Stănilă
postelnic i ot Goieşti, Dumitraşco postelnic i ot Filiiaşi, M ihai comis i ot Dâlga,
Barbu! comis i ot Gioroc, Vasilie i ot Puţuri, Vâlsan 1 i ot Stângăcea, Necula
postelnic i ot Căpreni, Dumitraşco logofăt i ot P iiatră, Stănislav i ot Galiciia, Hanul
i ot Mărăcin, Stepan i ot Bârca, Stoia i ot Târnava, Cioană postelnic i Dragomir i ot
Cerăt, Balaciu postelnic i ot Dreveşti, Dumitraşco postelnic i Dumitru pitar i ot
Urzicuţa, Stan ceauşul i Iancu! comis i ot Bârza, Ştefan ceauşu, ca să jure
Cioroiaşii cu aceşti 24 de boiari de cătră sfânta mănăstire Bucovăţul, ce să chiiamă
Coşuna pentru moşiia din Cioroiaş, cum easte moşiia lor şi cum au dat banii îndărăt
la mănăstire, la călugări.
De vor putea jura, ei să-şi ţie moşiia. Iar de nu, să rabde, cum vor afla ei cu
ale lor suflete. Şi zioa [ . . .f
Şi ispravnic vei postelnic. Scris Dumitru logofăt la Târgovişte, mai 5 dni,
7 1 62 <1 654>.
DANIC, Ms. 722, f. 828-829.

Copie rom.
Menţ., Stoicescu, Subalternii marilor dregători, p. 69.
1 Gn11rAH.
2 Loc alb în copie.
125 1 654 (71 62) mai 5, Târgovişte
Hl\€1'0B1(lw GTAH410MB CH'h Gow KoB 1 cu fraţii lui şi ai lu Dobre snă Vladulov cu
fraţii lui şi ai lu Moisi snă Albulov cu fraţii lui, po ime: ot Mihăieşti, Nedelco i ot
Cătun, Oancea iuzbaşa i ot Zgruieşti, Zlati i ot Stăneşti, Dragomir portar i ot
Ciocăneşti, Ivan roşul i ot Vizureşti, Roman i ot Bâra, Vâlcul i ot Popeşti, Bobe snă
Otei i ot Drăgoieşti, Şerbu snă popa Radu! i ot Roteşti, Ispas i ot Ghiergani, Daine i
ot Ghimpaţi, Oancea, ca să jure ceşti oameni cu aceşti 1 2 jurători ce scriu m ai sus,
de cătră Iordachi vtori postelnic snă Trufanda postelnic, cum n-au fost rumâni de
moşie den sat den Lungi jupâneasii Mitroaie vorniceasa, nici lu Pano vistier, nici
130
vistiereasii lu Vasilie vistier, nici lu Trufanda postelnic, nici au apucat Legătura lu
Mihai vodă pre părinţii lor în Lungi. Însă cum vor afla ei cu ale lor suflete.
Zioa, la dumenica mare.
Ispravnic vei portar, să aducă legea la scaun.
Pis Duminică logofăt u Târgovişte.
Mai 5 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
t "iw KocTAHAHH BWHBWAA, MHl\OCT"IEIO EoJK"IEIO rocnOAHH'h .
DANIC, Doc. ist., LVIIJ/38 a, b.

Orig. rom., duble, hârtie (2 1 x 1 3,5 cm), sigiliu mijlociu în chinovar.
1 „Jurătorii lui Stanciu, fiul lui Voica".
126 1 654 (71 62) mai 6, „când se-u pusu

Costandin vodă domn"
ţ Adecă eu, Domitru, feciurul <lu>i Flore di<n> Mirceşti, scris-am al miu
zapis să fie dă mare credinţă cum amu vândutu moşie me dă bunăvoi<a> 1 dân fune2
<lui> Ţintie, a patra parti dân toată moşia3 şi dă susu, şi dă josu, şi dân siliştii şi
dân brane şt ie şi dân apă. Am datu eu, Dumitru4 dă bunăvoie me, Cândei, cu feciorii
lui, să fie lui5 moşii stătătoare dă vec, ughi 3, bani 70 şi <lui> Vâlcan cu6 feciorii 7
lui, ughi 3 şi bani 70 şi lu5 Anghel6 cu fraţi lui5 ughi 3 , bani 70.
Şi am datu eu acestă moşie dânai<n>te satului, să fie stătătoare.
Şi mărturie: Ne<a>gu Manciul i M areşul şi Călin şi Stoica diiaconul, M ihaiu
şi Băle Iachimu8 .
Şi am scris eu, popa Ylădilă.
Să se ştie acest zapis, că se-u scris cându se-u pusu9 Costandin vodă domnu.
Vă Jet 7 1 62 < 1 654>, measeţa mai, dni 6.
DANlC, Mitrop. Ţ. Rom., CXVl/8.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,5 cm).
Rez., Doc. jud. Teleorman, I, p. 1 73 .
I
GOll"bHOH .
2 .f>o11e.
J
MO.t. W H .
4 AoMHTp8.
5 MH.
131
6 KO.
7 4>E40p1t€.
8 f!foKH/\18.
9 noc8.
1 27 1 654 (71 62) mai 6, Târgovişte
t t\\1MocT·l€to Eo:K.1€to, "iw KwcTAHA0IH W€p6AH BO€BoA·1· H rocnOAHH'b B"hco11

3€Ml\lt 8rrppoBMX0IHCKO€ . ĂABA1' rocnOAC1'BO MH c"IH nOB€1\irn"IH rocnOAC1'Bd 11111
601\tpHH rocnOAC1'BA Mit, fll\€âAHAp8 1nop"IH nwC1'€1\HHK, H :K8nAHHL(€B ero,
MApHK'hB, sH8KA noKOHHtH rocnOA:K€R €1\HH€B, H C'hC CblHOB°I HM, €1\HL(€lKE Eon.
AAPOBAX, BKO:K€ AA c8T HM C€1\0 X'hpEtp°IH, W1' c8AC1'BO €1\XOB, B'hC C€1\0 c'bc soc
XOTApwM H C'hC RCHX B€4HH°IH H C'hc B'hC XOAOKOM, W1' nol\to H W1' w 8M8 H W1' BOAA
li
C'bC 61\A1' W1' C€AMH4J€ C€1\WB H C'hC BOA0l0HH!ţ€ 8 BOAA Jl"ll\OM°ltţ°IH H W1' np€3 B"hC
XOTApwM, wT XOTAP AO xoTAp, no CTAPH XOTAPH H 6€1\il.SH, noH€:K€ €C1' Toro CEM,
X'hp€41°IH, 6HI\ €C1' 8Ap€s KOMHc, CblH'h XpH3€B ABOpHHK H :K8nAHHL\€B ero,
f11\€âAHAP€B, A'h4J0lpA fi€1'p€B Kl\84Ap flcl\AH, 3A nptK€ wT HA 6A4JOM CH, CTErpt
Kl\84Ap. H B'hC AP'h:KAI\ €C1' WHH C'hC A06po MHpHo .
fi noToM, K'hAA €C1' 6HI\ np€ AbH°IH noKOHHAro MA1'€H liAcApA6A BO€BOA"h, A
8Apt KOMltC, K8nHO C'hC :K8nAHHlţA €r0, fll\€âAHApA, 6HI\ €C1' C'h1'BOpHI\ Toro CEllO,
X'hp€4J0IH, npOAMHHK C'hC BCHX B€4HH°IH H C'hC B'hC XOAOKWM, W1' xo1'Ap8 AO xorAp8.
H 8CTpoHw H CE c'hc noKOHHA rocnOA:KAA €1\HHA, rocnoA:KA noKOHHAro MA1'€H BOA"h , 8
L(il.HA 3A \jf )KHl\1'01 rUJ1'WBH, WHH 3A HHXHOM A06pOBOl\IO, 6€3 HH €AHA CHl\WC1', KAKO
BllAtxoM rocnOAC1'BO MH H 3AnHC W1' p8KAMH 11x 3A npoAAH.1€ li KHHrA noKOHlldrO
MA1'€H BOA'h 3A noK8n€H.1€, B'h l\il.1' „3�A .
fl noCl\t W1' noK8n€H°I€ nOKOHHA rocnO:KAA €1\HHA noMHCl\HI\ B'h cp'hALl" CRO IA li
.
PAA I EorA H PAA.I A8 w€ CBO€ H noMHl\OBM €C1' no BH8L(IH CBO€, fll\E3A HAP8
nWC1'€1\HllK :K8nAHHL(A €ro, MAp°IH KA, C'hC 1'Wr'W C€1\0, X'hp€41°IH, B'hC C€1\0 C'bC BCllX
li
B€411H.IH li C'bC BOA€HHL('h 8 ll"ll\OMlltţA H C'hC 61\A1'A H C'hC B'hC XOAOKWM, W1' xorAp AO
XOTAp . H AABM €C1' H 3AnHc81\ 8Ap€s KOMllC H :K8nAHHtţ€B HO fll\EâAHApEB WT
npoAMi1"€ no X'hp€4Jll HA p8KA HX, BKO:K€ AA c81' HM C€1\0 3A Ail.A0IH8, WXA6 li
C1'0A1'€1\€H B BtK8, A nOKOHHtH rocnO:KA€B €1\HH€B Bt4HO€ B'hcnOMllHAH0IE, WT
A06pOBOl\t €H, KpoMt €AHA CHl\WC1', W1' np€A noKOllHArO MA1'€H BOA'b li B"bC
"
AllBAHOM . H B'hC AP'h:KM C'hc A06po MllpHo .

f1 n01'0M, K'hAA €C1' 6111\ HblHt B'h AbH°IH rocnOAC1'BA MII, no CMlpnT
nOKOllHAro MA1'€11 BOA'h li no C'hMp'h1' rocnO:KA€B €ro, €1\llH€B, A B€4 11H"1"1t \\'Î
1 32
X'hp€4Jlt, umu ECT noA"lrMH np8K C'bC fIAEâAHAp8 noCT€1\HHK H np·1·HA€T npEA
rocnOACT BA Mit 8 8€1\HK°IH AHB/.\H T€p€ cenpi rn1€ C€ 31.\ i\Hlţ8, peK8 m"IH K/.\KO wtcT liHl\H
R€411Hlt 3A AiiA0IH8, HHlK€ €CT 8.j>ATIM CB€3/.\H0l0/.\ MHXAIOB BOA'b 8 C€1\0 X'bp€tţli"H . E'b
TOM H rocnOACTBO MH C'bM rl\€AAX H c8AHX no npAB/.\ H no 31.\KOH/.\ EOlK0l0IO, K8nHO C'bC
RCllX M it 4HCTltTHM0I npABltT€1\°IH rocnOACTB/.\ MH lt ltCT€HCTBOB/.\i\ lt rocnOACTBO Mit H
R'hC AltBAHOM, KAKO ce c8T liHI\ npOAABM WHH BE'lHHH noK01tHAro M1tXA1ti\ BOA'!. no
11�181.(I rwTWBlt H KAKO ECT liHI\ noMHl\oBM MHX"'° BOA'!. c'bc cei\o X1.pe4J°i"H 1t C'bc
R€ 41t1il11 no 1'1HTOH0I€ fpAMA, P"A"I €AHA ni\€H€H°I€ 'lTO €CT liHI\ nAiiHHI\, Ei€3 Hit EAHA
RllHOBEH. l'1 nocAii, C€ c8T liHI\ cK8noBAI\ WT Hi.\ fABpltHl\'b BOA'b C'bC i\/.\CK/.\H0I€, peK81ill
KAKO c8T EiHl\ll B€'lHHlt rocnOACKlt . fI nAKHlK € €CT AABAI\ fABpHHl\'b BOA'b B€'lHHlt
flHTOH0IEll fpAM/.\ . " WT Hi.\ HiiKO€ A'b4J€PEX fpAM€B liHI\ €CT noK8n1ti\ 0€Tpii Ki\IO'lAp
f!ChAH 31.\ I( )f(ltl'<T°I rwTWBlt . " HMAl\H €CT lt np8x 0€Tpii Ki\IO'lAP np€ AhHH noKOHHAro
1\\ATEIO B0€BOA'b C'bC B€'lHH°llt lt WCTAl\lt WHlt WT 31.\KOH/.\ . T/.\lK€, €CT WCTAl\lt B€'lHH0l0lt
wr 31.\ KO HA 1t WT c8lKA€H0I€ H WT npEA rocnOACTBA MH wT AHBAH, no'lTO P"A"I €CT
XOAHh R'hC c'bc Mc<KA>H"le 1t C'bC i\'blKA WT rocnoA"P"' B'b rocnoAAp'b, lll K OlKE AA rA
Sr€K/.\ET 31.\ B€'lllHAH°I€ . H BllAiiXOM rocnOACTBO MII H KHHrA noKOllHAro MATEH BOA'!.
wr WCTM, R'b l\iiT r3 PM" ·
Gero P"A"I AAAOX C'bM 11 rocnoACTBO MII EiOAiipHH rocnoACTBA MH, fIA eâAHAp8
nocTEhHllK H a:8nAHlltţ€B ero, MApllK'bB, lllKOlKE AA c8T HM C€1\0 X1.pe4.1"1H, B'bC
C€h0 C'hC R'hC XOTApOM li C'bC BCHX B€'lllH0IH H C'bC B'bC XOAOKOM, WT XOTAP AO
li
XOTdp, C€1\0 31.\ A-fiA°IH8 WXAli, HM H ChlHOBHM H BH8KoM H np-fisH8'l€TOM B B-fiK,
no4r o P"A"I HiicT llMM fAsp"l111\'b BOEBOA'b Tpii!i8 AA rA CK8noBM B€'lllH0IH
6Mt pc K11, HlllK€ B€'lllH0l0ll H€ nOAOEi/.\€T C€ AA cK8noBAI\ WT Hi.\ rocnOAAp'b, c84.1"I
R€4€Hll l"IHTOH.les fpAMA, AMHll WT noKOHHAro MHXAIO BOA'b, H'b AA ti8AET WBEM
6Mt p 11 RllWE n1tc B€'l1tH1t , WXAli B siiK8, KAKO ECT liHI\ noK8nHI\ rocnOlKAA 61\HHA .
H no MHwrw np8x AA H€ llM/.\T li H€ WT KWrWlKAO H€nOKOl\iilillMO, nop113MO
rocnO ACTR /.\ Mit .
GEa:E 11 CREA°ITEl\11 nocTABHX rocnoACTBo MH : a:8nAH GnAx·1'8" B€1\llK0l11 EiAH
RpM€RCK/.\rw 11 ;+:8nAH OpEAA Ep'bHKOBiiH81\ B€1\llK0l11 ABOpHHK H a:8nAH PAAI(" R€MtK"l11
hWrw.j.€T 11 lK8naH E8Hii REl\llK°IH BllCTHlllp H lK8nAH Xp1t3A R€1\llK0IH cnATAP H a:8nAH
fiA11110 <l>111\1tnern8" B€1\1tK"111 CTOl\HllK 11 a:8nAH PAAI(" MHXM'lii B€1\llK°IH KWMllC H
a;Sn/.\11 P"AI(" GTAllKWR BEI\ nEXAPHllK 11 lK8nAH HcTpAT0l0€ B€1\llK0l11 nwcT€1\HHK . H
1tcn pABlutK, lK8nAH PAAI(" B€1\ HK·1·11 Awrw<j>ET .
nuc 1.\3, A8M11Tp8 i\WrW<j>ET EWl\A0i°' ll0, 8 rpAAI( Tp'brOBll4J€, MiiCElţ/.\ MAIO s
AblHt 1t WT l"IAAM/.\ AAlK € AW HhlHii B'b AiiT r3�B .
"iw KwcTAHAltH BW€BWAA, MHl\OCT0lio EolK"lio rocnOAllH'b.
"iw KOCTAHAMH B0€ROAH <m . p . >
1 33
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei
mele, Alexandru al doilea postelnic, şi jupaniţei lui, Marica, nepoata răposatei
domne Elina, şi cu fiii lor, câţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie lor satul Hăreşti,
din judeţul Ilfov, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din câmp
şi din pădure şi din apă cu baltă şi din vatra satului şi cu morile pe apa Ialomiţei şi
de peste tot hotarul, din hotar până în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că
acel sat, Hăreşti, a fost al lui Udrea comis, fiul lui Hrizea vomic şi al jupaniţei lui,
Alexandra, fiica lui Petre clucer Aslan, de zestre de la tatăl său, Petrea clucer. Şi
l-au tot stăpânit ei cu bună pace.
Iar apoi când a fost în zilele răposatului Matei Basarab voievod, iar Udrea
comis, împreună cu jupaniţa lui, Alexandra, au făcut acel sat, Hăreşti, vânzător cu
toţi vecinii şi cu tot venitul, din hotar până în hotar. Şi s-au tocmit cu răposata
doamnă Elina, doamna răposatului Matei vodă, la preţul de 700 galbeni gata, ei de
a lor bunăvoie, fără nici o silă, cum am văzut domnia mea şi zapisul de vânzare de
la mâinile lor şi cartea de cumpărătură a răposatului Matei vodă din anul 7161 .
Iar după acea cumpărătură, răposata doamnă Elina s-a gândit în inima ei şi
pentru Dumnezeu şi pentru sufletul ei şi a miluit pe nepoţii ei, Alexandru postelnic
şi jupaniţa lui, Marica, cu acel sat, Hăreşti, tot satul cu toţi vecinii şi cu morile pe
Ialomiţa şi cu bălţile şi cu tot venitul, din hotar până în hotar. Şi a dat şi zapisul de
vânzare pentru Hăreşti al lui Udrea comis şi al jupaniţei lui, Alexandra, la mâna
lor, ca să le fie satul de dedină, ohabă şi statornic în veac, iar răposatei doamne
Elina veşnică pomenire, de bunăvoia ei, fără nici o silă, dinaintea răposatului Matei
vodă şi a întregului divan. Şi l-au tot stăpânit cu bună pace.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea
răposatului Matei vodă şi după moartea doamnei lui, Elina, iar vecinii din Hăreşti,
ei au ridicat pâră cu Alexandru postelnic şi au venit înaintea domniei mele în
marele divan de s-au pârât de faţă, spunând că n-au fost vecini de moştenire, nici
nu i-a prins Legătura lui Mihai vodă în satul Hăreşti. Î ntru aceea şi domnia mea am
cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi
cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit şi domnia mea şi <cu> tot
divanul, că s-au vândut ei vecini răposatului Mihail vodă pe bani gata şi că a milu it
Mihai vodă cu satul Hăreşti şi cu vecini pe Antonie Grama, pentru o pradă cu care
a fost prădat, fără nici o vină. Iar apoi, s-au răscumpărat de la Gavrilă vodă cu
înşelăciune, spunând că au fost vecini domneşti. Şi iarăşi i-a dat Gavrilă vodă
vecini lui Antonie Grama. Şi de la nişte fiice ale lui Grama a cumpărat Petre Aslan
clucer pentru 400 galbeni gata. Şi a avut şi Petrea clucer pâră în zilele răposatului
Matei voievod cu vecinii şi au rămas ei de lege. Apoi au rămas vecinii de lege şi de
judecată şi dinaintea domniei mele în divan, pentru că au umblat tot cu înşelăciune
şi cu minciuni din domn în domn, ca să scape de vecinie. Şi am văzut domnia m ea
şi cartea de rămas a răposatului Matei vodă din anul 7 1 4 1 .
1 34
Pentru aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, Alexandru
postelnic, şi jupaniţei lui, Marica, ca să Ie fie lor satul Hăreştii, tot satul cu tot
hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din hotar până în hotar, sat de dedină şi
ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac, pentru că n-a avut Gavrilă
voievod treabă să răscumpere vecini boiereşti, nici vecinii nu se cuvine să se
răscumpere de la domn, fiind vecini ai lui Antonie Grama, daţi de răposatul M ihai
vodă, ci să fie vecini acestor boieri mai sus-scrişi, ohabă în veac, cum i-a cumpărat
doamna Elina. Şi mai multă pâră să nu aibă şi de nimeni neclintit, după porunca
domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi
jupan Preda Brâncoveanu! mare vomic şi j upan Radu! mare logofăt şi jupan Bunea
mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Pană Filipescu! mare stolnic şi
jupan Rad u ! Mihalcea mare comis şi jupan Radu! al lui Staico mare paharnic şi
jupan Istratie mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
Am scris eu, Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Târgovişte, luna mai 6 zile
şi de la Adam până acum, în anul 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, M-rea Cotroceni, VI/I I .
Cu o trad. din sec. al XVIII-iea; altă trad„ ibid„ ms. 692, f. 1 5 0v- l 5 l v.
Reg„ Giurescu, Stud. de ist. socială, p. I 07- 1 08; menţ„ Stoicescu, Dicţ. marilor dregători,
p. 106, n. 2.
128 1 654 (71 62) mai 6, Târgovişte
t MHMCT0lEIO EOlK0lEIO , 'iw RWCTAHAHH lllep6AH BOEBOA'i " rocnOAHH'h B'hCOH

3EM�H 8rrppoMAX'i°H CKOE . AABAT rocnOACTBO MH c'iio noseidrn'I" rocnOACTBA MH
Bo�t p1111 rocnOACTBA MH, 'iwpAAKH BTOp0IH nWCTEt.HHK, CblH'h Tp8<f>AHAA nWCTEt.HHK, "
C'hc C bl H O B H CH, Et.HtţEJKE Eor'h AAPOBAX, lll K OlKE AA ECT eM8 W4HH'h " BE4HHH 8 cet.o
8 'jl\'HE 4Jll B'b c8ACTBO Gt.AW KA, WT no.-.io " WT w 8M8 " WT BOAA " C'hC BOAEHH!.ţEX
11 \I.I T C EAM lllJ.IE 11 C'hC B'hC XOA WT npE3 B'hC XOTApoM. H BE4Htt0l11 AA ce 3HAET, no
llME : r8�A C'bC CblHOBlt '" lt GTOltKA C'hC CblHOBH ero, PAA '( t.. ApArOT'h, " °iBAH
tU8 w eTOAEB C'hC Cbm8 Cit, flnoCTM, 1t PAA'(t. M'lwpHtţ'hB C'hC CblHOBH 1t AospoT'h
Cit
.
Po8� C'bc CblHOBlt Cit " MorowAtt8t. C'hC CblHOB'iH ero, l'lt.Ai;. " GHM'iw H, 1t Et.0T'k C'hC
CblHOBlt Cil 11 MApKo C'hC CblHOBH '" " fl'eprn, CblH'h EMAEB, C'hC CblHOBH CH " GT01tKA
roromo io� c'bc CblH'h ero, Rp'hcT'k, " Hlttio '"'' CblHOBH '" " Gt.AA'(t. EpesHttApiot. c'hc
1 35
CblHORll Cil li llleps 8 CDC CblNORll Cil li fl'h T p 8 C'hC CblN O R ll Cil " Hp'hcTt, Cbltl'h
i\\ 8 3'h4i>N 8 MR, c'hc CbIHORll Cil 11 A 8 M'i°Tp 8 M 8 3'h4irn 8 1\ C'hc CblHORll Cil 11 GT'bHHl\'h
Y1tMnOllTOPIOI\ C'hC CblHORll Cil, 3AHE lKE c'l11 R ll W E pE4€Hll l\IOA'IH lilll\11 c 8 T npHUll\H WT
AP 8 rA CTpAHA TEPE ce c 8 T noKl\OHHI\ RE411 N ll t\EK'hR lillR BEI\ cnATAp npe Ahlii1t
nOKOltHArO MllXAlll\ ROA'h . H 8 <j>ATlll\ ECT li CR€3AN'IA M llXAIOR ROEROA'h 8 CEM, 8
"iwHE4Jll, NAllnptlKAE Rpi>ME lf c 8 T npE!illRAl\11 R'hC 8 'iwNE4Jll " AO N bIHt.
'
H nAK W411H'h 11 RE411HH R 'h cEl\O 8 iwNE4JH C'hC R'hC XOAOKWM 11 WT Hi.IA B'hc
xoTi.1pwM . H RE411 H'l11 AA ce 3HAET, rl\Arol\EMH YepN'hTE41'111 , KOTop'1'11 ce c8T S HI\
npOAM RE411Hll C'hC CblHORll HM " C'hC AEl\ORE HM 3A W 4 11N'h WT YepH'hTE41'( i\€K'hlt
.
cni.1Ti.1p 11 CEAlfl\ 8 'iwHE4J l, HA llME : Gl\AA'(I\ f8 p'h fll\li'h C'hC CblNORll Ero, YEpHi.IT 1t
Api.1roM11p 11 M'h11Nt, 11 1Hp4IOI\, cbIH'h G nepl\EH, 11 C'hC CbIHORll HM 11 G11M'1'w H ne
cb1Hos11 rn 11 M'hN3 8 1\ c'hc cbIHORll c11 11 Etl\4IO c'hc CbIHll ero 11 H'hpMtr c'hc CblHORH
Ero, GTi.IN 11 CJi.1H4A, 11 HoMAH c'hc CbIHORH c11 11 AospoT'h, spAT H0Mi.1H, c'hc CblllORH
ErO li Gl\AA'(I\, lipi.IT HOMAN, C'hC CblNORll ErO li Gl\i.IA'(I\ C'hC CblHORll Cil " GT'bHHl\'h
C'hC CblHORll Cil li Gll W A H C'hC CblHORll Cil, nONElK E cfo R ll W E pE4EHH BE'lltHH
YEpH'hTE41'l11, WHll CE c 8 T Sili\ npOAARAl\11 RE411Hll t\EK'hR CllATAP C'hC W4HH/.\ "X WT
YepH'hTE4Jll no HORL\11 r0Tos11, wT ANiposol\IO HM, npe AbNH noK011HAro M"X"""

'
ROEROA'h . H CEAHI\ WT TOrAA R'hC 8 CEM, 8 iwNE4Jll .
H nAK W411N'h 11 RE411Hll 8 CEl\O 8 'iwNE4JH, c'hc R'hc XOAOKOM WT Hi.I A B'hC
XOTAPWM. H
RE4HN'IH A" ce 3HAET, 30REMAro rleprne41 11 , KOTop'111 ce npoAARM t\EK'hR
.
cni.1Ti.1p C'hC CblHOR lll HM " C'hC AEl\ORE HM 3A W 4 11N'h WT rleprle41 11 . H CEAlll\ 8
'iwNe41'1', HA HME : nonA M111\i c'hc CbIHORH Cil 11 C 11N, spAT nonER, c'hc cblHORH r 1t
E o
EWl\A, spAT nonER, C'hC CblNORll Cil .
H ni.1K W4HH'h 8 'iwNE4JH 11 8 GAHAEE4JH, Wli44E A il\A lK 8 nAHHL\ER €1\HHEH,
A'h4J'lpi.1 GTAHKWR WT GAHA11€4Jll, R H 8 KA CTOllK'hR WT Ăl\'hronM, 44CT Elil RCi.IX lt 31.\
Ai>A'IHH 8 11 34 noK 8 neN'le WT npe3 R'hC XOTApwM 11 c'hc RE4HH'IH, NA llME: Mi.1Hii ne
cbIHORH ero 11 C'hC RN 8 1.ţ'(11 ero , PAA'(" 11 G 11M'1'wH 11 Ap'hrll4H <11> Gl\AA'(" <11> Mi.1Ht
11 8Api 11 c 'hc cbmos'IH llM, 11 WT CEAAl\114JE cEl\WR 11 WT npE3 B'hc XOTAPWM, noHE ;K E
'
ECT c'li.1 811 111€ pE4€N4 W411N'h lf C'hC R€4HN'lll WT iwNE4Jll " WT G4HA€€4Jll s'lw €CT
'
noK 8 n111\ Tp 8 <f>AHAA nwcTEl\HHK, sA41 8 iwPAAKH nwcTEl\NHK, WT NA lK 8 nAHHl\i.I €1\ H Hi.I,
A'h4JEPA GT i.lllKOB WT GAllAEE4JH, 3A p lK Hl\TH roTORH c'hc 34n11c WT p8 Ki.1 m 3A
'
npOAi.IH'1'e li KHltrA !foE�AHAp 8 ROEROA'h jl\·1·ia w 3A n o K8 n eH'1'e, R'h l\i> T r3 S · n o H€ ;(( €
'
JM
CEl\O 'iwHe41'1'11 H C 'hC c'l11 B€411Nll WT iwHE4JH " WT YEpN'hT€4Jll " WT rleprle4111 Sltl\O
ECT t\EK 'hR cnATAp, AH 8 ECT Sili\ nAAH 8 1\ no p431\0r4 rocnOACK A . TAlKE, K'hAi.I ECT SIM
R'h AbHll noKOHHAro PAA'(" ROEROA'h R'h np'hROE pEA, no C'hMp'hT t\EK'hR cni.1Ti.1p , "
'
f>i.IA'(I\ ROEROA'h, rocnOACTRA EM 8 Sili\ ECT AM " nOMlll\0841\ C'hC CEl\O iwHe41'l1t lt C'hC
.
BE411 H.lll KOTop'1'11 IO ECT lilll\ 8 <f>ATlll\ CRE3AN lA MHXAIOR BOEROA'h R'h 'iwHE 4J'i' li ('h(
RE41tH'1'11 KOl\lllţll c 8 T Sfii\ noK 8 n 111\11 t\EKA CllATAp, lll K O lK E AA ECT EM 8 CEl\O 31.\
1 36
Ai>A'iHH g P"A·1· npi1si1 H stpHLI cl\8;1rn8, 'ITO ECT 6HI\ nocl\8lKHI\ rocnoACTKA EM8 . H
C'hTRO plll\ E CT KHHrA 3A noMHl\OKAH0lE C'hC KEl\HKOE Kl\ET�O HAA CEl\O "iwHE4J" H, KAKO
i
ECT RlllUE n11c. " WT TOrAA K'hC AP'hlKM IO ECT Tp 8� AHAA nwCTEl\HHK CEl\W IWHEl+ii"H
C'bC A06p0 MHpHO .
fi noTOM, K'hALI ECT 6HI\ npE AhHl1 fil\E�AHAp8 KOEKOA 'h "jl\·1·rn m K'h HA KTOpOE
pEA 3A ro c nOACTK8, A rocnOACTKA EM8 E4JHlKE ECT 6HI\ AM 11 nOMHl\OKM no ;K8nAH

Tp8 4AHALI nOCTEl\HHK C'bC CEl\O "iwHElţllH " C'hC KE'IHH0l.H KHlllE n11CAHH 11 C'hC W'll1HLI WT
lfepttnTElJ.111 " wT riE pr"iE4-111, ElKE ECT K'hC K'h EAHH XOTAP C'hc "iwHE4-1·1·H pAA·1· npAKA "
si>pHA C 8 l\ arn 8 . 'ITO ECT 6HI\ nocl\8lK l11\ rocnOACTKA M8 r..l K OlKE AA ECT rocnOACTKA M8
.
nMli>H'h li Tp8�AHAAK nOCTEl\HHK 3A AiiA lHH8, KAKO ECT 6111\ noMHl\OKM 11 WT
noKOllHLlrO PLIAI(" KOEKOA'h . " 6HI\ ECT C'hTKOp111\ " fil\E�AHAp8 KOA'h KHHrA 3A
1\\111\0RAH'iE ""A CEM "iwHE4-1·1·H H K'hC AP'h;KM ECT C'hC A06po MHpHo.
fi K'h ALI ECT 6HI\ TOrALI, KE'IHH"iH WT "iwHE4JH KHWE pE4EHH, WHH KCHX
R'hCTAt11tl\11 CE c8T c'bc np8x TEPE c'hnpt wE cE 3A ""l..! 8 C'hc lK8nAH Tp 8� A"A"
nWCTEl\llltK npEA l'll\EâAHAp8 KOA'h "il\Yrn w . pEK84-1YH KE'IHHH KAKO WK"iH Hi>CT IO ECT
84i1Tlll\ CKE3LIH0lrn MllXAIOK KOEKOA'h 8 "iwHE4JH, Ap8 rw npt mE KAKO Hi>CT ct c8T
SIMII npOALll\ KE'IHHH i\EK'hK tnATAp . TA;KE, A noTWM, fil\EâAHAp8 KOA'h. rocnOACTKA
EM 8 rl\EA"X " c8AHX no npAKA " no 3AKOHA EolK"i°io, K8nHo C'hC KCHX MH 'IHCTHTHMH
npARllTEl\'ill rocnOACTK8 EM8, " A06pE HCTEHCTKOKM rocnOACTKA EM8 KAKO WK"iH
npOAAAOWE CE KE'IHHH i\EK'hK cnATAp K'hC no AtnpH rwTOKH K'h AhH"iH noKOHHAro
K
Al11xi111" so E OA'h 3A ""XHOM A06posMio, Ap8s"i"H npH�ATHI\ io ECT csE3AH iA M"X"'°s
.
ROESOA'h li d;At lU E H HhlHii K'h CEl\O "iwHE4J"iH . H 6Hl\H ECT WCTAI\ KE'IHH0lH WT
"iw11eqii WT 3LIKWHA " WT c8lKAEH"iE WT npEA f'll\EâAHAp8 KOA'h " H31\ ii3HI\ ECT
mmiin C'hC 31\A CTPAMOT WT AHKAH " H3W61\ii'IEH TEPE ECT HOCHI\ no 81\Hl.ţ'h HArH,
T'b4.il0 C'hC KO;!(LI, nO'ITO PAA0l ECT xoTtl\ AA 6iilKHT, AA pA30pET CEl\O " 6Hp81\ "
XOAIM ECT C'bC l\LICKAH0lE, AA WTEKAET 3A KE'IHHAH0lE . H Hi>KOE KHHrH l\'b;!(l\HKE, 'ITO
ECT Elll\ lt3RLIAHI\ KE'IHH0l0H TOrAA HA AHKAH, E4JH;KE HM ECT K'h3HMM TEpE ECT 6HI\
�"" HA p 8 K Tp 8� ""A"K nwcTEl\HHK. H WT TWrAA K'hC AP'h;KM ECT lK8nAH Tp 8� ""A"
i1
nWCT El\IHtK C'bC A06p0 MHpHO "iwHE4J0lH " Ap8ru AiiA0lHE, C'hC KE'IHH0lH KHWE llHC.
fi nOTWM, K'hAA ECT 6HI\ npE AhHH nOKOHHArO MATEH EACApA6A KOEKOA'h, no
CMlp'b T Tp 8�LIHALIK nWCTEl\Hl1K, c84-111 ChlH8 CH, "iwpAAKl1 nWCTEl\HHK, EA11H WTpoK
.�'"" 11 no TAE spi>ME, WH ECT 6111\ MHH81\ npE3 A8HAK HA '-IEpHAKOAA, WCTM ECT
111'll Eljlll BUTII no pA31\0rA rotnOACKA C'hC KE'IHH0lH " C'hC K'bC XOAOKOM, 6E3 CTOnAH.
Ci TOM, nOKO HHAro
MATE.O KOA'h 6HI\ ECT noMHl\OKM no i\8n81\ KOpHHK C'bC "iwHE4J0IH
.'."' SE41111·1·11 P"A·I· Cl\8:trnA ErO . no TOM, AKO np"1"H AET 601\tpHH rocnOACTKA MH
111'PAAK ll nOCT
El\HHK, 3At 8 3EMl\E, A noKOHHAro MATE.O KOA'h nAKH;KE ECT 611 1\
CMor pu" " AL\R

M "iwHE4J.IH C'hC KCHX KE'IHH"iH " C'hC K'hC XOAOKOM HA p8KA "iwpAAKEK
1 37
nocTEl\HltK, KAKO ECT 61tl\ AM lt WT nOKOlmArO PAA'f" ROEROA'h 6Al.J.IOM Cit, Tp8 <ji4HM
li
nocTEl\HltK, li WT npo'1°lll rocnOAAPll AA ECT EM8 3A AiiA"IH8 CTOATEl\ EH . f1 Coc
t\8n8" RopH11K81\ 8TAKMHiKE ce "iwpAAKlt noC'fEl\HltK pAA.I Mltl\ORAH°IA ero TEPE ECT AM
8ru p roTORll 11 EAltH nocTAR A06p'h, AA ECT EM8 C'hC M1tp8 . H R'hC AP'hiKAI\ E CT coc
A06p0 Mltp .
!'I nOTOM, K'hAA ECT 6111\ HhlHii R'b AhHlt rocnOACTRA Mit, no C'bMp'bT nOKOlttldro
MATElt ROEBOA'h, A RE'lllH0l11 WT "iwHEl.J.llt li l.fepH'bTEl.J.l°IH lt rleprlE1.J.1°l1t, WHlt BCllX Coc
BEl\ltK C'bC MAI\, CE B'b3RltrM C'bC np8x C'bC "iwpAAKlt nwcTEl\HltK, peK81.J.1°I WNll K4KO
ECT 6111\ RE'lllH8ET t\EKA cnATAP R'b Clll\OCT lt 6E3 HWRLJ.lt li KAKO HiiCT 84ar1M
CBE3AH0IA M1tXAIOB ROA'h lt MHOrlt Cl\ORECH C'bC l\'biKlt, xoTiil.J.18 AA rA 8TEKAET 3A
BE'lllHAH0IE . H np"l1tAET npEA rocnOACTRA Mit 8 REl\ltK°llt AltRAH TEPE cenpiiwe CE 3A
l\1tU.8 . B'h TWM lt rocnOACTRO Mit C'bM rl\EAAX lt c8A1tX no npARA lt no 3AKWNA, K8m10
'"'' sc1tx Mit 'l1tCT1tT1tM0I npA111tTEI\ rocnoACTBA Mit, 1t R1tAtxwM rocnoACTRo MII KHltrA
noKOltHArO PAA'f" BOEROA'h WT Mltl\ORAH0IE HAA "iwHEl.J.llt C'bC REl\ltKOE Kl\ET<f>o KHltrA "
!'ll\E�AHAp8 BOA'h 0il\"lm w 3A Mltl\OBAH0IE, <�A> 8TRP'hlKAEH°IE li 3A \llCTM nQ RE'IHHll li

3A noK8neH°IE, R'b TE'IEH0IA l\iiT r3fMS, lt KHltrA nOKOltHArO MATEIO EiACApA6A BOEBOA'b,
nAK 3A Mltl\HO B'b l\iiT r3PHA lt KAKO ECT CK8noRAI\ UIT HA t\8n81\ ROpH1tK .
TEM PAA0I 1t rocnoACTRO Mit C'hM rl\EAAX 1t c8A1tX 1t ltCTEHCTRORAI\ rocn oAC TBO
Mit BEl\MA A06po KAKO XOAltl\ RE'lltH°IH WT "iwHEl.J.llt C'bC l\ACKAH0IE lt C'bC l\'blKA N4 BCllX
rocnOAAplt, IAKOlKE AA 8TEKAET 3A RE'lltHAH°IE . T AlKE, C'bM n06°IM rocnOACTBO /\III
BEl\MA MHOro lt AARM C'bM rocnOACTRO Mit R'bC 3A r'hPTAH lt p8KA "iwpA4KEB
noCTEl\HltK WT AltBAH, AA c8T EM8 RE'lltHlt 3A AiiA°IH8 3A npiiA iiA0l0H 8, EM8 li
ChlHORltM lt BH8KWM lt npiiRH8'11tTWM B RiiK8, nO'ITO PAA0I H iiCT xoTiil\ rocnoACTBO
Mit AA R'bH1tA8T B'b Mltl\ORAH0IE noKOltHAro PAA'f" ROEROA'h lt B'b Kl\ET<f>O npoq"(11M
rocnOAAplt, H'b NAltnA'IE 8TRP'hA1tX rocnOACTBO Mit Mltl\OBAH0l0A lt rH1trOBE npo'l'l111\I
CTAplt rocnOAAPlt lt C'bC c"IA KH1tr8 rocnOACTBA Mit lt 3A Mltl\HO lt UIT c8lKAEH°IE .
61.J.lEiKE lt 3AKl\EHAH°IE nOCTABllXOM rocnoACTBO Mit: Koro 1136EpET rocnOA'h lior'b
61tT·1· rocnOAAP'h 3EMl\E Bl\AWKoE B'h cl\iiA HAw 11x . AA llMAT 8TBP'hAllT0I 1t nouosnr'i
KHlffORE ltHltM rocnOAAPll lt c"IA KHllrA rocnoACTBA MII no 8cTpOEH0l0E KAKO ECT Bll W E
n1tc, IAKOlKE AA llMAT lt rocnOACTBA EM8 noMiiH8 8 BiiK8. H HE UIT KOroa;AO
HEnOKOl\i.61tM, nop1t3MO rocnOACTBA MII .
CeiKe 11 cseA"l'fe"·11t nocTA1111xoM rocnoACTBo MII : lK8nAH CnAx·1'8" BEl\HK.111 6AH
KpMERCKAro 11 lK8nAH npEAA Eip'bHKOBii H81\ 8€1\ltK°IH ABWpH11K 11 lK8nAH PAA'f" B€1\llK·1'11
l\Wrw<f>ET lK8nAH Ei8Hii BEl\ltK0l11 BllCT1t1Ap 11 lK8nAH Xp113A BEl\ltK0l1t cnATAP ;i;8nAH
li "
nAHO <D"ll\ 1mecK81\ BEl\ltK0l11 CTOl\HllK 11 lK8nAH PAA'f" M11XM'lii BEl\l1K0ll1 KOMllC li
;i;8nAH PAA'f" CTAltKWR REl\1tK0l1t nEXAPHl1K 1t lK8nAH HcTpAT°IE BEl\11K·1·11 nwcTEl\H ttK. li
11cnpARH1tK, lK8nAH PAAI(" BEl\1tK°IH l\Wrw<f>eT .
138
.
H A:3, A8MHTp8 l\Wrw�ET EWl\A l'llQ, """"'"X 8 rpAA'( Tp'brosmp€ MiicA>tţA
M�IO S AhHH H WT f'IAAMA AAlK€ AW NhlNii R'b C€r\V nHCAN°I€, T€'1€N°IA> 1\-kTWM, R'b
A'liT r:3�R.
"iw KWCTAHAHN RW€RWAA, MHl\OCT0llQ EoJK.„IQ rocnOAHN'b .
"iw KocTANAHH RO€ROAH <m.p.>
î Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara
mele, Iordache al doilea postelnic, fiul lui Trufanda postelnic, şi cu fiii lui, câţi i-a
dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini în sat la !oneşti, în judeţul Vlaşca, din
câmp şi din pădure şi din apă şi cu mori şi din vatra <satului> şi cu tot venitul de
peste tot hotarul. Şi vecinii să se ştie, anume: Guţa cu fiii săi şi Stoica cu fiii lui,
Radu!, Dragotă, şi Ivan al Muşătoaiei cu fiul său, Apostol, şi Radu! al lui M ioriţă
cu fiii săi şi Dobrotă Răul cu fiii săi şi Mogoşanu! cu fiii lui, Aldea şi Simion, şi
Blotea cu fiii săi şi Marco cu fiii săi şi Gherghe, fiul lui Balea, cu fiii săi şi Stoica
Gogoşoiul cu fiul său, Cârstea, şi Ianiu cu fiii săi şi Vladul Brebinarul cu fiii săi şi
Şerbu cu fiii săi şi Pătru cu fiii săi şi Cârstea, fiul lui Muzăceanul, cu fiii săi şi
Dumitru Muzăceanul cu fiii săi şi Stănilă Cimpoitorul cu fiii săi, pentru că aceşti
oameni mai sus-zişi au venit din altă parte de s-au închinat vecini lui Leca fost
mare spătar în zilele răposatului M ihail vodă. Şi i-a prins şi Legătura lui Mihail
vodă în sat, la !oneşti, de mai înainte vreme şi au rămas toţi în !oneşti, până acum.
Şi iar ocină şi vecini în sat în !oneşti cu tot venitul şi de peste tot hotarul. Şi
vecinii să se ştie, cei numiţi Cernăteştii, care s-au vândut vecini cu fiii lor şi cu
părţile lor de ocină din Cernăteşti lui Leca spătar şi au stat în !oneşti, anume;
Vladul Gură Albă cu fiii lui, Cernat şi Dragomir şi M âinea, şi Iarciul, fiul lui
Sperlea, şi cu fiii lor şi Simion cu fiii săi şi M ânzul cu fiii săi şi Belciu cu fiii lui şi
Cârlig cu fiii lui, Stan şi Oancea şi Coman cu fiii săi şi Dobrotă, fratele lui Coman,
cu fiii lui şi Vladul, fratele lui Coman, cu fiii lui şi Vladul cu fiii săi şi Stănilă cu
fiii săi şi Vişan cu fiii săi, pentru că aceşti mai sus-zişi vecini, Cernăteştii, ei s-au
vândut vecini lui Leca spătar cu ocina lor din Cernăteşti pe bani gata, de bunăvoia
lor, în zilele răposatului M ihail voievod. Şi au stat de atunci tot în sat, la !oneşti.
Şi iar ocină şi vecini în sat în !oneşti, cu tot venitul de peste tot hotarul. Şi
vecinii să se ştie, anume cei numiţi Ghierghieştii, care s-au vândut lui Leca spătar
cu fiii lor şi cu părţile lor de ocină din Ghierghieşti. Şi au stat în !oneşti, anume:
popa Milea cu fiii săi şi Sin, fratele popii, cu fiii lui şi Bold, fratele popii, cu fiii săi .
. Şi iar ocină în !oneşti şi în Vaideeşti, însă părţile j upaniţei Elina, fiica lui
Sta1co din Vaideeşti, nepoata lui Stoica din Câmpulung, partea ei toată şi de
dedină şi de cumpărătură de peste tot hotarul şi cu vecinii, anume: M anea cu fiii
lui şi cu nepoţii lui, Radu! şi Simion şi Drăghici, Vladul, M anea şi Udrea şi cu
fiii lor şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că această mai sus-zisă
ocină şi cu vecinii din !oneşti şi din Vaideeşti i-a cumpărat Trufanda postelnic,
tatăl lui Iordache postelnic, de Ia jupaniţa Elina, fi ica lui Staico din Vaideeşti,
1 39
pentru 1 00 galbeni gata, cu zapis de vânzare de la mâna ei şi cartea de
cumpărătură a lui Alexandru voievod din anul 7 1 3 7. Pentru că satul I oneştii şi
cu aceşti vecini din !oneşti şi din Cernăteşti şi din Ghierghieşti au fost ai lui
Leca spătar, dar au căzut pe seama domnească. Astfel, când a fost în zilele
răposatului Radul voievod în primul rând, după moartea lui Leca spătar, iar
Radu! voievod, domnia lui a dat şi a miluit cu satul ! oneştii şi cu vecinii pe care
i-a prins Legătura lui Mihai voievod în ! oneşti şi cu vecinii pe câţi îi cumpărase
Leca spătar, ca să-i fie lui satul de dedină pentru dreaptă şi credincioasă slujbă,
cu care a slujit pe domnia lui. Şi a făcut carte de miluire cu mare blestem pe
satul !oneştii, cum este mai sus-scris. Ş i de atunci a tot stăpânit Trufanda
postelnic satul !oneştii cu bună pace.
Iar după aceea, când a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliaş în al doilea
rând de domnie, iar domnia lui încă a dat şi a miluit pe jupan Trufanda postelnic cu
satul !oneştii şi cu vecinii mai sus-scrişi şi cu ocina din Cernăteşti şi din
Ghierghieşti, care este tot într-un hotar cu !oneştii, pentru dreaptă şi credincioasă
slujbă cu care a slujit domniei lui, ca să-i fie domniei lui pomană şi lui Trufanda
postelnic de dedină, cum a fost miluit şi de răposatul Radu! voievod. Şi a făcut şi
Alexandru vodă carte de miluire pe satul !oneştii şi a tot stăpânit satul cu bună
pace.
Iar când a fost atunci, vecinii din !oneşti mai sus-zişi, ei toţi s-au ridicat cu
pâră de s-au pârât de faţă cu jupan Trufanda postelnic înaintea lui Alexandru vodă
Iliaş, spunând vecinii că pe unii nu i-a prins Legătura lui M ihai voievod în !oneşti,
alţii pârau că nu s-au vândut vecini lui Leca spătar. Apoi, după aceea, Alexandru
vodă, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu,
împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui, şi bine a adeverit domnia lui că
unii s-au vândut vecini lui Leca spătar, tot pe bani gata în zilele răposatului Mihail
voievod de a lor bunăvoie, <iar> pe alţii i-a prins Legătura lui M ihail voievod şi
stau şi acum în satul !oneştii. Şi au rămas vecinii din !oneşti de lege şi de judecată
dinaintea lui Alexandru vodă şi au ieşit vecinii din divan cu rea ruşine şi dezbrăcaţi
de i-au purtat pe uliţă goi, numai cu pielea, fiindcă au vrut să fugă, să strice satul şi
birul şi au umblat cu înşelăciune, să fugă de vecinie. Şi nişte cărţi mincinoase, pe
care le-au scos vecinii atunci în divan, încă li s-au luat şi s-au dat la mâna lui
Trufanda postelnic. Şi de atunci a tot stăpânit jupan Trufanda postelnic cu bună
pace !oneştii şi alte dedine, cu vecinii mai sus-scrişi.
Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Matei Basarab voievod, după
moartea lui Trufanda postelnic, fiul său, Iordache postelnic, fiind copil mic şi pe
acea vreme el a trecut peste Dunăre, la Cernavoda, au rămas !oneştii să fie pe
seamă domnească cu vecinii şi cu tot venitul, fără stăpân. Întru aceea, răposatu l
Matei vodă a miluit pe Lupul vornic cu !oneştii cu vecinii pentru slujba lui. După
aceea, dacă a venit boierul domniei mele, Iordache postelnic, aici în ţară, răposatul
Matei vodă iarăşi a socotit şi i-a dat !oneştii cu toti vecinii şi cu tot venitul la mâna
lui Iordache postelnic, cum a fost dat şi de răp�satul Radu! voievod tatăl ui său,
1 40
Trufanda postelnic, şi de alţi domni să-i fie de moştenire şi statornic. Iar cu Lupul
vomicul s-a tocmit Iordache postelnic pentru miluirea lui de i-a dat 1 00 ughi gata şi
un postav bun, să-i fie cu pace. Şi a tot stăpânit cu bună pace.
răposatului Matei voievod, iar vecinii din ! oneşti şi Cernăteşti i şi Ghierghieştii, ei
toti cu mic cu mare, s-au ridicat cu pâră cu Iordache postelnic, spunând ei că i-a
v�cinit Leca spătar în silă şi fără bani şi că nu i-a prins Legătura lui Mihai vodă şi
multe vorbe cu minciuni, voind să scape de vecinie. Şi au venit înaintea domniei
mele în marele divan, de s-au pârât de faţă. Î ntru aceea şi domnia mea am cercetat
şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai
domniei mele, şi am văzut domnia mea cartea de miluire a răposatului Radu!
voievod pentru !oneşti cu mare blestem şi cartea lui Alexandru vodă I liaş de
miluire, <de> întărire şi de rămas pe vecini şi de cumpărătură, în cursul anilor
7136, şi cartea răposatului Matei Basarab voievod, iarăşi de milă, din anul 7 1 54 şi
cum i-a cumpărat de la Lupul vornic.
Pentru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat şi am adeverit domnia
mea foarte bine că au umblat vecinii din !oneşti cu înşelăciune şi cu minciuni la toţi
domnii ca să scape de vecinie. Astfel, i-am bătut domnia mea foarte mult şi i-am
dat domnia mea pe toţi de grumaz din divan la mâna lui Iordache postelnic, să-i fie
lui vecini de moşie şi strămoşie, lui şi fiilor şi strănepoţilor în veac, pentru că n-a
vrut domnia mea să intru în miluirea răposatului Radu! voievod şi în blestemul
altor domni, ci mai vârtos am întărit domnia mea miluirea şi cărţile altor domni
bătrâni şi cu această carte a domniei mele de milă şi de judecată.
Încă şi blestem am pus domnia mea: pe cine va alege Domnul Dumnezeu să
fie domn al Ţării Româneşti în urma noastră, să întărească şi să înnoiască cărţile
altor domni şi această carte a domnie mele pe întocmirea ce este mai sus-scrisă, ca
să aibă şi domnia lui pomană în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei
mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi
jupan Preda Brâncoveanu! mare vornic şi j upan Radul mare logofăt şi jupan Bunea
mare visti er şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Pană Filipescu! mare stolnic şi
jupan Radu! Mihalcea mare comis şi jupan Radu! al lui Staico mare paharnic şi
jupan Istratie mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
Şi eu, Dumitru logofăt Boldiciu, am scris în cetatea Târgovişte, luna mai
6 zile şi de la Adam până Ia această scriere, cursul anilor, în anul 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Ep. Argeş, LXIX quatuor/ 1 9 .
Orig. slavo n, perg. (62 x 55), sigiliu mijlociu timbrat.
Cu o trad. modernă.
Reg., Giurescu, Stud. de ist. socială, p. I 08-1 09; rez., Aricescu, Indice, I, p. 85, nr . I 099.
141
129 1 654 (7162) mai 6
ţ M1tMCT0IEK' Eo ;K"i°E K', "iw RocTANAlt N WepsAN ROEROAA 1t rocnoA1tN1i. Aam·

rocnoACTRO Mit c"le no<Re>1drn"le rocnoACTRA Mit sfintei şi dumnezeieştii Episcopii ot
Râmnic ot Vei Ocnă, ca să fie volnică cu această carte a domnii mele de să ţie
satul Plăviceni ot sudstvo Romanaţi, însă partea doamnei Stancăi toată, de peste tot
hotarul şi cu tot venitul din câmp, din pădure, din apă, din şezutul satului şi cu
rumânii ce să vor afla <în> partea ei şi cu viile, pentru că această moşie au fost dată
de doamna Stanca Episcopiei, pentru că au fost a dumneaiei de moşie.
Iar când au fost Ia moartea ei, o au dat pentru pomană şi tot o au ţinut sfânta
Episcopie cu bună pace. Iar când au fost în zilele răposatului Matei vodă, iar
Dragomir vomicul, ca un om fără suflet, făcutu-s-au stăpân a multe moşii. Deci şi
aceasta o au împresurat cu alte moşii.
Iar când au fost acum, în zilele domnii mele, venit-au părintele episcopul
arătând cartea lu Alexandru vodă cum această moşie au fostu dată de doamna
Stanca. Cum am citit domniia mea cartea, am căutat şi am judecat pre drept şi pre
lege, împreună cu toţi cinstiţi dregătorii domnii mele şi am dat sfintei
Episcopii această moşie Plăvicenii, ca să fie moşie stătătoare, precum au fost de
mai nainte vreme, pentru că aşa easte învăţătura domnii mele. Iar cui va părea
cu strâmbul, să vie de faţă!
HNAKO AA N'kCT no p€4€NOMO rocnOACTRA Mit . H 1tcnpARNltK, CAM1i p E�EX
rocnOACTRO Mit .
MAlt â". l\'h „3 �R < 1 654>.
t "iw RocTANAltN WepsAN BOEBOAA .
DANIC, Doc. ist., CMLXXV/45.

Copie. Altă copie ibid.: ms. 707, f. I 75; Col. Doc. Munteneşti, CLXIV/2.
EDIŢII: Text, Sacerdoţeanu <Răzeşu S.>, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1 070; rez. Aricescu, Indice.
I, p. 106, nr. 1 286; menţ., Grecianu, Genealogiile, II, p. 39 1 .
130 1 654 (71 62) mai 6, Târgovişte
t 1\A 1tl\OCT·1·e "' Eo;K"leK', "iw RocTANA·l·N WepGAN BoEBoA·,· H rocnoAHN'h R'bCOll
8 rrppoRl\AX0IHCKOE �111
3EMl\H ĂARAT rocnOACTBO MH c"IH noB€1\irn"l1t rocnO ACTR 4
'
G Ol\ipHN rocnoACTRA Mit, T 8A 8 p'li1 nex i1pN1t K , C bl N 1i 11pBAT cnATAp, H 1K 8 n i1 N Hl.lER E fO ,
nn 8 NEB, A1il.JlEPA Rp1iCT€R K1inltTAN WT TpnrOBHlJ.1€ H JK 8 nANHl.ţ€B 11NrHl\H NE R , lt ('b(
1 42
cbmos"i'11 11x. €1\HL\€;i;€ Eon. AACT, lllKOlK€ A" c8T HM C€1\0 K8p1>T€tţiiH wT no
Hii:K l\WB, wT c8ACTBO GMlll KA, B'l>C C€1\0, C'l>C B'l>C XOTApoM H C'l>C BCHX B€'lHH0iH H
,„, B'hC xoAoKoM, WT xoTAp AO XOTAp, 3AH€lK€ €CT Twrw C€1\0, K8p1>T€4.iiH, GHI\
ECT WT H<\A ;i;8nAHllL\i.\ !'1Hr€1\llHi.\, MAT€pA )f(8nAHHL\€B Il'l>8H€H, )f(8nAHHL\i.\ T8A8p'IH
n EXAP HHK, 3A AiiA.lNHO . TA;i;€, K'l>AA €CT GHI\ np€ AhH'iH noKoHNAro MAT€H BOA'I>, "
Hp'bcTii K'l>nHTAH K8nHo C'l>C lK8nAHHL\A Ero !'1Nr€1\HHA 1 , WHH €CT nocAri.\I\ no A1>4J€PA
11�1• fi'hSHA, wT no T8A8p'i" nEXAflHHK H AABi.\I\ €CT Toro C€1\0 K8p1>T€4J0l0H npi>K€ H
KMllKO AS;i; HoB€H'i€ HMAT Kp1>cTii K'l>nHTi.\H H lK8nAHHL\A €ro, f1Hr€1\HHA, B'l>C AABi.\I\
W E CT 3ETOM c8 T8A8p01°H, Ai.\ ro W nl\i.\THI\ WH K8nHO C'l>C AiiA'iH€. C841H HA
�wrwAH'h 11 HA 8cTpo€H0lA HX lK8nAH PAAI(" B€1\ KOMHC H lK8nAH PAAI(" B€1\ An.
l!J'hpK'hlll<IHSI\ <H> T8Aop8 °iBAW KO LfJHpstio, Kp1>cTii K'l>nHTAN wT lfoK'l>H€4JH H
npo411 GMiip11 . H B'l>C AP'l>lKi.\I\ T8A8pYA n€XAPHHK K8nHO C'l>C lK8nAHHL\i.\ €ro, Il'l>8HA,
roro CEl\O, K8p1>T€4J°iH, 31.\ npi>K€ C'l>C AOGpo MHpHo .
i1 K'hAA €CT GHI\ HblNii, B'I> Al.Nil rocnOACTBi.\ MH, no C1>Mp1>T Kp1>CT€B
K'bmtTAH, A A8M'iTp8 Kl\IO'lAp, C'l>IN'I> lK8nAHHL\€B f1Hr€1\HH€B, wH €CT noA'ir"" np8x

PAA0i roro C€1\0, K8p1>T€4J0lH, p€K841Y Ki.\ K O €CT GHI\ HM WT AiiA'iH8 WT HAA Ai>AAM CA
[ „ . ]2 u KAKo €CT WH Hi.\IO noB€1\€H A" rA AP'l>lKHT H8lK€1\H c€cTpAM CA, Il'l>8HA, H
111 8por.1 c8, T8A8p01°A n€XAPHHK . " np0lHA€T np€A rocnOACTBO MH 8 B€1\HK°iH AHBi.\H,
rn
TEPE c e npii € C€ 3A l\HL\8 . H CB€AHT€1\CTBOBAI\ np€A rocnoACTBi.\ MH 8 AHBAH H
GMiip'i1t 3 , KAKO €CT A"""" npi>K€ Kp1>cTii K'l>nHTAN H JK8nAHHL\A €ro, f'IHr€1\HNA, C'l>C
.daa18se11'i€ C'l>C B'l>C, Ki.\Ko €CT BHW€ nHc . TEM pAA'i H rocnoACTBO MH C'l>M rA€AAX H
cSAHX no npABA H no 31.\KOHA K8nHo C'l>C B'l>C AHBAHOM H AAAOX C'l>M rocnOACTBO MH
Koro nl\ATHI\ A8:irnoB€N'iA Kp1>CT€B K'l>nHTAH, Toro AA AP'l>lKHT H C€1\0 K8p1>T€4J°iH. fl
A8�\i11Tp8 Kl\IO'lAp AG0i€ WT np€A rocnOACTBA MH WT AHBAH c€ 8M€TH81\ H WT C€1\0 H
wr AS:KHOB€H·1·€ , p€K84JH KAKO H€3 Mor8T A" rA nAATHT'i wH HH €AHA A8lKHOB€H0I€ .
ÎA;KE , ECT WCTi.\I\ WT 3AK0Hi.\ H WT c8;KA€N°l0€ WT np€A rocnOACTBi.\ MH WT AHBi.\H .

.
Gero P"A I AAAOX C'l>M rocnoACTBO MH T8A8p'i€B n€XAPHHK [ H]4 ;i;8nAHHL\€B Ero,
n.811es, AA c8T HM K8p1>T€4J'iH 3A AiiA'iH8 H WX""· HM H ci.1HoBHM B'I> Bi>K, c'l>c B'l>c
XOA[oKoi\\ ]4 H H€ WT Koro;i;Ao N€noKoAiiGHMO, nopH3MO rocnoACTBi.\ MH.
Gea:e [H]4 CB€A0lT€1\H nocTABHT rocnoACTBO MH : lK8nAH Cn[Ax·1'8A]4 GAH81\,
a. 8n<111 O p€AA BOpHHK, PAAI(" Awrw.f>€T, E8Ht BHCT0illlp, XpH3A cnATAp, IlAH'I>
CTMIHIK, PAAl(I\ KOMHC, PAAI(" n€XAPNHK, HCTp[AT.1€]4 nwcT€1\HHK . H HcnpABHHK, B€1\
�wrw<j>eT PAAlf".
nuc A8M'i°Tp8 l\Oro.f>€T EiOAA0l0'llO, 8 rpAA8 Tp1>rOBH4J€, Mi.\H s AbNH [H WTJ4
!!AMI , B'h fli>T „3�B .
'iw KwcTAHAHH BO€BOAA, MHl\OCT0lio EiolK·1·io rocnoAHH'I> .
Yw KocTAHAHN Bo€BOAH <m.p.>
1 43
mele, Tudorie paharnic, fiul lui Arvat spătar, şi jupaniţei lui, Păuna, fiica lui
Cârstea căpitan din Târgovişte şi a jupaniţei Anghelina, şi cu fiii lor, câţi le va da
Dumnezeu, ca să le fie lor satul Curăteştii de pe Neajlov, din judeţul Vlaşca, tot
satul, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din hotar până în hotar, pentru
că acel sat, Curăteştii, a fost de dedină de la jupaniţa Anghelina, mama j upaniţei
Păuna, jupaniţa lui Tudorie paharnic. Apoi, când a fost în zilele răposatului Matei
vodă, iar Cârstea căpitan împreună cu jupaniţa lui, Anghelina 1 , ei au măritat pe
fiica lor, Păuna, după Tudorie paharnic şi i-au dat zestre acel sat Curăteştii şi câtă
datorie au avut Cârstea căpitan şi jupaniţa lui, Anghelina, au dat-o toată împreună
cu dedinele ginerelui său, Tudorie, ca s-o plătească el. La logodna şi la întocmirea
lor <au fost>: jupan Radu! mare comis şi jupan Radu! mare agă Fărcăşanul, Tudoru
<şi> Ivaşcu Ştirbei, Cârstea căpitan din Ciocăneşti şi alţi boieri. Şi a tot stăpânit
Tudorie paharnic împreună cu jupaniţa lui, Păuna, acel sat de zestre, Curăteştii, cu
bună pace.
Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Cârstea
căpitan, iar Dumitru clucer, fiul jupaniţei Anghelina, el a ridicat pâră pentru acel
sat, Curăteştii, spunând cum că a fost al lui de moştenire de la bunica lui [„.] 2 şi că
este mai volnic să-l stăpânească el decât sora lui, Păuna, şi cumnatul său, Tudorie
paharnic. Şi au venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pârât de faţă.
Şi au mărturisit înaintea domniei mele în divan şi boierii3 , cum că l-a dat zestre
Cârstea căpitan şi jupaniţa lui, Anghelina, cu datorie cu tot, cum este mai sus-scris.
Pentru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi du pă lege,
împreună cu tot divanul, şi am dat domnia mea cine a plătit datoria lui Cârstea
căpitan, acela să stăpânească şi satul Curăteştii. Iar Dumitru clucer s-a lepădat
3
îndată dinaintea domniei mele din divan şi de sat şi de datorie, spunând că el nu
poate plăti nici o datorie. Astfel, a rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei
mele din divan.
Pentru aceea, am dat domnia mea lui Tudorie paharnic [şi]4 jupaniţei lui,
Păuna, să le fie Curăteştii de dedină şi ohabă, lor şi fiilor lor în veac, cu tot
[venitul]4 şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată [şi] 4 martori pune domnia mea: jupan Sp[ahiul] 4 banul, jupan Preda
vomic, Radu! logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Pană stolnic, Radul comis,
Radu! paharnic, Istr[atie]4 postelnic. Şi ispravnic, Radu! mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Târgovişte, mai 6 zile [şi de lat
Adam, în anul 7162 <1 654>.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom„ CXXl/3.
Orig. slavon, hârtie (4 1 ,5 x 28,5), fără sigiliu.
1 44
Cu o trad. din sec. XVIII; copie slavonă, ibid., ms. 706, f. 40-40v.
1 Cuvânt repetat.
2 Loc alb în orig.
3 Ad interlinear.
131 1 654 (71 62) mai 7, Târgovişte
Adică noi, 24 de boiari jurători, anume: ot Belcin, Vadislav clucer i ot

Poiană, Dragată postelnic i ot Zătreni, Stanciu! postelnic i ot Goieşti, Dumitraşco
postelnic i Mihai comis Filiişanu i ot Hargetoaia, M ihai clucer i ot Vâlcăneşti,
Stănilă postelnic i ot Dâlga, Barbu! comis i ot Gioroc, Vasilie postelnic i ot Puţuri,
Vâlsan i ot Stângăcea, Nicola postelnic i ot Căpreni, Dumitraşco logofăt I ot
Piiatră, Stănislav i ot Galiciia, Nicola Hanul i ot M ărăcin, Stepan i ot Dreveşti,
Dumitru căpitan i Dumitraşco postelnic, ot Cerăt, Balaci postelnic, ot Urzicuţa,
Stan ceauşul i Iancu! comis, ot Târnava, Cioană postelnic, ot Găureni, Dragomir
pârcălab, ot Bârza, Ştefan ceauşul, ot Bârca, Stoica ceauşul dat-am cartea noastră
sfintei mănăstiri Bucovăţul ce să chiiamă Coşuna, hramul Sfăntului Nicolae, ca să
să ştie când au fost în zilele răposatului M atei voievod, călugării de la Bucovăţ au
avut pâră la divan cu satul Cioroiaşul, pentru moşiia de acolo, din sat, carea o au
fost cumpărat Pârvul clucer, fecior lui Stepan banul, ctitorii mănăstirii şi o au
închinat de pomană la mănăstire. Deci au luat călugării atuncea 1 2 boieri hotarnici
pre răvaşe domneşti şi hotarnic ispravnic jupan Cernat vei portar, de o au hotărât şi
o au împietrit şi o au ales şi o au lipit moşie lângă moşie. Şi-au făcut boiarii şi carte
de hotărnicie la mănăstire la Bucovăţ, ca să-şi poată ţinea călugării moşiia cu pace.
Iar când au fost acum, în zilele mării sale domnului nostru, Io Costandin
Şărban voievod, satul Cioroiaşul: Moş ceauşul, Vidul comis, Tudor Buzatul, Radu!,
ei n-au vrut să să lase pre acea hotărnicie şi s-au sculat cu tot, cu totul, şi Crăciun al
Danei, de-au tras pâră la divan, zicînd aşa: că le-au împres�rat călugării moşiia cu
hotarul şi cum au fost dat banii mănăstirii îndărăt.
. Domnul nostru au judecat şi au citit zapisul şi cartea celor 1 2 boieri hotarnici
,m divan şi au dat Cioroiaşilor lege pre noi, 24 de boieri pre răvaşe domneşti şi cu
ca�ea părintelui Macarie, patriarhul de la Antiohia, ca să jure cu noi, să călcăm pe
c�t I� boieri hotarnici. Noi n-am putut jura nici într-un chip, că nici n-au avut
Cioro1aşul zapis cum să fie întorc banii mănăstirii, nici nimica, fără numai această
c�rt� a răposatului Şărban voievod pre 6 funii. Şi le-au ales-o boierii hotarnici lor,
sa şi-o ţie cu pace. Alt nimic nu au avut, ci au rămas ei de lege, cum mai multă
treabă cu mănăstirea şi cu moşiia mănăstirii din Cioroiaşi să n-aibă în veci.
1 45
Pentru credinţa, ne-am pus peceţile şi iscăliturile mai jos.
Şi am scris Dumitru logofăt, în Târgovişte, mai 7 dni, 7 1 62 < 1 654>.
Vădislav clucer. Stanciu! postelnic Zătrean. Dragată postelnic. Mihai
comis Filiişan. Cioană postelnic. Vâlsan postelnic. B arbu! comis. Dumitraşco
logofăt. Nicola postelnic. Mihai clucer. Dragomir.
DANIC, Ms. 722, f. 2 1 0 2 1 1 .
-
Copie rom.
132 1 654 (71 62) mai 8
ţ Adecă eu, Radu! şi 1 cu cumnatu-mieu, Dumitru şi cu fămeili noastre,

anume: Boba şi Neacşa, fetele Dumitrei de Cucuteni, scris-am zapisul nostru ca să
fii di credinţă la mâna părintilui ipscopului chir Serafim Buzăvschi, cum să să
ştii că am vândut noi părintelui moşii la Cucuten, stânj ini 1 2 cu păduri în
crângu, den cap până-n cap, cum mergu ş-alte2 moşii, derept bani gata ughi 5 i pol.
Însă să să ştie ocină muierească stearpă, rară rumâni, partea Dumitrii, ce să
tragi di la Neaga Gârba.
Şi 1 o am vândut noi de bunăvoie a noastră, nevoiţi di nimenea.
Şi 1 iar să să ştii că am dăruit noi sfintii Episcopii pentru pomeana trepturi pre
undi au fost grădinili cu viile din Călmăţuiul cel mare până-n Călmăţuiul cel mic,
pre unde vor ceti cărţili. Şi 1 un pământu triptuit la câmpu di 20 de paşi în fruntea
câmpului.
Şi le-am dăruit de bunăvoia noastră. Şi am scris moşii noştri la pomeanic,
anume: Stroe i Neaga şi nepoată-sa, Dumitra.
Şi 1 mărturii am pus: Ghirghe spatar i 3 Moise spatar i 3 Borcea căpitan ot
Buzău i 3 popa Mihai c'1'.tp.tro4 e snă ego Mihai i iermonah M ihail eclisiarhu i monah
Ghelasii dichiu.
Ispisah az, popa Gavriil.
Şi5 pintru cridinţa, ne-am pus degitili şi peceţili.
Pis mai 8 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
Radu!. Boba. Dumitru. Neacşa.
DANIC, Ep. Buzău, LXXIl/ 1 6 .
Copie ibid.: ms. 1 73, f. 267.
lll € .
2
�ll�H.
3
€.
1 46
< „Cel bătrân".
l WHn.
133 1654 (71 62) mai 8
t Zde
boleari judecători ai Mantii snă Pană şi ai egumenului I<oa>saf ot
Dălgopol, anume: ot Lereşti, Tudoran postelnic i ot Bogăteşti, Stanciu! logofăt i ot
Dălgopolu, Voinea logofăt i Staico biv sudeţu i Stanciu! lu Focan i Stanciu! lu
Focan, ca să caute aceşti 6 boiari şi să adivereze pentru o dârstă ce au făcut
egumenul pre iazul Mantii, feciorul lu Pană: easte locul mănăstirii şi moşiia, au nu
easte?
Şi avut-au Pan<ă>, tatăl Mantii, nainte moară pri acel iaz, au n-au avut?
Deci cum veţ adevăra cu ale voastre suflete, aşa să-i judicaţi!
HH<IKO A" HiiCT. flHC M<IH îi AbNH, j\iiT „3� R < 1 654>.
DANIC, M-rea Câmpulung, LXJ/23.

Orig. rom., hârtie (20,7 x 1 5), pecete mare aplicată în tuş roşu; cu un dublet la ibid., LI/ I .
Copii ibid. : ms. 204, f. 425v; Doc. ist. CMX/609, f. 599.
,
134 1 654 (71 62) mai 8
t MHi\OCT0l€10 EolK0l€10, "iw KocTANAHN lll'hp6AN ROHROAA " rocnoAHN'h . A<1RAT

rocncwTRo MH c"leH noRei\iiN"le rocnoACTRA MH acestor oameni, pre nume Simion i
brat ego, Vintilă, feciorii lu Lăudat den Beliti, ' ca să fie volnici cu această carte a
domnii mele să aibă a-ş ţinerea cu bună p ace pre un ţigan, anume Vlădilă şi cu
feciorii lui, care ţigan au fost al lor de moşie şi l-au ţinut tot cu pace până acum.
Iar când au fost acum, în zilili domnii mele, iar Simion şi cu Vintilă au
avut pâră înaintea domnii mele cu părintele igumenul Danii! de la mănăstire, de
la Râncăciov pintru Vlădilă ţiganul cu feciorii lui. Şi aşa pârâia înnaintea
domnii mele igumenul Danii! ot Râncăciov şi zicea cum că easte făcut acist
ţigan dentr-o ţigancă a mănăstirii şi cirea Ia aceşti oameni, carii scriu mai sus, încă
4 ţigance.
Într-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat şi bine am adeverit domnia
mea cum că le-au fost robit tătarâi acele ţigance ale mănăstirii ot Râncăciovu încă
den zilili răposatului lu Mihai vodă, precum am văzut domnia mea şi cartea a
R��u lu i vodă pre acest ţigan carele scrii mai sus cu ficiorii lui. Şi au rămas
panntele egumenul Danii! de lege şi de judecată. Şi să aibă ei bună pace şi de cătră
1 47
toti tigani [ . . ... . .. . . . . ] 1 tor oamini lu Simion şi lui Vintilă ca să-ş ţie pri acei ţigan i cu
b�n ă pace cum i-au ţinut şi până acum şi de cătră nimenele bântuială să n-aibă
preste cartea domnii mele.
11 11cnpABHHK CL\M p€4H rocnOACTBL\ MH .
n11c ML\H ii AhHll, 1diT r3j@B < 1 654>.

t "iw HocTMlAltll so"lsOAA, MHl'IOcT·1·e io Eo1K°IE10 rocnOAHH'h .
DANIC, M-rea Câmpulung, LXIl/23.

Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), rupt, foarte pătat, nesigilat.
1 Loc îndoit, rupt.
135 1654 (71 62) mai <8>, Târgovişte
t 11A1MocT"leio Eo:K°leio, "iw HocTAHAHH llIEpBAH BOEl!OA°I H rocnOAHH'h B'hCO lt
3EMl\ll 8rrpposl'IL\x0IHCKOE . ĂABL\T rocnOACTBO MH C0IH nOBEfliiH0l0H rocnOACTBL\ Mit
cstT'l;.H BO:KECTBH0IH MOHL\CTHP rfl.:lrOl'IEMAro ffl'hB'h'IOr, HrAE:KE ECT XPMI

EiflArOBE4JEH0l0E EoropOA111.ţ€ " WT'hl.ţ8 er8MEHL\ MHKH.ţ>wp " sciM HHOKOM, Elllll\lt
:KHB84JHX B'h W6HTiflH TOH, l<lKO:KE AL\ ECT cstToM8 MOHL\CTHP W4HH 8 8
'-1EpH'hT€4JH WT c8ACTBO GAK, nOl'IOBHHL\ 3.:l CEl'IO, WT nOl'llO, WT w8M8 " WT BOAL\ lt
WT CEAL\fllllpE CEl'IOB li C'hC B€'1 HH0l0H " C'hC BHHorpAA°I " WT CEAL\f\Hlp€ CEl'IWB " WT np€3
B'hc xoTApwM . G.')sA'IE xoTAp8" A" ce 3HAET BEflirH W'IHHEB : XOTAp8" WT cpEA. wr
BOA" TEl'li:K11H8flos, WT rl'IAB KOCTHtţEM, no cpEA noflio, AOPH 8 MOCT UAp<tio11"ie 11
WT T8E 8 rop, 8 npAs AOPH 8 B'h l<lML\ EiM'hH, 8 mBfl'hK, " WT T8ra HAE 8 rwp,
npAs AO cl\tMe, 8 B'h raMA U1tM1tpMHWB, "" EAHH CT'hlKAp :KEl'li3 " wT r8lil
C'hUJEAWll cE 8 AWfl, 8 npAs AO nAAAET 8 xoTop8" Ap'hr"hHEtp0lflWM. f1 B'h w 11poT AA
ce 3HAET: WT XOTAP8" E8Kos8flos, WBL\4€ XOTAp8" wT K'h E8Kos A" ce 3HL\ET : wr
KL\MEHL\ WT KpAIOlpL\ noArOp0l11 WT AOfl " 8 rop nOAfl'hr KOl'IHHK AO "" CT'h:tApiOll
:KEl\i3EH WT p'hcn'hHT0IH " WT T8'91. HAE 8 npAR AO 8 t\AK8fl GT'h:KAplOl'IWB, TL\:t€ no
n8T CT'h:KApioMs " npAs AOPH 8 KoACTL\ T8pK8flos " WT T8ra HAE s'h npaB AOPH
nAAE 8 E8K8s"lel\ ""A BOAEHHl.ţL\ E:KE CE 30B€T EiOHK'hH W'hTP"P '° " ·
TAKO:KAE H B€'1HH0IH WT '-1€pH'hT€4JH AL\ CE 3HL\€T no HME : PAAl(fl f8sEHL\ C'bC
Ch1t1os11 cu ,
E'h:KL\H c'hc ChlHORH cu, Ap'hrAH c'hc ChlHOBH cH, GTAH'llOl'I c'hc ch1 tto s11 C it,
PAAl(fl nAnpetţ C'hC ChltlOBH Cit, GTL\H, 6pAT npAnEtţ, C'hC ChlHOBH POML\H , spAî
Cit,
GTL\H, C'hC ChlHOBH Cit,

Mtr8fl, 6pAT nAnpetţ, C'hC ChlHOBH Ap'hr81'1HH C'hC CblHOBlt
Cit ,
Cit, MAHt EAsoes nc ChlHOBH CH, ij..l e.ţ,81'1 c'hc spAT.IH ero, PAA'f"· GTAH, Aospoî'h,
M1tK8fl li C'hC BCHX ChlHOBH "X· flrATWH C'hC spAT"i° ero, nL\11€1'1 " [ . ] 1 C'hC C'blHOB"i"li
• •
148
llM, 3axap'la, RN8K MAN€R, CnC CblNORIH Ero, 3AN€lK€ €CT C0lA RHUI € p€'1€NA W'lHNn "
HE4ltlllt noMRHNA 3A C€1\0 1-1€pNnT€4.lltt, 6Hl\H c8T rntrlrn MONACTllP rl\nRn40r81\ 3A
AiiA'IHH8 WT NA1tnp€lKA€ Bpi>M€ .
fi noToM, KnAA €CT 6ttl\ npE AbNH noKOHNAro MAT€tt BOAn, A Er8MENA
'iwatutK'lll WT rl\nRn'lOr 6111\ €CT Bn3HMAI\ Iii 6Mtp11 XOTAPNll'lH no pnBA W€
roc nOACKll, K8nNO CnC nAB€1\ nWCT€1\NllK li CnC 4€T €ro, no HM€ 601\tp°IH : WT
GK'hla Hll, T8Aop8 11 HtroE lhn8 m€CK81\ 11 HwpAAN 11 WT ApnrnNElj.111, PAA I( "
He s8H811wR 11 Eo11'llll\n 11 HpncT·1·r.rn tt WT HtroBANll, PAAI(" HpncT'lraNoB tt "ip11M1rn 11
Apar811 11 wT 8p11A1ţ11, GTAN'llM t\Apr81\oB tt HopKAN tt WT En6i>Ntt, En11KA, TEPE €CT
XOTApll CM H 1136pANlll\ W'lllNA CRi>Tiitt MONACT11p8 rl\nBn'lOr WT Kn nAR€1\ nOCT€1\NllK
1t \llT Kn spAT0l11 Ero, c84J"I XOTApmm8 no4T€NNoM8 60l\tp11N rocnOACTRA MII, JK 8 nAN
A81111tTpa111Ko CTMN11K81\ ll>ttl\ttn€CK81\ . H nocTABlll\ €CT KAM€N€ tt 6€1\iis11 KAKO €CT
�1spiiTM WH H cnc A8L11 AMll 11x " KAKO BllAiiXOM rocnOACTBO MH li KNllrA 6Mtp11M 3A
XOT'hpH1t4°lE H KNltrA nOKOHNArO MAT€IO BOA n no KNllrA A fii 6Miiptt XOT<ApN114H>,
KAKO ECT Rll llI E nHC, Bn l\tT r3 PMA H WT TOrAA BnC APn;f(AI\ ECT CBiiTAA
·
111011<.\CTllpE r11nRn'lOr C0lA W'lllNn H B€411NH CnC 61\ASii MllpA .
l'I n oT OM, KnAA ECT 6HI\ NblNt Bn AbNll rocnOACTBA MH, A B€4HN°l0H WT
lfEpH'hTE4JH Rll lU E n11c, WNH €CT nOAllrAl\11 np8x, p€K8lj.1°l0H KAKO Ni>CT 6HI\ B€411Nll
CHhirn M1iNnCT11p r11nRn'lOr81\, NlllK€ €CT llMAI\ Tpii68 CnC WNHMH A B€4HNHTll C€.
H np't'llAET npEA rocnOACTBA MH, 8 R€1\llK°lll AllBAN, Tepe cenpt w e ce 3A l\ttlţ8 CnC
er8111EHA HEKH.ţ>wp. En TOM " rocnOACTBO MH CnM rl\EAAX " c8AHX no npABA " no
3AK\llHA Eio;i;'lio, K8nNO CnC BCllXMH 'lllCTHTll MII npABllTEl\H rocnOACTRA MH . H
CKEAiiTEllCTROl!M npeA rocnoACTBA MII, 8 Alll!AN, tt JK8nAN A8M11TpA w Ko ll>Hl\HneCK81\
C'hC CTApOCT0l0A ero li CnC A8 w 8 ero li MNOSH 60l\tp11 WT WKMNO, KAKO KnAA ECT 6111\
XOTApllCAll W'lllNA MONACT1tp'1"11 rl\nBn'lOr WT NA lfepNnT€lj.1°l, nol\ORHNO 3A CEM,
�·spiiTMll ECT c"i'11 l!HWE pE4ENll BE'lllNll TAM, 8 CEl\O, BE'lHNll 3A Ai>A.IN8 WT
n ptAiiA'IH8 , WT CE3AAN°IA CEl\WR . H llCTENCTBOBM 11 rocnOACTBA MII KAKO xoA·,·
RE4tttit'tt CnC llACK.:IH0l0E li CnC l\n;f(ll, laKOlKE AA rA 8TEKAET WT B€411NAN'i°E . TAlKE ECT
\llCTAI\ 3A 111i:KA li WT 3AKONA " AABAI\ CnM rocnOACTBO MII WT AHl!AN Bn p8KA
er8111e11 <1 tl llKll<j>wp AA c8T RE'lHNll CBi>Tiill MONACT11p rl\nBn'lOl!81\ 3A Ai>A0l0N8 H 3A
XPAll'h 11 8T l! pn:KAEN·1·e, KAKo ecT Gttl\ tt wT NAionpElKAE Bpi>Me, A KTttTopoM noMiiNA
R HtK8. H llE \IJT KWr W;KAO NEnOKOl\ii6HMO nop113MO rocnOACTl!A MII .
Ge ;i; e 11 Cl!EA'i°TEl\ 11 nocTABHX rocnoACTRO M11 : ;K 8nAN GnAx·1"15 " BEI\ BAN
HpMEBCKA ro li lK8nAH npEAA l!EI\ ABOpNllK li lK8nAN PAAI(" BEI\ l\Wrw.ţ>ET, E8 11t BE II
R llCT Jl lap, X p113A l!Ell CllATAp, nAHO CTMNllK Q>fo11neCK81\, fJ'wpMA BEI\ Kl\I04Ap, PAAI("
BEII KOMllC, P AA l( ll BEI\ nexApNltK, HCTpAT0l€ BEI\ nWCTEl\NHK . H 11cnpABNllK, JK8nAN
PAAl(ll B EII 11wrw.ţ.eT .
1 49
n11c A8M0Î<Tp8> l\WN.'<f>ET EOl\A°ilf!O, 8 rp.:tA'(' Tp'hf'OBH4JE, Miiciil.(.:t M<\KI [ Hţ2
AhNH 11 WT !'IA4M4 A4iK E AW NhlNii, TE'fEH0Î4 l\i>TWM, B'h 1\-kT ,-3�8 .
t "iw KWCT4NAHN BWEBWA4, Mlll\OCT°i!O E o i1(iio rocnOAHN'h .
"iw KocT .:t NAHN BOEBOA4 <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei,
dumnezeieştii mănăstiri numită Glavaciog, unde este hramul Bunavestirea
Născătoarei de Dumnezeu, şi părintelui egumen Nichifor şi tuturor călugărilor, câţi
vietuiesc în acel locaş, ca să fie sfintei mănăstiri ocină în Cemăteşti, din judetul '
Sa�, jumătate de sat, din câmp, din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu
vecinii şi cu viile şi din vatra satului şi de peste tot hotarul. Î nsă hotarul să se ştie,
semnele ocinii: hotarul din mij loc, de la apa Teleajănului, de la capul costiţei, pe
mijlocul câmpului, până la podul Ţârfoliei şi de acolo în sus, drept până la groapa
lui Balea, la măr, şi de acolo merge în sus, drept la culme, la groapa lui Ţimirlon, la
un stejar înfierat şi de acolo coboară în jos, drept până unde cade în hotarul
Drăgăneştilor. Iar în lat să se ştie: de la hotarul Bucovului, însă hotarul dinspre
Bucov să se ştie: de la piatra de la marginea podgoriei din jos şi în sus de-a lungul
colnicului până la stejarul înfierat din răspântie şi de acolo merge drept până la
Lacul Stejarului, apoi pe drumul stejarului şi drept până la Coasta Turcului şi de
acolo merge drept până cade în Bucuviel deasupra morii, care se chiamă a lui
Boica şetrarul.
De asemeni şi vecinii din Cernăteşti să se ştie, anume: Radul Gubena cu fiii
săi, Băjan cu fiii săi, Drăgan cu fiii săi, Stanciu] cu fiii săi, Radul Papreţ cu fiii săi,
Stan, fratele lui Papreţ, cu fiii săi, Roman, fratele lui Stan, cu fiii săi, NeaguL
fratele lui Papreţ, cu fiii săi, Drăgulin cu fiii săi, Manea al lui Baboie cu fiii săi,
Ştefu) cu fraţii săi, Radu), Stan, Dobrotă, Micul şi cu toţi fiii lor, Agaton cu fraţii
lui, Pavel şi [ . . . ] 1 cu fiii lor, Zaharia, nepotul lui Manea, cu fiii lui, pentru că
această mai sus-zisă ocină şi vecini, jumătate din satul Cemăteşti, au fost ale sfintei
mănăstiri Glavaciogul de dedină de mai înainte vreme.
Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Matei vodă, iar egumenul
Ioanichie de la Glavaciog a luat, împreună cu Pavel postelnic şi cu ceata lui.
12 boieri hotarnici pe răvaşe domneşti, anume: boierii din Scăiani, Tudoru şi
Neagoe Căpuşescul şi Iordan şi din Drăgăneşti, Radu) al Nebunului şi Voici lă şi
Cârstian şi din Negovani, Radu] al lui Cârstian şi Irimia şi Dragul şi din Urlaţi,
Stanciu! al lui Largul ·Şi Corcan şi din Băbeni, Băica, de au hotărnicit şi au ales
ocina sfintei mănăstiri Glavaciog dinspre Pavel postelnic şi dinspre fraţii lui, fiind
hotarnic cinstitul boier al domniei mele, jupan Dumitraşcu stolnicul Filipescul Şi .
au pus pietre şi semne, cum au aflat ei cu sufletele lor şi cum am văzut domnia mea
şi cartea de hotărnicie a boierilor şi cartea răposatului Matei vodă după cartea celor
1 2 boieri hotarnici, cum este mai sus-scris, în anul 7 1 44. Şi de atunci a tot stăpânit
sfănta mănăstire Glavaciog această ocină şi vecinii cu bună pace.
1 50
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, iar vecinii din Cemăteşti
mai sus-scrişi, ei au ridicat pâră, spunând că n-au fost vecini ai sfintei mănăstiri
Glavaciogul, nici n-au avut treabă cu ei să-i vecinească. Şi au venit îna�ntea
domniei mele, în marele divan, de s-au pârât de faţă cu egumenul Nechifor. Intru
aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui
Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi a mărturisit
înaintea domniei mele, în divan, şi jupan Dumitraşco Filipescu! cu bătrâneţea lui şi
cu sufletul lui şi mulţi boieri dimprejur, cum că atunci când au hotărnicit ocina
mănăstirii Glavaciog de la Cemăteşti, jumătate de sat, au aflat pe aceşti mai sus
zişi vecini acolo, în sat, vecini de moşie şi strămoşie, de la aşezarea satului. Şi am
adeverit şi domnia mea că umblă vecinii cu înşelăciune şi cu minciuni, ca să fugă
de vecinie. Astfel, au rămas de minciună şi de lege şi i-am dat domnia mea în divan
în mâna egumenului Nichifor să fie vecini sfintei mănăstiri Glavaciogul de
moştenire şi de hrană şi întărire, cum au fost şi de mai înainte vreme, iar ctitorilor
pomană în veac. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: j upan Spahiul mare ban al Craiovei şi
jupan Preda mare vomic şi jupan Radu! mare logofăt, Bunea mare vistier, Hrizea
mare spătar, Pană stolnic Filipescul, Ghiorma mare clucer, Radu! mare comis,
Radul mare paharnic, Istratie mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare
logofăt.
A scris Dumi<tru> logofăt Boldiciu, în cetatea Târgovişte, luna mai [8] 2 zile
şi de la Adam până acum, cursul anilor, în anul 7 I 62 < 1 654>.
t Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
DANIC, M-rea Glavaciog, XVII/7.
Cu o trad. modernă; altă trad., ibid. , ms. 223, f. 74'-75'; Doc. ist., CMXVl 06 , f. 95-96'.
Reg., Giurescu, St11d. de ist. socială, p. 483-484; menţ., Muşeţeanu, Glarnciog, p. 24; Stoicescu,
Diq marilor dregători, p. 1 77, 1 78, n. 6.
1 Loc alb în orig.

'
Loc rupt în orig.; data a fost întregită după trad. de epocă.
136 1 654 (7162) mai 1 0
.t Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şărban voievod ş i domnu a toată Ţara

Rumanească, dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi
dumnezeieştii mănăstiri Bucovăţul ce să chiiamă Coşuna, unde easte hramul
151
Sfântului făcătoriului de minuni Nicolae de la Miralichiia şi părintelui egumenu lui
Ioanichie şi tuturor călugărilor câţi lăcuiescu în sfânta mănăstire, ca să fie sfintei
mănăstiri moşie în sat, în Cioroiaşi sudstvo Dolj, din câmpu şi din apă şi din
şăderea satului şi de peste tot hotarul vericâtă să va alege, care moşie o au fost
cumpărat-o Pârvul clucer, feciorul lui Stepan banul, ctitorii mănăstirii Bucovăţul şi
au închinat-o la sfânta mănăstire pentru pomana lor mai de nainte vreme. Şi tot au
tinut această moşie cu bună pace.
·
Iară când au fost în zilele răposatului Matei voievod, iar călugării de la sfanta
mănăstire Bucovăţul ei au avut pâră în divanul cel mare cu satul Cioroiaşul pentru
această moşie de acolo din sat. Apoi într-aceea, călugării au luat atuncea 1 2 boiari
hotarnici cu răvaşă domneşti şi au fost atuncea la hotărnicie ispravnic Cemat vei
portar, de au hotărât şi au împietrit şi au ales şi au lipit moşie de moşie. Şi au făcut
boiarii şi cartea de hotărnicie la mănăstirea Bucovăţul, ca să ţie călugării moşiia lor
cu bună pace. Şi tot au ţinut călugării moşiia cu bună pace, până în zilele domniei
mele.
Apoi, când au fost acum, în zilele domniei mele, după ce m-au dăruit Domnul
Dumnezeu cu domnie în scaunul părintelui domniei mele a stăpâni Ţara
Rumânească, iar satul Cioroiaşul, anume: Moş ceauşul şi Vidul comis şi Tudor
Buzatul şi Radu!, ei n-au vrut să să lasă pe acei hotarnici, ci s-au sculat cu toţii şi
Crăciun al Vanei şi au tras cu pâră la judecată, zicând aşa cum că au strâmtat
moşiia lor călugării cu hotarul şi cum că au fost dat mănăstirii banii îndărăt.
Apoi într-aceea, dornni ia mea am judecat şi am citit şi zapisul acelor 12 boiari
hotarnici şi cartea răposatului Matei voievod în divanul cel mare şi am dat domniia
mea satului Cioroiaşului lege 24 de boiari jurători pe răvaşul domnescu, anume: din
Belcin, Vadislav clucer i ot Poiana 1 , Dragată postelnic, ot Zătreni, Stan<ciul>
postelnic, ot Goieşti, Dumitraşco postelnic2, Mihai Fiileşanu, ot Hargetoaia, Mihai
clucer, ot Vâlcăneşti, Stănilă postelnic ot Dâlga, Barbu! comis3 , ot Gioroc, Vasilie
postelnic, ot Puţuri, Vâlsan, ot Stângăcea, Nicola postelnic, ot Căpreni, Dumitraşco
logofăt, ot Piiatra, Stănislav, ot Galiciia, Nicola Hanul, ot Mărăcin, Stepan, ot
Dreveşti, Dumitru căpitan i Dumitraşco postelnic ot Cerăt, Balaci postelnic, ot
Urzicuţa, Stan ceauşul, Iancu! comis, ot Târnava, Cioană4 postelnic ot Găureni,
Dragomir pârcălab, ot Bârza, Ştefan ceauşul, ot Bârca, Stoicea ceauşul. Şi au făcut
carte şi părintele Macarie patriiarhul de la Antiohiia cu mare blestem şi legătură şi cu
afurisanie, cum ca să jure aceşti 24 de boiari cu sufletele lor, ca să calce pe acei 1 2
boiari hotarnici, ce au fost mai de nainte vreme.
Î ntr-aceea, acei 24 de boiari n-au putut jura nicicum că n-au avut satul
Cioroiaşul zapis, cum ca să fie întorsu banii mănăstirii îndărăt, nici nimic, fără
numai au scos o carte a părintelui domniei mele, Şărban voievod, pe şase funii, ce
au fost ales-o acei 12 boiari hotarnic i.
Şi au rămas satul Cioroiaşul de lege şi de judecată, pentru că n-au putut jura
cu cei 24 de boiari jurători, nicicum, ci au făcut acei 24 de boiari şi zapis la s fânta
mănăstire şi a călugărilor ca să stăpânească în veci.
1 52
Pentru aceasta, am dat şi domniia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri
Bucovăţu l, ca să fie ei această mai sus-zisă moşie ohamnică şi de nimenea
neclătită, peste zisa domniei mele.
Că iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Spahiul 5 vei ban, Preda vei
vomic, Radu! vei logofăt, Bunea vei vistier, Hrizea vei spătar6 , Gheorma vei clucer,
Pană vei stolnic7 , Radu! vei comis, Radu! vei paharnic, Udrea vei slujer, Nicola vei
pitar.
Ispravnic jupan Radul vei logofăt.
Scris Mihalcea, mai 1 0 dni, 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Ms. 722, f. 21 l -2 1 2v.

Copie rom.
1 Scris greşit în copie Boiani; îndreptat după doc. din 5 şi 7 mai 1 654, în aceeaşi pricină.
2 Scris greşit în copie logofăt.

1 Scris greşit în copie postelnic.
4 Scris greşti în copie Cernat.
5 Scris greşit în copie Staico.
6 Scris greşit în copie stolnic.
7 Scris greşit în copie vistier.
137 1 654 (71 62) mai 10, Târgovişte
t MHl\OCT0IE� EO ;f\0IE� "iw KWCTANAHN lll€p6AN BOEBOA0I " rocnOAHN'h B'hCOH

.
3eMl\H 8 rrppo Bl\AX0lttcKoE AABAT rocnoACTBO Mtt c"ltt noBEl\irn"ltt rocnoACTBA Mtt CEl\OB
.
n'bnM4p lOl\OR WT c8ACTBO POMANAl.ţH H B'hC'kM NACl\iiANHl.ţH CEl\WR : MAN-k C'hC spAT
ero, Map1m, H MApttN Toro, l.fEpNo C'hc spAT Ero " npEAA c'hc spAT ero " "isAN c'hc
Gp41' Ero lf MHpHKAN C'hC 6pAT Ero, E'hl\8HKA H ĂA681\ n'hCKAP�" C'hC BN81.ţ"ltt ErO "
nona HeK81\A C'hC llPAT Ero " Clll\ opt " C'hC ""X"" CblNOBH "X· €1\Hl.ţE;KE Eor'h AACT,
ll K O;i;e Ad c 8 T HM B'hC CEl\O n'hn'hl\Ap0l01f C'hC R'hC XOTAPWM, " C'hC R'hC XOAOKOM WT
nMio lt WT m 8M8 H WT BOAA f.'.>l\Tttw op81\UJB " WT CEAMlf4JE CEl\OB lf C'hC spOAOBE
34 ROAEHlll..\'h . H llEl\-kS1t XOTAp81\wB E4Jlf;KE AA cE 3NAET : 1tcnp'hBO, wT 110A°INlf1.ţA
none& H e rp H WT fl\AB XOTAp8MB lf3 AOI\ no BOAA f.'.>l\THwop81\wR 8 rop, AOPH 8
K'bljld nm.(8io s H no lfCHKA TA BEl\lfKA, HrAE;KE ECT 61fl\ K8�s81\ EAp3°l0lf, AOPlf 8
Kl\4A°IH1t1.ţa P A Al( l\ WR E'hA0l°K'hlf 1t WT T8ra 8 rop no BOAA f.'.>l\Ttt w op81\WB AOPH 8
K"4A••1HHl..(4 11 wT T8ra no xoTAp8" G 1tMEB
rp'hX lf� rwp AOp1t 8 xoTAp8"
G4etl1'Etµlt l\ OI\\ H 8 AOl\NH no 8 noraNA n8pKAp�I\, no XOTAp81\ Twrw CTAP WT NAA
G<j>uureiµ·,· AOP H 8 B'hN;K8 H wT T8ra 8 AM no CTAPE XOTAp8 AOptt 8 BEl\HKA HCHK'h
1 53
l.l!T "3 A°" " l.l!T T8rn npA11 no KOA xoTAP8" Ep'htmo11irnHflOM, no 8 n"'A84e11, Aop11
8 110A" fJflT'iwop8M11 nAKlflKE 8 110A'lmuv nones Herpes, noHElKE Toro CEM
n'hll'hflAp01°1f lllfWE lllfC 61ffl HT HerOB<.\ CTApA H npAB<.\ AiiA0lH'h WT HAIOnpiilKAE Bpt�1.
l.l!T npe AhH0IH !'foE�AHAp8 BOA'h ChlH'h M1tp4EB BOA'h .
.
!'I noTOM, K'hAA ECT 61M npE AhH'iH noKOHHAro poA lTEflH rocnOACTBA MII, 'iw
Wep6AH BOA'h, G'hCT<.\Hllfl CE c8T Ap'hroio 1111cT'1'rap TEPE ECT 6Hfl npHTECH8fl C'hc
(l\llOr1°lf H<.\n<.\CTH �" 6Hp A" r<.\ llE41tH8ET 6E3 npAllOCT0l0IO H 8METH8fl HOllL\lf ll'h CltAOCT
11 GE3 110At HM TEPE ECT BE4HH8fl . !'I nocflt, np11fl84Hfl CE c8T Ap'hroio11 111tcT'i°r.1p
c'hMp'hT, " noToM, K'hA" ECT 6Hfl npE A'hH'iH noKOHHAro P"A'f" BOA'h M11x11t B'h
n'hpRoE pEAHH, " C'hlHOBH Ap'hrou 11HCT0lrnp, WHH CE c8T 6Hfl B'hCT<.\HHfl 6€3 311 a1ilA
l\\E6A1JI M\ TEPE ECT 6Hfl npoAM Toro CEflO O'hn'hflAp'1'11 KupK'hB nEXAPHHK. E'b TMI,
C0t0H Rlf lli E pE4EH0l0H MErl<.\W WT n'hn'hflApH, <.\KO W6CiiTHfl WT TAM npOAAll'i°E c8 1ţil
npHTECHEH·1· l.l!T Ap'hroio 1111cT'lrap B'hCTAHHfl, CE c8T TEPE ECT C'h6HpM llCHX 11w111.ţ'i'1t 3A
nfl'hH " npH mEfl HT npEA noKOlfHAro PAAl(fl BOA'h H 8METH8fl ECT KupK'hB nEXAPHllK
1
ne 4MBEKH rocnoACKH w [ „ . ] . f1 nocflt, KHpKA nEXAPHHK CE B'hCT<.\HHfl TEPE ECT 6 1M
AABM M'h3A8 HA nAHO 1111cT'irap TEPE ECT ro11op1tfl PAAI(" BOA'h A" rA noBpATIM
HORL\0lll 11<.\K R'hC nET . " nospATH(I HT R1tpKA nEXAPHHK HOBL\'iH HA 3AA C'hC CHf\Odiio li
llE3 ROflt llM H 8EilEH H 3AT11Api>ET ll'h WKHE H MHOrA HEllOf\IO 611(1 ECT C'hTROpHfl .
!'I noTol\\, K'hAA HT 6Hfl nAKHlKE npE AhH0lH noKOHHArw PAAI(" 110EBOA'h B'h H A
R'hTopoE PEA. BHAt418 KHpKA nEXAPHHK KAKO HE Moro MOlK HT AA rA AP'hlKHT nvrw
CEM n'hn'hflAp0lH ll'h CHf\WCT 6Hfl ECT npoCHfl HWllL\'ilf HA C0t0H llHWE pE4EH0l0H MErlA IU ll
CEfll.l!ll n'hll'hflAp0lH H AAllMIO HT HWllL\0l0H BCHX ;;; AcnpH, no MHOrO WTKOM ECT Gllh
AM WH H C'hTllOpHfl ECT 3<.\nHC HA p8KAMH 11x KAKO AA ECT ll'h MHP 3<.\ RE4Hll<.\11°lE WT
K'h KupKA nEXAPHHK H wT K'h 11rnx "'°A.IH ero . f1 pAA'I pEAO Ai>A'IH0IH cHmE ce c8T Gllh
8TAKMHfl C'hC HACfliiAHHL\H CEflWR WT O'hn'hfl<.\PH llHWE nHC, AOKflE HT XOKET 6HT0l WII
lKltR A" G8AET AiiA0lHA no pA3flOr<.\ ero AA CE np1tXPAHHfl, A no C'hMp'hT ero AA ECT
W41fH<.\ llCAX. WT npE3 ll'hC XOTAPWM, nAKHlKE no pA31\0rA CEl\i>HOM WT n'hn'h11A p11,
K<.\KO ECT lllt(I H WT ll<.\IOnptlKAE sptM H KAKO llHAtxoM rocnOACTllO Mit lt 3A1111C€ WT
p8K<.\ R1tpK'hll nEXAPHHK C'hC llEl\ltKOE Kf\ET<j>o . OOTOM, no C'hMP'hT RHpK'hll nexi1p11 11K,
B'hCT<.\Hlffl ce c8T noK01tHArw MATEH BOA'h TEPE ECT B'h3HMM Ai>A'it1i1 ce�wB
n'hll'hl\Ap'1'1t 11<.\KHlKE R'h CHflWCT 1t 6E3 HWllL\'ilt , A4JE HT W AAllM H<.\ MOllLICT11p
roCllOACTBLI EM8 HA Ep'hHKostmt H G'hc AP'hlKAI\ w HT H MOHACT1tpA 11'h CHMCT 11 G€3
npABOCT0llO Ht KOAllKA 11ptM.
!'I K'hAA ECT 61ffl t1'h1Ht B'h AhHlt rocnOACTBA Mit, no C'hMp'hT noK01mi1ro M i1T E ll
ROA'h, AKo no AAPOBM Mii ECT rocnOA'h Eor'h no rocnoACTllO MH C'hC rocnOACTB°iLI HA
CTOfl 1t llA Ai>A't'H" noKOltHAro poA0lTEl\H rocnoACTGA MH, 'iw WEp6AH BOA'h, " c'i11 Bll lUE
pE4EHH HLICfliiAHHL\H CEflWll n'hn'hMp0l01t, WHlt np'l1tAET BCHX npEA rOCllOACTBLI MII, 8
1 54
8€1\llliiH AltBAN nl\AKAlll€ ce 3A B€1\HKA npHT€CN€N°ie H KAKO €CT 6HI\ B'h3HMAI\
noKOllHArO MAT€H BOA'h NErOBA CTApA 11 npABA Ai>A°IN'h B'h CHl\OCT H 6€3 NWBl.ţlf Tepe
\\' €CT AAB AI\ HA MONACT11p€, KAKO €CT Blf lll € nHC . fi noTOM ce B'hCTANHI\ €CT €AHN
6Mi;p WT ToMi>NH, NA HM€ n'hTpA LII KO nWCT€1\HHK, C'hC np8x, peK8ljlH CHl.ţ€ KAKO
a; 8 nAHllLlA K1tpK'DH nexApHHK 6HI\ €CT €M8 T€TK'h, C€CTp8 C'hC MAT€pAM CA, AN8 €CT
WII HA� nOBEl\€H AA rA Ap'hlKHT C0l0A A tA°IN'h WT n'hn'hl\Apll " np°IHAET npeA
rocnOACTBA MII 8 B€1\HK°IH AHBAH Tepe €CT npt we ce 3A l\Hlţ8 .

E'h TOM, rocnoACTBO MII C'hM rl\EAAX H c8AHX no npABA H no 3AKWNA EolK'iio,
K n11o c'hc BCHXMH 'lHCTHTOM npABHTEl\01'11 rocnOACTBA MH, H npo4HTAXOM rocnoACTBO
8
1\111 3A n HC El\ E K11pK'DB nexApNllK 8 AHBAH, peK84.li CHl.ţ€ KAKO no C'hMp'hT ero AA 68A€T
Ai>A'i1111 wT fi'hn'DAAplt nAKHlKE no p8KA NACA-kAHHi.ţH cel\WB BHwe p€4€HH, no'lTO pAA0i
Gil/\ ECT AAB/.\I\ WHlt TOl\HKA pA31\0rA 3A NWBl.ţH pAA0I c'IA W'lHN'h, TAlK€ €CT WCTAI\
fi'hTpAWKO nWCT€1\NHK WT ToM-kHH WT 3AKOHA H WT c8lKAEN'le WT npEA rocnOACTBA
1\111 \VT AllBAN . " AAAOX C'DM rocnOACTBO MH BCtM HACl\-kHHl.ţltM C€1\WB n'hn'hl\Ap'IH
811111€ pE'lENlt At>· HMAT Ap'DlKATH CBAKA Ai>A°IHA HM WT C€1\0, WT n'hn'hAApH, WT
XOTAp AO XOTAp8, no CTApH XOT(ApH]2 H 6€1\-kSH, KAKO €CT BHW€ nHC, KAKO €CT 6HI\
Ap'h;+;AI\ li WT HAIOnp-klKAE Bpi>Me, A n'DTpA lll KO nWCT€1\HHK H KAA8rep°IH WT HA
Ep'ht1KOBirn1t NlfljlA Tpt6 AA HE HMAT B Bi>K8 . " HE WT Ko[rOlKAO N€nOKOAt]26HMO
noplf:lMO rocnOACTA MH.
GeJKE 860 H CBEA0l0Tel\e nocTABHX rocnOACTBO MH : lK8nAH GnAx'1'8" BEl\HK°IH 6AH
KpM€BCK0l'u, iK8nAN npeAA Ep'hNKOBtt181\ BEI\ ABOpHHK, lK8nAH PAA'(" BEI\ l\O[ro<f>eT ]2,
a;[8nAH „ .]2 " JK8nAN XpH�A cnATAp H lK8nAH nAHO CTOl\HHK, lK 8nAH fiw pMA Kl\I04Ap,
;i;8n1111 PLIAI(" MHXAA'lA BEI\ KWMHC, lK8nAH PAA'(" GTAHKWB BEI\ nAXApHHK3, JK8nAH
H crp11T·1·e nwcTel\HHK. H 11cnpABHHK, JK8nAN PA[A'(" BEI\ Mro<f>eT ] 2 .
nuc "�· A8MHTp8 l\WrW<f>'hT EWl\Alt'llO, 8 rpAA8 Tp'hrOBHljl€, Mtcei.ţA MAH 1
Ahllll lf WT f'IAAMA AAlK€ AW HhHt B'h cerw nHCAH0le T€4€H0iA 1\-kTOM B'h Ai>T r3�B .
'iw KWCTAHAHH BW€BWAA. Mltl\OCT0i10 EOlK0llO rocnOAHH'h .
'iw KWCTAHAHH BOltBOAA <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Păpălarii din
judeţul Romanaţi şi tuturor megiaşilor satului, anume: M anea cu fratele lui, Marin,
ş i alt M arin, Cemo cu fratele lui şi Preda cu fratele lui şi Ivan cu fratele lui, şi
Mirean cu
fratele lui, Băluică şi Dabul pescarul cu nepoţii lui şi popa Necula cu
fratele lui şi Florea şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu Ie va dărui, ca să le fie lor tot satul
Păpălarii cu tot hotarul şi cu tot venitul, din câmp şi din pădure şi din apa
Olttşorului şi din siliştea satului şi cu vadurile de moară. Şi semnele hotarului să se
ştie: ma i întâi din moara popii Negrea, din capul hotarului în jos pe apa Oltişorului
1 55
în sus, până în casa lui Piţuiu şi pe Ia copacul cel mare, unde a fost Cuibul Berzei,
până Ia fântâna Radului Bădică şi de acolo în sus pe apa Oltişorului până Ia fantână
şi de acolo pe hotarul Simei grecu în sus până în hotarul Sfinţeştilor şi pe din jos pe
Poiana Porcariului, pe hotarul cel vechi de Ia Sfinţeşti până la Vânju şi de acolo în
jos pe vechiul hotar până Ia copacul cel mare pe din jos şi de acolo drept pe lângă
hotarul Brâncovenilor, pe lângă Păducei, până în apa Oltişorului iarăşi Ia moara
popii Negrea, pentru că acest sat Păpălarii mai sus-scris a fost al lor veche şi
dreaptă dedină de mai nainte vreme, din zilele lui Alexandru voievod, feciorul lui
Mircea voievod.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului părintelui domniei mele, Io Şerban
voievod, s-a sculat Drăgoiu vistierul şi i-a strâmtorat cu multe năpăstuiri de bir să-i
vecinească fără dreptate şi Ie-a prădat bani în silnicie şi fără voia lor şi i-a vecinii.
Iar Ia urmă, s-a întâmplat lui Drăgoiu vistier moarte, iar apoi, când a fost în zilele
răposatului Radului voievod Mihnea întâia oară, iar feciorii lui Drăgoiu vistier, ei
s-au sculat fără ştirea megiaşilor şi au vândut acest sat Păpălarii lui Chirca
paharnic. Î ntr-aceea, aceşti mai sus-numiţi megiaşi din Păpălari, dacă au aflat de
această vânzare, fiind strâmtoraţi de Drăgoiu vistier, s-au sculat şi au adunat toţi
banii deplin şi au venit înaintea răposatului Radul voievod şi i-au lepădat lui Chirca
paharnicul cu oameni domneşti [însă 42 OOO bani gata] 4 . Iar mai apoi, Chirca
paharnic s-a sculat şi a dat de ştire lui Pană vistier şi a vorbit Radului voievod ca să
întoarcă banii iarăşi îndărăt. Şi a întors Chirca paharnicul banii înapoi cu silnicie şi
fără voia lor şi bătuţi şi închişi în ocnă şi multe nevoi Ie-a făcut.
Iar apoi, când a fost iarăşi în zilele răposatului Radului voievod a doua oară,
văzând Chirca paharnic că nu va putea să ţină acest sat Păpălarii în silnicie, a cerut
bani de la aceşti mai sus-numiţi megiaşi din satul Păpalari şi i-au dat banii toţi
50 OOO bani, mai mult decât :i dat el şi a scris zapis la mâinile lor ca să fie în pace
de vecinie de către Chirca paharnic şi de către toţi oamenii lor. Iar pentru rândul
dedinelor aşa s-au tocmit cu moşnenii satului din Păpălari mai sus-scrişi, până când
va fi el viu să fie iarăşi dedina pe seama lui să se hrănească, iar după moartea lui să
fie moşia toată, de peste tot hotarul, iarăşi pe seama sătenilor din Păpălari, precu m
a fost şi de mai înainte vreme şi după cum a văzut domnia mea şi zapisele de la
mâna lui Chirca paharnic cu mare blestem. Apoi, după moartea lui Chirca paharnic,
s-a sculat răposatul Matei voievod şi a luat dedina satului Păpălari iarăşi în silni cie
şi fără bani şi a dat-o la mănăstirea domniei lui la Brâncoveni şi a ţinut-o şi
mănăstirea în silnicie şi fără dreptate câtăva vreme.
Iar când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea răposatului Matei
voievod, dacă domnia mea m-a dăruit Domnul Dumnezeu cu această stăpânire în
scaunul şi la moştenirea răposatului părintelui domniei mele, Io Şerban voievod, iar
aceşti mai sus-numiţi moşneni ai satului Păpălari, ei au venit toţi înaintea domniei
mele în marele divan, jeluind pentru mare strâmtorare şi că răposatul Matei
voievod a luat vechea şi dreapta lor moşie în silnicie şi fără bani şi a dat-o la
mănăstire, după cum este mai sus-scris. Iar apoi, s-a sculat un boier din Tomeni,
1 56
anume Pătraşco postelnic, cu judecată, zicând cum că jupâneasa lui Chirca
paharnic i-a fost lui mătuşă, soră cu mama lui, pentru aceea el este mai volnic să ţie
această moşie din Păpălari şi a venit înaintea domniei mele în marele divan şi s-au
pârât de faţă.
Întru-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pe dreptate şi pe legea lui
Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi am citit domnia
mea cărţil e lui Chirca paharnic în divan, zicând aşa că după moartea lui să fie
dedina din Păpălari iarăşi la mâna moşnenilor satului mai sus-numit, pentru că au
dat ei atâta sumă de bani pentru această moşie, şi a rămas Pătraşcu postelnic din
Tomeni de lege şi de judecată înaintea domniei mele în divan. Şi am dat domnia
mea tuturor moşnenilor din satul Păpălari mai sus-numiţi să aibă a stăpâni toată
dedina lor din sat, din Păpălari, din hotar până în hotar, după vechile hotare şi
semne, c um este mai sus-scris, cum a fost stăpânită şi de mai înainte vreme, iar
Pătraşco postelnic şi călugării de la Brâncoveni să nu aibă nici o treabă în veci. Şi
de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei,
jupan P reda Brâncoveanul mare vornic, jupan Radu) mare Io[gofăt] 2 , j [upan . . . . . . ] 2
şi jupan Hrizea spătar şi jupan Pană stolnicul, j upan Ghiorma clucerul, j upan Radu
Mihalcea mare comis, jupan Radu al lui Staico mare paharnic3 , jupan Istratie
postelnic. Şi ispravnic, jupan Ra[dul mare logofăt] 2 .
Şi am scris eu, Dumitru logofăt Boldiciu, în oraşul Târgovişte, luna mai 1 O zile
şi de la Adam până acum la această scriere, curgerea anilor 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, M-rea Brâncoveni, I/ 1 9.

Orig. slavon, perg. (52,5 x 48), sigiliu mijlociu timbrat; rupt şi şters la îndoituri.
1 Loc pătat şi rupt în orig.

J În
orig. K0MHC.
4 Loc rupt în orig., întregit după trad. modernă.
138 1 654 (71 62) mai 1 0, Târgovişte
t t\\1tMCT0lEIO EOiK0IEio, "iw KOCTAHAHH lll'hpBAH BOHBOA'h H rocnOAHH'h B'hCOE

3El\ll\E rr 0B
Ol( pp fl.:1x"IHcKoE. A.:1B.:1T rocnoACTBO MH c"lio noBEflirn°i"E rocnoACTBA MH
Cl\8S 1tl\\ rocnoACTBA MH, Efl AA 'i'"MB MA3bfl8fl, C'hlH'h Ap.:1rOMHp, BH8K EoHKO GTEpn8 fl
1 57
H 'ium, BH8K non1.1 GTl.IH H Pi.IAl(I\, C'hlH'h TETKO, H BCHX Bpi.ITHEM 31.1 W'IHH'h 1 l.l!T mo
wT Ghp'hl\iiHlt, wT c8ACTBo IPIMMHL\i.I, 1t c'h c'h1HoB1t HM, El\HL\E;t;E Eor'h A Ap o Bax.
i
lllKO;t;Ai.I 60AET HM C0-0- �
CE;t;EHll 31.1 W'IHH'h I WT CEl\WX G'hp'hl\"liHH, WT nOl\IO lt Wî
woM8 H l.l!T ROAl.I H WT npE3 R'hC xoT1.1poM, WT XOTl.IP AO XOTl.lp, B1.1p1t El\llKa C€
XTllT H36EpHT. noHE;t;E c'lio Rit Ul E pE'IEH0l0E W'IHH'h I Bit w E n1tc 6ltl\ ECT HM 31.1 A'kAllH O
e q.i1t;t;E WT npiia;AE BpiiME, WT np1t AhHH npO'l0IE CTl.IPll rocnOAl.IPH ApiiBHiillUJ 'hl .
l'I K'hAl.I ECT 6ltl\ Bh AhHH noKOHHl.lrO Mi.ITEIO BOA'h, I.I HHOL\H l.l!T C B h.îd
MOH/.\CTHPE WT Ei.lllAEEll, WHH ECT npHTHCHlll\H c'lio W'IHH'h I B'h CHl\OCT8 6€3 npdBA8
TEpe ECT AP'hlKM WHll lllKOlKAl.I npOAi.\1 1 111 CllO W'IHH'h I MOH/.\CTHpEH, I.I WHH HEKdKOa\€
„
Hiicxoq.in A" npoAMlt.

!'I fJOTOM, K'hAi.I ECT 6111\ C'hAi.I B'h AhHH rocnOACTB/.\ Mit, I.I c'1'io '11\0B'kl.IH Blllll€
n11c np1t1tAET npiiA rocnOACTBO Mit Ol( BEl\HK0le AHB/.\H K8nHO C'hC er8MEH81\ n1.1pTE1ii€
wT "" MOHl.ICTHPE WT "" Ei.IHAEEH TEPE Chnpii w 'h cii BCHX 3A l\HL\8 H TOKO pEK0 1u
WHH Ki.IKO HiicnpOAM WHH c'i'io W'IHH'h HltlKE HEK81\EH BHCTlllPIOI\, HltlKE MOH/.\CT 1t p0I€, d
er8MEH81\ n1.1pTEH0le WH ElJ.IElKE CREAiiTEl\CTBOBi.11\ npiiA rocnOACTBO Mit KdKO
HiiCK8n1tl\ll WHH C0l0IO W'IHH'h I HH;t;E ECT AM HOBL\lt no WHA . " BHAtxoM rocnOACTBd
MH H KH1tr1.1 EM8 31.1 W'IHH'h 1 BETXl.I H pi.1 3AP"""" ·
Gero p1.1AH Ai.IAOX rocnoACTBo MII lllKOlKAl.I ECT HM W'IHH'h 1 3A AiiAllHO ChlH OB MI
li RH8KoM lt npiiBHO'lllTOM lt HE WT KWrwa\AO H€nOKOl\ii6HM, noptt3MO rocnOACîHd
MII .
GElKE oy6o 11 CBEAiiTEl\'i°E nol\1.1r1.1x rocnoACTBo Mtt: lK8n1.1H Gn1.1x118" REI\ Edil
Kp1.11\EBCK0IE 11 lK8n1.1H UpEAl.I BEI\ AROpHttK 1t lK8n1.1H Pi.1A8" BEI\ Mro<f>ET 11 ;i;8nAH
OyApii REI\ cl\8lKEp H H1tK81\1.1 BEI\ n11T1.1p. H ttcnpABHHK, lK 8nAH Pi.1A8" BEI\ Mro.j>ET.
H H1.1n11c1.1x 1.13, UpEAl.I cn8AEH, R'h Hi.ICTM rp1.1Ay oy Tp'hroBHlJ.IE " l.l!T l'IAl.IMl.I A O
HhlHii TE'IEH0IE 1\-kTo „3�B 'I WT POlKAECTBO Xp1tcT8co110 1\-kT r"XNA. MiiCA\l.11.1 Mi.111 1
AhHH.
t 'iw KwcTl.IHAHH BOEBOAl.I, M1tl\OCT0IEio EolK'leio rocnoAHH'h .
'iw KoCTl.IHAHH BOEROAl.I <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugil or dom niei
mele, lui Vlad mazilul, fiul lui Dragomir, nepotul lui Voicu Sterpul, şi lui Ion,
nepotul popii Stan, şi lui Radu!, fiul lui Tetcu, şi tuturor fraţilor, pentru ocina din
sat din Sărăţeni, din judeţul Ialomiţa, şi fiilor lor, câţi le-a dăruit Dumn ezeu, ca să
le fie lor 279 stânjeni de ocină din satul Sărăţeni, din câmp şi din pădure şi din apă
şi de peste tot hotarul, din hotar în hotar, oricât se va alege, pentru că această mai
sus-zisă ocină mai sus-scrisă le-a fost lor de moştenire încă denainte vreme, din
zilele celorlalţi bătrâni domni de demul t.
1 58
Jar când a fost în zilele răposatului Matei vodă, iar călugării de la sfânta
mănăstire Vaideei, ei au asuprit această ocină în silă fără dreptate şi au ţinut-o ei ca
şi când ar fi vândut această ocină mănăstirii, iar ei deloc nu au vrut să o vândă.
Jar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, iar aceşti oameni mai
sus-scrişi au venit înaintea domniei mele în marele divan împreună cu egumenul
Partenie de la mănăstirea Vaideei şi s-au pârât toţi de faţă şi au spus ei aşa că n-au
vândut ei această ocină nici lui Necula vistier, nici mănăstirii, iar egumenul
Partenie el încă a mărturisit înaintea domniei mele cum n-au cumpărat ei această
ocină, nici n-au dat bani pe ea. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui de ocină veche
şi ruptă.
Pentru aceea am dat şi domnia mea să le fie lor ocină de moştenire fiilor şi
nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
jupan P reda mare vomic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan Udrea mare sluger şi
Nicula mare pitar. Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
Şi am scris eu, Preda spudei, în cetatea de scaun în Târgovişte şi de la Adam
până acum curgerea anilor 7 1 62 şi de la Naşterea lui Hristos anul 1 654, luna mai
IO zile.
ţ Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
După Nandriş, Doc. Athos, p. 226-228.
I
\\!T'L�ltH'L.
139 1 654 (71 62) <mai> 1 0
t Cu mila lui Dumnezeu, I o Costandin Şărban voievod ş i domnu a toată Ţara

Rumânească dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi
,
dumnezeieştii mănăstiri ce să numeşte Potoc, unde easte hramul cinstita

Preobraj eniia Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos şi
pări ntelu i egumen Gavriil şi tuturor călugărilor câti vor lăcui întru acest sfânt lăcaş
ca să fie sfntei mănăstiri satul Cileaiul din judeţul ' Romanaţi, însă jumătate satul cu
toy. rumânii câţi vor fi dintru acea jumătate de sat şi din câmp şi din apă şi din
pad�re şi din siliştea satului şi din gârlă şi din bălţi şi de preste tot hotarul şi cu tot
venitul, oricât să va alege. Pentru că această mai sus-zisă jumătate de sat şi cu
rumânii au fost al sfntei mănăstiri de la Potoc, dat şi închinat de ctitorii cei bătrâni,
b�iarii de la Băneşti, anume : Dragomir [ . . . ] 1 Udrişte biv vei dvomic încă din zilele
Im Vlad voievod în cursul anilor 697 1 . Şi tot au ţinut cu bună pace.
1 59
Iar când au fost în zilele răposatului Matei Basarab voievod, la cursul anilor
71 58, iar domniia lui au făcut o mănăstire ce să numeşte Amota, care easte lângă
mănăstirea de la Bistriţa. Iar domniia lui s-au pus în spinarea părintelui Gavriil
egumenul de la mănăstire de la Potoc şi a ctitorilor ei, boierii de la Băneştii, anume
L[ eca] 1 dvomic, de au luat de la mănăstirea de la Potoc acea jumătate de sat şi o au
închinat mănăstirii domniei lui de la Amuta. Şi au aruncat mănăstirii Potocul nişte
moşii pustii şi fără de nici un venit şi bani gata, galbeni 1 50. Aşa au făcut în silă şi
fără dreptate, cum nu să cade.
Iar după aceea, când au fost în zilele domniei mele, iar părintele Gavriil
igumenul de la Potoc şi cu boiariul domniei mele, Leca dvomic, ctitorul m ănăstirii,
ei au vinit naintea domniei mele, împreună cu părintele Theofil, igumenul de la
Amuta şi foarte s-au plâns pentru marea strâmbătate şi împresurarea carea le-au
făcut răposatul Matei voievod.
Î ntru aceea, domniia mea am căutat şi am j udecat după dreptatea şi legea lui
Dumnezeu împreună cu toţi cinstiţii boierii domniei mele şi foarte bine am adeverit
domniia mea cum au făcut Matei voievod acei mănăstiri de la Potoc mare
strâmbătate. Şi au luat acea moşie în silă de au închinat-o mănăstirii domniei lui,
Amuta, neavând nici o treabă.
Drept aceea, am ales domniia mea ca să aibă a stăpâni sfănta mănăstire de la
Potoc acea vechie moşie jumătate de sat Cileaiul, cum au fost închinat de acei
bătrâni ctitori ce sânt scrişi mai sus, iar mănăstirea de la Arnuta să nu aibă de acum
înnainte nici o treabă. Şi îndată au întors Gavriil egumenul de la Potoc şi Leca
dvomicul ctitorul, toţi banii înnapoi, galbeni 1 50. Şi i-au dat în mâna egumenului
Theofil de la Amuta, dinnaintea domniei mele din divan, ca să facă cu dânşii ce-i
va fi voia lui, pentru că au rămas de lege şi de judecată, dinnaintea domniei mele
din divan.
Drept aceea, am dat şi domniia mea sfintei mănăstiri de la Potoc ca s ă aibă a
ţinea din Cileiul jumătate şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul de baştină şi ohabnică
şi stătătoare în veci, iar călugărilor de hrană şi îmbrăcăminte, iar ctitorilor veacinică
pomenire. Şi de niminea să nu să clătească, după zisa domniei mele.
Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Spahiul vei ban al Craiovei i
jupan Preda Brâncovean vei vornic i jupan Radu! Cocorăscul vei logofăt i jupan
Bunea Grădişteanu vei vistier i jupan Hrizea vei spătar i jupan Pană Filipescu! vei
stolnic i jupan Radu! Şintescu vei comis i jupan Radu! Mihalcea vei comis i jupan
Istratie vei postelnic. Şi ispravnic, Radu! vei logofăt.
Şi am scris eu, Stoica logofăt Liudescul de la Potoc, în cinstitul oraş
Târgovişte, în luna lui [ . . . ] 1 1 0 zile, la anul 7 1 62 <1 654>.
DANIC, Doc. ist., DLXXXVIIl/9.
Trad. rom. de Fioru ierei, pătat, şters, rupt la îndoituri, ros de carii.
Datat după sfatul domnesc; lstratie Leurdeanul devine mare postelnic după 6 mai.
1 Loc şters, rupt în copie.
1 60
140 1 654 (71 62) mai 1 1
t MH l\OCT0leio EolK0l0€10, "iw KoHCTAHAHH lll'hpEAH BOEBOAA H rocnOAHH'h . ĂABAT

.
rocnOACTRO MH c"le10 noBEl\EH IE rocnOACTBA MH '"SrS rocnoACTBA MH, Gherghie
vomicul ot Sărdăneşti, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele şi cu
sluga domnii mele po ime: [ . .. ] 1 de să apuce pre Stamatie peharnic snă Miloş
logofăt ot Copăceni ot sudstvo Gorj ăl, să-i plătească ughi 65, care bani i-au fost dat
Gherghie vornicul, de i-au făcut bine la nevoia tătâine-său, lu Miloş logofăt, cu zi.
Şi au pus nişte ţigani zălog la Gherghi vornicul, anume: Paraschiva ţiganul şi Radu!
M iduş. Şi n-au fost ai lui, ci s-au aflat aceşti ţigani ai mănăstirei di la Strâmba.
Într-aceea, domnia mea am judecat şi am dat această carte a domnii mele
la mâna lu Gherghie vornicul, ca să fie volnic cu sluga domnii mele ce scrie
mai sus, de să apuce pre Stamatie peharnic au să-i dea banii, au să-i ia ţigani de
preţul acestor bani ce scriu mai sus, pentru că au făcut bine tătăine-său la nevoia
lui, cu aceşti bani de sânt 5 ani, şi l-au purtat cu minciunile de atâta vreme şi nici au
fost cu ţigani, nici cu bani.
Şi iar să fie volnic Gherghie vornicul cu această carte a domnii mele, de
să apuce pre Stamatie peharnic să-i plătească ughi 20 şi cu dobânda banilor de
2 ani , care bani i-au fost dat de ş-au scumpărat satul Copăcenii cu zapis de la mâna
lui. Şi iar au fost pus nişte ţigani zălog şi ţiganii nu-i i-au dat, ci l-au purtat cu
minciunile. Deci să aibă a-l apuca cu sluga domnii mele ce scrie mai sus, să-i
plătească banii cum mai curând şi fără zăbavă, pentru că s-au pârât de faţă, şi au
rămas Stamatie peharnic de judecată denaintea domnii mele den divan.
H HcnpABHHK, CAM p€'1€ rocnOACTBd MH.
nHc MdH ii; l\'h r3�B < 1 654>.
t "iw KOHCTAHAHH BWEBWAA, MHl\OCT°IEIO Eoll<°IEIO rocnOAHHb .
DANIC, Doc. ist., XXIX/295.

Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ), sigiliu mijlociu în c hinovar.
EDIŢII: Text, Ghibănescu, Surele, p. 65-66; rez., Ştefulescu, Strâmba, p. 83; idem, Go1ju/ ist.
şi pit., p. 223; menţ., idem, Strâm ba, p. 9.
1 Loc alb în orig.
1 41 1 654 (7162) mai 1 1
t Zde boiarii adeveretori ai Stoicăi ot Suslănişti şi ai lu Găvrilă din Boteni ot

sudstvo Muşcel, anume: Crăciun din Boteni i Frăcea ot Jupâneni i Dragul ot Jugur i
161
Badea Toacă ot Suslănişti, ca să caute şi să adivireze acişti 4 boiari cu sufletele lor:
umblat-au Stoica din Suslănişti şi Găvrilă din Boteni cu Radu! pârcălabul în judeţ,
au nu au umblat?
Deci, de vor fi umblat amândoi, ei să fie amândoi prădaţ într-un chip, că aci,
naintea domnii mele, venit-au Stoica ot Suslăneşti de s-au plânsu, cum el au
umblat numai 3 sate, ca să-ş întoarcă de la Găvrilă. Iar voi să căutaţ şi să adivăra\
cu sufletile voastre pre dreptate.
Deci, di vor fi umblat amândoi într-un chip, ei să fie şi la cheltuială iar într-un
chip. Î nsă cum veţ adevăra cu sufletele voastre mai pri drăptate. Zioa [.. .( Pis mai
1 1, leat 7162 <1 654>.
t "iw KoC'fAHAHH BWEBWAA. MHMCT"IEIO EolK"l€10 rocnOAHH'h .
DANIC, Doc. ist., CCV/202.

Orig. rom., hârtie (20,5 x 1 4,Scm), sigiliu mij lociu în tuş roşu.
1 Loc alb în orig.
142 1 654 (7162) mai 12
t MAKAp0I€, MHl\OCT"llO EOlK0l€t0 n11Tp0IAPX" €T€ EolK"IA rpAAA B€1\HK0IA !'INTHWX°i� li
B'hcerw G'hcTOKA 1 • Dat-am cartea umerenii noastre iubit fiiului nostru, pan
Neagu! vei portar şi cu coconii lui, câţi Dumnezeu i va dărui, ca să fie lu i satul
Băcăleştii ot sudstvo Olt, tot satul, cu tot hotarul şi cu toţ rumânii şi cu tot venitul,
pentru că acest sat Băcăleştii, ce să scrie mai sus, fost-au al jupânului Dumitru
Ochiută, unchiul <lui> pan Neagu! vei portar, de cumpărătoare, încă mai denainle
vreme. Şi tot l-au ţinut cu bună pace.
Iar când au fost în zilele răposatului creştin Matei Basarab voivodi,
tâmplatu-se-au jupânului Dumitru Ochiută moarte şi au lăsat acest sat Băcăleştii
nepotu-său Neagului portar, ca să fie al lui de moşie şi să aibă a-l griji şi a-I pomeni
cum se cade. Şi tot I-a ţinut pan Neagu! cu bună pace. Iar apoi se-au sculat Dumitru
Sârbul snă Yasilie Culea ot Necopoe cu pâră Ia divan, zicând aşa: cum jumătate de
sat din Băcăleşti easte al lui, cumpărat de tată-său, Vasilie Culea. Şi se-au pârât de
faţă cu pan Neagu! vei portar, dânaintea răposatului Io Matei voivod i. Şi au scos
pan Neagu! vei portar un zapis a lu Vasilie Culea, scriind cum au avut cu Dumitru
Ochiută o socoteală, de când au fost amândoi la ocnă soţie. Şi au rămas dentr-acea
socoteală dator Yasilie Culea lu Dumitru Ochiută câtăva seamă de bani 80 OOO de
aspri, cumu-i scrie zapisul lui cel grecescu de la moartea lui, carele I-au făcut la
Sveata Troiţă în Bucureşti, denaintea Cozmei egumen.
1 62
Deci, pre acei bani au făcut tocmeală Vasilie Culea cu Dumitru Ochiută de
i-au dat Ia satul Băcăleştii, însă jumătate de sat, partea lui în preţ za ughi 1 1 O,
cum au fost şi cumpărat. Deci într-aceea, Dumitru Sârbul, feciorul lu Vasilie
Culea, necrezând de acel zapis cum să fie de la tată-său, făcut-au răposatul M atei
vodă judecată. Şi l-au trimis înaintea iubit fratelui nostru Paisie, patriarhul
HEpo�cMHCKAro 2 , ca să ia asupra lui carte de afurisanie cum nu easte acel zapis al
tătâine-său, ce easte mincinos.
Iar Dumitru Culea nu se-au cutezat să ia carte de legătură, ce au mărturisit el
singur cum că easte zapis adevărat al tătâine-său. Şi au lăsat şi el pre tocmeala lui şi
au făcut şi alt zapis de la mâna lui de-au mai întărit lucrul şi tocmeala tătâine-său,
ca să nu ia blestemul ce scrie în zapisul tătâine-său, ce să aibă a ţinea pan Neagu!
vei portar tot satul Băcăleştii, preste tot hotarul şi cu toţ rumânii.
Drept aceea, venit-au fiiul nostru, pan Neagu! vei portar şi naintea
umerenii noastre cu cartea răposatului M atei vodă şi cu c[artea] 3 preaiubit
fratelui nostru, Paisie, patriarhul HepoycMHCKAro2 şi cu zapisul de la Anca, fata
unchiu său, lu Dumitru [Ochiu]tă3 şi zapisul lu Dumitru Culea. Şi au venit şi
Joanichie egumenul de la mănăstirea de la Stelea ot Târgovişte carele au fost
duhovnic unchiu-său, lu Dumitru, de au mărturisit înaintea umerenii noastre,
cum la ispovedaniia lui au lăsat acest sat, Băcăleştii, nepotu-său Neagului portariul.
Derept aceea, şi umereniia noastră încă am întărit lucrul fiiului nostru, pan
Neagu! vei portar, cu această carte patriarşască a umerenii noastre, ca să-i poată
fi acest sat Băcăleştii cu bună pace, cu tot hotarul şi cu toţ rumânii şi cu tot venitul,
moşie lui şi coconilor şi nepoţilor şi strenepoţilor în veci.
Şi am pus şi blestem cum cine să va ispiti veri den Anca, fata lu Dumitru
Ochiută, veri den ce rudenie au ceneva den vânzătorii a se scula cu niscari lucruri
meşteşuginde într-alte4 chipure a călcarea blăstemul unchiu-său, lu Dumitru Ochiută
şi cartea iubitului fratelui nostru, Paisie <pa>triarhul şi cartea umerenii noastre,
unii ca aceia să fie proclet şi afurisit de Vlădica I sus Hristos şi de 3 1 8 sveati oteţi
ije vă Nikei. Aşijderea şi de umereniia noastră şi să-i taie Dumnezeu zilele şi den
ceastă viaţă până-n 40 de zile să-l înghiţă pământul de viu ca pre Dahtan şi pre
Aviron şi să dobândească zgaibele şi bubele lu Ghiezi pre trupul lui. Şi să lăcuiască
cu luda şi cu Ariie în ghiena, în matca focului care n-are sfărşenie. Fierul, p ietrele,
munţii şi toate făpturile pământului să să topească şi să putrezească, iar trupul
aceluia să stea în veci netopit şi sufletul lui neiertat. Măcar şi den păgâni de se va
milostivi Dumnezeu la Judecata cea înfricoşată să-i ierte, iar el tot să nu fie iertat,
nici trupul lui, nici sufletul lui. Să n-aibă nădejde de a lăcui nimica, nici cu păgânii,
necum cu creştinii.
Ce să fie cu de trei ori proclet şi afurisit în veci nesfărşit, amin, amin, amin.
HHAKO AA HiiCT . n11c Miice1.v MAii, III AbH'h, l\il.T r3�B <1 654>.
tJ_µI _;;L..i 3 �\..b�'il ��_;h:JI JW .&) �Y. U'l.J:u\SL.as
1 63
DANIC , Mitrop. Ţ. Rom., CXLil/7.
Orig. rom., hârtie (44 x 29) sigiliul mijlociu al Patriarhiei de Antiohia, aplicat în tu ş, legenda
în limbile arabă şi greacă.
Rez., Doc. jud. Teleorman, I, p. 1 73-1 74; menţ., Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 2 1 7.
1 „Macarie, din mila lui Dumnezeu, patriarh al dumnezeieştii, marii cetăţi a Antiohiei şi al
întregului Râsărit".
2 „Al Ierusalimului".
4 trpaa�TE.
5 „ Makarios, din mila lui Dumnezeu celui înalt, patriarh al Antiohiei şi al întregului Răsărit'',
semnătură autografă în lb. arabă.
143 1 654 (7162) mai 12
t i\�Hl\OC'r"r°Eio
Eo;i.:'IEio, "iw KoC'l'i.\HAHH ill'h p6AH BOHBOAI.\ H rocne>AHH'h. ĂABdî
rocne>AC'l'BO MH c'IE 110BEl\EH0lio rocne>AC'l'Bi.\ MH acestor megiaşi din Şchiopeni 1 ot
sudstvo Buzău şi 2 cu feciorii3 lor, câţ Dumnezeu le va da, ca să fie lor moşie în
Şchiopeni 1 jumă<ta>te de sat, însă den hotarul den jos4 , den câmpu şi den păduri şi
den apă şi de preste tot5 hotarul, oarecât să va alege. Însă să să ştie semnele ocinei:
den dealul Demianilor până-n dealul Râmnecului, pre semnele cele bătrâne.
Pentru că această moşâi<e> ce scrie mai sus din Şchiopeni 1 fost-au a lor
bătrână şi direaptă ocină, încă mai nainte vreme. Iar după-aceea, când au fost în
zilele răposatului Matei vodă, iar aceşti oameni ce scriu mai sus den Şchiopeni 1 , ei
au fugit în ţară ca neşte oameni nevoiaşi şi asupriţi de bir şi2 de nevoi. Şi au stătut
acea silişte pustie. Într-aceea, răposatul Matei vodă, văzând că n-ari cine plăti birul
acestui sat ce scrie mai sus, datu-o-au lui Dumitraşco stolnicul şi lu Marco b i v vei
armaş, ca să plătească birul şi să fie moşiia a lor.
Într-aceea, Dumitraşco stolnicul lui nu i-au trebuitu această moşie, ce ş-au
luoatu6 ei banii7 de la aceşti megiiaşi ce scriu mai sus ughi 1 22, însă pre hotarul de
sus. Şi 2 le-au dat moşiia iar la mâna megiiaşilor8 ce scriu mai sus. Iar Marco arrnaş,
el fiind ca un boiariu puternic şi silnic, el n-au vrut să îngăduiască să-ş ia bani i7 de
la megiiaşii ce scriu mai sus, ce o au vândut lui Moise spătar, derept bani gata ughi
120. Şi tot5 o au ţinut Moise spătar această moşie cu bună pace, până acum în zilile
domnii mele. 9
Iar când easte acum, în zilile domnii mele, după ce m-au dăruitu Domnu !
_
Dumnezeu a fi domnu9 şi biruitor Tărâi Rumâneşti la scaunul părintelui dom nie
mele, Io Şărban voievod, iar aceşti megiaşi den Şchiopeni 1 ei au venit naintea
domnii mele la divan, de s-au pârât de faţe cu Rada armăşoaie şi cu Toader,
1 64
1
feciorul 1 lui Marco annaş pentru a lor moşie ce scrie mai sus. Într-aceea,
domnii<a> mea am căutat şi am judecat împreună cu toţi cinstiţii deregătorii 1 2
domni i mele şi am dat domnii<a> mea megiiaşilor ot Şchiopeni 1 ca să-i dea
ban[ii] 13 jupâneasii Rada şi lu Toader postelnic toţ banii îndărăt, cât au dat pentru
dânşâi ughi 120 şi să ţie ei moşiia cu bună pace, preste tot5 , cum au fost a lor şi mai
denainte vreme. Şi Ie-au dat toţ banii 1 4 gata în mâna jupâneasii Radei şi l
Toader postelnic, cum am văzut şi domnii<a> mea şi zapisul al jupâneasii Radii
armăşoaia şi al <lu> Toader postelnic la mâna megiiaşilor8 care-i scriu mai sus cum
că s-au louat toţi banii gata în mânele lor şi boiari mărturie scriş în zapis.
Derept aceea, domnii<a> mea am dat tuturor megiiaşilor8 ot Şchiopeni 1 , ca
să-ş ţie a lor moşie preste tot5 cu bună pace cum scrie mai sus. H HE wT KorolKAW
NEnOK01drn1tMO, nopA3HMOM rocnOACTRA 1\\11.
Ge;Ke oyso cREAllTEI\€ nocTARl\ii.eMol( rocnoACTRo MII : ;f(8n.:rn GnAx.1"8" REI\ GAH
lt
HpMEBCK°IE ;K8nAH npEAA REI\ ROpHitK li JK8nAH PAA8" REI\ l\Oro<f>'hT li JK8nAH E8Hii.
BE� BHCT°lep li
JK8nAH Xp113i;. REI\ W'hTAP li lK8nAH rlw pMA REI\ Kl\I04€p, 0AAH'h
lt li
BE�H<K>1t CTOl\HHK JK8nAH PAA81\ REI\ KOMllC JK8nAH PAA81\ REI\ nEXAPHllK lK8nAH li
HocrAHAllH REI\ nocTEl\HllK . H 11cnpARHllK, PAA8" REI\ Mro<f>'hT.

n11cAX Mil.CEtţA MAii III. R'h l\il.T r3�R 1 5 < 1 654>.
DANIC, A.N„ LX/23.

Orig. rom., hârtie (43,5 x 29), rupt la îndoituri, sigiliu m ijlociu timbrat.
Rez„ Ciucă, Achizifii Noi, I, p. 1 40.
1 WKiontHe.
l
WE.
J 4'E4Epie.
4
.ţ.llc .
l T8T.
6
AW W4T no.
7 ••
64HIE.
8
MErol\WEAop.
9 A8MH8A.
0
1 A8MH· ·e .
1
1
1 +e4ep8A .
12 AEpen.Top"ie .
13 Loc rupt.
14 Ad. interlinear.
1 5 „ Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele .
. lată dar şi martori punem domnia mea: jupan Spahiul mare ban al Craiovei şi jupan Preda mare
vomic şi jup an Radu! mare
logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan
Ghi orma mare clucer, Pană mare stolnic şi jupan
Radu! mare comis şi jupan Radu! mare paharnic şi
Jupan Constantin mare postelnic
. Şi ispravnic , Radu! mare logofăt.
Am scris luna mai 1 2, în anul 7 1 62".
1 65
144 1654 (71 62) mai 13
t Adecă eu 1 , Udrea comisul, feciorul Hrizei dvomicului, împreună cu

jupâneasa mea, Alixandra, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie
de mare credinţă la mâna uncheşului Badei şi Ia mâna feciorilor lui, anume: Stan i
Ştefan i Albul i Bratul, cum să să ştie că cându au fostu în zilele domnu nostru Ion
Matei voivod, vândutu-i-am partea mea toată din Tegeni cu rumânii şi partea şi din
Ştefăneşti, iar partea mea toată, fără de voia noastră.
Iar cându au fostu acum, în zilele domnu nostru, Io Costandin Şărban voivod,
căzut-am în divan şi am jăluit toată jalba păntru aceste moşii. Deci măriia sa,
văzându că s-au luat fără direptate, datu-mi-au voie de am răscumpărat de la măriia
sa aceste moşii, anume Tegenii şi Ştefăneştii şi am dat toţi banii în mâna mării
sale.
Iar când am răscumpărat aceste moşii ce scriu mai susu, i-am2 vândut că nu
mi-<au> ajuns banii deplin, le-am3 vândut din moşiia Ştefăneştilor stânjăni şase
sute, direptu bani gata ughi 1 20, păntru că acestă moşâie au fostu a Iaru şi mai
dinainte vreme. Deci să-i aibă a ţinere4 aceşti şase sute de stânjăni cu bună pace şi
ei şi copiii lor în veci, păntru că li o am vândut noi de a noastră bună voie, fără nici
o silă.
Şi când Ii o am vândut, au fostu mulţi boiari şi vecini mărturie, anume:
Damaschin 5 vtori vornic6 şi uncheaşul Calin ot Roteni, ot Dobroţei, Oprea i Sima i
Radu] postelnicul i Cobi ian postelnic, ot Roteni, Bădica, ot Vărăşti, Filip i Popa, ol
Cârstieneşti, Stan, fiul lui Spiridon postelnic, ot Săcşori, Ghinea paharnic i Mitrea
ot tam i ot Şânteşti, Stoica vomic, ot Sulimanul, Radu! paharnic i Stănimir iuzbaşa.
Şi păntru credinţa, mi-am pus pecetea şi iscălitura.
Şi am scris eu 1 , cu mâna mea. Pis mai 1 3, vă leat 7 1 62 <1 654>.
t Damaschin vomic martur
t Radu] paharnic ot Sulimanul
ţ Udrea comisul snă Hrizea vomicul
t Stănimir iuzbaşa7 •
DJAN Prahova, Col. documente, CXXJV/69.

Orig. rom., hârtie (30,5 x 21 ), pătat, lipsă 2/3 din fila a doua, 2 sigilii inelare în tuş pe fi la a
doua.
I HES.
2 .•
IM\.
J �tAM.
4
4HHEpE.
S ÂMIACKltHH.
6 Ad interi inear.
.
1 66
145 1654 (71 52) mai 13
t MHMC'r°IEIO EolK°IEIO, "iw HoCTANAHN WEpEAN BOHBOAA H rocnOAHN'h . ĂABAT

rocnOACTBO l\\H C0llO nOBEjdrn"IE rocnOACTBA MH CBtT'hH 60lK€CTBNtll MONACTllP ci să
cheamă Jdreala, llA'hlKE ECT XP""' GstToro EEl\llKO M84ENllK 1\A11poT04'hBAro 1 WT
,gAcTBo [ . . . ]2 ca să fie volnică cu această carte a domnie mele de să-ş ţie pre toţi
oamenii streini: greci, sârbi, arbănaşi şi alţi oameni care sântu veniţi de pre-ntr-alte
ţări, şi s-au adunat de şăd acolea, pre lângă acea sfântă mănăstire. Aşijderea, să le
fie casele şi toate bucatele lor în pace de bir, de taler, de miiare cu ceară, de găleată
şi de fan, de vinărici şi de oierit şi de dij mă de stupi şi de gorştină de râmători şi de
cal şi de bou şi de oaie seacă şi de bir de sulgiu şi de banii de judeţ şi de cai de
olac, de podvoade şi de mertice şi de lucru domnescu sau boierescu şi de toate
dăjdile şi mâncăturile câte sântu preste an, în ţara domnii mele, de nimica val
sau bântuială să n-aibă, pentru că m-am milostivit domnia mea de i-am iertat şi
i-am lăsat de toate câte sântu mai sus scrise, pentru că am văzut domnia mea cartea
răposatului Mateiu vodă de milă şi de iertăciune.
Deci şi domnia mea încă o am mai înnoit şi o am mai întărit cu această carte a
domnii mele, cum să fie în pace de toate câte scriu mai sus, numai şi ei să aibă a
posluşi de ce va fi treaba sfintei mănăstiri.
Aşijderea şi voi [toate slugile domnii mele, care cu slujbă] 3 veţi umbla
într-acel judeţ, în vreme ce veţ vedea această carte a domnii mele, iar voi
nimenelea de nimica să nu-i învăluiţi, ce să le daţi foarte bună pace, că m-am
milostivit domnia mea de i-am iertat, ca să fie pomeană şi părinţilor domnii
mele, unde să pomenescu la proscomidie, la sfintele pomenice.
Iar apoi bine să ştie că cine să va ispiti peste această carte a domnii mele
acela om mare certare şi nevoie va petrece de cătră domnia mea. Şi această carte a
domnii mele să fie peste toate cărţile la mâna lor, de pace şi de răpaos, pentru că
aşa easte învăţătura domnii mele.
HHAKO AA NtCT, no p€411 rocnOACTBA MII . " 11cnpABNllK, CAM p€411 rocnOACTBA MII .
nuc g Tp'hrOBltlJ.1€, MtCEl.ţA MAIO ?I AbN'h, l\tT r3�B < 1 654>.
t "iw HocTANAllN BWEBWAA, Mlll\OCT0IE10 Eo;i;·1·EIO rocnOAllN'h.
DANIC, M-rea Roaba şi Jitia, 11/5.

Orig. rom., hârtie (29,6 x 20,2), rupt la îndoituri, nevalidat.
Rez., Donat., Schitul Zdra/ea, p. 353; menţ., Hunnuzaki, Dornmente, I, p. 1 97; Langlois, Mont
A1hos, p. 78.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn. Dă domnia mea această
poruncă a domnie i mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri („. al cărei hram este Sfănlul Mare Mucenic
lzvod1t�rul de Mir din jude ţul [ . . ''.
]
. ]
: Loc alb în orig .
' Loc îndoi t, rupt în orig.
1 67
146 1654 (7162) mai 14
t Adecă eu, Stanciu! logofăt ot Bogăteşti, <scris-am> acesta al meu zapis, să

fie de mare credinţă la mâna părintelui iermonah Iosaf, egumen 1 de la svânta
mănăstire ot Dălgopol, cum să se ştie, că am avut u<n> munte la Rucă<r> de peste
Tigoiu, împresurat de rucăreni, ce am băgat pre părintele Melfi frate, de i-am scos.
Deci după aceea, i-am vândut într-o sută de galbeni şi 20 ce au loat părintele 6 zece
şi noi iar 6 zece, însă în zilele lu Mateiu voevoda.
Iar cându2 au fostu acum, am avut gâlcevă şi pentru sat şi pentru munte. Deci
pentru munte ne-<a>u împăcat părintele Dionesie, arhiepiscup de la Râmnec, de
me-<a>u dat ughi 15, însă pa11e mea 3 şi să ne scrie la pomenec, ca să avem pace de
acum nainte pentru acel munte, unul de cătră altul.
Şi mărturie încă am pus: Marco postelnic schilerul şi Tudoran postelnic ot
Lereşti.
Şi am scris eu, Stanciu! logofăt ot Bogăteşti. Şi pentru credinţa, me-m pus
iscălitura, ca să se creză.
Pis measeţa maiu 14 dni, Jet 7 1 62 < 1 654>.
t Eu Stanciu! logofăt4 .
DANIC, M-rea Câmpulung, LXIIl/33.

Orig. rom., hârtie (2 1 ,5 x 1 7,5).
I ErlSMEH4\A.
2 KnHT�.
3
MEX.
147 1 654 (7162) mai 14
t Să se ştie cum am cumpărat <eu>, Tiodoru, un loc dă la Radlu în

Braşov. Şi locul easte anume în Mlaci, pă din jos dă locul M icului. Şi locul merge
dă lungu, dân răchită dă supt 1 obrejie, până în hotarul Bezdeadului, şi dă lat dă 30
dă stânjeni. Şi au dat bani gata p-acestu loc, ughi 7, fără adălmaş.
Şi au fost mărtu1ie, anume: Manea Suflescul şi Nan Buluchescul şi Dragomiru
şi Stănislav şi Stan a lu Duicăi şi Dumitru, feciorul lu Neguţ vătah şi Bădica şi
Stănislav, feciorul <lui> Coman.
Şi păntru credinţa, ne-am pus şi peceţile.
Şi adălmaş au dat 2 vedre dă băutură.
1 68
Pis measeta mai 14 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Şi a�2 scris popa Dumitru ot Tâţa.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XXXIX/ 1 5b.

Orig. rom., hârtie (33 x 20,5).
I cnWT.
1
- MIA.
148 1 654 (71 62) mai 14
t MHl\l.Wl'0l0€ IO
EO;f(0l€IO, "iw KOCTAHAHH lll'hpBAH ROHROAA H rocnOAllH'h . ĂARl.\T
rocnoACT110 MII c·1·io noREl\irn"le rocnOACTRA MII '"8rS rocnoACTRA MII Cârstii iuzbaşa
de roşii ca să fie volnic cu această carte a domnii mele şi cu sluga domnii

mele, anume [ ... ] 1 , să-şi ia un ţigan al lui, anume Neagoe, cu ţiganca lui, Stanca şi
cu 2 fete ale lui şi cu alalţi copii, ci vor fi mai făcut, de la Gorgan şi de la fraţii lui,
feciorii lu Drăguşin peharnic, care ţigani au fost ai slugii domnii mele Cărstii
iuzbaşa de moşie.
Deci i-au fost luat Drăguşin peharnic în silă şi neavând el nici o treabă cu acei
ţigani.
Dereptu aceea, să fie volnic cu această carte a domnii mele şi cu sluga
domnii mele ci scrie mai sus, să-i ia să-i ducă la casa lui, pentru că aşa easte
învăţătura domnii mele. HHAKO AA HiiCT, no p€'1€ rocnOACTRA MII . H 11cnpARHllK,
(di\\ pE'IE rocnOACTRA MII.
n11c MAIO N AbHll, 1\-liT ,..3 �R <J 654>.
t 'iw KOCTAHAllH ROllROAA, MllMCT.l€IO Eo ;f('1'eio rocnOAltHb .
DANIC, Doc. ist., XXl/270.

1 Loc alb în orig.
1 49 1 654 (7162) mai 1 5, Târgovişte
t Adecă eu, lvan 1 şi cu ai mei fraţi, anume: Stanciu! i Paraschiv[ a . . . ] 2 ego,

Hamza ot Alun, scriem şi mărturisâm cu acest al nostru [zapis] 2 , ca să fie de mare
1 69
credintă la mâna unchiu nostru, Filip, cum să să ştie că i-am vândut viia noastră
peste tot cât easte, cu pimniţă3 cu 1 bute cu vin, cu ţarcu din deal de la Alun,
de-<a>m vândut de a nostră4 bunăvoie cu ştirea tuturor omenilor noştri 5 , însă
derept bani gata, ughi 25, ca să-i fii moşie ohabnică6 , lui şi feciorilor şi nepoţilor în
veac, amm.
Şi când o-m vândut, fost-au mulţi boiari mărturie: ot Mâico, Neagoe postelnic,
ot Scăuiari, Preda roşul i Radul aprodul i Groza armaş[u]l 2 ot Vârloi i Stanciu! ot
Co Iţeşti.
Şi am7 făcut zapisul în Târgovişte în [c] 2asa M ircei dărăbanţu[l] 2 .
Şi am 7 scris eu, Calotă sân Hamza ot Popeşti.
Şi pe<n>tru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am şi d[e] 2getele mai jos şi
mărturiile şi iscăliturili mai jos.
Pis mai 1 5 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Iva[nf Eu Stanciu!. Eu Paraschivul. Eu Radu! sin Gherghina,
mărturie. Eu Calotă. Eu G [roza] 2 annaşu. Preda ot Scăuiari. Eu Neagoe postelnic.
Eu Stanciu) ot Colţeşti. Eu Mircea dărăbanţul.
Şi au dat aldămaşi vedre de vin 3, vadra câte bani 66.
Muz·· Olteniei, nr. 6 2 1 8.
Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 20), rupt la îndoituri, restaurat.
EDIŢII: Text, Ghibănescu, Surele, voi. VI, p. 67, nr. LVII; Iorga, St. şi doc., voi. VI, p. 1 1 , p. 477;
menţ., Bui. Soc. Geografice Rom„ p. 1 34; Ştefulescu, Go1jul ist. şi pit., p. XXIV.
1 HB4X.
l nlftMHHJ.t"b.
4 H8cTp"b.
S HOCU I TpH.
6
X064MHltK"b
7
4M€.
150 1 654 (7162) mai 15
t Adecă eu, uncheaşul Stoica Robul ot Neagovani, scris-am acesta al mieu

zapis ca să fie de mare credintă la mâna eaumenului de la Sneagov cu tot soborul,
' o
cum să să ştie că am avut pre ocina sfintei mănăstiri de la Neagovani 3 pogoane de
vie şi neputându-le lucra, le-am părăsât. Într-aceea, egumenul popa Luca mi-au zis
în rândul a câţiva ani să le lucrez sau să puie să le lucreze el, căci sânt pre m oşiia
mănăstirii , să nu fie pagubă sfintei lavre. Într-aceea, eu l-am 1 lăsat să le lucreze. Şi
1 70
aşă au tocmit pre nepotu-mieu, Radu! snă Neago<e>, nepot de frate al lu Ciochină,
cum să Je2 râdice, să le facă ca şi dintâiu, iar egumenul să-i iarte tot vinăriciul de 4
pogoane, până ce va fi neamu de neamul lui.
Iar apoi, după pristăvirea egumenul<ui>, deaca au redecat viile, eu m-am
sculat iar cu pâră, ca să-m iau viile. Şi aşa am mersu cu nepotu-mieu, ce scrie mai
sus, naintea părintelui egumenului Danii! şi ne-am tocmit denaintea a tot soborul,
cum pentru buciumii ce-am fost pus, mi-au dat o pitră de grâu, alta de meiu, iar
mănăstirea să-ş ţii acele pogoane de vie, să-i fie moşie în veac şi noa<ă> pomeană.
La această tocmeală fost-au: Mareş căpitan ot Ploieşti, uncheaşul Neagu!
Ciochinescul ot Neagovani i Ştefan călăraşul ot Ploieşti, Radu! neguţător ot tam şi
nepotu-mieu, Radu!, care au lucrat viia i Radu! Tătărel din Periiaţi, Chirco călăraş
săpunar ot Ploieşti i Muşat i Lazăr, viiarii sfintei mănăstiri.
Iar cine să va rădica a mai face pâră, au eu, au feciorii mii, au nepoţ, au
strene<po>ţ, au fiecine din rudenia mea şi neamul mieu, acela întâiu să fie trăclet,
blestemat şi afurisit de vlădica Isus Hristos şi să n-aibă unde veni după mine3 . Apoi
să fie închinat şi la domnie ughi 30.
Şi pentru credinţa, mi-am pus şi degetul, că eu n-am putut să fiu cu 2 vinăriciuri,
ci să fie al mănăstirii cum <a> fost de veac. Amin.
t Pis mai 1 5 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
t Eu Stoica robul. ţ Eu Ştefan. Radu!. Muşat. Lazar.
DANIC, M-rea Snagov, XXIV/6.

Copii ibid. : mss. 35 1 , f. 4-4v; 354, f. 85v-86; 458, f. 73v-74; Doc. ist., CMXIl/ 1 07, f. 88v-89.
1 Ad. interlinear.
l C'b� E� .
J MEHE.
151 1654 (71 62) mai 1 5
Adecă eu, Tănasie, feciorul Neculii logofăt o t Sărăcineşti, scris-am acesta al

. zapis, ca
mieu să fie de mare credinţă Ia mâna părintelui egumenului Ştefan ot
sfânta mănăstire Coziia şi a tot săborul, cum să să ştie că am dat pentru pomenire
moşiia ce să chiamă Frăgari, care easte prentre moşiia sfintei mănăstiri Cozii, însă
câtă s-ar alege, piste tot hotarul, den câmpu, den pădure, den apă, cât s-ar alege,
pentru că o am dat, ca să ne fie de pomană, noao şi părinţilor noştri în veci. Şi
n:-�m pus la pomean ic, ca să fim pomeniţi Ia dumnezeiasca liturghie, iar sfinţilor
pannţi să le fie moşie stătătoare în veci 1 •
171
lar care se va scula, oricare din rudenia noastră, oricând a o lua şi a o opri,
acela om să fie proclet şi afurisit de Vlădica Hristos şi de 3 1 8 sfinţi părinţi dă la
Nicheia.
Şi când s-au scris acest zapis, fost-au şi mărturii: părintele episcopul Dionisie
ot Râmnic şi părintele Vasilie egumen ot Bistriţa şi egumen Misail ot Govora şi
egumenul Theofil ot Amota şi egumenul Partenie ot Arhanghel şi egumenul Danii!
ot Cotmeana şi Radul spătărelul snă Simei logofăt şi M ihul postelnic şi frate-său,
Dima spătărelul, feciorii lui Coman logofăt ot Olăneşti şi Dumitru logofăt ot tam şi
Vladul logofăt ot tam şi Tănasie ot Râmnic şi Vasilie, ficiorul Procăi ot tam şi
Preda, fratele lui şi Eftimie ot Dăngeşti şi Dragomir spătărelul ot Miroslăveşti şi
Stanciu) vătaf, logofătul Neculii.
Şi pentru credinţa, pusu-mi-am pecetea şi iscălitura mai jos, ca să să crează.
Pis mai 1 5 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Tănasie postelnic snă Neculii logofătul. Smeritul Vlădica Ignatie.
Arhiepiscop Dionisie. Mihai egumenul ot Govora. Radul spătărel snă Sima vistiar.
Mihul postelnic. Theofil egumentul ot Arnota. M ihai logofăt. Dragomir spătărel.Tudor
logofăt Buj<oreanul>.Vladul lgofăt. Stanciu! vătaf Dumitru postelnic.Voico postelnic.
DANIC, Ms. 7 1 2, f. 494-495.
Copie rom. Alte copii, ibid.: ms. 209, f. 60; DJAN Vâlcea, mss. 1 02b, f. 494v--495; 1 50,
f. 26v.
EDIŢII : Text, Ionaşcu, Mitrop. lgnatie Sârbul, p. 47-48; Răzeşul, Mitrop. !gnatie Sârbul,
p. 1 070-107 1 ; Tezaur vâlcean, p. 1 83; Sacerdoţeanu, Arhim. Vasile Tismăneanul, p. 547; Stoicescu,
Dicţ. marilor dregători, p. 24 1 .
1 Pasajul stătătoare în veci, repetat.
152 1 654 (7162) mai 15
MHMCT.IJO Eo:K·1·10, "iw RocTAHAHH WEpEAH BOEBOA'h " rocnoAHH'h ll'hCOH 3El\WI
t
8rrppot11\Ax'1'11cKoE . ĂABAT rocnoACTBO MH C0IE noBEl\iiH0l0E rocnOACTBA MII 6Miip11HMI
rocnOACTBA MH, "iwpAAKll BTop11 noCTEl\IHIK, CblH'h Tp8.j>AHAA nocTEl\HHK, " C'hC CblllORll
EM8, El\11tţ1tiKE El\\8 Eor'h AAPOBAX, taKOiKE A" ECT EM8 cEflO A8m,i1'H , B'hCAX 4acr8
iK 8nAHH tţA Htr'!.11 1\\1npoAE ABopmt'l-kcrn, " C'hC B'hCH BE'lHH.iH " C'hC B'hC xoAOKMI 11
C'hC BOAEHlllţlt " C'hC 61\ATOBE, WT nMIO " WT w8M8 " WT BOAA " WT CEA4"1Hţl€ CEMB
" WT npE3 B'hC xoTApoM, BAp€ EflHKA CE xoKET H36pATH, no cTAPH xoTAPH " 6€1\ii.s11. li
BE'lHH·1·H E4JEiKE A" CE 3HAET, no 1tME: BflAA8 " G.j>1tTAK C'hC ci..m oB'h EM8, "" ""1€:
AoEpE " GTotaH " RM4AK " c'hc Ap8s11 ci..m o11H EM8 " c'hc 11H81ţH eM8 " Rp'h4toH '"''
1 72
6par Ero , GTAH41M 11 T8Aop 11 l'll'l'hMAH H c'bc c1:.1HoR'h HM H c'bc RH8L\H 11M 11 G'hps8"
C'bC ChlHORll EM8 H C'bC RH8Lţ11 EM8 H l'll'IEML\H, spdT EoHKOR li C'bC CblHOR'b EM8 li
i\\llX'hllll'h 11 1\r\AHt, ci:.mo&'h E8A8io H EMA81'1 H PAA81'1, c1:.moR11 MoMER H CblHOR'h
A1uK8110 B 11 GTAH, CblHOB'h EMER H i\r\ 011c11 C'hC spAT·1·11 EM8 H ApAroT'b, CblHOR'h
Ko'l"hp11Y11 11 Ner81'1 C'hC 6pAT·1·1 1 EM8 11 C'hC Ap8rH RE4HHll, KOl'lllL\H CE xoKET "" "
W6pt'1'€T Chl WT CEl\O WT i\8HL,Jll . flOHE)KE C'bll RHUJE pE4EHH8 CEl\O i\8mil11 H C'bC
BE4111lllt 61tll ECT noK8rrnl'I OL\L\H'h RllCT'lrnpiol'I, npEAEA8 "iwPAAKER noCTEl\HHK, WT ""
;i;8nAlllllţd NtrA M11TpOAE Ropm14tCd E4JE)KE WT npt)KAE Rpi>ME, K'hAL\ w ECT 6111\ no
p8m111 r8p1-1·1·11 , R'h AhHll G11MEWH ROEROA'h, 3A pn 3A 8ru 11 ; 34 .ţ,Hl'ITH 31'1AT8, TEPE
m 1t3 B L\A lll'I rl'IAR8 Ell WT nopoRl'IEH·1·E T8pcKoM. H CHL\E 8TAKMHl'I )K8nAH flAAH'h
BllC'1'.irnp1M C'hC )K8nAHHLţd Ntrn KL\KO d4JE HE XOKET IJHTH CEM i\8mil11 CTOL\TEl'IHll, L\
w1111 A p'h a: 11T cEl'lo npEwTE4-111 P"A11 cEM i\8milu, cEl'lo P"A°I cEM . H R'hc AP'h)KM c'h u
CEM i\8m,li11 flAH'h R1tCT·1·rn piol'I H EAc0ll'l0IE RllCT°lrn piol'I 11 Tp8.ţ,AHAA nocTEl'IHllK 11 R'hCAX no
p8AE1i1'e llM C'hC A06po MHpHHO AO AbHH noKOllHHOM MATE.O ROEROA'h .
fi noTOM, K'hAL\ ECT 6111\ npH AbHH noKOHHHOM MATE.O ROEROA'h, c84-18 "iwPAAKE
noC'l'EllHllK R'h Ap8rE 3EMl'lll li c84-18 WTpoK MM, " MApKO "PMAUJ81'1 WH R'hCTL\HHI\ CE
c8r '1'Ep€ ECT R'h3El'I CEl'IO i\8m„li°H R'b CHMCT EM8 H 6E3 npARA8 . !'I no C'hMP'hTH
1\\apKos "PMAw8" R'hCTAHHl'I cE c8T "iwpAAKE nocTEl'IHHK c'hc np8x P"AH CEl'lo i\8m,1"111 H
np11w e11 ECT npEA flOKOHHHOM MATEll ROEROA'h 8 REl\HK°i'H AHRL\H TEPE nnpt we CE 3d
A11118 C'hC CblHll MApKOR ApMAm 81'1 H C'hC NeroHLţ'h nEXAPHllK T'hT'hpAH81'1, pEK84-1H 11
Nero114'h KL\Ko ECT 11 WH nop8AEH0IE )K8nAHllL\H Ntri.R MHTpoAER . E'h TOM, noKOHHHoM
1\\A'l'EIO BOEROA'h Ad ECT llM s 601'1-lipH WT AHRL\H no p1>RL\UJ€ rocnoACKll, no HME :
;i;8na11 P"A 'i'" llllR REl'I Mro.ţ,ET H GoKM Kl'll04Ap H A8M11TpArn Ko CTMHllK81'1
lll11Mmern8" 11 KocTAHAHH IJHR REl'I nocTEl'IHHK H E8Ht REl'I RHCT0lrnp H Ap'hrH4 RTopH
BllC'l'.iiap, l<lKO Ad rl'IEAAET H A" llCTHHCTRORL\ET PAA0l° CEl\O i\8mil0H KO€ CE ECT xoKET
noAOEATH A" AP'h)KllT C'h 11 cEM i\8mi1·H .
G'b TM\, c"i11 s IJOl'ltp11, WHll C'h rl'IEAM H HCTHHCTRORL\I\ no npARL\ H no 3L\KOllL\
6oa;'iio 1t H3RAAHl'I ECT "iwpAAKE nocTEl'IHllK 11 KH11r11 Toro CTAPE TEPE ECT npo4HTM
B'hc no PEA8 11 113HMtAOX c·1·H 1JMtp11 c'hc A8 111AMH ux KAKoE 6111'1 noK8n111\ CEM
ilS111,ii1t npEAEA8, flAH'h RllcT·1·rnp1M WT "" )K8nAHllL\A NtrA M11TpoAE Rop11114tcA . H
AM EC'l' c"i11 llol'ltp"iu "iwpAAKER nocTEl'IHHK rnKo A" AP'h)KllT c·1·e CEM i\8m,.ii11 c'hc Ao6po
Allrpu8 , KAKO ECT 6111'1 AP'h)KM 11 npEAEA8 cu , n""""' RHCT·1·rn piol'I, H AEA8M c11 , EAC°ll'l·1·e
B ucr'irn p1<111 , 11 sA 4-18 r n , Tp8.ţ,AHAA nocTEl'lllHK, TAKO)KAE H "iwPAAKE nocTEl'IHHK A"
Ap•;i;u r , rn KO)KE A" WT AP'h)K HT 11 wT HAHnpt)KAE Rpi>ME, KAKo C'hM RHAt"
rocno;\CTRO 1\\11 li 3dllltC81'1 WREM s 6Mtp11 WT c8)KA€H0IE H KHltrd llOKOltHHOM MATE.O
BOEROA'h " " p8KA "iwPAAKER
nocTEl'IHllK. H R'hC AP'h)Kdl'I "iwpAAKE nocTEl'IHHK c'hH cEM
A8m,1i·11 C'hc Aospo MHpHHO AO AhHll rocnOACTRA MH.
1 73
fi noTOM, K'bAA €C'f llHI\ HblH'k B'b AbHH rocnOAC'fBA Mlf, rl04€COM€ rlOAABOBM
rocnOA'b Eor'h C'bC rocnoAC'fB0l0€ 1t C'bC cK1mTp8 Ap'b a: ATH 3€Ml\H EAA 111KoE, a CEM
i\8mi1"11 WHH €C'f nOAllrM np8x " np11 111€1\ €C'f np€A rocnOAC'fBA Mlf 8 BEl\llK0l0lt AllBMI
3A K8mrno C'bC "iwpAAKll llOC'fEl\HllK T€p€ C€npii Ul€ C€ 3A l\lllţ8 li Clllţ€ npiiwE BE4111ii11
np€A rocnOAC'fBA MII, pEK8qm KAKI) HiiC'f €C'f lllll\ npOAM a:8nA1UllţA Niira 1\A1npOdE
fiAH'bB BllC'f0l01Ap!01\ 4AC'f €11 W'f C€1\0 W'f i\8m.,m li C'bC B€411Hll, AH8 €C'f npOAM T'hMIO
W41tHA ll€3 BE41tHll, IAK0)1(€ AA W'f 'f€KA €C'f 3A B€411HAH0i°€ .
E'h TOM, rocnoACTBO 1\\11 C'bM rl\€AAX 11 c8AHX no npABA 11 no 3AKOHd Eo;i;"ihl ,
K8nm10 C'bC B'bCH n0411'f€HHHMll npABli'f€1\0lll rocnOAC'fBA MII, 11 AM C'bM rocnOACTBO
� .. ..
MII BE41tHl1 HM 3AKOHA xop€B BI MHllA UI no p'bB A W € rOCllOACKIH, IL\KO AA 3dKl\ET KdKO
11€ c8T B€41m"l11 npOAMtil11 3A M11TpoA€ BOpH114iicA, fiAH'bB BllC'f01°rapiol\. E'h TMI,
BE411H0l0H, 1.1.'Hll AOH€Clll\ €C'f 3AKOllA 3Alll\'bll\) HA AbHll li HA copoK B'b lldC'fM rpdAd
rocnOAC'fBA Mit 8 Tp'brOBll!J.1€ " H€ Mor8T :t;AKl\€'f HHKAKl))f( € " C'bBiiAii'fEl\CTBOBM li
Kl\€'fl)Blţ0l0H npEA rocnOAC'f BA M8 8 AHBAH KAKI) c8T B€4HHH 3A A iiA11H8 W'f CEl\O WT
i\8HL,IH [M11] 1 TpOA€B BOpH1t4iiC€B . H WC'fAI\ €C'f B€41tH°J"H W'f ?;AKOHA li W'f c8:KAEH.iE
W'f np€A roCllOAC'fBA Mlf AA lllf'fH B€4HHH, IL\K0)1(€ €C'f lllfl\ " W'f HAHnpiilKAE Bpt111E.
" B'b311'f €C'f "iwpAAK€ nOC'f€1\HHK lt WBA AR€ p'bBAlllOB€ rOCllOACK'bll HA p8KA EM8.
GEro PAA0I AAAOX rocnOAC'fBO MII llMiip11H rocnOACTBA MII, "iwpMKEB
nocT€1\HllK, IL\KOlK€ AA €C'f EM8 C€M i\8mil11 B€4HHll 3A A iiA1tH8 u AA AP'blKltT KdKO
Ec'f ll1tl\ AP'blKM 11 wT HAunpiia:AE BpiiME AA 11x EcT EM8 8€4111111 cT0ArE11H1t B•
BiiKll, €M8 li CblHOBll €M8 li BH8KoM €M8 . " npiiBH84€'fOM €M8 li H€ W'f KOroa;�o
HEnOKMiillltMO, nop113MO rocnOAC'fBA MII.
G€lK€ 81lo li CBiiAii'f€1\0I€ nOC'fABllX rOCllOAC'fBI) MH: a:8nAH flwpMd BEI\ 6dll li
a:8nAH fipEAA BEI\ ABOpH11K 11 a:8nAH GTpo€ BEI\ l\Oro4€'f 11 )f(8nAH E811t BEI\ Bttcr°illp
li lK8nAH Xp1t3A B€1\ CrlATAp 11 )f(8nAH r€pr€ B€1\ Kl\I04€p 11 a:8nAH HcTpdT°IE BEII
nopTAP 1t lK8nA11 K1tpKA BEI\ CTMHllK 11 ;i<8nAH PAAY" BEI\ KOMHC 11 lK8nAH naaH'h BEII
nEXAPHltK 11 ;i<8nAH AAH4!01\ BEI\ cl\8;i<€p 11 )f(8nAH N€K81\A BEI\ n11TAp. H ucnpaBHllK,
)f(8nAH CTpoE BEI\ l\oro4€'f .
"'
" llCrlllCAX A3, 1\\1tXM4ii Mro4'b'f, Cblll'b fiApACKllB€11 Mro4'b'f, MiiC€1.ţd /\\dii El
AbHll, B'b l\ii'f r3�B .
t "iw KwcTAHAllH BW€BWA'b, Mlll\OCT0lio Eo)f(·lio rocnOAHH'b .
"iw KWC'fAHAllH BOllBOAll <m.p.>
tDin mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţ�ra
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boieru lui do�m1'.e1
mele, Iordache al doilea postelnic, fiul lui Trufanda postelnic, şi cu fecio rii lui, cay
Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui satul Lungi, toată partea jupânesei Neagai
Mitroaia vorniceasa şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul şi cu morile şi cu bălţile, din
1 74
câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricât se va
alege, pe vechile hotare şi semne. Şi vecinii încă să se ştie, anume: Vladul Sfitac cu
fiii lui, anume: Dobre şi Stoian şi Colceac �i cu alţi fii ai lui, şi cu nepoţii lui şi
Crăciun cu fratele lui, Stanciul, şi Tudor şi Aliman şi cu fiii lor şi cu nepoţii lor şi
Sârbul cu fiii lui şi cu nepoţii lui, şi Aliman, fratele lui Voico, şi cu fiii lui şi Mihăilă
şi Manea, fiii lui Buduiu şi Vladul şi Radu!, fiii Momei şi fiii Diicului şi Stan, fiul lui
Balea şi Moisi cu fraţii lui şi Dragotă, fiul Cotârlei şi Neagu! cu fraţii lui şi cu alţi
vecini, câţi se vor afla din sat din Lungi. Pentru că acest mai sus-zis sat Lungi şi cu
vecinii l-a cumpărat Pană vistierul, strămoşul lui Iordache postelnic, de la jupâneasa
Neaga Mitroaia vorniceasa încă de mai înainte vreme, când a fost robită de turci, în
zilele lui Simion voievod, pentru 1 80 ughi şi 40 galbeni de aur, de şi-a scos capul din
robie de la turci. Şi aşa s-a tocmit jupan Pană vistier cu jupâneasa Neaga cum de nu
va fi satul Lungi stătător, el să ţie satul Preoteştii pentru satul Lungi, sat pentru sat. Şi
tot au ţinut acest sat, Lungi, Pană vistierul şi Vasile vistierul şi Trufanda postelnic şi
toată rudenia lor cu bună pace până în zilele răposatului Matei voievod.
Iar apoi, când a fost în zilele lui Matei voievod, fiind Iordache postelnic în alte
ţări şi fiind cocon mic, Marco annaşul, s-a sculat de a luat satul Lungi în sila lui şi
fără de dreptate. Iar după moartea lui Marco annaşul s-a sculat Iordache postelnic cu
pâră pentru satul Lungi şi a venit înaintea răposatului Matei voievod la divanul cel
mare de s-a pârât de faţă cu fiii lui Marco annaşul şi cu Negoiţă paharnic Tătăranul,
zicând şi Negoiţă cum că este şi el rudenie cu jupâneasa Neaga Mitroaia. Pentru
aceea, răposatul Matei voievod le-a dat lor 6 boieri din divan pe răvaşe domneşti,
anume: jupan Radu! fost mare logofăt şi pe Socol clucer şi pe Dumitraşco stolnicul
Filipescu! şi pe Costandin fost mare postelnic şi pe Bunea mare vistier şi pe Drăghici
al doilea vistier, ca să caute şi să adevereze pentru satul Lungi cui i se cuvine să-l
ţină.
Pentru aceea, aceşti 6 boieri, ei au căutat şi au adeverit după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu şi a scos Iordache postelnic şi cărţile cele vechi de le-au citit toţi
pe rând şi au adeverit acei boieri cu sufletele lor cum a fost cumpărat satul Lungi de
strămoşul lor, Pană vistierul, de la jupâneasa Neaga Mitroaia vorniceasa. Şi au dat
acei boieri lui Iordache postelnic ca să ţie acest sat Lungi cu bună pace, după cum l-a
ţmut şi strămoşu l său, Pană vistierul, şi moşul său, Vasilie vistierul, şi tatăl său,
Trufanda postelnic, aşa şi Iordache postelnic să ţie cum au ţinut şi mai denainte
vreme, cum a văzut domnia lui şi zapisul celor 6 boieri de judecată şi cartea
răposatului Matei voievod la mâna lui Iordache postelnic. Şi tot a ţinut Iordache
postelnic acest sat Lungi cu bună pace până în zilele domniei mele.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, după ce m-a dăruit
Do�ul Dumnezeu cu domnia şi cu schiptrul stăpânirii Ţării Româneşti, iar sătenii din
Lungi, ei au ridicat pâră şi au venit înaintea domniei mele în divan împreună cu
lor?ache postelnic de s-au pârât de faţă. Şi aşa pârau vecinii înaintea domniei mele,
z'.cand cum că nu a vândut jupâneasa Neaga Mitroaia lui Pană vistierul partea ei din sat
dm Lungi şi cu vecinii, ci a vândut numai moşia fără de vecini, ca să scape de vecinie.
1 75
Pentru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi a m dat
domnia mea vecinilor legea ţării 1 2 megiaşi pe răvaşe domneşti, ca să jure cum că
nu sunt vecini vânduti' de Mitroaia vorniceasa lui Pană vistierul. Pentru aceea
vecinii au adus legea deplin la zi şi la soroc la scaunul cetăţii domniei mele I�
Târgovişte şi n-au putut să jure nicicum şi au mărturisit şi jurătorii înaintea domniei
mele în divan cum că sunt vecini de dedină din sat, din Lungi, ai [Mi] 1 troaiei
vorniceasa. Şi au rămas vecinii de lege şi de judecată înaintea domniei mele ca să
fie vecini, precum au fost şi mai înainte vreme. Şi a luat Iordache postelnic şi
amândouă răvaşele domneşti la mâna lui.
Pentru aceea am dat şi domnia mea boierului domniei mele, lui Iordache
postelnic, ca să-i fie lui satul Lungi vecini de dedină şi să-l ţie precum l-au ţinut şi
mai denainte vreme, ca să-i fie lui vecini stătători în veci, lui şi fiilor lui şi nepoţilor
lui şi strănepoţilor lui. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban şi jupan
Preda mare vornic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan
Hrizea mare spătar şi jupan Gherghe mare clucer şi jupan Istratie mare portar şi
jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu) mare comis şi jupan Pană mare paharnic
şi jupan Danciul mare sluger şi jupan Necula mare pitar. Şi ispravnic, jupan Stroe
mare logofăt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, feciorul lui Paraschiva logofăt, luna mai
1 5 zile, în anul 7 1 62 <1 654>.
DANIC, Doc. ist., LV I I I/39 a.
Cu o trad. modernă, ibid., fond Greceanu C., ds. 1 6, f. 298.
Frag., Năsturel, Genealogia Năsturelilor, IX, 1 905, p. 1 70-1 7 1 ; menţ., Iorga, Studii de istorie.
p. 404 (cu cota Doc. ist., XXXII l/ 1 89).
153 1654 (7162) mai 16
Adecă eu, Coste şi cu fraţii mei 2 şi împreonă cu muma noastră3 , Rada,

t 1
scris-am acesta a lu nostru zapisu, ca să fie de mare crede<n>ţă la <mâ>na <lw_>

Firă şi cu fraţii4 lui să să ştie că e-mu vându<t> o părăsâşte de vie în delul
Crângurenelor. Şi o-mu vândutu noi 5 de bunăvoie noastră derăptu bani 360 gata şi
1
'
. 6
cu ştire tuturo<r> megeşi lor.
1 76
Şi mărtu rie: Mihăilă pârcălabul, Toma, Ivan, M ihaiu, M ihăilă, Anghilu şi alţ
cât voru pune peceţâle şi 1 iscălâ turile7 •
·
Şi <a>mu scris eu, Opre logofăt.

Pis measeţa mai 1 6 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Coste. Ivan. Opre. Rada.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXIII/4.

Orig. rom., hârtie (29,4 x 20,4).
I 111 € .
2 11ile.
l HOCTp€.
4 .j>patile.
l HO€.
6 1jJT€p€.
J "1CK'M"hT8pH11'bE.
154 1 654 (71 62) mai 1 6
t MHMC'f0leio Eo:K"leio, "iw HoC'fAHAHH lU'hpGAH BoHBOAA " rocnoAHH . AABA'f

rocnoACTBO MH c"leio noBE1drn"le rocnoACTBA MH Sfintei şi dumnezeieştii Ipiscopii ot
Buzău şi părintelui ipiscopului chir Serafim, ca să-i fie în pace curteanii şi
posluşnicii carii sânt pre lângă Sfănta Ipiscopie şi păstorilor carii vor fi pre la
hodăile Ipiscopii şi pre la mătoaşe şi morarilor şi oamenilor de la odaia ot Cărpeşti,
de rândul birului, de taler, de miere cu ceară, de găleată cu făn, [ . . . ] 1 şi de toate
dăjdele şi mâncăturili, câte sânt priste an, aici în ţara domnii mele, de nimica
val sau bântuială să n-aibă. Pintru că m-am milostivit domnia mea di i-am irtat de
acestea de toate câte scriu mai sus, pricum au fost irtaţi şi de răposatul Matei vodă,
ca să fie de treaba şi de posluşaniie, şi de ajutorul Sfintii şi dumnezieştii Ipiscopii,
pentru căci că acea Sfăntă Ipiscopii nu are sate, nice rumâni, ca să poarte grija
bucatelor şi a lucrurilor carile sânt de ajutorul aciii Sfinte case dumnezeişti, fără
decât numai să tină cu st<r> iinii .
'
Dirip t aceea şi voao tuturor slugilor domnii mele, vericarii cu ce slujbă
viţ fi umbl ători într-acea parte de loc, încă să căutaţ, de vreme ce viţ vedea
canea dom nii mele, iar voi toţ foarte să aviţ a li darea bună pace, după
tocm eala2 şi irtăci unea, cum scrii mai sus. Şi de cătră nimenelea ei bântuială să
n -aibă.
1 77
Iar carii să vor ispiti a facerea într-alte chipuri sau a-i mai învălui priste cartea
domnii mele, acela om bine să ştie că mare cirtare şi rea scandălă va petrece de
cătră domnia mea.
H H€ W'f KOrO;+;Ag H€nOK01drn1tl\\, nop€31tMOX rocnOAC'fBA Mit . HHAKO AA uicr.
H 11cnpABHllK, CAAM p€4€ rocnOAC'fBO Mit .
fl1tc MAlt SI AhHlt, 1di'f r3�B 3 <1 654>.
t 'iw KOC'fAHAllH BW€BWAA, MllAOC'f0l€10 Eo;i.;'l€to rocnOAltHh .
'iw KOC'fAHAltH BOltBOAA <m.p.>
DANIC, Doc. ist„ CXXVl/1 4 1 .

Orig. rom., hârtie (3 1 , 5 x 2 1 ,5).
Copie ibid.: ms. 1 7 1 , f. 30-30v.
Rez„ Giurescu, Studii de ist. soc„ p. 1 94.
1 Urmează un pasaj barat: „de dijma de stupi şi de râmători''.

2 TOK1\\'kM A.
3 „Şi de nimeni să nu fie clintit, după porunca domniei mele. Ş i altfel să nu fie. Şi ispravnic
însăşi zisa domniei mele. Scris mai 1 5 zile, anul 7 1 62".
155 1 654 (7162) mai 16
t M1tt.0CT0lto Eo;i.;'l€to, 'iw KocTAHAltH llhpEAH BOltBOAA 1t rocnoAllH . AaHAT

rocnoACTBo Mit c'l€to nos€e.irn'I€ rocnoACTBA Mit Sfintei şi dumnezeieştii Ipiscopii ol
Buzău, şi părintelui ipiscopul Serafim, ca să-i fie Sfintei Ipiscopii mertic într-un an
bolovani de sare 300, de la ocna ot Ghitioara, precum scrii şi în <h>risovul
răposatului lu Matei vodă, pentru căci că şi domnia mea încă m-am milostivit şi am
dat şi am întărit acea milă şi mertic carele easte dat. Şi am mai întărit şi cu această
carte a domnii mele pre tocmeala ce scrii mai sus şi pricum scrii şi-n hrisovu, ca
să aibă a-ş luarea acel merticu cât scrii mai sus cu bună paci, întru toţi timpii. Şi să
.
fii Sfintei şi dumnezeieştii Ipiscopii di hrană şi di ajutor şi tuturor părinţilor carn
vor fi lăcuitori într-acel sfântu şi dumnezeiscu sălaş 1 , de întărire.
Aşijderea şi voao, tuturor călăraşilor carii viţ fi la acele ocne de la Ghitioara:
încă să căutat, de vreme ci vit vedea cartea domnii mele iar voi toti foarte sa
aviţi a socoti �ea şi să daţi aci�t merticu tot deplin, pre cât s�rii mai su� , la vreme
când vor vini, făr de nimica lipsă, precum li să ştie obiceaiul. Iar nem ica carea
cumva să nu li să oprească sau să li să facă vrio învăluială, că unii ca aceia vor avea
mare blăstem de cătră Sfânta Ipiscopie, şi apoi şi de cătră domnia mea, mare cirtare
şi scandă! vor petreci.
1 78
HHAKO A" H'kCT . H HcnpABHHK, CAM p€4€ rocnOACTBA MH .
nHc MAH i( AhHH, 1diT r3�B < 1 654>.
t "iw HOCTAHAHH BWEBWAA. MHl\OCT0l€IO Eo :K0l€IO rocnOAHH .
"iw HoCTAHAHH BOHBOAA <m.p.>
DANIC, Doc. ist., CXXVJ/5 1 .

Orig. rom„ hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ,5), sigiliu mic inelar în chinovar.
Copie ibid.: ms. 1 7 1 , f. 77.
1 Iniţial �'hKA w .
156 1 654 (7156) mai 1 6, Târgovişte
t M11MCT0lEIO Eo;i.;"leio, "iw HocTAHAHH lliEp6AH BOEBOA.I H rocnOAHH'h B'hCOH

1
3€1\11\lt [8rr] ppOBl\AX0lHCKO€ . ĂABAT rocnOACTBO MH c'IH nOBEl\irn"IH rocnOACTBA MH
BMi>pHH rocnOACTBA Mit, Moro w K'hnHTAH WT CT'h81\Elţ.IH, WT CTpAXOBA, H C'hC
CblHORH '"· El\HL(H)K€ Eon. AACT, laKO:KE AA ECT €M8 HiiKOE AL(HrAHH, HA HM€ : MAp"IA
�irAHKA C'hC A'h4JHPAM CA, MirnwA, H C'hC EAHH MOMK8 MAp0l€B L(HrAH4€B, HA HM€,
('Jnp-k 11 GTOlaHA H HtKwA, 3AHE:KE ECT c·IH BHWE p€4€HH AL(HrAHH, MH c8T WT 3Aii
\\11' 3 EMl\E rocnOACTBA MH L(0lrAHH 601\-kpcKH . TAlKE, ECT 6HI\ 6ErAl\H WT HA CTOnAH"IH
111\\ 8 3EMl\H T8pcKA wT TOl\HKA Bpi>M, TEPE ECT ci>AHI\ HA T8pl\H .
B'b TOM, rocnOACTBA MH C'hM CMOTPHI\ C'hC B'hC AHBAHOM, BHA -k4.1E KHHrA
noK OHHAro MATEH BOA'h, KAKO ECT 6HI\ nocl\AI\ no Morow K'hnHTAH 8 3EMI\€ T8pcKA
K8nHO C'hC EAHH T8p4HH WT HA nAWA, TEPE ECT H3BAAHI\ WT TAM TOl\HKH BE4HHH H
A�irAHH BOl\tpcKH HMHH81\ ECT 3At 8 3€MI\€ HA CTOnAH0lH HX . TEM PAA0l, noKOHHAro
i\\ATEH B OA'h , rocnoACTBO EM8, pAA"I Tp8AA Ero H pAA·,· Tpiin'hA EM8 GHI\ ECT AM
rocnoACTBo EM8 MorowoB K'hnHTAH WT TEX AL(0lrAHH 4TO ECT GHI\ H3BAAHI\ WT p8KH
T8pcK11, c"111 BllllJE pE4€HH AL(HrAH4€, MAp"IA t.(lrAHKA C'hC A'h4JHPAM CA, Mi>KwA, WT
AECET A1.ţ"lri1HH EAHH, li C'hC ChlH8 CH , CJnpt, H GTNi\HA H Hi>KIUA, laKO)K€ AA €CT
fl\\8 311 A'liA'lw8 B'h wxAs, ChlHOBH HM H BH8KoM H npi>BH84ETOM B Bi>K8 .
ÎEM P"A·,· 11 rocnOACTBo MH €4JH:K€ C'hM AM H noMHl\OBAI\ no Morow8
K'hn HTi\11 C 'hC C0lH AL(HrAHH B ll W E nHc, laKO:K€ AA ECT €M8 3A Ai>A0l0H 8 KAKO ECT 6Hl\H
11" no KomMr
o 11A.ATEH BOA'h . !"I TEX GM tpH KOl\HL(H H MAI\ AL(HrAHH npE3 A8HAB HA
8p u,
1' tţ TEpE ECT H3BAAHI\ Morow8 K'hnHTAH 8 BAMO, WHH AA HMAT noBpATHT"I
K'IEl\TOBA H"IA EAHH HA Ap8r no c'IH AL(HrAHH BH W E n11c 4TO ECT 6HI\ A"" nOKOHHAro
tl\i1Te11 BOA'h Moro moB K'hnHTAH, iaKO:K E AA ECT EM8 AL\0lrAH'IH C'hC AOspo MHpHo . H
81'spi>AHI\ rocn OACTBA MH H KHHrA noKOH[HAro] 1 MATEH BOA'h C'hC C0l0A KHHrA
rocnoACTBi\ MH, no 8cTpOEH"IE KAKO ECT BHWE nHC.
1 79
64JEiKE H 3AKl\EHAtll0E nOC'l'ARHX rocnOAC'l'RO MH: no W'l' U1 €C'l'R0l0A rocn OACTBA MII
[Koro] 1 113sepeT rocnOA'h Eoro G11'1'·1· rocnoAAP'h 3EMl\E El\Alll KOE, E4JHiKE AA ltl\IA1'
C'l'OA'l'HTE 11 8TspoAll'l'E c'11A K] 1 Nitrit rocnOAC'l'RA MH, A KOE 41\0REK'h ce XOKE1'
noK8c11'1'0I pA3A[pA'1'11] I li HCXAlill'l'0I, '!'Oro AA EC'I' 'l'poKl\E'I' H A[HA-0>H] I MA WT Bll'hAiKd
Xlc8c 11 w'I' T17i WT'hl\H [HiKE c8T] 1 R'h H1tKEH . [H HE] 1 W'I' KorOiKAll HenoK011irnu111,
[nop1t3MO] I rocnOAC'l'RA MII .
GeiKE 11 CREA1tTEl\1t nocTARH[XoM rocnOAC'l'RO MH • . •] 1 E8wk RHCT0lmp, XpH3d
cnA'l'Ap, rlwpMA Kl\104Ep, nAH'h C'l'Ol\HllK, PAA\'" KWMllC, PAAY" rlAXAPHllK, [ H CTpAT] \e„ .
nwcTEl\HHK. H 11cnpARHllK, iK8nAH PAA\'" REI\ l\Wrw.ţ>ET .

n11c A8M1t'l'p8 l\Oro<1>e'I' EOl\A014io, 8 rpAA\' Tpo[rORH4JE, MiiCEL\A] 1 MAii SI Abilii,
R'h l\t'I' r3�R .
"iw HWC'l'AHAHH RWERWA'h, MHl\OC'l'0llO EOiK0l0IO rocnOAltH'h .
"iw HWC'l'AHAHH ROltROAlt <m.p.>
[Ung] 1 rovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei
mele, lui Mogoş căpitan din Păuleşti, din Prahova, şi cu fiii lui, câţi îi va dărui
Dumnezeu, ca să-i fie lui nişte ţigani, anume: Maria ţiganca cu fiica ei, Neacşa, şi
cu un copil al Mariei ţiganca, anume Oprea, şi Stoiana şi Neacşa, pentru că aceşti
mai sus-zişi ţigani, au fost de aici din ţara domniei mele ţigani boiereşti, apoi ei au
fost fugiţi de la stăpânii lor în Ţara Turcească de atâta vreme, de când ei s-au dus la
turci.
Întru aceea, domnia mea singur am aflat cu tot divanul, văzând şi cartea
răposatului Matei vodă, cum l-a trimis pe Mogoş căpitan în Ţara Turcească
împreună cu un turc la paşă, ca să aducă de acolo pe acei vecini şi ţigani boiereşti şi
i-a mânat pe ei aici în ţară la stăpânii lor. Pentru aceea, răposatul Matei vodă,
domnia lui pentru truda lui şi pentru treapădul lui i-a dat domnia sa lui Mogoş
căpitan din acei ţigani ce i-a adus din mâinile turcilor, aceste mai sus-zice ţigănci:
Maria ţiganca cu fiica ei, Neacşa, din zece ţigani unul, şi cu fiul ei, Oprea, şi
Stoiana şi Neacşa, cum să-i fie lui de dedină şi de ohabă, fiilor lui şi nepoţilor şi
strănepoţilor în veac.
Pentru aceea şi domnia mea încă singur am dat şi am miluit pe Mogoş căpitan
cu aceşti ţigani mai sus-scrişi, ca să-i fie lui de moşie cum i-a fost lui de la
răposatul Matei vodă. Iar acei boieri ce au avut ţigani peste D unăre la turci, pe câţi
i-a adus Mogoş căpitan la dânşii, ei să aibă a-i întoarce cheltuial a unul la altul
pentru acei ţigani mai sus-scrişi ce i-a fost dat Matei vodă lui Mogoş căpitan, ca să-i
fie lui ţigani cu bună pace. Şi a întărit domnia mea şi cartea răposatului Matei vodă
cu această carte a domniei mele, după aşezarea cum este mai sus-scrisă.
Încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine îl
va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, încă să aibă a cerceta
1 80
şi a întări această carte a dom? iei mele, i ar c�re, om a_r înc �rca să .o strice şi .nu_o. v�
întări, acela să fie blestemat ş1 anatema de stapanul hsus ş1 de cei 3 1 8 sfinţi parmţ1
1
[care sunt] 1 la Niche � a. [Şi de] nimeni. necl intit, du f ă porunca .d � mniei i:nele. _
Iată şi marton [am pus domnia mea: . . . . ] Bunea vistier, Hnzea spatar,
1
Ghiorma clucer, Pană stolnic, Radu! comis, Radu! paharnic, [Istrati] e postelnic. Şi
ispravnic , j upan Radu! mare logofă t .
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Târ[govişte, Iuna] 1 mai 1 6 zile,
în anul 7 1 62 <1 654>.
DJAN laşi, Col. Documente, DCXCVIII/6.

Orig. slavon, perg. (4 1 ,2 x 26), rupt la îndoituri şi pătat, sigiliu mijlociu timbrat.
EDIŢII: Text slavon şi trad. rom., Ghibănescu, Surete şi izl'Oade, V, p. 1 6 1 - 1 63 , nr. CXVI.
157 1 654 (71 62) mai 1 6, Târgovişte
H11eT0111(1"" GTi:1Ho11 w'f npoAHl\Elf.IH, no HME 1 : ot Drăgeşti, Oprea i ot Creaţa,

Dragul i ot Creţuleşti, Cârstea i Pătru i ot Mătăsari, Drăgan i ot Urdeşti, Stan i
Neagoe i Manea Caţea i ot Livezeni, Nenciul i ot Româneşti, M icşan i Dragomir i
ot Tătuleşti, Drăgan, să jure Stan cu aceşti 1 2 jurători de cătră sfânta mănăstire
Strâmbul, hram Sveati Necolae, cum n-au fost rumâni mănăstirii de moşie den sat,
den Prodileşti, nici i-au apucat Legătura lu M ihaiu vodă în sat.
Deci cum vor afla ei cu ale lor suflete, zioa la Sveati Petrea.
Ispravnic, vel portar Gălăţeanul.
Ouc A8M1l'fp8 Mro iJ>E'f S Tp'hrOKllLIJE, MAH Si AbHlt, K'h 1\-li'f ,-3�&2 < 1 654>.
t "iw lfoC'fi:IHAllH KOllBOAi:I, MHl\OC'f0IEio Eoa\"i"10 rocnoAllHb .
DANlC, Doc. ist., CCCLXVl/1 24.

Orig. rom., hârtie ( 1 9 x 1 4,5), sigiliu mijlociu în chinovar.
Dublet ibid., CCCLXVI/ 1 25 , rupt la dată.
EDIŢII: Text, Patra, Te:::aurul, p. 289-290; menţ., Giurescu, Studii de ist. soc., p. 1 09.
'.„Jurătorii lui Stan din Prodileşti, anume".

- „A scris Dumitru logofăt la Târgovişte, mai 1 6zile, în anul 7 1 62".
181
158 <1 654 mai 1 6>
t Adecă eu, Coste şi 1 cu fraţii 2 mei3 şi împreună cu muma nostre, Rada, scris-am
acestu al nostru zapisu ca să fie de mare credinţă4 la mâna Ferăi cu fraţii 2 lui, să să
şte că e-mu vândut o părăsişte de5 vie în de<a>lul Crângurenelor. Şi 1 o-mu vândutu
noi, de bunăvoie nostră, derăptu bani, 360 gata şi cu ştere tutur<or> mege<eşi>lor.
Şi 1 iar amu cumpărat un rozoru de vie pre lângă mine6 de la Mihaiu, fecior lu
Proica şi 1 de la feciorlu meu, Mălinu, ughi 5, să fie moşie noao şi feciorilor noştri7.
Şi 1 aceste vie câte o lature, una în sus alta în jos.
Şi mulţi omeni 8 buni au fost cându s-au făcutu acest zapisu, anume: Ion i
Dedu!, [Mih]ăilă, [Puce] 9rcel şi Toma şi 1 Vasilii şi 1 logofătu lu Oprea.
DANIC, Mi trop. Ţ. Rom., CCCVI/8.
Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ,5), pătat. Datat după doc. Mitrop. Ţ. Rom., CXIII/4, din 16 mai 1 654.
UJE.
2 .j>pAL\HE.
J
MHE.
4
KpEAEHL\"b.
5 Ante de, scris te.
6 MEHE.
7 HG4JE.
8 GMEHt.
9 Loc pătat.
159 1 654 (7162) mai 16
Nicola al toboşarului, Ciucu al gelepului, Stanciu al lui Băcilă şi Pârvu Robu

<din Săcelu, judeţul Gorj> se vând rumâni lui Nicola pârcălab din Glogova,
împreună cu fiii şi nepoţii lor.
DANIC, Doc. ist., DCIII/l 87 (nr. 20).
Rez.
160 1654 (71 62) mai 17, Târgovişte
t M1tMcT·1·e io Eo:t<"leio, "iw Koc[ T1:\N] 1 AHN lli'hpsAH BOEBOA'h

11 rocnoAHH'h B'hCOE
3EMI\€ 88rppOBMX0l0llCKO€ . ĂABAT rocnOACTBO M it ,·,·€ noB€1\€H0l0€ rocnOACTBA Mit
1 82
GroiauoB c'hc spATHiaM ero, CJAH'li 11 PAA'f" 11 GTAH <H> MHXH-k H "iwH, CblHH
01168111.VB WT CEl\O WT ĂABHA€4Jll, WT c8ACTBO M 8 m 'l€1\ " nAA8p€tţ, li C'hC CblHOBH
�1118, El\ltlţE M Eon. AACT, raKO:KE AA ECT llM W'lHH'h [8] 1 CEl\O 8 ĂABllA€4Jll, Al\11 WT
€AllA 8 a: a W 'bCTArO AEI\, WT nOl\IO H WT m 8M8 " WT BOAA li WT np€3 B'bCWM
xo upWl\1, C'bC B'bC XOAOKOM, nOH€:K€ €CT noK8mtl\ GTOfi\H H C'bC EipAT ero C0l0€ A -kl\
�A \\•41tt1'b BHWE nuc WT HA A8MH-rp8, Cb!H'h TOMEH [ J2 3A rAT ACllpH . H npOAAI\
• . •
€CT A81\11tTp8 c"lu '!ACT 3A W'lHH'h 3A EAHO AOEipOBOl\H, li€3 HH EAHA Clll\WCT8, C'bc
831 1A1ilE MErlt lll W lfl\Wp WT rop lt WT H3 AOI\ " WT Kp'hCTOM MiCTOM H C'hC 3An11c WT
p8 KA ErO 3A npOAAH°IE ll C'hC CBiA i; 1'€1\€ .
H nAK AA ECT GTOiaHOB C'hC spAT ero EAEH MiCTo WT np€3 BOAA WT HAA
i\hp811 i\8 11JOAM€1'€B, MiCTO WT KOA MAI\, WT HA GTOllKA, CblH'b TOMEB, 3A ACllpll
�\ lt C'bC 3,rnuc WT p8KA ero li C'bC CBHA i; 1'€1\€.
H naK AA ECT GTOfi\HOB C'hC spAT ero EAHH MicTo 8 Clll\H4JE, nOAl\-k C'bC
Ai>llJUtiţA EH no H3 AM, WT HA A8MH1'p8, CblH'h ToMEB, H WT HA spAT ero, GTOHKA
11 G11a1tK8i\, 3A X AcnpH roTOBH C'hC 3AnHc WT p8Ku EM8 3A npOAAH0l0€ H C'hC
CBHAi>THi\lt .
H nAK noK8nHI\ PAA'f" C'hC spAT ce, GTAH, H ApArOMHp c'bc 1ipA1' ce, Niroe,
\\'T HAA EMA8", CblH'b Hp'bCTlliaH EAs81\, A ii" ero WT ĂABHAE4JH noMBHHO, WT rop
li WT H3 AOI\ " WT np1t3 B'bCWM XWTApWM, WT nOl\IO " WT m8M8 " WT BOAA, BApE
€11HKA Cit X'fHT 1131ipA1' li A-kl\HlllţA MHK81\ iACK'h WT 8cT'hrH'h, KOl\HKO €C1' A-kl\ ero "
€.\1111 Mtno WT 8 AOl\llH'h '!TO npo 1u8" c'bc rl\AB 8 AMHHA GTOfi\HOB H C'hC Ap8r
rllAB tlA op11x. KOl\llKO €C1' liHI\ A -kl\ ero, 3A rAX ACnpH rOTOBll li C'bC 3AnltC WT p8KA
Ero 3A npOAAH0I€ li C'bC CBHAi; 1'€1\€ .
H nAK noK8nHI\ PAA'f" c'bc spAT ce, MHXH-k, EAHA KbH1tnH4JE <wT> KOA MAI\,
wr llAA nap"le WT BOAllHlltţHB WT HAA GT'htilA, CblH'h Nin.H, 3A P" AcnpH roTOBll C'hC
3An11c \.l)Ţ p8KA ero " C'hC CBEAi; 1'€1\€.
H nAK noK8mtl\ PAA'f" C'hC spAT ce, MHXHi, EAHA Ail\HHtţ'h WT O'(:K'h
lllllK811ta<c>K'b " EAllH 1\\-kCTW WT HA nAp0l0€ 3A BOAEHHl.ţ'h, Ai" G[l\A1f ] 1 K81\WB " !ipAT
C€, GTOHK'bB, €1\llKO CE XTHT 1131ipA1' WT HAA Gl\AHK81\, CblH'b TOMEB, 3A Ci\ ACllpH
rOTO BI! C'bC 3AnHc WT p8KA ero " C'bC CBEAi; 1'€1\€ .
H naK AA ECT GToia110B c'bc spAT ce ero EAllH MiCTO C'hTBOplll\ ECT npoMEH0IE
ÎOlllA [ 1t Hp'h] 1 cTHfi\H C'hC fr1"s81\, liA418 EM8, 1'€pH ECT A"" TOMA 11 Hp'hCT.lrnH EAl!H
Mtcro l.VT CEl\lf4J€ '11'0 €C1' nOAI\ t C'hC [ . . . ) 1 Mp fll\s81\811, liA4J8 EX, A fll\ s 811 WH €C1'
.\dii [„.Mtc]1To WT no 113 AOI\, nOAl\-k C'hC c"le MiCTO .
H nAK AA ECT [ . . ] 1 npoMEHEH0IE [ . . . ] 1 poBAI\ GTAHK81\ l\Wrw<j>ET c"le [ . . . ] 1 MicTo
.
lfoG811\\•B PAAH L . ] 1 C'hc 3Anuc WT p8KA ero 11 C'hc CBHAiTEI\€.

.
[H nAK] 1 AA ECT CTOfi\HOB C'bC EipAT ero 1'pH HHBE, Al\11 EAHH HHB 8 Ai11
[G ] I roiau os, At11 fflpK'hB " EAllH HHB AEc8npA G'hp1'on8"8" 11 EAHH 8cTA0, XM8s11B HA
1 83
ĂOl\4ER, KOE HllRE CKOnORM CE fll\s81\ WT H" El\AA81\ C'hC HORl.-lll roTORll Til C'bC 34mtc
WT p8KA EMA81\WR li C'hC CRllAi; TEI\€ .
H n"K A" ecT GTotaHOR C'hC sp"TE ero EAllH MtcTo 3A 8cTA XM8 mrn, AtA
EllllttMp, \l'T AM R'hCAX noH11 ;i; e ECT AAPORM KMllH, li"4Jll NEAEl\ER, ChlHORoAt
flfls81\wR, P"All noMtAH c'hc 3"n11c [wT p] 1 8KA ero 11 C'hC CR11Ai>T111\11 .
11 11"K A" ECT GTOtaflWR EAllH l\\tCTO 3A npOl\\Etum"1"e TOMER 4TO ECT pA3AiiAts
c'hc N11AEl\t, KOE "'tcTo AApoRM ECT A81\\ltTp8, Chltl'h Kp'hCTER, no GToraN "" sp4K
P"All nol\\i>AH, rnKo;i;e A" ECT III\\ noMtA11 <11> poAllTEl\ER ero R'h Riitrn , c'bc 34n1tc
WT p8KA ero li C'hC CRllA tTEl\E.
" nAK A" ECT GTOtaHOR EAllH MtCTO n'h MM81\ rOl\e1.(1"e no 113 rop WT AtA
M11K81\tCK'h, El\llKA ce XTET 1t31iP"T Ai" t1ocTp'h R'hCAX, not111;i;e ECT AAPORM GToli\11
C'bC Cbltlll ero, GTOllKA li Kp'hCTll!aH, KOrAA ECT REH4AHHT HA liP"" C'bC c"le Mim8
RlllllE n11c, P"All n0Mi>At1 11 C'hC 3Amtc WT p8K11 HM 11 C'hC CRHAiiTEl\E . 11 RllAiiXWAI
rocnoACTRO MII R'hC"X 3AnHCORE 3A noK8ne11"le 11 3A np0Me11·1·11 H 3A AAPORAN"i°E "" p8KA
EM84•
Gero P"All AAAOX H rocnOACTRO MII GTotaHOR [ c'hc] 1 spAT ero raKo;i;e A" ECT 11x
c"l11 W4HNht AtA1m8 11 R'h WXAG, ChltlOROM u R H8KoM 11 nptRN8411ToM 11 HE wr
KOrO;t;AH NHnOKOl\ 'kliHMO, nopH3MOM rocnOACTRA Mit .
Ge;i;e Ol(SO 11 CRHAiiTEl\E nocT"RfliiHI\\ rocnoACTRo MII : lK8nAN GnAx118" REA 6411
li ;i;8nAN npEAA REI\ [AR] 1 opH11K 11 ;i;8n"H P"Al(I\ BEI\ l\Wrw<t>ET li iK8nAN E8ut BEA
RHCT0t'tap [ H] I iK8nAfl flwpMA BEI\ Kl\84Ap H lK8nAH Xp113A BEI\ cn'hTAp li )f{ 8nAH n4H'L
BEI\ CTOl\HllK li iK8n"H PAAl(I\ REI\ KWMHC li lK8nAH PAAI(" BEI\ n'hX"PNHK li )1(8nAll
"icTpAT0l11 REI\ noCTEl\HllK H ;i;8nAH Ol( Apt REI\ cl\8lKAP H lK8nAH N11K81\A REI\ m1TAp. li
ttcnpABHHK, iK8nAH PAAl(I\ REI\ l\Wrw<t>ET .
H t1Am1c"X A3, MMITA l\Wrw<t>eT, B'h tMCTOl\HH rpAAI( wT Tp'hrOBH4JE, Miid11A
M"ll 31 Abilii, KOrAA ECT lilll\ T114EH0IE l\i>TOM ,-3'j)3B .
t "iw KwcTAHAtm RWEBWAA, Mlll\OCT"ito EolK"lio rocnoAHH'h .
"iw KWCTAHAHH RNIROAA <m . p . >
t Din mila lui Dumnezeu, Io Cos[tan] 1 din Şerban voievod şi domn a toată
Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea acestă poruncă a domniei mele lui Stoian cu
fraţii lui, Oancea şi Radu) şi Stan <şi> M ihnea şi Ion, fiii lui Albul di n sat din
Davideşti, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, şi cu fiii lui, câţi i-a dat Du mnezeu, ca să
le fie lor ocină [în] 1 sat în Davideşti, însă dintr-o funie a şasea parte, din câmp şi
din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, cu tot venitul, pentru că au cumpărat
Stoian şi cu fraţii lui această parte de ocină mai sus-scrisă de la Dumitru, fiul IUi
Toma [ . . . ]2 pentru I 300 aspri. Şi a vândut D umitru această parte de ocină de
bunăvoia lui, fără nici o silă, cu ştirea megieşilor din sus şi din jos şi din Jurul
locului şi cu zapis de la mâna lui de vânzare şi cu martori.
1 84
Şi iar să fie lui Stoian cu fraţii lui un loc de peste apă de la Mărul lui
Foamete, locul de lângă mal, de la Stoica, fiul lui Toma, pentru I 40 aspri şi cu
zapis de la mâna lui şi cu martori.
Şi iar să fie lui Stoian cu fraţii lui un loc în silişte, alături cu delniţa ei pe din
jos, de la Dumitru, fiul lui Toma, şi de la fraţii lui, Stoica şi Vlaicul, pentru 600 aspri
gata cu zapis de vânzare de la mâna lui şi cu martori.
Şi iar a cumpărat Radu! cu fratele său, Stan, şi Dragomir cu fratele său,
Neagoe, de la Vladul, fiul lui Cârstian Babul, partea lui din Davideşti jumătate, din
sus şi din jos şi de peste tot hotarul, din câmp şi din pădure şi din apă, oricât se va
alege şi delniţa miculească de la uliţă, cât este partea lui şi un loc din vale care
trece cu capul în Valea lui Stoian şi cu celălalt cap la nuc, cât a fost partea lui,
pentru I 600 aspri gata şi cu zapis de vânzare de la mâna lui şi cu martori.
Şi iar a cumpărat Radu] cu fratele său, M ihnea, o cânepişte <de> lângă mal,
de la p arii de moară de la Stănia, fiul Neagăi, pentru I 50 aspri gata cu zapis de la
mâna lui şi cu martori.
Şi iar a cumpărat Radu! cu fratele-său, Mihnea, o delniţă din funia miculească şi
un loc de la parii de moară, partea lui V[lai] 1 cul şi a fratelui lui, Stoica, cât se va alege
de la Vlaicul, fiul lui Toma, pentru 230 aspri gata cu zapis de la mâna lui şi cu martori.
Şi iar să fie lui Stoian cu fraţii lui un loc pe care l-a făcut schimb Toma [şi
Câr] 1 stian cu Albul, tatăl lui, de i-au dat Toma şi Cârstian un loc din silişte, care este
alăturea cu [ . . . ] 1 lui Albul, tatăl lui, iar Albul a dat [locul] 1 din jos, alăturea cu acest loc.
Şi iar să fie [ „ . ] 1 schimb [ „ . a dăruit] 1 Stancu] logofăt acest [„ .] 1 loc lui
A lbu l pentru [„ .] 1 cu zapis de la mâna lui şi cu martori.
[Şi iar] 1 să fie lui Stoian cu fraţii lui trei ogoare, însă un ogor în partea lui
1
[S] toian, partea lui larea, şi un ogor deasupra Vârtopului şi unul în Gura3 Holubei,
la Dulce, ogoare pe care le cumpărase Albul de la Vladul cu bani gata 350 cu zapis
de la mâna lui Yladul şi cu martori.
Şi iar să fie lui Stoian cu fraţii lui un loc din Gura Holubei, partea Biţilor, din
jos toată, pentru că a dăruit Călin, tatăl lui Nedelea, fiilor lui Albul, pentru pomană
cu zapis [de la] 1 mâna lui şi cu martori.
Şi i ar să fie lui Stoian un loc de schimb al lui Toma, pe care l-a împărţit cu
Nedelea, loc cu care l-a dăruit Dumitru, fiul lui Cârstea, pe Stoian la nuntă pentru
pomană, ca să fie pomană lui <şi> părinţilor lui în veci cu zapis de la mâna lui şi cu
martori.
. Şi iar să fie lui Stoian un loc pe malul Goleţiei pe din sus de partea
m �cu l ească, cât se va alege partea noastră toată, pentru că l-a dăruit Stoian cu fiii
lu i, Sto ica şi Cârstian, cu acest loc de mai sus-scris când l-au cununat la nuntă,
pentru pomană şi cu zapis de la mâna lor şi cu martori. Şi am văzut domnia mea
toate zapisel e de cumpărare şi de schimb şi de danie la mâna lor.
Pentru aceea, am dat şi domnia mea lui Stoian [cu] 1 fraţii lui ca să le fie lor
aces�e ocini dedină şi de ohabă, fiilor
şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni
.
nechnht, după porunca domniei mel e.
1 85
Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Spahiul mare ban şi jupan Preda
mare vomic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier [şi] 1 jupan
Ghiorma mare clucer şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Pană mare stolnic şi
jupan Radul mare comis şi jupan Radu! mare paharnic şi jupan Istratie mare
postelnic şi jupan Udrea mare sluger şi jupan Nicula mare pitar. Şi ispravnic, jupan
Şi am scris eu, Manta logofăt, în cetatea de scaun din Târgovişte, luna mai
17 zile, când a fost cursul anilor 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Doc. ist., MMCMXXV/3.

Orig. slavon, perg. (4 1 ,5 x 29,5), sigiliu mijlociu timbrat.
Cu o trad. modernă; fotocopie după orig., ibid., col. Fotografii de doc., XIII/ I ; copie slavonă şi
trad., ibid., ms. 1 234, f. 4 1-43.
1 Loc rupt î n orig.

2 Loc alb în orig.
3 Ad. interlinear.
4 Post EM8, Cf:Kf orso H CBH.4 t. rfllf flOCTABll tlfM rocno,1,CTBO MII.
161 1 654 (7162) mai 20
t MHMcT'leio Eo;K°leio "iw KocTAHAHH llhpllAH BOHEBOAA " rocnoAHHb. Ă4BdT

rocnoACTBo MH c"le nose1drn"le rocnOACTBA MH acestui om, anume: Dumitru ot Groşi şi
Vlaicul cumnatu-său, ca să fie volnic cu carte domnie mele şi cu sluga domnie mele,
anume [ ... ] 1 să apuce pre Costandin căpitanul, feciorul Radului annaş cu strânsoare să
aibă a plătirea ughi 434, cari bani i-au loat de la Vlaicul şi au fost ai Iorgăi neguţătorul.
Ce au venit înaintea domnie mele de s-au pârât toţi de faţă. Şi aşa pârâia
Costandin căpitan şi prindea bâha de bani, cum că n-au loat tată-său Radul acii
bani. Domnie mea i-au dat lege ca să fure Costandin căpitanul cu doi boieri anume:
Dumenecă iuzbaşa ot Piteşti i Ion iuzbaşa ot tam. Apoi el nicicum n-au putut să
jure, ce au venit şi a doara în divan de s-au cerşut ca să schimbe lege. Şi iar i-am
schimbat domni<a> mea lege a doara. Datu-i-am domnie mea să jure iar cei doi
boieri, anume: Mihul spătar snă Dimii slujer şi cu Ivaşco vatah. Şi iar n-au pututu
jura, cum au mărturisit înaintea domnie mele şi jupan Neagu! vei portar şi jupan
Radul vei aga, cum că l-au lăsat lege<a> în două rânduri cum scrie mai sus.
Şi domnie mea am judecat sau să-i dea acii bani ce scrie mai sus sau să ţie
Iorga neguţătoriul satul Groşii cu toţi rumânii şi cu toată moşie, că au rămas
Costandin căpitanul de lege din divan.
1 86
H 11cnpABNHK, CAM p€'1€ rocnOACTBO MH .
flHC MAH K AhNH, B'h 1diT r3�B < 1 654>.
'
t iw KocTANAHN BWEBWAA, M1tl\OCT·1·eio Eo;K·1·eio rocnoAllNh .
"iw KocTANAHN BOEBOAA <m . p . >
DANIC, M-rea Trivalea 11/2.

Orig. rom„ hârtie (30,5 x 2 I ), lipsă 1 /3 din fila a doua, sigiliu inelar în tuş.
co;ie: DJAN Prahova, Col. de manuscrise I V/ 1 8, f. 72-73; DJAN Vâlcea, ms. 145, f. 39 v-40.
1 Loc alb în orig.
162 1 654 (71 62) mai 20, Târgovişte
t i\\1tl\OCT0leio EO;K0l€10, "iw HWCTANAllN lli€fl6AN BO€BOA0l0 " rocnOAllN'h B'hCOll

3EA\Alt 8 r rppoBl\Ax"l1tcKO€. ĂABAT rocnOACTBO 1\\11 ,·111 no11e1drn"1"11 rocnOACTBA MH Cl\8r8
rocnOACTBA Mit, Herom.�'h nEXAflHHK, ChlN'h OpEAEB nocT€1\NllK WT T'hT'hflAHH, BN8K
rocnoA:+>EB Htr'hB, 11 C'hC ChlNOBH CH, €1\HLl,€;K€ Eor'h AAflOBAX, raKO;K€ AA €CT eM8
CE�O Î'hThpAH0l1t, B'hC C€1\0 C'hC B'hC XOTAflOM " C'hC BCHX B€'lllN°lH " C'hC B'hC XOAOKOM,
wr xoTap8 AO xoTAfl, no CTAflH XOTAflH 11 6€1\-ksu . H B€'IHN·1·11 €4JH;K€ AA ce 3NA€T,
I U llME : iK1tTt C'hC 6flAT HO, "iwN, C'hlNOB°IH HANOB li C'hC C'hlNOlll 11x NA HM€, nonA
11\0W'h C'hC C'hlNOBll Cit, EAA-k C'hC ChlNOBH CH, Ă06flOTAN C'hC ChlNOBll Cit , TOAA€fl C'hC
ChlllOBll Cit 11 6pAT ero <11> c'hc ChlNOBH CH, A8MHTp8 C'hc ChlNOBH CH, M8wAT c'hc
ChlllOBH Cit, llPAT ero LJ.Ie<f;AH C'hC ChlNOBH Cit " 6flAT ero, GTAN C'hC ChlNOBll CH, 0'hTfl8
li 6p4T Ero C'hC ChlNOBH "X· Ch1NOB0l0lt GTANKWB, "iBAN " 6flAT HO, ChlNOB0l0H EAAIOl\OB
. .
'"' c b1110B·111 11x. 11011" c'bc chmo1111 ci1, E'hA IKA c'hc chmo1111 '"· A8M 1Tp8 Kpo11Top c'bc
ChlllOBll Cit, ChlN'h EpAH, 0€TflHMAN C'hC ChlNOBll Cit, ChlN'h HAfllt'lt, E'hA0lKA, ChlN'h
llErpEB C'h C ChlNOBH Cit, "iwN 0HCHKA C'hC ChlNOBH Cit " MOM'IA li Htr81\ li 6flAT HO,
!'Jn pt li C 'hC ChlNOB0l11 "X· ChlNOBH HOMANWB, GTOHKA, ChlN'h I)iorel\t C'hC ChlNOBH Cit
1ll4p11 11. l\\A Nt c'bc c'hmo11·1· 11x 11 npo'1·1·11 11e'111"" 11c11x. 3AN€;K€ ecT Tl.lirw cel\o
ÎbT 'hp A Hfo H C'hC B€'1llN°IH Bit Ul € fl€'1€Nll 6111\H c8T 3A A-fiA0l0NN8 0fl€A€B llOCT€1\NllK
Î'hT'hpAH81\, ll A4JA HeroHJ.ţ'h 11€XAflHllK, BN8K rocnOa\A€B H-kr'hB, WT NAA T€TKAM CA,
lltr4 Bo pt1 1t 'I ACA MttTpoAe 11 wT NA BM11K81\ Kl\IO'IAfl, WT'hu,8 rocnOAa\€B Htr'hB,
E IJltt:!;E WT HAtt npEa\Af Bfl-kMe WT npe AhNH CTAflArO l1"eâANAfl8 BOA'h " B'hC Afl'ha\A I\
EC T C'h C AOllpo MllflNO .
fi noT oM, K'hAA €CT 6111\ npe AhN·1· fll\eâAHAp8 BOA'h "i""lra w , B'hcTANH I\ ce c8T
E,\114 A
P 3MrA 3A BE 'IHNH, NA HMe : A8M.1Tp8 11 iKHT-k, 811K1t iKuTEB " lwN, c'hc np uox
••
1 87
p€K84JH Ki.\KO HE c8T B€'lltHH, AH8 np°IHAET WT B'h HHACTpAHA H C€nptw€ C€ 34 �11�8
C'hC fipEAA nWCT€1\HHK, GA4JA HHOlll.ţ'h nexApHHK 8 AHBAH . B'h TOM, !'ll\EâAHAPg BO,\'h
...l\.,.r.\ W , rocnOACTBA €M8 rl\EAAX H c8AHX no npABA H no 3AKOHA Eoa(lio C'bC B'hC
AHBAHOM lt HCT€HCTBOBM €CT K i.\ KO c8T B€4HHH 3A A iiA0l0HH8 fip€A0IH nOCTEA H llK \l!T
T'hT'hjli.\HH . TA;K€, €CT WCTMlt B€'fHH0l0H WT 3AKWHA lt WT c8;KA€H0i°€, KAKO BHAiiXWM
rocnOACTBO Mit H KHHrA l'll\EâAHAp8 BOA'h WT WCTM B l\"kT r3fMS . 11 WT TOrA4 ,\O
C'hAA B'hC GHl\H B€4HHH C'hC Gl\ASii MltpA .
l'I noTM\, K'hAA €CT GHI\ HblHii B'h AhHH rocnOACTBA MH, " iK1nt li "iw11,
TOAAEp, A81'\°ITp8, CJnpt 11 npo<t·1·1t BE'f1tH1t wT T'hT'hPAHH 1 , B'hCH C'hc MM C'bc BEMtK,
WHlt nAKlliK€ nOA0lrMH 8€1\ltKA np8x C'hC HerOHLţ'h nEXAPHHK H np"IHAET npE.\
rocnOACTBA MH 8 B€MtK°IH AHBAH T€p€ C€npt w€ CE 3A l\Hlţ8, p€K84111 Ki.\KO Hi>CT EllMI
B€4HHll H€rOltlţ'h 3A AiiA°IHO WT T'hT'hjlAHH, HH;+(€ WHH, HHlK€ jlOA°11'€1\0l1t HX . llpoq'i11
H3p€4€T Ki.\KO €CT GHI\ pAGlt H MHOrH l\'hlKErOBOp0IA npEA rocnOACTBO Mit, r.\KOlKE Ad rA
8TEKA€T 3A B€'fHHAH0I€ . B'h TOM, rocnOACTBO MH C'hM rl\EAAX H c8AHX no np4B4 li no
3AKOHA EoiK·1·io, K8nHo c'hc BCHXMH 'f1tCTHTHM·1· npABHTEl\H rocnOA CT8A "'" 11
CB€A0i°T€1\CTBOBM €CT 8 AHBAH 8CHX GOl\il.p0IH AHBAHWM, 8€1\HlţH 1t Mi.\1\11, KdKO c8r
8€'fltHH WT AiiA0i°H H8, 3A npiiAiiA0l0H8 WT C€3AAH0l0€ WT T'hT'hpAHH . 11 llCTEHCTBOBA�
€CT lt rocnOACTBO Mit Ki.\KO c8T B€4HHH WT GA4JHH'h HHOHl.ţ'h8 nEXAPHHK T'hT'hpd118�.
TAiKE, c'hl\\ AM rocnOACT80 Mit 3A r'hjlTAH 8 p8KA Huo1t1.ţ'h nEXAPHHK A" c8T Bfq1111 11
3A AtA·1·H8, WXAG, KAKO en G1tl\1t H WT HAHnpElKAE spil.1\\€ . M wcTM HT 8E1J1rn"l11 ll'T
3AKOHA li WT c8iKA€H0le WT npEA rocnOACTBA M it WT AHBAH, AA c8T 8€'l11Hlf 8 BiiKll.
" HE WT KOrOiKAO HEnOKOl\tGHM, nop1t3MO rocnOACTBA l\\lt .
GElKE 11 CBEA0i°1'El\11 nocTABllX rocnoACTBO l\\lt : ;K8nAH GnAx·1'81\ 8€1\ saH, ;i;8nA11
fipEAA ABopHHK, lK8nAH PAA I('" Mro<t>eT, E8Ht BHCT0lrap, Xp1t3A cnATAp, ri°ll1p�1J
Kl\IO<tAp, fiAHo cTol\HltK, PAAI(" KM\1tc, PAAl('I\ nEXAPHHK, McTpAT0IE nwcT€MHIK. li
1tcnpA8H1tK, 8€1\ l\oro<t>n PAAl('I\ .
n11c A3, A8M"11'p8 l\Oro<t>n EWl\A°l'flO 8 rpAAI( Tp'hros1141E, MAIO K A bHH 11 ll'T
!'!AM\ B'h I\t T r3�8 .
"iw HocTAHAltH BWEBWAA, M1tl\OCT0lio Eo;K"lio rocnoAHH'h .
Yl.l1 HocTAHA1tH B0€80AA <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea acestă poruncă a domniei mele slugii domniei mele,
Negoiţă paharnic, fiul lui Preda postelnic din Tătărani, nepotul doamnei Neaga , şi
cu fiii săi, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie lui satul Tătărani, tot satul cu tot
hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din hotar până în hotar, pe vechile hotare
şi semne. Şi vecinii încă să se ştie, anume: Jitea cu fratele lui, Ion, fiii lui Nan şi cu
fiii lor anume, popa Moş cu fiii săi, Badea cu fiii săi, D obrotan cu fiii săi, Toader
1 88
cu fiii săi şi fratele său <şi>cu fiii săi, Dumitru cu fiii săi, Muşat cu fiii săi, fratele
lui Ştefan cu fiii săi şi fratele lui, Stan cu fiii săi, Pătru cu fratele lui cu fiii lor, fiii
lui Staico, Ivan şi fratele lui, fiii lui Badiul cu fiii lor, Ioil cu fiii săi, Bădica cu fiii
săi, Dumitru croitor cu fiii săi, fiul lui Bran, Petriman cu fiii săi, fiul lui Caricea,
Bădica, fiul lui Negre cu fiii săi, Ion Pisica cu fiii săi şi Momcea şi Neagu! şi
fratele lu i , Oprea şi cu fiii săi, fiii lui Coman, Stoica, fiul lui Giughelea, cu fiii săi,
Marin, Manea cu fiii lor şi alţi vecini toţi, pentru că acest sat Tătăranii şi cu vecinii
mai sus-scrişi au fost de moştenire ai lui Preda postelnic Tătăranul, tatăl lui Negoiţă
paharnic, nepotul doamnei Neaga, de la mătuşa sa, Neaga Mitroaia vorniceasa şi de
la Vlaicul clucer, tatăl doamnei Neaga, încă de mai înainte vreme, din zilele lui
Alexandru vodă cel bătrân şi i-a tot stăpânit cu bună pace.
Iar după aceea, când a fost în zilele lui Alexandru vodă I liaş, s-au sculat cu
pâră o seamă de vecini, anume: Dumitru şi Jitea, unchii lui Jitea şi Ion, spunând că
nu sunt vecini, ci au venit din altă parte şi s-au pârât de faţă în divan cu Preda
postelnic, tatăl lui Negoiţă paharnic. Întru aceea, Alexandru vodă Iliaş, domnia lui
a cercetat şi a judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu cu tot divanul şi a
adeverit că sunt vecini de dedină ai lui Preda postelnic din Tătărani. Astfel, au
rămas vecinii de lege şi de judecată, cum am văzut domnia mea şi cartea de rămas
a lui Alexandru vodă din anul 7 1 36. Şi de atunci până acum au tot fost vecini cu
bună pace.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, Jitea şi Ion, Toader,
Dumitru, Oprea şi ceilalţi vecini din Tătarani 1 toţi, cu mic cu mare, ei au ridicat
iarăşi pâră mare cu Negoiţă paharnic şi au venit înaintea domniei mele în marele
divan de s au pârât de faţă, spunând că n-au fost vecini de dedină ai lui Negoiţă din
-
Tătărani, nici ei, nici părinţii lor. Alţii spuneau că au fost robi şi au spus multe
minciuni înaintea domniei mele, pentru ca să fugă de vecinie. Întru aceea, domnia
mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună
cu toţi ci nstiţi i dregători ai domniei mele, şi au mărturisit în divan toţi boierii
divanului, mici şi mari, că sunt vecini de dedină, de strămoşie de la întemeierea
Tătăranilor. Şi am adeverit şi domnia mea că sunt vecini de baştină ai lui Negoiţă
paharnic Tătăranul. Apoi i-am dat domnia mea de grumaz la mâna lui Negoiţă
paharnic să fie vecini de dedină, ohabă, cum au fost şi de mai înainte vreme. Şi au
rămas vecinii de lege şi de judecată dinaintea domniei mele în divan, să fie vecini
în veac. Şi de nimeni neclintit, după porunca domnie mele.
lată şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban, jupan Preda
vomic, jupan Radu! logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Ghionna clucer, Pană
stolnic, Radu! comis, Radu! paharnic, Istratie postelnic. Şi ispravnic, Radu! mare
logofăt.
.
Am scris eu, Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Târgovişte, mai 20 de zile
şi de la Adam în anul 7 1 62 < 1 654>.
Io Costand in voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
Io Costandin voiev od <m.p .>
1 89
DANIC, Ep. Buzău, LXXXVI/ 1 3 .
Cu o trad. modernă; altă trad., ibid., ms. 1 73, f. 239-240.
EDIŢII : Trad. (frag.), Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 282; facs., Scrierea chirilică, p. !Oi:
rez., Aricescu, Indice, I I, p. 26, nr. 1 586; Grecianu, Genealogiile, I I , p. 365; Nicolaescu, Doc. slaro
române, p. 282.
163 1 654 (7164) mai 22
î Adecă eu, Mihai cliucer i Giura cliucer, scris-am zapisul nostru, ca să fii de
mare credinţă la mâna cămăraşului Panei, cum să să ştie că ne-<a>m pârât la vodă
pentru satul Cacoţii, ce am plătit noi birul plasei lui. Deci am rămas pre frate-nostru,
Pană cămăraşul, să ne 1 plătescă ce am dat noi pentru satul dumnealui2.
Şi ne-<a>m tocmit denaintea lui Loiz cliucer şi a postelnicului Dragată, cum
să ne de ughi 100, iar alţi i-am iertat pentru voiia acestor boiari şi a Panei
cămăraşul. Şi ne-<a>m împăcat frăţeşte, nici să avem noi treabă cu dumnealui, n ici
dumnealui cu noi, de acum nainte3 .
Aceasta <am> scris. Şi pentru credinţa, ne-<a>m pus mai jos peceţile noastre.
Pis mai 22 dni, 7 1 62 < 1 654>.
Mihai cliucer. Giura cliucer.
DANIC, M-rea Bistriţa, LIV/5.
Orig. rom., hârtie (30 x 21 ).
Copii ibid.: mss. 1 92, f. 544; 202, f. 435v-436; 7 1 3, f. 748v; DJAN Prahova, nr. 3, f. 364.
I
C"bH .
2 A8MH"kAll8H .
J H4HHT-k.
164 1 654 (7162) mai 22
t Adecă eu, Nan brat Vişan ot Scăiani, scris-am şi mărturisescu cu acesta al

meu zapis, ca să fie de mare credinţă Ia mâna dumnealui Moise căpitan de roşi,
cum să să ştie că i-am vândut dumnealui toată partea nostră de moşie, din sat, dm
Scăiani şi din Bisca, a şasea parte de piste tot hotarul.
1 90
Şi i-am vândut dumnealui şi Ulmetul, precum scrie şi cartea mării sale
răposatu lui Alixandru vod ă.
Şi am vândut aceste moşii ce scriu mai sus, dereptu bani gata, ughi 25. Şi i-am
dat în mâna dumnealui şi cărţili şi zapisele de cumpărătoarea nostră.
Şi o-m vândut de a mea bunăvoie şi cu ştirea tutoror fraţilor de ocină şi din
sus din jos, ca să fie ocină stătătore în veci, dumnealui şi coconilor dumnelui,
şi
câti Dumnezeu îi va dărui.
·
Şi cându am făcut acesta zapis, fost-au mulţi boiari mărturie, care îşi vor pune
iscăliturile mai jos şi peceţile, ca să să crează.
Şi pentru mai adevărată credinţă, pusu-ne-am mai jos degetul, ca să să crează.
Mai 22 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
Nanul snă Vişan
Eu Lefter căpitan
Popescul
Eu Stoica Bişceanul
Neagoe Coietescul 1 •
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 27 72 1 .

Orig. rom., hârtie (30,5 x 24 ) .
165 1 654 (71 62) mai 22
t 1\\Hl\OCT0l€10 lio:K"leio, "iw HOCT4NAHN ill'hp64N BOHBOA'h H rocnOAHN'h . Ă4B4T

r�cnOACTBO MH C0l0€ IO n0Be1drn"le rocnOACTB4 MH G01dipHN8 rocnOACTB4 MH, Iordachi
posteln ic ca să fie volnic cu aceasta carte a domnii mele să-ş ţie toţi rumânii
,
din satul Negraşii, care i s-au vândut de-au luat bani pre ei şi pre feciorii lor şi pre
toată moşiia lor din Negraşi.
Păntru că aceşti oameni au fost venit ei, de a lor bunăvoie de s-au vândut
rumâni stătăt ori, încă din zilele răposatului Matei Băsărabă voievod şi au fost
rumâni până acum, în zilele domnii mele.
Deci, ei s-au râdicat de au venit toti de fată, nainte<a> domnii mele de s-au
pârât cu boiarinul domnii mele, Iordachi p �stelnic. Deci aşa pârâia rumânii den
satul Negraşii cum le-au aruncat banii în silă Iordachi postelnic, nu s-au vândut de
voia lor. Domniia mea le-am dat lege să jure cu 1 2 megiiaşi, cum le-au lepădat banii
_ , nu i
cu sila -au luat ei de bunăvoie a lor de s-au vândut rumâni lu Iordachi postelnic.
. . � eci, când au fost la zi şi la soroc, ei necicum n-au putut jura, ci au venit
JUrator u de au mărturis it cum s-au vândut ei de a lor bunăvoie să fie rumâni, cu
191
feciorii lor, cu părţile lor de ocină din Negraşi. Şi au rămas Negrăşanii de lege şi de
judecată dinaintea domnii mele.
Derept aceea, am dat cartea domnii mele boiarinului domnii mele,
Iordachi postelnic, ca să-i fie rumâni stătători, cu feciorii şi cu moşiile lor. Derept
aceea, să ţie cu bună pace.
Derept aceea, şi voi, Negrăşanilor, carei v-aţi vândut rumâni de aţi luat banii
gata, nemică val să nu umblaţ 1 , ce să vă apucaţi de loc şi de hrană, să ascultaţi ci vă
va2 da învătătură boiarinul domnii mele, Iordachi postelnic!
De toată aceasta am scris domniia mea.
" HCnpARHltK, CAAM p€4€ rocnOACTRO Mit .
IlHC MAil KE AbHlt, l\i>T r:3 �R <1 654> .
"iw KocTAHAHH ROHROA'b <m.p.>

Orig. rom., hârtie (45 x 28), sigiliu mijlociu timbrat.
1 Post umblaţ, scris RAll .

2 Slova R scrisă peste altă literă.
166 1 654 (7162) mai 23
t Adecă eu, Stamate călăraş, Tuoader ceuş, Necula, Apostul <şi> Muga scris-am
zapisul nostru la mâna lu Lupşe, cum să să ştie că 1 i-am vândut stânjine 40, bani
2 200, cum să-i fii lui de moşii2 , lui şi feciorilor3 lui şi nepoţilor4 lui şi
strenepoţilor5 lui.
Şi mărtureie: părentele Gruianul, Gherghe iuzbaşa.
Şi am scres eu, Ivaşco logofăt6 .
Pis measeţa maiu dni 23, leat 7 1 62 <1 654>.
t Părentele Ghinade. t Gherghe iuzbaşa. ţ Ivaşcu logofăt6 .
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XVIl/6.

Orig. rom., hârtie ( 1 5,2 x 20,9).
I
K'hH .
2 MSWHlt.
i <1>e��pe"8p.
4 Heno1.1el\Sp.
5 CTp€H€no1.1el\Sp.
61l\r!l<t>nT.
1 92
167 1 654 (71 62) mai 25
t Adecă eu, Costandin căpitan snă Radu! armaş, scris-am şi 1 mărturisescu cu

acesta al mieu zapisu, ca să fie de mare credenţă la mâna Iorgăi şi 1 a lu Pană cupeţ,
cum să să ştie că le-amu vândut satul Groşăi ot sudstvo Argeşu cu toţ rumânii 2 şi cu
toată m oşâia şi cu tot vinitul 3 satului de preste tot hotariul, cât mergi moşâia şi cu
1 1
1
partea de moşâie şi cu vi ia carie am cumpărat de la Novac cupeţ, dereptu bani gata
ughi 434. Însă aceste bane fostu-i-au prădat tată-mieu, Radu! armaş, de i-au luat de
J;ceşti4 neguţători ce scriu mai sus, fără de nici o vină.
Dice am căzutu la dâvanul măriei sale, domnu 5 nostru, Io Costandin Şerban
voievod, de am cerut legea ţărâi, să jure pentru aceşti 6 bani, cum i-au luat tată-mieu
pre dereptate şi 1 pre vina lor. Şi 1 în douo rânduri, am luatu câte 2 boi ari ca să
adeverezi şi 1 nicicum nu am putut jura, ce am rămas de lege de douo rânduri.
Dici măriia sa, domnu nostru, datu-m-au platnec acestor neguţători ce scriu
mai sus, văzându cu tot devanul dumnealui că fiendu ei nevinovaţ. Iar eu, neavându
banii să le dau, datu-le-am satul Groşâi, ce scriu mai sus, cu toţ rumânii şi 1 cu
partea lui Novac cupeţ, ca să le hie dumnealor moşie ohabnică şi 1 coconiior8
7
dumnealor în veacu. Şi 1 să hie volnici a-ş face şi carte domnească pre acestu satu.
Însă, să iasă cartea rumânelor de vânzari împreună cu zapisul lor, când ne-au jăfuit
oşteli casa ele au perit şi, de se vor afla undeva, ca să să apuce oricini cu densele,
,
iar eale să nu să prenză în seamă9 , pentru că acestu satu I-am dat de a mea
bunăvoie, fără 1 0 de nece o silă, că n-am avut banii să le dau.
Şi 1 mărturii, mulţi boiari carie-ş vor pune peceţele şi iscăleturele mai jos.
Şi ' pentru mai adăverită credenţă, pusu-mi-am pecetea şi iscălitura mea mai
jos, ca să se crează 1 1
Şi am scris eu, Neagoi logofăt Mujăscul Miicet.ţA MAH K€,
B'h B'h
""'T ,.s�s <1654>.
Spahiul vei ban
Eu Costandin căpitan snă Radu! armaş
Bunea vei vistiar
Preda vei vomic
Ghionna vei clucer
Radu! vei comis
KocnavnTJV01; 1 2 biv vei postelnic
repywc; �tcrnap 1 3
1
BeA.1crmipt0<; A.oyo8En<; µcip·tupac; 4 •
DAN!C, Schitul Trivalea, 1 1/3 .

Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,5), pătat.
Copii ibid. : ms. 3 7 1 , f. 3v-4; DJAN Prahova, Col. Manuscrise, JV/ 1 8, f. 73-74; DJAN Vâlcea,
ms. 14 5, f. 40-40v.
I
WE.
2 plS�l'hH.lE .
1 93
3 Iniţial BHHHOTHfl.
4 4€4J€.
5 AOMHO.
6 A4€4J€.
7 Ad. interlinear.
g KQKOH€Mp.
9 diMl"b.
10
<1>ep.
II
KpiiA3"b.
12
„Constantin".
IJ „Ghinea vistier".
1 4 „Velisarie logofăt mărturie"; semnături autografe.
168 1 654 (7162) mai 25
t Adecă eu, Pătraşco ceauşul împreună cu fraţii miei, Iancu! şi Dumitraşco,

scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie de bună credinţă la mâna 1
dumnealui jupânului Costandin biv vei postelnic, cum să să ştie că i-am vândut
dumnealui un loc de casă în oraş în Bucureşti, cât am avut de la tată nostru, Vasilie
ceauş, cu curtea şi cu grădina den locul besearicii, până în casa lu Nedelco ceauş şi
până în casa Florii călăraş, şi cu casele noastre şi cu tot locul în lungu şi în lat,
vericât să va alege.
Şi l-am vândut dumnealui, derept bani ughi 35, cin aspri 7 OOO. Şi am luoat
aceşti bani toţ în mâinile noastre. Şi am vândut de bunăvoia noastră fără nice o silă şi,
cu ştirea totoror vecinilor noştri den sus şi den jos, ca să fie dumnealui şi coconilor
dumnealui, moşie. Şi acest loc ci am vândut dumnealui, easte la besearica Tabacilor,
lângă alt loc al dumnealui.
Şi mărturie: jupan Ghioca vei şătrari i Leca spatar i ot Bucureşti, Florea
călăraş i brat ego, Dima i Ivan călăraş şi Neacşu! ceauşul i Bădica călăraşul i
Dumitru dărăbanţul i Toader călăraş i Gherghe aprod.
Şi pentru mai adeverită credinţă, ne-am pus degeţile.
Şi am scris eu, Isar ot Dălgopol. Pis measeţa mai 25, 7 1 62 <1 654>.
Pătraşco ceauş
Iancu!
Dumitraşco
Gherghe aprod
Florea călăraş
Dumitru dărăbanţ
Toader călăraş
Tudoran călăraş
1 94
Ivan călăraş
Dima brat Florii călăraş
Bădica călăraş
Neacşu) ceauş
t AEKa crnmapris2
t ftwKa µqaA.ri crmpapris; 3 .
DANIC, Doc. ist., XLIV/ 1 2.

Orig. rom., hârtie (32 x 2 1 cm), sigiliu inelar în tuş.
EDITII: Text, Potra, Doc. Bucureşti, I, p. 1 09; rez., Filitti, A rh. Cantacuzino, p. 53; menţ,
Olteanu, M�şteşugurile, p. 87; Potra, Doc. Bucureşti, II, p. 1 0 .
I MEH4.
2 „Leca spătar".
3 „Ghioca vei şătrar"; semnături autografe.
169 1 654 (71 62) mai 26
ţ Adică ei, Mihaiu postelnic snă Toma comis ot Pătroaia, scriu şi mărturisescu
cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui Iordache
postelnic snă Trufanda vistiiariul, ca să să ştie că pentru satul Ioneşti, au fost întâiu
o seamă ' de oameni la unchiu-său, Leca spătar, care rumâni sânt scrişi în cărţile
dumnealui, Iordache postelnic, toţi după nume.
Iar după petrecerea unchiu-mieu Lecăi spătar, dăruit-au ş-au miluit Io Radul
voievod pre Trufanda vistiiariul, tatăl a lu Iordache postelnic. Iar după petrecerea
Radului vodă, sculatu-s-au aceşti rumâni de Ioneşti, zicând că n-au luat ei nici un
ban. Iar Alexandru vodă snă Radul voievod şi Alexandru vodă snă Iliaş voievod şi
alţi domni câţi s-au pus după zilele Radului vodă încoace, tot au întărit mila lu
Radu vo ie vo d şi tot cu bleste<m> au lăsat ca să nu spargă nici un domn mila
Radului vodă.
Deci, când au fost în zilele lu Matei vodă, fiindu Iordache postelnic în
Moldova mic, iar Matei vodă fost-au miluit pe Lupul vomicul. Iar, daca au venit
aicea în ţară, făcut-au tocmeală2 cu Lupu vomicul de i-au dat ughi [ . . ]3 şi un .
postavăţ, cum scrie şi în cartea lui Matei voievod.

Iar dup-aceea, când au fost în zilele domnu nostru, Costandin Şărban
voievod, sculatu-s-au cu pâră pe Iordache postelnic în divan. Deci Iordache
postelnic scos-au toate cărtile acelor domni, a tuturora, tot cu blesteme. Deci,
văzâ�d domnu nostru , Io C �standin Şărban voievod, cărţile acelor domni cu atâtea
bl esteme, deci domniia sa încă mai tare au
întărit şi au dat pre aceşti rumâni lu
1 95
Iordache postelnic. Şi încă Iordache postelnic le-au dat şi bani, de s-au plătit de
nevoile lor.
Deci şi eu, de a mea bunăvoie, fără nici o silă, făcut-am şi acesta zapis la
mâna lu Iordache postelnic, precum au miluitu atâţia domni, să fie dat şi de m ine şi
de neamul mieu, să fie a dumnealui şi a coconilor dumnealui în veci, că şi eu am
întărit mila acestora scrişi mai sus, dumnealui şi coconilor moşie cu rumâni,
stătătoare, ohabnică în veci.
Şi am pus şi blăstemu: veri până ne va ţinea Dumnezeu, veri după petrecerea
mea, carele să va scula peste zisa mea, să zică altele sau să gâlcevească pre
Iordache postelnic sau cu pâră, veri den neamul mieu cineva, acela omu să fie
procletu şi afurisit de Vlădica Hristos şi să fie blăstemat de 3 1 8 oteţi care sunt în
Nikeia şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariie şi să-l mănânce iadul, pentru că de a mea
bunăvoie făcut-au acestu zapis.
Şi cându au fost făcut acest zapis, fost-au mulţi boiari mărturii, care ş-or pune
mai jos peceţile şi iscăliturile.
Şi pentru mai adevărată credinţă, mi-am pus şi pecetea şi iscălitura, ca să fie
de mare credinţă.
Pis mai 26 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
t Mihai postelnic ot Pătroaia
ţ Stroe vistiiar, mărturie
ţ Mihai postelnic Rudeanul, vnuc M ihai postelnic4 •
DANIC, Col. Microfilme Ungaria, r. 630, c. 667-669, un sigiliu inelar în fum.
I diMl'h.
2 TQK1Wli411'h .
3 Loc alb în orig.
170 1654 (7152) <mai> 2 8
t M1tl\Ocr·1·€ 10 Eo;f(·l·E io, KocrAHAHH WnpEAH BOHBOAA H rocn oAHH 'h. n11me r
rocnoACTBo MH ţie, jupâneasă Caplea ce ai fost j upâneasa lu Mihai comis ot Floreşti
şi ţie, Paraschivo ot Cepturoaia. Cătră aceasta vă fac în ştire domnia mea că aici ,
naintea domnii mele, venit-au cu jalbă boi arinul domnii mele, Nicula cliucer
Stângăceanul, jăluindu-să cum că au fost cumpărat de la Preda spătarul ot
Cepturoaie jumătate de sat din Ciorobăreni încă în zilele răposatului Mateiu vodă.
Iar după aceea când au fost acum, sculatu-s-au egumenul de la mănăstire de la
Hotărani în pâră de au venit în divan, dinaintea domnii mele, de s-au pârât de
1 96
fată. Şi au scos egumenul cărţi domneşti bătrâni i cum că au fost miluit satul
C�rburenii la sfânta mănăstire. Şi l-au rămas cu judecata divanului cum să ţie
mănăstirea satul Cerburenii.
Derept aceea, ţiindu voi moşiile Predii spătar toate pre sama voastră, iată că
vă scriie domnia mea. În vreme ce vei vedea acestă carte a domnii mele, iar voi
să căutaţi să-i daţ alt <sat> pentru acel sat, să fie de potriva acelui sat cu casă cu
hilişteie şi cu vii, deaca vreme ce nu i-au fost ciorobărenii stătători.
Altă jalbă să nu mai vie la domnia mea. Iar voao, de o va părea într-alt chip
cu strâmbul, să vie de faţă.
H HCllp<lllHHK, C<IM pE4E rocnOAC'fll .
'iw RocT<1HAHH BOEBOA" <m.p.>
DANIC, Doc. ist„ DCCXXXV/ 1 23 .

Orig. rom„ hârtie (29,3 x 20,7). sigiliu m i c inelar în tuş.
1 Probabil mai; semnătura voievodului ş i sigiliul său sunt autentice.
171 1 654 (71 62) mai 30, Bucureşti
Cu mila lui Dumnezeu, Io Constandin Şerban vo;evod şi domn a toată Ţara

Muntenoromânească. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele tuturor
slujitorilor, roşii, păhărnicei şi ţărani care au moşie la Bălăneşti în judeţul Slam
Râm n ic : anume Glăvan paharnicul ot Mărtineşti i Ion paharnicul snă Caragaţă ot
Răspopi i Sima călăraşul cu fraţii lui ot Mărtineşti Mari i Radu snă Voinea ot
Maluri şi c u feciorii lor, ca să aibă a-ş ţinerea a lor dreaptă moşie ot Bălăneşti i din
Speieşti i ot Bălţaţi, ale lor părţi de ocină, cine câtă parte va avea, cu tot venitul
peste tot hotarul. Şi să aibă pace de către Răzmiriţă căpitanu i Panait căpitan şi
lonaşco iuzbaşa ot Codreşti i Vărbia iuzbaşa ot Săltaţi [„.] 1 .
Pentru că aceste ocine, ce scriu mai sus, fost-au ale lor bătrâne şi drepte
moşii. Şi tot a fost pe seama lor cu bună pace la toţi domnii. Iar când a fost în zilele
'.ăposatului Matei vodă, s-a sculat Răzmiriţă căpitanu şi Panait căpitanu i Ionaşco
mzbaşa Vărbia iuzbaşa de le-au cerşit milă la răposatul Matei vodă, zicând aşa,
că sânt m o ş ii pustii, fără de bir. Deci le-au tot ţinut ei, pe seama lor, până acum.
Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit Dumnezeu cu
do�n ia la scau nul şi la moşia răposatului părintelui domniei mele, Io Şerban
VOJevod, Dumnezeu pomenească-I, iar aceşti slujitori, ei ştiind ale lor drepte moşii
nevan, dute nimenia, fiind ei dajnici la haraci şi lăcuitori aici în ţară, venit-au cu
.
mare Jalbă înaintea domniei mele, în divanul cel mare.
1 97
Într-aceea şi domnia mea încă am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege
dumnezeiască, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am soco�it
domnia mea cu tot sfatul ţării că nu se cade să le ţie alţii moşiile, aşa în silă, fără de
bani şi ceşti slujitori să fie cu lacrămile pe obraz fiind dajnici la păsul ţării2 şi la
haraciul împăratului, ce le-am dat domnia mea moşiile iar la mâna lor cu tot
venitul, să le oblăduiască ei, cum şi de mai denainte vreme.
Iar acei căpitani ce scriu mai sus şi iuzbaşi mai multă tre<a>bă să n-aibă
acolo nimic, ci să fie lipsiţi şi să-şi dea şi cărţile răposatului Matei vodă la mâna
lor, să le poată fie moşie cu pace, lor şi coconilor în veci, şi de nimeni clintită, după
zisa domniei mele.
Iată dar şi ma1turi aşază domnia mea: jupan Spahiul vei ban Craiovescu i
jupan Preda vei vomic, jupan Radu) vei logofăt, jupan Bunea vistier, jupan Hrizea
vei spatar i jupan Ghionna vei clucer, jupan Pano Filipiscu vei stolnic, jupan Radu
Mihalcea vei comis, jupan Radu3 vei paharnic, jupan Istratie vei postelnic.
I ispravnic Udrişte Năsturel vtori logofăt.
Am scris Dumitru logofătul Boldiciu, în cetatea Bucureşti, luna mai 304 zile ,
vă leat 7 1 62 <1 654>.

Io Constandin voivod.
DANIC, Ms. 2 1 8 f. 72v-73v.

Copie rom; altă copie ibid.: CMLXXl/77, f. 54v-55 .
1 Loc alb î n copie.

2 tţHp°i"H .
3 llErAA.
4 Repetat.
172 1654 (71 62) mai 30, Bucureşti
t 61\1ttţ11 A8x oM Eo lK01°EM BOAt eh., c'l11 cb1NoBE co1rr EolK·1·11, raKo ;i; E peqe
llOlK ECTBNblH dnOCTOl\lt HlKE npdBAH l\INiH TEl\0l01t EM 8 lK E BblCl\tA TEKOl(LJl E nOAR ll rMI
AOGpblM, noABH3dl04HtM I CE lt Hd'ldl\NllKd iKH3Nlt, B'h31tpdl04JE lK El\dEMO IO B 'bW p lli! IU A
„
)1( 1131111 3El\\lldh. lKE \IJCTdBl\t1041E NEGECllblM 11p1tl\tn 1t W dCA\ 61\dlKENNblll w1il11 rAAC
np11rno Cl\lt I U d llJ E NEtt3pE4Etrndro tt npECl\dAKdro P"AOBdN°ld, HM;KE nocl\tACTBOl( INjl E 11
'
d3 P"G Bl\dA.IKbt MOE, ic 8 c" X p1tCTd, lll\drostpHbtlt, npdBOCl\dBNblH , cMro4E CTHR bl l l 11
X p1tcT 8 1\toGbtBbut , 'iw KocTdNAltN WEplldNb soEBOAd, Eo lK'lio MHl\OC T'llO 11 li o:K'i°EAI
·
A"POBdN.IEM, \IJlll\dAdE4J 8 M1t lt fOCIJ OACTBOl(ELJ.1 8 M it B'hCIO 3EMl\lt 01[ rpo Bl\AX·, 11 cK8 ro.
8 ra3B 1tX CA\ l\IOllOB0llO NEltC!ţtl\11010, l\IOGtli.4-fH 1ţdpCK0l0;li. nol\d'rbl lK ENHXA A8 u1 A /\IM,
1 98
XpllCTA , 1t n pOCl\AR llTll RHllX npOCl\ARl\il.I04JllX CAI Ol(TOAHllKH CROAI, HAllllA'lE)f(E MEHE H
3 €AWbH ArO "'11111ptCTOl\t R'h3HECE LII ArO 61\A)f(EHHt 110411RILi llX pOAllTEl\0l0H rocnOACTRA
MII li B CE rAA R Ol(Mt lll\\01(4JOl(Mll laKO l\\HOSll tţApll R'h tţApCTR'k 8ECEl\ll UI A CAI, H'h
MAAll H E6ECHOE tţApCT80 HACl\i>AO RAllJAI, ErO)f(E pAAH T'h4J8 Cb. li A3 61\ArOAAT0l0IO
Eo a:"lto t1ET'h'l0IIO tţApcTRO c"IE 3EMHOE 11cnpA81\tT11, H'h HAHllA'lE RCErAA HEAPEMl\HHOM
\\'KM\ 6�ArA& 3'h311pAI04JE 60l(A841ArO Ri>KA lf A06pOAi>TEl\ll A8 1uoy CROIO 8KpAC1tTH li
nMATbl NesECHAro UApAI noMHl\ORATH HMtnA'lll )f(E UApcK8io nol\AT8 HE6ECHAro UApAI,
811€11 ;KE npOCl\ARl\i>ET CAI rlOX8Al\A E'h8EAEH°IA npec8t TblA 8MAH4Htţbl HAIUEAI
EoropoA1tU1t 11 np11CHOA il.8bl MAp01°A , HApHtţAEMAAI GHtrw8, HA t)f(E )f(llRET
411CTH'liltlll blll li npEnOA06HtH W blH WTblţ'h Kl(P ĂAH0IHl\'h, HACTO!aTEI\ H HACTA8HHK
rnhblA Wl;Jt'fEl\11 li RCtM llHOKOM W64JEiKllTEl\EM 8'h C8tToM8 l\\OHACTHpt, laKOiKE
AA ECT CE�W CRiiTAro MOHACTHpA HAplltţAEMOE Ao6po wE41°l11 H CEAt41"l11 R'h llHCI.ţt HiKE
np1m�e;i;1t HACTOli\TEI\ noTpE611 pAA0I MOHACTHpCK0I0A WT Ao6pO lll E4JH, WT c8ACTRO
6AXOBA, MllpHOE lf np04JEHHO 3A 6Hp H 3A K'h61\0, 3A ct110, 3A c8xA. W8lţll, 3A KOHb
rocnOACKbl, 3A MEA. 3A ROCOK li 3A KOHH 3A Wl\AK, 3A pA60T rocnOACKblX H 3A 6AHll
\11'1' c8ACT R A " 3A AHiKMA 3A ll'lEl\AM, AA 601( AET ROC'hK 3A npocR-li4JEH0IA tţp'hK8H, H
3A rop411ttM WRI.ţAM H CRHHOM H 3A 83AEM, flOHE)f(E TOE CEl\O 11tcT li\KO Ap8rE
2
CA060lllt MII ECT 6bll\ C'hC CEl\O CT11cK81\ KOl(flHHO, flOMHl\ORAHHO WT npbl Abtlbl
npo4'(11�1 CT Apbl rocnOAAPbl, T'h'l0l0IO AA COl(T llOCl\Ol( W HHI.ţH CRtTOM MOHACTllp 3A CRAKE
norp€s11 1t pA60Tbl . H ECAM 113RAAlll\ rocnOACT80 MH TOE CEM, Ao6po m E4111 11
nucK8�. H WT KATACTllX WT RHCT0l0Ep°IE rOC110ACT8A MH AA ECT 8 MHpHo 3A 8CEX
AAaiA60BE lt li\lKAEH0IAlx. El\HKA c8T npE3 Ai>To R'h 3EMl\H rocnOACT8A MH .
(! nOHElKE, K'hAA 6blC1' - R'h Abilii rocnOACTRA MH, TOE CEl\W 8blWE llHCAHHOE
B'bCTMll COl(T KOl(flHO H np0lllA0 11J E npEA rocnOACTRA MH C'h HACTA8HllKOM H pEKl\H
KJKO HE c8T RE'lllHll C8tToM8 MOHACTblp . !'I rocnOACT80 MII, R'h TOM rl\EAAX no
npJBA8 lt no 3AKOHA EiO iK0l0IO, C'h R'hCi>Mll npARHTEl\01°11 rocnOACTRA MH li 811Atx KHHnt,
Bt4tlld nAMETll, EiACApA6'h ROE80AA, CblHb EiACApA6'h A06pArO 80EROA0I, R'h Ai>T r.sliH,
KOll C'b3AA 113HA4MA li flOMHl\08M C'h c"IA CEl\A C8il.Tbl MOHACTblp . TAKOiKE H ĂAHA
RO€BOA'b R'h 1\-kT rS iî.\3 11 El\AA 80EROA'h R'h Ai>T rS�-0- . TAKOiKAE H fA8p0IHM
rlloriw1 llOEROA'h R'h AtT r3fIB3 H PAAl(l\A ROEROA'h M11x11t R'h l\tT r3fIB-0- H
nA€3 A11 Ap A ROEROA'h,
Cbllb PAAl(I\ ROE80A'h, 8'h A i>T r3lMA li t\EWHA ROEROA'h 8'h A i>T
,3�ll li nOKOll HHAro MA-0-EH ROEROA'h R'h Ai>T [ . . . ] 3 HA C0l0A CEl\A, 8'hCE pEAOM
llAn1tca1111 l i Ol(TRp'h iKAEHll H HA llE'lATMllt C'h 8El\HKOIO Kl\ i>TROIO H rpo3HOIO KAKO c8T
AAllll WT w 1rnx CTApll rocnOAAPbl AA c8T RE'lllHH rntTOl\\8 MOHACTb1p8. KAKO c8T H
no Ap8re MOHACTllpE .
Ttl\1 P"A.„ " rOCllOACT80 MII HE CAM xoTtl\ R'hHHTll R'h WHEX Kl\i>TROI( TEX
CTAp it rocnoAApbl, C'h3AATEl\Ell rntTAro MOHACTblpA, AH8 flOHORllX H Ol(Kpt1111x C'hC
1 99
CblM xpucoROI(/\ rocnOACTRA MH 11 npocTllXOM c"1·E Rbl W E pE4EHHOE CE/\A MO NdCTblpcKoE
A" ECT MllpHO li CROGC',\HO 31.\ R'hCEX E/\llKI.\ COl(T RbllU E nllCl\HHI.\, T'h4"1io Ad soyA8T
WHll 31.\ noc/\Ol( lll dlllA li 31.\ Cl\01(;\; lill CR-kTArO t\\OHl.\CTHPA 11 A" CE nOHOl(;t;AAET REl\llKIMI
Ol(CPbA.IEM R'h R'hCEX mwpEGAX MONl.\CTblpA li A" GOI(AlST rOTORbl B'h B'hCE/\\ llAh E
GOl(AET 31.\nORtA Hl.\CTO!aTE/\t 11 ErlSMEHI.\ c11tTAro MOHl.\CTHPA H GpAT.IAM. H AA llE
CMtET llltKTO Gl.\llTOl!L\'1'·1· 1.\1110 CE/\O WT Cl\Ol(r rocnOACKbl, "" 31.\ EAHH rl\OB€ li
!a;i<AEH.IE, T'h4"1io 111.\CTl.\BllllK C'h GpAT·l·l.\ Mbl AA ltMl.\T COI(AlfTH, A AplSr HHKTOIKE.
" nAKbl A" ECT rniiTM\8 1\\0111.\CTltp AECETOK 8 nOArop"1"11 '-IEpH'hTElpHM WT HllHO,
4TOE nplfl\0;\;11/\ H llOMlll\OBMll CTApbl rocnOAAPbl rntTblH MOHl.\CTblp, A" GOl(AET nMOHllHO
MOHl.\CTbip8 G11troROI( li noi\ MOtll\CTbip8 WT f/\ABl.\408 . " Bl1HAp114 WT rp'hAHHH KO€ CQ\'T
8 A0Gpo111E4111 A" ECT c11tTM\8 MOllACT1tp8 R'h noMotp 1t GO;t;ECTBHHM 11110KOM R'h nmµ8,
" rocnOACTRlS Mit H poi\i"TE/\EM rOCllOACTBI.\ MII 11-k4HOE ll'hCfJOMHHl.\H.IE.
" no WT IU ECTB·l·I\ rOCllOACTRI.\ t\\lt, 1\\01\HM CE B'hCEM G/\Ar04ECTblR°IHM CKynrpo
npAst4111M roCllOAAPEM B'h CI\tA HAC GOI(AlStpHM AlpE GOI(AET WT cp'bA411Hdro nl\OAA
rocnOACTBd MII 111\11 WT C'hPOAHltK H l\ W ltX 111\lt no rptcl'l\x HAWltX """ WT
HHOn/\EMEHHllK'h 111\11 AtpE KTo GOI( AET WT EorA, AAposAHHHX rocnoAApb1 C'h llMEH€1\I
Eo;i;"IEI\\ MMllM Rll MMllTBbl pAAll npECstTbll'I\ Eoropoilt.t11 AA no4TETE 11 AA
lSTBP'hAHTE c"le HAWE MHl\ORAH.IE 11 APEBHllX rocnoAApb1 1t AA nOHOBHTE CEH x p11cORQ\'I\
rocnOACTRA 1\\11, laKO AA llOHORET li lSKptntT B'h C/\iA BAC 11 Ap8r11 rocnOAAPbl " RAIU
.
nOMHl\ORAH IA, A fOCllOA'h Eor'h n04ETET 11 Ol(TBP'hAHT B'h rOCllOACTBt RAWEM " Hb
GOl(AlStpHM sit.tix C'h4ETAET C'h npABAEHHMH AlS IIJI.\ B A W A . !'I 11)1(€ HE8TllP'hAHT li
HEC'hAp'h;t;HT c"IE MHl\OBAH·1·E , HH;t;E noHOBllT CEH xp11coBOI(/\ rocnoACTllA MII, At18
pA3Ap8 w 11T [11 11cl\AmtT H ll'h 11EpAAEH·l·E WCTAllltT, TOrO focnOA'h fo rn AA HEn04T€T
Ero B'h rOCllOACTRt ErO, llb AA pA30p11T Ero fOCllOAb Eorn WGA4E HA CEM siurkx
Til\O ErO, A ll'h GOl(A8tpEM A8 w8 ErO 11 4iCT ErO C'h HEstpHHMH AA 1101\0lKllTlt Ch\
AA norHGllET C'h 111 8MM\ llAMET WT 3Et\\i\i ;i;111111x AA 110pA311T Ero, C'h 11ptcTol\4
ArrE/\b focnOAllHb, A" GOI(AET ABOp Ero nOl(CTb, AOHAE;KE WCTAllltT ia;i; E
B'h3 1\0l(l1;\; HllJ I.\ Cil\ Eor8 lt A" GOl(AET EM8 c811Ep1111ltl.\ npi4HCTl\l'I\ MATlt rocnoAA
HA111 ero "ic l(CA Xp11cTI\ HA cTpAlll HEM COl(Aii 11 A" GOl(AET Tp1tK/\ET WT MY4EHb,
Mll\-0-EMI.\ MApAHl.\-0-A, H€pA3Ap8 111€Hh lt HEnpotpEHb no C'hMP'hTll B'h 11-kKbl WT llEl\HKArO
"PX"IEpEl'I\ HEGECHAro, fOCllOAA 111.\llJErO "ic8cA Xp11cTA, WT T lil cstTblX W'f bl_llt li WT
llHEX csiTbl CEAlll\\ C'hGopos li WT 4ETllPEX llATp"i°A pxos ll'hCEl\EHCKblX, TAKO :KAE li WT
HAC, H;t;E ECTb li liOI(AET ll'h 11iKbl, 1.\1\\·l·H .
Ge;i;e 8co 11 rniiA-kTE/\·1·1 1 nocTA1rnx rocnoACTRo MII : ;i;ol(llAH G11"x·1'81\ REl\1tK.i1t
Gl.\H KpMEllCK bl li ;t;Ol[lldllb npEAA Ep'ht1Ko11t u 8/\ BE/\HK.111 ABOpHltK 11 lKOl(llAHb PM81\b
BE/\1tK·1·11 /\Wrw<j>ETA 11 ;t;Ol(llAH Eol(Hi 11€/\ltK.l1t s1tCTYrnp 11 lKOl(nAH Xp113t H€1\ 1tK'i1t
Clll.\TAp lt )f(Ol(llAH r1·wpMA BE/\llK.111 K/\104Apl0 11 ;t; Ol(nAH [ . . . ] 3 11€1\llK.IH llOCTEl\HllK li
200
.
;i;oynaH naaH'h ll€1HIK°i'H C1' 01\HHK H iKOl(nAH PAAl(I\ ll€1\HK i°H KOMHC H rlAK iKOl(rlAHh
PAAY" B€1\1tK0i°H nEXAPHHK H iKOl(nAHh 8Apii AoH4€CKOl(I\ B€1\HK.i°H Cl\Ol(L,Jiip H iKOl(nAHh
HEKOY "" B€1\HK0i°H nHTAp . 11 HcnpABHHK, iKOl(nAHh PAAI(" B€1\HK0l0H l\Wrw.ţ,€1' .
H wanHcax A3, MHXM4ii l\Wrw.ţ,ET, ChlHh nApACKhlBEH EhlBlll OM B€1\HKAro
AlllrW�€1'4, B'h HAC1'01\HH rpAAA 8 EOl(KOl(P€4JH, MiidiuA MAH I\ AhHH, 01' flAAM
t Câţi cu duhul lui Dumnezeu se poartă, aceştia sunt fiii lui Dumnezeu,
precum spune dumnezeiescul apostol în urma căruia mergân d cei iubitori de
,
dreptate şi cei ce se străduiesc spre strădania bună, privind spre Incepătorul Vieţii,
au dobând it viaţa dorită şi lăsând cele pământeşti s-au lipit de cele cereşti, auzind ei
acel glas pururea fericit al nespusei şi prea dulcei bucurii, căreia urmând şi eu,
robul stă pân u lui meu, Iisus Hristos, binecredinciosul, pravoslavnic, binecinstitorul
şi de Hristos iubitorul, Io Costandin Şerban voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu
darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată Ţara Ungrovlahiei, m-am
rănit de dragoste nevindecată, iubind palatele împărăteşti ale mirelui sufletului
meu, Hristos şi să proslăvesc în ele pe cel ce i-au plăcut lui <şi> i-a proslăvit, mai
ales cu m ine ce m-a înălţat pe scaunul pământesc al fericiţilor răposaţi părinţi ai
domniei me l e şi totdeauna având în minte că mulţi împăraţi s-au veselit în
împărăţie, însă puţini au moştenit împărăţia cerească, pentru care şi eu mă
străduiesc cu harul lui Dumnezeu, nu numai să îndrept această împărăţie
pământească, ci mai ales totdeauna cu neadormitul ochi al bunăvoinţei privind la
�eacul v ii tor şi să înfrumuseţez sufletul meu cu fapte bune şi să miluiesc palatele
lmpăratului Ceresc şi mai ales palatul împărătesc al Împăratului Ceresc, în care se
proslăveşte Intrarea în B iserică a preasfintei stăpânei noastre Născătoare de
Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria, numit Snagov, unde trăieşte preacinstitul şi
preacuviosul părinte chir Danii!, fruntaş şi nastavnic al sfântului locaş şi al tuturor
călugărilor trăitori în viaţa de obşte în sfânta mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri
satul numit Dobroşeştii şi cele ce sunt aşezate pentru hrană, pe care le-a întocmit
�gumenul pentru nevoia mănăstirii din Dobroşeşti, din judeţul Ilfov, în pace şi
iertat de bir şi de găleată, de fân, de oaie seacă, de cal domnesc, de miere, de ceară
şi de cai de olac, de munci domneşti şi de bani de judeţ şi de dijma stupilor, să fie
ceara pentru luminarea bisericii şi de gorştina oilor şi porcilor şi de împrumută,
�en�ru că a cest sat nu este ca alte slobozii, ci a fost împreună cu satul Piscul, miluit
m zilele a lto r domni bătrâni, numai să fie
posluşnici sfintei mănăstiri pentru toate
treburile şi muncile. Şi am scos domnia mea aceste sate'; Dobruşeşti şi Piscul, şi din
c�tastihul d e la vistieria domniei mele, să fie în pace de toate dăjdiile şi mâncăturile
cate sunt peste an în ţara domn iei mele .
Iar apoi, când a fost în zilele domnei mele, aceste sate mai sus-scrise s-au
sculat împreună şi au venit înaintea domniei mele cu nastavnicul şi au spus că nu
20 1
sunt vecini ai sfintei mănăstiri. Iar domnia mea, întru aceea, am cercetat după
dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi dregătorii domniei mele şi a m văzut şi
cărtile lui Basarab voievod, fiul lui Basarab voievod cel Bun, veşnică să-i fie
po�enirea, din anul 6908, care a zidit-o de la început şi a miluit cu aceste sate
sfănta mănăstire. De asemenea şi Dan voievod în anul 693 7 şi Vlad voievod în anul
6949. De asemeni şi Gavriilă Moghila voievod în anul 7 1 27 şi Radu! voievod
Mihnea în anul 7 1 29 şi Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, în anul 7134 şi
Leon voievod în anul 7 1 38 şi răposatul Matei voievod în anul [ . . ] 3 , pentru aceste
.
sate, tot pe rând scrise şi întărite şi pecetluite cu mare şi groznic blestem, că sunt
date de aceşti domni bătrâni să fie vecini sfintei mănăstiri, cum sunt şi pe la alte
mănăstiri.
Pentru aceea şi domnia mea n-am vrut să intru în acel blestem al acelor
domni bătrâni, ziditori ai sfintei mănăstiri, ci am înnoit şi am întărit cu acest hrisov
al domniei mele şi am iertat aceste mai sus-zise sate mănăstireşti să fie în pace şi
slobode de toate câte sunt mai sus-scrise, numai să fie pentru posluşania şi pentru
slujbele sfintei mănăstiri şi să se nevoiască cu mare osârdie în toate treburile
mănăstirii şi să fie gata la toate unde va fi porunca fruntaşului şi egumenului sfintei
mănăstiri şi a fraţilor. Şi nimeni din slugile domneşti să nu cuteze să tulbure aceste
sate, nici pentru vreo gloabă şi mâncături, numai nastavnicul şi fraţii să-i judece, iar
nimeni altul.
Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri zeciuiala din vin de la podgoria Cemăteştilor,
ce au dăruit şi au miluit domnii bătrâni sfintei mănăstiri, ca să fie jumătate
mănăstirii Snagov şi jumătate mănăstirii de la Glavacioc. Şi vinăriciul din grădinile
care sunt în Dobroşeşti să fie sfintei mănăstiri de ajutor şi dumnezeieştilor călugări
de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele pomenire.
Şi după plecarea domniei mele, mă rog tuturor binecinstitorilor domni care
stăpânesc cu schiptrul, cei ce vor fi în urma noastră sau după păcatele noastre sau
din alt neam sau oricare va fi <dintre> domnii dăruiţi de Dumnezeu, în numele lui
Dumnezeu vă rog pentru rugăciunile preasfintei Născătoare de Dumnezeu să
cinstiţi şi să întăriţi această miluire a noastră şi a bătrânilor domni şi să înnoiţi acest
hrisov al domniei mele, ca să înnoiască şi să întărească în urma voastră şi alţi
domni miluirile voastre, iar Domnul Dumnezeu să vă cinstească şi să vă întărească
în domnia voastră şi în veacurile viitoare vă va cinsti cu cei drepţi sufletele voastre.
Iar cel care nu va întări şi nu va ţine această miluire, nici nu va înnoi acest hrisov al
domniei mele, ci îl va sfărâma şi îl va nimici şi-l va lăsa în uitare, pe acela Domnul
Dumnezeu să nu-l cinstească în domnia lui ci să-i sfarme Domnul Dumnezeu în
'
acest veac trupul lui, iar în cele viitoare sufletul lui şi partea lui s-o aşeze cu
necredincioşii, să piară cu mult pomenirea lui din pământul celor vii, să-l doboare
de pe scaun îngerul Domnului, să-i fie curtea pustie, până când va lăsa cele ce se
cuvin lui Dumnezeu şi să-i fie potrivnică preacinstita Maica Domnului nostru Isus
Hristos la cumplita judecată şi să fie de trei ori blestemat şi izgonit, anathema,
maranatha, nedezlegat şi neiertat după moarte în veci de marele arhiereu ceresc,
202
Domnul nostru Isus Hristos, de cei 3 1 8 sfinţi părinţi şi de ceilalţi sfinţi ai celor
şapte soboare şi de cei patru patriarhi ecumenici, de asemeni şi de noi, care este şi
va fi în veci, amin.
jupan Preda Brâncoveanu! mare vomic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Bunea
mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Ghiorma mare clucer şi jupan [ . . . ] 3
mare postelnic şi jupan Pană mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi iar jupan
Radu! mare paharnic şi jupan Udrea Doicescul mare sluger şi jupan Necula mare
pitar. Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
Şi am scris eu, M ihalcea logofăt, fiul lui Paraschiva fost mare logofăt, în
cetatea de scaun în Bucureşti, luna mai 30 de zile, de la Adam cursul anilor, în anul
7162 <1654>.
î Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
DANIC, Peceţi, 1/65.

Orig. slavon, perg. (47 x 44,5), sigiliu mijlociu timbrat, în ceară roşie, în căuş de ceară naturală,
atârnat cu şnur împletit din mătase albă, galbenă, verde şi albastră.
Cu o trad. modernă; alte trad., ibid. , mss.: 353, f. 5 8-59v şi 60-6 l ; 354, f. l Sv-20; Doc. ist.,
CMXll/13, f. 1 8-20.
Menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 1 54, 1 70, 1 78, 229, 242; Şerbănescu, M-rea Snagov,
p. 60, 1 10, 124, 139.
I
nOABH'�4l0�4l04JHM.
2 Post H"kCT, ecT.
3 Loc alb în orig.
173 1 654 (71 62) mai 3 1 , Bucureşti
. t Adică eu, Ianiu mătasar, împriună cu soţiia mea, Voica, şi împriună cu

şlirea totorora cumnaţilor mii, dispri soţiia mea, Voica, anume: Tudorachi i Cârstea
1 Costea i vără-său, Drăgan i Nicola, vără-său, scris-am acesta al nostru zapis, ca să
fi: de mare credinţă la mâna jupânului Thiodori Chiurciia, cum să să ştie că i-am
vandut_ dumnelui o prăvălie den târgul de jos, den Bucureşti cu locul ei în lungu
l 7 paşi, dereptu ban gata ughi 45. Şi i-o am vândut dumnelui di bunăvoie a
noastr� fără de nici o silă şi fără de nici o gâlceavă, ca să-i fie dumnelui moşie şi
ohabnică feci orilor dumnelui, câti Dumneziu i va dărui.
.
Iar cine se va scula den ru'diniile noastre dispre bărbat sau dispri soţiia mea,
Voica sau dispri
ficiorii noştri să poarte pâră sau gâlceavă, să fie ca nişte oameni
203
blestemaţi di 3 1 8 oteţi ije vă Nichii. Iar dumnealui, jupânul Tiodori să şază cu
zapisul nostru în bună pace, să nu poarte nici o grijă, ca pentru aceea au dat
dumnelui bani buni gata, să-i fie dumnealui moşie stătătoare.
Şi cându au fostu la tocmeala acestui zapis, fost-au mulţi oameni buni
mărturie şi niguţători anume: Voico snă popei Ivan vicinul i jupânul Manul, iar
vicini i jupan Ghinea snă jupânului Liei i jupan Veniti, cumnat jupânului 1 Teodori i
Fira mătăsarul i Zota cojocarul i Filafta băcanul i Cârjău, sluga banului i Neagu!
snă lui Dan.
Şi am scris eu, Stan logofăt vă na stol grad Bucureşti.
Şi pentru credinţa, mai jos pusu-ne-am şi peciţile iscălite.
Iar de se va scula şi jupânul Tiodori să poarte altă pâri sau gâlciavi, să fie
treclit de 3 1 8 oteţi ije vă Nichei.
Pis mai 3 1 dni, vă leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Todorachi. Eu Cârstea. Eu Costea. Eu Drăgan. Eu Nicola. Eu Voico.
Eu Cârjău. Eu Neagui 2 .
DANIC, A.N., LXXVIl/2.

Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ,5), 2 sigilii inelare în tuş.
EDIŢII: Text, Potra, Doc. Bucureşti, p. 1 1 0; rez., Ciucă, Achizifii Noi, 1, p. 140.
I ;i;8118H81\8H.
2 Ni.Ml".
1 74 1 654 (7162) iunie
t Adecă eu, Ştefan logofăt, împreună cu frate-mieu, Vasilie iuzbaşa ot

Ciorani snă Bogdan iuzbaşa, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zap i s ca să ,
fie de mare credinţă la mâna lu Neagoe logofăt ot vistierie, cum să se ştie că i-am
vândut dumnealui ocină în sat în Murseşti, însă stânjăni 300 dă pres<te> tot
hotarul, a patra parte, însă stânjănul câte 4 costande.
Şi am vândut noi, de a nostră bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea a mulţi boiari
mărturie dă preîmpreju rul locului, anume: Nedelco snă Ganului ot Porumbreni şi Radu!
popei ot Obileşti şi Neca stegariul domnescu ot Berciugovu şi Bratul logofăt domnescu
şi alţi boiari carei-şi vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile, ca să-i fie dumnealui
moşâe stătătoare în veci. Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţile şi iscăliturile.
Pis measeţa iunie, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu Ştefan logofăt.
Eu Vasilie iuzbaşa.
204
Mihaiu postelnic sin Anghilul
t Nedelcu sin. Ganul
Radu1 pope<1> I .
DANIC, Doc. ist., MDCLXXVI I I/25 .
Orig. rom., hârtie (3 I , 5 x 2 I ), 3 sigilii inelare.
175 1 654 (7162) iunie 2
t A�HMCT.IEIO EolK0IE10, "iw lfoCTAHAHH lli'hpGAH BOHBOA'h H rocnoAHH'h . IlHW'hT

romoACTBo 1\\11 ţie, jupâneaso Stanco. Cătră aceasta-ţi fac ştire domnie mea, pentru
că aci naintea domnii mele, la divan, venit-au acestu preot, anume popa
Tatomir, şi au jăluit şi au spus cum că aţi fost luat nişte bani turceşti de la Radul
Păduche ot Gogoşi de v-aţi plătit miiarea satului vostru şi au fost popa Tatomir
chezaş pre aceşti bani ughi 1 2. Deci, cându au fost la zi, voi nu aţi dat banii, ci l-au
apucat Radul Păduche pre <linsul, de au plătit banii turceşti. Deci, să cauţi, în vreme
ce vei vedea aceasta carte a domnii mele, iar tu să-i dai banii, ughi 1 2, pentru că
am văzut domnie mea şi zapisul 1 Rad ului Păduche la mâna lui, cum că aţi luat voi
banii şi i au plătit popa Tatomir, ca să nu mai vie a doua o<a>ră cu jalbă naintea
-
domnii mele, că apoi tu ştii. Pentru că aşa easte învăţătura domnii mele.
Ht1AK0 AA wkcT . H HcnpABHHK, CMA pE'IE rocnOACTBA MH .
nuc JOH°IE B A"""· 1\-kT „3�B < 1 654>.
"iw HWCTAHAHH BWEBWA'h, Mlfl\OCT0IEIQ EoJK"IEIQ rocnOAHH'h .
DJAN Dolj, Colecţia de documente, XLV3.

Orig. rom., hârtie (2 1 x 2 1 ), sigiliu mijlociu în chinovar.
1 Post zapisul, cuvântul l'Ostru barat.
176 1 654 (71 62) iunie 3, Bucureşti
[ t '" 111\0CT.IEIQ EOlK0IE10 ] 1 "iw KWCTAHAHH [ lli'hpGAH BWEBWA'h lf rocnOAHH'h] 1

BliCOit 3El\\l\lf l8rrppo] 1 Bl\AX°IHCKOE . ĂABAT [rocnOACTBO Mlf c"IE noBEl\-kH"IE rocnOACTBA
M1t] 1 c�8SHM rocnOACTBA MH [Hl\EB] 1 nEXAPHHK81\ WT CEM 8pHKE4JH, WT c8ACTBO
205
1
G[l\AM f>'hMHllK ] 1 , AApoBAX, lll K O;f<E L . ] îf noroAHE 3A [B11HorpAA·1 8] 1 At;18;1
. • . .
TEIOllllll\OB 113 ĂOI\, noHE;f{E c"IE BllHOrpAA°I ll;f{E c8T Bll l!I E nllCAHE 6111\8 [ . . . ] 1 nAAM
B'h HEBOl\E li B'h l\\HOrA l\ltnc8 [11 CllpOTA] I . T A;f\E, B'h TOM [C'hTBop1111 €CT c"l11
BltHOrpAAll] I npOAATEI\, [A Cl\8rA rocnOACTBA MII] I Hl\t n'hxApH11K81\, WH AKO ECT
np11<f>ATHI\ 3A BtCT0l0IO, WH HA B'hC xoTtl\ AA 81\i>3HTH Ap8r11 l\IOA0I [•uoawt] 1 H'b
WT'h'lllCTB0IE [EM8, Atl8 ECT] I AM B'hC HOBLţ°I roTOBH [B'hcnET . . . KOl\ltKO c8 r Rltw E]1
mtcAtrn HA p8KA ;f<8nAH1t1.ţEB "iwAHEB, lll K O;f<E AA AP'h ;f<HT c"l11 BllHorpAA.I C'hC AOGpo
l\\ltpHO, KAKO ECT 6111\ AP'h;f{AI\ li WT HA npt;f\AE Bpi>ME, nOHE;f\E ECT El\\8 3A Ai>A11118
11 c'bc 3An11c wT HA p8KA ;f\8[nAHllUEB "iw] 1 AHEB HA p8KA Hl\EB n'hXApmm81\, C'hTRope11
C'hC MHOSlt 60l\tp11 CBEAi>TEl\01°11 HAnllCAHHll B'h 3AnHC .
H nAK AA ECT Cl\8rEM rocnOACTBA MII, IlApACKllBEll n'hXAPHltK81\ WT C€1\0 WT
8pEKE4Jll 8 noroAHE 3A B1morpAA·1· 8 Ai>l\81\ TE11w 8MB H3 AM, noHE&E c"lu RHIUE
pE'IEHHll BllHorpAAH 6111\11 c8T ECT npOAM WT HAllnpE;f\AE Bpi>ME IlApACKltl!A n'hXAPHllK
f>AA8M11 611B BEI\ ApMAW 3A HOBU°I rOTOBll „rx . fi nOTOM, np111\8'111T KOE €CT PAA8m
ApMAlll81\ C'hMp'hT'h TEpE ECT 86111\ Cl\8;f\ llTOp0lll XOPEB, A :K8nAHHUA EM8, °iwAHA
ApM'hWOA!a, A WHA ECT nAAAI\ B'h HEBOl\11 li B'h MHOSA l\1tnc8 li cupoTA . TA:ti€, R'b
TOM, C'hTBOPlll\ ECT C0l0H B1tHorpAA0I npOAATEI\, A Cl\8rA rocnOACTBA 1\\11, nApACKltHA
n'hXAptrnK81\, WH AKO ECT np114>ATllX 3A Bi>CT°llO, WH HE B'hC XOTi>I\ AA WCTARltTlt A4
81\i>311Tll Ap8r11 l\IOA0I 'llO:KAH B'h WT'h'IECTB0l11 EM8, AH8 ECT AAI\ B'hC HORl\1" roTOHll
..
B'hcnET [ . . . ] I KOl\llKO COT
u u
BIHU E mtCAHHH HA poKA ;f\8nAHllUEB lwAHER, lllKO;KE .V
AP'h&11T11 IlApAcKHBAA nnXAPH1tK8" c"111 B1tHorpAA0I cnc A06po M11pH8, KAKo ecr m1;1
AP'h ;f{ AI\ li WT HA11npt;f\AE Bpi>ME, nOHE;f\E ECT EM8 3A Ai>AllH8 li C'hC 3Amtc WT HA
p8KA ;i;8nAHllUEB "iwAHEB HA p8KA IlApACKllBEll n'hXAPHllK81\, C'hTBOPlll\ C'hC 11\HOSll
60l\tp11 CBi>Ai>TEl\0IE HAnllCAHll B'h 3AnllC .
H nAK AA ECT Cl\8SEM rocnOACTBA MII, Hl\EB nEXAPHllK li MAHER n exApHll K li
IlApACKllBEll nEXApHltK li C'hC Ap8rE MEfl°rn lllll WT CEl\O WT 8p11KE4Jll, Hi>KOE W'11tH8 8
CEl\O 8 8p1tKE4Jll, WT nOl\IO li WT w8M8 li WT BOAA li C'hC BllHOrpAA0I li WT CEAMltljlE
CEl\OB li WT npE3 B'hC XOTApOM, BAPll El\llKA CE XTllT 1136pAT0I, WT XOTAP A O xorAp,
B'hCAX 'IACT nonEB ApMAW81\, nOHE;t;E C°IE Bll W E pE'IEHHA W'lllH8 11 C'hC RllHO rpAAlt lt:tE
c8T Bll llJE nllCAHE, 6111\0 ECT npOAM nonA ApMAlll81\ f>AAl(l\OB 611B BEI\ ApMAUI 3A ,K 3A
HOBU·I· rOTORH, 6E3 3HMil0E c118sEM rocnOACTBA MII, Hl\EB nEXAPHllK li MAHER n exApHllK
li nApACKllREll nEXAPHHK li npO'l0lllM MEfllll lll ll WT CEl\O WT 8pEKE4Jll . TA& E, R'h TMI
np1M8'11tl\ CE ECT f>AAl(l\OB Apl\\Alll 81\ C'hMp'hT, TEpE ECT 8mtl\ Cl\8;t;ll'f0p.111 xopEB, A
;i;8nAHllUA ero, "iwMHIA APl\\'hW OAlll, A WHA ECT nAAAI\ B'h HEBOl\IO H B'h M HO rA 111mc8 li
rnpOTA . TA&E, B'h TOM, C'hTBop"ll\ ECT c"IE Bll W E pE'IEHA W'lllH'h li C'hC BltHOrpAA'I
[ . . . ] 1 , A Hl\t nEXAPHllK li 1\\AHi> nEXAPHHK li IlApACKllBA n'hXAPHllK li Ap8r11 ME r°illl W ll ,
WHll AKO ECT np114>ATlll\ 3A Bi>CT0l0IO, WHll HE B'hC XOTi>I\ AA 81\i>311T0I AP8rl [ll lOA·i. ..J'
206
lJ Acnpu, Hi.I p8Ki.1 lK8nAHlltţEB "iwAHEB, r.\KOlKE AA AP'hlK llT c"IE W'llfH'h 11 B1tHorpAA0I
c'hC AOEpo l\\ltpH o, Ki.IKO ECT 6111\ AP'hlKM 11 WT HA11npiilKAE Bpi>ME, noHElKE ECT HM
3J Ai>A"1'118 li C'hC 3AnltC WT HA Ip8KA lK8nAHlflţA "iwAHEB "" p8KA Cl\8SEM rocnOACTBA
u . •
�\lt KO€ c8 T BltulE nHCLIHlf [ ] rocnOACTBA MII li 3AnHCEl\E lKOnAHltlţEB lwAHEB ""
. . •
pSKA c�8SE M rocnOACTBLI 1\\11 B H UJ E n 11c C'hTBOpEHH C'hC MHOSlt 6Mtp11 , CBi>AiiTEl\0l0E
11AnllCMUI R'hC no HME B'h 3AnllCEl\E EH .
Gm:l pi.1A"I ALIAOX H rocnoACTBO MII cl\8SEM rocnOACTBA MII Blt W E nuc, r.\KOlKE
� A ;\p'h;K llT c"IE W4HH'h li B1tHorpAA0I B H IU E n ltCAHO C'hC A06po MltpHO, AA ECT HM
\\'41111 8 1t R'h WXi.16 HM li CblHOBll lfM li BH8KOM li npiiBH841tTEM ltM li HE WT KOrOlKAO
llEnOKMt611MO, nop113MO rocnOACTRA Mit .
GE;tE 8 so 11 CBi>AiiTEl\·1·11 nocTABHX rocnoACTBO MII: lK8nAH GnAx·1'8" BEI\ SAN 11
a:SnAll npEALI RE/\ ABOpHltK lt lK8nAH G TpoE BEI\ Mro<t>ETli lK8nAH E8Ht BEI\ B ltCT0l0r.\p
li Xp1t3ii REI\ cnATAp lt lK8nAH r1·wpMA BEI\ Kl\I04Ap lt lK8nAH HcTpAT0IE BEI\
;i; 8nAH
noCTEMHIK lt ;K8ni.1H nAAH'h BEI\ CTOl\HHK lt lK8nAH PAA81\ BEI\ KOMltC lt lK8nAH PAA81\
sEA nEXAPHHK 11 nAH 8Apt BEI\ cl\8lK EP 11 HEK8"" BEI\ nHTAp . H ucnpABHHK, nAH GTpoE
!EA Aoro<jl€T .
" 1tcn1tci.1x i.\3, MHXM4ii Mro<t>ET, 8 E8K8pEIJ.llt, MiiCELţi.\ IOH°IE r AbHlt, B'h l\tT
,3P3B.
ţ "iw KwcTL1HA1tH BWEBWAA, MltMCT°lio EolK"llO rocnOAltH'h.
"iw KWCTAHAltH BOltBOAlt <m.p.>
mila lui Dumnezeu] 1 , Io Costandin [Şerban voievod şi domn] a toată

t [ Din 1
Ţara [Ungro] 1 vlahiei. Dă [domnia mea această poruncă a domniei mele] 1 slugii
domniei mele, [Ilea] 1 paharnic din sat din Urecheşti, din judeţul [Râmnicul Sărat... ] 1 ,
şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i [fie lui] 1 2 pogoane de [vie în] 1
dealul Teişului de Jos, pentru că această vie ce scrie mai sus [a vândut-o de mai
înainte vreme Ilea păhărnicelul lui Radu! fost mare armaş pe bani gata 3 200 aspri.
Iar după aceea, s-a întâmplat lui Radu! armaş moarte, când l-au ucis slujitorii ţării,
iar jupâneasa lui, Ioana armăşoaia, ea] 1 a căzut în nevoie şi în multă lipsă [şi
sărăcie] 1 . Deci, întru aceea, [ea a făcut această vie] 1 vânzătoare, [iar sluga domniei
mele] 1 llea paharnic, el dacă a prins de veste, n-a vrut ca să intre alţi oameni
[străini] 1 în moştenirea [lui, ci] 1 a dat banii gata [înapoi cât s-au scris] 1 mai sus la
�âna jupânesii loanii, ca să ţie el această vie cu bună pace, cum a ţinut-o şi mai
mamte vreme, pentru că a fost a lui de dedină şi cu zapis de la mâna [jupânesii
lo]1 anei la mâna lui l lea paharnic, făcut cu mulţi boieri martori scrişi în zapis.
Şi iar să fie slugii domniei mele, Paraschiva paharnic din sat din Urecheşti,
2 pogoane de vie în dealul Teişului de Jos, pentru că această mai sus-zisă vie a
vandut-o de mai înainte vreme Paraschiva paharnic lui Radu! fost mare armaş pe
bani gata 3 600. Iar apoi, s-a întâmplat lui Radu! armaş moarte de l-au ucis
207
slujitorii ţării, iar jupâneasa lui, Ioana annăşoaia, ea a căzut în nevoie şi în multă
lipsă şi sărăcie. Deci, întru aceea, ea a făcut această vie vânzătoare, iar sluga
domniei mele, Paraschiva paharnic, dacă a prins de veste, n-a vrut să lase să intre
alţi oameni străini în moştenirea lui, ci a dat înapoi [toţi banii gata] 1 , cât s au scris -
mai sus în mâna jupânesii Ioanii, ca să ţie Paraschiva paharnic această vie cu bună
pace, cum a ţinut şi mai înainte vreme, pentru că a fost a lui de dedină şi cu zapis
de la mâna jupânesii Ioanei la mâna lui Paraschiva paharnic, făcut cu mulţi boieri
martori scrişi în zapis.
Şi iar să fie slugilor domniei mele, Ilea paharnic şi Manea paharnic şi
Paraschivei paharnic şi cu alţi megiaşi din sat, din Urecheşti, o moşie în sat în
Urecheşti, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu viile şi din vatra satului şi de
peste tot hotarul, oricât se va alege, din hotar până în hotar, toată partea lu i Popa
aimaşul, pentru că această mai sus-zisă moşie şi cu viile ce s-au scris mai sus, le-a
vândut Popa annaşul lui Radu! fost mare annaş drept 20 OOO bani gata, fără ştirea
slugilor domniei mele, Ilea paharnic şi Manea paharnic şi Paraschiva paharnic şi a
altor megiaşi din sat din Urecheşti. Apoi, întru aceea, s-a întâmplat lui Radu! armaş
moarte, când l-au ucis slujitorii ţării, iar jupâneasa lui, Ioana annăşoaia, ea a c ăzut în
nevoie şi în multă lipsă şi sărăcie. Deci, întru aceea, ea a făcut această mai sus-zisă
moşie şi cu viile [vânzătoare] 1 , iar Ilea paharnic şi Manea paharnic şi Paraschiva
paharnic şi alţi megiaşi, ei dacă au prins de veste, ei n-au vrut ca să in tre alţi
[oameni străini în moştenirea lor, ci au dat toţi banii gata înapoi, acei 20 000] 1
aspri, la mâna jupânesii Ioanei, ca să ţie această moşie şi vii cu bună pace, cum au
ţinut şi mai înainte vreme, pentru că a fost a lor de moştenire şi cu zapis de la mâna
jupânesii Ioanei la mâna slugilor domniei mele ce s-au scris mai sus. [Şi am văzut] 1
domnia mea şi zapisele jupânesii Ioana armăşoaia la mâna slugilor domniei mele ce
s-au scris mai sus, făcute cu mulţi boieri martori scrişi toţi anume în zapisele ei.
Pentru aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele ce s-au scris mai
sus, ca să le fie lor ocina cu viile mai sus-scrise cu bună pace, să le fie lor m oşie şi
de ohabă lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit,
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban şi jupan
Preda mare vomic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan
Hrizea mare spătar şi jupan Ghiorma mare clucer şi jupan Istratie mare postelnic şi
jupan Pană mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Radul mare paharnic şi
pan Udrea mare sluger şi Necula mare pitar. Şi ispravnic, pan Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, în Bucureşti, luna iunie 3 zile, în anul 7 1 62
<1 654>.
Io Costantin voievod <m.p.>
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., LXXXVIIl/6.
Orig. slavon, perg. (24 x 38,5); şters, rupt la îndoituri, ros şi pătat de umezeală în part ea de sus.
greu lizibil; sigiliu mijlociu timbrat, căzut.
208
Cu 0 trad. modernă; altă trad., ibid., ms. 1 30, f. I Ov-1 1 v.
1 Loc şters în orig; trad. rom. a fost întregită după trad. de epocă.
177 1654 (71 62) iunie 3
t 1lA1tl\OCT.llO Eo;1(lio, "iw lfoCTANAltN lll€p6AN BO€BOA0I lt rocnOAltN'h. ĂABAT

rocnoACTRo MH c"lio n0Bi>l'l €H0i°A rocnoACTBA Mit Neagului 1 pehamic, feciorul lu Stan
ot Vlădilă, nepot lu Cemat i Novac, feciorul Badei ot tam şi popei Voinei ot tam,
ca să le fie lor ocină în hotarul Frăsinetului de Câmpu toată, de preste tot hotarul,
câtă să va alege şi cu tot veni tul den câmpu, den tufe, den apă şi den selişte, în<să>
cât le easte hotarul ales şi împietrit de cătră hotarul călugărilor de la mănăstirea
Coziia, să ţie cum au ţinut şi mai denainte vreme, păntru că am văzut domnia mea
şi cartea răposatului Io Radu] voievod la mâna acestor megiiaşi carii scriu mai sus,
scriind cum le sânt ocini derepte, moşie ohabnică, de la moşii lor, Cemat i Drăgoi.
Şi iar să fie Neagului ocină în partea Graiusului ot Devesel, cât au cumpărat
Staico, moşul Neagului 2 , derept bani gata aspri 280, cum scrie şi cartea răposatului
Io Alexandru voievod vă leat 7 1 O 1 , păntru că am văzut domnia mea aceste cărţi
bătrâne la mâna lor scriind aceste ocine.
Derept aceea, am dat şi domnia mea cu tot d[i] 3 vanul domnii mele ca să-şi
3
[! i] e aceste ocini cu pace, să le fie moşie oha[bni] 3 ce stătătoare în veac, lor şi
feciorilor lor, păntru că aşa easte în[ văţă] 3 tura domniei mele.
HHAKO AA Ni>CT . " 1tcnpABNltK, CAM p€4€ rocnOACTBA Mit .
AhNlt, l\i>T r3 P3 B <1 654>.
n11c IOH0IE '"(:
t "iw KWCTANAltN BW€11WAlt, Mltl\OCT°i€IO Eo:K°i€IO rocnOAltN'h.
"iw KOCTANAltN BOltBOAlt <m.p.>
DANIC, M-rea Cozia, XL VIII/ 1 6.

Orig. rom., hârtie (3 1 ,2 x 2 1 ,3), rupt la îndoituri, sigiliu mij lociu, cu începutul doc. şi pe fila
a doua.
Copii: ibid., mss.: 209, f. 30 1 ; 2 1 5 , f. 3 1 3-3 1 3v; DJAN Vâlcea, ms. 1 50, f. 66-66v.
Reg., Tezaur vâlcean, p. 1 84; rez., Aricescu, Indice, I I , p. 1 1 6, nr. 2 3 1 9.
1 Htr8Ae11.
2 Post Neag11!11i, -;;-.
209
4 „Cu învăţătura marelui vomic".
178 1654 (7162) iunie 3
t Zde boleari uu] 1 decători ai tu[turo] 1 ru megiiaşiloru den sat, d[en] 1 Şovârcu,
şi ai Radului [comis] 1 i Necula postelnic, anume: ot Răt[eşti] 1 , lvaşco dvom ic i ot
Măneşti, Barbul postelnic i ot Gomeni, Cos ten şătraru 2 i ot Putineiu, Iosif postelnic
i ot Belcin3 , Vâlcan postelnic i ot Costea, Vasilie, ca să caute aceşti 6 boiari şi să
adevereze pentru partea dă moşie ce au fostu dă moşie boierească a Zahariei slujer,
moşul Radului [c] 1 omis i brat ego, Necula postelnic, avut-au moşie în Şovârcu şi
fost-au vândut lu Mihaiu vodă [şi avut-au moşie şi fost-se-au vândut lu] 4 Mihaiu şi
par[tea] 1 lor cu a megiiaşiloru, au [ . . . ] 1 ?
Şi să aflaţi şi pentru cei ughi 50 carie se [plân] 1 gu feciorie Albului comis cum
nu i-au dat. Însă să-i ju[de] 1 caţi pre zapisele Albului comis dă vânzare [dă] 1 la Pană
vistier. Însă să-i judecaţi cu direptul c[ u a] 1 le voastre suflete.
HHAKO A" H'kcr, no p€4€ rocnoACTRA MH . HcnpARHHK, CAM p€4€ rocnOACTRd Mit.
nHc "1"gHH€ r A'hHH, l\€AT r'l;PâR < 1 654>.

"
iw KocTAHAHH RW€RWAA, MHl\OCT"iio Eo;K"iio rocnOAHH'h.
DANIC, Doc. ist., CCCX/37.

Orig. rom., hârtie (20,5 x 1 5), rupt la îndoituri, sigiliu mij lociu în chinovar.
Alt orig., ibid., Doc. ist., CCCX/38 .
1 Loc rupt î n orig.

2 w1.Tpa�s.
J ES�'lHH.
4 Loc rupt în orig.; întregit după ibid., CCCX/38 .
179 1 654 (7162) iunie 4
t 1\AHMCT.l€io Eoa;"lio, "iw KwcTAHAHH W'hpBAH RO€ROA'h " rocnoAHH'h . AARAT

rocnoACTRo MH c·1·€ n0Rtl\€H0l1t rocnoACTRA MH slugilor domnii mele, anume: Lupe
călăraşul ot Călugăreni i Oprea călăraşul <ot> Odivoi i Coman brat ego ot tam 1
Roman ot Gruiani, ca să fie volnici cu carte<a> domnii mele, să aibă a-şi ţinere
210
moşie ce să cheamă Grozeştii ot sud Teleorman, pentru că această moşie easte a lor
bătrână şi dreptă moşie de la perinţi lor şi tot o <a>u ţinut cu bună pace.
Iar când au fost în zile<le> răposatului lu M atei voievod, iar răposatul Matei
vodă fost-au miluit cu acestă moşie Grozeştii pri Murgul căpitan. Şi tot o <a>u
' Murgu această moş ie.
tinut
Iar când au fost acum în zile<le> domnii mele, după ce m-au dăruit
Domnul Dumnezeu pre domnie mea cu domnie la scaunul părintelui domnii
mele, lu Şărban voievod, iar aceşti slujitori ce scrie mai sus, ei ştiind această moşie
a lor bătrână de moşie, ei nu s-au suferit să-l ţie Murgul căpitanul moşie lor, ce au
venit de faţă naintea domnie mele.
Dereptu aceea, domnie mea am judecat şi am dat acestor călăraşi ce scrie mai
sus, ca să-şi ţie moşie din hotar până în hotar şi cu tot venitul, iar Murgul căpitan să
n-aibă nic i o tr[ea] 1 bă, că au rămas de lege den divan. Şi să aibă a li darea şi cărţile
ce au avut el de milă [ ] 1 să aibă a oprerea pre tot omul de [ . . . ] 1 moşia lor, pentru
...
că aşa am jud[e] I cat domnie mea. H HcnpAKHHK, CAAM pE'IE rocnOACTKO MH.
""' MiiCElţA IOH'iE A AbHH, K 1diT ..-3�11 < 1 654>.
'iw HWCTAHAHH KWHKWA'h, MHl\OCT'iio EoiK'llO rocnoAHH'h.
'iw HocTAHAHH KOHKOA'h <m.p.>
DANIC, Doc. ist., CCXCIX/5 1 .

Orig. rom., hârtie (30,2 x 2 1 ,2), sigiliu m ij lociu timbrat, cu ceară roşie între file.
180 1 654 (71 62) iunie 4
Costandin voievod întăreşte lui Cilibiia ceauş de dorobanţi din Tâmna dreptul
de a lua dijmadin toată zeciuiala de pe moşia lui, Pavleţul, din judeţul Teleorman.
DANIC, Doc. ist., MCMLXXIII/1 1 1 (nr. 3).
Rez.
181 1 654 (71 62) iunie 5, Bucureşti
t M Hl\OCT.IEio EoiK'iEio, 'iw HocTAHAHH lll'hp6AH 110EKOAA H rocnoAHH'h K'hcoio

3eMi1e 8rrppoMAX0IEcKoE . AAKAT rocnoACTKo MH c'iE io noKEl\iiH.IE rocnoACTKA MH cA8r8
21 1
rocnoACTRA MII, Celebi[a] 1 ceauşul de dorobanţi ot Tâmna, ot sudstvo Mehedinti
feciorul lu Fraţilă ot Tâmna, nepotul Draghii[i ... ] 1 şi feciorilor lui, câţi Dumneze� i
va da, ca să-i fie lui toată ocina a satului Tâmnei de preste tot hotarul şi cu tot
venitul din câmpu şi din pădure şi den apă, de pretutindenele, vericât să va alege,
pentru că acest sat carele scrie mai sus fost-au a lor bătrână şi direaptă moşie şi de
cumpărătoare, încă mai denainte vreme, de la D anciul vomecul Brâncoveanu!,
părintele răposatului lu Matei vodă, şi tot l-au ţinut cu bună pace. Iar după aceea,
cându au fost în zilele răposatului lu Matei vodă, iar Preda vomecul din Brâncoveni
sculatu-s-au de i l-au luat acest sat în sila lui, fără de nice o direptate, fiind el tare şi
puternicu pre aceea vreme, zicând el cum că acest sat nu l-au cumpărat cu bani de
la moşii lui, ci l-au fost miluit cu <linsul. Şi i-au fost lepădat lu Frăţilă den Tâmna şi
l[ui] 1 Drăghici ughi 80 fără de voia lor de le-au luat moşia fără de nice o judecată.
Iar când au fost acum în zilele domnii mele, iar Cilibiia, feciorul lu
Frăţilă, a râdicat-au pâră pentru acest sat carele scrie mai sus şi au venit de s-au
pârât d[e faţ] 1 ă cu Preda vomecul naintea domnii mele în divanul cel mare. Şi
au scos Cilibiia în divan şi zapisul D anci[u] 1 lui vomecul şi al lu Răducan postelnic
cel de vânzare şi cartea lu [ . . . ] 2 avut făcute pre acest sat de s-au cit[it în] 1 divan.
Întru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre derept şi pre lege
dumnezeiască dimpreună cu t[oţi cins] 1 tiţii dirigătorii domnii mele şi foarte
bine am adevărat domnia mea cu tot divanul cum că n-au avut P[reda vo] 1 rnecul cu
acest sat nice o treabă, că l-au vândut moşii lor pre bani de atâta samă de vreme şi
[au rămas] ' Preda vomecul de lege şi de judecată înaintea domnii mele [„ .] 1 •
Derept aceea, domnia mea [„ . ] 1 a întoarcerea Celibiia Predei vomecul [„ .] 1
fost [. „] 1 dat în silă îndăr[ ăt. . . ] 1 a-şi ţinere acest sat tot cu bună pace [ . . .] ' .
[G€:KE 01(60 11) 1 rocnOACTRO MII &Ot\-kp11 CR€AiT€1\€ : [;i<8nAN f11opj 1MA BEII 6AH
HpMERCKx·1·11 [11 a:8nAN np€AA B€1\ BOpH11] 1 K8 li a:8nAN GTp0€ B€1\ l\wrw<f>'hT lt [iK8nAH
Xp11�-t J I BEl\llK.1€ WATAP li ;K8nAN r11[opr11€ B€1\] I Kl\8[ 4] I €p li
lK8nAN H1tpKA 8€11
li
CT01111€K8 lK8nt111 Pt1A81\ BEI\ KOMllC 11 a:8nAN nt1A[Nn] I B€1\ n€XAPNllK li JK8nAH
HscTpAT°IE [B€1\ nocTEl\t111K] 1 . Hcnpt1111111K, a:8nAN GTpoE &€1\ l\wrw<f>'hT .
NAmtCAXOM NEK811.1 l\wrw<f>nT EWl\All4 oy rpAAI[ E1[K8p€411t, MiCEtţA 101ffe e
Abilii li WT !"IAAMA AAlKE AO NblNi, T€4€N°IA 1\-kTWM ,-3�BJ <} 654>.
t "iw HWCTANAllll BWERWAA, Mlll\OCT.1€JO EolK"1"€IO rocnOAllll'h.
"iw HOCTANAllN ROllBOAA <m.p.>
DANIC, Doc. ist., MCLXXXVII/35.
Orig. rom., hârtie (30 x 20, 7), rupt la îndoituri, restaurat, sigiliu mij lociu timbrat, cu ceară
roşie între file.
Rez., Ciucă, Achi::iţii Noi, I, p. 1 42, nr. I 906 (f.l.z.).

2 Loc alb în orig�
212
,,lată dar şi boieri martori <am pus> domnia mea: [jupan Ghior]ma mare ban al Craiovei [şi
J
an Preda mareclucvomic] şi jupan Stroe mare logofăt şi [jupan Hrizea] mare spătar şi jupan
[cihierghie jupan lstrat1e� [mare postelmc
·
mare] r şi jupan Chir�a mare stol ni � şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană mare
.
paham ic şi
]. lspravmc, jupa n Stroe mare logofăt.
A scris Necula logofăt Boldiciu în oraşul Bucureşti, luna iunie 5 zile şi de la Adam până acum,
trecerea anilor 7162".
182 1654 (7162) iunie 5
Boierii jurători ai jupan Neagu! portar, na ime: Tănasie căpitan i ot Cozleci 1,
Iordache vtori vomic, Iordache vtori postelnic, Cristea clucer Socol i Grişiţă vtori
postelnic, Drăgoiu căpitan ot Fălcoiu, Loizu slujer, Mogoş căpitan Păulescul,
Drăghici căpitan Mihăiescul, Badea căpitan ot Nucet, Negoiţă comis Cârtojan,
Pavlache [ . ] 2, Lupşă iuzbaşa ot Comeşti, Mihalcea vomic, Stoica căpitan
. .
Berilescul, Radu! spătar Bilciurescul, Preda logofăt Tărăcian, Stroe postelnic

Stăncescul, Antonie postelnic ot Negoieşti, Damaschin vomic ot Bucureşti, Mihai
comis Cioceanul, Necula Mârşăviţ, Vlad iuzbaşa Gherghician, Sâmbotan roşu ot
tam, c a să jure Neagu! portar cu aceşti 24 de boieri preste 1 2 jurători carii au jurat
satul Mărăcineni ot sud Dâmboviţă, cum că nu i-au rumânit în silă, ci au luat ei
bani de bunăvoia lor şi cu zapis de Ia mâna lor şi cu zi după zi şi deaca au luat bani
nu i-au mai dat, ci s-au lăsat să-i fie rumâni cu zapisul lor denaintea răposatului
Matei vodă. Însă cum vor afla ei cu ale lor suflete.
Zioa [ . . ]2 Ispravnic jupan Costandin vei postelnic.
. .
Pis Duminecă logofăt, iunie 5 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Ms. 1 32, f. I 92v-r.

Copie rom.
I KOTfliiHl(fl, în text.
2 Loc alb.
183 1 654 (71 62) iunie 6, Bucureşti
t MHMCT°IEIO
EOiK0l€10, "iw KOCTAHAHH WEpBAH BO€BOA0I ll rocnOAHH'h . ĂABAT
roc noAc-rso MH
c"IH n0Be1drn"IH rocnoACTBA MH cl\8r8 rocnoACTBA MH, Alexie ceauş
snă Mihai Carşote ot Mărăcineni ot na Buzău, ca să fie volnic cu această carte a
domnii mele de să ţie partea de ocină den Deduleşti a lu Dumitraşco, feciorul lu
213
Alexie den oraş den Floci, şi den moară şi den câmpu şi den vie şi cu tot venitul
pentru că această ocină den Deduleşti fost-o-au cumpărat Mihaiu Carşote, tatăl I�
Alexie ceauş, împreună cu frate-său Alexie de oraş de Floci, tată lui Dumitraşco, de
la Radu! căpitan şi de 1 la jupâneasa lui, Moaşcă, fata Oprei logofăt, încă den zilel e
Radu lui vodă Mihnea, za 14 OOO aspri cu cărţi domneşti de cumpărătoare. Şi tot 0
au ţinut frăţeşte până în zilele răposatului Matei vodă.
Jar apoi Dumitraşco, feciorul lu Alexie, naş<ul> lui Alexie ceauş Carşote,
se-au sculat de şi-au fost vândut partea lui de ocină de acolo den Deduleşti cu via, cu
o roată de moară jupan<ului> Neagu! vei portar za ughi 70, fără de ştirea finu-său, lui
Alexie ceauşul. Iar dacă2 au prinsu Alexie ceauş de veste, l-au tras la divan la Mateiu
vodă ca să-i lepede banii, fiind el mai volnic. Iar Neagu! portar n-au vrut să-şi ia
banii, ce l-au tot purtat cu cuvente den zi în zi până acum în zilele domnii mele.
Iar acum, Alexie ceauş, au venit de faţă cu portariul Neagu!, fiind el mai
volnic, ajunsu-l-au 3 cu legea şi cu divanul de i-au înturnat banii, ughi 70, fără alte
cheltuiale. Şi au rămas Neagu! portar de lege den divan, cum mai mult să n-aibă
treabă nici Neagu! portar, nici Dumitraşco vânzătoriul, cu această moşie, ce să şi-o
ţie Alexie ceauş preste tot hotarul şi cu tot venitul, el şi coconii lui în veac.
HHAKO A" HiicT . H 1tcnpARH1tK, JK8nAH GTpoe REA Awrw<f>ET.
nuc A8M1tTp8 Mro<f>'hT EoflA°1"4io 8 E8K8pe4.il, ioH"le s AbHH, R'h AiiT ,..3�R < 1 654>.
"iw KwcTAHAHH RWERWAA, M1tflOCT0l0€ 10 EoJK"lio rocnOAHH'h .
"iw KOCTL\HAHH ROHROAL\ <m.p.>
DANIC, Ep. Buzău, XV/42.

Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ,5), sigiliu mijlociu.
1 Ad. interlinear.
/\EAKA.
3 a:dmil�a8.
184 1654 (7162) iunie 6, Bucureş ti
t Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şărban voievod i gospodar a toat�

Ţara Rumânească. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele slug1_ 1
domnii mele, anume: Danciul călăraş al Rămetii ot Bucureşti i Radu sin Stroe
călăraş ot Hodivoia i Mardarie postelnicelul i Pătru sin Danciului i Radu sin Vâlcan
paharnic i Stroe călăraş ot Hodivoia i Rusin şi cu toţi fraţii lor de ocină ot Stăneşti
ot Obreje i ot sud Vlaşca şi cu feciorii lor câti Dumnezeu le va da, ca să le fie lor
toată partea de moşie de la Stăneşti, care e�te � leasă şi hotărâtă şi împietrită de către
moşiia ce să chiamă Boteneasca, toată cu tot hotarul şi cu tot venitul din câmp, dm
214
pădure şi din apă şi din şăzutul satului, din hotar până în hotar, depretutindenilea,
oricât 1 se va alege pre hotară şi pre semne. Pentru că această moşie fost-au a lor
bătrână şi dreaptă moşie încă mai denainte vreme, din zilele altor domni bătrâni
mai di n nainte. Şi tot o au ţinut cu bună pace până în zilele răposatului Io Mateiu
vodă. Jar Stoica paharnicu Orbul din Dragomireşti sculatu-s-au de au vândut partea
lui de moşie, ce să cheamă Botenească, răposatului Mateiu vodă tot pre bani gata.
Iar într-aceea, răposatu Mateiu vodă, ca un domn volnic, după ce au cumpărat
moşiia aceasta ce scrie mai sus, hotărâtu-o-au cu 24 de boieri şi n-au hotărât numai
partea ce au cumpărat dă Stoica paharnic, ci au împresurat şi moşiia slugilor
domnii mele ce scrie mai sus, dă le-au băgat-o la mijloc.
Iar după aceea, când au fost acum în zilele domnii mele, după ce m-au
dăruit pre domniia mea Domnul Dumnezeu cu domnie Ia scaunul răposatului
părintelui domnii mele, creştin Şărban voievod, venit-au slugile domnii
mele ce scriu mai sus înaintea domnii mele în divan de s-au plânsu cum că le-au
fost moşiia împresurată de răposatu Mateiu vodă numai în silă, fără de cale,
nedându-le nici un ban.
Întru aceea, domniia mea am căutat şi am judecat împreună cu toţi cinstiţii
dregătorii domnii mele şi bine am adevărat domniia mea cum că Ii s-au fost
împresurat moşiia. Drept aceea, am dat domniia mea slugilor domnii mele să-şi
!ie moşiia cu bună pace să Ie fie moşie ohabnică, lor şi feciorilor în veci. Şi de către
nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele.
Iată dar şi mărturii am pus domniia mea: pan Ghiorma vei ban i pan2 Preda
vei vomec i pan Stroe vei logofăt i pan Bunea vei vistier i pan Hrizea vei spătar i
pan Gherghe vei clucer i pan Chirca vei stolnic i pan Radu vei comis i pan Pană
paharnic i pan Istratie vei postelnic. Şi ispravnic, vei logofăt.
Am scris eu, Alexandru, în scaunul oraşului Bucureşti, iunie 6, leat 7 1 62
<1654>.
DANIC, Ms. 256, f. 769r-v.
Copie rom.
I
OTK'bT.
2
11Ap.
185 1654 (71 62) iunie 6
t M11Mc1'"lio EolK"lio, "iw Hoc'l'ANAllN ill'hpsAN BO€BOA"i° 11 rocnOAllN'h . ĂABA1'

rocnoACTBo MII c"lio noB-hl\eN·1·" rocnoAC1'BA MII acestui om, anume: Stoica i Priba i
215
Tatul i Dragne ot Muşăteşti de pre V ecte, ot sudstvo Teleorman, ca să fie volnic cu
cartea domnii mele a-şi răscumpăra părţile lor de ocină din sat, din Muşăteşti.
toate părţile lor, câte au ţinut mai denainte vreme, însă când să vor face vânzătoare,
păntru că au venit aceşti oameni den Muşăteşti, carii scriu mai sus, de au avut pâră
naintea domnii mele la divan de faţă cu Negoiţă ot Gurguiaţi şi cu Ion snă 1 Stan
vătaf ot tam şi cu Stanciu! ot tam. Şi aşa au spus Stoica i Priba i Tatul i Dragne
naintea domniei mele cum i-au cerut sora domniei mele, doamna Ancuţa, bani ca
să să răscumpere de rumânie, iar aceşti oameni den Muşăteşti ei n-au avut bani să
dea la răscumpărătoare, ci au băgat pre ocinile lor fraţi de ocină pre Negoiţă şi pre
Ion şi pre Stanciu!, de au dat bani şi au luat ocini.
Iar când easte acum, iar Stoica i Priba i Tatul i Dragne, ei au înţeles cum au făcut
Negoiţă şi Ion şi Stanciu! aceste ocini vânzătoare, iar aceşti oameni den M uşăteşti ei ,
au strâns bani ca să dea să-şi întoarcă ocinile, căci sânt ei mai volnici [ . . .]2. Iar Negai�
şi Ion şi Stanciu!, ei s-au prins cum n-au tocmit ocina să o vânză, iar aceşti săteni [ . . .]2
din Muşăteşti, ei tot n-au crezut, ci au tras pre Negoiţă naintea domniei mele de au
stătut de fată şi au mărturisit cum nu va să o vânză acea[ stăf ocină.
Într-�ceea, domnia mea am dat cartea domniei mele acestor oameni den
Muşăteşti ca să fie volnici cu cartea domniei mele a-şi răscumpăra ocinile lor, când
să vor vinde, căci sânt ei mai volnici, păntru că aşa easte învăţătura domniei mele.
HN.:lKO A" wkcT . H Hcnp.:llrn H K, C.:lM pE'IE rocnOACTR.:l MH .
ION.le s AbNH, R'b td>T „3 �R < 1 654>.
'iw HWCT.:lNAHN RWERWA'b, MHl\OC1'0l€10 EolK°llO rocnOAHN'b .
'iw HOCT.:lNAHN ROHROAH <m.p.>
8'1H1'€1\ U1.Tp8 RTOPH ROp HHl
8'1H1'€1\ REI\ 6.:lN H R€j\ l!OpHHl
DANIC, A.N., CVIl/4.

Orig. rom., hârtie (29 x 20,5), un sigiliu inelar în chinovar.
Reg., Doc. jud. Teleorman, I, p. 1 74; rez., Ciucă, Achiziţii Noi, I, p. 1 40, nr. 1 883.
1 Post snă Ion, barat în orig.

3 „Cu învăţătura lui Pătru al doilea vomic".
4 „Cu învăţătura marelui ban şi a marelui vomic".
186 1 654 (7162) iunie 6, Bucu reşti
tMHl\OC1'0le10 EOlK0l€10, 'iw H[WCT.:l] 1 NAHN lliEp6.:lN RO€ROA0I " rocnOAHH'b R'bCOll
3EMl\H 8rrppO M.:lX0IHCKO€ . Ă.:lR.:l1' rocnOACTRO MH c"IH noRENliN°IH rocnQACTR� �III
216
6Mtp1tH lt rocnOAC1'B" MH, EEH1'Hl\'h [ . . . cbi] I H'h HErOHL.l'h Mro<j>E1' ' BH8K EEH1'111\'h
ABo pmt K 11 Apnro10B K'hmt1'""· 3E1' T8Aoc'1'E s""· H cnc Ch1HoB·1·11 11x. El\111.lE;KE Eo rn
Aapo BAX, rnKO:KE A" c81' llM W41tH'h 8 fn8[;K"] 1 Hll, W1' c8AC1'BO €1\XOB, WE"4E BC"X
4MT r.twnApWB :K8nAHlll.lEB [Ero] I , MAp'1'1t, W1' nMJO, W1' LLI 81\\8, W1' BOAA W1'
li li
lt
c�aT 1t \111' c8x 1t W1' CEAAl\114„11' CEl\OB li W1' n8rn8A0l0 W1' no B'hC XOTApWM C'hC li
B€4lllilu, Hi.\ llME: HtroE li 1\81.lKi.\H li El\'hCi.\H li li

C'hC ChlHOBll IM\ C'hC BH81.lllM,
3Ail€%€ EC1' C0li.\ BltlUE pE4EHi.\ W41tH'h C'hC BE411H0l0ll W1' fn8:KAHH Elll\i.\ EC1' 3" AiiA0l0H H8
GTMtKoB nocTEl\HltK 1t Mi.\1'1tpAM CA, MAp.1"u, 1t " ;K811AH1tL1EB Ero, CDp8;K1rn·1·11, ""8 EC1'
lt i.\I\
Glt� nM\ M B no EAHi.\ Cl\8r HM, "" HME G1'i.\llKO W1' <Dn8pE11, C'hC c"I" W41tH'h C'hC li
li
B€411H0l1t �·1' rn8:KAHll P"A"I npABi.\ BiipHA Cl\8;!\Ei.\ Ero .
noToM, K'hA" EC1' EHI\ npE AhHll noKollHAro M11x"11" BOA 'h, " GTAHKo wT
C!lo8p€11, W H EC1' A"" H 81\o:Klll\ li no!ipA1'1ll\ no fALUnAp no nMOBllH 3i.\ W41tH'h W1'
ro8%MHI, " fAumAp P"A.I spA1'C1'BA lilll\ EC1' AApoBAI\ no GTMtKo wT CDn8pE11 c'hc f'I
.. �
BMOBlt lt l\\HOrH EitpoBE Elll\ EC1' nl\i.\1'111\ fi.\ILJn"P G1'MlKWB, 1'EpE EC1' KIEl\1'0Bi.\I\ r"l
acn pu . fi Ap8rA nol\OBHH 3" W4HH'h W1' rn8;KAHll, " G1'i.\HKO W1' CDn8pE11 1i1'w EC1'
npOAARM fAumApoB C'hC BE41tHll, C'hC B'hC XOAOKOM, 8 l.liiHA 3i.\ rK Acnp11, W1'
AOGpORMt Ero li C'h1'Bop1tl\ EC1' li KHltri.\ noKOllHi.\ro 1R11xMll\ BOA'h 3i.\ noK8nEH"i°E B'h
�h ,3;;A.
fi noToM, K'hAA EC1' Elll\ npE AhHll noK01tHAro PAAI(" BOA'h, no C'hMP'hT
raumApws, " cb1HoB·1·11 Ero, i\\"pKo 11 1\0113, WHll EC1' EHI\ npoA"" BCAX 4i.\C1' 11M 3A
\\141tH'h W1' rn8:Ki.\llll C'hC BE41tH0l0ll Bll!IJE nHC li C'hC B'hC XOAOKOM, 3i.\ fII ACllpll, C'hC
r
3an uc W1' npOAAH0IE B l\ii1' r3JIB�. ;!\81li.\HOB EEH1'111\'hB ABOpllltK, A" EC1' EM8 3"
AtA·lu8 WXAE, CblHOBllM 11 BH8KoM 11 nptBH84E1'WM B Birn8 . H W1' Toro A" AO C'hAA
B'hC AP'h:KM EC1' EEH1'ltl\'h BopH1tK81\ "" W411H'h li
C'hC BE411H0l0ll W1' rn8;KAHll C'hC
G�ast MltpA .
fi noToM, K'hAi.\ EC1' Eltl\ Hhlllt B'h Ahllll rocnoAC1'BO 1\\11, no C'hMp'h1' EEH1'111\'hB
ABOptlllK , i.\ BE41tH0l0ll W1' f'h8;Ki.\Hll , HtroE, 1\81.lKi.\H, El\'hCi.\H BIHIJE pE4EHll, WHlt EC1'
""A'lrM np8x c'hc BH8L1·111 EEHTlll\'hB ABopH11K, EEHTHl\'h nocTEl\HHK 11 Apnro10
K'h n1 tTau . H np'l1tAE1' npEA rocnoACTBA MH 8 BEl\llK.111 AHBAH TEPE cEnptrnE 3A l\lll.l8,
PEK8lj.11t BE41tH0IH KdKO tlE c81' W1' AiiA0l0H H8 W1' rn8;Ki.\Hlt, tlll;KE 8.f>i.\1'111\ CBE3i.\H0l0i.\
i\\11xa 10R BOA'h 1'AM8, Au8 c8T wT KopH'hl.lEI\ . H Muoru CMBEC1' roBop'I", mKo;KE A"
ra 8TEKAE1' 3i.\ BE41 tHi.\H0l0E .
fh 1'0M li li
rocnOAC1'BO l\\ll C'hl\\ rl\EAAX c8AllX no npARd lt no 3i.\KOHi.\ K8nHo
C'hC B'hC AHBd tlOM, li npo4Jt1'i.\XOM rocnoAC1'BO Mit KHHrd noKOltHdro M1tXMl BOA'h 3<\
llO K8n E1ilE fdW n dpoB H 3dmtc81\ ChlllOBllM ErO BllllJ E [1111c] W1' npoAMll0E EEH1'111\'hB
I
ARO p HitK lt ltC1'EH C1'BOBi.\I\ rocnoAC1'BO MII KdKO c8T BE41tHll 3<\ AiiA0l0H 8 W1' f'h8;KdHll
li
li .\ARM C'hM rocnoAC1'Bi.\ MII BE411HOM li 3<\KOHd [B] 1·,· l\IOA0lll, A" 3<\Kl\EI\ Ki.\KO HiiC1'
GIM 8 <tii.\ 1' 1t l\ CBE3dH0ld i\\llX<\JOB BOA'h 8 f'h8 ;Ki.\Hll . f1 BE4llH0l0ll HiiC1' CME1'0l0i.\ CE Ad
217
I
.•
npHij>A'l'H'l'H C€ W'I' 3AKOHA [ . . . ] Alil€ W'I' np€A rocnoAC'l'RA MH W'I' AHRAH, WCTM €Cî
W'I' 3AKOHA H W'I' c8n;A€H0l0€ AA c8'1' R€'lHHH WR€M so1di pH RHW€ nHc 3A AilA·l·H g WXAG,
KAKO €C'I' lilll\ H W'I' HA10np€n\A€ spi>M . H H€ W'I' KOrO;KAO H€nOKMil liHM, nopH3A\O
rocnOAC'l'RA MH .
G€n\€ lt CR€A0fr€1\€ noC'J'ARHXOM rocnOAC'l'RO MH: iK [8nAH f11 1 wpMA BEI\ GAll,
n;8nAH flpEAA R€1\ AROpHHK, n;8nAH G'1'po€ R€1\ Mro<f>€'1', ;K8nAH Xp1t3A cnATAp, E8 11t
RHC'l'0lr.1p, H1tpKA [C'J'Ol\HHK, fl€p] I r"IH Kl\IO'l€p, f>AA'(I\ KOMHC, IlAHO n€XAPHHK, HcTpAT°i€
R€1\ noc'J'€1\HHK . H HcnpARHHK, G'1'po€ R€1\ l\oro<f>€'1'.
n11c A8M"frp8 l\Oroij>€'1' Eor.A°l'l io 8 rpAA'( [E] 1 8K8p€4JH, MiiC€1.ţA 10H0l0€ s AhHH 11
W'I' flAAMA R'h l\il'I' ,-3�R .
"iw Kwc'l'AHAHH RW€RWAA, MHl\OCT°lio Eo;K"(io rocnOAHH'h.
"iw KWC'l'AHAHH ROHROAH <m.p.>
ţ Din mila lui Dumnezeu, Io C[osta] 1 ndin Şerban voievod şi domn a toată
Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boieri lor
domniei mele, Vintilă [postelnic, fiul lui] 1 Negoiţă logofăt, nepotul lui Vintilă
vornicul, şi lui Drăgoiu căpitan, ginerele lui Tudosie banul, şi cu feciorii lor, câ\i
Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor ocină în Gău[ja] 1 ni, din judeţul Ilfov, însă
toată partea lui Gaşpar şi a jupânesei [lui] 1 , M aria, din câmp, din pădure, din apă şi
din baltă şi din uscat şi din vatra satului şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul şi
cu vecinii, anume: Neagoe şi Luţcan şi Vâlsan şi cu feciorii lor şi cu n epoţi i lor,
pentru că această mai sus-zisă ocină cu vecini din Găuj ani a fost de dedină lui
Staico postelnic şi a mamei lui, Maria, şi a jupânesei lui, Frujina, iar el a miluit pe
o slugă a lui, anume Staico din Făurei, cu această ocină şi cu vecinii din Găujani
pentru dreaptă şi credincioasă slujbă.
După aceea, când a fost în zilele răposatului M ihail vodă, iar Staico din
Făurei, el a fost dat şi a aşezat şi a înfrăţit pe Gaşpar peste jumătate de ocină din
Găujani, iar Gaşpar, pentru frăţie, el a dăruit pe Staico din Făurei cu 15 boi şi multe
biruri a plătit Gaşpar lui Staicu, cheltuind 1 1 OOO de aspri. Iar cealaltă parte de
ocină din Găujani, Staico din Făurei a vândut-o lui Gaşpar cu vecinii, cu tot
venitul, în preţ de 20 OOO de aspri, de a lui bunăvoie şi i-a făcut şi carte de
cumpărătoare de la răposatul Mihail vodă în anul 7 1 04.
Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Radului vodă, după moartea
lui Gaşpar, feciorii lui, Marco şi Loiz, ei au vândut toată partea lor de ocină di n
Găujani cu vecinii mai sus-scrişi şi cu tot venitul, pentru 1 2 OOO de aspri, c u zapis_
de vânzare, în anul 7129, jupânului Vintilă vornic, să-i fie lui dedină ohabnică,
feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci. Ş i de atunci până acum a tot ţinut
Vintilă vornic această ocină şi cu vecinii din Găuj ani cu bună pace. .
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea IUI
Vintilă vomic, iar vecinii din Găujani �ai sus-zişi: Neagoe, Luţcan, Vâ lsa n ei a� ,
ridicat pâră cu nepoţii lui Vintilă vornicul, Vintilă postelnic şi Drăgo iu căpitan. Şi
218
au venit înaintea domniei mele în marele divan şi s-au pârât de faţă, zicând vecinii
cum că nu sunt de dedină din Găuj ani, nici nu i-a prins Legătura lui Mihai vodă
acolo, ci sunt din Comăţel. Şi multe cuvinte au grăit, ca să scape de vecinie.
întru aceea şi domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege,
împreună cu tot divanul, şi am citit domnia mea cartea răposatului Mihai vodă de
cum părătoare a lui Gaşpar şi zapisul de vânzare al feciorilor lui mai sus-[scrişi] 1 lui
Vintilă vornicul şi am adeverit şi domnia mea cum că sunt vecini de dedină din
Găujani şi am dat domnia mea vecinilor şi lege [ 1 2] 1 oameni, să jure cum că nu i-a
prins L egătura lui Mihai vodă în Găuj ani. Dar vecinii nu au cutezat ca să apuce
legea [„.] 1 dinaintea domniei mele din divan, rămânând ei de lege şi de judecată să
fie vecini acestor boieri mai sus-scrişi de dedină ohabnică, după cum au fost şi de
mai înainte vreme. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
lată şi martori am pus domnia mea: j [upan Ghi] 1 orma mare ban, jupan Preda
mare vomic, jupan Stroe mare logofăt, jupan Hrizea spătar, Bunea vistier, Chirca
[stolnic, Ghier] 1 ghie clucer, Radu! comis, Pană paharnic, Istratie mare postelnic. Şi
ispravnic, Stroe mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea [B] 1 ucureşti, luna iunie 6 zile şi
de la Adam în anul 7 1 62 <1 654>.
DANIC, A.N., CXVIl/45.
Orig. slavon, hârtie (42,5 x 30,5), sigiliu mijlociu timbrat.
187 1 654 (71 62) iunie 7
t Adecă noi aceşti 1 2 boiari po ime: Tudor cliucer ot Izvor i Nicula

pârcălabul ot Glogova i Badea căpit�n ot Comani i Drăghici căpitan ot Mihăeşti i
Badea căpitan ot Nucet i Udrişte postelnic ot Bârseşti i Stanciu! postelnic ot Vârâţi
1 Dobri n logofăt ot Ungurei i Nicula iuzbaşa ot Pădureţi i Ivaşco slujer ot Izvor 
lvan logo făt ot Huriia i Cârstea ot Cucuiaţi, cum să să ştie că ne-au fost luat jupan
Ch1r. ca velichii stolnic şi Hera roşul ot Bereşti i Mănăilă paharnic ot Văleni
denamtea mărie sale domnu nostru Io Costandin Şărban voievod pre răvaşe
dom_�eşti , ca să căutăm şi să judecăm, cum vom afla cu ale noastre suflete, păntru
moşua di n sat din Văleni ot sud Olt şi păntru un vad de moară iar din Văleni.
. Deci noi, aceşti 12 boiari, carii sintem mai sus-scrişi, aşa am căutat şi am
Jud ecat pre dirept cu ale noastre suflete cum să ţie moşie în sat, în Văleni, cine
219
cumu-i scrie zapisăle, iar în vadul de moară să aibă a face 2 rate de moară pan
Chirca vei stolnic şi cu Hera roşul i Mănăilă păharnic şi să aibă a ţinerea pan
Chirca stolnic jumătate şi Hera şi Mănăilă amândoi jumătate cu soţiile lor.
Iar să nu vor vrea Hera şi Mănăilă şi să facă moară şi va face numai jupan
Chirca vei stolnic singur şi ei nu vor da ajutor, să fie moara a Chircăi vei stolnic şi
ei să n-aibă treabă cu moara, păntru că aşa am adevărat şi am judecat cu ale noastre
suflete.
Şi pentru credinţa, pusu-ne-am toţi aceşti boi ari peceţile şi iscăliturile mai jos.
Pis measeţa iunie 7 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
t Tudor cliucer ot Izvor
Badea căpitan ot Nucet
Badea căpitan ot Comani
Drăghici căpitan ot Mihăeşti
ţ Nicula cliucer Glogovenul
Eu Dobrin logofăt ot Ungurei
Udrişte
Eu Stanciu! postelnic ot Vârâţi
Eu Necula iuzbaşa
Eu Onel ot Cucuiaţi 1 snă Cârstei
ţ lvaşco cliucer ot Izvor
ţ Ivan logofăt ot Huria2 .
DANIC, Doc. ist„ CDLXXVIl/ 1 39.

Orig. rom„ hârtie (3 1 x 2 1 ,5).
Menţ„ Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 1 86, nota 3.
1 Koii1ţH.
188 1 654 (71 62) iunie 7
Adecă eu, părintele igumenul Ignatie de la sfănta mănăstire a lui Mihaiu vodă,
ce să cheamă hramul Sfântului Nicolae, şi cu Stoica paharnic ot Dragomireşti,
scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mân� lor:
acestor megiiaşi şi slujitori ce să cheamă din Stăneşti ot Obrejâe, cum să să ştie ca . -1
am avut nişte moşie a noastră la Stăneşti şi s-au chemat Boteneasca şi tocmit� şi
hotărâtă de Stăneşti şi aleasă de ailalti megiiaşi. Iar când au fost în zilele
răposatului Mateiu vodă, o am fost vându t dumnelui, iar măriia sa, Mateiu vodă, n
au ţinut ce i-am vândut, ci au împresurat şi partea megieşască.
220
Jar când au fost acum, în zilele domnului nostru, Costandin vodă, venit-au
toti megiiaşii şi slujitorii de Stăneşti de au zis că le-au vândut şi moşiile lor. Iar noi
le�am făcut zapisul nostru să fie la mâna lor cu mare credinţă, cum că noi ne-am
vândut partea noastră ce este mai sus-scrisă, iar să-şi ţie moşiia lor cum o au ţinut
moşii lor şi2 părinţii lor din veac.
Şi au căzut şi la divanul domnului nostru Costandin vodă şi le-au făcut şi
cărti' domneşti să-şi ţie moşiile.
Şi când am făcut acest zapis fost-au mulţi boieri, anume: Tudor căpitan i Nan
iuzbaşa ot Şovârcu i Mateiu ot tam i Gherghe ot tam i Vâlcan postelnic i !osie
postelnic.
Scris iunie 7 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
ţ Eu Stoica paharnic ot Dragomireşti.
ţ Ieromonah Ignatie.
DANIC, Ms. 256, f. 769v.

Copie rom.
1 Lecţiune probabilă.
2 Repetat.
189 1654 (71 62) iunie 7
t Şi iar au cumpărat popa Simca dă la Nicşul şi dă la Stroe şi dă la nepoţii

lor, feciorie 1 Tatului [„.Ra] 2 dului Sâlcenului parte Tatului toată3 den Fondeni şi den
Salce, cât să va alege, derept ughi 6 bani 20.
Şi la acestă tocmeală fost-au mulţi omeni buni, anume: den Şchei, Dragomir
Agerul i Nedelcu ot tam i Bertuiul Stan Măgăiţă ot Fondeni i Bucur den
Mihăieşti i Balotă logofăt den Şchei, Dănăilă dă la Aninoasa4 , Cârste, Urse, popa
Gavrilă, Luţi căpitan ot Călugăreni.
Şi am scris eu, Şărb diac.
t Pis measeţa iunie dni 7, vă leat 71 62 < 1 654>.
t Eu Necşul mi-am pos degetul.
Eu Stroe mi-am pos degetul cu nepoţie demprăună.
DANIC, Ep. Argeş, XL VII/I I (nr. 2).

Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ), scris pe aceeaşi filă cu un document din 7 iunie 1 652 (vezi DRH,
B, XXXVII ( 1 652), nr. 204, p. 1 77).
I �€�op"i€.
22 1
3 T�W4Tb.
4 11wlrn8ca.
190 1654 (7162) iunie 7
t MHMC'l'0l0€ 10 Eo:K°leio, "iw Roc'l'AHAllH lll'hpEAH BO€BOAA 11rocnOAllH'b . ĂABAT

rocnOAC'l'BO C0l0€ IO nOB€1drn"le rocnOAC'l'BA MII Cl\8 r8 rocnOAC'l'BA MII, Jipei postelnic
/\\ li
ot Vemeşti, ca să fie volnecu cu această carte a domnii mele şi cu sluga

domnii mele, na ime [„.] 1 să aibă a-ş luarea de la Radu! logofăt Dudiscu! o
ţigancă a lor, anume Stana, fata Caplii ţigancii, şi cu toate fetele ei, câte va avea,
pentru că aice naintea domnii mele, la divan, vinit-au Jipa postelnic de a u spus
cum că-i ţine această ţigance în sila lui, fiind ale Jipei postelnic de muşie. Deci,
Radu! logofăt nice nu va să-i dea ţigancele lui, nice nu va să-i dea schimbul ţigance
bune depotriva acelora.
Diript aceea, domnia mea am judicat şi am dat ca să fie volnicu Jipa postelnic
să-şi ia ţigancile lui să şi le ducă acasă, sau să-i dea alte ţigance bune dipotriva lor
să-i placă. Î ntr-alt chip să nu mai fii, priste cartea domnii mele. Iar Radului
logofăt, di-i va părea cu strembul, va vini de faţă.
" HcnpABHllK, CAM pe<1€ rocnOAC'l'BA MH.
nuc IOH.1€ 3 A'hHH, 1di'J' „3 � B <1 654>.
t "iw Roc'J'AHAHH BW€BWAA, Mlll\OC'l'.leio Eo:K·leio rocnOAHH'h .
"iw ROC'l'/.\HAHH BO€BOAH <m.p.>
DANIC, Doc. ist„ CXL VIII/2.

Orig. rom„ hârtie (30,5 x 20,5).
Rez„ Ionaşcu, Schi111! Grăjdana, p . 1 5 .
1 Loc alb în orig.
191 1 654 (71 62) iunie 7, Bucureşti
Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Ş erban voievod şi domn a toată Ţara

Românească. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi
dumnezeieştii mănăstiri ce să chiamă Sadova hramul Sfăntu lui N ico lae şi ,
părintelui egumenu Pahomie şi tuturor călugări lor, ca să fie sfintei mănăstiri
222
oarecare rumâni din sat din Gârleni, din Jiul de Jos, cu feciorii lor şi cu moşiile lor.
Însă rumânii carii s-au fost vândut ei răposatului Matei voievod pe bani gata,
anume: Costandin, drept bani 1 800 şi fiu-său, Iva, drept bani 1 800 şi feciorul său,
Ion, nepotu l lui Costandin, drept bani 1 OOO şi feciorii lui Costandin, patru fraţi
neînsuraţi, an ume : Stoica, drept bani 1 OOO, Neagul, drept bani 1 OOO, Pahomie,
drept l OOO, Sima, drept bani 1 OOO, Stanciu!, drept bani 1 OOO şi fiu-său, Stoica,
drept bani I OOO, Nicola, drept bani 1 OOO şi feciorul lui, anume Teodosie, drept
bani I OOO, Maxin, drept bani 1 OOO şi Iva, drept bani 1 OOO şi Dabul, drept bani
l OOO şi Radu!, drept bani 1 OOO şi fiu-său, Stoian, drept bani 1 OOO, Mirea, drept
bani l OOO, Albul, drept bani 1 800 şi fiu-său, Neacşu), drept bani 1 OOO, Fratea,
drept bani I OOO, Marin, drept bani 1 OOO, Neagoe, drept bani 1 OOO, Mirea însurat
cu feciorii lu i, drept bani 1 800, Ion, feciorul N icolei, drept bani 1 800, Neagoe,
feciorul lui Muşat, cu fiu-său, Ilie, şi cu feciorii lui, drept bani 2 800, care fac peste
tot bani 3 2 600.
Şi s-au vândut ei de a lor bunăvoie, fără de nici o silă, fieştecare cu capul lui
şi cu feciorii lor şi cu părţile lor de moşie din Gârleni, luând bani gata, fiind ei toţi
oameni megiaşi pe moştenirea lor de mai nainte vreme. Iar în urmă, după
cumpărătura răposatului Matei voievod, i-au fost dat de au fost ajutat pe mănăstirea
domniei sale Sadova la Sfeti Nicolae pentru pomană, cum am văzut domnia mea şi
cartea domnească de cumpărătură şi zapisele lor de la mâinile lor de vânzare la
mâna lui Pahomie igumenu şi a tot soborul, ca să fie rumâni sfintei mănăstiri
Sadova cu bună pace.
D upă aceea, când au fost acum în zilele domniei mele, după moartea
răpoşatului Matei voievod, iar aceşti mai sus-numiţi rumâni din Gârleni, ei s-au
rădicat la divan de faţă cu călugării din Sadova şi aşa pârâia rumânii cum că le-au
fost făcut răposatu Matei voievod silă şi i-au rumânit fără de voia lor şi le-au
lepădat bani.
Într aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pe dreptate şi pre legea lui
-
Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători <ai> domniei mele, şi am adevărat

domnia mea foarte bine, cum că umblă rumânii toţi cu minciună şi cu vicleşug ca
să scape de rumânie, vânzându-se ei rumâni de a lor bunăvoie, toţi pe bani gata,
cum scrie mai sus şi cum au mărturisit toţi boierii divanului. Deci, am dat şi
domnia m e a pe aceşti rumâni de gât în mâna călugărilor ca să fie rumâni sfintei
mănăstiri de moştenire şi de întărire şi călugărilor de hrană, iar răposatului Matei
vodă vecinică pomeni re, că au rămas rumânii de lege şi i-am scos domnia mea cu
mare ruşine din divan, ca pre nişte oameni răi şi vicleani. Şi de către niminea
neclătiţi după zisa dom niei mel e.
,
Î ncă şi mărtu rii am pus domn i a mea: j upan Ghiorma vei ban al Craiovei şi
Ju. pan Pred a Brâncoveanu! vei vornic şi j upan Stroe vei logofăt şi jupan Bunea
visti �ru şi Hrizea spătaru şi Gheorghie cluceru şi Chirca stolnicu şi Radu!
comis u şi Pană păharni cu şi Istratie postelnicu. Şi ispravnic, j upan Stroe vei
logofăt.
223
Şi am scris eu, Dumitru logofăt Boldiciu, în oraşul, în Bucureşti, i unie 7, leat
7162 <1 654>.
Io Costandin Şerban voievod.
DANIC, Doc. ist., CMLXX/29, f. 3 1 -32v.
Copie rom.
Alte copii, ibid., mss.: 355, f. 56v-58v; 7 1 5, f. l 004v- 1 005v.
192 1654 (7162) iunie 7
t M1tl\OC'T'0lio EioiK·lio, [°i] 1 w Koc'T'AHAHH lli€p6AH ROHROA·1· " rocnoAHN'h. [AABAT

rocnOAC'T'Ro ] 1 Mit c"110 noRi.l\€H°IA rocnoAC'T'RA MH cA8r8 rocnOAC'T'RA MH , Stoic[a] 1 ,
feciorul Neagului ot Felii, [să fie vo] 1 lnic cu cartea domniei mele să ţie 3 pogoane
de vie şi o cedvârte în dealul F[ elii] 1 lor în Găvana şi un stânjin de ocină din partea
lu Coman, care stâ[njin . ] 1 de ocină l-au fost cumpărat Dediul de la Coman, păntru
că aceste vii şi acest [s] 1 tânjin de ocină, care scrie mai sus, le-au cumpărat Stoica
de la Tudorachi [şi] 1 de la Neagu! şi de la Dumitru, feciorii Dediului, pre bani gata
bani 4 650, încă mai denainte vreme, den zilele răposatului Matei voievod, cu zapis
de la mâna lor de vân[zare] 1 făcut la mâna Stoicăi. Ş i am văzut domnia mea şi
[za] 1 pisul lu Tudorachi şi al fraţilor lui scriind la mâna Stoicăi de când au fost vă
leat 7 1 [ . . . ] 1 . Şi tot au ţinut Stoica aceste vii şi acest stânj in de ocină cu pace până
[ac] 1 um în zilele domniei mele.
Iar când au fost acum, în zilele domniei mele, i ar Burlan ot Felii i Antonie ot
tam i Calotă ot tam, [ei s] 1 -au sculat cu pâră, zicând ca să întoarcă ba[nii] 1 ş i au
venit toţi de faţă na[intea] 1 domniei mele. Ş i aşa pârâia Burlan i [Anto] 1 nie i
Calotă, zicând, cum sânt viil[e ş] 1 i acest stânjin de ocină zălog la Sto ica [iar ,
Tudo] 1 rachi au mărturisit na[int] 1 ea domniei mele cum au vândut aceste vii şi
[acest stânjin] 1 de ocină stătăto[are] 1 ca să-i fie moşie nedajnică [ . . . ] 1 iar Calotă iar
au pâ[rât. . .] 1 cum nu sânt viile şi acest stânjin [de ocină] 1 în[tru hotară] 1 , ci zi[ când
că] 1 sânt în doao hotară.
Într-aceea, [domnia mea] 1 n-am crezut, ci le-am dat la m[ijl] 1 ocul lor 6 boiari
ca să caute şi [să adevereze de] 1 acele vii şi de acel stânjin de ocină, sâni pre un
hotar cum au spus [Tudorachi cu] 1 fraţii lui au pre 2 hotară cum pârâia B urlan 1
Antonie i Ca[lotă] 1 ?
Î ntr-aceea, aceşti 6 boiari dacă s-au strânsu ei au aflat cum easte acest
' ' I
l
�tânjin de ocină pre amândoao hotarăle. Î ntr-aceea, domnia mea am căutat şi _ [a� 1
Judecat cu tot divanul domnii mele şi am dat domnia mea Stoică i ca2să-ş 1 [ţi e]
aceste vii cu bună pace nedajnice, cum le-au cumpărat. Iar cine are v reo pâră să-şi
întrebe cu vânzătorii Stoicăi, păntru că au rămas Burlan i Anton ie i Calo tă de
judecată denaintea domnii mele.
224
Derept aceea3 , am dat domnia mea Stoicăi, ca să-şi ţie moşia cu pace. HHAKo
,\A utcT. 11 1tcnpARHHK, CAM p€'1€ rocnoACTBA MH .
IOH0l0E 3 A'hHH, l\'h r'�flâ B < 1 654>.
t 'iw HWCTAHAHH BWEBWAA. MHl\OCT0l€10 Eoa:'1'io rocnOAHH'h .
'iw HocTAHAHH BOHBOA'h <m.p.>
DAN!C, Doc. ist., DCCXXXV/ 1 2 5 .

Orig. rom., hârtie (29,5 x 2 l ), sigiliu mijlociu, deteriorat.
j '1�"1A\.
� „Cu învăţătura marelui vomic".
193 1654 (71 62) iunie 8
t Adecă eu, Arca ot Stol<o>jani snă Tatomir, scris-am acesta al mieu zapis
ca să fie de mare şi bună credinţă la mâna postelnicului Duşe ot Stolojani, pentru ca
să să ştie că i-am vândut un loc la Lacul Frasinilor din drum la dealu, alăturea 1 cu
locu l care au fost cumpărat de la Gherghina, derept bani gata 1 50. Şi iar să să ştie
că am mai vândut eu, Datco, în dealul decindea un loc din capul viei mele până în
cale, derept bani gata 200.
Şi iar să să ştie că am vândut eu, Gherghina, un loc alăturea ' cu locul de la
Arca pe din sus, derept bani gata 80. Şi iar am mai vândut eu, Gherghina, împreună
cu frate-mieu, Datco un loc mai în jos de drum la deal până în pădure, derept bani
gata 80. Şi iar am mai vândut eu, Gherghina, lui Duşe la hotarul Stroieştilor pe din
jos în hotaru l Stolojanilor alăturea ' cu un loc, care loc au cumpărat de la Laţco,
derept bani gata 145.
Şi să să ştie că am mai vândut eu, Niagoe Blăjescu ot Stolojani, un loc
alăturea ' cu locul care au vândut Gherghina, derept bani gata 1 46.
Şi iar să să mai ştie că am vândut eu, Laţco, un loc alăturea ' cu <a>cel loc,
care loc au cumpărat Duşe de la Niagoe pe din sus, derept bani gata 1 50.
Şi iar să să mai ştie că am vândut eu, Crăciun al Tămăşescului, un loc la Crivina
�iul. ei, derept bani gata 1 33 . Şi iar am mai vândut eu, Crăciun, văru-mieu Duşe o
sahşte peste [„ .]2 derept bani3 80, partea mea câtă mi s-ar4 veni5 . Şi iar să să mai ştie că
am vân��t eu, Crăciun, văru-mi eu Duşe un loc peste bălţi, derept bani gata 1 33 .
Ş i iar să să mai ştie c ă am vândut eu, Niagoe Blăjescul, o sălişte d e peste
Gumnuş, care să chiamă săliştiea blăj ască, a cincea <parte>, derept bani gata 232.
225
Şi am vândut noi aceşti vânzători cari scriu mai sus acestea locuri care sint
mai sus-scrise de a noastră bunăvoie, ca să fie dumnialui moşie moştnică, ohabnică,
lui şi feciorilor dumnialui şi nepoţilor lui şi cine din6 el va fi.
Şi când am făcut acesta zapis pentru aceste locuri care scrie mai sus, pentru
toate mulţi oameni buni mărturie, care-şi vor pune şi iscăliturile ca să crează mai
jos, anume: Drăghici ot Stolojani i Laţco ot tam i Bălan ot tam i Radu! snă Coicăi
ot tam, popa Stanciu) ot tam i Gherghe roşul i Radu Mahamet.
Pis iunie dnă 8, leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Drăghici postelnic.
Eu Laţco.
Eu Bălan.
I eu Radu.
Eu popa Stanciu!.
Eu Gheorghie.
Eu Radul.
t Mihai Gâlcescu
M ihai iuzbaşa ot Răteia7 .
DANIC, Doc. ist., MDXXV/2.
Orig. rom., hârtie (33 x 22), rupt la îndoituri.
EDIŢII: Text, Cărăbiş, Doc. jud. Gorj, p. 1 66-1 67; idem, Valea Jaleşului, p. 144-145.
I 4�AT8p!A.
3 Iniţial a fost scris alt cuvânt.
4
CApE.
5 câtă mi s-ar i·eni, ad. interlinear.
6 AE.
194 1654 (71 62) iunie 8
t Adică eu, Cârstea, i Neagu! i Dragnea, ficiori uncheşului Neguţ ot Glupavi

ot sud Vlaşca, scriim şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fi e de mare
credinţe la mâna dumnelui Gherghe vistier, cum să să ştie că i-am vândut durnnelui
parte nostră toată de moşie ot Glupavi 1 de ne-am răscumpărat de rumânie de la
Diicul spătar, însă cât să va alege partea nostră acestor 3 fraţi ce scriu mai sus şi ?i�
câmpu şi din apă şi din pădure şi din şezutul satului, cât să va alege din hotar pa�a
<în> hotar, să fie dumnelui moşie stătătoare şi coconilor dumnel ui în veci , caţi
226
2
Dumnezeu i va dărui , pentru că ne-am tocmit cu dumnelui de a nostră bunăvoie şi
fără nici o silă şi mi-u dat toţi bani gata, ughi 6.
Şi când am făcut noi acest zapis al nostru au fost mărturie boiari dimprejur:
Ratco i Stoi a i Petre i Neagu! ot tam i Cârstea logofăt ot Brâncenii şi alalţi mulţi
câţi-şi vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai mare cridinţi ni-im pus
şi degetul mai jos .
Pis measeţa iunie 8 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
t Eu Cârstea.
t Eu Neagu!.
t Eu Dragnea.
3
t Cristea logofăt µapnprn;
t Ghinea logofăt mărturie
ţ Ratco ot Glupavi
t Negul mărturie
t Pătru4 .
DANIC, Doc. ist., M DLXXXVIII/76.

Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ,5).
1 r�snaB"ie.
2
A'bplOIH.
••
1 „martor"; aşa în text.

� Semnături autografe.
195 1 654 (71 62) iunie 8
t Adecă noi, megieşii ot Saca, anume: Iancu! pârcălabul i Lupul i Stanciu!,

Opre i Vintilă i Stan i Stanciu! căpitan i Negul i M arco i Stan i Nicola cu ficiorii lui
i Stepan cu fraţii ' lui i Radu! i B arbu! Schinteicăi i Stan al lu Bălan, Ion Gurgui şi
alalţi megieşi toţi cu ficiorii lor2 scris-am zapisul nostru ca să fie de mare credinţe
la mâna lu Andreiu postelnic cum să să ştie când au răscumpărat Costandin vodă
satele lu Matei vodă, noi putere n-am avut să ne răscumpărăm, ce ne-u răscumpărat
dumnelui, ca să-i fim dumnelui rumâni cum i-am fost şi mai denainte vreme noi şi
cu feciorii noştri de a noastră bunăvoie.
Şi mărturie : Nicola snă Vintilă ot Gogoşi i Peica i Dragomir snă Dănilă i
Stan, ficio rul Mazilu<lu>i.
Şi am scris eu, Jitco logofăt ot Meret.
Şi pintru credinţa ne-m pus şi degetăle.
Pis iunie 8 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
227
Iancu!. I Lupul. Stanciu!. Opre. I Vintilă. Stan. Stanciu!. I Negul.
I Marco. Stan. I Nicola. Stepan. Radu!. I Barbu!. Stan. Ion.
DANIC, M-rea Dintrunlemn, X/5.

Menţ., Stoicescu, Constantin Şerban, p. 5 1 , nota 4.
I .j>p4t.(1°HH.
2 �8"1.
196 1 654 (7162) iunie 8
t i\\1tMCT0tEio Eoa;°1"eio, "iw KocTAHAltH GOEGOA0t 1t rocnOAltHn . AAGAT rocnoACTBO

Mit c·1·io noGEl\EH0tE rocnoACTGA Mit cl\8r8 rocnoACTGA Mit, Stepan postelnic ot
Stoiceni, cum să-i fie nişte moşie după moartea cumnată-sa, Ancăi, însă Costeni, ot
sud Ialomiţa şi viile de la Săteni, cari au fost ale lor de moşie de la părinţii lor şi
Braico ţigan, fecior lu Voica ţigan, şi ţiganca Mihna, fata lu Marco ţiganul, pentru
că satul Costen au fost al ei de moşie.
Iar după aceea, când au fost în zilele răposatului Matei vodă, iar Culea
pehamic cumnatu-său, el au căzut la nevoie, ci se-au sculat de le-au vândut toate.
Iar după aceea, Lăudat comis el se-au fost sculat de au mersu în divan de au
dat ughi 96 de au răscumpărat aceste moşii ce le-au fost vândut cumnatu-său, Culea
pehamic, şi le-au lăsat Lăudat comis să fie pre seama jupâneasei lui Ancăi, până va
fi vie.
Iar după moartea ei, să aibă a fi stătătoare pre mâna lu Stepan postelnic,
fratele lu Lăudat comis, şi prea nepoţii lui, carii să vor trage din sângele lui şi di
cătră nim<eni> opreală să n-aibă, pentru că aşa am judecat domnia mea cu tot
divan<ul>.
HHAKO AA H"kCT. no p€4€ rocnoACTGA Mit . " 1tcnpA6HltK, CAM pE4E rocnOACTBA
Mit .
01tc IOH0l€ '°i1 AbHlt, l\i>T r3�6 <1 654>.
"iw KWCTAHAHH SWEGWAA, MHl\OCT0l€IO Eo ;ii;"leio rocnoAltH n .
"iw KOCTAHAHH GOHGOAlt <m.p.>
DANlC, M-rea Râncăciov, XIIl/ 1 4 .

Orig. rom., hârtie (28,2 x 1 9,5), sigiliu m ijlociu timbrat, cu ceară între file.
Rez., Giurescu, S111d. de isl. socialii, p. 338.
228
197 1654 (71 62) iunie 9, „în zilele lui Matei voievod"
t Adecă eu, Cale, fata lu Gostilă, cum să să ştie acesta al meu zapis, cum
<să> fie de mare cridinţă, "Că am vându<t> de a me bunăvoie parte tătâni-meu 1 , lu
Gostilă, parte de ocenă ce să va alege parte de un om, acestui om, anu<me>
Stanciu!, să fie ocenă de moşie şi lui şi feciorilor2 lui.
Mărturie: Mitre i Calcio i Albul i Şerban Momâcescul i Radu!, brat M itre i
Toader3 băcan i popa Vlad ot selo Trânşani.
IlHC MECil.LţA ION.IE 9" AhNH, B'b A'hN'h B'b M ATEIO BOHEBOA'h, B'b l\i.T �f}âs4 <) 654>.
DANIC, M-rea Radu Vodă, IX/ 1 3 .

Orig. rom., hârtie ( 1 7,5 x 3 1 ,5), pătat.
Cu o copie, ibid., ms. 256, f. 442.
I T'hT'hH4HHlll ES .
1 +·1e� opMop.
J ÎOWAEp.
4 ,.Scris luna iunie 9 zile, în zilele lui Matei voievod, în anul 7 1 62"; menţiunea nu corespunde
perioadei de domnie a lui Matei Basarab.
198 1 654 (7162) iunie 9
t Noi 6 boiari, carii sântem luoaţi de Stoicanul păharnic ot Cârlomănişti i

Negoi cl iucer, pre răvaşe domneşti, ca să căutăm pentru nişti drumuri ce au avut la
vii şi s-eu prădat Stoicanul pentru acel drum. Şi ni-m strânsu noi, aceşti 6 boiari,
cari scrii mai sus şi cu mulţi migiiaşi şi am îmblat şi am adivărat acel drum al
Stoicanului diript al lui, iar drumul lu Nigoi cliucer nu easti pri acoli, ci easte pri
vali, pri unde i-au vândut popa Simion şi mirgi diript la casa lui, undi i-au vândut
popa vi i le şi i-au fost locul casii acole, în capul vii din j os. Acesta am adivărat noi
cu suflet i l i noastri.
Iar un răvaş domniscu l-am dat Ia mâna Stoicanului, iar altu răvaş easte la
Nigoe c l iu cer, ca să aibă a-l da în mâna Stoicanului, că pri Stoicanul l-am aflat un
om diript. Acista am scres şi pentru credinţa, pusu-ne-m piciţile.
Pis measeţa iunie zile 9, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Mihalce .
Lareon.
Necoară.
229
Radu I.
Lefter ce<a>uş.
t Eu Balea logofăt 1 .
DANIC, Doc. ist., LXXl/ 1 72.

Orig. rom„ hârtie (3 I x 22), rupi la îndoituri, pătat, şase sigilii inelare în fum.
199 1654 (7162) iunie 10
t M1tl\OCT0l10 Eo:K'lio, lw KocTAHAHH ill'hp&AH ROHROA'h 1t rocnOAllN'h . n trn1 e�1
rocnoACTRo MII cl\8r8 rocnoACTRA Mit, Pană cămăraş, care eşti oiar, dau ţi<e> în
ştire dumniia mea c-aici, înaintea dumnii mele, vinit-au călugării de la Şăgarcea
ai sfintei şi dumnizieştii patriarhii ce să chiiamă Alixandrii de au jăluit cum nu
să pot răposa de tini, ci i-ai apucat să plătească oiritul. Şi ei au cărţi bătrâne ale
al tur domni de milă cum le-am văzut şi dumniia mea. Deci, să ver fi luoat ceva să
le dai tot îndărăt, aşijderea să fie în pace de toate dăjdile şi mâncăturile câte-s
preste an în ţara domnii mele, cum le scriu cărţile cele bătrâne, de nimenea val
sau bântuială să n-aibă, pentru că, văzând dumniia mea cărţile altor domni de milă,
dumniia mea încă am dat această carte ca să fie În pace de toate cum le scriu
cărţile, pintru că aşa easte învăţătura domnii mele.
HH/.\KO A" H"kCT, no p€4€ rocnoACTR/.\ Mit . H 1tcnpARH1tK, CAM p€4€ rocnoACTBA
Mit .
fiHC IOH0lEY Abilii, l\i.T „3�R < 1 654>.
'iw KWCT/.\HAltH RW€RWA/.\, Mltl\OCT0ll0 Eo:K'l€10 rocnOAltH'h .
'iw KoCT/.\HAltH ROltROAlt <m.p.>
DANIC, M-rea Zlătari, Il/l 6.

Orig. rom., hârtie (30,5 x 2 1 ), rupi la îndoituri, pătai, sigiliul inelar al domnului şters.
200 1654 (71 62) iunie 11, Bucu reşti
Mlll\OCT.1€10 Eo:K0l0€ 10, 'iw KocTAHAltH W€p6AH RW€RWA'h 1t rocnoAltH'h B'hCOll

'f
3EMl\E OyrrppoRl\AX0l1trno€ . ĂARAT rocnoACTRO Mit c'I€ noR€1\iiH0l1t rocnOACTBA �111
230
cu,
cA�SEl\I roc noACT RA MII, M11XAIOR KOM11c81\, 11 !ipATOM IlpEAER, ChlHH A8M11Tp8
Sll6 6 € 1\ C TOl\HllK WT cJill\"i"ra urn ,
C'hC ChlHORll llM, El\llll,E)f(E llM Eor'h llOAApORAX,
llKO;K E M ECT III\\ CEl\O Ap'hRAplOI\, WT c8ACTRO MEXEAllHU,11, C'hC R'hC XOTApOM H C'hC
&'liCll BE4rm"111 11 c'hc R'hC xoAWKWM WT norn8A"I 11 WT HAA B'hC XOTApoM, BApE El\llKA
CE X TET 11 3 !i pATll no CTApE XOTApE H 6El\iiS11, noHE:KE Toro CEl\O Ap'hBAPIO" s11 111 E nwc
GllA ECT K'hC KHESlf li C'hC W411HE llM WT HA1mpii)f(AE spiiME WT AEAll li 3A nptAiiAH .
� norM1, K'hAA ECT 6111\ np11 AhHll noKomrnoM M11x"'1" soEBOAA, A CEl\o Ap'hRAP'°"
11pOAMO UI € E CT RE411Hll roCllOACKA noKOllHHOM 1\\1tXAlll\ BOEROA 'h B'hC no ACllpll
roTOBlt. H WT Toro AA B'hC liHI\ CEl\O roCllOACK8 no pA31\0rA roCllOACKA .
fi K'hAA ECT 6111\ B'h AhHll fAsp"l111\'h BOEBOA'h, A CEl\O Ap'hBAprol\, WH cK8nosM
ct c 8 r 3A RE411HAH0l0E C'hC B 'hCAX W4HHA llM WT K'h fABp0l0lll\'h BOEROA'h R'hC no ACnp11
roT0 6 1t li WT TOrAA B'hC 6111\ KHESH C'hC W411HE HM, AA)f(E AO np11 AhHll f11\EâAHAp8
uoE&OAA, CblH'h noKOHHAro PAAYl\OB BOEBOA'h . f1 noToM, K'hAA ECT lilll\ B'h AblHll
rocnoACTBW E M8, A CEl\W Ap'hRApro" WHll npoAAAOWE CE RE411HH A8MHTp8R
c rM1111K 8 11, R'hC no Acnp11 r0Tos11, 3A 8ru XK. To4"lro 4TO ECT wcTAI\ KHESll 8 CEl\O,
li
llA 111\1€ : REp!iEllEU. li 3'hrAH li
GTOIAH n8u,1Mt 8pc81\, BH8K E8:KopoB, li f'll\At C'hC
CblllOBll 11x li C'hC AEl\OBE 3A W411H8 4TO c8T 1131ipAHHl\H H XOTApllCMll C'hC iii liMiip11,
EIJlEa:E wT np11 AblHH f11\E,3AHAp8 soEBOA'h, ChlH'h PAAY" soEBOA'h. f1 Ap8s11 CEl\iiHH,
11•1111 CE npoAAAOWE CE BE4HHH C'hC B'hCAX W4HHA HX A8MHTp8s CTOl\HHK81\ KAKO ECT
RllWE llllC, WHll 3A HllXHOM AO!ipOBOl\IO, liE3 Hit EAHA Clll\OCT0l0IO H C'hC 3HAH0IE sctM
AIErlrnuroM WT WKOl\HOM MECTOM . H AAAO UIA Cit li KHllrH llM 4TO c8T llMAI\ WHll 3A
CK 8 noBatilE WT fABp0llll\'h BWEBWAA li B'hctx KHltrOBE CTApE H El\llU,E c8T llM-kl\ WHH
3A AtA1r n 8 WT Ai>AH 3A npiiAiiAll B'h p8KA A8M1tTp8s CTOl\HHK .

ii llOTOM, K'hAA ECT liHI\ HA noCl\E E4JE:KE, CE c8T HAif npOAAX lf Ap8r1t l\IOA0I WT
Ap'liBApro11 A8M"r°Tpros CTOl\HllK, HA HME : PAA81\, ChlH'h E8:Kopos, C"bc ChlHOBll ErW 11
C'liC AEll Erw 3 A W41f118 3A „R:ţ, ACllpH roTOBll H EAHA KpABA, li GllMllOH, ChlH"b 1\\ApKw,
C'bC CblHOBH llX li C'hC AEI\ ErW 3A W411H8 3A ,-A� ACllpll rOTOBll, H flAA81\, ChlH'h
Ap•ru410B, 11 C'hC 6pAT0l1t Ero 11 C"bc w41rn8 EM8 3A iX Acnp11 roTOBH . H WT TOrAA B"hC
Ero Ap'ha; M A8M1tTp8s CTOl\H11K81\ CEl\W Ap'hBAprol\ BE4HHH C'hC A06po MHpHo .
ii K A A ECT 6111\ f'll\E,3AHAp8 BOEBOA "b "il\0l01l1 1 11 B'h HA BTOpOE pEA8 3A rOCllOACTBO
'h
EM8, cE110 Ap'hRAP'°"· wH sn�As11r118" np8x npEA noK011<HHoM8> !'ll\E,3AHAp8

"
ROEROA'h, CblH'h "i""l111

••
111 BOEB OA"h, 11 np11111 EI\ ECT EAHA pA31\0rA BE41ftm WT Ap'hBAprol\,
li " lll\I E : H 11 Ko p '
.t h 11 lwsAH lfEpHnTEcK81\ GTOlllH PAA81\, ChlH"h lfEpHii1MWB, 11
H H
!'Jn pt lJ1o n'h111tr'h

C'hc 3HAH0IE B"hC CEl\OB ApnBAp101\ TEpE cnnptmE CE 3A l\11u.8 C'hC
A8 111rp8 CTOllHllK npEA ffoE,3AHAp8 BOEBOA"b 11 BEl\ttK·1·11 AllBAH . H CHU.E npt ILIE CEl\O
11
:\p'bB AplOI\ KAKO HtCT

CE c8T npOAM BE411Hlf, Atl8 ECT npOAM T"b4°l0IO EAHA AEI\ 3A
l\!4 1t11 8 WT A p'hRApKM ,
AHQu XOKET AA ux BE41fHOET u
B"b Clll\OCT . T A:KE, B'h TOM,
23 1
flf\EâAHAp8 80A'h rf\EAAX H c8AHX no npA8A8 H no 3AKOHA, K8nHw C'bC B'hCH 60fltp11
AH8AH8f\OB, H BHAt8 rocnOACT88 €M8 H KHHr08€ HM TOro 3A Ai>A0l0H 8 " KHltrd
rABp°IHf\08 80€80A'h 3A CK8n08AH0l€ C€f\W8 3A 8€'1HH0l€ H KHHrA flf\€âAHAP8 B0€110A'b ,
ChlH'h PAA8" 80€BOA'h, 3A noK8neH"i€ H 3A npOAA8AH0l0€ , 8ctx KHHrH HA p8K8
A8MHTp88 CTOl\HHK . " 8'bf\MA AOEp€M HCTHHCT808Af\ rocnOACT88 €M8 KAKO ce c8r
npoAM 8€'1HHH 3A HllXHOM AOEp08MIO, KpoMt HH EAHA CHf\WCT, AH8 ec'I' XOAIM
8€'1HH°IH WT Ap'h8Apl0(\ C'hC f\'hlK'h, fi\KO AA 8T€KA€T 3A 8€'IHHAH0I€ . " H3BAAIM "X €CT
WT AHBAH C'hC 8€1\HKOIO CTPAMOT H HOCHf\ €CT B'hC nA3Apo88 H WEf\trEHH, 'l''b4°il0 C'b
Mtf\oM 11 spHT88eT rf\A8€ HM H EPAA08€ rnKOlKE Htl\H 'll\08€1.\H 31\H H "8KABH Adfl "
€CT fi\KOlK€ AA €CT 8€'1HHH KAKO €CT 6Hf\ H WT HAHnptlKA€ 8ptMe. H ll'bC €CT
AP'hlKM no c"IH 8HW€ p€'1€HHH 8€'1HHH 8HW€ nHCAHH c'bc AOEpo MHpHHO, AO AblHll
nOKOHHHOM 1\AAT€10 80€80A'h 6f\H3 3A C'hMP'hTH rocnOACT88 €M8, no C'bMp'bTH
A8M11Tp88 CTOf\HHK . fi cel\O Ap'h8Ap10f\, WHH EAHA pA3f\OrA 3A "'°A·,· 3A B'h HEM, WHH
€CT npHW€f\ HA C€f\O Ep'hEHl_\A, T€p€ €CT ce C'hT80pHf\ 8€'1HHH rocnOACK'b0I H HE ECT
6Hf\ 8€'1HHH rocnOACK'h"i, A KOH WCTM 8'h C€f\W 8'h Cf\tA. WHH nAKHlK€ €C'I' noweh
EAHHH 8 cef\o 8 ApHH'lt, A Ap8r11 nAK 8 8'h Ep'hEHL\'h .
f'I noTOM, no C'hMP'hTH MAT€108 80€80A'h, no 'IECO ME AAPOBM rocnoA'b lio r'h
c'bc rocnoACT8·1·e H c'bc CKHnTp8 AP'hlKATH 3EMf\H Ef\AW Koe, A cef\o Ap'h8Ap10fl, WHH ce
B'hCTAHHf\ C€ c8T 8'hCH, C'bC MAf\H H C'hC 8€1\Hl_\H, H npH W €f\ €C1' npEA rocnOAC'l'llA 11\H
fi\KOlK€ AA C€ cK8no8ATH 3A 8€'1HHAH0I€, AA EHTH KH€S, 6€3 3HAH0I€ MHXAIOB KOMHC " d
EpATOM CH, Ilp€A€8, peK84JH KAKO Hi>CT €CT 6Hf\ npOAM W'IHHA HM 8'bCAX, AH8 €CT
npOAAf\ T'hKMO „i. 3A C€lK€HH H WCTM €CT „e 3A C€lK€HH H€npOAA8MH . E'b '1'0111,
rocnOACT80 MH C'hM rf\€AAX H c8AHX no npABA H no 3AKOHA, K8nHO C'hC B'bC A°iBAH8fl,
H npO'IHTAXOM rocnOACT80 MH H KHHr08€ Toro CTAP€ 8 AH8AH H HC'l' HHC'l'llOllAX
rocnoACT80 MH KAKo ecT XOAHf\ c"IH BE'IHHH C'hC f\ACKAH"ie, rnKolKE Htl\°IH 'lf\OBEtţH 3flH
H f\8KA8H . " HCTHHC1'808AX np€A rocnOAC1'8A MH 8'bCH EOf\tp"iH AH8AH8f\WB " so11tp'i11
'1€p8€HH WT M€X€AHHl_\H H WT ĂMlKHf\, KAKO ce npOAA8Af\ 8€'1HHH C'hC 3€MllH C'bC
8'hC, WT xoTAp AO XOTAp . H mtf\ ecT MHXAIO KOMHC H spAT ero, IlpEAA, 34 K8nHHO
C'hC B€'1HH0IH 3A f\Hl_\8 np€A rocnOACT8A MH 8 8€1\HK°IH AH8AH . " AM C'hM rocnOAC'l'llO
MH no c"ie 8€'111HH 8HW€ nHC HA p8KAMA HX, filKOlK€ AA €CT HM 8€'1HHH, lll K O:I\ € €CT
6Hf\ H WT HAHnptlKA€ 8ptMe. " 8HAtx rocnOACT80 MH H KHHrOB€ Toro C'l'Apll W'I' Hd
8HCHX rocnoAAPE KAKO ECT 8HW€ nHc .
" nAKlt AA €CT Cf\8S€M rocnOACT8A Mit, MHXAIOB KOMHC, H EpAT°iHM npeAd
'"·
H EAps8f\, cef\w P'bc1tmtl\H WT c8ACT80 MEXEAHHL\H, Af\H AEf\08 HM B'bCAX , s4pe

Ef\HKA CE XTET H3 EpATH H C'bC 8'hClt 8E'IHH0lH, KOf\HKO C€ wsptTATH WT 'ldC'I' Hfll,
nOHElKE c"IH 8HW€ p€'1€HHH EHCT [ . ] I KH€SH H C'bC W'IHH€M HM WT HAHnpt:KA€
• .
11ptME, AO AhlHH noKOHHAro flf\EâAHAp8 8WE8WA'h, ChlH'h PAA8M B 11 oe 110A'h· fi
232
noTMI, K'bAA €C'I' 6HI\ B'h AblNll fll\€�ANAp8 BO€BOA 'h, A C€1\0 P11rnnm.(l11, €ANA
.
p�lAOrA 3A "'°A I. WNH €C'I' np€ 111 €1\ NA A81\\H'l'p8 6HB BEI\ C'l'Ol\NltK '1'€p€ c€ npOAAA0 111€
ce BE � ll llll, 1.Vlllf H C'hC B'hCHX CblllOBH HX li C'hC B'hCAX 'IAC'l'0l0ll HM 3A W'lllN'h 3A BCltX
�o6p OBMIO, 6€3 HI! €AHA CHl\OC'I'' 3A 8ru [ ] I li C'hC 3AnllC \.IJ'I' NA p8KAMH 11x 3A
• . .
n po;1,A lll0E C'bC MHOSH 601'-kpH CB-kA-kT€1\0lH, HAnllCAHH B'h 3AnHC . 11 \.IJ'I' 'l'OrAA CAMO B'hC
�p'b;t;M no ,·1io BllW€ p€'1€NNll C'hC A06po MllpNo, AO Ablll0l€ rocnOAC'l'BA Mit .
!I no'J'OM, K'hAA €C'J' 6HI\ HblN-k B'h AblllH rocnOAC'l'BA MII, A C€1\0 PHCltn°1"tţ'1'H,
11'1111 CE B'bC'l'AHlll\ C'hC np8x li np"i°11AOlll€ npEA rocnOAC'l'BA Mii 8 6€1\llK.lH AllBAN K8nHO
C'bC i\\11xa11 KOMllC H C'hC 6pA'l'"i°lt €M8, flp€AA li EAp681\, li Clllţ€ np-km€ B€'lllN°l0H KAKO
.
11tcr ecr AAI\ A8MH'l'p8 C'l'Ol\N11K81\ B'hC NOB1.ţ·1·11 3A nl\'hN W'I' 'l'AKM€;t; (1t €;t;€ €C'I'
8rAKlllllll, ,111 8 €C'J' 3Anpt llJ€1\ EANA pA31\0rA 3A 'll\OB€Lţ0l0lt \.IJ6A'l€ NOBl.ţlt, 13K0)1(€ AA
srnmSET R'b CHl\OC'I' €MS .
ÎA ;K€, R'h '!'OM, rocnOAC'l'BO MII rl\€AAX li c8AHX no npABA8 li no 3AKONA
Eo ;i;'iio, KSn1101K€ C'h B'hClt no'IH'l'€NH"i°M H npABH'l'€1\·1·11 rocnoAC'l'BA MII . 11 AM C'hM
rocnOAC1'RO 1\\11 MHXAIOB KOMHC li 6pA'l'"i°l lM Cit 3AKONA xop€B s 601'-kpH Kl\€'J'OBl.ţ0l0 \.IJ'I'
�llBAllSll rocnOAC'l'BA MII no p'hBA UI€ rocnOACKH, NA HM€ : \.IJ'I' i\.\€ABiilKA€, P'hA8lţ81\
ill3GAlllA 11 I.V'!' X'hp;t;E'l'OArn, M1tXA10 Kl\I0'1€p H W'I' G'l''hN'l''h'liiw, NEK81\A noc'l'€1\NllK H
wr lhl,llll\€tp11, fl'hpB81\ 'lii8 m 81\ H W'I' lliH'l'OArn, A8M1t'l'pA11J KO K'hnH'l'AH 11 W'I'
IOGKA, riopA Kl\I0'1€p, rnKo AA 3AKl\€'1' li AA llC'l'llNC'J'BOBA'l'll C'hC A8 111 AMll, 6111\ €C'I' AM
A811111Tp8 C'l'Ol\HllK B'hC NOB1.ţ·1· no c·1·H BHW€ p€'1€HH B€'lltNH, KAKO €C'I' &11111€ n11c, Hl\H
11tcr EC1' 6111\ AM? E'h '!'OM, C0l0ll s 60l\-kp11 611 111 € nuc, \.IJNll €C'I' rl\€AAI\ lt W6p-k'l'M li
3AKAE11 c'bc ASWAMH HX, c'hc p8KAMH 11x no Gst'l'AA €BANr€1\·1·€ KAKo EC'I' AM
A8111 1t 1'p8 C'l'Ol\HllK \.IJ6€M B€'1HNll B'hC HORI.ţii rO'l'OBH NA pSKM\11 11x 3A nl\'hN, KAKO C€
ec r STAKMlll\ C'btlllM . 11 6HI\ EC'I' 11cnpABHHK 601\-kp1rn rocnOAC'l'BA Mit, lfoc'J'AHAHN
fM'bt1'kt181\ 11€1\ nop'l'Ap, KAKO C'hM BllA-kl\ rocnOAC'l'BO MII li KHltrA noKOltllAro
0AEâAHApS RO€BOA'h, Cblll'h PAA81\ BO€BOA'h, 3A npWAAN°l€ H Kllltrll WB€3€1\\ S 601\-kpH
K�erostţ·1· 11 WRAMA p'hBAllJ €1\€ rocnoACK'h·1· HA p8KA MHXAIOB KOMHC 1t A 6pA'1'0lllM rn,
npEA A li EAp6SI\ . 11 \.IJC'l'M €C'I' C€1\0 P1te1tnlllţll \.IJ'I' 3AKOllA li \.IJ'I' c8)1(A€tl0l0€ \.IJ'I' np€A
roc n o A C1' RA MII \.IJ'I' AllBAll .
Cero PAA·I, AAAOX 11 rocnOAC'l'BO MH cA8SEM rocnOAC'l'BA MH, 1\\1tXAIOB KOMllC, 11

'"' 6 PAT·1·11M cu rnKO;t;€ AA EC'I' C€1\0 P'hrnn111.ţ1t w'l1rn8 H B'h WXAG8, HM H CblllOBll llM
li B llS KMI li npirnH8'1€'l'OI\\ li 11€ \.IJ'I' KOrO;t;AO 11€nOKOl\-k6Hl\\O, nop1131\\0l\\8 rocnOAC'l'BA
MII.
233
li
lK8nAN fiAAN'h BEI\ nEXAPNllK lK8nAN ĂAN'llM BEI\ Cl\8)f(Ep li )f(8nAN HEK8Ad RE�
nwrAp . H 11cnpABNllK, ;K8nAN GTpoE BEI\ Awrw.ţ>ET .
H HcnHCAX A3'h, MHX"""'t Mro.ţ>ET, B'h NACTOI\ rpAAA E8K8pE qrn, MiicEiţd KIH.le
;ii AbNH, WT flAAMA AA;KE AO NblNii TE'lEN°lE Ai.TOM, B'h AiiT „3�B.
"iw KoCTANAllN BOEBOAA. MHl\OCT0ll0 EO)f(0llO rocnOAHN'h.
"iw KocTANAHN BOEBOA'h <m.p.>
mele, Mihai comisul, şi fratelui său, Preda, fiii lui Dumitru fost mare stolnic din
Filiaşi, cu fiii lor, câţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie satul Dârvari, din j udeţul
Mehedinţi, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni şi de
peste tot hotarul, oricât se va alege pe vechile hotare şi semne, pentru că acest sat
Dârvari mai sus-scris au fost toţi cnezi şi cu ocinele lor de mai înainte vreme din
moşi şi din strămoşi. Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Mihail
voievod, iar satul Dârvari s-au vândut vecini domneşti răposatului Mihail voievod
tot pe aspri gata. Şi de atunci tot a fost sat domnesc pe seama domnească.
Iar când a fost în zilele lui Gavrilă voievod, iar satul Dârvari s-a răscumpărat
de vecinie cu toată ocina lor de la Gavrilă voievod tot pe aspri gata şi de atunci au
tot fost cnezi cu ocinele lor, până în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului
Radu! voievod. Iar după aceea, când a fost în zilele domniei lui, iar satul Dârvari, ei
s-au vândut vecini lui Dumitru stolnicul, tot pe aspri gata, pentru ughi 620. Numai
ce au rămas cnezi în sat, anume: Cherbeleţ şi Zăgan şi Stoian Puţilea şi Ursul,
nepotul lui Bujor, şi Aldea cu fiii lor şi cu părţile de ocină ce au fost al ese şi
hotărnicite cu 12 boieri, încă din zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radu!
voievod. Iar ceilalţi săteni, ei s-au vândut vecini cu toată ocina lor lui Dumitru
stolnicul cum este mai sus-scris, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea
tuturor megiaşilor dimprejurul locului. Şi au dat şi cărţile lor ce le-au avut ei de
răscumpărare de la Gavrilă voievod şi toate cărţile vechi şi cele ce au avut ei de
moştenire din moşi-strămoşi la mâna lui Dumitru stolnic.
Iar după aceea, când a fost mai apoi, încă s-au mai vândut <vecini> şi alţi
oameni din Dârvari lui Dumitru stolnic, anume: Radu!, fiul lui Bujor, cu fiii lui şi
cu partea lui de ocină pentru 2 500 aspri gata şi o vacă, şi Simion, fiul lui Marco,
cu fiii lor şi cu partea lui de ocină pentru 1 360 aspri gata, şi Radu!, fiul lui
Drăghici, şi cu fraţii lui şi cu ocina lui pentru 900 aspri gata. Şi de atunci a tot ţinut
Dumitru stolnic satul Dârvari vecinii cu bună pace.
Iar când a fost Alexandru voievod Iliaş în al doilea rând de domnie a lui iar ,
satul Dârvari, el a ridicat pâră înaintea răposatului Alexandru voievod, fiul lui lhaş
voievod, şi au venit o seamă de vecini din Dârvari ' anume Nicoară şi Iovan
Cernătescul şi Stoian şi Radu!, fiul lui Cerneiul, şi oprea Ciupăligă cu ştirea
întregului sat Dârvari de s-au pârât de faţă cu Dumitru stolnic înaintea IUI
234
Alexandru voievod la marele divan. Şi astfel pâra satul Dârvari cum nu s-au vândut
vecini, c i au vândut numai o parte din ocina din Dârvari, ci vrea să-i vecinească cu
sila. Astfel, la aceasta, Alexandru vodă a cercetat şi a judecat după dreptate şi după
lege, împreună cu toţi boierii divanului, şi a văzut domnia lui şi cărţile lor de
moştenire şi cartea de răscumpărare de vecinie a satului de la Gavrilă voievod şi
cartea de cumpărătură şi de vânzare a lui Alexandru voievod, fiul lui Radu]
voievod, toate cărţile la mâna lui Dumitru stolnic. Şi foarte bine a adeverit domnia
lui că s-au vândut vecini de bunăvoia lor, fără nici o silă, ci au umblat vecinii din
Dârvari cu minciună, ca să scape de vecinie. Şi i-a scos din divan cu mare ruşine şi
i-a purtat prin tot târgul şi dezbrăcaţi, numai cu pielea şi le-a ras capetele lor şi
bărbile c a n i şte oameni răi şi înşelători şi să fie vecini cum au fost şi de mai înainte
vreme. Ş i a tot ţinut pe aceşti mai sus-zişi vecini mai sus-scrişi cu bună pace, până
în zilele răposatului Matei voievod aproape de moartea domniei lui, după moartea
lui Dumitru stolnic. Iar satul Dârvari, ei, o seamă de oameni din el, care n-au fost
vecini domneşti, au venit în satul Vârbiţa, de s-au făcut vecini domneşti, iar cine a
rămas în sat în urmă, ei iarăşi s-au dus unii în sat la Drincea, iar alţii iarăşi în
Vărbiţa.
Jar după aceea, după moartea lui Matei voievod, după ce m-a dăruit Domnul
Dumnezeu cu domnia şi cu schiptrul stăpânirii Ţării Româneşti, iar satul Dârvari, ei
s-au sculat toţi, cu mic cu mare, şi au venit înaintea domniei mele ca să se
răscumpere de vecinie, să fie cnezi, fără ştirea lui Mihai comis şi a fratelui său,
Preda, spunând cum n-au vândut ei ocina lor toată, ci au vândut numai 1 OOO stânjeni
şi au rămas 5 OOO stânjeni nevânduţi. Pentru aceea, domnia mea am cercetat şi am
judecat după dreptate şi după lege, împreună cu tot divanul, şi am citit domnia mea în
divan şi c ărţile cele vechi şi am adeverit domnia mea că au umblat aceşti vecini cu
înşelăciune, ca nişte oameni răi şi înşelători. Şi au adeverit înaintea domniei mele toţi
boierii divanului şi boierii roşii din Mehedinţi şi din Dolj , că s-au vândut vecini cu
pământ c u tot, din hotar în hotar. Şi a fost şi M ihai comis şi fratele său, Preda,
împreună cu vecinii de faţă înaintea domniei mele la marele divan. Şi i-am dat
domnia mea pe aceşti vecini mai sus-scrişi în mâinile lor, ca să le fie lor vecini cum
au fost şi mai denainte vreme. Şi am văzut domnia mea şi cărţile cele vechi de la toţi
domnii, cum este mai sus-scris.
Şi i arăşi să fie slugilor domniei mele, Mihai comis, şi fraţilor săi, Preda şi
Barbu!, satul Răsipiţi din judeţul Mehedinţi, însă părţile lor toate, oricâte se vor
alege şi cu toţi vecinii, câţi se află din partea lor, pentru că aceşti mai sus-zişi vecini
au fost [ . . ) 1 cnezi şi cu ocinele lor de mai înainte vreme, până în zilele răposatului
.
Alexandru voievod, fiul lui Radu! voievod. I ar după aceea, când a fost în zilele lui
Alexandru voievod, iar satul Risipitii o seamă de oameni ei au venit la Dumitru
fost �are stolnic de s-au vândut ve�i �i, ei şi cu toţi fiii lor 'şi cu toate părţile lor de
ocina de a lor bunăvoie, fără de nici o
silă, pentru ughi [ . . ) 1 şi cu zapis de vânzare
�e la mâin ile lor cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis. Şi de atunci încoace, i-a tot
.
\ mut pe ace şti mai sus-zişi cu

bună pace, până în zilele domniei mele.
235
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, iar satul Risipiţii, ei
s-au ridicat cu pâră şi au venit înaintea domniei mele la marele divan împreună cu
Mihai comis şi cu fraţii lui, Preda şi Barbu! şi astfel au pârât vecinii că nu Ie-a dat
Dumitru stolnicul toţi banii deplin după tocmeala pe care au întocmi t-o, ci au pârât
o seamă de oameni pentru bani, cum că i-a vecinit cu sila.
Astfel, la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi
după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi
am dat domnia mea lui Mihai comis şi fraţilor săi legea ţării 6 boieri jurători di n
divanul domniei mele pe răvaşe domneşti, anume: din Medvejde, Răduţu! iuzbaşa
şi din Hărjetoaia, Mihai clucer şi din Stângăceaua, Necula postelnic şi din
Văgileşti, Pârvul ceauşul şi din Şitoaia, Dumitraşco căpitan şi din I ubea Ghiura ,
clucer, ca să jure şi să adeverească cu sufletele: a dat Dumitraşco stolnic toţi banii

pe aceşti mai sus-zişi vecini, cum este mai sus-scris sau n-a dat? La aceasta, aceşti
6 boieri mai sus-scrişi, ei au cercetat şi au aflat şi au jurat cu sufletele lor, cu
mâinile lor pe Sfănta Evanghelie, că a dat Dumitru stolnic acelor vecini toţi banii
gata în mâinile lor deplin, cum s-a tocmit cu ei. Ş i a fost ispravnic boierul domniei
mele, Costandin Gălăţeanul mare portar, cum am văzut domnia mea şi cartea de
vânzare a răposatului Alexandru voievod, fiul lui Radu! voievod, şi cartea acelor
6 boieri jurători şi amândouă răvaşele domneşti la mâna lui Mihai comis şi a
fraţilor săi, Preda şi Barbu!. Şi a rămas satul Risipiţi de lege şi de judecată
dinaintea domniei mele din divan.
Pentru aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele, Mihai comis, şi
cu fraţii săi ca să le fie satul Risipiţi ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi
strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorrna mare ban al Craiovei
şi jupan Preda mare vornic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier
şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Gherghe mare clucer şi jupan Istratie mare
postelnic şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană
mare paharnic şi jupan Danciul mare sluger şi jupan Necula mare pitar. Şi
ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 11 zile,
de la Adam până acum cursul anilor, în anul 7 1 62 <1 654>.
DANIC, Ms. 125 1 , f. 30.

Copie slavonă modernă.
Menţ., Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 1 80, nota 9; 224.
1 Loc alb.
236
201 1 654 (71 62) iunie 1 1, Bucureşti
t MHl\OCT0l€10EolK0l€10, Yw Kw[cTA] 1 ttAllH lli€p<6Att> BO€BOA.I 11 rocnoAHH'h B'hCOll

3EMl\lt 8rrppoBMX0l0H CKO€ . ĂABAT rOCllOACTBO MII c'i'll noB€1\-ktt'1'11 rocnOACTBA 1\\11
;+;�nJlllllţEB /\A1tXH€B li CECrpAM CA, lK8nAtt[m„d I €B MAp81\€B l\Oro�niicA, A'h4J€P€X
'i�ies ABOpH1tK wT KopH€4Jlt 11 lK8nAttlltţ€B AEcn11tt·1·11 11 C'hC CblttoB'i'll llM, €1\lltţ€lK€ Eor'h
,\JPOBAX, iaKO.+:€ AA c8T [111\\]1 CEl\O X'httAp€w'h41'111 WT c8ACTBO ff1.l\OM1t1.ţA, nMOBllHO
3J CEl\O C'hC R€41tH'lll li C'hC B'hC XOAOKOM WT np€3 B'hC xo<TApOM>, 3AH€)f(€ €CT Toro
CEl\O X'hHAPE1JJ'h4.ll11 6111\ €CT 3A AiiA0ltttt8 li 3A npiiK€ MAT€pAM CA, a:8nAttlllţ€B
' .
Aecmm'iu , a:8namttţA j"·IEB ABoptt11K, WT HA poA i°TEl\·111 Cl'l\ WT ttMmpiilKAE spiiME . H
B'hC 6111\ ltM C€1\0 li B€411Hll C'hC A06po l\\Hptto HA B'hCllX rocnOAAp0lll, 6€3 Nil €AHA
�l�'hB.
(InOTOM, K'hAA €CT 6111\ Hbmt B'h AbHll rocnOACTBA MII, no C'hMP'hT0l0 'il\0l€B
,\BOp1111K lt a:8nAHlllţ€R ffO, Ă€Cl1llH0l01l, A B€'llltt°IH WT X'httAp€W'h4Jll, WHll €CT nOA0lrAI\
np8x [HA]1 AHBAH 3A l\Hlţ8 C'hC a:8nAttlllţA MHXHA, A'h4JllPA 'il\01°€ 8 ABOpttHK, p€K841'I
KAKO HE c8T B€411Hll 3A AiiA'IH8 WT X'httAp€W'h4J0l, Hlf)f(€ [wT] 1 CB€3AH0lA MllXAll
HOA'h.
ll'h li li
TOM H rocnOACTRO MII C'hM rl\EAAX c8AHX no npABA no 3AKOHA EolK0l0IO,
K8m10 ci.c BCHXMH 411CTllTllMll npAB1tT€1\·1·11 rocnoACTBA MII . H CB€A'IT€1\'l1tcTBOBM npEA
rocnOACTBA Mit, 8 AHRAH, RCHX 60l\tp'l11 AHBAHOB, B€1\lllţll liMAl\11, KAKO c8T B€'lllHll
3A GAlflltH'h WT C€M, WT X'httAp€W'h4J'I, €4JlllK€ WT HAI011p€lKA€ BpiiME, WT np€ AbHll
i\l11xues BOA 'h <11> 8�ATlll\ CB€3AH0lA 1\i\llXAIOB BO€BOA'h . " llCT€HCTBOBAI\ €CT li
rocnoACTBO Mit B€1\MA A06po, KAKO XOAlll\ B€'l11N·1·11 C'hC l\'hlK'h 11 C'hC l\ACKAN°l€, raKOlK€
,\A rA 8TEKA€T 3<\ B€41!NAH0l0€ . TAlK€, €CT WCTAI\ WT 3AKONA li WT c8lKA€N°l0€ [11] 1
AABM C'hM rocnOACTRO MII 3A r'hpTAN 8 p8KA )f(8nAHlllţ€B M1tXN°l0ll, AA c8T HM B€'l11Nll
3A A-kA'i1 8 11 B'h WXA6, KAKo ECT 6111\ 11 WT [1M] 1 ionpiilKA€ spiiME, 3A AiiA'1'tt8 WT
m
np-kA-kA'iH8 . H no MNwro BAl\ORAN°l€ AA H€ 68A€T B BiiK8 li N€ WT KOrOlKAOM

11EnOKMi>61tMO, nop113MO rocnOACTBA Mit
.
G E i!: E lt CB€A0i°T€1\ll nOCTABllX rocnOACTBO MII : )f(8nAN rlwpMA R€1\llK0l0ll 6AH
KpMEBCKaro, a:8natt np€AA Ep'h NKOBiitt81\ B€1\llK0lll ABOPNllK, lK8nAN GTp0€ B€1\llK0l0ll
Mro�ET, i!:8n aH E8ttt R€1\11K·1·11 BHCT.lrapio, lK8nAN Xp1t3A B€1\1tK'l1t cnATAp, lK8nAN
K llpKA BEl\1tK'l1t CTOl\HltK, ;i;8nAN PAA\(I\
M HXM'lA B€1\llK0l01l KWM1tc8, ;i;8nAN nANNO
illlll\IInECK81\ BEl\ltK0l0ll nEXAPNllK, ;i;8nAN HcTpAT0lE BEl\llK'lll nOCT€1\NllK . " 11cnpABNllK,
;dnAH G Tpoe BEI\ Mro�ET
.
n u c A8M'fr p8 l\OrO�ET EWl\A0l'll0, 8 rpAA \( E8K8pe4111, 1\\-kCELţA ION°l0E ii Ab ilii li
WT flAMl d A A € AW Nbmt T€4EN°lA 1\-kToM, B'h 1\-kT 3�B .
.+: „
237
"iw RwcrAHAlfH RWERWAA, Mlfl\OCT°llO EolK"lio rocnOAlfH'h .
"iw RwcTAHAlfH ROHROAlf <m.p.>
t Din mila lui Dumnezeu, Io Co[sta] ' ndin Şer<ban> voievod şi domn a toată
Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Mihnei
şi surorii sale, jupaniţa Marula logofeteasa, fiicele lui Ilie vomic din Comeşti şi ale
jupaniţei Despina, şi cu fiii lor, câţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să [le fie] 1 satul
Hăndreşăştii, din judeţul Ialomiţa, jumătate de sat cu vecinii şi cu venitul de peste tot
hotarul, pentru că acest sat Hăndreşăştii a fost de moştenire şi de zestre al mamei lor,
jupaniţa Despina, jupaniţa lui Ilie vomic, de la părinţii ei de mai înainte vreme. Şi a
tot fost satul lor şi vecinii cu bună pace la toţi domnii, fără nici o ceartă.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea lui Ilie
vomic şi a jupaniţei lui, Despina, vecinii din Hăndreşăşti, ei au ridicat pâră [la] 1
divan de faţă cu jupaniţa Mihna, fiica lui Ilie vomic, spunând că nu sunt vecini de
dedină din Hăndreşăşti, nici [de la] 1 Legătura lui M ihai vodă.
Întru aceea şi domnia mea am cercetat şi am j udecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi au
mărturisit înaintea domniei mele, în divan, toţi boierii divanului, mari şi mici, că
sunt vecini de baştină din sat, din Hăndreşăşti, încă de mai înainte vreme, din zilele
lui Mihnea vodă <şi> i-a apucat Legătura lui M ihai vodă. Şi am adeverit şi domnia
mea foarte bine că au umblat vecinii cu minciuni şi cu înşelăciune ca să scape de
vecinie. Astfel, au rămas de lege şi de j udecată [şi] 1 i-am dat domnia mea de
grumaz la mâna jupaniţei Mihna, să-i fie vecini de moştenire şi de ohabă, cum au
fost şi de mai înainte vreme, de moşie şi strămoşie. Şi mai multă supărare să nu fie
în veac şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: j upan Ghiorma mare ban al Craiovei,
jupan Preda Brâncoveanu! mare vomic, jupan Stroe mare logofăt, jupan Bunea
mare vistier, jupan Hrizea mare spătar, j upan Chircă mare stolnic, jupan Radu!
Mihalcea mare comis, j upan Pană Filipescu mare paharnic, jupan Istratie mare
postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Bucureşti, luna iunie 1 1 zile şi de
la Adam până acum cursul anilor, în anul 7 1 62 <1 654>.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc„ nr. 27 292.
Orig. slavon, hârtie (4 1 ,5 x 30), sigiliu mij lociu timbrat.
Rez.. Filitti, Arh. Cantacuzino, p. 2; rez„ Giurescu, Stud. de ist. socială, p. 109-1 10.
1 Loc rupi în orig.
238
202 1 654 (71 62) iunie 12, Bucureşti
EolK"le10, "iw Koc'TAHAHH WepliAH 60EROA·1· 11 rocncAllH'h 6'bco11

t 1\� lll\C1C 'r°l'E 10
3EA\i\lt 8rrppC1Rl\Ax°l0HCKO€ . ĂA6A1' rocnOAC1'60 MII c"l11 nOR€1drn"l11 rocnOAC'T6A 1\\11 CEl\06
EpEsSA , WT c8AC1'60 npAX06A, li RdiM HACl\'liAt111Lţl1 CEl\06 li C'bC CblH06°l0ll llX,
EAlll\Ea;E Eor'b AACT, rnKOlKE AA c8T HM HEr06A CTAPA 11 npA6A AiiA0l0H H'h W1' Eprn8,
11,6A 4E IMA ROAW C'hC e&t'TAA MOtlAC'TllP noKOHHAro 1\i\A'TEll 60A'h, XPAM e&ii1'11
APXAllfEI\ 1lA1tXA1tl\ W1' Epes8 . ('.')sA'IE AA ce 3HAE'T AA AP'hlK ll'T no XOTAP'h 11 no
6wl;s11 4TO ECT STAKl\\111\ no'l1t'TEH1tM11 npA61t'TEl\0IH rocnoAc1'6A MH, lKSnAH fi"w pMA
REA s�u 11 iK8nAH A8M111'pA 1IJKO C'TOl\HllK Cli1"1\ 11necK81\, HA llME: W'T KAMEHA '11'0 ECT
n�mR1M 8 CREA nMio, 11cnp'bco HAA Ao<j>TAHA AOp11 8 ROAA, AA AP'hlK H'T Mer1°A 111·111, A
.
KjA8rEp"iu wT Epes8 A" 111\\AT AP'hlKA'T I W'T 'TAE KAMEH AOp11 8 l\\A'TKA AMEHER
118n8AOR. ETcpAro KAMEHA, '11'0 EC'T nocTARlll\ no 113 AOI\ WT MOHACT11pe, AA AP'hiK llT
A1Er1A11111t AOPll 8 MATKA Ao<j>TAH"IH 11 KM8rep"l11 A" AP'hiK ll'T nAK AO MA'TKA E'hllH
1\Sn8AOR. TpETArO KAMEHA, nOC1'ARlll\ w EC'T no 113 rop CEl\OR, 113M'kp111\ €C1' nAK
nMio, WT sper Ao<j>TAH0l11 no c11we AOPH 8 MAl\81\ E'hllH GRllHApCTROM, AA AP'hiKll'T
A1Er1'Aw·1·11 wT Epes8, W'T 'TA KAMEH 'l'TO EC'T nocTARlll\ 8 CREA nMIOR R'hc no Ao<j>TAHA
A�Pll 8 l\ldl\81\ ROAER, A KM8rep"l11 AA llMA'T AP'hiKA'T0I nAK HAA ĂMEHA n8pKAPIOl\OC,
A�Pll 8 l\\dl\81\ E'hllll n8pKAPIOl\OR . YEA1'Rp'b'TAro KAMEH, R'bC AA llMA1' AP'hlKA'Tll
KAA8rEp0ill tlAA EMt nSpKAplOMR KAKO €C1' Rl1W€ n 11c . ne'TArO KAMEH, 'TAKOiKAE, A
AA38pul\E, W'IH4JEt1°1°1tl\E ropA, KOl\11KO EC'T WC'TAI\ HEpA3AEl\EHA 11 HEXOTAp1tcAHA WT c"l11
R11111E pE4€1111 so"tp11, AA 11MA'T pA3Atl\l1'T11 11 AP'hiKll'TH R'bc HAA RoAw Mer1·A m·1·11 c'bc
KM8rEp·1·1 1, r.\KO)KE 11 HA nol\IO HAA ROAW W'T no R'hc XOTApoM 11 W'T nol\IO " wT RCAA
li \\!T 11181\\8 .
f1 €AHA ROAllHlllţll, '11'0 EC'T HA fl\AR m1cK8MR AA AP'hiKll'T MOHAC1'11pA 1'p€1'Aro
"
�ACT. ropA KOTOPA HE MoroT AA pA3Atl\·111, XOAOK81\ 'l'TO XOKE'T lil11'0I AA HMAT
PUAiiMtT·1· l\\ErlAW0l0H C'bC KM8rep"l11 HAA ROAW, AA 11MA'T R'b311MA'T0l0 MEr°IAUJ°lll EA11H
111\!Rl\8 li KM8rep"l11 Ap8r HORlţ8 .
flOTOI\\, AA llMA1' 8 CIJSHAA'TA nMIO MOHAC'T°lp0l0H 8 EMt Sl\M11Mp, A nMIO
A1EriM110M 8 EMt l\tcne311MM, A l\A38p111\E W'T ropA AA HMA'T AP'hiKAT·1· KAKO ecT
&llA AP'hiK M li W1' HA11npEiKAE RpiiME, Koro lffAEiKE EC'T llMA'T, noHEiKE ECT c"1°A Rl1 1U€
llllCMIA W4Htl'b 6111\A €C1' llM 3A A iiAltH8 C'TApA 11 npARA W'T C€3AAH°IA CEl\WR .
f1 noTcil\\, K'hAA EC1' Gl11\ npe AbHH noKOllHAro MA'TEH RCA'h W'T no '11'0 EC1' 6111\
C'hTRopu" rocnoACTRA MS MOHACTllP 1'AM8 HA Epes8 6111\ EC'T xo'TAp11c111\ C6A1'A A iiA0l0HA
EpE681\0R C'bC fii GOl\tp11 <11> C'hC lKSnAll npEAA REI\ AROpHllK li 11on11pAI\ AiiA0IHA
AIEr'iAU1 M1 TEpe ECT 8METH8" no RCHX MEr1·A w"i°H R'h cpEA [ w ] 1 8MER 11 3An"""" 11
K'h ljJORE li\KOiKE AA rA RE'lllHSE'T
.
239
€1 K'hAA EC'I' Glii\ HhlH 'R B'h AhHll r<:1cn<:1AC'l'BA MH, n<:1 C'hMp'h'I' llO K0[1m] 1 11Aro
'"A'l'Ell B<:IA'h, A MEfl0A lll0l0H W'I' EpEG8 GllA[i.) 1 4-1 8 '1'(1 1\llKA Kp11B<:IC'l'0ll0 HAA rMB€ llX,
WHll np01°llAE'I' npEA r<:1Cfl(IAC'l'BA MII 8 BEl\llK°IH AHBAH 3A l\Hlţ8 C'hC Er8M€HA nonA
EAClll\'IE W'I' HA [EpE] 1 i;8 . E'h '!'(IM, li r<:1cn<:1AC'J'B(I MH C'hM rl\EAAX li c8AllX no npABA
[11 3AK<:IHA E<:1]1 ;+;·r·io, K8nH<:1 c'hc W'l''htţ8 HAmEM8 Bl\'hA.IKA lfrHA[ 'l'0IE]1 11 C'hc 8rnx11111
411C'l'll'l' lli\\ll npABll'l'El\0lll r<:1Cll(IAC'l'BA MII, H AABAI\ C'hM r<:1cn<:IAC'l'BA MII WT All B MI ,l,B€
G(ll\i.pH C'I'Apll, ;+;8nAH rr'wpMA BEI\ GAH H a;8nAH8 A8MH'I'pAlllK(I C011111mern811

c'!'<:ll\HHK . E11wE pE4EHH 'I'EpE EC'I' npu wEI\ 'l'AM8, HA EpEG8, H H3Mi.pHM €CT W'llllrA
K81lH(I C'hC KAl\8rEp'l11 li C'hC i\\Er°IAW°IH W'I' CEl\(I li C'hC MH(ISH GMi.p11 CTAPll WT
WK<:ll\H(IM MEC'J'(IM li HA4EHA EC'I' 113MiipH'1'11 BCAX W411HA W'I' fl\AB fl11cK8110B WT 113
AM w'I' MA'l'KA A<:1.j>'l'AH·1·11 A<:1p11 8 MA'l'KA ĂM<:IHEll A8n8MB . H 8'!'AKMlll\ HT wrrn c'l.c
A811JM\11 11x AA HMA'I' AP'h;+;A'I'·,· MEr.IArn.111 c'hc KM8rEp.lu W'I' EpEG8 B'hC <w'l rmA> llAA
BMW, npE3 Bci.x KAMEHll, KAK(I EC'J' BHUI E nuc li KAK(I CBEA°l'l'El\HC'J'B(IBAI\ li Wllll li
[11r8]1MEHA EAdl\0lE W'I' EpEG8 npEA r(ICll(IAC'l'BA Mii 8 AHBAH li KAKO RHAtX°"'
r(ICll(IAC'l'B(I Mii lt KHllrA GMi.p<:1M HAA c'IA 8c'I'p<:1EH0lE KAK(I EC'I' BHIUE llllC .
GEr<:1 pAA·,· AAA"X C'hM 11 r<:1cn<:1AC'l'B<:1 MH Bci.M MErlAw<:1M W'I' EpEG8, Be1111K11 11
MAl\ll, rnK<:1;+;E AA c8'1' HM 3A AiiA'IH8 n<:1 X<:ITAP H "" GEl\i.SH KAK<:I EC'I' s11111e nuc 11
KAK(I EC'I' GHI\ li W'I' HAHnpi.;+;AE BpiiME H HE W'I' K<:lr<:l;+;A(I HEn<:IKMiililtMO, n op1131\IO
r<:ICll<:IAC'l'B(I MH .
GE;+;E H CBEA0r°'l'El\E n(IC'J'ABHX r<:1cn<:1AC'J'B(I MH : a;8nAH rlwpMA BEI\ 6AH, iK8nAtl
IlpEAA BEI\ AB<:lpHHK, a;8nAH G'I'p<:1E BEI\ Mr<:1.j>E'I', E8Hii BHC'J'.lrnp, Xp113A cnATAp,
rlEprlE Kl\I04Ep, KHpKA C'J'MHHK, PAAI(" K(IMllC, fiAH'h llEXAPHHK, Hc'I'pA'I'"IE llOCT€1\tlllK.
H 1tcnpABHHK, a;8nAH G'!'p<:IE BEI\ Mr<:1<f>E'I' .
fine A3, A8Mrt'I'p8 l\<:1r<:1.j>E'I' EWl\A0l410, 8 E8K8pE4JH, toH0IE fii AhHH 11 WT f1AMIA
AW HhlHii, R'h l\i.'J' r3�B .
'iw KWC'J'AHAHH BWEBWAA. Mlil\(IC'J'0ll0 E<:1;+;'110 r<:1Cll(IAHH'h .
'iw Kwc'!'AHAllH B<:IHB<:IAH <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Brebul, din
judeţul Prahova, şi tuturor megiaşilor din sat şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va
dărui, ca să le fie lor veche şi dreaptă dedină din Brebu, însă pe din două cu sfânta
mănăstire a răposatului Matei vodă din Brebu hramul Stăntul arhanghel Mihail.
Î nsă să se ştie cât stăpâneşte pe hotarele şi p � semnele cum au fost tocm ite de
cinstiţii dregători ai domniei mele, jupan Ghio1ma mare ban şi jupan Drăguşin
stolnic Filipescu!, anume: din piatra care este aşezată în mijlocul câmpului, m ai
întâi din Doftana până în apă, să ţină megiaşii, iar călugării din Brebu să ţi n� de la
această piatră până în matca Văii Lupului. A doua piatra, care este pusă din JOS de
mănăstire, să ţină megiaşii până în matca Doftanii şi călugării să ţină iar din matca
240
Văii Lupu lui. A treia piatră, care este pusă din sus de sat, fiind măsurată iar din
�
câmp, din malul Doftanei pâ� ă în '.'.1alul V ăii Pur�ariului, să ţină r;ie,? aşii din
Brebu, din piatra care este pusa -m m1J locul campulm
_ tot pe Doftana pana m malul
�
apei, iar călugării s� ţ nă ia: pe�te � y
Iea Purcariului, pâ ă �n malul Văi !
?
Purcariului. A patra piatra, sa_ ţma_ calugarn_ peste Valea Purcanulm cum este mai
sus-scris. A cincea piatră, iarăşi la lazuri, <la> curăturile muntelui, cât au rămas
neîmpărţite şi nehotărnicite de către mai sus-zişii boieri, să fie împărţite şi să ţină
pe din două megiaşii cu călugării, ca să fie câmpul pe din două de peste tot hotarul
şi din câmp şi din apă şi din pădure.
Iar dintr-o moară, care este la Capul Piscului, să ţină mănăstirea a treia parte,
iar din muntele care nu a putut fi împărţit, venitul lui să-l împartă megiaşii cu
călugării pe din două, ca să ia megiaşii un ban şi călugării alt ban.
Apoi, mănăstirea să ţină câmpul de la Fundata, la Valea Ulmilor, iar megiaşii
câmpul de la Valea Lespezilor, iar lazurile de la munte să le ţină cum au fost ţinute
încă de mai înainte vreme, cum le-au luat, pentru că această mai sus-scrisă ocină
le-a fost lor bătrână şi dreaptă dedină de la întemeierea satului.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului M atei vodă, când a făcut domnia lui
m ănăsti re acolo, la Brebu, a hotărnicit toată dedina Brebului cu 1 2 boieri <şi> cu
jupan P reda mare vomic şi a stricat dedina megiaşilor şi i-a aruncat pe toţi megiaşii
în mij locul pădurii şi le-a stricat şi casele, ca să-i vecinească.
Iar când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea răposatului Matei
vodă, megiaşii din Brebu, văzând atâta nedreptate asupra capetelor lor, ei au venit
înaintea domniei mele în marele divan de fată . cu egumenul de la Brebu, popa
Vasilie. Întru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate ş [după
legea lui] 1 Dumnezeu, împreună cu părintele nostru vlădica Igna[tie] 1 şi cu toţi cinstiţii
dregători ai domniei mele, şi le-am dat domnia mea în divan doi boieri bătrâni,
jupan Ghiorma mare ban şi j upan Dumitraşco F ilipescu! stolnic. Mai sus-zişii
<boieri> au mers acolo, la Brebu, şi au măsurat ocina împreună cu călugării şi cu
megiaşii din sat şi cu mulţi boieri bătrâni din împrejurul locului şi au măsurat la
început toată ocina din Capul Piscului pe din jos de matca Doftanei până în matca
Văii Lupului. Şi au tocmit ei cu sufletele lor ca să ţină megiaşii şi cu călugării din
Brebu toată <ocina> pe din două, peste toate pietrele, cum este mai sus-scris şi cum
au mărturisit ei şi cu [egu] 1 menul Vasilie de la Brebu înaintea domniei mele în
divan şi cum am văzut domnia mea şi cartea boierilor pentru această tocmire cum
este mai sus-scri să .
Pentru aceea, am dat şi domnia mea tuturor megiaşilor din Brebu, mari şi
.
mici,. ca să le fie lor dedină pe hotare şi pe semne, cum este mai sus-scris şi cum
le-a fost lor î nc ă mai denainte vreme şi de nimeni neclintit, după porunca domniei
mele.
lată şi marto ri am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban, jupan Preda
mare vornic, jupan Stroe mare logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Ghierghie
clucer, Chirca stolnic, Radu! comis, Pană paharnic, lstratie postelnic. Şi ispravnic,
Jupan Stroe mare logofăt.
24 1
Am scris eu, Dumitru logofăt Boldiciu, în Bucureşti, iunie 12 zile şi de la
Adam până acum, în anul 7 1 62 < 1 654>.
Jo Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
DANIC, Doc. ist., CCCLXIX/ 1 6 .
Orig. slavon, hârtie (42,5 x 2 8 ) , sigiliu mij lociu timbrat.
203 1654 (7162) iunie 13
t M111\0C1'.IE10 Eo;i>°IEio, "iw KocTAHAHH lliEpBAH ROEROA'h u rocnoAHH'h . Dat-am

domnia mea această poruncă a domnii mele boieriului domnii mele,
Barbului cupariul, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele de să aibă a-şi
ţinea un rumân, anume Radu! din Bărbăreşti, cu feciorii lui şi cu toată partea lui de
moşie de acolo, din Bărbăreşti, ot sud Romanaţi, din câmpu, din pădure, d in apă,
din şăzutul satului, de pretutindinea, cât va face partea lui, care rumân l-au
cumpărat boierinul domnii mele, Barbu! cupariul, de la Stănislav, feciorul lui
Pătru din Bărbăreşti, în zilele răposatului Matei voievod, drept ughi 16 pol, tot bani
gata şi cu zapis de la mâna lor şi de bunăvoia lor, pentru nevoia ce au avut pre cap
şi cu multă rugăciune. Şi tot i-au fost rumân cu bună pace, până acum, în zilele
domnii mele.
Iar când au fostu acum în zilele domnii mele, iar Pătrul şi cu Lupul venit-au
cu pâră ca să întoarcă, zicând ca să dea banii înapoi, iar Barbu! cupariul scos-au
zapisele cu multe mărturii de bunăvoia lor vândut, <şi> am văzut cum umbla Pătru
şi Lupul fără cale. Am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege, dimpreună cu
toţi cinstiţii dregătorii domnii mele, şi am dat domniia mea boierinului
domnii mele, Barbului cupariul, ca să-i fie Radu! rumânul din Bărbăreşti,
rumân cu feciorii lui şi cu moşiia lui, cum l-au cumpărat în veac stătători u, pentru
că s-au pârât de fată.
'
Şi au rămas Lupul şi Pătru de lege şi de judecată dinaintea domni i mele
din divan, cum de acum înainte să nu mai aibă Lupul şi Pătrul nici o treabă pentru ,
că aşa easte învăţătura domnii mele.

H ucnpARHHK, CAM pE'IEX rocnoACTRA Mit .
n11cAx MECiil.ţA IOH0IE ?I AbHE, R'h l\tT ,-3�R < 1 654>.
"iw lfoCTAHAHH lli'hpBAH RWERWA'h .
BAR, A. 328 1 , f. l 84r-v.

Copie rom.
242
203 bis 1654 (71 62) iunie 14, Bucureşti
1\\11110CT0IEIO Eo;i;"i°EIO, "iw KWCTAHAllH 60€60AA H rocnOAllH'h 6'hCWH 3EMl\H

Qjt1rpWHllAX0l0llCKOE, CllH'h 6€1\llKAro H npiA06pArO llWKWHHWrO "iw illEp6AH 60€60A'h .
" "
AmT rocnoACT60 ' c"1"10 no6El\-kH0IE rocnOACT6A MII W6EM311 l\10A0l0E K1mpo61t'liHH,
Koroplu np·hlmpAET 11 XOAll TEPE CE np11xpAHEH11 110 8 3EMl\ll rocnoACT6A MII HA
nA3ApOBE, lllKO A" ECT WT CEAA HMlpEA 8 M11pH11 C6060AHH 3A 1mp WT MECEU,8 3A li li
MEA 1ţApCK<.I 11 3A BCOK li 3A 8r11 li 3A A ll;t; l\\A I li

3A 8 3AllMCT60 M H WT KOHH 3A Wl\AK H
3d C RA KE c118 arn li
oBE Jj\;t;AEH"i°E €1\llLI,€ c8T np€3 1\-kT 3AE 6'h 3€Ml\E rocnOACT6A MH, 3A
S ll <rn
IUlljM A TOH °l0E A" HE llMAT, llOHE;t;E C0l0IO 611UJ€ pE4€H0l0€ l\IOAHE K1tnpo61t'liHH WHH
CAMii ECT np"lllAEX np-kA roCllOACT60 1\\11 8 BEl\llKH AllBAH lt

8 npiA 6'hCEMH npABHTEl\IO
rocnOACTH<.I MII TEPE c8T C'hT60p111\ll C'h rocnOACT60 MII TAKM€;t;H0l0E , KAKO KOrA A"
XOKET s11TH BpiMEHA 3A X"PA4, A" llMAT AABATH 6Hp C'h pAcTp'hrOM HAA l\ino, T'h'l0l010
EAllA KPAT, 8r11 p;\, Ap8ro A" HE AA6AT Hll'lHKO;t;E HH;t;E A" llMAT 3A HltXTO 6AHT06AH0l0€ ,
KpM1t T'h4°ll0 C0lA 411Cl\8 3A H06U,H, li;/;€ ECT 611 111€ mt
CAHll, 3AH€;t;E CllLI,€ 'lltHHXOM
rocnOACTHO MII 8CTpOEH0IE C'h Hlll\\11, KOl\llKO XOKIO GllTll rocnOACT60 MII 6'h roCllOACT68.
TEM p<.1A1t 11 Bit 6'hCH cl\8SEX rocnOACT6A Mit, KOTop·1·11 XOKET XOAllT 6'h cl\8arnE,
EtµE;t;E A" Bit A A B-hp8ETll li 8 M11pH1t A" WCTA611Tll C0l0ll K1tnpo611'liH1t, noHE;t;E IO C'hM
npoCTltll rocnOACT60 MII AA CE np11xpAHllT C6060AHH 6'h 3€MI\€ rocnOACT6A MII, Tb'l0llO
"
AA nM1<.1r<.1ET " s11p8" 3A X"P"4, KAKO ECT B11 111 E nHCAHO .
H nOCT<.IBlll\ C'hM rOCllOACT60 MII lt
3AKl\€HAH0IE : 110 Wlll €CT6°l0€ rocnOACTBA MH,
KM1S H'hp8411T focnOA'h Eor'h, <GblTH rocTOAAP'h El\AKOE 3€1\\1\E, A" A4JE no'l1tT1tT1t 11
SîBp'hAllTll 11 noHOBllT c"I" KH1trA rocnoACTBA MII, Toro focnoA'h Eor'h> AA ro no'lTET
li AA '"'XPAHllT B'h rocnOACTB-k HO 3A B'h s8AE4JllX BiU.EX A8UJE HO . <!"I> Alp€1\ H lK €
llE n04TET li HE nOHOBllT li
HE 8T6P'hAHT C0IE KHHrA rocnOACTBA MII, HO nonEpET li
PA3RAllHT 11 HCXAEllT 11 B'h 3A66EH"i°E wcTABllT, Toro A" ECT TP'hKl\ET H AHAXTEMA H
A�Sp"1·ca11 WT Till CBETll WT'hll,11, HlKE c8T B'h HEKEH 11 A" HMAT 4ACTlllO C'hC I O AA 11
C\C flp01°<.I 11<.I EAllHO MECTll .
6 ; n 8co li CBEAET0l01\0IE noCTABllX rocnOACTBA MII : ;i;8nAH r11wpMA 6€1\HKH 6AH
llpMEHCKlt li lK81lAH npEAA 6€1\HK0l0€ ABOpmtK3 H ;i;811AH GTpOE BEl\llKH l\WrWTET H
;i;8n a 11 E8wk BE lKll BllCT0l0A p l lK811AH Xp€3A BEl\HKH CTATOpHHK li ;i;8nAH KHpKA 4
l\l i
BEllllKll CT HllK
Oll li 8 1 AH PAA81\, BEl\llKll KOMHC5 1t lK81lAH nAHA BEl\llKH nEXApHltK
lK 1 li
;i;8na1 1 rEoprie u ,6
· BEl\llKll KM4Ep 11 ;i;�nMl
· HcTpAT0l0E1 6€1\llKH 11ocTEl\H1tK . H <11cnpABH1tK>
;i;8na11 CTpo e BEl\l lKH Mro
TET .
H 11<.1n 11c"X A3, T8AOp, BEl\llKll HACTOl\llllK rpAA8 E8K8pE4-111, MECEU.A 10H0IE ';\,i"
A'hlil li 1.1.'T fIAAMA AAlKE AO Hllllil., T€4€H0l0€ 1\-kTOI\\, B'h <1\-k T> 3 � 6 . r
"iw KocTAHAllH BOEROAA, Mlll\OCTHIO Eo;i;11io rocnoAHH'h .
243
Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Tara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oa�eni
chiproviceni, care locuiesc şi care merg de se hrănesc în ţara domniei mele prin
târguri, ca să fie de acum înainte în pace şi slobozi de birul de lună şi de mierea
împărătească şi de ceară şi de galbeni şi de dijmă şi de împrumută şi de cai de olac
şi de toate slujbele şi mâncăturile câte sunt peste an aici în ţara domniei mele, de
nimeni tulburare să nu aibă. Pentru că aceşti mai sus-zişi oameni chiproviceni, ei
singuri au venit înaintea domniei mele şi a marelui divan şi înaintea tuturor
dregătorilor domniei mele şi au făcut tocmeală cu domnia mea când va fi vremea
haraciului să dea şi ei bir într-un an cu rupta, însă o singură dată, 130 ughi, iar de
altele nimic să nu aibă bântuială, în afară de acest număr de bani, cum este mai
sus-scris, pentru că astfel ne-am tocmit domnia mea cu ei, cât voi fi domnia mea în
domnie.
Pentru aceea şi voi, toate slugile domniei mele care umblaţi cu slujbe, întru
aceea să-i lăsaţi în pace pe aceşti chiproviceni, ca să se hrănească slobozi în ţara
domniei mele, numai să aibă a da birul haraciului, cum este mai sus-scris.
Şi am pus domnia mea şi blestem: după trecerea domniei mele, cui îi va
încredinţa Domnul Dumnezeu <siî fie domn al Ţării Româneşti, dacă va cinsti şi va
întări şi va înnoi această carte a domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu> să-l
cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare
sufletul lui. <Iar> dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a
domniei mele şi o va călca şi o va risipi şi o va lăsa în uitare, acela să fie blestemat
şi afurisit de cei 3 1 8 părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie
la un loc.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei
şi jupan Preda mare vomic 3 şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier
şi jupan Hrizea mare postelnic şi jupan Chirca4 mare stolnic şi jupan Radu! mare
comis5 şi jupan Pană mare paharnic şi j upan Gheorghie mare clucer6 şi jupan
Istratie7 mare postelnic. Şi <ispravnic>, Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Tudor, în marea cetate de scaun Bucureşti, luna iunie 14 zile
şi de la Adam până acum, trecerea anilor, în <anul> 7 1 62 <1 654>.
După Mi l etic, JaceHem1emo, p. 397-398.
1 A"M în text.
2 111.4 în text.
3 AMIECT"K, în text.
4 CepKa, în text.
5 CTMtl"K, în text.
6 c118ra, în text.
7 nETpA4°!0E, În text.
244
204 1 654 (7 1 62) iunie 1 4, Bucureşti
t M uM•CT0l0E IO Eoa:"leio, "iw KocTAHAllH W'hp6AH BOEBOA'h 11 rocnOAllH'h B'hCOE

3EMl\E 88rrppoBAAXHCKOE . ĂABAT rocnOACTBO MII c"lio nOBEAirn"le rocnOACTBA MH
cstrirn 6oa;ECTBH0l11 MOHACTllP 30BEMAro Kow8HA, ea:e ECT 61\113 KOA KpMEBA,
llAE;KE €CT XPM' APXllEPAPXA li 'llOA'hTBOplltţA NEKOl\AE 1\\11pM1tKEllCKH, H WT'hlţA
ErSl\dilM "iwAHHK0IE, rnKO;t;E AA ECT CBii.rlrn MOHACTllP EAHH MECTO 3'h K'h4JA 8 BApOLU
rocnOACTBA MII, 8 E8K8pe4-111, B'h MEiKAO pii.KA, KOE MECTO ECT 61\113 WT iKHTHHl.ţA
rocnoACKA, KOA tţ'hpCKOB . no KOE MECTO W6pii.TM KM8rep"l11 CEAEM K8KH B'h AhHH
OOKOlt HArO 1\AATEH BOA'h, noHHiK E ECT TOro MECTO 3A K'h4JA 6111\ ECT noMHl\OBM
1\\11xirk BOA'h no iK8nAtl n'hpB8A 6HB BEA Aoro<f>eT pAA°I no npABA 11 Bii.pHA cA8i1rn8 .
S'b TOI\\, 0'hpB81\ l\Oro<f>ET. WHll ECT 6111\ C'hTBOpHA AOMA no TO ro MECTO C'hC
KEATOBAH0l0€ ero, A nocAt WH ECT AM li npHAOiK HI\ HA CBii.TA MOHACTHP Kom8HA 6HTll
METOX PAA" noMii.HA, XAKO BllAii.XOM rocnoACTBO MH 11 KHHrA MHXHEH BOEBOA'h WT
Mlll\ORAH0l€, C'hC BEl\HKOE Kl\ETBO, B'h Aii.T r3P4H .
H nAK CBtTt.H MOHACTHP Bll lllE n11c EAHH MECTO WT K8Kio, 30BEMArO MECTO
HSqSK flpKAp, C'hC np'hB'hA°IH 11 cnc mtMHHtţA 11 cnc B'hC MECTo, KOHllK 1136epeT ce,
00Hlt;K€ Toro MECTO WT K'h4JA 6111\ ECT noKonHI\ KM8r11p11 WT CBii.TA MOHACTllP BHWE
pEqEHA W T HA ct.lpAHrA, iK'hHA H848K flpKAp, 3A r3 ACllpH roTOBll li E4JHiK H ECT 6111\
OltCM lt S HM-li B'h CBii.Tll noMii.HltK, 3A rrAcnp11, KAKO BllAii.X roCllOACTBO MII KHHrA
flA1tâAHAp8 ROEROA'h, ChlH'h EorAAH BOEBOA'h 3EMl\E MMAOBCKOE, B Aii.T r3flA .
H nAK AA ECT CBii.Tt.11 MOHACTllP Kotu8HA EAEH MECTO 3A AOM8 C'hC np'hB'hA°IH,
Rdplt ltl\ltKO lt36EpeT ce, noHHiKE ECT 6111\ AM linpHAOiK'hl\ Toro MECTO 3A K'h4JA HA
CBtra MOHAC THP a:8nAH iKnnA nopTAp pAA0I noMii.HA . H 6HI\ ECT 1136pAHHI\ TOrAA
Toro MECTO KM8r'lp"IH C'hC A06pH l\IOA0IH H C'hC CBii.4JT'hHHLţll, KAKO ECT wspii.TM C'hC
A8u1aM 11x KAKo B1tAtxoM rocnoACTBO MII 11 KH11rA flAHK�AHAp8 BOEBOA'h, c11we
pEqEHE .
ÎEM PAA0i H rocnoACTBO MII E4JlliK E C'hl\\ n0Hoc11 11 8TBP'hAHX rocnoACTBO MII 11
'"' KIHtrA rocnoACT BA MH nOHHiKE ECT 6111\ nocl\AI\ noKOHHArO MATe<11> BOEBOA'h no
r
G 4 RTop1t copH11K EAlUKOBii.H8A T11pe ecT rAEAM 11 cl\\0Tp11A pAA°I c"lio BHWE pe4EH°lll
H
l\IECTOBE. H 6111\ ECT wspii.TM C'hC AO!ipll l\IOA0l0 li AABM rnKOiKE AA ECT cct.Tt.H
AIOllACTHp li 8TBp'hiK AEH0le li B'h noM04JO li KTllTOpOM Bii.'IHO B'hCllOMllHAH°IH . H
BltAi>X MI rocnoACTRO MII H KHHrA noKOHHArO MATEI! BOEBOA'h WT KOrAA 611CT TE'IEH°IE
AhOlli R 1\ -l> T „3PAf3 . H TOrAA WBAM R'hC'h ECT AP'hlKM cBii.TA MOHACTHP How8HA
c'iio MECTO 3 A K8Kio BH llIE nHC 8 BApo m rOCllOACTBA MH, 8 E8K8pe4-111, B'h Mii.iK [Ao l 1
ptKoR, C'hC A06po MHpHO AO B'h A'hHll noKOHH[Aro] 1 MATEH BOEBOA'h
.
245
TAlK€, K'hAA €CT 6111\ TOrAA, " E81\1tri.\ 611B B€1\ i.\r'h WN C'h[T6op11] 1 1\ K8Kiost
B€1\Mll ANipH no c"lio MHTO [Mo] 1 NACT11p€B H8w 8NA, 6€3'h 83NAH0IA €r81\\'liNMOl\I 11 A
KM8r€pOM. [TAlK€]1 , K'hAA €CT 6111\ C'hAA B'h AhNlt rocnOACTBA MII, " Er81\\iH10�1
(iwA] 1 HllK0J0€ , K8m10 C'hC KM8r€pH, WNlt np0l0€A€T npiiA rocnOACTBA MII 8 EE�IJK0iE
A[H] 1 BAN 11 c'hc E81\11rA Ar'h T1tpE cEnpii mE 3A l\111.ţ8 . TA[;i<E] 1 , KM8r11p'llt 1131!AA M m
KNllrA 1\i\llXNE BOA'h li KNltri.\ MAT€1t BOA'h no c'lio M€CTO BlllUE n1tc .
GEro pAi\1', AAAOX rocnoACTBO MII cBiiTii11 MONACT11p11 Hom8NA 11 KM8rEpM\, r.1Koa:E
A" AP'hlKllT'h c"lio MHTOBE 11 np'hB'hAIH 11 m1BN1t1.ţA C'hC A06po MllpHo, KAKO HT AP'ha\M 11
li
WT npiilKAE BpiiME N€ WT KOrOlKAll <NE>noKOl\E611<Mo>, nop113M8 rocnOACTEA 1\111 .
GElKE 01(68 CBEA0i°TEl\H noCTABllXOM rocnOACTBO MII: ;«8nAN rlwpMA BEI\ BAll
li li
HpEl\EBCKll lK8nAN npiiAA BEI\ BOpHllK ;«8nAN GTpOE BEI\ l\Oro<j>ET li lK 8nAH E811t
BEI\ BllCT11rnp li lK8nAN Xp113i.\ BEI\ W'hTAp 1t lK8nAN fEprE BEI\ Kl\I04Ap li lK8nAH K1tpKA
BEI\ CTOl\NllK li lK8nAN f>AA'f" BEI\ KOMllC li lK8nAN 0AAN'h BEI\ nEXAPNHK lt a;8nAIJ
HcTpAT0IE BEI\ nocTEl\NllK . H 11cnpABNllK, BEI\ l\oro<j>ET .
" Ni.\llllC<Ax> i.\3, f11\11KâAHAp8, B'h Ni.\CTOl\Nll rpAAA E8K8pEtpll, MiiCElţi.\ IOH0li11 Al
AhHll, l\iiT ,-3�B .
"iw HWCTANAllN BW€BWAA, Mlll\OCT0llO EolK°llO rocnOAllN'h.
"iw HWCTANAllN BOllBOAll <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea aceasă poruncă a domniei mele sfintei,
dumnezeieştii mănăstiri numită Coşuna, care este aproape lângă Craiova, unde este
hramul arhiereul şi făcătorul de minuni Niculae din Miralichia, şi părintelui
egumen loanichie, ca să-i fie sfintei mănăstiri un loc de casă în oraşul domniei
mele, în Bucureşti, între râuri, care loc este aproape de j itniţa domnească, lângă
biserică. Pe acest loc au aflat călugării şapte case în zilele răposatului Matei vodă,
pentru că a m iluit Mihnea vodă cu acest loc de case pe jupan Pârvul fost mare
logofăt, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă. Î ntru aceea, Pârvul logofăt, el a făcut
casă pe acel loc cu cheltuiala lui, iar după aceea el a dat şi a dăruit la sfânta
mănăstire Coşuna să fie metoh pentru pomană, cum am văzut domnia mea şi cartea
lui Mihnea voievod de miluire, cu mare blestem, din anul 7098.
Şi iar să fi e sfintei m ănăstiri mai sus-scrisă un loc de casă, numit locul lui
Cuciuc Arcar, cu prăvălie şi cu pivniţă şi cu tot locul, cât se va alege, pentru că
acest loc de case l-au cumpărat călugării de la sfânta mănăstire mai sus-scrisă, de la
Franga, femeia lui Cuciuc Arcar, pentru 7 OOO aspri gata şi încă au scris şi 6 num�
la sfăntul pomelnic, pentru 3 OOO aspri, cum am văzut domnia mea cartea lui
Alexandru voievod, fiul lui Bogdan voievod al ţării Moldovei, din anul 7101 .
Şi iar să fie sfintei mănăstiri Coşuna un loc de casă cu prăvălii, oricât se va
alege, pentru că a dat şi a dăruit acel loc de casă la sfănta mănăstire jupan Jipa
.
portar pentru pomană. Şi au ales atunci călugării acel loc cu oam eni buni şi cu
246
preoţi, cum au aflat c� sufl �tele lor, cum am văzut domnia mea şi cartea lui
Alexandru voievod, mai sus- zise.
Pentru aceea şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit domnia mea şi cu
cartea domn iei mele, pentru că a trimis răposatul Matei voievod pe Stan al doilea
vom ic Başco veanul de a cercetat şi a socotit pentru aceste mai sus-zise locuri. Şi a
aflat cu oameni buni şi a dat ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi de ajutor şi
ctitorilor veşnică pomenire. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Matei
voievod de când a fost cursul anilor în anul 7 1 4 7. Şi de atunci încoace a tot stăpânit
sfânta mănăsti re Coşuna acest loc de casă mai sus-scris în oraşul domniei mele, în
Bucureşti, între râuri, cu bună pace până în zilele răposatului Matei voievod.
Apoi, când a fost atunci, Buliga fost mare agă, el [a făcut] ' case foarte bune
pe acest loc al mănăstirii Coşna, fără ştirea egumenului şi a călugărilor. [Astfel] ',
când a fost acum în zilele domniei mele, egumenul [Ioa] 1 nichie, împreună cu
călugării, ei au venit înaintea domniei mele în marele divan şi cu Buliga agă de s-au
pârât de faţă. [Apoi] 1 , călugării au scos cartea lui M ihnea vodă şi cartea lui Matei
vodă pe acest loc mai sus-scris.
Pentru aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Coşuna şi călugărilor, ca
să stăpânească aceste locuri şi prăvălii şi pivniţă cu bună pace, cum a stăpânit şi de
mai înain te vreme şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
lată dar martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi
jupan P re da mare vomic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi
jupan Hrizea mare spătar şi jupan Gherghe mare clucer şi jupan Chirca mare
stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană mare paharnic şi jupan Istratie
mare postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt.
Şi am scris eu, Alexandru, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 1 4 zile, în
anul 7162 < 1 654>.
DAN IC, M-rea Zlătari, XII/I O.
Orig.saivan, hârtie (4 1 ,5 x 30), rupt la îndoituri, sigiliu mijlociu timbrat.
Menţ., Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. I 32.
205 1654 (71 62) iunie 14, Bucureşti
t 1\\1tMcT·1·€ io EolK0l0€ 10,

"iw KwcTAHAltH lli'hp6AH BO€BOA'h 11
rocnOAHH'h B'hCOH
3€AIAH 88rrppOBl\AXH CKO€ . ĂABAT rocnOACTBO Mit C0l€10 nOBE1diH0l€ 601dip1tH rocnOACTBA
247
MH E81\HrA 6HB din WT lJ:OB'hpWhlJJl.\Hll, WT c8ACTBO M€X€AHNlţH li C'h CblHORlt Ero
€1\ �tţ€lK€ Eor'h AAPOBAX, lllKO;K€ A" €CT'h €M8 €ANA cBiiTAA MONACT11p, 3ose1114r�
TonMN€tţA, 1trA€;K'h €CT8 XP""' GsiiTH "PXANr€1\ MHXAHI\ 11 C'hc B'hCAX AiiAEHE 11 ne
B'l>C XOAOKOM, BApH 1M11Ko C'h H36€p€T ce, noN€;K€ €CT cYA MONACTHP TonMHEl\A
BHWE nHc 6Hl\A €CT'h 3A AiiA€N8 3A AEA8 noKOHNAro MAT€io BOA'h, C 'hTBop111tHA wr
T€MEl\0llll €11 WT NA!Onpt;KA€ sptMii, WT npii AhN°IH HM np04°l0€ CTAPH rocnOAAPll

ApiiBNH .
!'I noTOM, K'hAA €CT 6111\ NblHii B'h AbN°l0H rocnOACTBA Mit, AKO nOAApOR M lll'k
eCT8 rocnoA'h Eor'h no rocnoACTBA MH 611CT rocnoA"P"' H Bl\l.\AM1ttţ8 3EMl\H E11<1w Koe
NI.\ CTM noKOHHOM POAHTEl\E EM8, " rocnOACTBO Mit C'hMOTPHXWM, c81+ff1t c"llll CRii 4 1'
MONl.\CT11p TonMNELţl.\ €ANI.\ MONl.\CT11p AMEKO, NI.\ Kpiiio4.11.\ xop€R, WT Hl.\A GEREpltH 1t
li
WCTl.\l\I.\ CllpOMAXA H WCK'hAiiBMHI.\ 31.\ BCl.\X, T'h4°l0IO Kl.\MENI.\ c84.1H 61\113 WT K'hljl4
601\iipEH rocnOACTBI.\ MII, E81\1tr'hB 6111! l.\r'h rocnOACTBO Mit w C'hM AM EM8 34 R'hC,
ne BCAX WT'h4HCTBHA Ell TAKO;KAA €CT EM8 31.\ AiiAHN8 1t A" HMAT npAB TE 1t 41'0
XOKET Tp€60Bl.\I\ TAM8 HA CBiiTA MOHl.\CTHP li AA €MAT HOCHI\ nE4M 31.\ R'hctxn
AiiAENE lt KOMl.\Tll CBiiTA MOHl.\CTllP lt AA nplll\O;f\81\ H WN WT KMHKO 6°i°T'IA M8:irnH"ita,
A" 68AET'h rocnoACTB8 MII Bii 4NOE B'hcnoMHNAN.1€ . Tl.\lK KOlKA€ 1t 6Miip1t1t rocnoACTBA
MH E8Mtr'hB ArA, A" €CT noMl.\NA 1t NAp1ttţA €CT KTHTop NOR .
H AA ECT CBiiTA MONl.\CTllP TonMNlllţl.\ lt B'hCA\X KOMl.\TH CBiiTAA MOHl.\CTHP lt
BE41tHlt, KMltKO XOKET GllTll 8KMHO CBiiTiiH MONl.\CT1tp, npE61tBl.\l\Nll 8 MHpHOE lt

lt
npo4.1EH0l0E 31.\ 61tp lt 31.\ MEA li 31.\ BOCOK lt 31.\ AHlKMI.\ n4El\WM lt 31.\ roptpEHI.\ WRl\<IM
li
CBltHOM H 31.\ 8EMCTBO lt 31.\ KOllH rocnOACKH 31.\ B'hCA\X AAlK60BE lt llllKAEN°IE, KOl\ltKO
c8T npE3 B'h l\'liTOM B'h 3EMl\lt rocnOACTBI.\ MH H WT K'h NEKT0 1 61.\NTOBAH0IE A" HE
ltMAT, lllKO;KE AA €CT CBiiTAI.\ MOHACTHP 31.\ XP"" H 8TBp€lKAEN°IE, 60lK€CT'hRHMI
ltNOKOM B'h wcTpt6, noHE;KE Ap8r XOAOK NE HMiil\ csiiTI.\ MONACTEP Tono11HEl\A,
T'h4°llO MltMBAH0llll WT NA rOCllOAAp'h .
TEM pAAlt H BH 6MiipoM 1t 61tpAp1t H B'hctM cl\8S1tM rocnOACTBA MII, K0Top1'1t
XWAltT8 [c'hcl 2 cl\8lK60BE B'h Toro c8Atţ8 MEXEAltHtţH, 8 B spiiM'h E;K€ XOKET 83p1tr8
c'l1t KHltrA rocnOACTBA Mit, " Bit E4JElKE 31.\ rl\EAAT 6€1\MI.\ A" B€ siip8ETE 8 MllpHOE AA
WCTABllT8 C0l0lll CB-kTA MOlll.\CTltp TonMHELţl.\ lt B€4Hlllt WT KOA MONACT ltp li R'hCAIX
KOMl.\TOBE CBiiTtH MOlll.\CTllP NH4JA 61.\llTOBl.\N°IE AA NE HMAT, €pE " TOro 41\0Ri>K'h 31\A
wpr1'E B'hcnp1tEMl\ET WT K'h rocnOACTBI.\ MII Kl.\KO BHA ix rocnOACTBO MH li KHlirA
1'1Mt@ANAp8 BOA'h HMtlll w 11 K1111rA t\EwH BO€BOA'h 1t KllltrA noK01tNOM MATEIO ROA'h 11
KllHrA WTblţ8 nl.\ltC0l0E nATpHlllpx8 csi; TA ro rpAAA EOlK0l01l1 6p8cMHMA H KHHrA WThl\8
TEw<f>1tl\, MHTponOl\llT B'hCOE 3EMl\lt 8rpOBl\AX0l1tcKO€, 31.\ Mltl\OBl.\H0I€ c s tT -k H MOHACTllP
To1101\H1ttţA . GEro pAAlt 11 rocnOACTBO MII noNOBltXWM H 8TBP'hA1tXOM C'hC K1t1tr4
rocnOACTBA Mit no c'IA MOHl.\CT1tp KAKO €CT KltWE n1tc .
248
€r.µ11;i;€ " 3AK1dil\ noCTMIHXOM rocnOACT60 MH : no WT'hlU'hC611A\ rocnOACT6i\
MII, Koro 11::isepeT rocnoA'h Eor'h BllTH rocnOAAP'h 11 61\AAAT€1\ 3€Ml\H El\A 111 KO€,
MMllSlt A" ra no'lllTltT " A" noH06HT 1t A" 8T6P'hAET8 c"irn l\\ltl\06AH1iie 1t KHllrA
rocnoACTRA MII no 8npO€H0f€ KAKO €CT 611 111€ nuc, Toro rocnOA'h Eor'h A" rA n04€T€T
11 AA noHORllT'h 11 A" 8T6P'hA1tT8 6'h rocnoACT6t ero . fl4JEl\lla<€ H€nO'lHT€T 11
11E8rsp'bA1tT8 li H€nOH06HT8 <11> ""8 nonep11T8, HCXABltT " 6'hXW66€H0l0€ WCTA6HT,
roro A" €CT Tp'hKl\€T " i\Hi\-0-€MA lt A.j>8p11CAH WT TI1·,· CRi>Tll WTblţ'h H;+;€ c8T 6'h
HllK.iE 11 A" €MAT 'lACT·,·io C'hC IOAA H C'hC flp"1"rn "" EAllH MECTO 1t A" llMAT 'lACT°iEio
C'bC npo'llt H ER tpH0fH 01°8A€11 li A" s8A€T C€n€pH€X HA CTpA1IJ HtM8 c8At G6i>TH
"PXMlrE� MHXAlll\, i\MltH .
GE;KE 8so li CREAi>TEI\€ noCTi\611XOM rocnOACT60 MII: a<8nAH riwpMA 6€1\ 6<\H li
ndll npEA" REI\ 60pH11K li nAH GTp0€ 6€1\ l\WrW.j>ET li nAH E8Ht 6€1\ 6llCT0lli\p " nAH
li
Xp113d RE� cnATAP " nAH KHpKA 6€1\ CTOl\HllK nAH repr€ 6€1\ Kl\IO'IAP " PAAI(" KOMHC,
na11110 nexapmtK li nAH HcTpAT0lH 6€1\ noCT€1\HllK . 11 11cnpA6HHK, nAH GTp0€ 6€1\
�wrw�ET .
nec GTOllKA GoAp€6H'lll l\WrW.j>ET, 8 E8K8pe4111, IOH0l€ Al AbHH, 6'h l\i>To „3�6 .
"iw lfoCTAHAllH 6W€6WAA, Mltl\OCT0l0IO Eoa<0ll0 rocnOAHH'h .
"iw KOCTAHAHH 60H60AH <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă boierului domniei mele, Buliga fost
mare agă din Ciovâmăşani, din judeţul Mehedinţi şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit
Dumnezeu, ca să-i fie lui o sfântă mănăstire numită Topolniţa, unde este hramul
Sfântu l arhanghel Mihail, şi cu toate dedinile şi cu tot venitul, oricât se va alege,
pentru că această mănăstire mai sus-scrisă, Topolniţa, a fost de moştenire de la
bunicul răposatului Matei vodă, făcută din temelia ei de mai înainte vreme, din
zilel e altor domni bătrâni din vechime.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit Domnul
Dumnezeu pe domnia mea să fiu domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti pe scaunul
răposaţilor părinţi ai mei, domnia mea am socotit, fiind această sfântă mănăstire
Topo lniţa o mănăstire departe, la marginea tării, la Severin, şi rămasă săracă şi
p
lipsită de toate, numai piatră şi fiind aproa e de casa boierului domniei mele,
Buli ga fost agă, domnia mea i-am dat-o lui de tot, cu toată moştenirea ei, ca să-i fie
lui de dedi nă şi să îndrepte ce va trebui acolo la sfânta mănăstire şi să poarte grijă
de toate dedinile şi averile sfintei mănăstiri şi să dăruiască şi el din ce-i va fi
.
putmţa, să fie domnie i mele veşnică pomenire. De asemenea şi boierului domniei
mele, B uliga agă, să-i fie pomană şi să se numească ctitor nou.
Ş i sfânta mănăstire Topolniţa cu toate averile sfintei mănăstiri şi vecinii, câţi
vor fi tră itori în jurul sfintei
mănăstiri, să fie în pace şi iertaţi de bir şi de miere şi
249
de ceară şi de dijma stupilor şi de gorştina oilor şi a porcilor şi de împrumut şi de
cai domneşti şi de toate dăjdiile şi mâncăturile, câte sunt peste an în ţara domniei
mele şi de la nimeni să nu aibă tulburare, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană şi
întărire, <iar> dumnezeieştilor călugări de întreţinere, pentru că alt venit n-a avut
sfănta mănăstire Topolniţa, numai miluirea de la domni.
De aceea şi voi boieri şi birari şi toate slugile domniei mele, care umblati'
[cu f slujbele în acel judeţ Mehedinţi, de vreme ce veţi vedea această carte a
domniei mele, voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi <şi> să lăsaţi în pace această
sfăntă mănăstire Topolniţa şi vecinii de lângă mănăstire şi toate averile sfintei
mănăstiri nici o tulburare să nu aibă, căci acel om va primi rea urgie de la domnia
mea, că am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru vodă Iliaş şi cartea lu i Leon
voievod şi cartea răposatului Matei vodă şi cartea părintelui Paisie, patriarhul
sfintei cetăţi a lui Dumnezeu Ierusalim, şi cartea părintelui Teofil, mitropolit a toată
Ţara Ungrovlahiei, pentru miluirea sfintei mănăstiri Topolniţa. De aceea şi domnia
mea am înnoit şi am întărit cu cartea domniei mele pe această mănăstire, cum este
mai sus-scris.
Î ncă şi blestem am pus domnia mea: după petrecerea domniei mele, pe cine
va alege Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti, îl rog să
cinstească şi să înnoiască şi să întărească această miluire şi carte a domniei mele
după întocmirea cum este mai sus-scrisă, pe acela Domnul Dumnezeu să-l
cinstească şi să-l înnoiască şi să-l întărească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi
nu va întări şi nu va înnoi, ci va călca <şi> o va pierde şi o va lăsa în uitare, acela
să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 3 1 8 sfinţi părinţi care sunt la
Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi să aibă parte cu ceilalţi
necredincioşi iudei şi să-i fie potrivnic la cumplita judecată Sfăntul arhanghel
Mihail, amin.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban şi pan
Preda mare vornic şi pan Stroe mare logofăt şi pan Bunea mare vistier şi pan
Hrizea mare spătar şi pan Chirca mare stolnic şi pan Gherghe mare clucer şi
Radu! comis, Pană paharnic şi pan Istratie mare postelnic. Şi ispravnic, pan Stroe
mare logofăt.
A scris Stoica Soarevici logofăt, în Bucureşti, iunie 14 zile, în anul 7 1 62
<1 654>.
DANIC, M-rea Tismana, XX/3 .
Orig. slavon, hârtie (4 1 ,2 x 3 1 ,3), puţin deteriorat, sigiliu mij lociu timbrat. .
Cu o trad. modernă; alte trad., ibid., mss.: 330, f. l 83Ll 84; 335, f. 3 1 4v-3 1 6; DJAN Dolj. Col.
Manuscrise, nr. 8, f. 333v-335v.
HEllT(I,
250
206 1 654 (71 62) <ante iunie 1 5>
t Adecă eu, jupaniţa Stănae şi cu fiiu-mieu, Ilie, şi cu fiiu-meu, Chisar, scris-am

acesta al nostră zapis ca să fie 1 de mare credinţă la mâna părintelui Varlaam, cum
să se ştie c-am luoat nişte bani de la părintele Varlaam de la sveata mănăstire de la
Căldăruşan i ughi 80, zecea în doisprezece, făcut-au banii la Sveati Gheorghie ughi
96 . Şi pentru aceşti bani, fost-am pus zălog pre Radu! ţiganul şi cu feciorii lui şi cu
fotele lui. Iar eu, de voiu putea da bani, să fie ţiganii ai mei cum au fost. Iar de nu
voiu putea da bani, să fi<e> ţigani ai mănăstirei.
Pentru credinţa ne-am pus şi degetele în loc de peceţi.
Şi ziua easte la Sveati Gheorghie.
Vă leat 7162 < 1 654>.
Eu jupâneasa Stănae.
Eu Ilie.
Eu Chisar.
t Şi iar am mai luoat de la părintele ughi 50 în casa iuzbaşăi lu Andreiu. Am

luoat aceş ti bani şi iar să să ştie zece în doisprezece. Ş i de nu voi putea da banii la
zi, să avem a preţui ţiganii.
Pis measeţa iunie dni 1 5.
DANIC, Doc. ist„ XXl/268.
Orig. rom„ hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ,5), restaurat.
1 Ad interlinear.
207 1654 (7162) iunie 1 5
t Jupan Preda vei vomic scris-am cartea noastră la mâna l u Andrei spătar, ca
să să ştie că au avut neşte ţigani cumpăraţi de la soacră-sa, Ancuţa. Iar răposatul
Mate'. vodă luatu-i-au, zicând că aceşti ţigani sântu den ţiganii mării sale ca să-i
. pentru ţigan sau bani să plătească ţiganii. Iar întâmplându-i-să răposatului
dea t1gan
lu �� at�i vodă vreme de o moarte, rămas-au lucru de nici i-au dat bani, nici ţigani.
Deci cand au fost acum, în zilele mării sale domnu nostru Io Costandin Şărban
vmevod, căzut-au Andrei cu pâră în divan naintea mării sale cu boieri mărturie
cum că n-au luat nici bani, nici ţigani. Şi mărturii şi boieri mulţi cum n-au loat
.
nem1c pre aceşti ţigani de la răposatul Matei voievod.
Dec i întâmplându-să a fi aceşti ţigani pre seama no<a>stră, într-alt chip nu
�
,
am p utut crede, ce i-am dat �e au jurat cu omu domnescu, Pădure vtori vo i:i ic .î�
.
esenca, pre Sfănta Evanghelie cum că n-au luat de la răposatul Matei voda, mc1
25 1
bani, nici ţigani. Ce pentru aceea supăriciune şi derept aceea, i-am dat ţiganii lui şi
i-am făcut şi cartea noastră ca să-i fie stătători şi de cătră nemenili să n-aibă nici 0
bântuială, pentru că s-au dereptat dinainte divanului şi denaintea noastră.
Aceasta am scris.
Pis iunie 1 5 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Preda vei vomic 1 •
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 39 1 8 1 .
208 1 654 (7162) iunie 15
t Adecă eu, Manea împreună cu verii miei, anume: Negul şâ Ion şâ Bărcan
scriem şâ mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credenţă la mâna
portarului Tănasie, cum să să ştie că ne-m tocmit cu dumnealui ca să-i vendem
partea no<a>stră de moşâi de la Uieşti de pre Valea Câinelui, care ne easte de
moşâi şâ care easte de cumpărătoare. Şâ ne-au dat dumnealui arvu<nă> ughi 4,
până vom aduce cărţile şâ vom merge de vom trage moşâia ce ne va da dumnealui
toţi banii 1 pre cât se va alege moşâi.
Şâ cându am scris acestu zapis, fost-a mărturii: Vlădelă grămetecul de la
besăreca domnească den Bucureşti şâ Zorze portar, Espas portar ot Urzicuţa,
Nedelco portar ot Râmnic, Radul portar ot Bucureşti.
Şâ am scris eu, Ion.
Şâ păntru credenţa, ne-m pus şâ degetele în loc de peceţi.
Pes iunie 1 5 dni, leat 7 1 62<1 654>.
Eu Manea. Eu Neagul. Eu Ionu. Eu Bărcan.
Vlădilă grămăticul, mărturie2
I Zorze portar2
Ispas portar2
Nedelco portar2 •
DANlC, Mitrop. Ţ. Rom., CXXlX/6.
Orig. rom., hârtie (32,5 x 22 )
Copii, ibid. : mss. 1 29, f 222-222v; 1 32, f. 349.
Reg., Doc. jud. Teleorman, I, p. 1 74- 1 75.
I
G�HHE.
252
209 1 654 (71 62) iunie 1 5
t Adică noi, cişti şase 1 boiari2 , anumea: Anghil o t Dragosloveni ş i Sârbul ot

Mihneşti şi Voicilă ot Mihneşti şi Tălvor ot Cândeşti i Iano ot tam i Stoica roşiul ot
Zălogi, carii am fostu luaţii dinaintea divanului domnului nostru prea răvaşele
domneşti, ca să căutăm şi să adeverăm cu alea noastre3 suflete4 de neşte moşâie ci
au fostu cumpărat armaşul Radu! de la Necula de Urseşti, ocine5 la Budeşti, când
au avut c ăl ugări i de la mănăstirea de la Urecheşti pâră la divanul domnu nostru
pentru ace moşie de la Budeşti. Şi această muşie carea s-au fost cumpărat armaşul
Radu! fost-au dat pre6 ace muşie ughi 45, apoi n-au fostu aleasă parte<a> lui. Ci,
decă le-au socotit, găsitu-se-u direptate de i-au mai dat călugării un galben şi să ţie
călugării moşie de la Budeşti, însă din <par>tea vlădească, partea Budei de peste
tot [. .. ] 7 di n hotara în [ . . . ]rasa7 , cu tot venitul.
Şi mărturii fost-au: Ilea ot Urecheşti şi Florea ot Ure<che>ştii şi M irce ot
Goleştii i Grozav ot Coteşti. Aceşti toţi mărturii.
Şi pentru marea credinţă, ne-am pus peceţilea.
Acesta mărturisim.
Pis measeţa iunie 1 5, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
I az popa Dobrea, ispisah.
Aceasta pâră s-au purtat călăgărul Nicodim, cum să se ştie.
Anghil. Sârbul. Voicilă. Tâlvor. Iano. Stoica. I lea. Flore. Grozav.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., LXXXV III/7.
Orig. rom., hârtie (32,5 x 2 I ) .
Copii, ibid., mss.: 1 30, f. I I v-1 2; 1 37, f. 370v .
I WACt .
2 &ol<lp'i, suprascris.
l HOCTpi;.
4 cS.f>�ETt.
5 0�1mt.
6 npt.
7 Indesc ifrabil în text.
2 10 1654 (71 62) iunie 1 5
t Adec ă
eu, Vladul, feciorul Oprii l u Gogoş, scris-am acest al mieu zapis
cum să fie de mare credenţă Ia mâna Pani cămăraşul cum că i-am vândut partea
_ ă dân
mea de ocm sat, den Turburea, câtă să va alege, den câmp, den pădure, den
253
vad de mo<a>ră, despre tot hotarul câtă să va alege şi den dealul cu viile, dă funea
vadului feciorul<ui> lu Filip.
Şi i-om vândut de a mea bunăvo<ie>, fără nici o silă, însă bani ughi 6 . Şi
me-au dat ughi 3. Iar ceia bani să mi-i dea când va căuta moşiia să-mi dea şi ciia
ughi 3. Şi o-m vândut de a mea bunăvoie, fă<ră> de nici o silă.
Şi mărturie, jupanul Stirian cupeţ.
Şi am scris eu, popa Calotă ot Craiova.
Pis measeţa iunie 15 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Barcea ot Bucovăţ. Oprea ot tam.
Şi păntru credinţă, ne-am pus degetul.
Eu Vladul.
Eu Stiriian cupeţ.
DANIC, M-rea Brâncoveni, Vlll/6.
Orig. rom., hârtie (3 l x 22), cu o notă în josul paginii: „Să să ştie că am dat ceşti 3 galbeni cari
am fost rămas să-i dau, eu i-am dat acuma în pace de-au fost şi postelnicul Dragotă mărturie şi
Andreaca, feciorul Ghiocăi toboşariul den Căpreni şi copii den casa domnească anume, Yasilie i
Stoian i Costandin. Şi am scris eu, Dumitraşco logofătul . Dumitraşco den Căpreni cu voie lui".
211 1 654 (7162) iunie 15
t MHMCT·1·io Eo;+:"leio, "iw KocTAHAHH llI"hpEiAH ROEROAA " rocnOAHHn . AaBAT

rocnoACTRO MH c"le nosel\eH"le rocnoACTRA MH sfintei şi dumnezeiştei mănăstiri de pre
apa Otăsăului, ot sud Vâlcea, unde easte sfănta icoană a Maicăi Preceste, ca să hie
ea iertată de oamenii sfintei mănăstiri în pace şi slobozi de bir de ţară, de miare cu
ceară, de găleata cu fân, de sulgiu, de toate dajdiile şă mâncăturile câte sânt preste
an în ţara domnii mele, de nimini val sau bântuială să n-aibă pentru că m-am
milostivit domnia mea de i-am iertat de acestea de toate câte scrie mai sus să fie în
pace, ca să poată să fie de ajutor mănăstirii 1 şi să aibă a asculta de cine va fi
năstavnic la stănta mănăstire de toate de ce le va da învătătură, iar domnii mele
să-i fie pomeană şâ răposaţilor părinţilor domnii mel � . Ş i aceşti oameni sânt de
aici, de aproape, de pre lângă stănta mănăstire, de prin carele sunt moşele
sfintei mănăstiri.
Derept aceea, şâ voi, toate slugile domnii mele oricarii slujbă veţi îmbia
într-acel judet, în vreme ce veti vedea această carte a domnii mele, iar voi să vă
feriţi foarte î � pace să lăsaţi o �menii sfintei mănăstiri, carii scrii mai sus, dă nemic
val să n-aibă, că cine să va ispite a învălui preste cartea domnii mele acela om
bine să ştie că mare ce1tare şâ urgie va petrece de către domnia mea, pentru că aşa
este învăţătura domnii mele.
H 11cnpARHHK, CAM p€'1 € rocnOACTRA MH .
254
fl11c IOHHE � AhHll, Rh l\tT r��R < 1 652>.
"iw lfoCTAHAllH ROEROAh <m.p.>
DANIC, M-rea Dintrunlemn, XLV/3.

I �l'bH'bCTltpE .
212 1 654 (71 62) iunie 1 5
Milostiiu Bojiiu, Io Costantin Şerban voievod ş i domnu, scris-am domniia

mea voao, vameşilor de la Potelu şi de la Celeiu! Către aceasta vă fac în ştire
domniia mea cum, de vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, i ar voi
să căutaţi să daţi toată partea sfintei mănăstirei Bistriţii cum s-au dat şi până acum,
din partea domnească al treilea ban şi din cârmă şi din tot venitul bălţii, însă cât
veţi găsi pre moşiia mănăstirii din hotarul Dăbulenilor până în hotarul
Grojdibrodul u i şi din gârlea Celeiului, cum au fost date de alţi domni bătrâni mai
denainte vreme şi de răposatul Matei vodă.
Aşijderea am miluit şi domniia mea pre sfănta mănăstire să aveţi a le da toate
ce easte partea mănăstirii şi cum le-au dat şi până acum din tot venitul. Iar alt val
nimic să nu le faceţi a le opri măcar preţul unui ban, ci, cum au avut dat de milă şi
de pomană de la alţi domni, aşa am miluit şi domniia mea cum au fost obiceaiul.
Iar să va veni călugării cu j albă la domnii a mea cum le opriţi ceva, apoi bine să ştiţi
că veţi avea şi scârbă de către domniia mea.
Aceaste vă scriem. Şi ispravnic însumi am zis domniia mea.
Şi s-au scris la iunie 1 5, leat 7 1 62 <1 654>.
DANIC, Ms. 1 94, f. 55.

Copie rom.; altă copie, ibid., ms. 7 1 3, f. 703v-704.
213 1 654 (71 62) iunie 16
t Adecă eu, Sava logofăt i Şerban căpitan i Iancu! logofăt, Mihai paharnic i
�e�oi ţă logo făt, scris-am acesta al nostru zapis, cum să să ştie că am avut pâră cu
panntele Variam, egumenul de la sfănta mănăstire ot Căldăruşani, pentru 300 stânjeni
de ocmă de la Ciorani care ocină au scos părintele egumenul un zapis al părintelui
nostru Oancei logofăt, Dumnezeu să-l pomenească, zicând că au dat această ocină
255
ce scrie mai sus la mănăstire pentru pomeana. Deci, având noi pâră cu egumenul
naintea domnului nostru, Io Costandin voievod, ştiind noi cum tată-nostru au lăsat
cu blestem să nu lăsăm ocina la mănăstire, tras-am pâră ca să o luăm îndărăt, iar
egumenul au căzut la noi cu pace ca să ni-o plătească cu bani. Şi ne-am tocm it de
ne-au dat <pen>tru stânjeni câte bani 60, cin ughi 90. Şi o am dat de a noastră
bunăvoie şi pentru pomeană, ca să fie sfintei mănăstiri ocina în veci.
Iar care dintre noi să va mai scula de acum nainte cu pâră pentru această
ocină să fie triclet şi afurisit de 3 1 8 oteţi ije vă Nichei şi să aibă a lăcui într un locu -
cu Iuda şi cu Ariie.
Şi pentru mai mare credinţă, am pus peceţile şi iscăliturile.
Şi au fost şi boiari mărturie carii îşi vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile.
Şi am scris eu, Iancu! logofăt.
Measeţa iunie, 1 6 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
Şi să aibă a ne scrie la pomealnic şi pre noi şi pre părinţii noştri 1 •
Sava logofăt
Şerban căpitan
Iancu! logofăt
Negoiţă logofăt
Mihai păhamic
Misail2 .
DANIC, M-rea Căldăruşani, XXVIl/4.

Copii, ibid.: ms. 72 1 , f. 7 1 6-7 1 6v (cu: iul. 1 6); Doc. ist., CMIV/ 1 14, f. 1 1 3-1 13v; Doc. ist.,
CMLXXIV/58, f. 88.
1 Alia manu.
214 1654 (7162) iunie 16
tMHl\ocr"iio Eo;4(°1Eio, "iw KocTAHAHH llibpBAH ROEBOAA " rocnoAHH'h . nuwEhl

rocnoACTBo MII la sfenţie <ta>, părinte episcupule ot Buzău, 3APAR°le ! Cătră aceasta-ţi
fac ştire domnia mea, pentru că aici, naintea dumnii mele, venit-au megiiaşii
den Văleni de se-au jăluit şi au spus acum, când te-ai hotărât sfenţie ta cu Colţe�
vomicul Doicescul, călcat-ati voi cu hotarul de le-ti' luoat viile lor cele bune şi apoi
aţi dat megiiaşilor den parte voastră vii de cele daj nice, care au cumpărat den
parte<a> sfenţii tale şi den partea Colţii vomicul. Iar acum cumpărătorii şi-au
luoat viile, iar megiiaşii den Văleni rămân fără de vii.
256
Deci de care lucru, în vreme ce veţi vedea ceastă carte a dumnii mele, iar
sfintie ta să cauţi să le dai viile lor să şi le ţie, cum le-au ţinut şi mai de nainte
vre�e. Jar, de va părea sfenţii tale într-alt chip, să veniţi de faţă.
Aceasta ţi scriu dumnia mea.
-
H 11cnpt1RHHK, CAM p€4€ rocnOACTRA MH .

flllC IONII€ iR AbHH, Rb 1diT r��B < 1 652>.
"iw KocTAHAHH BOEBOAb , MHl\OCT"iio EolK"IEio rocnOAHH"b .
DANIC, Ep. Argeş, XLVII/ 1 2.

Orig. rom., hârtie (29,5 x 20,3), sigiliu mij lociu în chinovar.
Rez., Aricescu, Indice, I, f. 73-74, nr. 986.
215 1 654 (71 62) iunie 1 7, Bucureşti
Cu mila lui Dumnezeu, eu Costandin Şărban vodă şi domn a toată Ţara

Rumânească, dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei
dumnezeieştei mănăstiri ce să chiamă Coşuna, carele este lângă Craiova, unde easte
hramul Sfantului Nicolae, făcătorul de minuni al M irilichii şi părintelui egumenului
!onichie şi tuturor călugărilor care lăcuiescu într-acest sf'ant lăcaş, ce să fie sfintei
mănăstirea satul Perişorul, tot cu tot hotarul şi cu tot venitul şi rumânii, încă să să ştie,
anume: Neagu şi frate-său, Ion, cu feciorii lor şi Danciul cu feciorii lui şi Badea cu
feciorii lui şi Dobre cu feciorii lui şi Golean cu feciorii lui şi Ştefan cu frate-său şi cu
feciorii lui, Ilie cu feciorii lui şi Varvare cu feciorii lui şi Dima cu feciorii lui şi Andrei
cu feciorii lui, Pătru cu feciorii lui, Neacşu! cu feciorii lui şi Neagoe cu feciorii lui, şi
Bogdan cu feciorii lui şi Stanciu! cu feciorii lui şi Dan cu feciorii lui şi Voico cu
feciorii lui, şi Mihăilă Juncu cu feciorii lui şi Cârste cu frate-său Cozma şi cu feciorii
lor, Ion al Bunii cu feciorii lor şi cu toţi rumânii câţi să vor afla, pentru că aceşti
oameni, ce am zis mai sus, din satul din Perişor, ei au fost dă moştenire ai lui Matei şi
ai lui frăţine său , Vâlsan din Caracal, de când au fost în zilile Mihnii vodă. Iar jupan
-
Pârvul ce au fost clucer mare, el au cumpărat o jumătate de sat de la jupâneasa Marga 1 ,

fata lui Matei, 8 OOO aspri gata de argintu, şi drept un leagăn de Braşov, preţuit drept
4 OOO de aspri şi drept 6 cai albi preţul lor 3 OOO de aspri şi drept o dulamă de zarpa,
drept 4 500 de aspri gata. Iar altă jumătate de sat au fost cumpărat părintele lui, jupan
Stepan clucer, de Ia feciorii lui Vâlsan, anume Danciul şi Radu! şi Datco postelniceii,
pentru un caftan de zarpa, drept I 00 de florinţi şi dreptu o mintie de cofterie cu jder,
drept 3 OOO de aspri şi dreptu o băioară dă sârmă, preţul ei 2 800 de aspri şi dreptu un
cal turcescu, preţul lui 50 de florinţi. Iar după
aceea, jupan Pârvul clucer, el iar a dat şi
au a?aos acest sat la sf'anta mănăstire,
ca să fie lui pomană şi să pomenească pre părinţii
lui şi pre el la sfantu jărtfen
ic.
257
Şi iar să fie sfintei mănăstiri Coşuna satul Vârvorul cu tot hotarul şi cu toti
rumânii şi cu tot venitul, pentru că acest sat, ce s-au zis mai sus, ei au fost toii
judeci. Deci când au fost în zilele răposatului Mihail voievod, iar ei toţi săteni i.
anume: Giurca cu cetaşii lui şi Bure cu cetaşii lui şi Barbu cu cetaşii lui, şi Mândre
cu cetaşii lui şi Bogdan şi Crăciun şi Micul cu cetaşii lui şi Lazăr şi Pârvul şi
Danciul cu cetaşii lui, ei s-au vândut rumâni răposatului Mihai voievod în 30 OOO
de aspri gata, de a lor bunăvoie ca să fie rumâni. Iar după aciia, răposatul Mihai
vodă, el au dat şi au adaosu şi acest sat la sfânta mănăstire ca să fie domnii lui şi
părinţilor domnii lui vecinică pomenire. Şi au scris pă domniia lui şi pre părinţii
domnii lui la sfântul jărvtnic.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Radovanul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii
şi cu tot venitul pentru că acest sat, ce s-au scris mai sus, ei au fost toţi judeci. Deci
când au fost în zi lile răposatului Mihai vodă, iar ei toţi sătenii, moştenii satului s-au
vândut rumâni sfintei mănăstiri precum s-au scris m ai sus de a sa bunăvoie, ca să
fie rumâni drept 24 OOO de aspri gata şi încă i-au scos răposatul Mihai voievod din
satul lui [ ... ] 1 oameni dă năpăşti de biru, pentru sfânta mănăstire, ca să fie ei
rumânii sfintei mănăstiri.
Hotarele încă să să ştie, anume: din Lacul Viţelului pe Cale<a> Vianului a
bătrână până în Lacul Geamănului, la Râpa Roşie şi pân Padina Fântânilor, preste
dealul Tâmavii, în sus, până în Lacul cu Cârligele şi în sus până în Obârşie P oienii
Boţii. De aici pă cale în sus până în Fântâna Grecilor, şi iar la Lacul Calului, în
Lacul Dobrii, iar la Lacul Viţelului, şi cu toţi rumânii, câţi sânt scrişi în hrisovul cel
bătrân a răposatului părintelui domnii mele, Şărban voievod. Şi de aici încoace
tot au stăpânit călugării de la sfânta mănăstire Coşuna acest sat şi cu toţi rumânii,
cu bună pace, acum în zilile domnii mele.
Iar acum rumânii din Perişorul, câţi s-au scris mai sus şi 3 rumâni din sat din
Vârvăr, anume: Gherghe şi Iovan şi Stănislav, iar din satul Radovanu, iar s-au
sculat patru rumâni, anume: Stoica şi Dumitru şi Simedru şi Stanciu!, cu ştire şi cu
voie a toţi rumânii şi au venit înaintea domnii mele, în marele divan de s-au
pârât de faţă cu !onichie şi cu toţi călugării de la sfânta mănăstire Coşuna. Şi aşa
pârâia rumânii, zicând cum că nu sânt rumânii mănăstirii nici de moştenire, n ici dă
Legătura lui Mihail voievod, iar călugării din sfânta mănăstire Coşuna ei au scos
hrisovul răposatului părintelui domnii mele Şărban vodă de s-au citit în marele
divan pre aceste sate şi rumâni ce s-au scris mai sus. Î ntr-aceea, domniia mea am
căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege lui Dumnezeu, împreună cu toţi c instiţii
dregătorii domnii mele şi i-am dat domniia mea legea ţării ca să jure cu 1 2 megiaş!
cum că nu sânt rumânii mănăstirii Coşunii, nici de moştenire, nici de Legătura IUJ
Mihail vodă, nici de cumpărătoare.
Iar rumânii nicidecum n-au vrut să să apuce de lege să jure, ci au rămas de
lege şi de judecată dinaintea domnii mele din divan.
Drept aciia, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Coşuna ca să fie satul
Perişorul cu Vârvoru şi cu Radovanul cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu top
258
rumânii câţi să vor afla precum au fost mai denainte vreme şi de nimeni să fie
neclătit preste zisa domnii mele. Că iată adică şi mărturii am pus domniia mea:
jupan Ghionna marele ban al Craiovei şi jupan Preda vei vornic i Stroe vei logofăt
şi Bunea vei vistiar şi Hrize vei spătar şi Ghiorghe vei clucer şi Istrate vei postelnic
şi Chirca vei stolnic şi Radu vei comis şi Pană Filipescu vei peharnic şi Danciul
Pârâianu vei sluger i Necola vei pitar i Stroe vei logofăt, ispravnic.
Pis Oprea logofăt în Bucureşti.
Iunie 17 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Ms. 722, f. J 78v- J 80v.

Copie rom.
216 1 654 (71 62) iunie 1 7, Bucureşti
t M Hl\OCT"i°E io Eo lK0IE io ,
"iw KocTAHAHH Wi.pGAH BOEBOA'h H rocnOAHH'h B'hCOli
3EMAll 8rrppoBl\AX"i°liCKOH, C'hlH'h BEl\liKArw li npi>AW6pArw noKWliHArw "iw lliEp6AH
B T
ROEBOAa. A a A rocnoACTBO Mii ,·,·io noBEl\irn"lio rocnoACTBA Mii cBi>T'lrn EOlKECTBirnirn
A1011amtp11 rl\ArMEMArw Mlicl\t, XPAM C4>i>TAA MOHACT1tp1i Tpom.1,E, 41iCTHi>liwoM8

wr�118 E n1tcK8n 64>rEH0l0E c8418 HACTABHllK Bh CBi>Tirn W6HTEl\lfCElf B BhCi>M llHOKOM
W6qJ€:t\llTEl\EM B'h CBi>TOM MOHACTllPll MHCl\t 1 ca să fie rumânii mănăstirii den satul
Sineştii ot sud Prahova, ca să fie, căci sânt poslujnici <larvari şi lăcuitori lângă sranta
mănăstire Mislea împrejur, în pace şi slobozi şi iertaţi de bir şi de găleată şi de făn, de
oaie seacă, de cal domnescu şi de miiare, de ceară şi de dijma stupilor şi de goştina
oilor şi a porcilor şi de cai de olac şi de banii de judeţu şi de împrumută şi de lucru
domnescu şi de dărăbani şi de apăcinaşi şi de mertice şi de podvoade şi de toate
slujbele ş i mâncăturile, câte suntu preste anu în ţara domnii mele, de am iertat
oamenii ce sânt dărăbani şi poslujnici împrejurul mănăstirii, ai sfintei mănăstire den
Sineşti, ce lăcuiescu lângă sfănta mănăstire cum au fost iertaţi de alţi domni şi de tată
mieu , preabunul şi răposatul Şărban voievod şi de Radu! voievod şi de Alexandru
voievod, den rândul domnii de-ntâi şi de Gavrilă voievod şi iar de Radu! voievod,
a doao domnie, şi de fii-său, Alixandru voievod, şi de Leon voievod şi de răposatul
�atei voievod, aşijderea şi de domniia mea, pentru că am văzut domniia mea toate
carţ1_ le domneşti pre rându, cum scrie mai sus.
Pentru aceasta şi domniia mea am înnoit şi am întărit pomana domnilor cum
sa fi e ?e pace şi de iertăciune cu mare blestem pentru oamenii mănăstirii ce au fost
_
de� �!neşti şi sânt lăcuitori împrejurul mănăstirii, de când au fost cursul anilor
scn ş1 m hrisovul lui Alixandru voievod.
259
Drept aceea, domniia mea încă am întărit mila şi am înnoit cu cartea
domnii mele şi am iertat oamenii mănăstirii să fie în pace şi slobozi de toate
mâncăturile câte sântu mai sus scrise, numai să fie <larvari de posluşanie şi de
slujba sfintei mănăstiri şi să să nevoiască cu toată treaba mănăstirii, ca să fie sfintei
mănăstiri de ajutor şi dumnezeieştilor călugări de îmbrăcăminte, iar domnii
mele şi părinţilor domnii mele să fie pomană în veci.
Aşijderea şi pă unna domnii mele care să va dărui Dumnezeu pă unna
noastră a fi domn Ţării Rumâneşti, ori dă ruda noastră, ori dentr-alt neam, rogu-vă
cu numele lui Dumnezeu şi pentru ruga Sfintei Troiţe, hramul acesta să cinstiţi şi să
întăriţi această milă şi să înnoiţi această carte a domnii mele. Iar Domnul
Dumnezeu să vă cinstească întru domnia voastră şi să vă fie într-altă lume sufletul
în răpaos. Iar cine nu va socoti, nici o va înnoi, nici va întări această milă şi
iertăciune şi cartea domnii mele, ci o va sparge acela să fie proclet şi anatema şi
afurisit de 3 1 8 sfinţi părinţi de la Nichea şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un
loc şi cu alţi necredincioşi j idovi.
G€iK€ Sso 11 CB€Ai>T€1\"i°€ nocTABl\'li€M rocnOACTl!O MH : iK8nAH fEwpMA 1!€1\ GM18
KpA11Wl!€CK8M 11 iK8nAH np€AA MAP€1\€ l!OpHltK 11 JK8nAH GTpo€ MAp€1\€ l\Wrw<j>ET H ;i;SnAll
E8H€A 1!€1\ BltCTrnp 1t iK8nAH Xp113A 1!€1\ cnbTAp 11 JK8nAH K11pKA 1!€1\ cTol\HltK ;i;SnAH 1t
PAA8" 1!€1\ KOMltC 11 iK8nAH fiAH'b 1!€1\ O€XAPHHK 11 lK8nAH "icTpAT0l€ 1!€1\ OOCT€1\HHK . li
<ucnpABHltK>, GTpo€ 1!€1\ l\Wrw<j>€T .
H HAOHCAX PAA8" OT rpAA'hA E8K8p€4JH, IOHH€ iJ AhHH, l\'liT r��B2 <1 654>.
DANIC, Ms. 465, f. 52v-53v.

Copie rom.
Altă copie, ibid.: ms. 466, f. 73v-74v.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei, fiu l
marelui şi preabunului răposatului Io Şerban voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei
mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri ce se cheamă Mislea, hramul mănăstirii Sfanta Troiţă, <şi>
cinstitului părinte episcop Efghenie care este nastavnic al sfăntului locaş şi tuturor călugărilor trăitori
de obşte în sfănta mănăstire Mislea".
2 „Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi j upan Preda
marele vomic şi jupan Stroe marele logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar ŞI
jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană mare paharnic şi jupan lstralle
mare postelnic. Şi <ispravnic>, Stroe mare logofăt.
Şi a scris Radu! în oraşul Bucureşti, iunie 1 7 zile, anul 7 1 62".
217 1654 (7162) iunie 17
t M1tl\OcT·1·10 EoiK0l€10, "iw KocTAHAltH WnpGAH l!O€BOAA 11 rocnoAltH'h . AA HA�

rocnOACTBo Mit c'ie noB€1\€H·1·€ rocnoACTBA MH cl\8rA rocnoACTl!A MH, Sirea roşul şi
260
frătine-său, lu Gherghie ot Plăşcoi ot sudstvo Buzău şi cu ai lor feciori ce le va da
Du�nezeu ca să le fie lor ocină în sat la Negoşina, toată partea Radului, feciorul lu
Crăită, câtă se va alege despre fraţii lui den câmpu, den pădure, den apă, den
şăzutul satului oarecât se va alege den hotarul M icşanilor până în hotarul
domnescu, să ţie cu fraţii Radului lu Crăiţă dempreună, cum ţin şi ei părţile lor.
Pentru că această ocină ce scrie mai sus fost-au cumpărat slugile domnii mele
Sirea roş ul şi frate-său, Gherghie, de la Radu) lui Crăiţă, dereptu bani gata 2 OOO,
de când au fost cursul anilor leat 7 1 40 şi cu zapis de la mâna Radu lui lu Crăiţă şi cu
ştirea totoror oamenilor lui şi a megiiaşilor den sus şi den jos şi demprejurul locului
şi cu mulţi oameni buni mărturii scrişi în zapis, anume: Bratul, ginerele Radului şi
frate-său, Duţă şi văru-său, Stoica, i Toma, i Mihail, i ot Pleşcoi, Ghiciul i popa
Tabura.
Şi de atunce încoace tot au ţinut Sirea şi frate-său Gherghi această ocină, ce
scrie mai sus, cum o au cumpărat cu bună pace. Iar după aceia, când au fost acum
în zilele domnii mele, iar Bratul, ginerele Radului lu Crăiţă, el s-au sculat cu
pâră şi au venit naintea domnii mele la divan de s-au pârât de faţă cu Sirea şi cu
frate-său, Gherghie, roţii. Şi aşa pârâiia, Bratul, zicând cum că n-au Sirea şi
Gheorghie bani pre această moşâe ce scrie mai sus, nici easte zapisul lor bun şi
dereptu. Într-aceea domnia mea am j udecat şi am dat Bratului legea ţării să j ure cu
12 oameni buni cum nici au dat bani pre această moşie, nici easte zapisul dereptu.
Iar el nicicum nu s-au putut apuca de lege ca să jure, ce au rămas de lege şi de
judecată denainte domnii mele. Î ntr-aceea, domnia mea am făcut această carte a
domnii mele la mâna slugilor domnii mele, Sirea roşul şi frăţâne-său lu
Gherghie, ca să-şi ţie această moşie, ce scrie mai sus, cum o au cumpărat să le fie
moşâe l or şi feciorilor stătătoare în vecişi de cătră nimea opreală să n-aibă.
liHAKO AA H€CT, no p€'l€ rocnOACTRA MH . H HCnpARHHK, CAM p€'l€ rocnOACTRA MH .
nHc MiiC€1.ţA IOHH€ j{ AbHH, Rb 1diT r�� R < 1 652>.
Î 'iw HOCTAHAHH RW€RWAA, MHl\OCT°ilO EolK°ilO rocnOAHHb .

'iw HOCTAHAHH R0€ROAb <m.p.>
DANIC, Ep. Buzău, LVIl/9.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 21 ) sigiliu mij lociu în chinovar.
,
Copie, ibid.: ms. 1 7 1 , f. 425-425v.
2 18 1654 (71 62) iunie 18
t Adecă eu, Ghinea 1 postelnicul ot Cătun, scris-am acesta al mieu zpis la

.
mana �gumenului Nicodim şi a tot săborul sfentei mănăstiri pintru să ştie că sintu
<lupa_ ţiganii miei neşte ţigance ale sfintei mănăstiri, fata Nanei după Zlatco ţigan şi
fata lu Dumitru Codrei după un fecior al lu Negrei. Iar eu să am a darea ţigancele
26 1
sfintei mănăstiri în zua la Sveati Ilie proroc. Iar, de va mai trece încolo , să trimată
egumenul oameni domneşti să trapedă ughi 1 O. Iar Decea ţiganca cu fetele ei �ă
aibă a cere mănăstirea de la frate-mieu, Lupul, că eu n-am treabă cu dânsa.
Pintru credinţă, pusu-me-m ş i inelul.
Pis meseţa iunie2 18 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Ghinia.
DANIC, M-rea Tismana, LXXXVIII/20.
Orig. rom., hârtie ( 1 9,5 x 1 3,5).
Copie, ibid. : ms. 329, f. 65 1 ,
1 „Lupul" barat, ad. supra.

2 ·1·�HltE.
219 1654 (71 62) iunie 18
t Adecă eu, Stoica şi Stanie, scris-am şi mărturisescu cu acesta al m ieu zapis

ca să fie de mare credinţă la mâna lu Ventilă şi al lui Iftenie şi a Neacşului, cum să
să ştie ca i-am vândut noi parte de Joc ce am fost cumpărat de la Stanciu! Onei, a
treia. Şi o am vândut de bunăvoia a no<a>stră 1 în bani gata, costande 28 şi cu
ştire<a> a tot satul. Şi mărturie pre nume2 : den Beliţi, Preda şi Dragomir postelnic
şi Pârvul şi Ion scaunul şi Matei.
Şi amu scris eu, popa Dancul.
Pis measeţa iunie 18 dne, le<a>t 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, M-rea Câmpulung, V/3.
Orig. rom., hârtie ( 1 5,5 x 21 ) rupt, restaurat, lipsă o jumătate din partea de jos a documentului.
,
Copii, ibid. : ms. 204, f. 59; Doc. ist., CMX/8 1 , f. 84.
I
HOCTpE.
2 HgMEX.
220 1 654 (7 1 62) iunie 18, Bucu reşti
t M1tMcT"1"eio Eo)f("leio, "iw lfocTAHAHH lllbpliAH BO€BOAA 11 rocnoAH H'b B'bCOH 3Et1WI
oyrrppOBl\Ax·111cK01t. ĂABAT rocnOACTBO Mit c"1"io nOB€1drn'I€ rocnOACTBA Mit EAp6St1Sll Bb�
KSnApio" 11 0VAPH4J€ Rbl\ KbMbpAw 11 " cbMHHX CHHOBH, €1\Htţ€ Eor'h AApoRA1, ca să le fie
262
lor ocină în Mârzăniasca de Jos ot sudstvo Ilfov di nu <c>âmpu şi di nu [ ... ] 2 şi di nu
} �
[„.]2 şi dinu şezutul satulu şi d �spre totu hotaru până în hotaru, pre ot�r� b �trâne ş
_ _
!
pre semn , pintru că aceasta moşie <ce scne> mai susu fost-au a loru batrana ş1 derepta
ocină de moşie de strămoşie însă mai de nainte vreme din zilele altaru domni bătrâni
3
de demultu. Iară când au fost în zilele lui Lionu vodă, fostu-s-au sculat Nedelea
izbaşa şi cu alţii, cu toţi călăraşii de au fost împresurată şi cuprinsă moşiia aceastoru
-
boieri ce i scriu mai susu, zicându aşe: cum au cumpărat şi ei această moşie de la
neşte o<a>meni ce au fostu cum au fostu ei, moştenii aceaştii ocine. După aceea,
cându au fost în zilele lui răpăusatului Mateiu vodă, iar aceaşti boieri, ştiindu cum
easte a loru direptă moşie împresurată, nu s-au suferit să fie pre mâna altora, ce au
trasu pâră naintia răpăusatului Mateiu vodă cu Nedelea izbaşa şi cu alţi călăraşi care
_
au fost zicând că au moşie acolo. Intr-aceea, răpăusatul Matei au căutatu şi au
giudecatu pre direptu împreună cu totu divanul şi aşa au agiunsu legea şi giudecata pre
Nedelea i zb aş a cu alţi călăraşi cum să nu fie ei volnici a vende acea moşie într-altă
parte, cându vor vre4 să o vânză ceastoru boieri ce-i scriu mai susu pintru că au fostu
mai susu, căce au fost a loru. După acei, Nedelea izbaşa şi cu călăraşi ei s-au sculat de
bunăvoie de s-au vândutu toate părţile de moşie de acolo, dinu Mârzăniasca, tot pre
bani gata, cu zapisu de la mâna lor de vânzare şi tot5 au ţinut aceai boieri acea moşie
cu bună pace, atâta să adeverim.
Iară după aceea, cându au fostu acuma în zilele domniii mele, după petrecere
răpăusatului Mateiu vodă, iară Nedelea izbaşa şi cu toţi călăraşii s-au rădicatu pâră
păntru ace moşie şi au venit naintia domniii mele în divanulu celu mare ce6 s-au
pârâtu de faţă cu Barbul căpitanul şi cu Udrişte cămăraşul. Şi aşa pârâiia Nedelea
izbaşa ş i cu alţi călăraşi cum l<e>-au făcut aceşti boieri silă de li-au aruncatu bani
fară de voia lor.
Într-aceea, domniea me am căutat şi am giudecat pre dirept şi pre lege
împreună cu toţi cinstiţii boierii domnii mele şi le-am dat domniia mea legea ţărâi
săjuri cu 12 boieri cum sânt ei moşteni de acolo şi cum n-au vândut ei de bunăvoie, ce6
le-au făcutu aceşti boieri silă şi Ie-au aruncatu <banii> fără de voia lor. Şi am pusu7
domnie me ispravnicu pre cinstitu deregătoriu domnii mele, jupan Costandinu
Gălăţanu vei portariu, ca să de Ia aceşti boieri lege să jure pre răvăşul domnesc8, iară
e1 ca neşte o<a>ameni răi şi asupritori şi văzându cum n-au nece o treabă cu acea
moşie! lăsatu- s-au de lege şi au fugitu.
lntr-aceea, domniea me, văzându cum au fostu neşte o<a>meni înşelători de
au purtatu divanulu cu minciuni şi am văzut domnie me şi toate zapisurile cele de
vânzare la mâna Barbului căpitanului şi a lui Udrişte comis, dereptu aceea domniea
mea li -am tăcut această carte a domnii mele Ia mâna loru, de rămas, cum să-şi
tmă moşie cu bună pace, cum au fost iară a Ioru de moşie mai denainte vreme şi
cum au cumpărat pre bani gata. Şi să fie de acum nainte în pace de cătră Nedelea
izbaşa şi de cătră toţi călă raşii .
11 HE WT KOr OJKA O H€nOKMirnHMO, nop€�MO rocnOACTBA MH: JK8nAH rewpMA B€1\
. . H lKonAH Op€AA B€1\ ABOpHHK8 H JK8nAH PAAOI( BEI\ l\Wrw<f>i.T H )f(onAH
Edil RpM€ RCKI€ u u
263
Ei8HEA REI\ RHCTrnp H ;+;8nAH XpH3A REI\ cnbTAp H lK8nAH flEprr BEI\ Kl\IO'IEp H lK8n4N KHpKd
BEI\ CTOl\HH H ;+;8nAH PAA81\ BEI\ KOMHC H ;+;8nAH PAAHO BEI\ nEXAPHHK H lK8nAN 'icTp4r'le
BEI\ nOCTEl\HHK . 11 HcnpABHHK, )f(8nAH PAAO'( BEI\ l\Wrw.ţ>i.T .
11 H<\ nllCAXOM <\3, ĂllMA9 Mro.ţ>i.T, Bb H<\CTMbHH rpAA8 Ei8K8pE4JH, M'liC tll lţ4 IONllE
°iii Al.Hit H WT f'IAAMA AO HblH'li, TE'IEH0IE l\iiTOM, R'h l\'liT „��R IO <1 654>.
t "iw KocTAHAHH BWEBWAA, MHMCT°llO Eio;+;°ll() rocnOAHHb .
"iw KocTAHAHH BOEBOAb <m.p.>
DJAN Covasna. Col. Cserey Emilia, fasc. X, p. 238.
Copie rom. din 1 692.
EDIŢIE: Text, Cernovodeanu, Doc. rom„ p. 1 79- 1 8 1 .
1 „Din mila lui Dumnezeu, I o Constantin Şerban voievod ş i domn a toată Ţara Ungrovlahiei.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Barbului mare cupar şi <lui> Udrişte mare cămăraş
şi fiilor lor, câţi Dumnezeu le va da''.
2 Loc gol în orig.
J i\N1ÎioH8.
4 sop spe, repetat.
S ID04T.
6 'Iii.
7 noc8.
8 AOMHeqm.
9 ĂHH'bM4.
10
„Şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi
jupan Preda mare vornic şi Radu mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar
şi jupan Gherghe mare cliucer şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană
mare paharnic şi jupan lstratie mare postelnic. Şi ispravnic, j upan Radu mare logofăt.
Şi am scris eu, Dima logofăt, în oraşul de scaun Bucureşti, luna iunie 1 8 zile şi de la Adam
până acum, cursul anilor, în anul 7 1 62''.
22 1 1 654 (7162) iunie 18
Zapis al lui Gorgan clucer i al Neculei i Fotei feciorii lui Drăguşin păhamic la
mâna lui Voico al doilea portar pentru jumătate de sat din Runcu care au
răscumpărat-o cu ughi 600. Şi partea lui Gheorghe postelnic drept ughi 190.
Iunie 1 8 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
DANIC, Ms. 72 1 , f. 883.

Rez.
264
222 1 654 (71 62) iunie 20, Bucureşti
.
t M1tl\OCT.l€to Eo:K'1'€ to , 'iw H.ocTAllAHH lliEpGAH BO€BOA I 11 rocnoAllH'b B'bCOH
3€Ml\ lt 88rrppo lll\AX'1'1tcKO€ . ĂABAT rocnOACTBO MII c'1'11 nOR€1\iH'1'11 rocnOACTBA MII
\l'R€M31t l\ IOA°lll WT H.'h3'bll€4il11 GnAT'bB WT nl\ACA WT HA BM€, WT c8ACTBO CJl\T, HA
llM€: i\MţKO C'bC CblHOB'l11 €r0 li C'bC BH81h'11 €ro 3A 6pAT, T8A8p8 C'bC Cb1HOB'1'11 €r0 li
C'hC 81181.ţ'l1t ero, GTAH C'bc Cb1HOB·1·11 Ero 11 C'bC B1181i1'11 Ero, Ao6p€ C'bC Cb1HoB'1'11 Ero 11
C'hC RH81.ţ'l1t €ro, H.OMAH C'bC 6pAT'l11 €r0 li C'bC CblHOB'1'11 llM, T8A8p8 non€B C'bC GpAT'l11
Ero 11 c'hc B1181.(l11 Ero 11 '"'' cbmoB'l11 11x 11 TEwAop '"'' cb1110R·1·11 Ero, G11MA '"''
ChlllORlt Cit, GTOli\11 C'bC 6pAT'1' €r0 li C'bC BH8lţ1t €r0 li C'bC 4ACT €r0 3A W'lllH'b WT
nSl\AllJ WT np€3 B'bC XOTApoM, li\KO:K€ AA c8T B'b Mllp li CB060AHll 3A B€411HAH.1°€,
\l'llll 11 BpAT°lll [11x 11] 1 CblHOB'llf llX li BH81.ţ'1'11 llX 3A 6pAT'1'2 li A€1\0B€ HM 3A W'lllll'b WT
K'h3'hll€4Jlt WT nl\ACA WT BM€ WT K'b CblHOB'1'11 Ap'hr8 111 11HOB ll€XAPHllK, roprAH
.
Kl\h)�Ap, NeKSl\A, Cl>OTA li WT K'b CBAKA nop8A'lu'IA llM, WT K'b HllXTO 6AHTOBAH l0€ AA
.
11€ 111\IAT I! BiK8, 3AH€:K€ €CT c'1'11 811111 € p€4€1lll l\IOA·l·ll WT H.'h3'bH€4ll ll WT GM€, WHll
cST Glll\ lt WT HA11np€:KA€ RpiM€ B'bC l\IOA0i°ll KH€Sll HAA AiA'1'11€ llM .
!'I noToM, K'hAA €CT 6111\ np€ Abilii noKollHAro llAAT€to BOA'h, A Ap'br8 111 1111
nEXAPllllK, c841'1' MO:KHllK no TA€ 11ptM€, C€ noCTABlll\ B'b pAM'b WB€M311 l\toA'1'11 WT
K'h3'hll€4J'I C'bC HiKO€ HAnA4Jll 3A G11p8p€ T€p€ C€ nOAABMMll B€4HHll, 6€3 BOl\i llM,
no rl\ARE [11 8] I M€TH81\ HWB!ţll B'b Clll\OCT 8r11 0\ nOI\ .
11 llOTOM, K'bAA €CT 6111\ HblHt B'b Abilii rocnOACTBA 1\\11, no CbMp'bT noKOllHArO
1\\ATE IO KOA'b 11 no C'hMP'hT Ap'hr8u1 1111os nEXAPHHK, A c'1'11 s11111€ p€4€Hll [l\toA'I WT ]3
Ko3'hllE4JH, BltAt4.18 TOl\llKA KpllBOCT'lio HAA rl\AB€ HM, np'1'11A€T np€A rocnOACTBA MII
8 REMt K'11t AHBAH 3A l\111.ţ8 C'bC CblHOBH Ap'hr8w 1111os nEXAPHllK s11 111 € nuc, p€K84.1'1'11
\1'1111 KAKO CE c8T 6111\11 [npOAA]3BMll WHll WT A06pOBOl\t HM, A H.'b3'bH€4J'l11 WHH C€
nl\AKMll KAKO ECT Glfl\ C'bTBOplll\ Clll\OCT'1'io li 11CllpOClll\ €CT 3AKOllA xop€B .
G'h TOM 11 rocnoACTBO MII C'bM rl\€AAX 11 c8A11X no npABA 11 [no 3AKOHA]3 Eo:K'1'ro
C'hC S'hC AltBAHOM rocnOACTBA Mlf li AABAI\ C'bM rocnOACTBO i\\lt H.'h3'bll€4J'll\OM 3AKOHA
"'
81 METWl!tţlt no p1>BA III € rocnoACKll , HA HM€ : wT GST€4Jll, Irlp4[tol\ 4€pB€H l 3 11
•
Eo.\ llKA 1t WT f'hpA€4JH, EAp68" 11 WT [ BoAHH€]34.1'i', PAA\' " EAHEB 11 A8M11Tp8 11

1\\Ape iu8 11 WT ttl\8m1 111 , MAut 4€pR€H 11 wT HErpimt, f11€pr11 4€pR€H 11 WT
npEwTe 4 m, A 8M11Tp8 nocTEl\HlfK 11 wT npeA€4J.i'. A"-11xMtl\ 11 wT H.0MA1111, GTpo€
3
L .. ] iM , li\ Ko ;i; e AA 3AKl\€1\ K'h3'bH€4i1'11 WT [K'h]3 cbmos'1'11 Ap'hr8 111 1111os nEXAPHllK,
KAKO €CT Sl\\ETHSI\ llOB1.ţ'1' 11 B€411118€T B'b CHl\OCT . TA:K€, [K'bAA €CT 61M]3 HA Abll'b lf
llA copo K, w111t €CT 3AKl\€1\ll <c'bc> 3AKOHA 3Anl\'hH 8 Tp'hros114.1·1·, c84.111 11cnpABHHK, HA
cshAA p'bK'hll WT 31\'bTApll , TAHAc'1€ BTop'1'11 nopTAp. fi llOCl\t, H.'h3'bll€4J·I· A[ABMll
�
Chlt1011'l11 ]j A p'bre1u rn 1mos
n€XAPHllK Blllll€ p€4€Hlf 3AKOHA [ HAA J '. 3AKOHA, KA 601\ .J.hPll WT
265
np€A rocnOACTRA MH, W6A'I€ [wT ]3 c8ACTRO G)l\T " WT El\'h'lii. . fi WHH HHKAKO;+;f
Hi>CT MOrl\'h AA C€ 8.JIATHT0I WT 3AKOHA H'h [ wc]3 TAI\ €CT .
. . •
TEM PAA0I, K'h3'hH€4..ll11 RllUJ€ nuc, WHll np111A€T np€A rocnOACTRA MH 8 AHRAH C'hC
HWRt.ţH [3Anl\'bHo]3, 8rw 0\ nM 11 npHT€CH€H.IE 8ru MA H P"AI HAnAcrn 8rw p;\, �HHHT
K8nHo np€3 R'hC 8r11 <JIOE nM . 11 AARAAH €CT K'h3'hH€[4.i113 RCHX 3Anl\'hH 8 p8 KH CblHOBHM
Ap'hr8u11tHOR nexAPllHK RHIU€ nite WT AlfRAH 6€3 Ap8rw K0l€1\TORAH0IH . H WCTMH €CT
K'h3'hH€LJ.ilH [m1]3TH nAKll;f(€ l\\€r1Alllll " CROAOHlf 3A R€'111HAH°1€, [KOMOlKA0]3 HAA �ACT HO
3A W'IHH'h WT np€3 R'bC XOTApOM, KAKO €CT 6HI\ " WT HA!Onp€lKA€ Rpi>M€ .
Gero P"A.I AAAOX C'hl\\ 11 rocnoACTRO MII K'h3'hH€LJ.ilAOM RHIH€ n11c, IAKOlKE Ad c8r
Hi>KO€ l\IOAlf R'h MHp li CR060AHlf 3A R€'lltHAH0l0€ R'h Ri>K8, KAKO €CT RlfW€ nHC, no l\\Horo
li
6AHTORAH0I€ AA H€ HMAT H€ WT KOrOa<AO H€nOKMii.6HMO, nopH3MO rocnOACTRd 1\111 .
Gea<e H CR€A0i°T€A1t nocTARHX rocnoACTRO MH : a<8nAH fi"wpMA R€1\ EAH, :K 8 naH
npEAA R€1\ AROpHlfK, a<8nAH GTp0€ l\Oro<Jl€T' E8Hii. RHCTH!ap, XpH3A cnATAp, [repre]4
Kl\IO'IAp, KHpKA CTMHHK, PAA'f" KOMlfC, nAHHO nexApHHK, a<8nAH HcTpAT0i€
nocT€1\HHK . 11 wcnpARHHK, nAH GTpoe R€1\ Mro<JIET .
nwc A8M11Tp8 Mro<j>€T EWl\A0l'llO, 8 rpAAI[ E8K8p€4JH, Mil.cii.t.ţA IOH0IE K AblHll,
WT flAAMA Al.V HblHiJ., R'h AiJ.T r3�R .
"iw KocTAHAlfH RWERWAA, Mlfl\OCT0lio EoJK"lio rocnoAHH'h .
"iw KOCTAHAHH RO€ROAH <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni din
Căzăneştii lui Spată din plasa din Vale, din judeţul Olt, anume Laţco cu fiii lui şi cu
nepoţii lui de frate, Tudor cu fiii lui şi cu nepoţii lui, Stan cu fiii lui şi cu nepoţii lui,
Dobre cu fiii lui şi cu nepoţii lui, Coman cu fraţii lui şi cu fiii lor, Tudur al popei cu
fyaţii lui şi cu nepoţii lui şi cu fiii lor şi Teodor cu fiii lui, Sima cu fiii lui, Stoian cu
fraţii lui şi cu nepoţii lui şi cu pa11ea lui de ocină din Pulaşi de peste tot hotarul, ca să
fie în pace şi slobozi de vecinie, ei şi fraţii [lor şi) 1 fiii lor şi nepoţii lor de frate2 şi
părţile lor de ocină din Căzăneşti din plasa din Vale de către fiii lui Drăguşin
paharnic, Gorgan clucer, Necula, Fota, şi de către toate rudele lor, de la nimeni să nu
aibă tulburare în veac, pentru că aceşti oameni mai sus-zişi din Căzăneştii din Yale,
ei au fost de mai înainte vreme tot oameni cnezi pe dedinele lor.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei vodă, Drăguşin paharnic, fiind
puternic pe acea vreme, s-a pus în spatele acestor oameni din Căzăneşti cu nişte
năpăşti de biruri de i s-au vândut lui vecini, fără voia lor, pe capete şi le-a lepădat
banii în silă, 40 I ughi şi jumătate.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea răpos.at�lu�
.
Matei vodă şi după moartea lui Drăguşin paharnic, aceşti mai sus-zişi [oamen� dm]
Căzăneşti, văzând atâta strâmbătate pe capetele lor, au venit înaintea domniei mele
în marele divan, de faţă cu fiii lui Drăguşin paharnic mai sus-scrişi , spunând aceştia
266
că ei s-au vândut de bunăvoia lor, iar Căzăneştii, ei s-au plâns că le-a făcut silă şi
au cerut legea ţăr ii.
întru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
Jeoea
"
lui Dumnezeu cu tot divanul domniei mele şi am dat domnia mea
Căzăneşti lor lege 1 2 jurători pe răvaşe domneşti, anume: din Suteşti, larei[ul
3
roşu!J3 şi Bădica şi din Gărdeşti, Barbu! şi din [Vodine] şti, Radu! al lui Banea şi
Dumitru şi Mareş şi din Aluniş, Manea roşul şi din Negreni, Gherghi roşul şi din
Preoteşti, Dumitru postelnic şi din Predeşti, M ihail şi din Comani, Stroe [ „ .] 1 , ca
să jure Căzăneştii de [către] 3 fiii lui Drăguşin paharnic, cum că le-a lepădat banii şi
i-a vecinit cu silă. Apoi, [când a fost] 3 la zi şi la soroc, ei au jurat <cu> legea
deplină la Târgovişte, la sfănta biserică de la Zlătari, fiind ispravnic Tănasie al
doilea portar. Iar după aceea, Căzăneştii [au dat fiilor] 3 lui Drăguşin paharnic mai
sus-zişi, lege [peste] 3 lege, 24 de boieri dinaintea domniei mele, însă [d �n] 3 judeţul
Olt şi din Vâlcea. Iar ei nicidecum n-au putut să se apuce de lege, ci [ . . . ]° au rămas.
Pentru aceea, Căzăneştii mai sus-scrişi, ei au venit înaintea domniei mele în
divan cu banii deplin, 40 1 ughi şi jumătate şi cotropirea 44 de ughi şi pentru
năpăşti 130 de ughi, fac împreună, peste tot 575 ughi şi jumătate. Şi i-au dat
Căzăneştii pe toţi deplin în mâinile fiilor lui Drăguşin paharnic mai sus-scrişi din
divan, fără alte cheltuieli. Şi au rămas Căzăneştii să fie iarăşi megiaşi şi slobozi de
vecinie, fiecare peste partea lui de ocină de peste tot hotarul, cum au fost şi de mai
înainte vreme.
Pentru aceea, am dat şi domnia mea Căzăneştilor mai sus-scrişi, ca să fie
nişte oameni în pace şi slobozi de vecinie în veac, cum este mai sus-scris, mai
multă tu lburare să nu aibă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban, jupan Preda
mare v om i c, jupan Stroe logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, [Gherghe] 4 clucer,
Chirca clucer, Radu! comis, Pană paharnic, jupan Istratie postelnic. Şi ispravnic,
pan Stroe mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Bucureşti, luna iunie 20 zile, de
la Adam până acum, în anul 7 1 62 <1 654>.
DANIC, M-rea Hurezi, XVl/6.
Orig. slavon, perg. (36 x 46), rupt la îndoituri, pătat, sigiliu mijlociu timbrat.
Cu două trad.; altă trad„ ibid„ ms. 449, f. 458-459 (cu data: 20 iunie).
EDIŢII: Traci. rom., Ionaşcu, Bis.. chipuri şi doc„ p. 89-90, nr. I ; menţ., ibid., p. I O 1 - 1 02.
I
Loe şters -m orig.
,
- Ad. interlinear.
)
Loc rupt în orig; întregirea trad. rom. s-a făcut după DANIC, ms. 449, f. 458-459.
4 Loc
pătat în orig.
267
223 1654 (71 62) iunie 20, Bucu reşti
î M11MC'r°11Q Eo:K°IEIQ, "iw HocTAHAllH WepsAH ROEROAA 11 �E�\A.iE

rocnoAllH'h RbC011
oyrrpWRl\Ax·111cKO€ . ĂARAT rocnoACTRO Mit c"le noREAirn·le rocnOACTRA MII jupâneasii
Neacşei, fata Costei slujer şi feciorului M ihalcii logofăt şi cu fraţii lui ot Crevedie
de pre apa Neajlovului ot sud Vlaşca, ca să le fie lor moşie în sat în Crevediia
partea lui Ancu, partea Iorgăi toată şi lu Bălan şi a Borăi toată câtă să va alegea de
preste tot hotarul, den câmpu şi den pădure şi den apă şi den şăzutul satului cu
jumătate de roate de moară şi partea lu Dragomir şi partea Icăfoaei de la Cătun şi
partea lu Sorie şi cu toate părţile lor de moara Voinii, den câmpu, den p ădure care
moşie fostu-le-au cumpărat Costea slujer de la aceşti oameni, ce scriu mai sus, încă
de mai naite vreme, den zilele altor domni bătrâni.
Şi iar să le fie lor un ţigan, pre nume Neagoe cu 3 copii anume: lvaşco Slav i ,
Neagoe şi cu câţi va mai face, pentru că aceste moşii şi ţigani, ci scriu mai sus, fost
au cumpărate de Costea slujer. Iar, cându au fostu în zilele răposatului l u Mateiu
voievod, dupre moartea Costii slujer, iar Barbu! şi Neagu!, feciorii 1 Costei slujer
cei vitregi, ei s-au sculat de au vândut to<a>tă moşie Castei slujer de la Mereni şi
cu o moară care au fost cumpărată de Costea slujer de la Corcodel stolnicul. Şi au
mai vândut pre Crăciun ţiganul cu sălaşul său şi pre Todoran ţiganul şi un loc de
case den Târgovişte şi au mâncat acestea bucate, vite şi haine şi scule. Deci au avut
pâră naintea răposatului Mateiu vodă. Î ntr-aceea răposatul Mateiu vodă dat-au pre
seama a 6 boiari pre nume: Brătilă ceauşul ot Mârşă i Mihalcea logofăt ot tam i
Chiriac logofăt ot Ştefoia i Stamatie iuzbaşa ot Crevediia i Barbut ot Ş tirbeşti i
unchiaşul Tatul, ca să-i judece şi să-i tocmească2 cum va fi la dirept, să aleagă3
partea Costii slujer să o tie fie-sa, Neacşa, cu feciorii ei.
Într-aceea, aceşti 6 boiari ales-au aceste părţi nevândute, ci scriu mai sus, să
aibă a le ţinerea jupâneasa4 Neacşa împreună cu feciorii ei, şi den ţigani pre Neagoe
ţiganul, cu feciorii lui, ci scriu mai sus, ci au fost vânduţi de Barbu) şi de Neagu!,
să-i ţie Mihalcea logofăt cu bună pace. Iar ei să să aibă a se tocmi cu Radu
postelnic, feciorul lu Corcodel stolnic, şi den haine şi den scule, ce au scos de la
jupâneasa Tudorie, să le ţie soru-sa, Neacşa, pentru căci au fost făcute de Costea
slujer. Iar ei să-şi tie5 hainele mâni-sa ce au rămas de la mumă-sa, iar facule de
Costea slujer. Şi to t au ţinut pre judecata acelor 6 boiari cu bună pace până acum în
zilele domnii mele. Iar când au fost acum, ei [ .. ] 6 pre acea judecată, c_i au vemt
.
cu pâră aici naintea domnii mele în devanul cel mare, de s-au pârât. lntr-acee_ a
ei pârâia cum că i-au scos den moşiele lor şi le tine jupâneasa Neacşa cu feciorii ei
şi părţile lor şi zicea că ce au fost partea Castei slujer o au vândut M ihai iu den
Putin�iu, adecă pentru nepoţiia. Şi o au fost vândut pentru datoriia.
Intr-aceea, domnia mea n-am crezut nici pre unii, nici pre alţii, ci i-am dat
domnia mea den devan pre seama a 3 boiari, anume: jupan Gherghe vistier i Ivaşco
vomic Mujescul i Mâinea căpitan ot Ipoteşti, ca să Ie ia sama cum va fi la diri ptu.
268
într-aceea aceşti 3 boiari luatu-le-au sama 7 şi iar au ales acele moşie şi ţigani
şi haine, ci scriu mai sus, să le ţie jupâneasa Neacşa cu feciorii ei. Iar pentru cele
moşie ci le-au vândut M ihaiu pentru datoriia, şi zicea ei că le-au vândut pentru
nepoţii,8 ajunsu-i-au legea să j ure cu 2 boiari pre nume Radu! postelnic snă
Corcodel stolnic şi cu Muşat roşu ot Ruşgeani, cum suntu vândute pentru nepoţie,
nu vândute pentru datoriia. Deci de vor putea jura cum sunt vândute pentru
nepoţiia, să fie în partea jupâneasii Neacşie, vrând ca să împresoare şi acele
nevândute.
Iar, c ân d au fost acum la zi, ei nicicum nu au putut jura, că au mărturisit şi
jurătorii 9 cum sunt vândute pentru datori ie. Ci au rămas de lege şi de judecată cum
să-şi ţie jupâneasa4 Neacşa cu feciorii ei aceste moşii şi ţigani, ci scrie mai sus, cu
bună pace în veac. Iar datorii<le> Costei slujer să le plătească den două frăţeşte,
cum au luat şi parte.
Ge;Ke 01(60 H CREA0i°TEl\"IE nocTARl\-kEM " rocnoACTRO M H : lK8nAH fiwpMA REI\ 6AH
HpMERCK°i'E " ;K8nAH npEAA REI\ ROpHHK8 " nAH CTpOH REI\ l\Wrw<f>hT " nAH E8HEA REI\
" "
" XpH3A REI\ cnhTAP " nAH fiepri REI\ Kl\K)4Ep " nAH KHpKA REI\ CTOl\HllK " nAH
RllCTr.IP "
"
PAAS" sel\ KOMllC 11 lK8nAH nAAHA REI\ nhXAPHHK " nAH icTpAT·1·e REI\ noCTEl\HHK . H
11cnpARH1tK, <K8nAH CTpoe REI\ l\Wrw.J>h T .
""""'"X A3, MANTA l\oro<f>hT, R h HACTol\ rpAA W T E8K8peqm, M-kC�LlA K)HHE 'K
.\bllll liOT f1AAMA AAlKE AO H hm-k, TE'lEH°iE 1\-kToM r3pâ81 0 < 1 654>.
t "iw KoCTAHAHH RWERWAA, MHMCT°iK) Eo lK0l0K) rocnoAH H h .
"iw KoCTAHAHH ROEROAh <m.p.>
DANIC, M-rea Stavropoleos, V/3.

Orig. rom.,
hârtie (42 x 28), sigiliu mij lociu timbrat.
1 -1>eqop'ie.
'
- TOKMt4CK'h .
l Mtn..
4 a:8nnH'k4C4.
5 -
„sa-ş1 ţie , repetat "m text.
.,, •
6
Loc rupt.
J di4M4.
8
neno�""'· corectat.
9 a:8pnTOpHe.
io .
" 1ata- dar ş1 martori am pus şi domnia mea : jupan Ghionna mare ban al Craiovei şi jupan
Preda mare vornic şi pan Stroe mare logofăt şi pan Bunea mare vistier şi pan Hrizea mare spătar şi
pan Ghe rghe mare
clucer şi pan Chirca mare stolnic şi pan Radul mare comis şi jupan Pană mare
paharnic şi pan lstratie
mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
. _Am scris eu, Manta logofăt, în oraşul de scaun din Bucureşti, luna iunie 20 zile şi de la Adam
pana acum , cursul
ani lor 7 1 62" .
269
224 1654 (7 1 62) iunie 20, Bucu reşti
t 1"-1tMCT0l0E IO Eo:K0l0E IO, "iw KocTAHAllH WEps.:i11 60E60A0i 11 rocnoAHH'h B'hco11

3EMl\ll 8rrppo61\AX0i1tcKOE . ĂA6AT rocnOACT60 MII c"i11 n06El\t11"i11 rocnOACTBA �III
c6tTt11 so;i;ECT6EtiiE MOt1i\cT11p rl\ArM11M"i11 E11xop1>4JH, ltrAilKE ECT XPMI
PO IKAECT60 nptc6A\TEll 61\'bAlf'llllţE HAWHO EoropOAllLlE Ilp1tcHOAt6°iE lli\Ap0iA, li
l\\OHAX0l0A i\\i\rAMllHi\ li cEcTpEM )1{ 116841"1 6'b rntTt11 WlillTEl\0l0E , ll\KOIKE AA €CT
c6i>Till MOHAC1'11p 611WE nite cEl\O E1>p'blţl°IH li f8pr8ralţ0l0ll WT HA El\i\T, WT 110
MocTll4JE, 6'bc ne 6ctx xoT.:ipo6E 11 c'bc 6CHX 6E'l1111"111 11 c'bc 6'bc XOAOKO l\1 , wr
XOTAP AO xoT.:ip8, no CTAPll XOTAPll li liEl\iSll . c.')sA'IE liEl\iSll A" CEM 3Hi\ET: n'hpB'iE,
WT "" r8pr8ralţlf, no Ko'IOK0[681\ ] I noK8A°i ECT XOAlfl\ ;i;8ni\H Ăi\H'llOI\ A BOp tm K li
. • .
M11xo nopT"P· TEPE EcT XOTi\p1tci\ET npE A'bHll noKOllHi\ro M11x11 e 6 ROA'h C'hc ii
liOl\tp11 li WT T8ra no 8 E°1'8P"P'°"· no r"'P"" GT'biKi\plOl\06 WT rop li WT GTltK�Eltll
AOp11 8 Ă"""6 [ . . . ] 1 11 113 AM, no Poro3 Aop11 8 E"P""rtl\, MiiE WT ApMo 8 AP'hBo 11
WT T8ra "" nMio, WT MOXlfl\'b 8 MOXlll\'b, 3i\HE:KE c8T cTi\PE 11 npi\RE AiiA°iHE 11 CEM
c6tTt11 MOHi\CT1tp8 E11xop'blţl°i WT npE Abilii npO'l0illM CTi\Pll [ ] 1 ApiiBmt, KAKO
• • .
RllAtxoM rocnoAcTso MII xp11coi\RE 11 Kmtr11 wT "" srnx rocnoA"P"i11, 8Tspn:KAftm

EAlfHi\ no Ap8ri\, WT rocnOA"P"' 6'b rocnOA"P"'· C'bC 6El\llKOE Kl\ET<f>o . 11 R'hC AP'h:KA�
ECT rntTi\i\ MOHi\CTllP c"i11 CEl\i\, E1>p'blţl°ill lf r8pr8ra1.ţ"ltt , C'bC 6CHX RE'lllH0l01f li C'hC B'hC
XOAOKOM no XOTi\pt 11 no liEl\iSH, Ki\KO ECT Rll W E n11c c'bc lil\i\St M1tpA HA BC llX
rocflOAAp°i11 .
fi noTOM, K'bAi\ ECT lilll\ HblHt 6'b Abilii rornOACTRi\ MII, " RE'llfllill WT Enp'hljlll
li WT f8pr8ra1.ţ11, WHll ECT llOA0l0rM np8x 6El\llKA, pEK841"i KAKO HE c8T BE41tHll 3A
AiA0l0HH8, Hll:KE ECT R'b31fMM 11061.ţll, Hll:KE ECT 8.f>i\Tlfl\ c6E3AH0l0i\ MllXAIOB BOA'h
Ti\M8, ""8 EcT AP1>1KM KM8rEp111.ţEl\E 61> CHl\OCT . 11 np"i11AET npEA rocnOACTRA �111 8
6El\1tK"i11 A116i\H, TEPE cEnpE41t cE 3" l\1t1.ţ8 c'bc cTi\Pllll" MOHAX.i" Mi\rAMllHA 11 C'hC
npo'l"i11 KM8rEp111.ţ11 wT "" E11xop1>41"i.
E'b TOM 11 rocnoAcT60 MII rl\EA"X 11 c8AllX no np"6" 11 no 3AKOHA Eo;i;'i�.
K8n110 C'bC 6CHXMll 'lllCTllTllMll npi\61fTEl\lf rocnOACT6A MII, lf llCTEHCTBOBAll li
rocnOACT60 MII KAKO c8T 6E'llflllf C6tTt11 MOHi\CTllP E11xop'blţ.1°ill WT AiiA°iH8, 3A
nptAiA"i11118, WT CE3Ai\H0iE CEl\06 E'bp'blţ.1°1°11 lf f8pr8ralţll 11 8.f>ATltl\ WT CBE3Ati°iA
i\\11x.:iios 60A'b 6'bc Ti\M, 6E'l111111 3" sA4rn11'b, Ki\KO stcT 6CAX xop" 11 sc11x s wkp'in
A116i\HOM, 6El\lllţll li l\li\1\11 . Ti\;t;E, ECT WCTAI\ 6E'llfH0l0ll WT 3i\KOHi\ li WT c 8 JKAEti°iE \\'T
npEA rocnOACTRA 1\111 li AA6M C'bM rocnOACT6i\ MII no 6E'llflllf 3A r'b pTLI H WT A ltBAll ,
6'b p8KA MOHi\X0iE6 Mi\rAMllH0i11 li sctM 'IEpt1op111.ţER, A" c8T RE'llfH ll cs-krttt
1\\011.:lCTllp 3A AtA"i11118 li 8T6p'b;KAEH0iE, Ki\KO ECT lilfl\ lf WT Hi\10llpt1KAE s p tl\I H no .
270
AlllOrO j\\QHACT llPA B11x opt4.il11 3A METE;K E li KM8 rEplllJ. ll l\E A" HE H0411T li 11tK 8 , H'"b
;\A GSAET MOHACT1tp'i'11 3A XPAH'h , " KTllTOpoM noMiiH'h 11 11 t K . H HE WT KOrO ;KAO
11enoK01\'k6llM, nop1131\IO rotnOACTll A Mit .

Ge:tE li CREA0ITEl\ll nocT.:lRllXOM rotnOACTllO MII : ;K 8 nAH rlwpMA llEI\ liAH
KpAAERCKAro 11 )!( nAH OpEAA llEI\ A110pH11 K 11 "' 8 nAH GTpoE llEI\ l\Wrw<f>ET 11 "' 8 nAH
8
ESwk REj\ RltCT0i°rnp li ;K 8 nAH Xp113A tnATAP li rlEpr11 llEI\ Kl\I04Ap li H11pKA CTOl\HHK li
PAA\'" KQM llC li 0AHHO nEXAPHllK li a: 8 nAH HcTpAT0l0E llEI\ nwcTEl\Hll K . H 11cnpAllHllK,
a:SnA11 GTpoE REI\ l\oro<f>ET .
nuc A8 1\IHTp8 MrO<f>ET EWl\A11410, 8 rpAAI( E 8 K 8 pEIJ.lll, MiiCELJ.A IOH'i'E K AbHll li
\l'T flAAi\14 AA)!(E AW HblHii, li l\tT ,-3 � 11 .

"iw KWCTAHAllH llWEllWAA, Mlll\OCT'i'IO Eoa:"l10 rocnOAllH'b .
"iw KWCTAHAllH llOllllOAll <m.p.>
dumnezeieştii mănăstiri ce să cheamă Vihorăşti, unde este hramul Naşterea
preasfintei stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria, şi
monahiei Magdalina şi surorilor care trăiesc în sfântul locaş, ca să fie sfintei
mănăstiri mai sus-scrise satul Vărăştii şi Gurguiaţii de la Baltă, de pe Mostişte, tot
cu toate hotarele şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din hotar până în hotar, pe
vechile hotare şi semne. Însă semnele să se ştie: mai întâiu, de la Gurguiaţi pe
Cocioco[vui Gros] 1 , pe unde au umblat jupan Danciul vornic şi Mi ho portar, de au
hotărnicit din zilele răposatului Mihnea vodă cu 1 2 boieri şi de aici pe la Viurariul,
pe Gârla Stejarului de Sus şi de la Sticleni până la Dunăre [ . . . ] 1 şi din jos, până în
Rogoz până la Varaonghel, însă din copac în copac şi de aici pe câmp, din movilă
în movilă, pentru că sunt vechi şi drepte dedine şi sate ale sfintei mănăstiri
Vihorăşti, din zilele altor bătrâni [domni] 1 din vechime, cum am văzut domnia mea
hrisoavele ş i cărţile de Ia toţi domnii, întărite una după alta, din domn în domn, cu
mare blestem. Şi a tot ţinut sfânta mănăstire aceste sate, Vărăştii şi Gurguiaţii, cu
toţi vecinii şi cu tot venitul pe hotare şi pe semne, cum este mai sus-scris, cu bună
pace la toţi domnii.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, iar vecinii din Vărăştii şi
din G u rgui aţ i, ei au ridicat pâră mare, spunând că nu sunt vecini de dedină, nici
n-au luat bani, nici nu i-a prins Legătura lui Mihai vodă acolo, ci i-au stăpânit
călugăriţele cu silă. Şi au venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pârât
de faţ� cu stareţa monahia Magdalina şi cu celelalte călugăriţe de la Vihorăşti.
Intru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
legea l ui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi am
adevent. şi domnia mea cum că sunt vecini ai sfintei mănăstiri Vihorăşti de moşie, de
străm oşie, de la întemeierea satelor Vărăştii şi Gurguiaţii şi i-a prins Legătura lui
271
Mihai vodă tot acolo, vecini de baştină, cum ştie toată ţara şi toţi boierii divanului,
ma1i şi mici. Astfel, au rămas vecinii de lege şi de judecată înaintea domniei mele şi
i-am dat domnia mea pe vecini de grumaz <afară> din divan, la mâna monahiei
Magdalinei şi a tuturor călugăriţelor, să fie vecini sfintei mănăstiri de dedină şi
întărire, cum au fost şi de mai înainte vreme. Şi mănăstirea Vihorăştii şi călugăriţele
să nu poarte mai multă tulburare în veac, ci să fie mănăstirii de hrană, iar ctitorilor
lată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna mare ban al Craiovei şi
jupan Preda mare vomic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi
jupan Hrizea spătar şi Ghierghi mare clucer şi Chirca stolnic şi Radu! comis şi Pană
paharnic şi jupan Istratie mare postelnic. Şi ispravnic, j upan Stroe mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt Boldociu, în cetatea Bucureşti, luna iunie 20 zile şi
de la Adam până acum, în anul 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, M-rea Viforâta, l/27.

Orig. slavon, perg. (37 x 49), sigiliu mij lociu timbrat, căzut, puţin pătat.
Cu două trad. modeme.
Rez„ Giurescu, Stud. de ist. socială, p. 1 1 0.
1 Loc pătat în orig.; trad. întregită după trad. de epocă.
225 <post. iunie 20 - august 3 1> 1 654 (71 62), Târgovişte
t M1tl\ocT"iEto Eo ;i;'lero, 'iw KocTANAHN WEptiAN ROHROA'h " rocnoA1tHr. R'bCOll

3EMl\ll oyrpWRl\AX0lltCKOE. ĂARAT rocnoACTRO Mit c'lto noREl\EN°IE rocnOACTRA Mit (j\8r8
rocnoACTRA MII, A8M1tTp8 Mro<j>'hT E'hAHl\'h wT T'hproRH4JE, 1t c'hc CHNORH, Ei\ 1tL1€;K€
1
Eor'h AApoRAET , ca să fie în pace şi slobod de acum înainte de cătră o fămeie, pre
nume Dumitra, a doa muiare lu Mihaiu şoimariul ot Târgovişte, şi de cătră fie-sa,
Despa, şi de cătră ginere-său sârbul, anume Zahariia ot Comişani, pentru o pâră ce
au avut de faţă naintea domnii mele, în divan, pentru neşte Ioc de 3 prăvălii de
la Târgovişte, care loc l-au fost cumpărat bărbatu ei, Mihai şoimariul, de la
Dragomir Poncea, mai denaintea vreme.
Şi apoi l-au vândut el, împreună cu soacră-sa, Mihna Chirfutoaie, în zilele lu
Alexandru vodă Iliiaş, Procăi neguţătoriul za ughi 80, şi tot au fost pre seama
acelui grec.
272
Iar când au fost în zilele răposatului Matei vodă, deaca au luat Dumitru logofăt
pre jupâneasa lui, Alexandra, fata Neculei a lu chir Fotei 2, fiindu tot o curte, au tras
multă pâră la divan cu Necula Curiia, omul Procăi neguţătoriul. Şi l-au ajunsu cu
j udecata şi cu divanul, de i-au întorsu banii. Deci, la acea răscumpărătoare, au judecat
preoţ<ii> şi bătrânii oraşului, ca să dea şi Dumitra cu fie-sa, Despa, fata lu Mihai
Şoimariul ughi 20, însă din banii caselor din fundul curţâi, care case şi loc au fost ale
Neculei, socrul lu Dumitru logofăt.
Şi l-au vândut ea, cu fie-sa, Despa, Costei cojocariul, derept ughi 70. Deci
Dumitru logofăt, el ş-au dat bani din divan ughi 60 deplin în mâna Neculei Curia.
Şi i-au luat zapisul lu M ihai de vânzare şi cartea oraşului de coaje, de
cumpărătoare.
Iar Dumitra, cu fie-sa, Despa, eale au rămas asupra lu Pătru Vulei, fratele
Procăi neguţătoriul, să dea cei ughi 20, cum au judecat popa Tanasie cliseariul
episcupu, cu alalţi preoţ toţ. Deci au [ .. . ] Pătru3 Vulea la dânsele la bani, până n-au
.
avut ce să le facă, ce le-au lăsat pre un bâtlag de vin de 40 de vedre, încă şi acela
iar den viia lu Mihaiu şoimariul, de pre Valea Saşilor. Iar când au fost acum, în
zilele domnii mele, după moartea jupâneasei lui, Alexandrei şi a moaşe-sa,
Mihnei Chirfotoaie, iar aceste muieri, Dumitra cu fie-sa, Despa şi cu ginere-său,
Zahariia, ei trăgea pâră la divan, de zicea că sunt ei mai volnici să ţie aceste
prăvălii să lepede ban<ii> lu Dumitru logofăt de 1 2 ani. Î ntr-aceea, domnia mea am
căutat şi am judecat pre derept şi pre lege dumnezeiască dimpreună cu toţ cistiţii
diregătorii domnii mele, văzând domnia mea la Dumitru logofăt, cartea
preoţilor de judecată şi cartea răposatului M atei vodă, de pâră şi de rămas, cu
Dumitru şi cu fie-sa Despa, şi de răscumpărătoarea locului şi cărţi patrierşeşti şi
vlădiceşti, făcute pre zapisul mortului cu mare blestem şi iar cartea răposatului
Matei vodă de pâră şi de rămas cu soacră-sa, Despa şi cu popa Eremiia, feciorii
popei Procăi. Domnia mea încă am dat lu Dumitru logofăt ca să ţie toate cu pace, el
şi feciorii lui în veacu. Încă-ş pohtiia Dumitru logofăt şi banii, munca lui de 20 de
ani, ce a pus într-acele moşii, însă împreună cu birurile casei, şi cu scutelele şi cu
toate cheltuialele ughi 1 592 şi să fie lipsit dintr-acele moşii, din toate. Iar Dumitra
cu fie-sa, Despa, au zis că torcu cu furca în sat, necum să aibă măcar un ban să-i
întoarcă. Ce au rămas toţ de lege den divan, ca să nu mai aibă nici o treabă cu
Dumitru logofăt, nici cu aceste moşii, ce să-i fie moşie lui şi coconilor cu pace. Iar
cui dintr-acest neam i vor trebui aceste moşii să le ţie, banii să-i întoarcă lui
Dumitru logofăt cum i scriu cărţili de judecată, deci iar acela va ţinea tot. Iar mai
mult alt val să n-aibă. H NE W1' KOrO ;KAO NEnOKMii6HMO, nop1t3MO rocnOACTBO M H .
H:tE R'h CBEA0l1'El\E 11ocTABl\iiEM rocnoACTBO MH: ;K8nAN f1twpMA MAPEI\€ BAN
KpMERCK'lll li ;K8nAN npEAt\ BEI\ ABOpHHK lt ;K8nAN GTpOE BEI\ MrO<!>'hT H ;K8nAN
E�uta RllCT'IEp li ;f\811.:\N Xp1t3t\ cnt\TAP <lt> ;K8nAN K 1tpKA CTOl\NllK <H> ;K8nAN repr'IE
K��4Ep ( li ) ll:Snt\H PAA81\ KOMllC < li > ;f\ 8 11.:\N """"' nEXAPNHK (li) ;K8nAN Hc1'pA1'0lE BEI\
�OCTEMntK. H 11cnpA BN1tK, ;K8nAN GTpoe BEI\ M ro<t>'hT .
273
H HAmtCAX A3, TSAop 01\'hHECKS I\, S rpAA Tp'hrORHLJlE, MiiCEl.ţA M<1io K,i, Ahlut 11
5
\IJ'I' f'IAAMA R'h l\ii'I' 3�R <1 654>.
t "iw Koc'!'AHAHH RWERWAA, M1tl\OC1'0l0€10 Eo lK·1·io rocn<:>AHH'h .
KoC'l'AHAHH ROEROA'h <m.p.>
Colecţie particulară.
Orig. rom., hârtie (39 x 50), sigiliu mijlociu în tuş.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara Un grovlah iei.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Dumitru logofăt Bădilă din
Târgovişte, şi fiilor lui, câţi Dumnezeu îi va dărui".
2 <ll8 TEH.
J n'bTp'b.
4 MOApT'kA.
5 „Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna marele ban al Craiovei şi jupan Preda mare
vornic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea vistier şi jupan Hrizea spătar <şi> jupan Chirca
stolnic <şi> jupan Gherghie clucer <şi> jupan Radu! comis <şi> jupan Pană paharnic <şi> jupan
Istratie mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Tudor Olănescul, în oraşul Târgovişte, luna mai 24 zile şi de la Adam în anul
7 1 62".
226 1654 (7162) iunie 2 1
ţ Adecă noi, 6 boiari carii a m fost l uaţi pre răvăşale domneşti ale măriii sale
domnul nostru, Io Costandin Şărban voievod de Manta, feciorul lui Pană den
Câmpulung, şi de părintele ieromonahul egumenul Iosaf de la mănăsti<re> den
Câmpulung, anume: ot Lereşti Tudoran postelnic, ot Bogăteşti Stanciu! logofăt,
den Câmpulung, Voinea logofăt i unchiaşul Staico ce au fost judeţ ot tam i
unchiaşul Stanciu! Focan sin Stanciu! Focan, ca să căutăm şi să adevărăm pentru o
dârstă ce au făcut egumenul pre iazul Mantei, feciorul lui Pană: easte au pre locul
mănăstirei şi avut-au Pană, tatăl Mantei, mai nainte moară pre acel iaz au n-au
avut? Deci noi, deca am văzut răvăşalele domneşti, ne-am strânsu acolo la
mănăstire unde au fost iazul şi moara şi am adevărat cu multi oameni bătrâni den
oraş cum acel iaz easte al Mantei, feciorul lui Pană şi au avut şi moară Pană, tatăl
Mantei, pre acel iaz, cumpărată de la multi oameni străini orăşani mai nainte vreme
carele l-au chemat Badea al Bojii, fiind î � că naintea lui Mihai voievod la zilele lui
Ştefan voievod. Deci noi aşa am jurat şi am adevărat cu sufletele noastre şi i-a�
făcut cartea noastră cum să fie la mâna Mantei, feciorul lui Pană, să-şi ţie iazul şi
moara cu bună pace cum au ţinut şi tată-său. Şi am dat şi răvăşalel e domneşti pre
mâna Mantei.
274
Pis meseţa iunie 2 1 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Tudor postelnic Lerescul
ţ Eu Stanciu! logofăt
Voinea logofăt
Staico
Stanciu!
Stanciu! ' .
DANIC, M-rea Câmpulung, Ll/2.

Orig. rom„ hârtie (32,5 x 23,5 cm), 6 sigilii inelare în fum şi tuş.
Copii, ibid. : mss. 204, f. 425v-426; 709, f. 5 7 l v; Doc. ist„ CMX/6 1 0, f. 599-599v; Doc. ist.,
MCDXLIIl/2 1 7, f. 23 1 -23 1 v.
227 1 654 (71 62) iunie 2 1
t C u mila lui Dumnezeu, Io Costandi n Şărban voievod ş i domnu, dat-am

domniia mea această poruncă a domnii mele cinstitului boierului domnii
mele, jupan Radu biv vei logofăt, ca să fie volnec cu această carte a domnii
mele de să-şi ţie 1 2 oameni pre ocina de la Palanga şi doi lopătari să fie la moară,
însă oameni streini fără de dajde şi să fie în pace de bir şi de miere cu ceară şi de
găleată cu fân şi de oaie şi de mertice şi de podvoade şi de cai de olacu şi de
lucru domnescu şi de bănişori şi de toate dăj diile şi mâncăturile câte sunt preste
anu în ţara domnii mele, de nimic val sau bântuială să n-aibă. Pentru că
această ocină de la Palanca este miluită de răposatul părintele domnii mele, Io
Şărban vodă, cinstitului boierului domnii mele, jupan Radu biv vei logofăt
pentru dreaptă şi credincioasă slujbă ce au fost slujit în ţări străine şi am văzut
domnia mea şi cartea răposatului M atei voievod ca să-şi strângă aceşti oameni ce
sunt mai sus-scrişi pre obiceiul să-i aşaze pre această ocină să fie de ajutor la
mori şi la ce-i va trebui.
Într-aceea şi domnia mea încă m-am milostivit de i-am lăsat şi i-am iertat de
toate cum scrie. Aşijderea şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domnii mele,
oricare veţi umbla în judeţul Ilfovului, de vreme ce veţi vedea cartea domnii
mel e, iar voi încă să căutati şi foarte să vă feriti de aceşti oameni de toate cum scrie
mai sus. Că cine se va is,piti a-i învălui bine, să ştie acela om că mare certare şi
scârbă va petrece de către domnia mea.
Drept aceea şi voi, oamenilor de la Palanga încă să căutaţi să aveţi a asculta
de boierinul domnii mele de toate ce vă <va> da învăţătură şi vă va porunci,
275
pentru că aşa este învăţătura domnii mele şi într-alt chip să nu fie că însu şi am
zis domniia mea.
Am scris eu, Alexandru, în Bucureşti, iunie 2 1 , vă leat 7 1 62 <1 654>.
DANIC, Ms. 256, f. 272r-v.

Copie rom.
Menţ., Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 1 54.
228 1 654 (71 62) iunie 21
t M11Mc'l'·1·io Eo<K.1€10, 'iw Koc'l'ANAHN llinpGAN BOEBOAA H rocmwrn'h. AaRAT

rocnoAC'l'Bo Mtt c·1·€ noB€1\EN°l0€ rocnoAC'l'BA MH părintelui egumenului ot Sfinta Troiţă
din Bucureşti, ca să fie volnicu cu această carte a domnii mele de să-şi ia dijma
de la satele sfintei mănăstiri de pre moşiia Chisăleţului şi a Găonoşilor şi a
Dichisenilor să aibă a-şi luară dijma şi venitul ce să va cădea den zece una, veri din
pâine dupre câmpu, veri din stupi, veri den râmători, veri din baltă, veri de fiece sat
să fie volnic să ia de la tot omul carele va vrea să să hrănească pre aceste moşii,
veri boier, veri căpitan, veri iuzbaşa, veri fieşce slujitor sau ţăran va fi. Şi de
nimeni opreală să n-aibă preste învăţătura domnii mele.
H 11cnpABNHK, CAM p€'1€ rocnOAC'l'BA MII.
flttc IONlt€ K; AbNH, Aii'I' r"<�B < 1 652>.

t "iw Koc'l'ANAHN BW€BWAA, Mltl\OC'l'"i°io Eo lK"i°io rocnoAHNb .
"iw KOC'l'ANAHN BO€BOAb <m.p.>
DANIC, Fond Oteteleşanu, 1 1/6.

Orig. rom., hârtie (29 x 20,5), sigiliu mic în chinovar.
Copie, ibid. : ms. 256, f. 389-389v·
229 1 654 (7162) iunie 2 1
t i\\ 1tl\OC'J'.lio EolK·1·Eio, "iw Koc'!'ANA1m WnpGAN BOEBOAA roc mwm'h . AARAT
u
rocnoAt'l'RO MII c·1·€ noBEl\EtilE rocnoAC'l'BA Mit cASro'{ rocnoAC'l'BA MH, Stepan poste! nic
şi fiiu-său lu Tanasie, ca să fie volnic cu această carte a domni i mele de să-şi ţie
un rumân anume, Iane snă Pătru ot Bălceşti, care rumân l-au fostu dărui� Lăudat
comisul, nepotu-său lu Tanasie, feciorul lui Stepan, de bunăvoie a lut pentru
276
pomana să aibă a-l pomeni. Şi am văzut domnia mea şi răvaş de la mâna lu Lăudat
comis pentru acest rumân l ane ce scrie mai sus la mâna lu Stepan postelnic, tatăl lu
Tanasie.
Şi când l-au dăruit, fost-au şi mărturii, anume: egumenul de la mănăstire de la
flămânda şi Radu rumânul i Oprea şi alţi mulţi oameni buni.
într-aceea, domnia mea încă am tăcut această carte a domnii mele la mâna
slugii domnii mele lu Stepan postelnic şi fiiu-său lu Tanasie, ca să-şi ţie pre
acest rumân lane, feciorul lu Pătru, să le fie moşâe stătătoria în veci lor şi
feciorilor. Şi de cătră nimea opreală să n-aibă naintea cărţii domnii mele.
" ucnpARNHK, CAM p€'1€ rocnOACTRA MII .
nuc 10N1t€ .U A"""· l\tT /� �R < 1 652>.
î "iw KocTANAllN RWERWAA, M1tl\OCT0lio Eo lK'lio rocnOAllNb .
'iw KocTANAllN ROEROAb <m.p.>
DANIC, M-rea Râncăciov, XIII/ 1 5.

Orig. rom„ hârtie (30,6 x 2 1 ), sigiliu mij lociu timbrat.
EDIŢII: Text, Badea, Cemovodeanu, Nestorescu-Bălceşti, Bă/ceştii, p. 36-37.
230 1654 (71 62) iunie 2 1
Î MHMcT'lio Eo lK'leio, "iw KocTANAllN llhpsAN ROEROAA 11 rocnOAllN'h . AARAT

rocnoACTRo MH c'le noREl\EN°IE rocnoACTRA MII Cl\ S r8 rocnoACTRA MII, lu Tudoran
păhamic, feciorul lu Iane păharnic ot Aninoasa ot sud Muşcel, ca să fie volnic cu
acesta carte a domnii mele, de să-şi ţie o copilă de ţigan, anume Voica, fata lu
Mihăilă ţiganu şi a Neacşei ţigăncii, pentru că această copilă de ţigan fost-au făcută
de Mihăilă ţiganu al lu Tudoran păharnic cu Neacşa ţiganca, care au fost luat
Mihăilă ţiganul de la Antonie den Răteşti. Deci, până au vrut a plătirea Tudoran
pehamic pre Neacşa ţiganca, au făcut pre această copilă, ce scrie mai sus. Deci
Antonie, el s-au sculat de au luat copila de la Tudoran păhamic, apoi Tudoran
păh�m ic el au dat lu Antonie pentru Neacşa ţiganca altă ţigancă pentru ţigancă, iar
,
cop la au rămas pre seama lu Antonie. Dupri aceea Antonie au murit, iar jupâneasa
i
Im ş�. feciorii ei s-au sculat de au vândut pre această copilă de ţigan lu Ivaşco
vomi cul den Răteşti. Deci apoi Tudoran păhamic, deaca au simţit şi au prins de
veste, cu m au vândut copila altora şi easte făcută de ţiganul lui, el au mersu de faţă
d: s-au pârât naintea răposatului Mateiu voievod cu Ivaşco vomicul. Deci într-aceea
raposatul Mateiu voievod au judecat pre dreptate şi pre lege şi au dat dumnealui
cu� să-i lepede Tudoran păhamic banii 1 • Şi i-au lepădat banii şi au luat copila şi tot
au \mut cu bună pace, până acum în zilele domnii mele.
277
Iar, când au fost acum, el nu s-a lăsat pre acea judecată, ci au venit naintea
domnii mele de faţă cu Tudoran păhamic, zicându Ivaşco vomicul cum easte el
mai volnic să o ţie, iar domnia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege ,
împreună cu tot divanul. Şi am dat domnia mea slugii domnii mele lu Tudoran
păhamic ca să-şi ţie el această copilă cu bună pace, pentru că să mai cade să o ţie
el, că sântu părinţii la dânsul. Şi au rămas Ivaşco vomicul de lege şi de judecată
den divan cum mai multă treabă să n-aibă, pentru că aşa am judecat domnia mea,
împreună cu tot divanul.
HHAKO AA HECT . H 1tcnpABHltK, CAM pE'lE rocnOACTBA Mit .
fl1tc IOHllE KA Al.Hit, 1diT r��B <1 652>.
t "iw KocTAHAllH BWEBWAA, M1tl\OCT"l10 Eo 1K"lio rocnOAltHb .
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CCCLIII/24.

Orig. rom., hârtie (3 I x 2 1 ,5), sigiliu inelar în chinovar.
Copie, ibid. : ms. 1 37, f. 388.
I CANHE.
23 1 1 654 (7162) iunie 22
t M1tl\OcT"l10 EolK"leio, "iw KocTAHAltH WepsAH BOEBOAA 1t rocnOAHHn . l\ABA'l'

•
.
rocnoACTBo Mit c·1·io noBEl\EH IE rocnoACTBA Mit părintelui egumenului ot Stănta Troiţă
ot Bucureşti, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele de să-şi ia toată
vama de peşte den baltă de la Chiseleţ şi să aibă a luarea părpărul de la tot omul
care-i va trece prin vad la Chiseleţ, cum au fost legea şi obiceaiul şi cum au fost
miluit mai denainte vreme alţi domni bătrâni şi de nimea opreală să n-aibă.
Aşijderea şi voi, vameşilor, să căutaţi să nu care cumva să învăluiţi sau să opriţi
venitul ce easte al sfintii mănăstiri de cum au fost obiceaiul mai denainte vreme, că
aşa easte învăţătura domnii mele. CAM pE'lE rocnOACTBA M it .
fl1tc IOHltE Ki Al.Hit, 1\-kT r��B <1 652>.
t "iw KOCTAHAHH BWEBWAA, MHl\OCT0l0!0 Eo lK"llO rocnOAHHb .
"iw KOCTAHAHH BOEBOAb <m.p.>
DANIC, Fond Oteteleşanu, II/7.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ), sigiliu mic în chinovar.
Copie, ibid. : Doc. ist. XI/26; Doc. ist., M DCL/2 1 . f. 1 8; ms. 256, f. 389v.
EDIŢII: Text, Potra, Doc. B11c11reş1i, p. 1 1 1 .
278
232 1 654 (71 62) iunie 22
Hrisov domnesc sub pecetea şi iscălitura lui Costandin Şerban vodă, hotărând
ca Stanciu! spătaru şi Vlad, frate-său i vără-său, Coica armaş şi popa Ciucur, cu
fratele l u i din Săcele, să lepede Nicolii pârcălabul dă Glogova şi Barbului
Bengescu, ginere-său, banii pentru rumânie.
DANIC, Doc. ist., DCXIIl/ 1 87 (nr. 2 1 ).

Rez.
233 1 654 (71 62) iunie 23
t Ju pan Ghiorma vei ban Cralevschi dat-am cartea noastră sfinţii şi

dumnezeiştii mănăstiri ce să chiamă Bucovăţul, ce easte hramul lui Stăntul
Nicolae, la Coşuna, ca să aibă a-şi ţinere moşia Povarul cu bună pace de către Papă
postelnic ot Livezi. Pentru că s-au întrebat înaintea noastră de faţă, zicând Pană
postelnic că easte moşia lui satul Povarul, iar egumenul de la Bucovăţ zice că easte
a mănăstirii. Deci într-alt chip n-am putut j udeca, ci le-am dat 4 boieri anume:
Pătru iuzbaşa ot Vârâţi i Nede ot Saca i Stănilă postelnic ot Vâlcăneşti i I onaşco
Sârbul ot Craiova, ca să le ia seama şi să-i judece cum vor afla cu sufletele lor. Şi
au mersu de au căutat pământul Povarului pre semnele cele bătrâne, pă unde au
mersu David postelnic şi egumenul Ionichie 1 în zilile lui Matei voevod, de sânt de
atunci puse. Şi au tot ţinut până acum cu bună pace mănăstire<a>, iar când au fost
acum s-au sculat cu pâră Papa postelnic de să ia moşie Povarul. Deci au luatu-le
aceşti boieri ce scriu mai sus seama. Şi au judecat cum au aflat ei cu sufletele lor să
\ie mănăstire moşia Povarul cum au ţinut-o până acum şi au făcut boierii carte<a>
lor la mănăstire să fie moşie cu pace, că au rămas Papa postelnic de lege şi de
judecată.
Într-aciia, am dat şi noi această carte a noastră sfintei mănăstiri ce easte mai
sus-numită să-şi ţie moşie, ce easte mai sus-scrisă, cu bună pace de acum înainte de
către Papa postelnic, că au rămas de lege şi de judecată dinaintea noastră Papa
posteln ic.
Şi într-alt chip să nu fie.
Iunie 23 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
DANIC, Ms. 722, f. 1 90- 1 90v.

Copie rom.
279
234 1 654 (7162) iunie 23
ţ MHl\Oc'f'lio EolK'leio, "iw RocTAHAHH lllhpllAH BOEBOAA H rocnoAHH'h . nH w e T

rocnOAC'fBO MH ţie, căpitan Pahul de la Strehaia! Cătră aceasta dau ţ ie ştire
domniia mea de vremea ce veti vedea cartea dumnii mele, iar tu să cauti 1 să
mergi 2 cu cartea domnii m� le de să strângi 3 toţi rumânii 4 a sfintii 5 mon � steri
carele de pre unde va fi 6 fugiţi, însă den Strihaia şi de la Stângacea şi de la
Coşcodiia, pre toţi să-i aibi 7 a-i strângi 3 pre la moşiile lor, să-şi plătească biriul
şi să lucrezi sfintei monastiri cum au fost obiceiul şi mai denainte vremea, că
domniia mea pentru aciia v-am iertat dejmili de stopii şi dă oi şi de râmăto ri şi
de alte de toate ca să aveţi a căuta şi a posloşi 8 slujba sfentii 5 monasteri. Deci
într-aci ia o voiu şi mai întări 9 cărţi le domnii mele de milă numai să aveţi 1 0 a
căuta şi a posluşi 7 sfintii 5 monasteri şi să aveţi a cinsti igumenul carile trimiţ
domniia mea, să nu mai facă cum au fost ei învăţaţi de a arunca 1 1 prihane
egumenilor, ci să-i aibă tut omul a asculta şi a socoti ca năstavnic a sftntii
monasteri. Iar cari le să va ispiti a face într-altu chep preste cartea domnii
mele acela om mare certare şi urgie domnească va petrecea de cătră domniia
mea.
H HcnpABHHK, CAM p€4€ rocnOAC'fBA MH .
fiHC IOHH€ Kr AhHH, Bh 1\-k'f r��B <J 652>.

t "iw RoCTAHAHH BWEBWAA, l\\Hl\OC'f0l10 EolK·1·io rocnoAHHh .
"iw ROC'fAHAHH BO€BOAh <m.p.>
DANIC. M-rea Strehaia. XIV/6.

Orig. rom .. hârtie (3 1 20. 7). sigiliu mic în chinovar.
x
Copie. ibid. : ms. 7 1 4. r. 962.
1
K4Stiie.
l\1ep1,iie.
l „
c-rpblll,llE.
4 plSl\1h1i1'e .
5 c.j.'1'11-r'ie.
6 .j.'i'u .
7 „ „
4161€.
8 „
nocl\ OWIE.
9 1mhp·1·e .
10 „
4BEL\IE.
II
4pb11Kh.
280
23 5 1 654 (7162) iunie 23
ţ 1H111\0CT0lio Eo)f(·rEio, "iw HocrattAHtt llihpGatt BOEBOAa H rocnoA1ttt'h . AaBaT

rocnoACTRO "'11 c·1·io noBEl\Ett·1·E rocnoACTBa MII GMi>pHtt rocnoACTBa MH, Stanciu) stolnic
ot Dobrosloveni, ca să fie volnic cu cartea domnii mele să ţie un ţigan, anume
Radu! ţiganul, feciorul Guiului ţiganul şi al Iorcăi ţigăncii, pentru că acest ţigan,
Radul, e l au fost al boiarinului domnii mele Stanei ului stolnicul. Iară acest ţigan
el au fost umblat fugar. Iar când au fost în zilele răposatului Matei voievod, iar
Stanciu! stolnicul au prins pe acest ţigan, pre Radul, aici în ţara domnii mele.
Deci, daca l-au prins, n-au vrut să-l mai ţie, ci l-au vândut Barbului cupariul şi l-au
ţinut c up ariul cu pace.
Iar, când au fost acum în zilele domnii mele şi aşa pârâia Radu) ţiganul,
zicând cum nu easte ţigan Stanei ului stolnicul, ci easte ţigan turcesc. Iar Stanei ul au
spus nai<n>tea domnii mele cum easte ţigan de moşie al lui şi-i sânt părinţii la
Stanciu! stolnic. Î ntr-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat şi am dat
Stanciului stolnic lege de au jurat cu 6 boiari scrişi pre răvaşele domnii mele,
anume: Drăghici pitarul şi Papa pitarul ot Hurezi i Stamate pitarul ot Pârâul
Lupului i ot Dranoveţi, Vladul vornic ot Viişoară, ! serul postelnic, cum acel ţigan
Radu easte al Stanciului stolnic.
Derept aceea, am dat domnia mea Stanciului stolnicului ca să-i fie acest ţigan
moşie ohabnică.
lfHAKO AA HECT' H caM pE'IE rocnOACTBa M H .
IOtut€ Kr AhHll, B h l\i>T „�� B < 1 654>.
t "iw HOCTMIAllH BWEBWAa, Mlll\OCT0rl0 EO )f(0lio rocnOAll H h .
"iw HocTaHAHH BOEBOAh <m.p.>
După Şt. Berechet, Documente de drept public şi privat. p. 209-2 1 O.
23 6 1654 (7162) iunie 23
t i\\1tl\ocT·1·io Eo)f(·t·E io , "iw HoCTattAllll llihpsa11 BOEBOAa 11 rocnoAHtt'h . AaBaT

rocnOACT RO Mit C0f0E rlOBEl\EH0IE rocnOACTBa MII slugii domnii mele, Răduţului
1�zbaşa ot Nedvejde, din judeţul Mehedinţilor, şi cu feciorii lui câţi Dumnezeu îi va
daru1 ca să-şi ţie satul Groşăi ot sud Mehedinti, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi
rumânii ş i cu tot venitul din câmpu, din pădu ;e, din apă şi din siliştea satului de
Preste tot hotarul, din hotar până în hotar, pentru că acest sat, ce easte mai sus scris
_
şi cu rum ânii,
fost-au cumpărat Giurca clucer, socrul Răduţului iuzbaşa, de la
28 1
Capcea, şi, în unna Sincăi cluceriul, căzut-au acest sat a fi pre mâna Rădutului
iuzbaşa pentru că i-au fost ginere. Şi tot l-au ţinut cu pace până în �ilile
răposatului Matei vodă.
Iar după aceea, când au fost în zilele lui Matei vodă, domniia lui, ştiind cum
că easte acest sat Groşii într-un hotar cu mănăstirea Strehaia, luat-au acel sat de
la Răduţu! clucer în silă lui şi fără dreptate şi fără de nici un ban d e l-au dat
mănăstirii de la Strehaia şi au luat şi cărţile cele de moşâie de la Răduţu! iuzbaşa,
fără voia lui. Şi tot l-au ţinut acest sat mănăstirea Strehaia, dat de Matei vodă, şi
luat în sila lui şi fără dreptate, până în zilile domnii mele. Iar după aceea, când
au fost acum, în zilile domnii mele, după moartea răposatului Matei vodă, iar
Răduţu! iuzbaşa, el au venit naintea domnii mele, în divanul cel mare, de au
jăluit şi au spus cum că i l-au luat Matei vodă acel sat în sila lui şi fără dreptate şi
fără nici un ban.
Î ntr-aceea, domnia mea nu l-am crezut şi l-am trimis la prea sfăntul părintele
Ignatie mitropolitul, de s-au jurat cu mâinile pre Sfânta Evanghelie cum că i l-au
luat în silă fără de nici un ban, cum am văzut domniia mea şi cartea părintelui
lgnatie mitropolitul la mâna Răduţului iuzbaşa.
Drept aceea, am dat domniia mea Răduţului iuzbaşa ca să-şi ţie acest sat cu
bună pace, cu toţi rumânii şi cu tot venitul, din hotar în hotar, cum l-au ţinut şi mai
denainte vreme, să fie stătătoriu în veci.
Şi i-am dat domniia mea toate cărţile şi zapisele ce i-au fost luat Matei vodă,
iar la mâna lui.
Deci să aibă a-şi ţinerea cu bună pace, într-alt chip să nu fie, pentru că aşa
easte porunca domnii mele. 11 CAM pE'I H rocnOABA MH .
fiHC KIHHE Kr AhHH, Bh 1d; T ,-'��B < J 654>.
DANIC, Ms. 7 1 4, f. 925r-v.

Copie rom.
237 1654 (7162) iunie 23
t 3AE Go1d1p"l1t Kl\ETos1.(IH ai lu Tudoran, gine<re>le lu Dumitru Ochei şi ai

jupâneasei lui Ancăi ot Necopoe, po ime: ot Doiceşti, Colţea vornic i ot Răsimnici,
Nicula ceauş i ot Cioceni, Cristea roşu i ot Târgovişte, Calotă postelnic i Necula
aprod i ot Tărăceni, Preda logofăt i ot Băseşti, Stan Roşca i Dobruş ot tam 1
Radoslav ot tam i Staico ot tam i Badea pârcălab i Necula ot tam, ca să jure
Tudoran cu aceşti 1 2 boiari de către Neagu! postelnic pentru neşte zapise ce au fost
făcut Tudoran cu fămeia lui, Anca, fata Ochei, la mâna Neagului portar na1tea
părintelui patriarhului Paisie ot Ierusalim, cum n-au făcut acele zapise de bunăvoia
282
lor şi cum n-au dat părintelui patriarhului ughi 1 00 pentru sufletul unchiu-său, lu
Dumitru Ochi, când i-au lăsat jumătate de sat, din Băcăleşti şi pentru ughi 20 ce au
cheltuit l a moartea lui, de l-au pomenit. Şi iar să mai j ure şi pentru alt zapis ce au
vândut Tudoran bucate de la socru-său Ochei, bivoli şi oi şi stupi, de pre bani gata,
taleri 1 50 şi un postav şi un atlaz. Deci de va putea jura cu aceşti 1 2 boiari, iar
Tudoran să dea Neagului portar ughi 1 00, pentru sat şi iar ughi 1 00 pentru bucate şi
uahi 10 că l-au pomenit şi un postav şi un atlaz. De aceea să-şi ia satul şi bucatele,
"
însă mai adevărat cum vor afla aceşti boiari cu sufletele lor.
Şi zioa la Sânt Ilie.
Ispravnic, marele portar.
t "iw KoCTAHAltH RWERWAA, MHl\OCT°llO Eio ;K°llO rocnOAHHb.
"iw KoCTAHAHH ROEROAb <m.p.>
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CCXCil/4.

Orig. rom., hârtie (22 x 1 5,5), sigiliu mij lociu în chinovar.
Reg., Doc. jud. Teleorman, I, p. 1 75 .
238 1 654 (7162) iunie 25
t Adecă scris-am eu, Draghiia, acesta al 1 meu zapis, cum să să ştie că am

vândut den Guzeani pai1ea mea de moşie stânjeni 50, pre bani gata2, ughi 8. Şi o
am3 vândut de bunăvoie a mea, de nici o nevoie. Şi cându o am3 vândut, am
întrebat şi fraţi şi feciori şi nepoţi şi nimenele nu s-au apucat de dânsa, ci o am
vândut l u Băjan de bunăvoia me şe a tutur<or> fraţilor. Şi am zis aşa: cine se va
mai ispiti a mai face nescare valuri să fie afurisit şi procleţit de 3 1 8 oteţi ije vă
Nikeia. I o am dat să-i fie moşie lui şi feciorilor şi nepoţilor şi cine va fi den ei.
Şi mărturii au fostu: Iosifu postelnic şi Vârjoghe postelnic a<l> doilea4 de
Crângeni şi Roman postelnic de Calofireşti şi Drăguş de Guzeani.
Şi eu, Draghiia, carele am vândut, me-am pus şi degetele.
Eu Iosif. Eu Vârjoghe. Eu Roman. Eu Drăguş. Eu Draghiia.
Să să ştie că suntem mărturie şi s-au dat banii în casa lu Iosifu postelnic.
Pis measeţa iunii 25 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
t Adecă scris-a m eu, Drăgoş, scris-am al meu zapis, cum să să ştie că am

, dut den
van Gozeani partea mea de moşie stânjeni 30, pre bani gata, galbeni 8. Şi o
am vândut de bunăvo ie a mea, de nici o nevoie. Şi cându o am vândut, am întrebat
ŞI fraţi şi feciori şi
nepoţi şi nimenele nu s-au apucat de dânsa, ci o am vândut lu
283
Băjan cu bunăvoia a tuturor fraţilor. Şi am zis aşa: cine să va 1sp1t1 a mai face
niscare valuri să fie afurisit şi proclăţit de 3 1 8 oteţi ije sut vă Nichei. Şi o am dat
să-i fie moşie lui H ChlHOKOM Cii KH8KoM CH, Ei\HlţH Eon. AACT 5 şi cine va fi den ei.
Şi mă11urii au fostu: Iosifu postelnic şi Vârjoghe postelnic ot Crângeni şi
Roman postelnic ot Calofireşti şi Drăghie ot Guzeni.
Şi eu, Dragoş de acolo, carele am vândut me-am pus şi degetele.
Eu Iosif. Eu Vârjoghe. Roman. Drăghie.
Să să ştie că suntem 6 mărturie şi s-au dat banii în casa lui Iosifu po ste lnic. Eu
Dragoş.
Pis measeţa iunie 25 dni.
B.N„ Col. Documente, 575/6 a,b.

Orig. rom„ hârtie (3 1 x 2 1 ) trei sigilii inelare; două documente scrise pe aceeaşi hârtie de
,
aceeaşi mână; cel de-al doilea datat după primul, având aceiaşi cumpărători, vânzători şi martori.
Copii: DANIC, Doc. ist., MLXXXV/ 145, f 1 29- 1 29v; Doc. ist„ MCD/1 42, f. 1 27v.
I
441\.
2 Post gata r4 .
J
AAM.
� �
4 6.
5 „Şi fiilor lui şi nepoţilor lui, câţi va da Dumnezeu".
6 C'bHT€€M.
239 1 654 (7162) iunie 25
î Adecă eu, Ignatie, arhiepiscup i mitropolit Zemle Vlaşcoe, zapisul nostru

de mare credinţă la mâna părintelui Varlaam, igumenul ot Căldăruşani, cum să să
ştie că au fost sfănta Mitropolie datoare o ţigancă mănăstirii Căldăruşanilor pre
nume Samfira, care ţigancă fost-o-au cumpărat un rumân den Micşăneşti, anume
Băltean, de o au dat la mănăstire di s-au răscumpărat de rumânie, cap pentru cap.
Iar când au fost acum, tocmitu-ne-am cu părintele igumenul Varlaam, di i-am dat
pentru <linsa ughi 34, ca pentru să nu se strice sălaşul, că o au ţinut un ţigan al
sfintei Mitropolii.
Dirept aciia, făcut-am acist zapis al smerenii noastre la mâna părintelui
Varlaam igumenul de bună credinţă, ca să să ştie. Aşijderea şi molitfa lui, ne-au
făcut zapis la mâna noastră.
Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am mai jos iscălitura.
Pis iunie 25 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
GMEp'hHHH Ki\'hAHKA HrHAT0IE 1 •
284
Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ,5).
1 , . Smeritul vlădica lgnatie"; semnătură autografă.
240 1654 (71 62) iunie 25
t Scris-am cartea noastră Radului iuzbaşă din Sudvejde, din judeţul

Mehedinţilor, pentru când au fost în zilile răposatului Matei vodă, zicând Radu!
iuzbaşa că i-au luat o moşie ce să chiiamă Groşăe, fără de nici un ban de au dat-o la
mănăstire la Strehaia. Deci, când au fost acum în zilile domnului nostru Io
Costandin Şărban voievod, venit-au cu jalbă naintea mării sale în divan jăluind
cum că i-au luat maşă.ia de au dat mănăstirii şi nu i-au dat nici un ban. Î ntr-aceea
domnul nu l-au crezut, ci l-au trimis naintea smereniei noastre, la Sfănta Mitropolie,
cum să jure cu mâinile pre Sfănta Evanghelie cum că n-au luat de la Matei vodă
nici un ban, încă o au luat fără de bani de o au dat la mănăstire.
Într-aceea, venit-au naintea noastră şi am scos Sfănta Evanghelie de l-am
jurat şi a luat şi blestem asupra lui cum nu au luat nici un ban, ci o au luat fără de
nici un ban. Dacă am văzut ca să jură aşa şi ia blestemul asupra lui, datu-i-am
această carte ca să-şi ţie moşâia cu bună pace, de nimenea opreală să n-aibă, pentru
că o au luat cu legea şi cu jurământul şi să aibă a-şi face şi carte domnească preste
cartea smereniei noastre să-şi ţie moşi ia în bună pace.
De aceasta scriem.
Iunie 25 doi, leat 7 1 62 <1 654>.
DANIC, Ms. 7 1 4, f. 924v-925 .
Copie rom.
241 1 654 (7162) iunie 25
t Adecă eu, ermonah Varlaam, egumenul de la sfănta mănăstire Căldăruşanii

şicu tot s o bo ru l sfintei mănăstiri, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca
să 0e de b u n ă credinţă la mâna cinstitului şi prea sfinţitului chir vlădica lgnatie
ar� ie�itropolit cum să să ştie că au fost Mitropolia datoare o ţigancă mănăstirii
Caidaruşanilor, iar mănăstirea Căldăruşani au fost datoare lu Ilie snă Liicăi ot
Gherghiţă, o ţigancă, iar Ilie au fost datoriu Stanciului vătaf de sat de Băşâneşti iar
0 ţigancă . Deci am mersu dempreună cu Ilie şi cu jupâneasa Stanciului vătaf de
285
Băşâneşti la părintele vlădica lgnatie. Deci părintele vlădica au plătit ţiganca ce au
fost Mitropolia datoare Căldăruşanilor cu ughi 34 bani gata, iar noi am dat 1 banii în
mâna lu Ilie de ne-am plătit de cătră dânsul, iar Ilie se-au plătit de cătră j upâneasa
Stanciului vătaf de Băşaneşti.
Aceasta scriem şi mărturisim.
Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţile şi iscăliturile, ca să să crează.
Pis iunie 25 <lini, leat 7 1 62 <1 654>.
Varlaam egumenul2 .
DANIC, M itrop. Ţ. Rom., CCCXLIIl/5.

Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ,5 cm), sigiliu inelar în tuş.
I AddT.
242 1 654 (71 62) iunie 25, Târgovişte
t Adecă eu, Vasilie logofăt ot Rătevoieşti, scris-am şi mărturisesc <cu>

acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui Vasilie egumenul
de la sfănta mănăstire Bistriţa, cum să să ştie că am avut o ţigancă a mea la
mănăstire, anume Stoica, iar mănăstirea B istriţa avut-au o ţigancă la Radu! logofăt
din Ţigăneşti, anume [ .. .] ' . Deci m-a rânduit sfinţiia lui la Radu! logofăt de mi-au
dat o ţigancă, anume Ana, carii au fost luat şi Radu! logofăt schimbu de la Nica
păhamic den Poiană, ţigancă pentru ţigancă, să fie mănăstirii plătită de mine, iar
Radu! logofăt să fie plătit de mănăstire. Şi am făcut aceste schimburi di a noastră
bunăvoie fără de nici o silă, ca să fim plătiţi unii de cătră alalţi, să fie de acum
înainte Stoică ţiganca mănăstirii cu bună pace. Şi la această tocmeala a noastră,
tâmplatu-sa mulţi boiari mărturie cari-şi vor pune mai jos iscăliturile. Şi pentru mai
adeverită credinţă şi-au pus şi picetea şi iscălitura, ca să să crează.
Şi am scris eu, Manta logofăt, Bh NL\CTM rp"A oT TphroBHIJ.l€.
Eu Vasilie logofăt2 .
DANIC, M -rea Bistriţa, LXV/5 1 .

Orig. rom., hârtie (20 x 2 1 ,5), sigiliu inelar în tuş.
Copie, ibid. : ms. 1 94, f. 390v.
1 Loc alb în text.

2 Semnătura autografă.
286
243 1 654 (7162) iunie 25, Bucureşti
t 1\\lll'I OCT.IEio EolK°IE IO, "iw KocTAHAltH WepGAH BOEBOA·,· 1t rocnOAltWb B'hCOlt
3e�1�1 1 8rrppoBl'IAX·1·1 1cKOE . AABAT rocnOACTBO Mit c"1"1t noBEl'lirn"l1t rocnoACTBA Mit
cstrt11, liOiKECTBH0l1t MOHACT1tp 30BEl\\Aro E1tcTpEu,A, 1trAEIKE ECT XPAM npiicBiiT'lrn
4 11cr11t11 11 npt61'1Arocl\OBEH°IE Bl\'hAlt41tU,E HAWEro EoropoA1tU.E 11 Op1tCHOAiiB"l1t 1\i\Ap·1·11,
41 1CTllOE Elt 8cnEH0IE, lt WT'hu,8 er8MEH EAClll\°IE lt BCiiM !ipAT°IA M, El\ltll,lt lK 1tB84.111x B'h
wmirtl\11 TO, 111KOiKE AA ECT rntTiiH MOHACT1tp Blt W E pE4EHA CEl\O HocTe4il1t WT
G�'h4t, B'bC CEl\O C'hC B'hC XOTAPOM lt C'hC BCltX BE41tH0iH lt C'hC B'hC XOAOKOI\\, WT
llMIV, WT w8M8, WT BOAA lt C'hC A03°llO lt WT nl\AHEH lt WT n8rn8A"l1t, WT npE3 B'hC
xorapMI, no CTAplt XOTAPE li 6€1\i>Slt, 3AHEJKE ECT Toro CEl\O HocTE4.ff1t BltlllE mtc,
SllMI c8T WT HAIOnpElKAE BpiiME B'hC l\IOA°IH KHESlt, TAJKE ECT liltl\ noK8n1tl\
llOKOlltldfO MllXAlll\ BOA'h WT HA BCHX MErl0A W0i1t WT CEl\O W6A4E, HA HME : WT HA
AlllK�t C'bC 'lET ero H WT HA EAp681\ C'hC 4€'1' ero lt Eo1tK81\ C'hC 4ET ero li nonA C'hC
4€T Cit li G'lnpt MoAW'hB C'hC 4ET Cit, 3A rM--::-B Acnp1t roTOBll . H npOAABAUIE CE WHlt
Ee4 111m 3A H llXH O M A06pOBOl\IO noKOHHAro M 1tXA1t BOA'h KpoMt EAHA C1tl\OCT0lio WT K'h
rocnOACTA EM8 li noKl\OHltWE CE BE41tHlt WHlt CAMlt B BiiK8 .
fi no TOM, noKOllHAro MllXAltl\ BOA'h, rotnOACTBA EM8 61tl\ ECT AAI\ lt np1tl\OiKltl\
roro CEllO HocTe4il11 C'hC BE41t1il1t 1t C'hC B'hC XOTApoM HA rniiTAA MOHACT1tp E11cTpEU,A
PJA.I nM1t 1111 11 pAA"i A8 w8 rocnOACTBA EM8 1t poA°ITEl\lt rocnOACTBA EM8, lllKOJKE AA
ecr rntTt11 MOllACT11p8 B'h wKpiinl\EH·1·e , A noKOllHAro M1tXA111\ BOA'h BE4HOE
E'hcnOMHllAH0l0E .
C'l!iA'lE K'bAA ECT 61tl\ AM llWBU,°llt noKOllHArO 1\i\1tXAIO BOA'h no Toro CEl\O
Hocre41'1'11, !iii/\ ECT TOrAA llA 1131\ii3EH0IE ero WT 3EMl\E li 611CT B'h MllOro nE4M li
rernor11 wT K'b Bctx cTpA110Be 11 8MMEH·1·e cTe;ii; A 11·1·e 3A cnEH38 . H 6111\ ECT 113BAA11"
rocnOACTBA EM8 TOrAAWHt no HoCTE4Jlt no TAE BpiiME 3A 611p, 3A K'hlil\IO, 3A
,\ll:Kfl\A ll'lEl\OM, 3A rop4111HA CBltHOM, 3A MEA, 3A BOCOK, 3A BltHEp11411, 3A c8xA
\l'6l\M1 , 311 BOl\11 11 wT Ko1111 3A wl\AK 1t 3A Bctx AA;K6oBe 1t ra;ii; AeH·1·e Kol\1tKo xoA1tT
npe3 l\t To, 3A Bctx 611'1'01 npo41"1111t npe AbHlt lt B'h JKltBOTA rotnOACTBA EM8 lt HA
6'11X 6Mro 'lHCTllBll rotnOAAPll AOllAE;KE CTOM CBiiTAA MOHACTltp. H noCTABltl\ ECT
llOK011t1Aro M11x11io BOEBOA'h BEl\ltKOE Kl\ETBO: no WTlllECTB0IA rocnOACTBA EM8 n04TO
P4A'I ce c8T 6111'1 npoAABM BE4Hlt rocnOACKlt, rocnOACTBA eM8 noKA3AI\ llM c"IA
Mlll\OBAH0ie.
T A:KE, WT TorAA 8BAM, WT rotnOAAP'h B'h rocnOAAp'h, B'hcnpE611BAI\ CEl\O
HocTE4J·IH• B'b CIA
· • Mlll\HO li np04JEH°IE,KAKO BllAiiXOM rotnOACTBO MII KHllrll CTAplt WT
lld BCll f"Cn"v A<\pllt ""
. . KH1tr1t ':l
V XPllCOABE !'11\E�AHAPWB BOA'h ll\0l0A W , B'h n'hpBOE PEAW li B'h
287
BTopoE pEAW, B'h 1d;.T „3fIBE 11 KNltrA noKotmAro MATEio BOEBOA'h B 1d;.T „3p;\14 &'he
3A npo41EH0IE .
TEM P"A·,· 11 rocnoACTBO MII HAttnA4E ;+;El\AEM K'h cB-kTA l\\Ot1ACT11p.i E11cTpeiv 11
mmoBllXOM 11 rocnOACTBO 1\\11 KtmroBE 11 XPllCOABEl\E npo4"I"' rocnOAAp11 3A 1\1111\A 11 3j
npo41E11°l0E CEl\WB KoCTE4J0l0ll CBtTM\8 MOllACT11p8 BHWE nllCAllA A" G8AET 3A Tpi>EA
l\\NIACT11p"l11, llllOKOI\\ B'h m1418, " fOCllOACTBO 1\\11 li np04°llll\\ CTAPll rocno.w11
KTHTOpll B-k4110E B'hWOl\\llHAH0IE .
64111a:E 11 3AKl\EHAH0IE nocTABllX rocnoACTBA l\\lt : Koro 1136EpET roc n OA"h Eo n.
mn"I rocnoAAP'h 3EAll\E EAAIU KOE 1\\111\IOBll A" 111\\AT no4TATll 11 8Kptmn11 r;1111rm
npo4°llll\\ CTAPH rocrtOAAPll li C0IA KHllfA rocnOACTBA MII 3.:\ npo41Et1°IE no 8cTp0Etiie KAKO
ECT BllUIE nttc, TOfO rocnOA'h Eor"h A" ro n04TET li A" C'hXPAllllT B'h rocnOACT&t
ero . !"I A4JEAICKE HEn04TET li 11E8TBP'hAllT, AH8 nonEpllT li llCXAGllT lt B'h WG&EH0iE
WCTABllT' Toro A" ECT TP'hKl\ET li AHA�ll\\A WT Bl\'hA0IKA Xp11CTOC li WT Tlil wn118
E;KE c8T B'h Nl1K0lll li AA llMAT 4ACT0l0!0 C'hC fOAA li C'hC !"lp0IA HA EAllH MECTO, MlllH .
GE;KE li CBEA0ITEl\E noCTABllXOM rocnOACTBA MII: ;i.;8nAH rt"wpMA BEI\ EAll
KpAAEBCKAro, ;i;8nAH flpEAA Ep'ht1K0Bt118" BEI\ ABOptHtK, a<8nAH GTpoE BEI\ l\Wrw�ET,
;i;8nAH E811t BEI\ BllCT°lra p, a<8nAH Xptt3A BEl\llK0IE cnATAp10, tK8nAH H11pKA m
CT Ol\ HHK , a:8nAH r1°Eprtt BEI\ Kl\84Ap, a:8nAH PAAl(I\ MllXM4A BEI\ KWMllC li a:8nAH
flA110 BEI\ nEXAPHHK, ;i;8nA11 HcTpAT0l0E BEI\ nwcTEl\HttK . H ttcnpABHHK, ;i.:8n.i11 GrpoE
BEl\llK0lll l\WfW<f>ET .
HcnttcAX A3, A8M"frp8 Awrw<f>ET EWAA014io, 8 rpAAI( E8K8pE4111, Mtm�A iotiie
KE Abilii li WT l"IAAMA AA;KE AO Hhtllt, TE4Ell0l0A A-kTWM, B'h AtT „3�B .
t "iw K\l•CTAllAllll BWEBWA'h, Mltl\OCT0lio Eo;i;"lio rocnOAllH'h .
"iw KWCTAHAltll BOHBOAH <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii
mănăstiri ce se chiamă Bistriţa, unde este hramul preasfintei şi preaslăvitei stăpâna
noastră Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria, cinstita A donnire, şi
părintelui egumen Vasilie şi tuturor fraţilor, câţi trăiesc în acest locaş, ca să fie
sfintei mănăstiri mai sus-scrise satul Costeşti din Vâlcea, tot satul cu tot hotarul şi
cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din câmp, din pădure, din apă şi cu vie şi din munte
şi de pretutindeni, de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne, pentru că acest
sat Costeştii mai sus-scris, toti au fost oameni cnezi de mai înainte vreme. Apoi. l-a
cumpărat răposatul Mihail �odă de la toţi megiaşii din sat, însă anu me: de la
Miclea cu ceata lui şi de la Barbu! cu ceata lui şi Voicu! cu ceata lui şi Popa cu
ceata lui şi Oprea al Moaşei cu ceata lui, drept 42 OOO aspri gata. Şi s-au vândut �1
vecini de a lor bunăvoie răposatului Mihail vodă, fără nici o silă de către domnia
lui şi s-au închinat vecini ei înşişi în veac.
288
Jar după aceea, răposatul Mihail vodă, domnia lui a dat şi a dăruit acest sat
Costeştii, cu vecinii şi cu tot hotarul, Ia sfănta mănăstire Bistriţa pentru pomană şi
�
pentru sufletu l domni �i lu_i şi al pă:inţilo� omniei ! ui, ca să fie sfintei mănăstiri de
întărire, iar răposatu Im M1ha1l_ voda veş01ca pome01re.
îns ă, când a dat banii răposatul Mihail vodă pe acel sat Costeştii, a fost atunci
la ieşirea lui din ţară şi a fost multă supărare şi greutăţi din toate părţile şi
micşorarea agonisitei de bani. Şi a scos domnia lui atunci pe acea vreme satul
Costeştii de la bir, de găleată, de dijma stupilor, de gorştina porcilor, de miere, de
ceară, de vinărici, de oaie seacă, de boi şi de cai de olac şi de toate dăjdiile şi
mâncăturile câte sunt peste an, de toate să fie iertaţi în zilele şi în viaţa domniei lui
şi la toţi binecinstitorii domni, cât va fi sfănta mănăstire. Şi a pus răposatul Mihail
voievod mare blestem: după trecerea domniei lui şi pentru că s-au vândut vecini
domneşti, domnia lui le-a arătat această milă.
Apoi, de atunci încoace, din domn în domn, satul Costeştii tot a rămas întru
această milă şi iertare, cum am văzut domnia mea cărţile vechi de la toţi domnii:
că�i, hrisoave ale lui Alexandru vodă I liaş, în prima domnie şi în a doua domnie,
din anul 7125 şi cartea răposatului Matei voievod din anul 7 1 4 1 , tot de iertare.
Pentru aceea şi domnia mea am dorit mai ales către sfănta mănăstire Bistriţa
şi am înnoit şi domnia mea cărţile şi hrisoavele de milă şi de iertare ale altor domni
pentru satul Costeşti al sfintei mănăstiri mai sus-scrise, să fie de trebuinţa
mănăstirii, călugărilor de hrană, iar domniei mele şi altor domni bătrâni ctitori
veşnică pomenire.
Încă şi blestem am pus domnia mea: pe cine va alege Domnul Dumnezeu să
fie domn a l Ţării Româneşti, îl rog să cinstească şi să întărească cărţile altor domni
bătrâni şi această carte a domniei mele de iertare, după întocmirea care este mai
sus-scrisă, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui.
Iar dacă nu o va cinsti şi nu o va întări, ci o va călca şi o va strica şi o va lăsa în uitare,
acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de vlădica Hristos şi de 3 1 8 părinţi care
sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, amin.
lată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei,
jupan Pred a Brâncoveanu! mare vomic, jupan Stroe mare logofăt, jupan Bunea
mare vistier, jupan Hrizea mare spătar, jupan Chirca mare stolnic, jupan Ghierghi
mare clucer, jupan Radu! M ihalcea mare comis, jupan Pană mare paharnic, jupan
lstratie mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
Am scris eu, Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Bucureşti, luna iunie 25 zile
.
ŞI de la Adam până acum, cursul anilor, în anul 7 1 62 < 1654>.
DANIC, M-rea Bistrita 1/23
:
Orig. slavon, perg. (37 � 49) sigiliu mijlociu timbrat.
Cu o trad. din secolul al XVIII-iea; alte trad., ibid. , mss.: 1 92, f. 1 50- 1 5 1 ; 20 1 , f. 33v-35; 7 1 3,
�97v-599v;
r-
.
f· -6v-27v.
DJAN Vâlcea, mss.: 72, f. 29v-3 I ; 1 48. f. 29v-3 l : DJAN Dolj, Col. de manuscrise, nr. 2,
289
Reg., Tezaur vâlcean, p. 1 84 (nr. 5 1 9); rez., Aricescu, Indice, II, p. 79, nr. 206 1 (cu data:
1 655); menţ., Miele, Bistrifa Olteană, p. 85, 1 67.
244 1654 (7 1 62) iunie 25, Bucureşti
t i\\.1tl\OC'f0l0E IO Eo:K0l0E IO, lw HOCTANAllN lliEpllAll BOEBOA0I li rocnOAllH'h S'hCOlt

3EMl\11 8rrppoBAAX0l0llCKOE . ĂABAT rocnOACTBO MII c"1"11 nOBE1drn"l11 rocnOACTSA 1\111
cstTirn BO:KECTBti1"11 en11CK8n"l11 WT E83'h8, 1trAE:KE ECT XPAM 'l'hCTOE 8cnE1iiA
EoropoAllLlE, 11 4bCT11t11 w M\8 WT'hLl8 EmtcK8n K11p GEpA<f>1tM E83'hCKMI 11 sci111
llllOKOM, El\111.ţll ;t(l1B84m B'h WBllTiil\11 TOll, ll\KO;KE A " ECT CBtTtlt EmtcK8mt W4 1t ll'h
8 EEp11e4111 WT c8ACTBO E83'h8, WBA'IE BCAX 'IACT 3A W'lllN'h 61\Ap"lw11 En1tCK8n 11 A
spAT0IATOM Cit, "i1rnt1WE WT EEp11E4Jll, KOl\llKO W'lllll'h llM.:\T Wlllf li 3.:\ AtA"iHo li 3A
noK8nEt1°IE no rn 81\\8, BOAA li WT CEAAl\1t41"I CEM li WT At" C'l>C BllHorpAAI( li C'hC
K8KIOBE WT NA BApow li C'hC sptTorpAAI( li C'hC NltBE WT nol\IO lf C'hC K'hlj.IOSE
61\APllWllOB WT li.:\ EepHE4Jll li C'hC MECTOM li C'hC B'hC XOAOKOM, KMllKO ECT GllA
noK8mM HAAp·1·w 11 WT NA Cb1t1os·1·11 C3np1111"l11 WT NA EMKO 11 GTOlfKA 11 GocTi 11
fi°Epru, BCAX 'IACT 11x 3.:\ W'lllll'h WllA'IE CE;KENlf poA, noNE:KE ECT lllfl\ noK8mM
61\Ap0lw11 EnllCK8nA C0IA BllWE pE'IEllA W'lllll'h WT "" CblllOB°lll C3np1111"l11 BllWE nite 3A ;;;
AC11p1t T8pcKlf lf EAltll KOll AOllp'h npE Abilii noKOllNAro CTApAro 11"E�A11Ap8 ROA'h, CblH'h
M1tp'IEll BOA'h WT KOrAA BllCT TE'IEN°IA l\iiTOM r3flr, K.:\KO BllAiiXWM rocnOACTRA 11111
K1111rA ApArOM1tp c8ALl8 C'hC iJ np'hrnp11 WT E83'h8 3A noK8nE11·1·E 11 Kt11trA CTApAro
f11\E�A11Ap8 BOA 'h .
f1 nOTWM, K'hAA ECT llltl\ npE Abilii nOKOllNAro pOA0l0TEl\ll rocnOACTllA MII 'iw
lliEpBAN BOEBOA'h, " 61\Ap"lum En1tCK8nA WII ECT lllll\ AM B'h p8KA En11CK8nA 6ijip11M
Tp8.ţ>'h111 111\'h WT E83'h8 T :Klfl\T·,· T'h'11110 CltLlE A" AP'h:K llT BE3 1111 EANA A8 ;K 11 osE11·1·e,
" K'hAA ECT Biii\ npE Abilii noK01111Aro PAAI(" BOA'h M11x11t, no C'hMp'hT 611Ap"iw11
En1tcK8n, " l\IOA0l0ll Ero, wmt CE B'hCT.:\11111\ C'hC np8x no CBiiTA.:\ En11CK8n"iE WT Ei83n8
llA PAAI(" BOA'h P"A.i TEX T :Klll\Tll 11 Biii\ ECT B'h311MM pAA"I EAlfN 110111.(8 Ap8r, Srtt
x. TEPE ECT nl\tllltl\ no CBtTA.:\ En11CK81llE no 8cTA 11x .
E'h TOM, noK01t11Aro PAAI(" BOA'h rocnOACTBA EM8 rl\EAAX 11 c8A1tX no npASA 11
no 3.:\KNI.:\ li Biii\ ECT AABAI\ sctx WT'h'lllCTB°IA 61\Ap"1"w11 En11cK8n AA ECT 3MO r HA
cBtTA En11CK8n·1·e WT E83„g pAA.i TEX 8ru Ţ 'ITO ECT Biii\ B'h31tM.:\I\ no Mttoro wr
CBtTA.:\ En11CK811"1"e . f1 nocl\t Wllll lllll\ ECT B'h311MM AiiAiNE WT cstTAA En11cK8tiiE li
WCTAI\ ECT En11CK811"1"A lf llE3 llWBl.ţ0l0 li llE3 AiiA"l11e .
f1 noTOM, K'hAA ECT lllfl\ npe Abilii noKOllllArO MATEIO BOA'h llM.:\I\ ECT WT'hl\8
EllltCK8nA GTE.ţ>AN E83'h8, MNOrA npEt1°iE li llOClfl\ ECT iJ BMtp11 C'hC KHllrA l.l'Tnl\8
290
B�AA°iKA Tew<1>111\ MllTPOflMllT pt:1A°I ,·111 A tA°IN€ 61\i:1p"lwN €1lllCK8ni:1 liB'bC 6111\ WCTi:ll\
MOA°i 6Mp0IWN en11cK8ni:1 WT 3i:IKONi:I, Ki:IKO BllA'liXOM rocnOACTBO MII li KNHri:I
noKOlmArO i\\i:IT€11 BOA'h WT WCTi:ll\ B'b 1\-kT r3PHr li B'bC Ap'b;t;i:ll\ ECT CB'liTi:li:I
en11CK8n"le c"l11 Ai>A°INE C'hC AO!ipo l\\ltpNo .
!1 K'bAA €CT Glll\ li NblNt B'b Ablllt rOCflOACTBi:I MII, " l\IOA0l0ll 61\t:1p0IWN en11cK8ni:1,
Grn1�·1e 8Hr8p81\, BN8K 61\t:1p01°W N EmtcK8ni:1 [ WT G] I €pN€4Jll, K8rmo C'bC KTllTop"iH WT

llA MOHACTlt p € flA'bNKi:ITA, Hi:\ llM€ l1Tt:1Ni:IC0l0E , WNH ni:IKll;t;E ECT nOA0lri:ll\ ll np8x npEA
rocnoACTBA MII 8 BEl\llK0lll AllBi:IN C'bC WT'bu,8 EflltCK8ni:1 GEpi:1.J>1tM WT E83'b8 pEK841Y
w1111 KAKO AP'hlKllT Em1CK8[n"li:1] 1 A tA°INE llM WT EEpNE41·1 11 B1morpt:1A B'h Clll\OCT 11 liE3
1111EAHA Tpi>6.
E'b TOM li rocnOACTBO MII C'bM rl\EAi:IX li c8AllX no npt:1Bi:I li no 3i:IKONi:I Eo;i(iio
K8nuo C'bC BCllXMll 'lllCTllTllMll npt:1BllTEl\0lll rocnOACTBi:I MII li flOCl\i:IXOM rocnOACTBO
MII WT AllBi.\H Ni:\ 'lllCTtmu oM li nptwcBE4JllNNOI\\ WT'bll,8 Ni:IUl llM8 i:1px01EM11TponOl\llT
.
K\'P B�AA.IKa Hmi:1T°IE A" ri:1 B'b311Mi:IET WNll i:1<j>8p11ci:1N IE, A WT'bu,8 En11CK8ni:1 GEpi:1<j>11M
wr E8n8 cstTNNt Ero 113Bi:IAHI\ ECT Tp11 KM8rEp11 cTi:1p11 CBEA°ITEl\0111, NEo<j>11T
.
er8�1Et1A 11 noni:1 M11xi:111 11 fEl\i:1c"IE A·1·1 1K10I\, TEPE ECT CBEA ITEl\CTBOBM c'bc A8wi:1 11x.
KAKO €CT 6111\ AM CB'liTi:li:I En11CK8n"IE TOrAi:I Ni:\ Pi:IAI(" BOA'b 8r11 :;:- Ni:lni:ICTE li
.
B'h31t�\AI\ €CT KM8rEp"l11 li i:1<j>8p11Ci:IH0l E WT npEACB'liTN'b ErO Ki:IKO CE nl\'liNlll\ En1tCK8nYi:1
no 8crA "X · Ti:llKE, ECT WCTi:ll\ l\IOA0l11 61\i:1p"1\.vN En1tCK8ni:1 BllUI E nuc WT 3i:IKONi:I li WT
cS:tiA€til€, Ki:IKO BllAtxoM rocnOACTBO MII li KN1tri:1 WT'hu,8 Bl\i:IA0IKt:1 HrNi:IT0IE 3i:I WCTM .
Gero P"A·,· Ai:IAOX C'hC 11 rocnoACTBO MII cBtTt11 Efl1tCK8nY11 WT E83'h8, raKOJKE
.\A ECT €!<\ Bctx A tA°INE li BllNorpt:1A '( 61\t:1p0IWN EflltCK8ni:1 W'lllNE 3i:I AtA·l·Ng li
8rsp'b <K A€N°I€, " KTllTOpOM n0Mt118 B'b BtK . H NE WT KOrOlKAO NEllOKOl\'lilillM,
nop1t3MO rocnOACTBi:I M II .
Ge ;i;e 8so li CB€A0ITEl\E nOCTi:IBllXOM rocnOACTBi:I MII : JK8ni:1N rlwpMi:I BEI\ 6i:IN,
a.8nAH n p€Ai.\ BEI\ ABOpNllK, a:8ni:111 GTpOE BEI\ l\Oro<j>ET. E8Nt BEI\ BllCT0lrap, Xp113i:I
COATAp, K11pKi:1 CTOl\NllK, rlEpr11 Kl\84ep, Pi:IAI(" KOMllC, ni:1NN'b nEXi:IPNllK, a:8ni:1N
HcTpAT°le B€1\ noCTEl\NHK . H 11cnpt:1BNHK, a:8ni:1H GTpoE BEI\ Mro<j>ET.
n uc i.\3 [A8 r.\"11 1 Tp8 l\OrO<j>€T EOl\A0l0'll0, 8 rpi:IAI( E8K8pE4Jll, ION°IE KE AbNll li WT
ftAMIA AW NblNi; B'b CErw flllCi:IN°IE T€4EN.li:I 1\-kTOM, B'b 1\-kT r3�B .
"iw KWCTi:INAllN BWEBWAi:I, Mltl\OCT0llO EOJK0(0IO rocnOAHN'b .
"iw KWCTi:INAHN BOllBOAll <m.p.>
_
Episcopii din Buzău, unde este hramul cinstita Adormire a Născătoarei de
�umnezeu, şi preacinstitului părinte episcop chir Serafim de Buzău şi tuturor
calugărilor, câţi trăiesc într-acest stănt locaş, ca să fie sfintei Episcopii moşie în
291
Vemeşti, din judeţul Buzău, însă toată partea de moşie a lui Elarion episcop şi a
fratelui său, Ivan din Vemeşti, câtă moşie au ei şi de moştenire şi de cumpărătură
<din> câmp, <din> pădure, <din> apă şi din vatra satului şi din dealul cu vie şi cu
casele din oraş şi cu grădină şi cu ogoarele din câmp şi cu casele lui Elarion de la
Vemeşti şi cu locul şi cu tot venitul, cât a cumpărat Elarion de la fiii Oprinei, de la
Balco şi Stoica şi Costea şi Gherghi, toata partea lui de ocină, însă 171 stânjeni,
pentru că a cumpărat Elarion episcopul această mai sus-zisă ocină de la fiii Oprinei
mai sus-scrişi, pentru 20 OOO aspri turceşti şi un cal bun, în zilele răposatului
Alexandru voievod cel bătrân, fiul lui Mircea voievod, de când a fost cursul anilor
7083, cum am văzut domnia mea şi cartea de cumpărătură a lui Dragomir judeţul cu
12 pârgari din Buzău şi cartea lui Alexandru voievod cel bătrân.
Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele, Jo
Şerban voievod, iar Elarion episcop a dat în mâna episcopului Efrim Trufăşilă din
Buzău 300 de galbeni, numai aşa să-i ţină, fără nici o datorie. Iar când a fost în
zilele răposatului Radu! voievod Mihnea, după moartea lui Elarion episcop,
oamenii lui s-au ridicat cu pâră la Radu! voievod împotriva sfintei Episcopii din
Buzău pentru aceşti 300 de galbeni. Şi a luat pentru acei bani alţi 600 de ughi de a
prădat sfânta Episcopie după gura lor.
Î ntru aceea, răposatul Radu) voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după
dreptate şi după lege şi a dat toată moştenirea lui Elarion episcop să fie zălog la
sfănta Episcopie din Buzău pentru acei 300 de ughi, pe care i-a luat mai mult de la
sfănta Episcopie. Iar după aceea, ei au luat dedinile de la sfănta Episcopie şi a
rămas Episcopia şi fără bani şi fără dedine.
Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Matei voievod, părintele
episcop Ştefan de Buzău a avut multă pâră şi a adus 1 2 boieri cu cartea părintelui
vlădica Teofil mitropolit pentru aceste dedine ale lui Elarion episcop. Şi au rămas
oamenii lui Elarion episcop de lege, cum am văzut domnia mea şi cartea de rămas a
răposatului Matei voievod din anul 7 1 53 . Şi a tot stăpânit sfănta Episcopie aceste
dedine cu bună pace.
Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, oamenii lui Elarion episcop,
Vasile ungurul, nepotul lui Elarion episcopul [din V] 1 erneşti, împreună cu ctitorul
mănăstirii Adâncata, anume Atanasie, ei iarăşi au ridicat pâră înaintea domniei
mele în marele divan, cu părintele episcop Serafim din Buzău, spunând ei cum că a
stăpânit Episcopia dedinele lor din Yemeşti şi viile în silnicie şi fără nici o treabă.
Întru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
trimis domnia mea din divan la preacinstitul şi preasfinţitul părinte al nostru
arhimitropolit chir vlădica Ignatie ca să ia ei afurisanie. Iar părintele episcop
Serafim din Buzău, sfinţia lui a scos trei călugări bătrâni martori: Neofit egumen şi
popa Mihai şi Ghelasie dichiul de au mă1turisit cu sufletele lor cum că a dat sfânta
Episcopie atunci lui Radu) ;oievod năpaste 300 ughi. Şi au luat călugări i şi
292
afurisenie de la preasfinţia lui că s-a prădat Episcopia după gura lor. Astfel, au
rămas oamenii lui Elarion episcop mai sus-scrişi de lege şi de judecată, după cum
am văzut domnia mea şi cartea de rămas a părintelui vlădica Ignatie.
Pentru aceea, am dat şi domnia mea sfintei Episcopii din Buzău ca să-i fie
toate dedinile şi via lui Elarion episcop, ocini de dedină şi întărire, iar ctitorilor
lată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna mare ban, jupan Preda
mare vomic, jupan Stroe mare logofăt, Bunea mare vistier, Hrizea spătar, Chirca
stolnic, Gherghi clucer, Radu! comis, Pană paharnic, jupan Istratie mare postelnic.
Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
Am scris eu, [Dumi] 1 tru logofăt Boldici, în cetatea Bucureşti, iunie 25 zile şi
de la Adam până acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Ep. Buzău, XXVI/27.

Orig. slavon, perg. (37,5 x 52), sigiliu mijlociu timbrat.
Cu o trad. modernă; altă trad., ibid. , ms. 1 7 1 , f. 1 9 1 v-1 92.
Rez., Aricescu, Indice, 11, p. 15, nr. 1 476.
245 1654 (7162) iunie 25
t MHMCT'lio Eo:K0IEio, "iw KocTAHAHH llihp6AH BOEBOAA " rocnoAHH'h . ĂABAT

rocnoACTBo MH c'IE nosEl\€H0IE rocnoACTBA MH sil.p1tHoM8 sMil.p1tH rocnOACTBA MH Nicola
clucer Glogoveanul ca se-i fie neşte rumâni ot Broscari, po ime: Nicola i Duca i
Mirea i Lupul i Dumitru, feciorii lui Drăgan, de acum înainte cu bună pace, pentru
că aceşti rumâni îi sântu den Broscari, încă mai denainte vreme. Iar cându au fost
în zilele răposatului Matei voievod, cursul anilor 7 1 60, sculatu-s-au aceşti rumâni
carii sânt mai sus-scrişi cu pâră, zicând cum nu sânt rumâni boiarinului domnii
mele Nico lei clucer, ce sânt rumâni <lui> pan Preda vei dvornicu. Iar Nicola clucer
datu-le- au lege ca să jure cu 1 2 megiiaşi cum că sânt rumânii Predei vei dvornic
din sat ot Ştubeia. Deci, când au fost la zi şi la soroc, ei lege 1 n-au putut strânge, ce
au rămas de lege 1 • După aceea, cându au fost leatul 7 1 6 1 , iar aceşti rumâni ei iar
s-au sculat cu pâră naintea răposatului Matei vodă, zicând cum că sânt rumâni din
sat domnescu ot Gogoşi.
293
Î ntr-aceea2 , răposatul Matei vodă porâncit-au părintelui vlădicăi Stefan de au
făcut ca1te cu mare blestăm asupra a 1 2 boiari şi megiiaşi cum să caute pentru
aceşti rumâni, Drăgăneştii, care scriu mai sus, să vază unde li se cade a firea
rumâni. Deci ei s-au strâns acei 1 2 boiiari şi megiiaşi şi s-au mai strâns şi al[i
boiiari, afară dintr-acei 1 2 boiiari. Şi aşa au adevărat cu ale lor suflete, c um să fie
rumânii ot Broscari şi au făcut şi cartea lor la mâna Nicolei clucer pe aceşti rumâni.
Iar după aceea, cându au fost acum, în zilele domnii mele ei iar s-au sculat
cu pâră, zicându cum că nu sânt rumâni. Drept aceea, domnii a mea am căutat şi am
judecat dempreună cu tot divanul şi văzând domniia mea răvaşele celor 1 2
adeverători şi ca1tea vlădicăi Stefan cu blestem tot la mâna Nicolei clucer, domnia
mea încă am judecat şi am dat Nicolei clucer ca se-i fie aceşti rumâni, ce scrie mai
sus rumâni, ohabnici lui şi coconilor lui în veci. I au rămas de lege ' şi de judecată
din divan.
HH<i.\>Ko Ai.\ HECT, no pE'lE rocnOACTRi.\ MH . H Hcnpi.\RHHK, Ci.\M pE'lE ro cnOACTRA
MH.
IlHC Mi>CEL(i.\ KIHHE EK AhHH, Rh l\ 'kT r?;�R <1 654>.
t "iw KOCTi.\HAllH Rl.IJERWAI.\, MHl\OCT0IKI EiO lK0llQ rocnOAHHh .
"iw KOCTl.\HAHH ROEROAh <m.p.>
DJAN Dolj, Col. de documente, CCXLI/ 1 2 .

Orig. rom„ hârtie (30,5 x 20), sigiliu mijlociu timbrat, c u ceară între file.
1 1\°l;A�JE.
2 TuTpAA'l-kh\.
246 1654 (7162) iunie 25, Bucureşti
t 1\i\Hl\OCT0l0E IO EiOlK0l0€ KI, "iw KWCTl.\HAHH illEp6i.\H ROEROA0I H rocnOAHH'b R'bCOll

3EMl\H 8rrppORl\i.\X0IHCKOE . Ăi.\Ri.\T rornOACTRO MH ,.„H nOREl\iiH0IH rocnOACTRi.\ 11111
nO'lTEllHOM8 npARHTEl\H rocnOACTRi.\ MH, lK8ni.\H Ei8Ht REI\ RHCT0l01l\p, H )1( 8ni.\Nlt l.l€R ero
fpAlKAAHER, AnLJ.ilP" lK8nAHOR MHxo cnATAp, H cnc ch1HoR·1·" HM, El\HL(E:KE Eor'b
AAPORAX, ll\KOlKE A" c8T HM CEl\O H36H'li.\H01°H, wT c8ACTRO PoMi.\Hi.\L(lt, R'hC cel\O '"'' B'bC
XOTApoM H C'hC RCHX RE'l1m"IH u C'hC R'hC XOAOKOM wT nol\KI, wT u18M8, WT ROAI.\ 1t ne
R1morpAA·1· H WT CEAMH41e CEMR H wT npE3 R'hC XOTAPOM, no CTApH xoTApH 1t se 11iirit .
H RE'l1m'l1t Elj.IHlKE A" CE 3Hi.\€T R'hCll, no HME : non/.\ KoK0IE C'hC Cbl N ORll C it,
Il'hplll i.\H C'hC CblHORH ' " · PAAY" C'hC ChlHORH ' " · GTOHKI.\ C'hC CblHORH ' " · Cl> pi.\NKI.\ C'bC
ChlHORH cu, ApArOMHp C'hC CblHORH rn, IlnpR81\ cnc ChlHORH CH, l:lepHHK i.\ C'hC ci.rNORH
294
Cii, lhpAp€ C'hC ChltlOBll Cil, fl\'h&AH C'hC ChltlOBll Cil, 1\A11pi; C'hC ChltlOBll Cil, EAl\t C'hC
CblllOBll Cit, i\>\AHt C'hC ChltlOBll Cit, Eii1tK'h C'hC ChltlOBll Cii, E8A0l01\\0K C'hC ChlHOBll Cit ,
,\\8 1JJA1' c'hc ci.1110&11 r n , 1\AApttt1 c'hc ci.1110&11 Cit, N€ro1ttţ'h C'hC c1>1Ho&11 Cii, CToli\H C'hC
CblHOB ll Cit, ijl€<f;AH C'hC CblHOBll Cit, EOHH€U10p C'hC ChlHOBll Cil , n'hptţA C'hC CbltlOBll Cii ,
tfoAt C'bC ci.1110&11 Cii , 3'hropirn C'hC c1>mo&11 c11, Ap'hro� C'hC c1>1110&11 Cil , nAK 3'hroptH
,„, (blllOBH Cit, CTAH Ă€K'hllH€ C'hC ChlHOBH Cit, M'hH'hlfl\'h C'hC CblHOBH Cii, 1\81181\ C'hC
cbl11os11 cit, Ap<1r8" c'hc ci.mo&tt rn , M11xwli, 3€T 3'hroptH, c'bc c1>1Ho&11 c11, CTAH
cn•rAp C'bC ChlHO&H Cii , Eoirnt, 6pAT CTAH CllATAp, C'hC C'hlHO&tt Cit , i\€n'hAAT C'hC
CblllOBll Cit, EAAt C'hC ci.1110&11 cu, ApAr81\ C'hC ci.1110&11 Cit, CTOl'i\ C'hC c1>1110&1t Cil, EAAt
C'bC CblHORll Cit , flHAp€� C'hC ChltlORll Cil, n'hTp8 C'hC ChlHOBlt C it, EA;KA C'hC CblHOBH Cii,
T8A8p8, spAT EA;K€R, nc ci.111os1t cu, Ap<1rol\utp, &H8K "iwHtcE&, C'hc ChlHORH cu ,
CJnpt C'hC c1>1HoR1t Cit , i\En'hAAT C'hC c1>1HOR1t Cit , PAAI(" Hiir'hR C'hC c1>1110&11 rn,
1\\llXAll C'bC CblHORH Cit , El\AAI(" C'bC CbltlOBlt Cil, CTOHKA C'bC CbltlORlf Cil, K8'l�K. Chltl'h
rieprER, C'hC CbltlORH Cit, KtttţHM°IE C'hC ChlHORH Cit, KApAyt C'hC CblHOBH Cit, "iwH
HApAiţ'k C'hC ChlHO&H c11, XoAt. ci.tH'h CTAttKO&, C'hC c1>1Ho&11 Cii, EorAt C'hC ChltlORH
Cii, E811TA, ChlH'h A8tţ€R, C'hC CbtHORH Cii, AocpE C'hC ChtHo&H cu, Kotţo<f;AH'h C'hC
(blllORll Cil, GTOl'i\H pA6A C'hC ChlHOBH Cit , T8p'IA C'hC ChlHORH Cit , P'hAAE C'hC ChlHORH Cit,
i\\llX'blli\'b C'hC ChlHORH CIL noHE;KE €CT TOrO CEl\O H3611'1AH0l0H RIH II E nHC, WHll c8T 6111\
wr HA H n p E<K AE &ptME, B'hCH "�A0l0E KHESH HAA Ai>A0IHE HM, A noTOM, K'hAA €CT 6111\
npe AbHH noKOHHAro MHXAH BOA 'h, A wmt CE c8T EIM npoAM &E'lttHH rocnOACKll no
llW Riţ"i roTORH H R'hC 6111\ RE'IHHll no pA31\0rA rOCllOACKA . fi nocflt, WHH CE c8T 6111\
m8nosM WT HA rocno;i;AA CTAHKA noKNtt1Aro MHXA�R &OEROA'h .
noTM\, K'hAA HT 6111\ npE AhH0l11 n0Ko1111Aro PAAl("A ROA'h M11xHt, &'h HA
nopoe PEA8 3A rocnOACTRO, A CEfltH·1·11 l.l!T H36tt'li>HH &11 111 E pE'IEHH, umtt nAKH;KE CE
npOA<\RAET BE'lltHlf C'hC CBAKA A i>A0IHA III\\ li C'bC ChlH0&0IH HM ;i;8nAllOB M11xo CllATAp,
W1"biţ8 ;i.:8nAHltlţEB fpA;KAAHER BllCT0IEptcA, 3A rPrM'",:A ACllplt roTOBll . " B'bC liHI\
RE� llHll llAA pA3MrA ErO, KAKO RHAtxoM rOCllOACTRO Mit li KHltrA llOKOHHArO PAAI("
ROA'b l.VT noK8nEH0IE R'h fli>T r3fM A .
fi noTOM, K'hAA ECT 6111\ npE AhHlt noKOHHArO MATEI! BOA'h, A ;i; 8nAH 1\\11xo
C llA1'Ap , WII ECT 6111\ npOAABAI\ Toro CEl\O H3611'1AH0l1t li C'bC BE'lltH0l0lt lt C'bC B'hC
X0.\ol\oi\\ 3ETOM c8, E83ttHK'hR KM\llC, 11 A 'h4JllPAM CA, ;i;811<1111ttţE& fpA;i;AMlE&, 3A w
;f;lli\r"i rOTORlf C'hC 3Amtc li C'bC KHltrA roCllOACKA WT npOAAH0IE . " R'hC 6111\ BE'llttllt no
pA3MrA HX .
f'1 llOCl\t, no C'hMP'hT E8311HK'hB KOMllC, A noKOltHArO MATEIOB BOA'h,
rocnOACTRO EM8 R'h311MM ECT CEl\O H361t'liit1°l0lt B'h l\\O;f\ H0l0A roCllOACKA WT HA npEAA
Ci\8:tep li WT HA nAnA, ChlHOB0l0H E831tllK'hB KOMllC, H WT HA ;i;8nAHHlţA fpA;KAAHA
RllC1' 11Eptca lf 8METH81\ €CT 8ru w. " R'hC 6111\ BE'lltHll roCllOACKll .
295
l'1 K'hA.:I ECT 6HI\ HblH'k, B'h AbHll rocnOACTBO MH, no C'hMP'hT nOKOHtl.:lro t\\ .:1n11
BOA'h, .:ILJ-IE ne>AAPOBM Mii. rocnOA'h Ee>r'h no rocnOACTBO MH I HA CTM " H.:1 AiiAiNA
noKOHH.:lrW POA0l0TEl\H rocnOACTB.:I MII, "iw ll1Ep6t1H BCIA 'h, " BE4HH0l0H WT lfamt4AHll,
WHll np0l0llAET npEA rocnOACTB.:I MII A" AACTll WHll HOBU,H, A" CE rn8noRA€T 3A
BE411H.:IH0iE WT K'h rocnOACTBO MH . H CTCIM 3.:1 l\llU,8 C'hC lK8n.:1H E8wk BlfCT0it1p. E'h
TOM, rocnOACTBO MII C'hM rl\EAAX " c8A1tX 110 npt1B.:I " no 3.:IKOH.:1 Eo;i(1"io, K8n110 C'hC
B'hCHX MH 411CTHTHl\\0i npt1BllTEl\"i°H roCIJOACTB.:I MII, lt CMOTPllXOM rOCllOACTR.:I Mit C'hC
B'hC AllBAHOM KAKO HiJ.CT 6HI\ npOAABM CTOIJAH°iH HM, t1H8 ECT 6111\ R'h31tl\\M
nOKOltHArO MATEIO ROA'h R'h CllMCT li 8METH81\ HOBU,11 6E3 ROl\t HM . T.:1)1(€, €CT
AOCTE!>M lK8n.:1H E8Ht BHCT.irnp 11 ;K8n.:1H1tu,.:1 Ero, fpA;KA"""· no H36H4il.mt, A" c8 A'i
BE4HHH nAKll;KE no pt13MrA llM, K.:IKO ECT 61M " WT Ht11mpt;KAE Bptl\\€ lt A" AACTll
WHH HOBu,"i1t rocnOACKlt "" 3.:IA . TA;KE, .:l6°l0E AOHEClll\ ECT HWBU,0iH 3A 111\'hH 8 AltBAll
npEA rocnOACTB.:I Mit li npEA B'hCtM 6M-kpoM, 8rH rA. H WCTM ECT CEM H36114iiH"iu
6HT"i nAKH no pA3MrA llM C'hC BCHX BE4HH0i11 " C'hC B'hC XOAOKOM, BE411HH 3.:1 AiiA"ino 11
B'h WXA6, llM " CblHOBOM " BH8KoM 1t nptBH84HTOM B BtK8 . H HE WT KorO)l(AO
HEnOKOl\-k61tMO, nop1t3MO rocnOACTBA MII .
GE;KE " CB€A0iT€Mf noCT.:IBllXOM rocnOACTB.:I MII: ;K 8n.:1H riwpM.:1 RE/\ 6All
KpMEBCK.:lro, lK8nAH npEAA BEI\ ABOpHltK, ;K8n.:1H GTpOE BEI\ l\Wrw<f>ET, :K8n.:111 Xp113A
BEl\HK0ill cnAT.:lp, ;K8nAH K11pKt1 BEl\ltK0iH CTMHHK, ;K8n.:1H riEprH E'hl\tH81\ BEI\ Kl\I04€p,
:K8n.:1H PAAI(" MHXM4A BEI\ KOMHC, :K8nAH 0AHO Cl>Hl\HnECK8" BEI\ nEXAPHHK, JK8nA11
HcTpAT0l0E BEI\ nwcTEl\HHK . H 11cnpt1BHllK, lK8n.:1H GTpoE BEI\ l\Wrw<f>ET .
H .:13, A8M1tTp8 l\Oro<f>ET EWl\A°i4JO, H.:1n1tCAX 8 rpAAI( E8K8pELJ-11t, Mtceu,.:1 io1{1'e
K'E-rw AbHH " WT l'IAAM.:I AA;KE AW HbJHt B'h CEro nHC.:IH0l0E, TE4EH°i.:I """TOM, R'h "h
r3�B .
t 'iw KWCT.:IHAHH RWEBWA.:1, MIMOCT°iJO Eo;K°IJO rocnOAHH'h .
'iw KOCTAHAHH ROEBOAll <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător
al domniei mele, jupan Bunea mare vistier, şi jupaniţei lui Grăjdana, fiica jupânului
Miho spătar, şi cu fiii lor, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie satul Izbiceni, din
judeţul Romanaţi, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din câmp,
din pădure, din apă şi din vie şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pe vechile
hotare şi semne.
Şi vecinii încă să se ştie toţi, anume: popa Cochie cu fiii lui, Pârşan cu fiii lui,
Radu! cu fiii lui, Stoica cu fiii lui, Fraica cu fiii lui, Dragomir cu fiii lui, Pârvul cu
fiii lui, Cemica cu fiii lui, Cărare cu fiii lui, Glăvan cu fiii lui, Mirea cu fi i i lui,
Balea cu fiii lui, Manea cu fiii lui, Beică cu fiii lui, Budimoc cu fiii lui, Muşat cu
296
fiii lui, Marin cu fiii lui, Negoiţă cu fiii lui, Stoian cu fiii lui, Ştefan cu fiii lui,
Voineşor c u fiii lui, Pârţa cu fiii lui, Nodea cu fiii lui, Zăgorean cu fiii lui, Drăgoiu
cu fiii lui, iar Zăgorean cu fiii lui, Stan Decâine cu fiii lui, Mănăilă cu fiii lui, Lupul
cu fiii lui, Dragul cu fiii lui, Mihnea, ginerele lui Zăgorean, cu fiii lui, Stan spătar
cu fiii lui, Voinea, fratele lui Stan spătar, cu fiii lui, Lepădat cu fiii lui, Badea cu fiii
lui, Dragul cu fiii lui, Stoia cu fiii lui, Badea cu fiii lui, Andreiu cu fiii lui, Pătru cu
fiii lui, Baja cu fiii lui, Tudoru, fratele lui Baja, cu fiii lui, Dragomir, nepotul
Jonesei, cu fiii lui, Oprea cu fiii lui, Lepădat cu fiii lui, Radu! al Neagăi cu fiii lui,
Mihai cu fiii lui, Vladul cu fiii lui, Stoica cu fiii lui, Cuciuc, fiul lui Ghierghe, cu
fiii lui, Chiţimie cu fiii lui, Caragea cu fiii lui, Ion Caraţea cu fiii lui, Hodea, fiul lui
Staico, cu fiii lui, Bogdea cu fiii lui, Bunta, fiul lui Duţă, cu fiii lui, Dobre cu fiii
lui, Coţofană cu fiii lui, Stoian robul cu fiii lui, Turcea cu fiii lui, Rădae cu fiii lui,
Mihăilă cu fiii lui. Pentru că acest sat Izbicenii, mai sus-scris, ei au fost de mai
înainte vreme toţi oameni cnezi pe dedinele lor, iar apoi, când a fost în zilele
răposatului Mihai vodă, ei s-au vândut vecini domneşti pe bani gata şi au tot fost
vecini pe seama domnească. Şi după aceea, ei s-au răscumpărat de la doamna
Stanca a răposatului Mihai voievod.
Apoi, când a fost în zilele răposatului Radu! vodă Mihnea, în al doilea rând
de domnie, sătenii din Izbiceni mai sus-zişi, ei s-au vândut iarăşi vecini cu toate
dedinele lor şi cu fiii lor jupanului Miho spătar, tatăl jupaniţei Grăjdana vistiereasa,
pentru 1 44 OOO aspri gata. Şi au tot fost vecini pe seama lui, cum am văzut domnia
mea şi cartea de cumpărare a răposatului Rad ul vodă din anul 7 1 32.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei vodă, jupan Miho spătar, el a
vândut acest sat Izbicenii şi cu vecinii şi cu tot venitul ginerelui său, Buzinca
comis, şi fiicei sale, jupaniţa Grăjdana, pentru 800 galbeni gata cu zapis şi cu carte
domnească de vânzare. Şi au fost mereu vecini pe seama lor.
Iar apoi, după moartea lui Buzinca comis, răposatul Matei vodă, domnia lui a
luat satul Izbicenii cu putere domnească de la Preda sluger şi de la Papa, fiii lui
Buzinca comis, şi de la jupaniţa Grăjdana vistiereasa şi a lepădat 800 de ughi. Şi au
lot fost vec ini domneşti.
Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea răposatului Matei
vodă, dacă m-a dăruit Domnul Dumnezeu pe domnia mea la scaunul şi la
moştenirea răposatului părinte al domniei mele, Io Şerban vodă, vecinii din
lzbiceni, ei au venit înaintea domniei mele ca să dea ei bani, să se răscumpere de
vecini e d e la domnia mea. Şi au stat de faţă cu jupan Bunea vistier. La aceasta,
�omma_ mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu,
impreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am socotit domnia mea cu tot
divanul că nu-i vânduseră stăpânii lor, ci îi luase răposatul Matei vodă cu sila şi le
lep�dase banii fără voia lor. Astfel, a dobândit jupan Bunea vistier şi jupaniţa lui,
_
?r3J dana, lzbicenii, ca să le fie iar vecini pe seama lor, aşa cum au fost de mai
�nai�te vreme şi să dea ei banii domneşti înapoi. Astfel, au adus îndată banii deplin
10 divan înaintea domniei mele şi înaintea tuturor boierilor. ughi I OOO. Şi a rămas
297
satul Izbicenii să fie iarăşi pe seama lor cu toţi vecinii şi cu tot venitul, vecini de
dedină şi de ohabă, lor şi fiiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac. Şi de nimeni
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna mare ban al Craiovei
jupan Preda mare vomic, jupan Stroe mare logofăt, jupan Hrizea mare spătar, jupa�
Chirca mare stolnic, jupan Ghierghi Băleanul mare clucer, jupan Radu) Mihalcea
mare comis, jupan Pană Fili pescui mare paharnic, jupan Istratie mare postelnic. Şi
Şi eu, Dumitrn logofăt Boldiciu, am scris în cetatea Bucureşti, luna iunie ziua
a 25-a zi şi de la Adam până acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7 1 62
<1 654>.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc, nr. 26 862.

Cu o trad. modernă; altă trad., incompletă, ibid., nr. 26 898.
1 no rocnoACTBA 11111. repetat în orig.
247 1654 (7162) iunie 25, Bucureşti
î '"HMCT0l0€10 Eo:K0i€10, "iw lfocTAHAHH Wi.psAH Ro€ROAA H rocnoAHH'h H'hCQll

3€MAH oyrrppoRAAX0l0l lCKOll . ĂAR.:\'f rocnOAC'fRO MH C0l0IO noR€Airn"i€ rocnOACTHd �III
cA8r8 rocnoACTRA MH, MEK8AA nocT€AHllK C'hC spAT·1·11 Ero, Xp1t3A, !'lnocTM, GTpQE,
M€K8AllLI,.:\ nEXAPHllK, CblHOR0l0H M'hllH€R noC'f€AHllK H :K8ni.HHLl,€R EAAAA€R OT noEHdpll
OT no P'hcToAK'h oT c8ACTRO A..i.MBORllU,A, 11 c'hc ci.moR0i11, €AHU,H:KE Eor'h AAPQBA{
ca să le fie lor tot satul Poienarii cu tot hotarnl şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul,
den hotar până-n hotar, pre hotare bătrâne şi pre sem<ne> pentru căci că acest sat,
Poienarii, fost-au de moşie al jupânesii Mari băneasa, fata Radului clucer
Buzescul şi de zestre de la părinţii ei încă de mai nainte vreme. Iar după aceea,
când au fost în zilele răposatului Radu] vodă Mihnea, jupâneasa Maria băneasa
împreună cu frate-său, Radu! ban Buzescu, ei au fost socotit după moartea tătâine-său,
Radul clucer Buzescu şi au miluit pre Mâinea postelnic şi pre jupâneasa lui Vlădae,
părinţii acestor boiari ce scriu mai sus, cu tot satul Poienarii şi cu toţi rumânii şi c�
tot venitul, den hotar până în hotar pentru multă slujbă ce le-au fost slujit la dânşu
şi la părinţii lor, Buzeştii, şi aicea în ţară şi prentr-alte ţări striine, ca să le fie lor şi
coconilor sat de moşie stătătorie în veacu şi Ie-au făcut şi zapis de la mâna lor cu
mare blăstem de milă şi cu mulţi boiari mărturie. Î ncă le-au dăruit şi cărţile de
298
moşie câte au avut pre sat, toate la mâna lor, ca să le poată fi lucrul aşăzat şi cu
pace, fără de nici ? gâlceavă . . Şi � e atunce încoace tot au ţinut cu bun � p�ce, până
se-au pristăvit jupaneasa Mana baneasa, trecand , mai_ mult de 35 de am, fiind acest
sal, Po ienarii, pre seama Mâinii postelnic şi a jupânesii lui, Vlădae, de multor ori
se-au întâmplat de au fugit satul şi i-au tot plătit ei de năpastă den drepte bucatele
lor, de bir, de miare, de găleată şi de alte dajdii, tot cu bani gata, până se-au umplut
ughi 1 80, care bani se-au dat în mâna lu Nedelco cliucer Boteanu!, pre vreme când
ti�ea Dâmboviţa de birărie. Şi fără de acestea încă şi închisori pren puşcărie şi alte
�uite ne voi au tras tot pentru acest sat, Poienarii.
Jar când au fost în zilele răposatului Matei vodă, se-au fost sculat Radu! ban
Buzescul, fratele jupânesii Marii băneasa, cu pâră la divan de faţă cu Mâinea
postelnic zicând aşa: că nu ştie el de acel zapis, nici ş-au fost dat el partea lui,
jumătate de sat den Poienari de milă. Deci au fost ajuns pre Radu! banul Buzescu
cu legea şi cu judecata divanului ca să jure cu 1 2 boiari să le spargă zapisul şi
că�ile cu m easte obiceiul ţărâi. Iar apoi răposatu Matei vodă au fost lăsat ca să jure
numai el cu mâinile pre Sfânta Evanghelie, la sfânta Mitropolie ot Târgovişte, cum
nu ştie de acel zapis nemic, fiind ispravnic a-l jura Tanasie Botezatul vtori portar.
Iar Radu! banul Buzescu, ştiind că au fost dat soră-sa, Mariia băneasa dempreună
cu <linsul acest sat Poienarii milă Mâinii postelnic şi jupâneasii lui Vlădaii şi ştiind
că easte zapisul lor adevărat, nu se-au cutezat a jurarea, ce au lăsat să ţie Mâinii
postelnic şi jupâneasa lui Vlădae tot satul Poienarii cum le-au ţinut şi mai denainte
vreme, ca să le poată fi pomeană deplin lor şi părinţilor, cum scrie şi zapisul.
Apoi pristă puţină vreme, întâmplându-se moarte şi Radului ban Buzescu şi
Mâinii postelnic, iar jupâneasa Elina băneasa Radului Buzescu au început a strica
mila şi pomeana acelor boiari, zicând să ia den Poienari jumătate, să ţie fiiu-său,
Matei partea tătâine-său, Radu! Buzescu.
În tr aceea, feciorii Mâinii postelnic ce scriu mai sus: Necula, Hriza, Apostol,
-
Stroe, Neculiţa postelnic, deaca au văzut aşa, având zapis întărit cu mare blăstem şi
cartea răposatului părintelui domnii mele, Io Şerban vodă, vă leat 7 1 1 3 şi cartea
Radului vodă Mihnea, vă leat 7 1 30, venit-au de faţă cu Buzeasca, cu fiiu său, Matei,
cu fratele ei, Drăghici vtori vistier, mărturisind singur Tanase portar, cum n-au
putut jura Radu ban Buzescu. Î ntr-aceea, răposatul Matei vodă au căutat şi au
judecat pre dirept şi lege dumnezeiască, împreună cu părintele vlădica Ştefan şi cu
tot divanu l şi n-au vrut să intre în blăste<mul> acestor boiari pentru acest sat
Poienari şi pentru rumânii, cum scrie mai sus. Deci au rămas jupâneasa Elina
Buzeasca, cu fiiu său, Matei, cu frate-său, Drăghici vistier, de lege den divan, cum
am văzut domni a mea şi cartea răposatului Matei vodă de rămas, vă leat 7 1 6 1 şi
alte cărţi. Şi tot au ţinut cu pace.
. Iar când au fost acum, în zilele domnii mele, s-au sculat toţi rumânii den
Poi enari cu mic cu mare cu pâră Ia divan de faţă cu feciorii Mâinii postelnic, ce
scn_ u mai sus, zicând cum nu Ie sânt rumâni nici au fost luoat bani de la Radu!
'
clucer Buzescu l.
299
Într-aceea domnia mea am căutat şi am judecat pre derept şi pre lege,
împreună cu toţi <cin>stiţii dregătorii domni mele şi am văzut do mni a mea cărti
domneşti de cumpărătoare preste tot satul Poienarii şi cu toţi rumânii şi carte�
răpostului Matei vodă de rămas, cum scrie mai sus. Şi am adevărat domnia mea
foarte bine cum umblă rumânii cu menciuni şi cu înşălăciune <ca> să scape de
rumânie. Deci au rămas de lege şi de judecată şi i-am dat domnia mea de gât în
mâna acestor boiari ca să le fie rumâni de moşie stătători în veac, cum le-au fost şi
mai denainte vreme lor şi coconilor, nepoţilor, strenepoţilor, în veci, netrecuţi şi
mai mult val să nu fie.
GE;i;E Ol(BO 11 CBEA0i°1'E/\E nocTAB/\iiEM 11 rocnOACTBO M 11 : ;i;8nAH ri'wpMA BEn 6AH
KpMEBCKAro 11 lK 8nAH npEAA Ep'hHKOBirn8 BEI\ ABOpH11K8 11 lK8nAH GTpo11 BEn nwrw<j>nr
li ;i;8nAH E8HEA BEI\ B llCTrap lt ;i;8nAH Xp113A cnbTAP li ;i;8nAH fEprn K/\I04€p li ;i;8ndt1
K11pKA BEI\ CTO/\HllK H ;i; 8nAH PAA8/\ M HXA/\4A BEI\ KOMHC H lK8nAH n.tAHO <lhMllnECK8A
BEI\ nEXAPHHK H ;i;8nAH "icTpAT0lE B EI\ nocTE/\HHK . H Hcnp.tBHHK, lK8nAH GTpoE BEA
/\WrW<j>bT .
nuc A8M11Tp8 Mro<j>ET, 8 rpAA'f E8K8pE4JH, MiicEu,A IOHHE K€ AbHH 11 OT l'IAMIA
AA;t;E AO HblHii, TE4EH0lE /\ii.TOM, B'h /\ii.T 3p�2 < 1 654>.
t "iw KOCTAHAllH BWEBWAA, Mlt/\OCT'llO EO lK0llO rocnOAllHb.
Muz. de Ist. şi Artă. al Mun. Buc„ nr. 13 090.

Orig. rom„ perg. (45 x 35), sigiliu mij lociu timbrat.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban, voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Necula postelnic cu fra[ilor lui:
Hrizea, Apostol, Stroe, Neculiţa paharnic, fiii lui Mâinea postelnic şi jupaniţei Vlădaia din Poienari de
pe Răstoacă, din judeţul Dâmboviţa, şi fiilor lor, câţi Dumnezeu le va dărui".
2 „Ială dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna mare ban al Craiovei şi jupan Preda
Brâncoveanu mare vomic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hrizea spătar
şi jupan Ghcrghe clucer şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu! Mihalcea mare comis şi jupan Pană
Filipescu! mare paharnic şi jupan lstratie mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt, în oraşul Bucureşti, luna iunie 25 zile şi de la Adam până acum,
cursul anilor, în anul 7 1 62".
248 1654 (71 62) iunie 25, Bucureşti
t 1\\1t/\OCT0lEIO EOlK0lEIO, "iw KOCTAHAllH lli EpBAH BOEBOA'I H rocnOAllH'b R'bCO ll

3EM/\lt 88 rrppOB/\AX0lllC KOE . ĂABAT rocnOACTBO MII C0ll0 nOBE/\iiH0lll rocnOACTBA n\ll
CBtToM8 , so;i;ecTBH·1·11 MOHACTHp8 wT u.i G TpEx .i ra , wT MEXEAHHU.H, HrA f ;i; e ECT
300
m1i.1 Tpomţ'h, 11 1.1.1T'h1ţ8 er8MEH GTE<f>aw H BdiM HHOKOM, ElllltţH a:11B8LJ.111
XPM' c6i
R'h W 6 1tTii11 1t TOE, lll K O;+;E A" ECT CRiiTiill
MOHi:\CTllP B'hC CEllO GTPEXi:\lll
C'hC B'hC
xorApMI li C'hC
B'hC XOAOKOll\ li C'hC BCHX BE'lllH0lll, WT XOTap AO XOTi.1p8,no CTi:\PE
xori.1p1t lt
sE11iisu, 3i.IHEa:E ECT To ro CEllO GTPEXi:\lll WH ECT 61111 3a AiiA°IH H8
noKOllllArO i\\i.ITEll BOA'h WT I-li:\ POA0i°TE11°111 rocnOACTBi:\ EM8 . fi WT npE Ah Hit
noKOllltdrO 1\\11xi.11t11 BOA'h, WH ECT ni:\AM no pa311ora rocnOACKi:\ li B'hC 61lll CEllO
rocnMcK8, �·T rocnoAap'h B'h rocnoAapn, AOHAEa:E ECT naAi:\11 GTPEXi:\lll 11 BE'l1rn·1·11 no
pA3hori.1 no'l11TEHH0M8 6011iip1rn rocnoACTBa MH, a:8naw KocTaHAllH nocTEllHllK, u no
pi.13MrA rocno a:AEB flwK8tţEB, A'hLJ.111pa nnTpatu KwB BOA'h, BH8Ka noKouwaro Muxi.11111
ROA'h .
!l noTOM, K'hAi.I ECT 61111 npE AbHll nOKOllHi:\rO MATEI! BOA 'h, i.IKO CTOi.111 ECT
rocnOAAP'h 3 A E 8 3EMllE E11i.1 III KOE, rocnOACTBi.I EM8 3Hi.li.)LJJ H Ki.IKO ECT 61111 To ro
c€hO G T P EX" "' 11 C'hC BE'l11w"l11 wT "" AiiA0lH poA0i°TE11·1·11 EM8, 61111 ECT C'hTBopH11
8crp0€1llE C'bC a:8ni.1H KoCTi.IHAllH noCTEllHllK H C'hC a: 8naH HCTpaT0l0E BEII
nll'CTEMutK, 3ET rocnoa:AEB flHK81ţ"l11, TEPE ECT 61111 noK8mt1111 Toro CEllO CTPEXAlll
c•c B€'11111"i"11 11 c'hc B'hC XOAOKOM, 8 tţ'iiwi.1 3i.1 � a:1111T11 roToBH. H Ai:\Bi.111 ECT
noKOlllli.lrO 1\Ai.ITEH BOA'h "" EAHi:\ pa311ora 31:\ BE'lHHll, KOTOp°IH HiiCT 61111 BE'lllHH
rocnoaw:B flwK81ţ"l11, 8ru PH roTOBlt . Taa:E, WT no noK8nEH0lE C'hTBop1111 ECT
nOKOllllAro 1\\i.ITEi.) BOA'h CRiiTAi.I MOHi.ICTllPE TAM8, 8 GTPEXAlll, xpaM GBiiTaa
Tpo11 11•. 11 Ai.IBM ECT A iiA0l0Ha GTPEX'hEB C'hC BCHX BE'l1rn"l11 "" cBiiTai.1 MOHi:\CT1tpE
P".\·1 nM1ii11i.1, lllKOa:E A" ECT cBiiTiiu MOHi:\CT1tp 3a XP"" 11 8TBpna:AEH0lE, a
KTllTOpMI Bii'lllOE B'hcnOMllHi:\H0lE . H B'hC 6Hll BE'lllHH no pi.1311ora CBiiTiiH
h\OllAC T11p8 C'bC A06p0 MllpHo .
!l noTOl\1, K'hAi.I ECT 61111 HblHii B'h AbHll rocnOACTBi:\ MII, no C'hMP'hT noKOllHi.lrO
il1Ar€io 110A'h, " BE'l1rn"l11 wT CTPEX""'· ww11 ECT noA1trM np8x Bc11x. cnc MM cnc
R€h11K lt, li np"i°llAET npEA rocnOACTBi:\ MH 8 BEllHK0lll AHBi.IH TEPE CEnpii llIE CE 3i.I lllllţ8
C'hc Er8111E 11i.1 CTE<f>AH H C'hC npoAAHllK01°11, a:8ni.1H KocTi:\HAHH nocTEllHllK 11 a:8ni.1H
llcrpi.1r"i€ 11€/\ nocTE11t11tK, pEK8LJ.1·1·11 BE'lHH0(11 wT CTPEXAlll KAKO wiicT HMM Tpii6'h C'hC
IUllllMll Ai.I ri.1 npOAi.IBi.IET nOKOllHi:\rO MATEI! BOA'h, 1104TO paA0l° CE c8T 61111 cK8noBM
wr 11i.1 n0Koi111i.1ro Pi.1A 'f" BOA"' M11xwii .
E 1i TOl\1, rocnOACTBO MII C'hM r11EA"X 11 c8A1tX no npi.1Bi.1 11 no 31:\KOHi:\ Eoa:"I"'.
K8n11 0 C'liC llCllXMH nO'lllTEHllMll npi.1BHTE11"IH rocnoACTBA MH, 11 CMOTPHXOM
rocnoACTB O MII Ki:\KO trkcT BE'll1H0lll 61111 BOllEHH, Hll;+;E CE nOAll6i:\ET Ai:\ CE CK8noBM
ll'T Iii.I P"A \'11 llOA'h, c8LJ.1°lll
BE'lllHll 3i.I AiiA0IH8 WBEM 6011iip11 Bll lllE n11c . Taa:E, ECT
..
ll'CTA" llE'lll llllt UIT 3i.I KOHi:\ li WT C uC;K AEH0lE WT npEA roCllOACTBi.I MH WT AllBi:\H, A"
c8r llE'lll Ult MOlli.ICTl lp0l01l
B Bi>K8, Ki:\KO ECT 61111 li WT Hi.li.)npE;KAE B BpiiME . H HE WT
Koro;i;Ao 11EnOKOll .i.ti611MO ,
no[pH3 ] 1 MO rocnOA CTBi:\ MII .
301
GE:K€ " C8€A0i°1'€1\€ noCTA8HX rocnOACT80 MH: :K8nAH rlwpMA 8EI\ llAH, ;i;8na11
npEAA 8EI\ A80pHHK, :K8nAH GTpoe 8€1\ l\Oro<f>ET, E8HHt RHCT0illlp, XpH3A cnorap,
KHpKA CTOl\HHK, PAA'f" KOMHC, fi[AHH'h nexitpHHK, :K8nAH HcTp<t] 1T0i€ 8€1\ OWCTEl\liltK.
H 11cnpitRH1tK, :K8nitH GTpoe REI\ l\oro<f>eT .
nuc A8M·1·Tp8 Mro.ţ>eT EWl\A'l�IO. 8 rpAAI( E8K8pe4.m, MiiC€lV iow'lt: K€ Abtllt,
R'h l\ 'fiT r3�R .
'iw KwcTAHAHH RWERWAA, MHl\OCT'llO EolK0i10 rocnoAHH'h .
'iw KWCTAHAHH ROHROAH <m.p.>
mănăstiri de la Strehaia, din Mehedinţi, unde este hramul Sfănta Troiţă, şi părintelui
egumen Ştefan şi tuturor călugărilor, câţi trăiesc în acest locaş, ca să fie acestei sfinte
mănăstiri tot satul Strehaia cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toţi vecinii, din hotar
până în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că acest sat Strehaia a fost de
moştenire al răposatului Matei vodă de la părinţii domniei lui. Iar din zilele
răposatului Mihail vodă, el a căzut pe seama domnească şi tot a fost sat domnesc din ,
domn în domn, până ce a căzut Strehaia şi vecinii pe seama cinstitului boier al

domniei mele, jupan Costandin postelnic, şi pe seama doamnei Ancuţa, fiica lui
Pătraşco vodă, nepoata răposatului Mihail vodă.
Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Matei vodă, dacă a stat el
domn aici în Ţara Românească, domnia lui, ştiind că acest sat Strehaia şi cu vecinii
au fost de la bunicii şi părinţii lui, a făcut tocmeală cu jupan Costandin postelnic şi
cu jupan Istratie mare postelnic, ginerele doamnei Ancuţa, de a cumpărat acest sat
Strehaia cu vecinii şi cu tot venitul, în preţ de 800 galbeni gata. Şi a dat răposatul
Matei vodă la o seamă de vecini, care n-au fost vecini ai doamnei Ancuţa, 1 50 ughi
gata. Apoi, după cumpărătură, a făcut răposatul Matei vodă o sfăntă mănăstire
acolo, la Strehaia, hramul Sfănta Troiţă, şi a dat dedina Strehaiei cu toţi vecinii la
sfănta mănăstire pentru pomană, ca să fie sfintei mănăstiri de hrana şi întărire iar ,
ctitorilor veşnică pomenire. Şi au tot fost vecini pe seama sfintei mănăstiri cu bună
pace.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea răposatului
Matei vodă, vecinii din Strehaia, ei toţi au ridicat pâră, cu mici cu mari, şi au venit
înaintea domniei mele în marele divan de s-au pârât de faţă cu egumenul Ştefa� ŞI
cu vânzătorii, jupan Costandin postelnic şi jupan l stratie mare postelnic, spunand
vecinii din Strehaia că n-au avut treabă cu ei să-i vândă răposatului Matei vodă,
pentru că ei s-au răscumpărat de la răposatul Radu! vodă Mihnea.
Î ntru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
.
legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am so�out
domnia mea că vecinii n-au fost volnici nici nu se cuvenea să se răscumpere ei de
la Radu! vodă, fiind vecini de dedină � i acestor boieri mai sus-scrişi. Astfel, au
302
rămas vecinii de lege şi de judecată înaintea domniei mele în divan, să fie vecini ai
mănăs tirii în veci, cum au fost şi de mai înainte vreme. Şi de nimeni neclintit, după
porunca domniei m �le. . . . .
Iată şi marton am pus domma mea: J upan Gh10rma mare ban, Jupan Preda
mare vomic, jupan Stroe mare logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Chirca stolnic,
Radul comis , P[ană paharnic, jupan Istra] 1 tie mare postelnic. Şi ispravnic, jupan
Stroe mar e logo făt.
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Bucureşti, luna iunie 25 zile, în
anul 7162 <1654>.
DANlC, M-rea Strehaia, l/ 1 4.

Orig. slavon, perg. (32 x 48,5), rupt puţin, sigiliu mij lociu timbrat.
Cu o trad. modernă; alte trad. , ibid. , Doc. ist., MCDLXXXIV/4; Doc. ist., MCDLXXXIX/4,
f. 8-9v; mss.: 326, f. 4v-5; 7 1 4, f. 9 1 0-9 1 1 v (f.l.z.); DJAN Prahova, Col. de manuscrise, X/1 3, f. 2 1 -
n 24v-26; DJAN Mehedinţi, Col. d e manuscrise, nr. 3 , f. 7v-8v; DJAN Dolj, Col. d e manuscrise,
nr. 7, f. 5-6.
EDIŢII: Trad. rom., Chiriţă, Doc. brâncovene, p. 456�57; reg., Năsturel, Neamul boierilor
Ca11tac11zini, p. 73.
249 1 654 (71 62) iunie 27
t Adecă scris-am eu, Belciu, scriu şi mărturisescu într-acesta al mieu zapis,

ca să fie de mare credinţă la mâna Stanciului, gineri-mieu, cum să să ştie că i-am
vândut 5 stânjăni de ocină, însă din funea bălotească drept bani gata 500. Şi o am
vândut eu, de a mea bunăvoie, fără de nici o silă şi cu întrebăciunea tuturor fratilor
'
miei despre moşie.
Şi la tocmeala noastră, fost-au şi oameni buni mărturie, anume: din Ivăneşti
Vlădan portar i Mircea i Cârstea i Duminică, feciorul lui Coilie i Done i Drăgan i
Pătru, Stroe i Crăciun i Toader, feciorul lui Nedelco i Manciul. Toti' aceştia au fost
mărturie şi altii multi.
Şi pent� credinţă, pus-am şi degetul.
Iunie 27 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
t Eu Belciu.
DANlC, Ms. 3 1 4, f. 3 1 0v.
Copie rom.
303
250 1654 (7 1 62) iu nie 2 7
t Adecă eu, Gherghe şi nepotul mieu Ion, scris-am zapisul nostru cum să să
ştie că ne-am înfrăţit cu Făta să ne fim fraţi şi l-am dăruit cu stânjeni 20 din
Beril eşti, iar frate-mi eu, Făta m-au dăruit cu un cal bun şi cu un postav bun .
Şi au fost la frăţiia noastră mulţi boieri mărturie, anume: Colţea vomecul.
jupânul Pană pârcălabul, popa Dragomir, jupânul Chiriţă, Voicilă ot Buieşti şi alţii
care-şi vor pune mai jos peceţile.
Şi pentru credinţa pus-am şi pecetea.
t Eu Gherghe.
t Chiriţă vomec.
Vişan iuzbaşa.
t Eu Negoiţă pehamic ot Buciumeni, snă Stanciu) paharnic.
t Ego Panos martor.
î Popa Dragomir ot Doiceşti.
DANIC, Ms. 3 1 4, f. 2 1 2.
Copie rom.
251 1 654 (71 62) iunie 28, Bucureşti
t Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara

Ungrovlahiei, dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Băbiciul din
judeţul Romanaţi şi moşnenilor satului încă să se ştie anume: Tatomir pârcălab cu
[ ] 1 şi cu ceata lui i Neda cu fraţii lui şi cu feciorii lui şi cu [ . . . ] 1 şi Mihai cu fraţii săi
•••
şi ceata lui [ . . . ] 1 Dracea cu feciorii lui şi cu ceata lui [ . . . ] 1 cu fraţii lui şi cu ceata lui şi
Stanciu) Polovineanul cu fraţii lui şi cu ceata lui şi cu alţi oameni câţi se vor afla în
acest sat Băbiciul, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de cătră toţi domnii, ei şi cu
toţi feciorii lor şi cu toată ceata lor de ocină de peste tot satul din hotar până-n hotar.
Şi semnele hotarelor încă să se ştie: din hotarul Frăsinetului până în Olt în
matca veche acestuia şi cu fundul cu tot de Ia Stanciu) postelnicul din Vârâţi ş i cu
ocina Prejvii de la Badea vătahul şi în latul ocinei din hotarnl Scărişoarei până în
hotarul Gostăvăţului; şi pe vârh din matca pârâului până iar în matca Gostavăţulu�
şi până în poetele hotarului însă stânjeni [„ .] 1 ocina ce-a fost hotărni cită şi akasa
cu 24 de boieri de la părintele nostru, chir Ignatie mitropolitul, când au fost episcop
la Râmnic.
Pentru că acestu satu Băbiciul ce s-au scris mai sus ei au fost toti, cneji şi cu
ocinele lor de mai nainte vreme din zilele altor bătrâni d �mnitori până în zilele lui
Alexandru voievod Iliaş. Iar după aceea, când au fost în zilele lui Alexandru
304
voievod, atunci satul Băbiciul au fugit în toate părţile de biruri şi napaşt1. Întru
aceea , răpo satul Matei voievod când au fost boier, el au trimis slugile lui şi au prins
satu l B ă b i ci ul I-au adus naintea lui Alexandru voievod de l-au adus la târgu ş i
,
îmbrăcaţi numai cu cele de pe trupul lor şi le-au făcut nevoie şi le-au luat lor şi
cărtile lor cele vechi de moşteni fără puterea şi voia lor. Şi au zis Matei voievod
înai ntea lu i Alexandru voievod cum că i-au plătit de biruri atâta vreme de la fuga
lor. Deci Alexandru voievod, el au dat acest sat Băbiciul la mâna lui Matei voievod
ca să-i fie lui [ ... ] 1 când au fost vei agă şi au ţinut judeţul Romanaţi lor de bir. Deci
întru aceea satul Băbiciul, el de multe năpăştii şi de biruri şi de cutropire ce-au fost
pe cape tele lor într-alt chip n-au avut cum face, ci s-au vândut vecini răposatului
Matei voievod fără de voia lor şi i le-au legat lor şi [„.] 1 de bani ughi 450 în sila lui
şi astfel s-au făgăduit atunci cum că după moartea lui să fie iertaţi de vecinie. Şi au
aşezat mulţi boieri mărturie. Şi au tot ţinut pe mai sus-zişii oameni în puterea lui
până în zi lel e domniei mele.
Jar după aceea, când au fost acuma în zilele domniei mele, după moartea lui
Matei voievod, apoi satul Băbiciul mai sus-scris au venit înaintea domniei mele în
marele divan şi s-au plâns de atâta strâmbătate şi asuprire şi de năpăştile ce au fost
pe capul lor. Î ntru aceea, domnia mea s-a milostivit şi am iertat acest sat ca să se
răscumpere de vecinie şi s-au răscumpărat de la domnia mea de vecinie. Şi au dat
ughi I OOO afară [„.] 1 cheltuială pentru pomeana domniei mele şi pentru sufletul
răposatului Matei voievod. Şi am luat domnia mea toţi banii gata din mâinile lui la
mâna do mn iei mele, precum scrie mai sus.
Şi am dat domnia mea toate cărţile cele de moştenire şi zapisele lor care au
fost făcute la mâna lui Matei voievod iarăşi la mâna lor.
Derept aceea am dat domnia mea satului Băbiciul, ca să fie în pace şi slobozi
de vecinie de cătră toţi domnitori ce să se liniştească în veci ei şi cu toţi feciorii lor
şi cu nepoţ ii şi cu strănepoţii lor. Şi de cătră nimeni să nu se clintească după
Iată şi mărturie aşează domnia mea: jupan Ghionna vei ban Craiovesc şi
jupan Preda Brâncoveanu! vei vomic şi jupan Stroe vei logofăt şi jupan Bunea vei
vistier şi jupan Hriza vei spătar şi jupan Gherghe vei cliucer şi jupan lstratie vei
postelnic şi jupan Chirca vei stolnic şi jupan Radu! vei <comis> şi jupan Pană vei
păhamic şi jupan Danciul Pârâianul vei slujer şi jupan Necula vei pitar. Şi jupan
ispravnic Stroe vei logofăt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, în scaunul Bucureşti, în luna iunie 28 zile,
. de
Jar la Adam cursul anilo r 7 1 62 < 1 654> .
t Io Costandin voievod.
DANIC, Col. Doc. Munteneşti, XXV/ 1 8.

Cop ie modernă.
1 Loc alb.
305
252 1654 (71 62) iunie 29, Bucu reşti
t 1\A11MCT01°10 Eo;n"leio, "iw ffocTAHAliH WnpGAH ROEROAA li rocnOAllN'h . AABAT

.
rocnoACTRo Mii c"le noREl\EH le rocnoACTRA Mit sfentei şi dumnezeieştii mănăstiri ce să
chiamă Glavaciogul, unde easte hramul Blagoveştenii Bogorodiţă, şi părintelui
egumenului Nechifor şi tuturor călugărilor câţi vor fi locuitori într-ace sfantă
mănăstire ca să fie sfentii mănăstiri toată parte de moşie de la Obislav, să o ţie cu
pace de către megieşii de Coţăiani cum le scrii şi în că11ile cele bâtrâne pre hotar şi
pre semne ' , cum au fost hotărât Tudora cluceriul de Izvor cu boiari încă pre vremea
dumnii mele.
Iar acum când au fost în zilele dumnii mele, sculatu-s-au megiiaşi den
Coţăiani cu pâră şi au venit naintea dumnii mele în divan dem p reu nă cu
părintele egumenul Nechifor de s-au pârât de faţă. Şi aşa pârâia şi zicea megiiaşii
cum să-şi ţie ei moşie până în vatra Siminocului, iar den vatra Siminocului vrea să
între în moşie sfentei mănăstiri în jos, zicând că aste [a lorf şi neavând p ietri nici
semne 1 , nici nimic, numai ce vrea să împresoare cu gurile fără de derep tate . Iar
părintele egumenul au spus naintea dumnii mele cum mergu semnul din Piscul
Pădurii, den piatră până în vatra Siminocului şi den vatra Siminocului derept în
Argeş.
Î ntr-acea, dumnia mea am căutat şi am judecat şi am dat sfentei mănăstiri şi
părintelui egumenului Nichifor ca să-şi ţie moşie cu pace cum le scriu şi cărţile pre
hotar şi pre semne 1 , pentru că s-au pârât de faţă şi a rămas megiiaşii de Coţăiani de
lege şi de judecată denaintea dumnii mele din divan cum mai multă treabă să nu
mai aibă.
HHAKO AA H"RCT, no pE4E rocnOACTRA Mii . H licnpARHliK, CAM pE'IE rocnOACT Bd
MII .
!13 l'll\liâAHApS, Ri. HACTMHll rpAA I( ESKSpE4Jli .
Mil.CEl.ţA IOHliE K8 Al.HH, RI. l\il.T r'��R <1 654>.
t "iw KOCTAHAllH RU!ERU!AA, Mlil\OCT0llO Eo;n"l10 rocnOAHHI..
"iw lfoCTAHAHH ROEROA!. <m.p.>
DANIC, M-rea Glavacioc, LX/7.

Orig. rom., hâ1tie (3 1 x 21 ), sigiliu mic în chinovar.
Copii, ibid. : ms. 223, f. 2 1 v; Doc. ist„ CMXl/35, f. 25v-26v.
Menţ, Muşeţeanu, Glavacioc, p. 24.
I diAMH€.
306
253 1 65<4-1657> iunie 29
t
Hrisovul a lui Costandin vodă Basarab de Ia leat 7 1 70, iunie 29, a lui Radu
cu frate-său Neagoe, feciorii lui Neagoe postelnic, nepoţii lui Oană Brăgărescul sud
Prahova, ca să aibă a ţinea a lor parte de ocină în satul Cărnnţi, pe apa Misiei, însă
din funiia Căruntului, pe jumătate.
DANIC, Ms. 466, f. 1 65v (nr. 6).

Rez.
254 1654 (71 62) iunie 3 0
ţ Zde boleare judecători a i jupâneasii Ilincăi, fata l u Muşat vistier ş i a

nepotu-său, Hrizii snă Vasilie spătar, pre nume jupan Preda vei vomic i jupan Stroe
vei logofăt i jupan Costandin biv vei postelnic i jupan Bunea vei vistier i jupan
Chirca vei stolnic i jupan Drăghici vtori vistiar, ca să aibă a căuta şi a judeca aceşti
boiari pentru toate moşiile şi rumânii şi ţiganii ai lu Muşat vistiar: fostu-Ie-au
vândut V as ilie spătar pentru datorie tătăne-său, lu Muşat vistier au fostu-le-au
vândut pentru datorii<Ie> lui? Şi Iepădatu-s-au jupâneasa lui Despina de datoriele
boierenului ei, Muşat vistier, şi 1 de toate moşiile lui şi de ţiganii lui au nu se-a fost
lepădat? Şi fost-au ales Vasilie spătar paitea de zestre surori-sa Ilincăi au nu i-au
ales? Şi ţiganii jupânesii Samfirii Rudeanca cade-se ţie Ilinca au nu se cade? Şi
pentru satele2 jupâneasii Samfira Ru<leancăi cari Ie-au răscumpărat Muşat vistier cu
jupâneasa lui, Despina, căzutu-i-s-au să Ie răscumpere au nu i se-au căzut? Î nsă
cum va fi mai pe dereptate şi cum vor afla cu sufletele lor aceşti boiari aşa să-i
tocmească.
Şi zioa acu dumenică.
Pis iunie 30 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
DANIC, M-rea Câmpulung, LX/32.

Orig. rom., hârtie (22 x 1 5,5), sigiliu mijlociu în chinovar.
Menţ., Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. l 95.
I
WE .
2 Repetat.
307
255 1 654 (7 162) iunie 30, Bucureşti
t M1tMCT0lio Eo ;K"leio, "iw KocTAHAltH WnpliAH BOEBOAA 11 rocm•AllH'h. ÂABA'r

rocnOACTBO Mit c'le nOll€1\€H0I€ rocnOACTBA Mit s-kp1tHOM8 liOl\il.p1m rocnoACTRA �III
Velisarie logofăt i Simei cupeţ, ca să aibă a-şi ţinerea cu bună pace toată moşiia ci
să chiamă Pârţăianii din judeţul Ialomiţa şi toată partea de moşie den Goleni, însă
stânjini 60 carea o au cumpărat de la nepoţii lu Răzvan căpitan, iar moşiia din
Pârţiiani toată de preste tot hotarul şi cu tot vinitul, din câmpu şi den pădure şi din
apă vericât să va alege, care li easte iar de cumpărătoare precum li scriu şi zapisele.
Pentru că aceste moşii carile scriu mai sus, ei tot şi le-au ţinut cu bună pace mai
denainte vreme pricum le-au cumpărat. Iar apoi fostu-li-o-au luat şi li o au fost
împresurat răposatul Matei vodă în silă, fără de nici o diriptate, precum au fost luat
moşiile boiarilor ţărâi şi o au fost dat lu Dumitru căpitanul de siimeani ca să să
hrănească pre dinsa.
Iar dupa-aceea, când au fost acum, după ce s-au pristăvit Matei vodă şi m-au
dăruit Domnul Dumnezeu pre domnia mea cu scaunul răposatului părintelui
domnii mele lu Şărban voievod, iar boiarinul domnii mele Velisarie logofăt
şi cu Sima cupeţ, ştiind cum că easte a lor direaptă moşie şi cumpărată pre bani şi
cum că li o au fost luată di la mânile lor, fără de nici o diriptate, sculatu-s-au di au
vinit de s-au pârât de faţă cu Dumitru căpitan de siimeni înaintea domnii mele
la divanul cel mare.
Î ntr-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pri diriptate, demp ri ună cu
tot divanul şi a dat domnia mea ca să aibă a-şi ţinerea boiarinul domni mele
Yelisarii logofăt şi Sima cupeţ aceste moşii ale lor cu bună pace, precum le scriu şi
zapisele cele de cumpărătoare. Şi să le fii moşie stătătoare şi ohabnică în veci şi
să-şi ia dijma toată cât va fi den toate di pre dinsa, iar Dumitru căpitanul mai multă
treabă cu moşiia lor să n-aibă, numai să aibă el a-şi ţinerea celelalte părţi de moşie.
Iar cu moşia Pârţiianilor şi cu acii 60 di stânjeni di ocină din Goleni ci sânt
cumpărate pri bani di boiarii domnii mele carii scriu mai sus, mai multă treabă
sau amestecătură să n-aibă. Şi de va fi având şi niscare cărţi domneşti Dumitru
căpitan făcute pre aceste moşii ci sânt cumpărate, încă să nu să crează 1 , ci să fie
călcate jos, pentru căci că aşa am judecat domnia mea cu tot divanul.
HHAKO AA HiiCT, no p€'1€ rocnoACTBA Mit . H 1tcnpABH1tK, CAM pe'le rocnoACTRA �111.
n1tc s ESKSpe411t, MiicetţA IONII€ ; AbHlt, Bb 1\-kT ('��B <1 654>.
t "iw HOCTAHAHH BW€BWAA, Mltl\OCT0l0IO Eo;K°i'IO roCllOAltHb .
"iw KocTAHA1tH soeBOAb <m.p.>
DANIC, Doc. ist„ XCVl/34.

Orig. rom„ hârtie (30,2 x 2 1 ,2), sigiliu mij lociu timbrat, cu ceară roşie între file.
308
256 <1654-1 657> iulie
t MHl\oâ1·io Eo)!("(eio, 'iw KocTANAHN WbpEAN BOEBOAA u rocnoAHN't. . ĂABAT

r�cnoACTBO MH c'le noBel\eN"i°e rocnoACTBA Mit sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri a lu
Dan vistiiarul de la Colentina, hramul Sfinţilor arhangheli Mihail i Gavril şi
părintelui egumenului lu Mihail şi tuturor călugărilor câţi vor fi lăcuitori acolo, ca să
fie volnici cu această carte a domnii mele să aibă a strângea oamenii striini fără
de bir şi fară de gâlceavă să-i aducă să facă slobozie acolea, la sfănta mănăstire carea
scrie mai sus. Şi acei oameni streini carii să vor strânge acolea să fie dă către domnia
mea iertaţi, în pace de bir, de taler, de miere cu ciară, de găleată cu făn, de oaia sacă,
de slujbe, de cai de olac, de podvoade, de miertice şi de toate dajdiile şi mâncăturile
câte sânt preste an în ţara domnii mele. Pentru că m-am milostivit sângur domnia
mea de i-am iertat de acestea de toate, câte scrie mai sus, ca să strângă să facă
slobozie acolea, la acea sf'antă mănăstire, precum sânt şi la alte mănăstiri în ţara
domnii mele şi precum au fost şi în zilele răposatului Matei voievod ca să poată fi
numai de trebele şi de posluşeniia sfintei mănăstiri, căce easte în marginea târgului.
Aşijderele şi voi birarilor, mierari şi alte slugi ale domnii mele, carii veţi
fi umblători într-acea parte de loc, încă să căutaţi, de vreme ce veţi vedea această
carte a domnii mele, iar voi foarte să feriţi de această slobozie <a> sfintei
mănăstiri, ce scrie mai sus, pentru toate cum scrie mai sus, nimenili de nimica să nu
bântuiască, că cine să va ispiti a învălui sau a facerea într-alt chip preste cartea
domnii mele, acela om bine să ştie că mare certare şi scârbă va petrece de cătră
domnia mea, că aşa easte învăţătura domnii mele. Şi încă am pus domnia mea şi
ble<st>ăm pre carele va dărui milostivul Dumnezeu în urma noastră a fi domnu şi
biruitor ţărâi [ ... ] 1 să aibă a întări şi a [ ... ] 1 domnia mea pri toţi [ ... ] 1 Domnul
Dumnezeu [ . ]1 va [ ... ] 1 Isus Hristos şi de 3 1 8 ije vă Ni<chei> [ . ] 1 ••• bi mis
.. . .
porizmo gospodvo mi [ ... ] 1 i pan Pârvul vei vistier i pan Pană vei paharnic [ . ] 1 . .
<Radu!> vei comis i pan Radu! vei paharnic i [ . . ] 1 • .
Measeţa iulie.
DANIC, M-rea Mărcuta, XXII/ I .
Orig. rom., hârtie (4 1 ,S x 28,6), sigiliu mijlociu timbrat.
257 1 654 (7162) iulie 1
t Adică eu, căpitanul Preda Bologa, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie
1
de mare credi nţă la mâna părintelui egumenului Tiodosie, cum să să ştie că i-am
309
vându<t> pre2 acest ţigan, anume Ghira şi cu ţiganca, anume Stana, şi cu copii cu
tot, anume: Sultana, Salefir, pentru că acest ţigan carele easte mai sus scris, el au
fost de moşie mai denainte vreme al răposatului Matei Basarab voievod de moşiia.
Iar când au fost acum în zilele lui Costandin Şărban voievod, iar acest ţigan
carele easte mai sus scris, el au furat 6 cai. Deci fi i ndu noi pârcălab aici la Strehaia
l-am prinsu cu caii şi l-am dus să-l spânzure ca pre2 un hoţ. Iar părintele egume�
carele easte mai sus scris, el 3 s-au sculat împreună cu tot soborul, mici şi mari
carele sântu4 ai sfint<e>i mănăstiri de au dat ughi 30 bani gata în mâna capitanului
Preda 1 Bologa de l-au scos de la spânzurători, ca să fie ţigan de moşie mănăstirii şi
de nimeni val bântuială să n-aibă. Iar cine să va scula cu vreo pâră să n-aibă nici o
treabă la mănăstire, ci să caute la mine.
Şi cându am vându<t> pre2 aceşti ţigani, fost-au la tocmeală a noastră,
anume: Pahul capitan i Lupul ceauşu i Gherghe pârcălab. De aceasta am scris.
Şi am scris eu, Todor logofăt.
Pis measeţa iulie dni I , vă leat 7 1 62 <1 654>.
DANIC, M-rea Strehaia, XIV/8.
Orig. rom., hârtie (30 x 21 ), sigiliu mic în fum.
Copie ibid.: ms. 7 1 4, f. 953v.
EDIŢII : Text, Patra, Contrib. la ist. ţiganilor, p. 242-243.
1 np-liA4.
2 npt.
3
li\I\.
4 C'bHTO.
258 1654 (7162) iulie 1
t Adică eu, Ghiera ţiganul, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să

fie de mare credinţă la mâna părintelui ieromonah Theodosie ot Strehaia egumenul,
căci că am fostu hoţ de 6 cai, iar capitanul Preda Bologa findu pârcălab acia la
Strehaia, el m-au prinsu. Deci m-au dus Ia spâ<n>zurătoare, să mă spânzure ca pre
un hoţ. Deci iar acestu părinte, ce easte mai sus scris, el nu m-au lăsat să m�
spânzure, ci au datu pentru mine ughi 30, bani gata, în mâna căpitanului Pred1 1
Bologăi di m-au scos de Ia spânzurători, ca să fiu ţigan sfintei mănăstiri, eu şi cu
ţiganca mea şi cu feciorii şi cu fetili meii. De moşii, de baştină şi mai dinainte, am
fostu al răpăusatului domnului Matei voievod Basarab, de moşie, până am căzut
într-aceasta. Deci pentru aceea, <am> făcut acest zapis. .
Şi cându am făcut acest zapis, făcutu-I-am denaintea a tot săbo rul sfintei
mănăstiri.
310
Şi mărturie fost-au: Paul căpitan ot Strehaia i Lupu ceaşul ot tam i Gherghe
pârcălabu l şi alţii carii n-am putu � scrii �ici. . . . . . .
_
Şi pentru credinţa, pus-au ş1 peceţile ş1 1scahtunle mai J O S .

Pis measeţa iulie 1 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
I napisah az, Stanciu ! ierodiac on.
Pahul căpitan ot Strehaia
Eu Ioanichie iermonah 1 •

Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ) 3 sigilii inelare în fum.
,
Copie ibid.: ms. 7 1 4, f. 954.
EDIŢII: Text, Potra, Ţiganii, p. 308.
259 1654 (71 62) iulie 2
t Adecă eu, Neagu!, împreună cu mumă-mea, Voica, şi cu fraţii miei toţi,

scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis, ca să fi e de bună credinţă la mâna
<lui> Nai vătaf şi Bârlii i Nedelco i Stoica, precum să să ştie că le-am vândut
partea n oa stră de moşie din Berivoieşti, toată cât să va alege, din câmpu, din
pădure, din apă, din siliştea satului, de preste tot hotarul, drept bani gata ughi 9. Şi
am vândut de bunăvoia noastră şi cu ştirea tuturor fraţilor noştri şi a megiiaşilor din
sus şi din jos.
Şi la tocmeala noastră, fost-au multi, oameni buni mărturie: Dan vătaf şi
Radu! şi Nai şi Gherghie ot Berivoieşti şi Radu şi Zara şi Bobe şi Itovoe şi alţi
oameni buni.
Şi pentru credinţa, pusu-ne-am degetile mai jos, ca să să crează.
Şi am scris eu, Ţonea logofăt.
Iulie 2 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu Neagu! cu mumă-mia, Voica şi cu fraţii miei am vândut.
Eu Dan vătaf, mărturie.
Eu Bobe, martor.
Eu ltovoe, martor.
Eu Radu!, martor.
Eu Gherghie, martor.
DANIC, Ms. 206. f. 1 50v- 1 5 l r.
Copie rom.
31I
260 1 654 (7162) iulie 2
t MHMCT0lt0 Eio ;K"leio, "iw KocmAHAHH lll e psAH ROEBOAA 11rocnOAHH'h Rhcou
�EMl\01°€ O \( rrpWRl\AX0l0HCKO€ . ĂARAT rocnoACTBO Mit c"le noceNtrn·1·e rocnoAC'rRa MII
CBtToM8 60lK€C'fRHblH MOHi.\C'fblltp 30B€Mi.\rO !"lpre w , XPAAM oycn€H0I€ EioropOAH�eu, li

WTbl\8 er8MEHA HHKOME 11 cctM HHAKOM 1 , ca să fie sfintei mănăstiri tot satul Corbii
de Piatră cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi tot venitul şi cu toţi ţiganii şi cu
metohul Merişul, însă pre hotar şi pre semne, ce au hotărât 24 de boiari hotarnici în
zilele răposatului Matei voievod şi om domnesc, Lăudat comis. Pentru că acest sat,
Corbii de Piatră şi metohul Merişul fost-au de moşie al Magdalinii călugăriţii,
jupâneasa lu Cârjoi, de moşie, de stremoşie. Iar când au fost tocma în zilele
răposatului bătrânului Basarab voievod, iar Magdalina călugăriţa se-au sculat de-au
mersu la Basarab voievod de-au închinat metohul Merişul şi satul Corbii lu
Basarab voievod, însă deacă se va pristăvi ea să-i zacă oasele în mănăstire, în
Argeş. Deci preste puţină vreme, Magdalinii călugăriţii i se-au întâmplat moarte, ce
unde au fost jăluit, acolo i se-au întâmplat de au îngrupat, în tinda besericii.
Şi au întărit Basarab voievod mănăstirea Argeşului cu satul Corbii şi cu
metohul Merişul şi cu rumânii şi ţiganii şi cu toate bucatele Magdalinii călugăriţii,
ca să-i fie pomeană ei unde zacu oasele. Şi tot au ţinut călugării de la Argeş cu
bună pace, până în zilele răposatului Radu voievod Mihnea, trecuţi 1 12 ani de când
se-au fost închinat Corbii şi acest metoh Merişul de Magdalina călugăriţa. Iar când
au fost la răposatul Radu voievod, sculatu-se-au neşte oameni, anume: Drăgoiu,
Stănilă, Mircea de se-au făcut strenepoţii Magdalinii călugăriţii şi au rădicat pâră
cu egumenul Veniamin, zicând că sânt mai volnici ei a ţinea aceste moşii decât
mănăstirea Argeşul. Într-aceea, răposatul Radu voievod, domnia lui au căutat şi au
judecat pre dirept şi pre lege, împreună cu tot divanul şi cu răposatul m itropolitul
vlădica Luca şi au văzut domnia lui şi cartea de-nchinăciune a răposatului Basarab
voievod la sfânta mănăstire, la Argeş.
Deci au rămas aceşti oameni de lege, cum am văzut şi domnia mea şi carte de
rămas a Radului voievod la mâna lu Necolae egumenul, când au fost vă leat 7 1 23.
Şi tot au ţinut mănăstirea Argeşul cu bună pace satul Corbii şi cu m etohul Merişul
şi tot. Iar când au fost în zilele răposatului M atei voievod, iar nişte oameni den
Cârstieneşti, anume Şerbu şi Stan, ei au rădicat pâră tot pentru aceste moşii cu
egumenul Leontie, zicând că le-au călcat mănăstirea Argeşul moşiile cu hotarele ŞI
cum nu scrie cartea bătrânului Radu voievod pre unde le-au fost hotarul şi se-au
pârât de faţă la divan. Într-aceea şi răposatul Mateiu voievod, domnia lui, încă au
căutat şi au judecat pre dirept şi pre lege cu răposatul părintele Theofil mitropolitu�
şi cu toţi dregătorii domnii lui şi au văzut şi au adeverat că umblă aceşti oameni
fără de nici o treabă, ce au rămas de lege, cum am văzut domnia mea şi cartea
răposatului Mateiu voievod de rămas, vă leat 7 1 5 1 .
3 12
Şi tot au ţinut călugării argeşanii cu pace. Iar când au fost şi acum în zilele
domnii mele, Şerbu şi Stan i popa Danciul cu frate-său, Radu, şi cu ceata lor,
den Vişina Sacă, ei au rădicat pâră de faţă, la divan, cu egumenul Necolae de la
Argeş, tot pentru !=orbii şi pentru metohul Merişul, zicând ei că nu are mănăstirea
treabă a le ţinea. Intr-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre
lege dumnezeiască împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele, văzând la
mânăstire la Argeş atâta cărţi bătrâne şi cărţi de pâră şi de rămas la toţi domnii, iar
ei nu mai ce trăgea pâră cu gura fără de cărţi, fără de nimic.
Deci am adevărat şi domnia mea şi am cunoscut că umblă ei tot cu menciuni, ce
au rămas de lege şi denaintea domnii mele den divan cum mai multă treabă să
n-aibă de acum înainte cu mănăstirea şi cu aceste moşii, nici ei, nici feciorii lor în veci.
.
G e ;KE Ol(liO 11 CBEA ITE/\°i'E nocTA6/\iiEM 11 rocnoACT6o Mlf : lKlSnAN rewpMA 6€1\ BAN,
;i;Snatl npEAA ABOpNHK, GTpoe /\Wrw<f>hT, ElSNE.:\ 61fCTl<lp, Xp113.:\ cnhTAp, rlepr"I K/\IO'IEp,
.
K11pKA CTMHlt K , PAA8" KOMlfC, PANh nEXAPNllK, "icTpAT le nocTE/\NHK . 11 11cnpA6N1tK,
;i;SnAH GTpoE 6€1\ 1\\1.irw<J>i. T.
nuc ĂOl(M11Tp8 i\Oro<t>i.T Eo/\All'llO, 6h N.:\CTO/\NH rpAA8 E8K8pe4-111, I0/\11€ 6 AhNll li
l\'T f1AAMA AO NhlWk, 6 /\iiT „�ps6 2 <J 654>.
t "iw H.oCTANAllN 60E6WAA, M1ti\OCT0l10 Eo lK"lio rocnOAllNh .

"iw H.OCTANAllN 60€60Ah <m.p.>
DANIC, Ep. Argeş, XVl/37.

Orig. rom „ hârtie (4 1 x 39), sigiliu mijlociu timbrat.
Copie ibid.: ms. 1 68, f. 283-283v.
EDIŢII: Text, Andreescu M„ Doc. 1111111/ene, p. 82-83, nr. 35; rez„ Aricescu, Indice, I, p. 62, nr. 820.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara Românească. Dă
domnia această poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri numită Argeş, hram Adormirea
Născătoarei de Dumnezeu, şi părintelui egumen Nicolae şi tuturor călugărilor''.
1 „ lată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma marc ban, jupan Preda vomic, Stroe
logofăt, Bunea vistier, Hristea spătar, Gheorghe clucer, Chirca stolnic, Radu! comis, Pană paharnic,
lstra tie postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea de scaun Bucureşti, iulie 2 zile şi de la Adam până
acu m. în anul 7162".
26 1 1654 (7 1 62) iulie 3, Bucureşti
313
ĂARA'I' roAnOAC'l'RO Mit C0l0IO noR€1drn"l10 rocnOAC'l'RA MII RipNNOM8 m:wk pm1t1M1
rocnoAC'l'RA 1\\11, "iwPAAKE noc'l'El\NltK, CblN'h Tp8<jiANAA R1tC'l'·1·rnpiol\, 11 C'hC ci.1110811 ,
€1\HL\€;!(€ €M8 Eor'h noAAPORAX, li\KO;K€ AA €C'I' EM8 C€1\0 N.Erp'h1i1AN°llt, WT c8ACTBO
El\A UJ KA, W'I' nol\10 li W'I' 1118M8 li W'I' R<:IAA H W'I' CEAMH4J€ C€1\0R li C'hC llE41tH0i11 li
C'hC R'hC XOAOKOM li W'I' np€3 R'hC xo'l'APOI\\, RApE €1\llKA CE X'l'E'I' lt3Bp<\Tll, nouea;e
c"l10 Rlt lll€ p€4ENIHI l\IOA0l W'I' CEl\O N.Erp'hlll Allllt, WNll c8'1' 6111\ R'hC KNESll 11 C'hC W4111lE
llM W'I' NA1111pi;KAE RpiME .
!"I no'l'M\, K'hAA €C'I' liltl\ R'h AblNll nOKOllHNOM8 i\<\.A'l'EIO ROEROA'h, A WNll CAl\111 c"ie
CROllX AO!ipo ROl\IO, WNlt np11HA04J€ NA liMipllN rocnOAC'l'RA Mit, "iwpA<\KE HTOpll
noc'l'El\NHK, CblN'h Tp84>ANAA RltC'l'0llilp, '1'€p€ CE npoAM R€41fNH, WNll li C'hC B'hCllX
CblNORll llM li C'hC R'hCAX 4AC'l'0l0ll Iii\\ 3A W'lllN'h W'I' C€1\0. 11 R'h3€1\ EC'I' ll'hC HOB[\11
ro'l'ORll NA p8KAMlt IJX. KoM8;KAO no rl\AR8 EM8 li no CblNORH EM8 H no ll'hC<\X 44CT0i11
HM 3A W4HN8, W6A4€: fll\ 681\ C'hC r CblNlt, ApArNE, CoApE, C'Jnp-t, R'h3€1\ ECT 8rn KJ; li
8pc8 6€3 cbNH, 8ru -0-; H Cll 1tl\Hn c'hc A CblNH, HAN H C'Jnp-t 11 C'l'AN'llOI\ H Gn1111M11p,
8r11 Af:; HAN c'hc EAHN CblN'h, MApKo, 8ru E'Î; EiN'llO c'hc A cblNH, C'l'<\N 11 HaMrn 11
C'l'OHKA H CoApE, 8ru Af:; C'l'AN T'hl\rlltr"b K8 r <jl€40pH, PAA81\, N.tN'llOI\, M'hpTltH li
C'hC €AHN MOMK8, 8ru Af:; PAAl(I\ M'hp'1'1fNECK81\ 6€3 CblNH 8ru .e::; N.tr" C'hC r C WH ll,
l"ll\681\, 8pc8, C'l'<\N, 8ru K3 ; EHlllAH c'hc EAHH CblH'h, Ao6pO'l''h, 8rH €'1; X'hpc8 C'hC ii
CblNH, EAH H C'l'OltKA, 8ru KA; MAp'l'HH 6€3 ChlHH, 8ru .e::; AAH H c'hc EAHN Moh1K8,
ApAr8, 8r11 SI; MAHt EMXOAA c'hc lf cblNH, Cll Hl\'lii H 'foKAN, 8rH KA; "iwH M'hpT4H C'hC
r CblNH, M'hpHH H ĂAH H El\AA81\, 8ru K3 ; Eo11Ko C'hC A CblNH, N.€rp€, !"IHrEI\, EMAs�.
KoMAH, 8ru Af:; MAHi C'hc lf cblNH, EAH 11 Eo11Ko, 8ru KA; AolipHH c'hc EAHH C blH'h,
Ao6pE, 8ru E'Î; E'hl\'hKAH81\ c'hc lf CblNH, EMi H MAHi, 8r11 KA ; 8pc8 C'hc EAHH Cblll'h,
PAAl(I\, 8ru E'Î; EM1tK81\ nc EAllH cblH'h, PAAl(I\, 8ru E'Î; Ao6po'l''h P'h8Ll8" C'hC A
CblNH, fi'h'l'p8, '-IEpHA'I', C'l'AH'llOI\, AAH'llOI\, 8r11 ;\3 ; CTAN'llOI\ c'hc lf cblNll, Ap'hroio 11
fEwprlE, 8rH KA; A8M11Tp8 c'hc E' cblNH, PAA8". MApHH, CHMEHAplO, Weps8 , Grau,
8rH M.; PAAI(" C'hC r CblHH, A8MH'l'p8, Ao6p0'1''h, MApKo, 8ru K3; EoHKO C'hC Bp4T
Ero, P8c81\, 11 c'hc cblH'h Ero, C'l'AH, 8ru KA; PAAI(" c'hc EAHH ChlH'h, !"IHrEI\, 8ru El;
8pc8 K'hn'hl\'hH'h C'hc E CblHH , EMii, CoApE, '-lepHA'I', EH UIAH, EAHKo, 8ru M.; liMt C'hC
r CblNH, 8pc8, C'l'OltKA, P8c81\, 8rH K3 ; C'l'OllKA 6€3 CblHlt, 8r11 .e::; i\Al\410I\ C'hC EAllH
CblN'h, C'l'AH'llOI\, 8ru E'Î; EA1tKo c'hc lf CblHlt, C'l'AH H MAN-fi, 8ru K3; GTM14 1M , ne
T8Aop"1"rn H C'hC EM-t, 8ru K3 ; l"IHrEI\ C'hC !ipA'I' Ero, C'l'OHKA, 8ru E'î; Ap<\rHE C'hC r
CblH ll , A<\.8rnA'I', N.iir8, AolipO'l''h, 8ru K3 ; EArn C'hC r CblHlt, !"ll\li81\, H1 HE, PM8h, 8rn
K3 ; EoHKO C'hC !ipA'I' Ero, Aolip€, MApKo, 8rH KA; C'l'AH'llOI\ C'hC r CblNH, rop4H li
Aolipo'l''h 11 l"l11Ap€1t, 8ru K3; ApAr c'hc EAllll cbm 'h, EMHK81\, 8rH €'1; C'l'<\H4 1M c'hC ii
CblHll [Kp] 1'hc'l'i, P"Al(I\, 8rH KA; El\AHK81\, CblN'h C'l'AH4IOl\8H, 8r11 .e::; follt C'hC r
CblH'h, C'l'AH, C'l'AH'llOI\, ApArHE, 8rH K3 ; El\AHK81\ C'hC EAHH CblH'h, ApAr, 8r11 a; MaH'k
i\8Nr81\ C'hC E Cblllll, PAAl(I\, ApArM\ltp, EAC0ll\0l€, EAllKO, El\AHK81\, 8rH MR; <PP""' C'hC r
3 14
Cbllli l, GTAH41 M, PAAI(". CJnpt, 8rH KS ; GTAH "" IOn.1t C'hC EAHH CblH'h, l\M41M, 8rn
E'Î; IOrA, 8r11 ,0:'; 8pc8 C'hC R CblHH, PAAl(I\, Ec11Kc, 8rn KA; n'hTp8, C'hC r CblHlf, GTAH
11 Grou KA 11 nAK
GTAH, 8r11 KS; HWHHA 8ru ,0:'; EAAA8A, CblH'h ApAr, 8ru ,0:'; Kp'hcTt
CbC A cblHll, 11AATEKl, ApAr, EAc·1·1\·1·e , GTAH4Kll\, 8rH M; EMt l\HHHmcp8 C'hC EAlfH
2
Cblllb , GTAH4Kll\ [ . . . ] 8ru E'I; ApArHE GHHA°IHl'IE K8 îl �E4cp11, EAAHK8A, EcitKc, 8ru KA;
t1.8KA C'bC r CblHH, PAAl(l'I, K'hMIH, EcHKC, 8ru KS ; GTAH, CblH'h XcAcpeCK81'1, C'hC R
cwt11t, i\\'bp1 m, EAA1tK8A, 8rn KA ; El'IAHK8A M8pAHrl\'h C'hC EAHH CblH'h, EAAA81'1, 8rn E'I;
HA.IE c'hc îf ChlHll, El'IA1tK8l'I, E'hpKAH, 8r11 K:1; f11'1i; 8" E'hC'hlll\'h C'hC EAllH CblH'h, l\A3Ap,
8ru €Î; fli\681\, Cblll'h P'hAllLţEll l\8wr81\, " C'hC EAHH CblH'h, npEAA, 8ru E'I; Aci;pcT'h ""
Hi>t1%)�811 c'bc A CblHH, CJnpt, M1tK8A, E11w AH, GTAH41M, 8rn M; 8pc8, EE3 CblHlf,
2
8 ru .o-; 1\A11p4t c'hc3 EAlfH CblH'h, GTAH, 8rn 3Î; GTAH4Kll\ 8r11 ,0:'; P'hAlfl'l'h, 8r11 [ . . . ] ,
GrAt1410� c'bc GpAT"i°E ere, KcMAH 1t CJnpt 11 GTclfKA, 8r11 Kit ; GTCl<lH 8r11 3; GTAH4Kll\
Sru 3; GTAH 8ru 3; Aci;pcT'h P'hAlftţ'h C'hc CblHlf ere, 8r1t E'I; El'IAHK81'1 8rn ,0:'; PAAI("
nbp K MAE81'1 c'bc ChlHH ere, PAAl(l'I, 8rn KS; Wepi;8 C'hC C'hlHCBH ere, GTpce 1t fAHii,
.
Sru KE; HA IE c'bc CblHCBlf ere, E1t U1AH 11 EA11Kc WT Pt4t, 8rn Af'i; 1t GTAP fAsp1tA'h 11
2
cb111 1 1 Ero, GTAH 11 Ec1tHii 11 Wepi;8, 8rn ;\3 . V1tH npE3 B'hC 8rn [ ... ] . H B'h3El'I ECT
BbCll HOBL(I rcTCBll HA p8KM\lf 11x WT HA p8KA liMiip1tH rccnCACTBA Mit, "iwpAAKE
noCTE�HllK, KAKC ECT Blf W E nife, lllKC)f(E AA ECT BE41fHlf CTCATEl\Hlf B'h Bi>Klf lf C'hC
3A mtc WT " " p8KAMlf "X 3A npCAAH0l0€ C'hC MHCnt liMiip1t CBi>Ai>TEl\0lH HAnlfCAHlf B'h
3An11c. H B'bC AP'b)f(M "iwpAAKE nccTEl'IHHK ne C'hH BE41fHlf BH W E n1tc C'hC ACEpc MHpwc
ll'T TOrAA CAMC AC AblHH rccnCACTBA MH .
11 nOTCM, K'bAA ECT liHI\ HblHii B'h AblHH rccncACTBA MH, nc4ECC ME nCAAPCBAI\
focnOA'h Eor'b 1t 41tCT1tTcM tţApKl C'hC CKltnTp8 " c'hc rccncACTB"i°Kl AP'h)f(ATH 3EMl\lf
BAA I U KOE, " CEl\C Nerp'h lll AH0l0H, WHH ECT B'hAllrM np8x " np°IHAC WE npEA rccnCACTBC
MII 8 BE�llK0l0ll AllBAH [K8nwc] 1 C'hC "iwpAAKE ncCTEl\HHK " C'hnpt m e CE 31.\ l\Hl.ţ8 . H
C l lljE npt me BE4HH0l0H KAKC ECT lilfl\ C'hTBCBHI\ "iwpAAKE ncCTEl\HlfK Cltl\'h TEPE ECT
B'h3Bp'h3111\ HOBl.ţH C'bC CHl\CCT H npCAM CE ECT li€3 BCl'lii HM .
lh TOM, rccnCACTBC MH C'hM rl'IEAAX " c8AHX ne npABA " ne 3AKCHA EC)f(0lKl,
K 8 mm o C 'bC B'bClfMH nc41fTEHllHl\\lf npABHTEl\0lH rccnCACTBA Mit " AAI\ C'hM CEl\CB
HErp'b lU MiiH 3AKCHA xcpEB, fii MEr"lr.rnJ H ne p'bBAIUE rccnCACKll, lllKC AA 3AKl\ET KAKC
ECr 6 111\ np1nec H81\ "iwpAAKE nccTEl\HHK TEPE ECT A"" HCB1.ţ·1·H C'bC CHl\CCT . TA)f(E,
K'hM ECT 611 1\ HA AblH'b li "" ccpcK, WHH ECT ACHECHI\ 3AKCHA 3Anl\'bH npEA
roc noAC TBA MII li HllKAKC)f(E HE Mcr8T AA 31.\Kl\ETH, AH8 ECT CBi>A i>TEl\CTBOBAI\ CAMH
KAET OBl.ţl l npEA rccncACTBA Mit KAKC HE XCKET 3AKl\ETll, lllKC CE npcAM Nerp'h ll1AH0lll
BE4 11m1 WT C Bc11x

AOGpc BCl\Kl " 6€3 [Hit EAHA] I CHl\CCT " B'h3EI\ ECT B'bC HCBl.ţ0l
ror os 11, KL\K O ECT
BHIJIE nHC. H WCTAI\ ECT BE4HH0lH WT 31.\KCHA lf WT c8)f(AEH0lE WT
11p EA rocnO ACT B o
• •
A Mii W T npEA AllBAHDl\CB. H B'b3EI\ ECT lwpAAKE ncCTEl\HllK lf WBA

ARE p'hB A l l ! El\ E Tcrc
rccnCACK'b HA p8KA ere lf AM C'hM rccncACTBC MH ne BE4HH0l01l
315
WT HErp'h1 1I.:\H0I "iwPAAKEB nOCTEl\HHK WT AHB.:\H 3.:\ r[p8MA3]1, laKO )KE AA ECT €MS
B€4HHH CTOATEl\HH .
!1 noTOI\\, n04€CO ECT MHH81\ R Mi>CEIJ,€, K'hAA [ECT BHI\] I rocnOACTBO /\\lt llA
CTOl\HH rpAAA rocnOACTB.:\ MH, 8 E8K8pE LJ-1H, .:\ B€41tH0IH WT CEl\O 1-IErpo!U Ailll
HEWCT.:\Blfl\ CE, CHIJ,€ ,rn8 nAK C'hHP.:\I\ 3.:\KOH.:\ HM BTOpArO PEA8, 11€3 3tl.:\H0l0€ iwPAAKE
'
[noCTEl\HllK] I lf AOHEClll\ ECT WHlf 3.:\KOH.:\ HM 3Anl\'hH npEA rocnOACTB.:\ l\\H, 8 B€1\1tK'i11
AllBAH, TEX iii MEr0lra 11rn, KOE ECT B'h3EI\ 11cnp'hBO raKo AA 3AKl\ET . E'h TOI\\, c'iu R'I
MErlraurn, WllH HHK.:\KO)K€ Hit 8<j>ATHI\ CA\ WT 3.:\KOH.:\ laKO AA 3.:\Kl\ET, AH8 nAKlt €CT
WCT.:\I\ WT 3.:\KOHA H WT c8:KAEH0l0€ WT npEA rocnOACTB.:\ MH WT AHBAH li BTo paro . li
CBi>Ai>TEl\CTB8€T Kl\ETOBIJ,°I B'hCH npEA rocnOACTB.:\ MII, WHll CAMii C'hC A81UM1\lt 11x.
KAKO CE npOA.:\I\ CEl\O HErp'hUIAH0l0ll "iwpAAKEB nocTEl\HllK WT CBOH AOHpOBMll no llOB �'i
roTOBll AA HllTH BE41tHH, AH8 XOAlll\ ECT AKH Hi>K"l11 41\0BEU.11 31\11 11 l\8KAB 1t 1t 6€3
pAHOT. raKO AA 8TEKAET 3.:\ B€411H.:\H0IE . H lf3RAAHI\ C'hM rocnOACTBO MII no C'hlt l\h)�i
WT B€1\1lK0l0ll AllB.:\H C'hC BEl\llKOIO CTpAMOT .
GEro P"A·I, AAAOX 11 rocnOACTBO MH HMtp11HOM rocnOACTBA MII, 'iwpAAKEB
noCTEl\HllK, raKO;KE AA ECT EM8 CEl\O HErp'h lll.:\H0IH B€4HHH, raKOlKE ECT 6111\ li \\'T
HA11npt;i;AE Bpi>ME, raKO AA ECT EM8 B€41tHH CTO.:\TEl\Hll B'h Bi>Khl, AA €CT €1118
W41tH8 li B'h WXAH, EM8 li ChlHOBll EM8 li BH8KOM li nptBH84ETOM li HE WT Koro;qo
HEnOKOl\i>HHMO, nop113MO rocnOACTR.:\ MII .
GElKE 8Ho li CBtAi>T€1\0l0ll nOCT.:\BllX rocnOACTBO MH: ;i;8nAH fi"wp/\\A B€1\ 6Ml
KpMEBCK.IH 11 ;i;8nAH IlpEAA BEI\ ABOpHllK H JK8nAH GTpoE BEI\ Mro.ţ>ET 11 ;i; 8nAH E811t
BEI\ BHCT0l0rap li JK8nAH XpH3.:\ BEI\ cnATAP li JK8nAH fEprE BEI\ Kl\I04€p li ;i;8nAll
HcTpAT°IE BEI\ nocTEl\HllK 11 JK8nAH K11pKA BEI\ CTOl\HllK 11 JK8nAH PAA8" R€ 1\ KMlltC 11
JK8nAH IlAAH'h BEI\ nEXAPHllK li JK8nAH ĂAH4IOI\ BEI\ cl\8JKEP li lK8nAH HeK81\A BEI\
n11T<1p . H 11cnpABHllK, lK8nAH GTpoE BEI\ l\Oro<j>ET .
H 11cn1tCAX .:\3, MllX.:\l\4t l\Oro<j>ET, B'h H.:\CTOI\ rpAA'h E8K8pELJ-111, MiiC€1J,A tM'iE r
AhlHll, B'h l\tT „3�B .

t "iw KWCTAHAHH BWEBWAA, Mlll\OCT0llO EoJK"lio rocnOAHH'h.
"iw KWCTAHAlfH BOllBOAA <m.p.>
t Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin voievod, domn a toată Ţara

Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului răposatului Io Şerban voievod. Dă
domnia mea această poruncă a domniei mele credinciosului boier al domn iei mele,
Iordache postelnic, fiul lui Trufanda vistierul, şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit
Dumnezeu, ca să-i fie satul Negrăşanii, din judeţul Vlaşca, din câmp şi din pădure
şi din apă şi din vatra satului şi cu vecinii şi cu tot venitul şi de peste tot hotarul,
oricât se va alege, pentru că aceşti mai sus-zişi oameni din satul Negrăşani i, ei au
fost toţi cnezi şi cu ocinele lor de mai înainte vreme.
316
Jar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei voievod, ei înşişi de bunăvoia
lor au venit la boierul domniei mele, Iordache al doilea postelnic, fiul lui Trufanda
vistier, de s-au vândut vecini, ei şi cu toţi fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină din
sal. Şi au luat toţi bani gata în mâinile lor, fiecare pentru capul lui şi pentru fiii lui
şi pentru toate părţile lor de ocină, însă: Albul cu 3 fii , Dragne, Soare, Oprea, a
luat ugh i 27 ; şi Ursu fără fii, ughi 9; şi Filip cu 4 fii, Nan şi Oprea şi Stanciu! şi
Stănimir, ughi 33; Nan cu un fiu, M anea, ughi 1 5; Benciu cu 4 fii, Stan şi Călin şi
Stoica şi Soare, ughi 3 3 ; Stan Tălpigă cu 3 fii , Radu!, Nenciul, Mărtin şi cu un
copil, ughi 3 3 ; Radu! Mărtinescul fără fii, ughi 9; Neaga cu 3 fii , Albul, Ursu,
Stan, ughi 27; Vişan cu un fiu, Dobrotă, ughi 1 5 ; Hârsu cu 2 fii, Ban şi Stoica,
ughi 2 1 ; Martin fără fii, ughi 9; Dan şi cu un copil, Dragu, ughi 1 6; Manea
Blahoda cu 2 fii, Filcea şi Ciocan, ughi 2 1 ; Ion Mărtin cu 3 fii, Mărin şi Dan şi
Vladul, ughi 27; Voico cu 4 fii , Negre, Anghel, Vladul, Coman, ughi 3 3 ; Manea
cu 2 fii, Ban şi Voica, ughi 2 1 ; Dobrin cu un fiu, Dobre, ughi 1 5 ; Bălăcanul cu
2 fii, Balea şi Manea, ughi 2 1 ; Ursu cu un fiu, Radu!, ughi 1 5 ; Vlaicul cu un fiu,
Radu!, ughi 15; Dobrotă Răuţul cu 4 fii, Pătru, Cernat, Stanciu!, Danciul, ughi 3 7 ;
Stanciu! cu 2 fii, Drăgoiu şi Gherghie, ughi 2 1 ; Dumitru cu 5 fii , Radul, Marin,
Simedriu, Şerbu, Stan, ughi 39; Radu! cu 3 fii, Dumitru, Dobrotă, Marco, ughi 27;
Voico cu fratele lui, Rusul, şi cu fiul lui, Stan, ughi 2 1 ; Radu! cu un fiu, Anghel,
ughi 1 5 ; U rsu Căpăţână cu 5 fii , Balea, Soare, Cernat, Vişan, Baico, ughi 39;
Balea cu 3 fii, Ursu, Stoica, Rusul, ughi 27; Stoica fără fii , ughi 9; Lalciul cu un
fiu, Stanciu!, ughi 15; Baico cu 2 fii, Stan şi Manea, ughi 27; Stanciu! cu Tudoriu
şi cu Balea, ughi 27; Anghel cu fratele lui, Stoica, ughi 1 5; Dragne cu 3 fii, Muşat,
Neagu, Dobrotă, ughi 27; Baia cu 3 fii, Albul, Iane, Radu!, ughi 27; Voico cu
fra(ii lui, Dobre, Marco, ughi 24; Stanciu! cu 3 fii , Goran şi Dobrotă şi Andrei,
ughi 27; Drag cu un fiu, Vlaicul, ughi 1 5 ; Stanciu! cu 2 fii, [Câr] 1 stea, Radu!, ughi
21; Vlaicul, fiul Stanciului, ughi 9; Goţea cu 3 fii , Stan, Stanciu!, Dragne, ughi 27;
Vlaicul cu un fiu, Drag, ughi 1 5; Manea Lungul cu 5 fii, Radu!, Dragomir, Vasilie,
Baico, Vlaicul, ughi 42; Fraia cu 3 fii, Stanciu!, Radu!, Oprea, ughi 27; Stan al
lugăi cu u n fiu, Lalciul, ughi 1 5; Iuga ughi 9; Ursu cu 2 fii, Radu!, Voico, ughi 2 1 ;
Pătru cu 3 fii, Stan şi Stoica şi iar Stan, ughi 27; Ionna ughi 9 ; Vladul, fiul lui
Drag, ughi 9; Cârstea cu 4 fii, M atei, Drag, Vasilie, Stanciu!, ughi 3 3 ; Balea
Linişoru cu un fiu, Stanciu! [ ... ] 2 ughi 1 5 ; Dragne Sindi lie cu 2 fii, Vlaicul, Voico,
ughi 2 1 ; Luca cu 3 fii , Radu!, Călin, Voico, ughi 27; Stan, fiul lui Hodorescul, cu
2 fii, M ărin, Vlaicul, ughi 2 1 ; Vlaicul Muranglă cu un fiu, Vlad ul, ughi 1 5 ; Ilie cu
2 0'· V laicul, Bărcan, ughi 2 1 ; Albul Băsăilă cu un fiu, Lazar, ughi 1 5 ; Albul, fiul
lut Răduţu Lungul, şi cu un fiu, Preda, ughi 1 5 ; Dobrotă al Neanciului cu 4 fii,
Oprea, Micul, Vişan, Stanciu!, ughi 3 3 ; Ursu, fără fii, ughi 9; Mircea cu 3 un fiu,
�
Stan, ughi 17; Stanciu! ughi 9; Rădilă ughi [ ... ] 2 , Stanciu! cu fraţii lui, Coman şi
�re� ŞI_ Stoic a, ughi 28; Stoian ughi 7; Stanciu! ughi 7; Stan ughi 7; Dobrotă
ad_iţa cu fiul lui, ughi 1 5; Vlaicul ughi 9; Radu! pârcălabul cu fiul lui, Radu!,
ughi 27; Şerbu cu fiii lui, Stroe
şi Ganea, ughi 27; Ilie cu fiii lui, Vişan şi Baico de
317
la Recea, ughi 32; şi Gavrilă cel bătrân cu fiii lui, Stan şi Voinea şi Şerbu, ughi 37.
Fac peste tot ughi [ .. .] 2 . Şi au luat toţi banii gata în mâinile lor de la mâna boierului
domniei mele, Iordache postelnic, cum este mai sus-scris, ca să fie vecini stătători
în veci şi cu zapis de vânzare de la mâinile lor <şi> cu mulţi boieri martori scrişi în
zapis. Şi a tot ţinut Iordache postelnic aceşti vecini cu bună pace de atunci încoace,
până în zilele domniei mele.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, după ce m-au dăruit
Domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat cu schiptrul şi cu domnia să s tă pâne sc Ţara
Românească, iar satul Negrăşanii, ei au ridicat pâră şi au venit înaintea domniei
mele în marele divan [împreună] 1 cu Iordache postelnic şi s-au pârât de faţă. Şi aşa
pârau vecinii că Iordache postelnic le-a făcut silă şi le-a lepădat banii în silă şi s-au
vândut fără voia lor.
Î ntru aceea, domnia mea am cercetat şi am j udecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat
satului Negrăşanii legea ţării, 1 2 megiaşi pe răvaşe domneşti, ca să jure că
Iordache postelnic i-a cotropit de le-a dat banii cu sila. Astfel, când a fos t la zi şi
la soroc, ei au adus legea deplin înaintea domniei mele şi nu au putut să jure
nicidecum, ci au mărturisit singuri jurătorii înaintea domniei mele că nu vor să
jure, că Negrăşanii s-au vândut toţi vecini de bunăvoia lor şi fără [de nici o] 1 silă
şi au luat toţi banii gata, cum s-a scris mai sus. Şi au rămas vecinii de lege şi de
judecată dinaintea domniei mele şi dinaintea divanului. Şi a luat Iordache
postelnic şi amândouă răvaşele cele domneşti la mâna lui şi am dat domn ia mea
pe vecinii din Negrăşani lui Iordache postelnic din divan de [grumaz] 1 ca să-i fie
vecini stătători.
Iar apoi, după ce au trecut 2 luni, când [a fost] ' domnia mea în cetatea de
scaun a domniei mele, la Bucureşti, vecinii din sat de la Negrăşani nu s-au lăsat, ci
iarăşi şi-au adunat legea lor a doua oară, fără ştirea lui Iordache [pos tel ni c] 1 şi ,
şi-au adus ei legea lor deplin înaintea domniei mele, în marele divan, pe cei
1 2 megiaşi, pe care-i luaseră întâi ca să jure. Î ntru aceea, cei 1 2 megiaşi, ei nu s-au
apucat nicidecum de lege ca să jure, ci iarăşi au rămas de lege şi de judecată
dinaintea domniei mele din divan şi a doua oară. Şi au mărturisit toţi jurătorii
înaintea domniei mele, ei singuri cu sufletele lor, că s-a vândut satul Negrăşanii lui
Iordache postelnic de bunăvoia lor pe bani gata ca să-i fie vecini, dar au umblat ca
nişte oameni răi şi înşelători şi fără treabă, ca să scape de vecinie. Şi am scos
domnia mea pe aceşti oameni din marele divan cu mare ruşine.
Pentru aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, Iordache
postelnic, ca să-i fie lui satul Negrăşanii vecini cum i-au fost şi mai denaint�
vreme, ca să-i fie vecini stătători în veci, să-i fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor şi
nepoţilor şi strănepoţilo r şi de nimeni neclintit, după porunca domni ei mele. . .
v
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna mare ban al Cra�o ei
şi jupan Preda mare vomic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier
3 18
şi jupan Hrizea mare . spătar şi jupan. G �e�ghe mare clucer şi ju�an .Is.tratie mar:
postelnic şi jupan Ch1rca mare . stolnic ŞI jupan �a� ul mare comis ş1 jupa.n Pan�
mare paharnic şi jupan Dancrnl mare sluger ş1 jupan Necula mare pitar. Ş1
ispravnic, jupan Stroe mare logo făt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 3 zile
în anul 7162 <1 654>.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc„ nr. 2 7 444.

Orig. slavon, perg. (54 x 38,5), sigiliu mijlociu timbrat.
Reg„ Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 1 4 3 , 428.

2 Loc alb în orig.
) CblH'b.
262 1654 (71 62) iulie 3
Î MHMcT'lio lio lK'leio, 'iw HoCTANAHN Uli.psAN BO€BOAA H rocnOAHN'b BbCOH

�€�\A'le oyrrpWBl\AX0lNCKO€ . Ăi.\Bi.\T rocnOACTBO MH c'le nOB€1\irn'le rocnOACTBi.\ MH
Mantei roşul, feciorul lu Pană ot Dălgopol şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va
lăsa, ca să-i fie lui un vad de moară şi cu iazul de acolo, oraşul domnii mele ot
Dălgopo l, care vad easte lângă zidul mănăstirii, însă vadul şi cu iazul până în
Valea Ţigăniii, pentru că acest vad de moară carele scriu mai sus fost-au al lor de
moşie încă mai denainte vreme cumpărat de moşă-său, Neculcea, de la Badea a
lui Bojan încă mai nainte den zilele lui Mihail voievod, tocma den zilele lui
Ştefan voievod. Şi de atuncea până acuma tot l-au ţinut cu bună pace. După
aceea, când au fost în zilele răposatului lui M atei voievod, iar călugării de la
sfânta mănăstire ot Dălgopol fostu-I-au împresurat acel vad de moară în silă fără
de nici o direptate. Şi au fost făcut călugării pre acel iaz al morii dârstă şi o
p1 o<ă> şi neavând nici o treab ă.
Iar după aceea, când au fost acuma în zilele domnii mele, ştiind Manta
cum că i-au fost împresu rat 'acel iaz şi cu vadul în silă fără de nici o dereptate,
scu latu -s-au <cu> pâră şi au venit de s-au pârât de faţă cu părintele Iosif
igumenul şi cu tot săborul sfintei mănăstiri la divanul cel mare înaintea
domnii mele.
3 19
Într-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat dereptu cu tot d ivanul şi
le-am dat domnia mea la mijlocul lor 6 boiari pre răvaşă domneşti, anume: Tudoran
postelnic ot Lereşti i Stanciu) logofătul ot Bogăteşti i Voinea logofăt ot Dălgopol i
Staico biv judeţ i Stanciu) Focan ot tam 1 i pac Stanciu! Focan ot tam, ca să caute şi
să adevereze precum vor şti ei cu ali lor suflete. Deci când au fost şi la sorocu,
strâns-au pre toţi boiarii deplin şi au fost şi părintele egumenul [ . .. ] 1 împreună cu
tot soborul sfintei mănăstiri şi au adevărat acei 6 boiari cum acel iaz şi cu vadul
carele scrii mai sus au fost ale slugii domnii mele Mantei roşu de moşie de la
părinţii lui. Iar sfânta mănăstire şi cu călugării ot Dălgopol n-au avut nice o treabă,
precum am văzut domnia mea şi cartea acelor şase boiari cari scriu mai sus şi
amândooă răvaşăle domneşti la mâna slugii domnii mele Mantei roşul. Şi au
rămas de lege şi de judecată ca mai multă <treabă> cu acel iaz şi cu acel vad de
moară să nu aibă.
Derept aceea, am dat şi domnia mea slugii domnii mele Mantei roşul ca
să-şi ţie acel iaz şi acel vad de moară cu bună pace şi să fie moşie stătătoare lui şi
feciorilor Şi nepoţilor Ohabnică În Veci. H H€ WT KOrOIKAO H€nOK01di61tMO, nopE��\O
rocnOACTRA MII .
li li
G€1K€ Ol(GO CR€A0lT€1\"i°€ noCTARl\ii€M rocnoACTRO MII: IKtSnAH rewpMA RE� BAll
KpM€RCK0I€ lf IKtSnAH np€AA R€1\ RopmtK8 lf nAH GTpo€ R€1\ l\Wrw�hT li " E8Nu REA " "
li lf li
RllCTlllp nAH Xp1t3A R€1\ cnATAp nAH r1·w pr1°€ R€1\ Kl\tS'li;.p nAH K1tpKA R€1\ CTOflHEK8 li
lf li
nAN PAAtSI\ R€1\ KOMllC IKtSnAH nAAHO R€1\ n€XAPHllK nAH "icTpAT0l0€ R€1\ nocTEflHHK. "
1tcnpARHllK, JKtSnAH GTpoe R€1\ l\Wrw�h T .
HAn11cAX A3, H1tK8"" Mro�hT EMA·1"·1. oy rpAA E8K8pe1.J.111, Mtc�I.(" iot111e r Ahllll,
WT l'IAAMA AMKAOX AO HhlHii, T€'1€H0I€ l\il.ToM R'h l\il.T r��R2 < 1 654>.
t "iw KocTANAllH RW€RWAA, MllMCT.lio EoJK.lio rocnoAllHh .
"iw KocTAHAllH ROllROAh < m.p. >

Orig. rom., hârtie (42,5 x 31 ) , sigiliu mijlociu timbrat.
Copii, ibid.: mss. 204, f. 426-426v; 709, f. 572-572v; Doc. ist., CMX/6 1 1 , f. 600-60 1; ibid.,
MCDXLIII/2 1 8, f. 23 1 v-232v.
EDIŢII: Text, Pâmuţă, Trâmbaciu, Documenle Câmpulung, I, p. 233-235.
1 Loc alb.
2 ,.Şi de nimeni clintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea:
jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Preda mare vomic şi pan Stroe mare logo făl şi pa.n
Bunca mare vistier şi pan Hrizea mare spătar şi pan Ghiorghe mare clucer şi pan Chirca mare stolnic
şi pan Radu comis şi jupan Pană mare paharnic şi pan lstratie mare postelnic. Şi ispravnic, j upan
Stroe mare logofăt.
A scris Necula logofăt Boldici, în oraşul Bucureşti, luna iulie 3 zile, şi de la Adam până acum
cursul anilor, în anul 7 1 62".
320
263 1 654 (7162) iulie 3
Hrisov domnesc cu pecetea şi iscălitura lui Costandin Şerban vodă către cei
rumâni dă Săcele ai boierului Nicola cluceru ca să fie supuşi şi să asculte la orice
lucru de le va arăta omul Nicolii, fiindcă Nicola să află la Ţarigrad pentru treabă
domnească şi a ţării.
DANIC, Doc. ist„ DCXIII/ 1 87 (nr. 22).

Rez.
264 1654 (71 62) iulie 4
t M111\0CT0lio Eo;«'IEio, "iw HocTAHAHH Wi.pBAH BOEBOAA H rocnoAHH'h . ĂABAT

r�cnoAcTRo MII c·IE noBEl\EH0IE rocnoACTBA MH părintelui Nicolae carele easte nastavnic
la svânta şi dumnezeiasca mănăstire Argeşul, ca să fie volnic a lua oamenii anume
[„ . ] 1 cu acestă cartea a domnii mele, de să aibă a-şi lua o dij mă de pre toate
moşâile svântei mănăstiri den pâine, den fân, de toate bucatele ce să vor afla pre
acele moşâi, tot a zecea, cum easte legea şi obiceiul mai dinainte vreme, însă moşâi
anume: Şegarcea i Găneasa i Bârca i Tătarul şi alte moşâi pre unde va fi având
svânta mă nă stire cu dij me şi să vor afla venit pre dânsăle, de la tot omul să aibă a
luoa, nim ea să nu fie volnic <a> opri veri 2 roş, veri călăraş, veri spătărel, veri 2
portari, veri dărăban ţi, veri ţărani, măcar veri ce om va fi3 şâ de ce ceată va fi 3 , tot
omul să aibă a-ş da dijma, cum scrie mai sus, tot din zece una.
Iar care nu va vrea să dea de voie şi să va ispiti a sări şi a opri dijma şi venitul
acestor moşâi ale svântei mănăstiri, bine să ştie că acela mare certare va avea de
cătră domnia mea. Şi să fie volnic a lua-o4 fără voia voastră.
Deci şâ voi, pârcălabilor, în vreme ce veti vedea această carte a domnii mele,
iar voi să aveţi a asculta şi a purta grija dă toate lucrurile şi trebile svântei mănăstiri şi
de ce vă va da egumenul învăţătură! Să nu umblaţi tot de capetele voastre, că apoi veţi
avea scârbă de cătră domnii mea! H ucnpABHHK, CAM pE4E rocnoACTBA MH .
nuc IOl\llE A AbHH, Bb l\i>T „��B <1 652>.
t 'iw HOCTAHAHH BWEBWAA, MHl\OCT0llO EO ;K0l0IO rocnOAHHb.
'iw lfoCTAHAHH BOEBOAb <m.p.>
DANIC, Ep. Argeş, XVI/3 8.

Orig. rom„ hârtie (30 x 20), sigiliu inelar în chinovar.
1 Loc alb.
2
BEpll.
•••
321
3 "'"" ·
4 o\SOA.
265 1654 (7162) iulie 5
ţ Adică noi, feciorii Oprii logofătul şi a jupâneasii Mariei, nepoţii Mitrei vomic,
şi ai banului Drăguşin, anume: Dragomir şi Ivan şi cu Stroe, văru nostru, scriem şi
mă1turisim cu acesta al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la mâna Albului 1
fuştaşul şi a jupâneasii lui, Do brii şi a feciorilor lor, câţi Dumnezeu le va dărui, cum să
se ştie că i-am vândut un loc de casă aici în Bucureşti, din fundul puşcărie<!> spre
soare răsare, stânjăni 9 şi den uliţă, despre Gherghina judeţul până în Radu! iuzbaşa za
fuştaşi stânjăni 13, şi alăturea cu puşcăriia, pre den sus până în uliţă, până unde se
întâmpină cu Radu iuzbaşa, şi pre unde se vor pune semnele, ca să fie dumnealor
moşâe stătătoare în veac, lor şi coconilor lor, pentru că acest loc fost-au al moşâlor
noştri. Drept aceea, i l-am vândut noi, de a noastră bunăvoie, derept bani gata ughi 22.
Şi cându am făcut acest zapis, fost-au boiari şi oameni buni şi preoţi, anume:
Gherghi judeţul i Preda iuzbaşa i Radu! iuzbaşa za fuştaşi i Popa Tatomir de la
besereca Mitrei vomicul i Spirea dărăban ot Târgovişte i Bogdan vătaf i Neagu!
stegariul i Dragomir călăraşul Bol unul i Leca bărbieri ul.
Şi pentru credinţa, pusu-ne-am inelele şi iscăliturile.
Şi am scris eu, Vlădilă gramaticos ot U.1>pKoB rocnoAApio2 .
Pis iulie 3 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu Dragomir.
Eu Ivan.
Eu Stroii.
Eu Radu! iuzbaşa.
Eu Spirea dărăban.
t Eu popa Tatomir3
Eu Leca vătaf bărbiari 3
Eu Vlădilă, mărturie3
Eu Dragomir călăraş3 .
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom„ CCXLIX/ 1 .
Orig. rom„ hârtie (3 1 ,5 x 22), 6 sigilii inelare în tuş.
Copie ibid. : ms. 1 3 1 , f. 98.
EDIŢII: Text, Potra, Doc. Burnreşti, p. 56, nr. 5; rez„ lonescu-Gio n, Ist. Buc„ p. I J O; menţ.
Olteanu, Meşteşugurile, p. I 09.
I 11"6So\SHo\8H.
2 „Biserica domnească".
322
266 1 654 (7 162) iulie 5, Bucureşti
t 1IA11MCT"IEto EotK0IEto, lw KWCTANAHN lliEpBAN BOEBOA0l0 H [rocnOAHN"h] I B"hCOH

3eMnH 88rrppoBflAX.IHCKOE. AABAT rocnOACTBO MH c"l11 noBEflirn"ltt rocnoACTBA MH
;i;8nAHllL\EI! A p"hrANEB n"hX"hPNlt'lACA, ratKE BllCT Ap"hr8 w 11NOB nEXAPNllK WT AEflirnH,
\\IT c 8A CT O CJflT , H C"hC CblNOBH EH, rwprAN Kfl84Ep, CDOTA, HEK8flA H C"hC CblNOB°IH,
l!
[eMtJ.\e] 1 ;tE Eor"h AACT, raKOIKE A" c8T HM CEM AEflirn°IH, B "hC CEf\O C"hC B"hC XOTApoM
11 ne KCHX BE'lHN°IH H c"hc B"hC XOAOKOM, WT XOTAP AO XOTAp, no CTAPH XOTAPH H
Gents11. 11 1!€'lHH0IH, E4JHIKE ECT A" CE 3NAET, no HME: T8A[op C"hC CblNOB°IH ErO H]1
'"' W4HHA Ero, C1rn C"hC CblNOB0IH ErO H C"hC W'lHNA Ero, EAAii C"hC Cb1NOB0l0H Ero H C"hC
AiiAiH" e ro, M"hHHii c"hc CblNOBH [Ero ] 1 H c"hc AiiA°INA Ero, MM CHN c"hc CblNOBH cH H
'
c'bc W41tHA Ero, EEH'lii H T AT8fl H Ao1>pOCflAB, °iwN C"hC Cb1NOB0l0H HM H C"hC [ W'lHN"h
ero, W4H] 1 H"h WT nOflto, WT w 8M8, WT BOAA H WT CEAMHWE CEflO H C"hC BHNorpAAI(
1t \\IT n8cK8A"I, 3ANE;ti;E [ECT ]2 BHWE pE4ENH BE'lHNH WT AEfliiNH BHflH c8T B"hC fltoA0IH
KHESH.
f1 noTOM, K"hAA ECT llHfl npE AbNH f'lflE�AHAp8 BOA"h °ifl0IAW [ . ] 1 , WHH CE c8T
• •
GHn npOAL\l!M BE'lHNH l"IHApEtoB cnATAp, CblN"h EflAAl(MB P8AiiN8fl, no NWBL(I

roT[OHH]2 C"hC 3AnHC WT p8KAMH HX 34 npOAAN°IE . " K"hAA ECT llHfl noK8nHflH l"INAPEH
cnATAp P8Airn8fl Toro CEf\O AEfliiN°IH NiicT BHfl B"hC [pA W Afl ] 1 Ap"hr8 wHN nEXAPNHK,
• . .
c8qii WH HACfliiANHK TAM8, WT AEfliiNH, H NAto noBEflEN A" rA noK8nHT .

f1 K'bAA ECT llHfl npE AhNH noKOHNArO MATEIOB BOA"h, HML\fl ECT B"hcnpA WAN°IE " "
AHHAH H AO CTESM ECT Ap"hr8 w HN [nE] 1 X"PNHK no flNAPEH cn"hTAp8 P8AiiN8fl nc

3AKOH4 H C'bC AHBAH8fl H C"hC npABOCT°IA AA rA 8METN8fl ECT HOBlţ°IH NA3AA . E"h TOM "
flHApEKl COATAp, AKO BHAiifl CHiţE KAKO ECT ""'° noBEflEN Ap"hr8 w HN nEXAPNHK A" rA
cK8noKAET AtA.IHA E[ . ] 1 CM C"hC Ap"hr8 w HN nEXAPNHK TEPE ECT AABM BCHX NWB1ţ°IH
• •
HA3AA, KOl\HlţH llHfl AM WN no c"ltt Bll W E BE'lENH 8rtt po roTOBH, WT npEA BCiiM
GontpoM WT ABOpA rocnOACKA H AABMIO ECT BE'lHN°l0H no pA3flOrA ErO, laKOlKE A"
[ „ . ] 1 34 AiiA0IHH8, C"hC 3AnHC WT p8KA Ero WT npOAAN°l0E , C"hC BEflHKOE KflET.j>o H C"hC
RCtM 601d;pfo AHBAHOM CBEA0ITEflH 8 3AnHC, B"h TE'lEN°IA flii.TOM B"h fliiT r3PM" " WT
·
Toro A" AOC'bAA B"hC AP"h tK M ECT Ap"hr8w HN nEXAPNHK [ . ] 1 CEf\O AEfliiH·1·H H AiiA.IHA
. •
Ero C'bC B€4°IH0IH BHIUE nHC C"hC AOBpo MHpNo .

f1 OOTOM, K"hAA ECT llHfl NblNii B"h AbNH rocnOACTBA MH, no C"hMP"hT
Ap•r8 w 1tHOB nEXAPN llK WT AEfliiNH, " CblNOB0IH ErO, rwprAH Kfll04Ep K8nNO C"hC
AIAT 1tpAM '"· lK8nAHHtţA Ap"hrANA, WNH ECT HMM np8x npEA rocnoACTBA MH 8
Henmff11 AHBAH 3A f1Htţ8 t"hc A8MHTpAwKo Kfl84Ep, CblN"h l"INAPEto cn"hTAP P8AiiN8fl,
'
PAAi -roro CEM AefliiH°IH . H H3BAAHfl ECT A8MHTpAwKo Kflto4Ep H 3AnHc8fl BEpHoM WT
323
npoA·'"·,·e peK84il KAKO ecT WN NAIO noK€1\€N AA "X AP'h;KM " KAKo ecT lllM 8 11iETti8A
Ap1>r8 111 11N nex.:1pmtK Nll.!RL(lll 6.:14JOM c8, rl HAp€10K cn.:1T.:1p, C'hC CltMCT°llO, NS ECT 61 1A
AOCT€SAI\ ECT C'hC 3.:IKOHA " C'hC AHKAH81\ . rI np€A rocnOACTKA MII, 8 AllBAll
CR€AllT€1\11CTKORM 8HKOM c8, ;K811.:111 H11pK.:1 P8A irn8" K€1\ CTMHHK l.l'T KSpT11 w oApA,
KAKO €CT Glll\ HAIO llOK€1\€H Ap'hr8 111 11N nex.:1pNHK AA r.:1 noK8nHT Toro C€1\0 AE1dm"iu li
C1'C K€'111 1llll Hll;t(€1\11 [su8 ] 1 KOM c8, f1NAP€ll cnAT.:ljl, li KAKO €CT 8M€TH81\ HOB !ţ"i11 C'hC
AllKAH81\ " C'h 3.:IKOHA .
E1' TOM li rocnOACTKO MII C'hM rl\€AAX li c8AHX no npAKA li no 3AKOHA &oa(i�.
K8nHo C1'C KCHXMH 4HCTHTllMll np.:1K1tT€1\H rocnOACTKA MH, " HCT€HCTBOBM 11
rocnoACTKA MH KAKO ce c8T Glll\ noA1t6A€T Ap'hr8 m 11H nex.:1pNHK AA r.:1 Api.a;11T, c8IJm
l.l'H HACl\-kAH0lKll Nll;K€1\11 f1NAjl€1t cnATAP li KAKO €CT 6111\ AM Hl.l'RL(lH no npABEcii�
H.:13.:IA, KAKO €CT CK€A0lT€1\llCTKOKM RCHX GM-kp"1"1t AllKAHOM, R€1\ltlţll 1t M.:11\11 . ÎA;t;E,
ECT l.l'CT.:11\ A8M01Tp.:11U KO nex.:1pN1tK P8AiN81\ l.l'T 3.:IKONA lt l.l'T c8lKA€H0l€ WT AltBAH li
83-kXoM rocnoACTRA Mit 11 3AnHc8" K€4HNOM wT npoA.:1H·1·e .:16·1·€ wT p8K.:1 Ero, TEPE
C'hM AAKM rocnOACTKA MII rwprAHl.l'K Kl\84ep AA HMAT AP'hlKATH A€11irn"l1t C'hC
K€411ti1"11 " ne K'hC xoT[.:1poM]2 C'hC A06po M11pN8, WNH 11 cbmosY11 HM K BiKS. H HE
l.l'T KOrOlKAOM H€nOKMirnHMO, nopH3MO rocnOACTKA MH.
Ge;Ke 11 CK€A0lT€1\€ noCTAKHX rocnOACTKO M1t: ;K8n.:1N fi"wpM.:1 [Rel\ 6AH] 1 , a;SnA11
npeAA K€1\ KOpHHK, GTpoe Mro<t>eT. E8N-t RltCT0l0lllp, Xp1t3.:I cnATAp, fl€pr11 KllS�Ep,
H1tpKA CTMHHK, PAAI(" KOMltC, n.:1NNO nex.:1pNHK, HcTpAT0l€ nocT€1\HltK . " 11cnpABHllK,
;K8n.:1H GTpoe K€1\ l\Oro<t>ET .
nHc A8M01Tp8 l\Oro<t>ET EMA°l4!0, 8 rpAAI( WT E8K8peqff, IOl\0l€ E AbHlt, B 11·kT
r3 �K .
"iw HocTAHAllH KW€KWAA, Mltl\OCT0lio EolK"lio rocnOAHN'h.
"iw HwcTANAllH KOllKOAH <m.p.>
Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi [domn] 1 a toată

t
Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei
Drăgana păhărniceasa, care a fost a lui Drăguşin paharnic din Deleni, din j udeţul
Olt, şi cu fiii ei, Gorgan clucer, Fota, Necula şi cu fiii lor, [câţi] 1 Dumnezeu le va
da, ca să le fie lor satul Delenii, tot satul cu toate hotarele şi cu toţi vecinii şi cu tot
venitul, din hotar până în hotar, pe vechile hotare şi semne. Şi vecinii, încă să se
ştie, anume: Tud[ or cu fiii lui şi] 1 cu ocina lui, Sin cu fiii lui şi cu ocina lui, Badea
cu fiii lui şi cu dedina lui, Mâinea cu fiii [lui] 1 şi cu dedina lui, Sin cel Mic cu fiu_
lui şi cu ocina lui, Beicea şi Tatul şi Dobroslav, Ion cu fiii lui şi cu [ocina lui,
1
oei] nă din câmp, din pădure, din apă şi din vatra satului şi cu viile şi de peste tot,
pentru că mai sus-zişi vecini din Deleni au fost oameni cnezi.
Iar apoi, când a fost în zilele lui Alexandru vodă Iliaş [ .. ] 1 , ei s-au vândut
.
vecini lui Andrei spătar, fiul lui Vlad Rudeanul, pe bani gata cu zapis de vânzare de
324
la mâna lor. Iar când a cumpărat acest sat Delenii, Andrei spătar Rudeanul [l-a
întrebatf pe Drăguşin paharnic, fiind el megiaş de acolo, din Deleni, şi mai volnic
să cumpere .
Iar când a fost în zilele răposatului Matei vodă, ei au avut pâră la divan şi l-a
ajuns D răguş in [pa] 1 harnic pe .t\ndrei spătar Rudeanul cu legea şi cu divanul şi cu
dreptate ca să dea banii înapoi. Intru aceea şi Andrei spătar, dacă a văzut cum este
Drăguşin paharnic mai volnic ca să răscumpere dedina, [s-a tocmit] 1 cu Drăguşin
paharnic ca să-i dea toţi banii înapoi, câţi a dat el pe acei mai sus-zişi vecini, ughi
170 gata, î naintea tuturor boierilor de la curtea domnească şi i-a dat ca să fie vecini
pe seama lui, ca să-i [fie vecini] 1 de dedină, cu zapis de vânzare de la mâna lui, cu
mare blestem şi cu toţi boierii divanului martori în zapis, de la trecerea anilor în
anul 7 1 4 1 . Şi de atunci până acum a tot ţinut Drăguşin paharnic [ ... ] 1 satul Delenii
şi dedina lor cu vecinii mai sus-scrişi cu bună pace.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, după moarte lui Drăguşin
paharnic din Deleni, fiul lui, Gorgan clucer, împreună cu mama lui, jupaniţa
Drăgana, ei s-au sculat cu pâră înaintea domniei mele în marele divan de faţă cu
Dumitraşco clucer, fiul lui Andrei spătar Rudeanul, pentru acest sat Delenii. Şi a
arătat Dumitraşco clucer şi zapisul lor de vânzare, zicând cum este el mai volnic ca
să-i ţină şi cum a înapoiat Drăguşin paharnic tatălui său, Andrei spătar, banii în
silă, <n ic i> nu a fost ajuns cu legea şi cu divanul. Iar înaintea domniei mele, în
divan, a mărturisit unchiul său, jupan Chirca Rudeanul mare stolnic din Curtişoara,
cum a fost mai volnic Drăguşin paharnic ca să cumpere acest sat Delenii şi cu
vecinii, decât [nepotu1] 1 său, Andrei spătar, şi cum i-a întors banii cu divanul şi cu
legea.
adeverit şi domnia mea cum a fost mai volnic Drăguşin paharnic ca să-i ţină, fiind
el mai volnic decât Andrei spătar şi cum i-a dat banii înapoi după dreptate, cum au
mărturisit toţi boierii divanului, mari şi mici. Astfel, a rămas Dumitraşco paharnic
Rudeanul de lege şi de judecată în divan şi am dat domnia mea şi zapisul vecinilor
de vânzare la mâna lui Gorgan clucer ca să ţie Delenii cu vecinii şi cu tot hotarul cu
bună pa ce, ei şi fiii lor în veci. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
lată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma [mare ban] 1 , jupan Preda
mare vom ic , Stroe logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Ghierghi clucer, Chirca
stolnic, Radu! comis, Pană paharnic, Istratie postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe
mare logofăt.
Scrie Dumitru logofăt Boldiciu, în oraş în Bucureşti, iulie 5 zile, în anul 7 1 62
< 1 654>.
DANIC, Doc. ist., LXXV/249.
325
Orig. slavon, perg. (33 x 47), rupt la îndoituri, pătat, sigiliu mijlociu timbrat, căzut.
Menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 1 68, nota 7 (cu data: 20 iunie).

267 1654 (7162) iulie 5
t Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şărban voievod şi domn a toată

Ţara Rumânească, dat-am domniia mea această carte a domniei me 1 e cinstitului
boierului domniei mele jupânului Neagului biv vei portar ot Vaideei şi cu copiii
lui câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui o grădină cu vie în oraşul domniei
mele în Târgovişte, cu tot venitul ei, pentru că această grădină cu vie, ce scrie
mai sus, fost-au jumătate a călugărilor de la mănăstirea Stelei, iar altă jumătate
au fost a Stanciului bacalul. Deci când au fost în zilele răposatului părintelui
domniei mele, Io Şărban voievod, călugării de la Stelea împreună cu egumenul
Hristofor, şi-au vândut partea mănăstirii jumătate de grădină şi de vie lorgăi,
tatăl Savei din Oraş din Floci za 2 800 aspri gata cu zapis de vânzare. Iar
cealaltă jumătate, partea Stanciului, cu vie cu tot, o au cumpărat iar Iorga za
4 200 aspri iar cu zapis scris greceşte, ei de a lor bunăvoie. Şi tot au ţinu t o cu -
pace. Iar când au fost în zilele răposatului M atei voievod, Stanciu! bacalul au
rădicat pâră la divan de faţă cu Sava, feciorul Iorgăi şi cu vără-său, Costandin,
den Oraşul de Floci pentru această grădină, zicând cum nu ş-au fost vândut
partea lui, nici au luat, niciun ban. Î ntru-aceea, răposatul Matei voievod
domniia lui au căutat şi au judecat pre dreptate şi pre lege cu toţi dregătorii şi
au dat Stanciului bacalul legea ţării 6 boieri pre răvaşe domneşti: ot Stânceşti
Proca, ot Poiană, Tudorache i Stanciu! i Ivan cupeţ i ot Târgovişte, Avraam i
Drăghici, fratele Duşcăi, ca să jure cum nu şi-au fost vândut partea lui de
grădină, nici easte zapisul lui, nici pecetea lui. Deci n-au putut jura nicicum, ci
au rămas de lege, cum am văzut domniia mea răvaşăle domneşti şi cartea
răposatului Matei de rămas, leat 7 1 56.
După aceea, Sava cu mumă-sa, Muşa, fămeia Iorgăi, ei s-au sculat d ă au
vândut această grădină cu vie preste tot boiarului domniei mele, jupan Neagu!
portar, în preţ za ughi 95 gata cu zapis. De atunci până acum sânt ca Ia şase ani, tot
au ţinut cu pace. Iar când au fost acum, în zilele domniei mele, Stanciu! bacalul iar
au rădicat pâră cu portarul Neagu! ca şi cu ceilalţi vânzători şi au venit în două, trei
divanuri de faţă. Î ntru aceea şi domniia mia încă am căutat şi am judecat pre
dreptul şi pre lege cu toţi dregătorii domniei mele şi am dat şi domniia mea
326
Stanciului bacalului iar lege 1 2 oameni. El iar n-au putut jura nici acum a doao
oară, ce iarăşi au rămas de lege.
Deci văzând şi domniia mea că umblă fără de ispravă şi purtând divanul de
val, am dat domniia mia cinstitului boierului domniei mele, jupânului Neagu!
portar, ca să-şi ţie toată grădina cu vie cu tot, cu bună pace, cum au fost cumpărat
cu ai lui drepţi bani cum scrie mai sus, să-i fie lui moşie ohabnică, coconilor în veci
şi mai mult val să n-aibă. Pentru aceasta dar, şi mărturie am pus domniia mea:
jupan Ghiorma vei ban, jupan Preda vei dvornic, jupan Stroe vei logofăt, Bunea
vistier, Hrizea spătar, Gherghe clucer, Chirca stolnic, Radu comis, Pano peharnic,
Istrate postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe vei logofăt.
Şi am scris Dumitru logofăt Boldici în Bucureşti.
Iulie 5, 7 162 <1 654>.
Io Costandin voievod.
DANIC, Ms. 1 27, f. 3 98v-399r.

Copie rom.
268 1 654 (7162) iulie 5
t l\\Hl\OCT°lio EolK"leio, "iw HocTANAHN lllh pEAN BO€BOAA H rocnOA1tN'h . AABAT

rocnoACTRO MH c"le noB€1\€N.1€ rocnoACTBA Mit acestor ' oameni, anume: Stan i Hamza i
Aga ot Prapăr ot sud Romanaţi carii sântu rumâni sfintei mănăstiri Brâncovenii, ca
să fie de acum nainte în pace şi slobozi de b ir, de taler, de găleată cu fân şi de lucru
domnescu ş i de alte slujbe şi mâncături câte suntu peste an în ţara dumnii mele,
de nimic val sau bântuială să nu aibă. Pentru că m-am milostivit domnia mea
singur de i-am iertat de aceste de toate câte scriu mai sus, numai să fie a căutare şi
a sluj i sfentei mănăstiri de toate de ce va da părintele egumenul şi posluşnicii
mănăstirii învăţătură, tot să aibă ascultare şi să lucreze sfentei mănăstiri de ce le va
!rebui. Aşijderea şi vooă, birarilor şi voi toate slugile dumnii mele, care cu ce
slujbă veţi umbla într-acesta judeţ, de vreme ce veţi vedea această carte a
domni i mele, iar voi să căutaţi foarte în bună pace să lăsaţi pre aceşti oamene ce
scriu mai sus, nimenili dă ni[m]ic2 să nu-i învăluiască peste carte<a> dumnii
mele. Căce cine se va ispiti a-i învălui acela om mare certare va petrece de cătră
dumnia mea!
liHdKO AA N"hCT . " 1tcnpABNltK, CAM p€4€ rocnOACTllA Mit .
nHc IMHE E AhNlt, llh Ail.T r��B <1 654>.
t "iw KocTANA1tN BW€RWAA, Mltl\OCT.lio EolK"lio rocnoA1tNh .
"iw KOCTANAltN llOltllOAh <m.p.>
327
DANIC, M-rea Brâncoveni, XXV/ I .
Orig. rom., hârtie (30,5 x 20,5), sigiliu mij lociu în chinovar.
1 44ECTSp.
2 Loc rupt.
269 1 654 (71 62) iulie 6, Bucureşti
ţ M111\ocT·1·E io EolK"IE io, "iw KwcTANAHN lliEp6AN BOEBOA·,· 11 rocnoAHH'b B'bCOH

3EMflH 8rrppoBMx°l1tcKO€ . ĂABA1' rocnOAC1'BO MII cfo noB€fl€N'iH rocnOAC1'BA MH
nO'lll1'€NNOM8 60t1tp11N rocnOACTBA MII, lK8nAN EAp68fl C1'0f\NllK W1' nomHA, " C'bC
ci.1NoB11 c11, EflHU.ElKE Eon. AAPOBAX, IZlKOlKE AA ECT EM8 CEM G 8 1\Apio" H
E'MA'MO!Ofl, ne li
B'J.C XOTAPOM C'J.C BCHX B€'1HN°l0H " C'J.C B'!.C XOAOKOM, WT xorAp
li
AO XOTAp, n o C1'Ap11 XOTApH 6€fli>SH .
H BE'IHN.111 WT E'!.t1A'!.t1810, KoTopfo c E c8T 6Hfl npoAM 6€3 AiiA°IN8 A 8MttrpoB
BHCT.liap A8AECK8t1, EIJ.IHlKE AA CE 3NAE1', no HM€: Ni>Klll8t1 ne A ci.1HH, HA HME:
C'Jnpt, 'iwN, Tpo.ţ>HN, 8pc8t1, 11 C'!.C ci.1N0Bfo "X 11 MApHN C'!.C r Cl.INH, HA Hi\IE:
lll€p6AN, l)iopA, GTOHKA, " C'J.C C!.INOBH HM " EoHKO C'J.C r CI.INII, NA HME: flpEAA,
GTolilN, C'Jnpt, 11 C'!.C ci.1NoB"i11 HME 11 01.pB8t1 c'!.c li ci.1N11, NA HME: GToHKA,
GTAH'l!Ofl, " ne Cl.INOB0IH HM " rlwpMA C'J.C r CI.INII, NA HME: i\A3Ap, ApArOMHp,
Ao6pE, 11 C'!.C ci.1NoB1t HM 11 A'IHK8t1 C'!.C li CI.INII, NA HME: GTAN'l!Ofl, EAps81\, H c•c
ci.1N0Bfo HM 11 MAN-ii '"'' A ci.1N11, NA HME: E8Nii, E'!.c"lio, Ni>Klll8t1, GToHKA, ne
"
C1JN0B11 HM 11 M11pii t'!.c li ci.1N11, 01.Tp8, GTAN, 11 c'!.c ci.1NoB"i11 HM 11 'iwN C'bC ChlHOBH
CH, HrNA1' C'J.C C!.INOBll Cil li °iBAN C'!.C Cl.INOBH Cil .
3AN€lK€ €C1' Toro G 8 1\Ap!Oi\ <H>
E'J.flA'!.fl8iot1 611flll c81' B'!.C fl!OA"IH MErlAlll ll C'J.C W'IHN€ HM W1' KorAA CE c8T GHA
cK8noBM WT NA noKoHNAro MHXAHfl BOA'!. NA E€t1rpAA\( AO npE Al.Nil i'll\E.!}AHAp8
BOEBOA'!. 'it1'lmw .
fl K'!.AA ECT 6Hfl TOrAA, A WNH CE c8T 6Hfl npoAABM BE'IHNH JK 8 nAH A8"ilrp8
BHCT"iiap A8AEcK8t1 WT Ao6poBOflt HM, 6€3 NH EANA c11t10CT, B'!.C no NoBtil roroBll,
KOMOlKAO no rflAB Ero " no Cl.INOBll Ero " C'J.C W'IHN€ HM, C'J.C 3AnHC€ WT p8 KAMH HX
W1' npOAAN.1€, B'!.C no HM€, KAKO €C1' Bll W€ nHC . " B'J.C 6Hfl BE'IHNll ri O p A3i\OrA HO
C'J.C A06po MHpNo .
fl noTOM, K'!.AA ECT 6Hfl npE Al.Nil noKoHNAro MATEH BOA'!., A8M'l1'p8 1mdi'mp
3A MNorH N€BOflll li nt1€N€N"i€ '11'0 €C1' 6111'1 llMAfl NAA rflAB Ero C€ B'J.CTANlll\ TEPE ECT
6111'1 Toro C€f\O G8t1Ap!Ot1 C'J.C B€'1HN°IH Bll W € nHC no'IH1'€NNoM8 6ot1iip11N rocnOA[îBA
MII, lK8nAN EAp68fl C1'0f\NHK, 8 u,i>NA 3A 8r11 40 Acnp11 roTOBll AABM €C1' KHlfrOBE
li "
328
llAI JA Ai>AiN8 11 3AnllCEl\E llM, R'hC no llME, KAKO ECT 6111\ AP'h)l(AI\ 11 A8M"iTp8
811cr"fiap A8AECK81\ . H R'hC AP'h)l(AI\ ECT 11 )1(8nAN EAp681\ CTOl\NllK C'hC A06p.:i MllpNo .
.
fi noc11t, no C'hMP'hT A8M11TpoR RllCT irap 11 WT no '!TO ECT 6111\ nAAAI\ )1(8nAN
EAp68A CTOllN llK R'h 6iiAA li 8TROpEN°iE NA rlOKNINAro MATEI! ROA'h li c84i1" li liMiipHN
rocnoACTBA "'"· PAAI(" Mro<t>'hT, Cbltl'h A8M°iTp8 RopmtK A8AECK81\, R'h 8pr1·E WT K'h
llOKOllHArO 1\>\.ATEIO ROA'h, R'hCTANlfl\ CE c8T GTAN'!IOI\ rlEXAPNllK EENl,JECK81\ C'hC BpAT"i°H
Ero, GA'hA848" 11 EiAp681\, c8418 wN R'h K'h4JA rocnOACKA MO)l(EN°JE TEPE ECT R'h31fMAI\
€AHA pa311orA 3A R€411Nlf WT G81\APIOI\ lf WT Ei'hl\A 'hl\8io, pEK841"1" KAKO c8T llM 3A
AiiAiH8.
fi noTOM, K'hAA ECT Blfl\ NblNii R'h AbNH rocnOACTRA MII, no C'hMP'hT noKOllNAro
t\\ATflt ROA'h, A A4JE no AAPORAI\ ME rocnOA'h Eor'h C'hC roC110ACTR0lA NA CTOI\ 11 NA

AiiA"i11a noKOllNAro poA0lTEl\H rocnOACTRA MII, "iw WEpBAN ROA'h, np·1·11AET RCllX 3A
h1tiţ8 8 RfllllK0lll AHRAN pEK841"J EENl,JELţJ°ilf KAKO c8T HM 3A A iiA0lNN8 li Nlf)l(E ECT
113RAA1111 KllHrlf 3A A iiA°iN8, Nit)!(€ NH4JA, T'h'l0l0IO xort418 AA rA AP'h)l(lfT R'h CHl\OCT .
G'h TOI\\ li rocnOACTRO Mlf C'hM rl\EAAX li c8AllX no npARA lf no 3AKON'h EiO)l(0JIO,
K 8n110 c'hc sc11x 411cr11r11M11 npARllTEl\H rocnoACTRA MH 11 RllA txoM KNHrA noKOHNAro
1\\11xa1111 BOA'h wr CK8noRAN°iE nucANH R'hc no HME 11 xpucoR8" PAAI(" ROA'h u
ilh€âAHAp8 ROA'h [11]1 i\EwN ROA'h li llOKOHNAro MATEI! ROA'h lf 3AnlfCE W'f p8[KA] 1 MH
llM 11 wr p8KA A8M0iTp8 R1tcr"1"rap A8AECK81\ wr npoAAN°l0E . H CREA0lTEl\HCTRORAI\ npEA
rocnoACTRA MH 8 AHRAN RCHX 6Mtp·1·11 iKiiol\oR 11 MEXEAHN1ţ0l01\ 0M, KAKO Nicr lfMAI\
b€llJ,lf4ff Hit EANA Tpts8 C'hC c"iH Rlf ll lE pE4€NH RE'!HNH WT G81\APH lf W'f Ei'hl\A'hl\8IO li
CR€A"irf1111cTBORAll 11 EAp681\ KOMHC, CblN'h GTAN'!IOI\ nocTEl\NlfK A'hl\l,JiiN, KAKO Niicr
611h 8€'1111111 EiENl,JELţJ°Jl\OM 2 , Nit)!(€ NA pA3AEl\EN°l0E NiiCT Biii\ nOCTARlll\ . H HCTENCTRORAI\
€CT li rocnOACTRO Mlf REl\MA A06p0 KAKO NiiCT lfMAI\ EiEN1,JE4i1"11 NA EAHN pA60T C'hC
IUllll!tl\\11 lf AARAI\ C'hC rocnOACTRA MII EEN1,J€4J0l01\0M2 li 3AKON'h iii BOl\iip11, A WNll
llHKAKO;t;f 11tcr MOrl\'h AA CE 8-t>ATlf'f WT 3AKON'h, N'h A6°l0E WT 11pEA rocnOACTRA Mlf
wr AllBAH WCTM ECT wr 3AKON'h 11 wr c8 )l(AEN°iE . H AAAOX C'hM 11 rocnOACTRO MII
:t8na11 EiapG81\811 CTOl\NHK, l"aKO)l(E AA ECT EM8 RE'!HNH 3A A iiA0JN8 li WXA6, CblNOBH
III\\ li s118KO M lf npiisN8411TOM R RiiK8 . H NE W'f KOrO)l(AO NEnOKMii61fMO, nopH3MO
rocnOACTBA MII .
G f a; E 860 11 CREA0lTEl\H nocTARlfX rocnoACTRO MH: iK8nAN riwpMA REI\ 6AN
KpMfBCKAro, )1(8nAN npEAA ROpNltK, iK8nAN GTpOE REI\ l\Oro<t>ET. Ei8Nt BllC'f0l0rap,
Xpu3a cnarAp, r1·E pr"i Kl\84Ep, KupKA crol\NltK, PAAI(" KOMllC, nANNO nocTEl\NHK,
Hcrpar"if BEII nwcTEl\NHK . H 11cnpARNHK, iK8nAN GTpoE REI\ Mro<t>ET .
nuc A8M1np8 l\Oro<t>ET EWl\A0l0410, 8 rpAAI( E8K8pE4Jll, IOl\0JE s AbNH, R'h l\iiT
,3� s .
"iw KWCTANAllN RWERWAA. Mlfl\OCT°llO EO)l(0JIO rocnOAlfN'h .
"iw KWCTANAHN ROHBOAH <m.p.>
329
t Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Tara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boi�r al
domniei mele, jupan Barbu) stolnic din Poiana, şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi
va dărui, ca să-i fie lui satul Sulariul şi Băldăluiu, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi
cu tot venitul, din hotar până în hotar, pe vechile hotare şi semne.
Şi vecinii din Băldăluiu, câţi s-au vândut fără de moşie lui Dumitru vistier
Dudescul, încă să se ştie anume: Neacşu) cu 4 fii, anume: Oprea, Ion, Trofin, Ursul,
şi cu fi i i lor şi Marin cu 3 fii, anume: Şerban, Giura, Stoica, şi cu fiii lor şi Voico
cu 3 fii, anume: Preda, Stoian, Oprea, şi cu fiii lor şi Pârvul cu 2 fii, anume: Stoica,
Stanciu!, şi cu fiii lor şi Ghiorma cu 3 fii, anume: Lazar, Dragomir, Dobre, şi cu fiii
lor şi Diicul cu 2 fii, anume: Stanciu), Barbu), şi cu fiii lor şi Manea cu 4 fii,
anume: Bunea, Văsiiu, Neacşul, Stoica, şi cu fiii lor şi Mirea cu 2 fii, Petru, Stan, şi
cu fiii lor şi Ion cu fiii lui, Ignat cu fiii lui şi Ivan cu fiii lui. Pentru că au fost
Sulariul şi Băldăluiu toţi oameni cnezi cu ocinile lor de când s-au răscumpărat de la
răposatul Mihail voievod la Belgrad, până în zilele lui Alexandru vodă Iliaş.
Iar când a fost atunci, ei s-au vândut vecini jupanului Dumitru vistier
Dudescul de a lor bunăvoie, fără de nici o silă, toţi pe bani gata, fiecare pe capul lui
şi cu feciorii lui şi cu ocinile lor, cu zapise de vânzare de la mâna lor, toţi anume,
cum este mai sus-scris. Şi toţi au fost vecini pe seama lui cu bună pace.
Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Matei vodă, Dumitru vistierul
de multe nevoi şi pradă ce a avut pe capul lui s-a ridicat şi a vândut acest sat
Sulariul cu vecinii mai sus-scrişi răposatului boier al domniei mele, jupan Barbu!
stolnic, în preţ de 570 de ughi aspri gata, şi i-a dat şi cărţile lor de moştenire şi
zapisele lor, toţi anume, cum i-a fost ţinut şi Dumitru vistierul Dudescul. Şi l-a
ţinut şi jupan Barbu) stolnic cu bună pace.
Iar în urmă, după moartea lui Dumitru vistier şi după ce a căzut Barbu!
stolnic în necaz înaintea răposatului Matei vodă şi fiind şi boierul domniei mele,
Radul logofăt, fiul lui Dumitru vomicul Dudescu, în urgie de la răposatul Matei
vodă, s-a ridicat Stanciu! paharnicul Bengescul cu fraţii lui, Vlăduţul şi Barbu,
fiind el puternic în casa domnească şi a luat pe seama lui rumânii din Sulariul şi din
Băldăluiu, zicând că sunt ai lor de moştenire.
răposatului Matei vodă, şi m-a dăruit Domnul Dumnezeu cu domnia în scaunul şi
în dedina răposatului părinte al domniei mele, Io Şerban voievod, au venit toţi de
faţă în marele divan şi au zis Bengeştii că sunt ai lor de dedină şi nici n-au scos
cărţile de dedină, nici nimica, ci numai în silă voiau să-i tină.
Î ntru aceea şi domnia mea am cercetat şi am jud �cat după dreptate şi după
l egea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi ��
văzut şi cartea răposatului Mihail vodă de răscumpărare, unde erau toţi scnşi
anume şi hrisovul lui Radu) vodă şi al lui Alexandru vodă [şi] 1 al lui Leon vodă ş�
al răposatului Matei vodă şi zapisele de vânzare de la [mâna] 1 lor şi de la mâna lu�
Dumitru vistierul Dudescul. Şi au adeverit înaintea domniei mele, în divan, toţi
330
boierii din Jiu şi Mehedinţi, cum că n-au avut Bengeştii nici o treabă cu aceşti mai
sus-zişi v eci ni din Sulari şi din Băldăluiu şi a mărturisit şi Barbu!
2
comis, fiul lui
Stanciu! postel nic Dâlgeanul, că n-au fost vecini ai Bengeştilor , nici la împărţire
n-a fost lăsat. Şi am adeverit foarte bine şi domnia mea că n-au avut Bengeştii nici
2
0 treabă cu dânşii şi am dat domnia mea Bengeştilor şi lege 1 2 boieri, iar ei
nicicum n-au putut să se apuce de lege, ci îndată au rămas înaintea domniei mele,
în divan, de lege şi de judecată. Şi a dat şi domnia mea lui Barbu! stolnic ca să-i fie
lui vecini de dedină şi de ohabă, fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac. Şi de
nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei,
jupan Preda vomic, jupan Stroe mare logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Ghierghe
clucer, Chirca stolnic, Radu! comis, Pană paharnic, Istratie mare postelnic. Şi
Scrie Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Bucureşti, iulie 6 zile, în anul 7 1 62
<1654>.
DANIC, Col. Doc. Munteneşti, CCIX/ 1 2 .
Orig. slavon, hârtie (42 x 27,5), puţin rupt l a îndoituri, sigiliu mij lociu timbrat.
Cu o trad. modernă, ibid., Doc. ist., CXCl/44.

2 Eem,ii��M.
270 1654 (7162) iulie 6
t MttMC'l'.lio EolK°IE io, "iw lfocTAHAHH lll b pllAH BOEBOAA H rocnOAHH'b . ĂABl.\'l'
rocnoAcT&o MH c°IE noR€1\€H0I€ rocnoAC'l'RA MH sfentei şi dumnezeieştei mănăstiri ci se
chiamă Cobiia, ci easte hram Sfeti Necolae al M irii Lichiei, şi părintelui egumenului
Damaschin şi tuturor călugăraşilor câti vor fi lăcuitori acolea la sfănta mănăstire, ca
s� fie mănăstirii morile care sântu den, josu oraşului dumnii mele, den Târgovişte,
ci le-au fost făcut răposatul Matei voievod, Dumnezeu să-l pomenească.
Iar după ce m-au dăruit Domnul Dumnezeu a fi domn Tării Rumâneşti, la
ci�stit scaunul părinţilor domni mele, într-aceea domni � mea încă m-am
.
milos!Ivi t de am dăruit aceste mori ci scriu mai sus toate roatele de moară şi [cu tot
'
ve li mtu
. !, ca să fie sfentei mănăstiri milă şi dumnii mele de pomeană şi pentru
sufletul răposatului Matei vodă, să fie sfentei mănăstiri în veac pomeană în veac2 •
33 1
Aşijderea rog cu numele lui Dumnezeu pre cari domnu va dărui Domnul
Dumnezeu a fi domn în urma noastră însă să aibă a noi cărţile şi a întări pomeana
sfentei mănăstiri, iar dumnia lui încă să fie titor, cu dumnia mea la sfantul
pomeanic şi cu alţi domni bătrâ[ni. Iar cari] 3 va călca această [ ... ] 3 o va sparge
acela să fie anatema şi proclet de 3 1 8 oteţi ije vă Nichie şi să lăcuiască l a un loc cu
Iuda şi cu Arie.
HHAKO AA H"BCT' no p€4H rocnOACTBA MH. H ttcnpABHHK, CAM p€4E rocnOACTBA
MH.
IlHC H8t.H€ H AbHH, Bb r.i.T r� � B < 1 654>.
t "iw RoCTAHAHH BW€BWAA, MHMCT°ito Eo lK"ito rocnOAHH b .
"iw lfoCTAHAHH BOHBOAb <m.p.>
DANIC, Doc. ist„ CCCLXVI/8 1 .

Orig. rom„ hârtie (30,5 x 2 1 ), sigiliu mic în chinovar.
EDIŢII: Text, Potra, Tezaurul, p. 290-29 1 .
1 Pătat.
2 În veac, barat.
3 Loc rupt.
271 1 654 (7162) iulie 6
ţ MHMCT°ilO Eo lK°i€to, °iw HOCTAHAHH lllepBAH B0€BOAA H rocnOAHH'b. Il11W€�1

rocnOAcTso MII ţie, Gherghe vomic. Cătră aceasta-ţi fac ştiri domniia mea pentru
neşti ţigance [ ... ] 1 de la mănăstirea ot Strâmba, că ai fost vinit tu aici la domniia
mea de ai zis că sânt ale talea şi n-are mănăstirea cărţi pe acelea ţigance. Deci
domniia mea ţe-am fost făcut carte a domnii mele să iai ţigancili.
Iar când au fost acum, au adus Stamatei pehamic i Preda pihamic cărţi pi
aceste ţigance ce scriu mai sus şi le-am văzut domniia mea. Di cari lucru, în vreme
ce vei <ve>dea această carti a domnii mele, iar să laşi tiga<n>cele
' l a sfânta
mănăstiri. Şi să viniti de fată aici înaintea domni mele cu cărtile di m oşi i şi di
schimbu ce veţi fi � vându ' împr;ună cu călugării di la mănăstir�a Strâmba şi c�
slugile domnii mele ce scriu mai sus, să vă pârâţi di faţă înaintea domnii
mele.
H HcnpABHHK, CAM p€4€ rocnOACTBA M H .
IlHC 118r.HE 3 AbHll, Bb t. i. T r� �B < 1 654>.
t "iw HOCTAHAllH B0€BWAA, MHt.OCT°ilO EO lK0lto rocnOAHH b .
"iw HOCTAHAHH BOllBOAb <m.p.>
332
DANIC, Doc. ist., XLIY/ 1 4.
Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ) , sigiliu inelar în chinovar.
EDIŢII: Text, Patra, Tezaurul, p. 290-29 1 .
1 Loc alb în orig.
272 1 654 (71 62) iulie 8
t /\�Hl\OC'l'°llO EolK°IEIO, "iw KOC'l'ANAltN Wi.p6AN BO€BOAA lt rocnOAltN'b . n11w€1'

rocnoACTRO MH vouă 24 de boiari, care sânteţi luaţi jurători de jupâneasa Dumitra
de Masloşi pre răvaşe domneşti. Către aceasta fac ştire domni ia mea, în vreme ce
veţi vedea această carte a domnii me<le>, iar voi, după ce veţi jura pentru
moşiia de la Masloşi şi pentru Bogdan rumânul şi pentru moşiia Dobrului şi
pentru mo şiia popei lu M ateiu şi pentru a lu Măican, aşij derea să aveţi a socotirea
şi adevera pentru moşiia lu Ianoş, că l-au fost iertat Drăghici postelnic, tatăl
jupânesii Dumitrii, de rumânie şi cu partea lui de moşie cât să va afla a lui, parte,
fără de ceialalţi fraţi, să aveţi a o alege, cât va fi partea lui, să şi-o ţie el cu pace
cum scrie şi în zapisul lu Drăghici postelnic, iar alalţi fraţi ai lui să fie rumâni
cum au fost. Şi veţi adevera şi pentru o vie ce ţine j upâneasa Dumitra: în silă o
ţine au luatu-i-s-a jupânesii Dumitrii în zilele lu Alexandru vodă cel Mare
bucatele pentru birul şi pentru miiariia şi alte dăjdi ale lu Ianoş şi fost-au birul
Stanciului, tatăl lui Ianoş, împreună cu al rumânilor jupânesii Dumitri acolo în
Masloşi?
Deci, de să vor fi luat bucate<le> <jupâ>neasii Dumitrii pentru <m>iiarea
Stanciului, să ţie jupâneasa Dumitra viia cum o au ţinut! Iar de nu să vor fi luat
�tunce acele bucate pentru miiariia Stanciului, tatăl lui Ianoş, să-şi ţie Ianoş viia el!
lnsă cum veţi adevera cu sufletele voastre, aşa să juraţi şi adevăr pentru aceste
lucruri ce scrie mai sus!
Şi mai adevăraţi şi pentru Ion rumânul cumu-i va fi lucrul.
H HCnpABNHK, CAM p€4€ rocnOAC'l'BA MH.
fiHc H81\H€ " AbNH, Bb 1d>'I' r7;�B < 1 654>.
t "iw Roc'!'ANAHN BWEBWAA, Mltl\OC'l'°lio EolK°lio rocnOAHNb .
"iw ROC'l'ANAHN BOHBOAb <m.p.>
DAN!C , M-rea Tismana, XXXVJ/2.

Orig. rom., hârtie (29,5 x 1 2 1 ), sigiliu inelar în chinovar.
Copii ibid.: mss. 329, f. 322v-323; 336 f. 62v-63v; DJAN-Dolj, Col. de manuscrise, nr. 9,
f. 64- ,
65.
333
273 1654 (7162) iulie 8
t 3AE Kl\€TOBLlH ai satului Groşanii ot Muşcelu, po ime: ot Grădişte, Dan i

Pungina i ot Godeani, Oana i Dragomir ot tam i ot Stoineşti, Radici i ot Dălgopol,
Stanciu! Bolovan i uncheaşul Badea Boică i Necula popei ot tam i ot Poinari,
Stoica Frenghie i ot Măţău, Şărban i ot Lereşti, Stoica al Balii i ot Nămăieşti, Stroe
pârcălabul, ca să jure satul Groşanii că aceşti 1 2 megiiaşi de cătră sfănta mănăstire
Câmpulungu cum nu sântu rumâni de moşie închinaţi de Necula Alixandru vodă,
nici i-au apucat Legătura lu M ihai vodă a fi rumâni sfentei mănăstiri, nici de atunce
încoace n-au fost rumâni la piatră. Deci cum vor şti aceşti megiiaşi cu sufletele lor
aşa vor jura. Şi zioa la Uspenie Bogorodiţă, să jure la scaun.
Ispravnic marele portar.
Pis iulie 8 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
ţ "iw KocTAHAHH BW€BWAA, MHl\OCT°lio EolK0lio rocnoAHHh.
"iw KOCTAHAHH 60H60Ab <m.p.>
DANIC, M-rea Câmpulung, LXIl/24.

Orig. rom., hârtie (20 x 1 5,5), sigiliu mij lociu în chinovar; alt orig., ibid., M-rea Câmpulung,
LXIl/25.
Rez., Xenopol, Studii, p. 2 1 9.
274 1654 (7162) iulie 8
t MHMCT0lio Eo;f(°1€10, "iw KocTAHAHH lll€pBAH GO€BOAA H rocnOAHH'h. AABAT

rocnoACTGO MH c"1€ noG€1\irn"I€ rocnoACTGA MH părintelui egumenului ot Sveata Troiţă
ot Bucureşti, ca să fie volnicu cu această carte a domnii mele de să-şi ia dijma
dupre moşiile sfintii mănăstiri de Ia Săruleşti şi de Ia Brăneşti den tot feliul de
pâine ori de grâu, ori de mei, ori de orz, ori de făn, ori de fiece se va afla pre acele
moşii, să aibă a luară den I O una cum easte legea şi obiceiul şi de nimenea opreală
să n-aibă, ci să aibă a-şi luarea de Ia tot omul ori călăraş, ori dărăbanţu, ori fie cine
va fi.
Şi voi, care vă hrăniti pre moşiile sfintii mănăstiri să aveti a vă darea toată
dij ma pre direptu, cât se v� cădea, să nu vă ispitiţi a opri, că aceJ a, oricare va opri,
mare certare şi scârbă va avea de cătră domnia mea!
" HCnpAGHHK, CAM p€'1€ rocnOACTGA MH.
""' H81\H€ H AbHH, 6b l\'kT r'��6 < 1 654>.
334
t "iw HocTAHAHH BWEBWAA, MHMCT.lio Eo JK·lio rocnoAHHb .
"iw HocTAHAllH BOHBOAb <m.p.>
DANIC, M-rea Radu Vodă, VI/6.

Orig. rom., hârtie (30,2 x 2 1 ), sigiliu inelar în chinovar.
275 1654 (71 62) iulie 8
t MHl\OCT0lio EolK.IEio, "iw HocTAHA"" WEpBAH BOEBOAA " rocnOAHH'b . ĂABAT

rocnOACTRo MH c·IE noBEl\'lrnYE rocnoACTBA MH cl\SMS rocnoACTBA Mtt, Stamatie
paharnic, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele şi cu sluga domnii
mele, po i m e [ . . . ] 1 de să-şi ia o ţigancă, anume Mariia, de la Gherghie vornicul din
Sărdăneşti, care ţigancă au fost după un ţigan al lu Stamatie peharnic. Iar Gherghie
vomicul, el au mers de au luoat ţiganca de au spart sălaşul şi având ei pâră şi
gâlceavă pentru acea ţigancă.
Deci să fie volnic sluga domnii mele să meargă să ia ţiganca să o dea
\iganului, că domnia mea nu dau să desparţă sălaşul. Iar după ce va sta de faţă şi să
va afla că easte ţiganca a lu Gherghie vornic, i să va da ţigancă pentru ţigancă, că
domnia mea nu dau să se desparţă sălaşul. Iar de nu va da de voie, să o ia şi fără
voia lui!
Şi iar să ia nişte boi şi alte bucate de la Gherghie vornic ce au luoat de la
Stamatie peharnic şi să ia de la Brăiloi şi de la Şorghie şi de la Căcălaul şi de la
alţii, tot ce vor fi luoat de la Stămatie peharnic, pentru că fiind Stămatie peharnic
aici, ei i-au luoat aceste bucate cu jaful. Ce să-şi ia tot, cum scrie mai sus, de la tot
omul!
Iar cui va părea strâmbu, să vie de fată!
H HcnpAR HHK, CAM flE'IE rocnOACTBA MH .
nHc HSl\HE ; AbHH, Bb l\iiT r��B < 1 654>.
t "iw HOCTAHAHH BWEBWAA, MHl\OCT°llO EolKYIO rocnOAHHb .
"iw HOCTAHAHH BOHBOAb <m.p.>
DAN!C, Doc. ist., XC/56.

Orig. rom., hârtie (30,5 x 1 9,5), sigiliu inelar în chinovar.
EDIŢII: Text, Patra, Contrib. ist. ţiganilor, p. 242; Ghibănescu, Surele, p. 67-68, nr. LXVIII.
1 Loc alb în orig.
335
276 1 654 (7162) iulie IO
t Adecă noi, eu, Ivan postelnic, feciorul Oprii logofătul şi al jupâneasii lui Mariii
şi cu văru-mieu Stroe, feciorul lu Drag<o>mir postelnic şi al jupâneasei lu i Stane/ ,
nepoţii Mitrei ce au fost vei dvomic şi ai lu Drăguşen banu, împreună cu fraţii noştri.
cu toţi scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la
mâna <lui> pan Greşiţă vtori postelnic şi a jupâneasei dumniialui Stancăi păntru un loc
de casă ce i-am vândut noi dumnialui den locul moşu nostru Mitrei vomecul în
stânjeni, în lat 13, şi în lungu până unde se va împietri. Vândut-am noi acest loc de casa
dereptu bani gata ughi 30. Vândut-am de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturor
vecinilor den oraşu, den Bucureşti, şi den sus, şi den jos, şi demprejurul locului.
[Şi 1] 2a tocmeala noastră fo<st>-a mulţi oameni buni şi boiari, anume:
Mateiu postelnic Rudeanu, Radu iuzbaşa ot fustaşi i Gherghina judeţul ot mahala i
popa Dumitru sinu popev Borcea clisiiar i Bogdan vătah e Drag<o>mir călăraş
Bolun i Iorga zlătar.
Pis popa Tatomir, measeţa iulie dni 1 0, leat 7 1 62 <1 654>.
Iar să va fi vreo gâlceavă, noi să avem a purta pâra, iar postelnicul
Greşiţă să aibă bună pace şi să-i fie moşie lui şi feciorilor lui neclătită în vec i e .
t Eu Ivan
t Eu Stroe3
t Popa Dumitru, snă popa Borcea clisiiar
t Pătraşcu vei cupar Bălăceanu
t 6.yµtTpacrK6 m:xapvtK µapnp<m;>4 •
DANIC, M-rea Sf. Sava Bucureşti, Vl/2.

Orig. rom„ hârtie (29,6 x 2 I ), 2 sigilii inelare în fum.
EDIŢII: Text, Potra, Doc. Bucureşti, p. 1 1 1 - 1 1 2 ; menţ„ ibid. , p. 25; Stoicescu, Dicţ. marilor
dregători, p. 1 1 3 , 238.
1 „Cu văru mieu, Stroe, feciorul lu Drag<o>mir postelnic şi al jupâneasei lui, Stanei", barat cu ch ino var.
3 „ Stroe'', barat cu chinovar.
4 „ Dumitraşco paharnic martor"; semnături autografe.
277 1 654 (7162) iulie 10
t Adecă eu, Radoslav cu fraţii miei şi eu, Ivan, iar cu fraţii miei şi cu verii
miei, din sat din Dăieştii ot Vâlcea, ot Luncaveţ, scris-am zapisul nostru, ca să fie de
336
1
credinţă l a mâna Predei şi a lu Udrişte ot Şârineasa , cum să să ştie că am avut pâră
naintea lu Costandin vodă păntru neşte năpăşti ci au fost plătit aceşti boiari ci să scriu
mai sus. Deci acum ne-am socotit, deci am căzut să avem a p<l>ătirea ughi 1 20, să să
dea unde s-au vândut această moşie din Dăieşti, ca să nu mai avem gâlceavă nici noi,
nici ei.
Şi au fost şi mărturii: popa Alixandru i Petco ot Vâlcea, Necola i Negoiţă ot
Răscăiaţi, ot Măldăreşti, Stroe i Socol.
Şi am scris eu, Radu! Broscariul.
Iulie 10 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
Şi ne-au2 tăcut şi ei la mâna noastră zapis. Ci să aibă a să făţişa toate şi
al lui şi a l nostru. Cine va mai ridica pâră să fie de mare pradă şi bătaie.
Eu Radoslav
Eu Ivan
Eu Necula logofăt
ţ Popa Alixandru marturie
Eu Petco
Eu Negoiţă logotăt3 .
DANIC, M-rea Dintrunlemn, XXI I I/9.

Orig. rom., hârtie (3 1 ,3 x 2 1 ) .
Copie ibid. : ms. 445, f. 94.
1 W'hpirntAcA.
l
HtAS.
J Semnături autografe.
278 1654 (7162) iulie 1 0
t Adecă eu, Stan, feciorul 1 călugărului 2 l u Urii!, scriu ş i mărturisescu într-al

mieu zapis să se ştie că-m vâ<n>dut viele den Piscu Radului şi soţie lui Necşăi
dereptu ughi 12. Şi aceste vie au fost-o cumpărat de Urii! călugărul de la Stan lu
Maneţ, tatăl Radului mai denai<n>te vreme, ce acum şi le-u scupărat Radu!, cu
soţie lue, cu Necşa. Şi eu, Stan, le-m vândut de <a> me bunăvoie.
Şi mărturie fost-au de sat de Cârlomăneşti cându am vâ<n>dut: Crăciun sin
lachim, şi Negoe sin Mociogan şi Stan orăşanul i Chirilă.
Şi-<a>m scrisu eu, M ihul.
. Şi eu Stan, feciurul lu Urii! călugărul, pentru credinţă mi-<a>m pus degetul.
Şi M ateiu sin Ţăpotei u şi Mihăil brat Crăciun, Mărtin, M ihaiu.
Pis measeţa iule 1 0 dnă, vă Jet 7 1 62 < 1 654>.
337
Eu Stan, feciorul ' lu Urii! călugărul, mireneşte l-au chemat Urse.
Crăciun. Negoe. Stan. Chirilă. Mihul. Măteiu. Mărtinu. Mihaiu. Mihăilă.
DANIC, M-rea Bradu, Hanul Greci şi Codreni, XIl/2.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,5), rupt la îndoituri, pătat.
I <f>€4SpSI\.
2 K'bl\Sri.p·MSH.
279 1 654 (7162) iulie 13
t Adecă eu, Radu! şi eu, Dragiiul, feciorii lui Stan, nepoţii Dragiului din
Balomereşti, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis să fie de mare credin\ă
la mâna lu Iordachi postelnic snă Trufanda vistiar, cum să să ştie că au venit neşte
rumâni ai dumnealui din !oneşti la noi de s-au rugat într-atâtea rânduri cu ce
meşteşuguri vom şti şi vom putea socoti noi numai ca să ne pârâm cu Iordache
postelnic să îi scoatem de la dumnealui de rumânie, însă rumânii anume: Radomir
cu frate-său, Stan şi Crăciun şi Stan şi cu Gherghe şi Voico şi Mihai şi Aldea.
Deci noi într-aceea, văzându acolisindu-să de noi, într-alt chip n-a m putut
face, ci am venit naintea domnului nostru Io Costandin Şărban voievod. Deci ei au
venit de au stătut de faţă cu Iordache postelnic, ca să le mărturisim noi să zicem
cum i-am răscumpărat noi. Şi aşa am mărturisit noi în divan naintea domnului
nostru cum că i-am răscumpărat noi.
Deci măriia sa domnul nostru, împreună cu toţi cinstiţii deregătorii măriei sale,
boiarii divanului, luatu-ne-au seama de amăruntul şi foarte bine ne-au descusut, întâi
ne-au întrebat de cărti: avem cărti, au nu avem? Deci noi cărti n-am avut, ce întâiu cu
acel cuvânt am răm�s. Apoi ne-au întrebat de mărturii: av�m mărturii să ne ştie de
ştire, când i-am răscumpărat? Noi iar n-am avut pre cine scoate mărturie.
Deci, văzându-ne că umblăm cu înşălăciune, ţânutu-ne-au măriia sa şi de rău
în divan şi au scos rumânii cu mare ruşine şi i-au dat din divan să-i fie rumâni lui
Iordachi postelnic, cum au fost şi până acum. Deci aşijderea şi noi, văzându ne că -
am umblat fără de lucru şi am căzut la greşeală mare de cătră Iordache postelnic,

venit-am la dumnealui de am căzut cu rugăciune să ne iarte căce sântem greşiţi de
i-am făcut gâlceavă fără de lucru pre minciunile ale lor rumânii şi noi n-am avut
nici o treabă cu dânşii.
Derept aceea, am făcut şi acesta al nostru zapis la mâna dumnealui
postelnicului Iordachi cu mare legătură şi blestem: cene să va mai rădica d in noi
sau din neamul nostru v[ ... cear] 1 pentru aceşti rumâni de acum înainte asup ra IUI
Iordachi postelnic sau asupra feciorilor dumnealui, acela carele să va rădica să fie
338
proclet şi afurisit de Vlădica Isus Cristos şi de 3 1 8 oteţi i<je> vă N ichei şi să
lăcuiască Ia un loc cu Iuda şi cu Ariia [ ... ] 1 carei au vândut pre Hristos şi să fie şi
domnilor de pradă, să ia ughi 300 şi să-i bată cu 300 de toiage, pentru că noi înşine
de bunăv oie a noastră aşa ne-am legat cu acesta al nostru zapis.
Şi când am tăcut acest zapis, fost-au mulţi boiari mărturie, anume: Mihai
postelnic ot Pătroaia şi Leca vomicul ot Băneşti i Fisenţea logofătul ot Plăviceni i
Mâinea căpitan ot Popeşti i Ghidul comis ot tam i Ivaşco vomic Mujescul, Pătru
vomicu l i Vintilă iuzbaşa ot Băloteşti i brat ego, Cânda postelnic şi alţi mulţi boiari
care mai jos au pus peceţile şi iscăliturile. Pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am
şi noi peceţile şi iscăliturile, ca să să crează.
Pis measeţa iulie 1 3 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Mihai vtori postelnic
Eu Radu
Eu Dragiiul
t Drăgoi căpitan Fălcoianul
t Ventilă
Cânda postelnic B alotescu
ţ Ivaşcu) vomicul
Fisenţea logofătul, mărturie
Mâinea căpitan
Leca stolnic, mărturie
Radu snă Şerban
Radu ot Brezoi, vtori comis
Matei clucer ot Curtişoara
Leca pitar
t Ghidul comis, mărturie
Alexandru vtori postelnic2 .
[ . ]3
..
DANIC, Col. Microfilme Ungaria, r. 630, c. 670-6 7 1 , I I sigilii inelare.
1 Loc rupt.
1 Semnătură grecească indescifrabilă.
280 1 654 (7162) iulie 13
t Adecă noi, aceşti megiiaşi den sat de Turburea, scriemu şi mărturisim cu

a�es�a al no stru zapis, cum să fie de
mare credinţe Ia mâna Panăi cămăraşul cum să
sa ştte cându a fostu acum, în zilele mers-am noi la dumnelui de
lu Costandin vodă,
339
ne-mu vândut dumne<lu>i, noi de a no<a>stră bunăvoie şi rară nece o silă de ne-am
vândut noi şi cu feciorii noştri câţi avem şi câţi ne va da Dumnezeu de ici nainte,
noi şi cu viile şi cu moşiile noastre, din câmpu şi di<n> apă şi di<n> pădure şi de
peste totu hotarul, de ne-au dat dumnelui toţi bani gata, di i-am luatu noi cu mâinile
no<a>stre şi cu feciorii noştri. Datu-mi-au Radu! M ârşavul cu feciorii m iei pre ,
nume: Preda i Stan, ughi 3 1 , costande 5; datu-mi-au mie, lu Matei şi cu feciorii

miei, anume: Preda i Şerbu i Pătru i Radu, ughi 49, costande 5; datu-mi-au şi mie,
lu Mihăilă ughi 1 2; datu-mi-au Radu! lu Filip şi cu feciorii miei, anume: Pârvul i
Mărin, ughi 32; datu-mi-au şi mie, lu Stan cu feciorii miei, Radu i Oprea, ughi 3 1 ;
datu-mi şi mie Lupului ughi 12.
Şi cându ne-am tocmit, la tocmela noastră, fost-au mulţi megiiaşi mărturie
den Bibeşti: Dragomir, David, Meşterul, Dumitru şi din Turburea, Oprea i
Dumitru, Stan, Stanciu!, Stan al lu Stănilă.
Şi pintru credinţa, ne-am pus şi degetele.
Şi am scris eu, popa Stan cu voie lor.
t Pis measeţa iunie dni 1 3, vă leat 7 1 62<1 654>.
Radu. Preda. Stan. Matei. Pătru. Şerbu. Pătru. Radu!. Mihăilă. Radu. Pârvul.
Mărin. Radu. Oprea. Lupul. Stan. Oprea. Mărturie Stan al Stanciului. Stanciu!
mărturie. Dumitru mărtur. David mărturie. Dumitru mărturie.
DANIC, M-rea Brâncoveni, VIII/5.

281 1654 (7162) iulie 13
t 3EA Kl\E'fOR1.ţH satului Scurteşti, na eme: Vasilachi iuzbaşa, Lupşa iuzbaşa,

Mihalcea roşu ot Vemeşti, Dumitru chivărar, Ganea pehamic ot Măneşti, Nan
Călcâi ot Sârbi, Popescul căpitan, Isac iuzbaşa, Mogoş iuzbaşa, Chirco stegar,
Grama Lungul, Alexe ceauş, să caute să jure cu aceşti 1 2 boiari cum n-au ştiut satul
Scurteşti când au cumpărat Moise spătar aceste moşii nimenea, nici i-au întrebai
Moise spătar. Deci, de vor putea jura ei, să-i dea bani lui Moise spătar şi să ţie
acele moşii. Iar, de nu vor putea jura, să-şi ţie Moisi spătar moşiile cum le-au
cumpărat, iar satul Scurteşti să rabde. Cum vor afla cu sufletele lor, aşa să jure!
Şi zioa la Preapodobna Paraschiva.
I ispravnic, Costandin Gălăţeanu vei portariu, să jure la Piscupie.
Pis iulie 1 3 dni, vă leat 7 1 62 <1 654>.
t "iw KoC'fAHAHN RWERWAA, MHl\OC'f"i°IO EomYio rocnoAHHb .
"iw KoC'fANAHH ROEROAb <m.p.>
340
Orig. rom., hârtie (20,5 x 1 6), sigiliu mijlociu în chinovar.
Alt orig., ibid. , L/33 ; copie ibid. : ms. 1 7 1 , f. 368-369.
282 1 654 (7162) iulie 14
t M1tl\OcT'lt0 EolK"ieio, "iw KocTANAHN lllt.pBAN ROEROAA H rocnoAHN'h . Dat-am

domniia mea această poruncă a domnii mele jupânesii Elenei bănesii, a
răposatului Radu! Buzăscul şi fi i-său, lui Matei coconul, ca să fie volnică cu
această ca rte a domnii mele de să aibă a-şi ţinere toate satele şi cu tot venitul ce
va fi pre dânsele anume: Rătunda şi Poiana şi Ciupercenii şi Ghidiciul şi Ciobrova
şi <J >degla şi Mişina. Pentru care sate avut-au pâră jupâneasa Ileana cu Vasile
posteln icul ot Breasta, zicând Vasile postelnicul că au plătit peste câte mai sus s-au
z is sate dă năpăşti în zilele răposatului Matei voievod. Iar domniia mea am căutat şi
am judecat cu tot divanul domnii mele şi am văzut domniia mea că n-au plătit
Vasile postelnicul aceste sate dă năpăşti, cum zice el, ci au fost plătit numai din
satul din Poiana a treia parte. Şi pentru că au fost plătit acel sat a treia parte, luat-au
tot venitul de pre aceste moşii du pre câte scriu mai sus în 3 ani.
Deci domniia mea, văzând că umblă Vasile postelnicul ot Breasta ca să
împresoare moşiile jupânesii l linei bănesii fără dreptate şi fără de judecată, dat-am
domniia mea această carte a domnii mele ca să-şi ţie jupâneasa Ilina băneasa
aceste sate câte scriu mai sus, cu bună pace, cum le-au ţinut şi mai nainte vreme şi
cu tot venitul. Iar Vasile postelnicul să n-aibă nici o treabă, pentru că au rămas dă
lege şi dă judecată. Şi s-au spart şi cărţile din divanul domnii mele. Şi de
nimenea opreală să nu aibă înaintea cărţii domnii mele. Şi într-alt chip să nu fie.
" Hcnp�BHltK, CAM p€'1€ rocnOACTRA MH .
""' 1t81\1t€ AT° Al>NH, Rb l\iiT „��R < 1 654>.
t "iw KOCTAHAHN RW€RWAA. MHl\OCT"i°IO EolK0llO rocnOAHHb.
"iw KOCTAHAHN RO€ROAI> <m.p.>
DANlC, M-rea Căluiu, IX/3, f. 1 v (nr. 2).

Copie rom.
283 1654 (71 62) iulie 14
t M1tMcT"iio EolK·reio, "iw KocTAHAHN lllt.pBAH BOHEROAA H rocnoAHH'h . AABAT

roc noACT B o MH c"1"e noBEl\EN·1·e rocnoACTRA MH părintelui egumenului Nichifor de la
34 1
sfânta mănăstire de Ia Plumbuita să fie volnic cu această cartea a domnii mele
să aibă a Iuoarea toată dijma de pre moşiele sfintei mănăstiri, însă de pri moşiia
Boldorogeştilor şi de pri moşiia de la Plăseani de Ia tot omul cine să va hrăni pre
aceste moşii ale mănăstirii ce scriu mai sus, veri fie roşu, veri spătărel, păhărnicel,
călăraş, dărăbanţ, den toate bucatele ce se va afla pri dânsele însă cum easte lege 1
mai denainte vreme, din grâu, din mei, din orzu, din zece clăi o clae, cum au luoat
şi până acuma an şi anţerţi şi de cătră niminele opreală să n-aibă înai ntea cărtii,
domnii mele.
Iar care om să va ispiti cum să strice obiceaiul să oprească dijma sfintei mănăstiri
acela om bine să ştie că mare certare şi rea scârbă va avea de cătră domnia mea.
HHAKO A" wkc'l', no p€4€ rocnOAC'l'Bd MH. " wcnpABHHK, CAM p€4€ rocnOAC'rRA �III.
nwc H81\H€ i.J AbHH, Bb l\il.'J' r��B < 1 654>.
t "iw lfoC'J'dHAHH BW€BWAA, MHl\OC1'0ll0 Eo lK0llO rocnOAHHb .
"iw lfoC'J'AHAHH BOHBOAb <m.p.>
DANIC, M-rea Plumbuita, XII/I la.

Orig. rom„ hârtie (30,5 x 20,5), sigiliu inelar în chinovar.
Copie ibid. : ms. 255, f. 83.
Rez„ Sachelărescu, Plumbuita, p. 73.
284 1654 (7162) iulie 15
t Adecă eu, Radul sin Cârstiian Golescul ot Oteşani, dat-am zapisul mieu ca să
fie de bună şi mare credinţă Ia mâna nepotului mieu, Dumitru sân fratelui popei
Andrei ot Oteşani, cum să se ştie că, fiind eu fugit în tară, fost-am lăsat un brâu de
argint şi cu alte scule Ia Fera logofăt ot Vel Ocnă. D �ci eu am fost venit ca să-mi
vânz moşiia mea toată din Oteşani jupânesei Stanei cârciubăşoaiei, căci fiindu şi cărţi
Ia dumneaei, iar dumneaei n-au vrut ca să o cumpere. Deci eu m-am rugat nepotului
mieu, lui Dumitru sân popei Andreiu, de mi-au dat taleri 1 8, de mi-am scos sculele
de Ia Fiera logofăt. Deci eu, neavând nici chiamaşa, nici nimic, pusu-mi-am o parte
de moşie din Oteşani, partea mea toată, câtă easte din funea măşcăţătălească, zălog,
de acum, din luna lui iulie 1 5 zile până la luna lui septemvrie, să aduc banii la zi. Iar,
de nu-i voi aduce banii şi va trece de zi, să fie volnic nepotul mieu, Dumiti:i, a
stăpâni această moşie câtă easte partea mea, dintr-această funie ce easte mai sus-zisa._
Şi când am făcut acest zapis, fost-au boiari şi preoţi şi oameni buni, care vor
iscăli mai jos, ca să să crează.
342
Şi pentru credinţă, am iscălit şi mi-am pus şi pecete, ca să se crează.
Measeta iulie 1 5, leat 7 1 62 < 1 654>.
Ş i am scris eu, Costandin logofăt ot Bârseşti şi martor.
Eu popa Stan, martor.
Tudor iuzbaşa ot Cuceşti, martor.
Ivan logofăt ot Târnava.
DANIC, Ms. 449, f. 23 1

Copie rom.
Men!„ Olteanu, Meşteşugurile, p. 84.
285 1654 (71 62) iulie 16
t Adecă noi, Bresnicenii de Sus şi noi, Bresnicenii de Jos, scris-am acest al

nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna lui Mihai cluceriul şi la mâna
Răduţului iuzbaşa, însă oamenii anume: Pârvul Socolescul i Barbu! Socolescul,
Hamza croitoriul, Preda al lui M ihaiu, Bălaci i Iancu!, Morăneştii dimpreună cu alţi
cu toţi megiiaşii i ot Gor Bresniţa, oamenii anume: Stanciu! i Stanciu! Gârbovenescul
i Nedelco i Sin i Barbu!, feciorii lui Ivănuş i Radu! Bordea, Gaşpar, feciorul lui
Călian, cu fraţii lui i Tudor sin Andrei i Cârstea sin Manea i Cârstea sin Cârnat i
lochin i snă ego, Ion i Dobromir şi cu alţi megiiaşi cu toţi, cari nu sânt scrişi pre
nume în zapis, ca să să ştie că am luat ot M ihai cluceriul şi Răduţu! iuzbaşa de la un
boieriu ughi 300 cu dobândă, în două luni să să dea dobândă ughi 40.
Deci să avem a darea noi banii, dacă să vor umplea aceste luni cu dobândă cu tot.
Şi pentru adevărată credinţă, pusu-ne-am deşti le, în loc de peceţi.
Iulie 16 dn i leat 7 1 62 < 1 654>.
,
Eu Nedelco. Eu Stanciu! Gâlbovan. Eu Cârstea sin Cârnat. Eu Stan. Ion

sin <l>ochin. Eu Bălaci. Eu Hamza za croitori ul. Eu Dobromir Stanciu! sin căpitan.
Eu Morănescul. Badea. Cârstea. Gaşpar sin Căliian.
DANIC, Ms. 7 1 4, f. 9 i v-9 1 2r.

Copie rom.
286 1 654 (71 62) iulie 16, Bucureşti
t Adecă eu, Radu! glomnicul 1 şi eu, Rădan glomnicul 1 , scriem şi mărturisim

cu ac es tu zapis al nostru,
ca să fie de mare credinţă la mâna spătarului Mihalache,
343
cum să să ştie că am venit să luom pre Paraschiva ţiganca, care ţigancă au fostu dat
Matei voievod la masă. Paraschiva ţiganca au avut şi o copilă, anume Stanca. Deci
noi am tocmit cu dumnealui dă ne-au plătit copila dă ţigan cu 500 ughi, 7, însă
galbeni 7. Iar ţiganca cea mare să aibă dumnealui a o plăti, să dea ţigancă pentru
ţigancă.
Şi ceastă tocmeală o2 am făcut în Bu<cu>reşti, dă a no<a>stră bunăvoie.
Şi pentru credinţa, ne-am pus şi peceţili.
Şi am scris eu, Cazan snă Badii pârcălabul.
Pis meseţa iulie în 16 dni, vă leat 7 1 62 <1 654>.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom„ CCCLll/2.

Orig. rom„ hârtie (26 x 2 1 ), 2 sigilii inelare în tuş.
1 KllMIHHKSll.
I AW.
287 1 654 (71 62) iulie 16
t MttMcT"lio Eo;K'IEio , "iw KocTAHAHH WEpsAH BOEBOAA " rocnoA"""' BhCOH �€Mn'iE
oyrrpwB""X"lttcKoE . AABAT rocnoACTBo MH c·1·E noBEl\irn"IE rocnoACTBA MH cn8r8
rocnoACTBA MH, Hrizei pehamic, feciorul lu Vasilie spătar, nepotul lu Muşat vistier
ot Pietroşani ot sud Muşcel, ca să fie în pace de acum înainte de cătră mătuşă-sa,
Ilinca, fata lu Muşat vistier şi a jupâneasii Despinei. Pentru c-a venit jupâneasa
Ilinca naintea dumnii mele în divanul cel mare, dempreună cu nepotul său,
Hriza pehamic, de s-au pârât de faţă. Şi aşa pârâia jupâneasa Ilinca naintea
dumnii mele, zicând cum i-ar fi lăsat tată-său, Muşat vistier, satul Izvoranii
partea lui cu casele, cu viile, cu rumânii şi cu delniţile să-i fie ei date de zestre, încă
mai denainte vreme, până au fost Muşat vistierul viu, şi încă şi alte moşii. Şi în
unna lu Muşat vistierul, fostu-le-au vândut frate-său, Vasilie spatar, aceste moşii şi
n-au avut nici o treabă. Într-aceea, domnia mea am căutat şi am adevărat foarte
bine tot pre amăruntu cum au fost lăsat Muşat vistier întâiu jupâneasii lui Despinei,
cându se-au fost mâniat Muşat pre fiu-său Vasilie spatar, această parte, satul
Izvoranii, cum scrie mai sus. Iară după petrecerea lu Muşat vistiar, rămas-au multă
datorie a lu Muşat vistiar făcută dempreună cu jupâneasa lui, Despina. Iară după ce
au îngropat pre Muşat vistiar la sfânta mănăstire, la Curtea de Argeş, iară boiarii
cari se-au fostu tâmplat acolo la îngroparea lui, anume: Papa logofăt şi Costandi°.
biv vei postelnic i Radu biv vei logofăt şi Stroe vei logofăt şi alţii mulţi boiari caru
se-au fostu tâmplat acolo la îngroparea lui, ei au mersu toţi în sat, în Izvorani, de au
tocmit şi au aşezat lucrurile cum să ţie jupâneasa Despina cu fii-sa, Ilinca 2 P3� _ 1
344
den satul Izvoranii <d>intr-alte moşii şi den ţigani, cum scrie mai sus şi să
�
plătească ele iară 2 părţi _den to �tă dato�ia lu_ �uşat vistiiariu �e au fost �cută
împreună cu jupâneasa Im, Despma. lara Vas1he spatarul, el sa ţie o parte smgur
den toată moşâile şi ţiganii den partea lu M uşat vistiar şi să plătească iară o parte de
datorii den toate datoriile.
Iară după aceea, văzându jupâneasa Despina şi cu fie-sa, Ilinca, atâta datorie ce
rămâne după capul ei şi al fie-sa şi socotindu cum fac datorie mai multă decât moşiile
şi ţiganii şi viile, ea nu se-au ţinut de tocmeala ce au tocmit boiarii cu zapisul lor, ci
au mersu împreună cu fii-sa, Ilinca, naintea răposatului Mateiu voievod în divan şi
naintea părintelui vlădica Theofil de se-au lepădat de 5-6 rânduri cum nu-i trebuie
nici să ţi e moşâi, nici satul Izvoranii, nici ţiganii, nici rumâni, nici nimica de ale lu
Muşat visti iariul ce i-a lăsat Muşat vistiar, nici ce i-au fostu lăsat acei boiari ce au
fost la moartea lu Muşat vistiea cu zapisul lor şi cu zapisul lu Muşat vistiar, nici să
plătească datorii de ale lu Muşat vistiar, ce să fie în pace de către toţi datornicii şi să
plătească Vasilie spatar toate datoriile şi să ţie satul Izvoranii şi toate moşâile şi viile
şi ţiganii. Într-aceea, Vasilie spatar, văzându atâta greotate de datorii ce au căzut pre
capul lui şi fiind şi izbrănit de casa tătâne-său mai denainte vreme, el încă au ales
parte surori-sa, Ilinca, de o au dat pre mâna maică-sa Despinei să o ţină până îşi va
face casă, numai ca să nu intre într-acea datorie. Dentr-aceea şi Vasilie spatar, el încă
văzându atâta datorie, el n-au avut cum face într-alte chipure, ce au vândut satul
lzvoranii cu viile şi cu rumânii şi cu casele şi cu alte moşâi şi cu ţiganii ale lu Muşat
vistiar.
Şi pre lângă acestea, încă au şi mai vândut şi alte moşii ale mâine-sa Samfirei
şi încă nu i-au ajunsu să plătească datornicii cu zapisele de faţă. Î ntr-aceea, domnia
mea am căutat şi am judecat pre direptate, împreună cu tot divanul şi am adevărat
cum au umblat jupâneasa Ilinca fără de lucru şi a rămas de lege şi de judecată
denaintea dumnii mele den divan. Ş i încă au fost luat jupâneasa Ilinca şi nişte
boiari pre răvaşe domneşti ca să o judece cu nepotu-său, Hriza pehamic, pentru
partea ei de zestre den sat den Izvorani şi de alte moşâi şi ţigani.
lară domnia mea acea judecată în seamă nu o am băgat-o, că au fost o fată
înzestrată şi aleasă cu partea ei de el uşi, cum am văzut domnia mea şi scrisoarea de
zestre ce o au fostu dat Vasilie spatar surori-sa Ilincăi cu slova lui. Şi încă au mai
zis jupâneasa Ilinca naintea domnii mele cum ce moşii sau ţigani sau satul
lzvoranii de va fi vândut frate-său, Vasilie spatar, să le răscumpere ea. Iar domnia
mea aşa am judecat: cum, de le vor vinde cumpărătorii ce au cumpărat de la Vasilie
spatar într-alte părţi, să fie volnicu fiiu-său, Hriza pehamic, a răscumpăra satul
lzvo�anii cu casele, cu viile, cu ţiganii, cu rumânii, cu tot cu moşâile, cu tot cu
,
delniţele, pentru că easte mai volnicu a le răscumpăra, că au tras tată-său toate
nevoile şi datoriile. Iară mătuşă-sa, Ilinca, ea să n-aibă nici o treabă cu acele moşii,
pentru că au fost înzestrată cu partea ei de el uşi. Şi, de se vor mai ivi niscare zapise
sau cărţi făcute de Muşat vistiar sau de boiarii carii au fost la moartea lu Muşat
_ să nu să crează, ci să fie toate mincinoase şi călcate şi să aibă a ţinea Hriza
vistier,
345
peharnic satul Pietroşanii şi alte moşâi de la moşul său, Muşat vistiar şi ţigani de ai
moşu-său lu Muşat vistier şi de ai moaşă-sa Samfirei şi moşâile toate să aibă a le
ţinea, pentru că aşa am judecat şi am adevărat împreună cu tot divanul domnii
mele.
Derept aceea 1 , am dat domnia mea Hrizei peharnic ca să fie în pace de
cătră mătuşă-sa, Ilinca, să nu mai aibă gâlceavă între ei ci să se odihnească în veci.
Adică şi mărturii încă am pus domnia mea boiarii divanului, anume: pan
Ghiorma vei ban i pan Preda vei dvornic i pan Stroe vei logofăt i pan Bunea vei
vistier i pan Hriza vei spatar i pan Gherghe vei cliucer i pan Istratie vei postelnic i
pan Chirca vei stolnic i pan Radu! vei comis i pan Pană vei peharnic i pan Danciul
Pârâianul vei slujer i pan Necula vei pitar. H HcnpAKHHK, """ GTpoe KEI\ l\Wrw<f>bT.
ffonHCAX A3, M1tXM4ii Mro<f>bT, K'b HACTM rpAA ESKSpE4JH, MECtLta MtE Si JO
AbHH, H WT fIAAMA AAlKE AO HblHii, TE4EH0l0E l\iiTOM, K l\iiT r��K <1654>.

t 'iw RoCTAHAHH KWEKWAA. MHl\OCT0llO EolK'lio rocnoAHHb .
'iw RoCTAHAHH KOEKOAb <m.p.>
DANIC, M-rea Câmpulung, XLVl/22.

Orig. rom., hârtie (43,5 x 29) sigiliu mij lociu timbrat.
,
Copii, ibid.: Doc. ist., CMX/539, f. 540-543; mss.: 204, f. 3 83-384v; 1 1 55, f. 16- 1 7 (nr. 15).
Rez., Rânziş, Două documente.fa/se, p. 332.
288 1654 (7162) iulie 16, Bucureşti
.
t MHMCT leio EolK'leio, 'iw HwcTAllAHH WepsAH KoEKoA'I " rocnoAHH'b B'bCOll
3EMl\H 8rrppoKl\AX'iHCKOE. ĂAKAT rocnOACTKO MH c'lio OOKEl\iiH0IH rocnOACTBd Mit
Cl\8SEM rocnOACTKA Mit, K'bl\'bpAW Hl\op WT M'bp3'bHE4JH, HACl\iiAHHL\'IH CEllOB, HA
HME: nonA Htroe, CJnpt, CTAP 'iwHA W Ko, E'bHl\'b, Ntroe 4A8 w , GT'bH40IO, HoMAH
cn rAp, ct>p8lK1tH'b, T8A8p8 RopstH81\, 'iKAH, T8A8p8, CblH'b E'bHl\'bR, CJJpaTi> ,
Ntr8, CbJH'b 8eCK81\oK, HA[H81\] 1 , MApKo Gl\AHK81\0K, Aospe RoLto<f>A H'b, Pa1mi>
Gn1tp8" H c'bc Cb1HOK0l0H "X· El\HiţH Eor'b AACT, lllKO:KE A" c8T HErOKA cTapa 1t npABA
W4HH'b WT M'bp3'bHE4J0l0 WT npE3 K'bC XOTAPOM " C'bC K'bC XOAOKOM, no CTdplt xoTdpit
li GEl\i>SH, WBA4E "" HME: H3 rop, no 8 KAMEHA " no 8cTA PAKl\AA0IHHL\H AOPH 8 n8 rA
n4El\WM, A WT H3 AWI\ AOpH 8 nAp81\ WT CREA BOAA TEl\EWpMa H81\0R , 1trAE ;KE CE
XOTApHCAET C'bc CblHOK0IH EAl\oT'bK, no H3 AM wT K'b4JOKE ct>8pK'bB H no 1t3 rop wr
346
M'hr8p'h 11 WT T8m no 8 E'bl\'liiWA TA Eel\HKA no CTAPA n8TA Aop11 8 CK'bMn"le H nAK
S n8TA fl4El\WM. �AHE;Kf €CT C0iA BHW€ p€'1€HA W'IHH'b WT M'bp3'bH€4JH 6111\A €CT HM
crapa 11 np a sA AiiA0l0H 8 WT HA�npt;KA€ Bpi>Me WT npe AbHH npo•l1°H M CTAPH
rocnOAAPll AptRHll li B'bC 6111\ no pA31\0rA HM C'bC 61\AS8 MHpA .
fi no TOM, K'bAA ECT 6111\ npE AbHH noKOHHAro MAT€11 BOA 'b, A CblHOB0l0H nonA
K'hllAER WT Ep'bHKOBiiHlt, EAp681\ K8nll8 H 8ApE4JE K'bM'bpAw ' WHH CE c8T 6111\
B'hCTAlllll\ TEpE ECT 8METH81\ HOBL(i WBEM311 K'bl\'bpA W H B'b MOlKEH°IA HM H H3BAAHI\
€Cî WT no AiiA"i°HE HM WT M'bp3'bHE4JH pEK8t.µY KAKO c8T HACl\iiAHHKH WT TAM WT
Ahp3'h HE 4Jll 11 KAKo c8T wHH HA� noBOl\EHH AA "X AP'blKHT W'IHHE HM 11 pA3AP"" ECT
K'h4JORE WT CEl\O H B'bC .
fi K 'b A A ECT 6111\ HblHt, B'b AbHH rocnoACTBA Mit, no C'bMp'bT nOKOHHAro
1\\ATE O ROA'h, " c·1·11 BHWE pE'IEHH K'bl\'bpAw 11 wT M'bp3'bHE4JH, 3HA�41·1 HerosA CTAPA
I
11 npau AiiA0iH8 WT M'bp3'bHE4J0I H36pAHA 11 xoTApHCAHA WT W'IHHA nonA K'bHAEB H
KAKO w ECT 6111\ W6AP'b;KAI\ CblHOB0l0H nonA K'bHAEB BH W E nite B'b CHl\OCT H B'b
MOaam'la llM li 8METH81\ HWBl.l0IH 6E3 BOl\t HM H 6€3 Hit €AHA Tpt6, np"iHAET npEA
rocnOACTRO Mit REl\HK0IH AHBAH Tepe C'bnpt w E CE 3A l\Hll8 C'bC 8ApE4JE K'bM'bpAw ,
Chlll'h nona R'bHAEB, nl\AKAW E CE C'bll BHWE pE'1€HH K'bl\'bpAWH WT M'bp3'bHE4JH 3A
BEMIKA Kp1tRO C T0l0� H np1tTECHEH0le WT K'b CblHOB"iH nonA K'bHA€B WT Ep'bHKOBiiHH BHWE
nuc.
E'h TOM, rocnoACTBO MH C'bM rl\€AAX H [c8] 1 AHX no npABA H no 3AKOHA Eo;K·1�.
K8n110 C'bc RCHXMH 'IHCTHTHM°I npABHTEl\H rocnoACTBA MH . H AAAOX C'bM rocnoACTBA
MII 8ApE4JER K'bM'bpAW 3AKOHA fII 60l\tp11 AA 3AKl\EI\ ECT KAKO HM 6111\ HCTBOpHI\
C llMCT0llO li KAKO HtCT 6111\ 8METH81\ HWBl.l°I 6E3 Bol\t HM, A WHH H'b MOrl\'b AA CE
8�Aî1tT'I WT 3AKOH HllKAKO;KE, H'b A6°1E WT npEA rocnoACTBA MII WT AHBAH CE
WCTARltl\ ECT H 1tcnpoc111\ HWBti.°IH HA3AA .
ÎEM (pAA0IJ2 CEl\EHH Bll W E pE'IEHH KMApAWH WT M'bp3'bHE4JH, WHH E4JH;KE ECT
As'ie AOHEC ll l\ ECT HWBl.(1°11 npEA rocnoACTBA Mit 8 AHBAH TEPE ECT AABAI\ 8 p8KA
8.\p€4JEB K 'bM'b pA w , W6A'IE 8rn o: KAKO no MHOro Tpt6 H pA60T AA HE HMAT WHH
Îd�\8 llAA Aii A0l0HE WREM3H "�A°lll K'bl\'bpAW H H np1t4>ATHWE WT npEA rocnoACTBA Mit
Ad A<\CT lt 3Anllc H KHHrH H R'bC HA p8K1t HM, IL\KO;KE AA CE 8 noKOHT C'bC A06po
Mllpt10 llAA AiiA'IHe HM . f1 ALµEl\llIBE H3BAAHT WHH Ht KWrAA HiiK0IH KHllrH """ 3AnHCE
.\A ll E cestp 8eT, Ht AA CTOllT Bctx l\H;Kl\HBE H Bt T'b4JE, no'ITO PAA°I ECT WCTAI\
S,\pE4Je K'hM'b pA Lu WT 3AKOHA 11 wT c8;KAEH01·e WT npEA rocnOACTBA MH H HE WT
Koro;i; AO 11 en0Kol\t6HM nOf'H3MO rocnOACTBA Mit .
C ea; e 81>0 H CREA0i°T El\H llOCTABHX rocnoACTBA MII : ;K8nAH riwpMA BEI\ 6AH
KpMEB CKaro, a:8n<111 ApAroMHp BEI\ ABopHHK, ;K8n<111 GTpoE BEI\ Mro4>ET, E811t
Bucr·lrnp, Xp11 3<1 cnATAp, riE pr1· Kl\�'IEp, K11pKA cTMHHK, PAAI(" MHXM4A KoMHC,
�AllllO nexapH llK, HcTpAT0IE noCTEl\HHK . H 1tcnpABHHK, IB8nAH GTpOE BEI\ l\Or04'€T .
347
""' A8M.1Tp8 Mro<!>ET EWl\A.1"110 , 8 rpAAI( E8K8pE4JH, M'kCEl.ţA 10l\0rE SI Abilii 11
WT f'IAAMA AW AblHii, R'b l\iiT r3�R .
Yw HwcTAHAHH RWERWAA, MHl\OCT.llO EotK°lio rocnOAHH'b .
·iw HWCTAHAHH ROHROAH <m.p.>
ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Tara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor do�niei
mele, călăraşilor din Mârzăneşti, megiaşi din sat, anume: popa Neagoe, Oprea,
Ionaşco cel bătrân, Băilă, Neagoe ceauş, Stăncioiu, Coman stegar, Frujină, Tudor
Corbeanul, Ivan, Tudor, fiul lui Băilă, Fratea, Neagu, fiul Uescului, Na [nul] 1 ,
Marcu al lui Vlaicul, Dobre Coţofană, Rainea Spiru! şi cu fiii lor, câţi le va da
Dumneazeu, ca să fie lor dreaptă şi bătrână ocină de la Mârzăneşti de peste tot
hotarul şi cu tot venitul, pe vechile hotare şi semne, însă anume: din sus, pe după
piatră şi după Fântâna Veche, până în Drumul Stupilor, iar din jos până în parul din
mij locul apei Teleormanului, unde se hotărniceşte cu <moşia> fiilor lui Balotă, pe
din jos din casele lui Furcă şi pe din sus din măgură şi de aici pe după Vâlceaua cea
Mare pe vechea cale până în câmpie şi iar în Drumul Stupilor. Pentru că această
mai sus-zisă ocină de la Mârzăneşti a fost bătrână şi dreaptă dedină de mai multă
vreme, din zilele altor domni bătrâni de demult şi a tot fost pe seama lor cu bună
pace.
Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Matei voievod, fiii popii
Cândea din Brâncoveni, Barbu! cupeţul <şi> Udrişte cămăraş, ei s-au sculat şi au
aruncat banii în puterea lor acestor călăraşi şi i-au scos de pe dedina lor din
Mârzăneşti, zicând cum că sunt megiaşi de acolo, din Mârzăneşti, şi cum că sunt ei
mai volnici ca să ţină ocina şi au stricat casele din sat şi tot.
Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea răposatului Matei
vodă, aceşti mai sus-zişi călăraşi din Mârzăneşti, ştiind a lor bătrână şi dreaptă
dedină din Mârzăneşti aleasă şi hotărnicită dinspre ocina popii Cândea şi cum au
fost ţinut-o fiii popii Cândea mai sus-scrişi în silă şi în puterea lor, aruncându-le
banii fără voia lor şi fără nici o treabă, au venit înaintea domniei mele în marele
divan şi s-au pârât de faţă cu Udrişte cămăraş, fiul popii Cândea, şi s-au plâns
aceşti mai sus-zişi călăraşi din Mârzăneşti de mare strâmbătate şi cotropire din
partea fiilor popii Cândea mai sus-scrişi.
Pentru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după legea
lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am dat domma
mea lui Udrişte cămăraş lege 1 2 boieri, ca să jure cum că nu le-au fost făcut silnicie
şi că nu le-a fost aruncat banii fără voia lor, iar el nu a putut să se prindă de lege
nicicum, ci înaintea domniei mele în divan, s-a lăsat şi a cerut banii înapoi.
Drept [aceea] 2, aceşti mai sus-zişi călăraşi din Mârzăneşti, ei încă au adus
banii înaintea domniei mele în divan şi i-au dat în mâna lui Udrişte cămăraşul, însă
ughi 70, ca de acum înainte mai multă treabă să nu aibă el cu dedinile acestor
348
oameni călăraşi şi s-a prins dinaintea domniei mele ca să dea şi zapisele şi cărţile şi
tot pe mâna lor, ca să fie cu bună pace pe moşiile lor. I ar, dacă va scoate el
vreodată nişte cărţi sau zapise, să nu se creadă, ci să rămână toate mincinoase şi în
deşărtăciune, pentru că a rămas Udrişte cămăraşul de lege şi de judecată înaintea
domniei mele. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna mare ban al Craiovei,
Dragomir mare vomic, Stroe mare logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Ghierghi
clucer, Chirca stolnic, Radu! M ihalcea comis, Pană paharnic, Istratie postelnic. Şi
ispravnic , jupan Stroe mare logofăt.
A sc ri s Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Bucureşti, luna iulie 1 6 zile şi de
la Adam pân ă acum, în anul 7 1 62 < 1 654>.
DANJC, Mitrop. Ţ. Rom., CXLIIl/2.

Orig. slavon, perg. (35 x 49), puţin rupt la îndoituri şi pătat, sigiliu mijlociu timbrat.
Reg., Doc. jud. Teleorman, l, p. I 75- 1 76; rez., Aricescu, Indice, l, p. 44, nr. 563.

289 1654 (71 62) iulie 16
t Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şărban voievod şi domnu a toată Ţara

Rumânească. Dat-am domniia mea această carte a domnii mele credinciosului
slugii dornnii mele, Stanciului căpitan za călăraşi ot Hodivoe şi cu feciorii, câţi
Dumnezeu îi va da, ca să fie lui moşiia ce să chiamă Botenească lângă Gurbanul şi
lângă S tăneşti ot sud Vlaşca, moşie hotărâtă şi împietrită însă stânjeni [ ... ] 1 du
preste tot hotaru l şi cu tot venitul din hotar până în hotar. Pentru că această mai
sus-zisă moşie din Boteneasca2 fost-au de baştină a Mitrii postelnic şi a frate-său,
Stoica paharnic din Dragomireşti snă Vâlcului şi tot au fost pre seama lor.
Iar după aceea, cându au fost în zilele răposatului Matei voievod, iar Mitrea
poste� nic, el au fost dat partea lui din Boteneasca de pomană la sfânta mănăstire
_
Mih�1 vodă ot Bucureşti, hram Sfântului Nicolae iar Stoica paharnic n-au dat, ci tot
au ţinut el din doao cu călugării. Iar pă urmă el s-au
pus de au vândut partea lui
dmtr-acea moşie răposatul ui Mateiu voievod drept
ughi 1 50. Asemenea şi călugării
d: la Mihai vodă fiindu-le această
moşie dăpărtată şi preste mână, au vândut ei
raposatulu i M ateiu voievod
drept ughi 1 20 cu zapis de la mâna lor de vânzare. Şi
349
tot au fost pre seama domnească, iar după aceea când au fost acum în zilele
domnii mele, după moartea răposatului Mateiu vodă.
Iar dacă m-au dăruit Domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat cu domniia la
scaunul şi la moşiia părinţilor domnii mele, iar domniia mea însumi am socotit
cu toţi boierii şi am miluit domniia mea cu această moşie Boteneasca2, hotărâtă şi
aleasă de 24 de boieri pă credincioasa sluga domnii mele, Stanciu! căpitan de la
Hodivoe, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă ce au slujit domnii mele şi curtii·
şi în zi şi în noapte, ca să fie lui de baştină şi ohabnică, feciorilor şi nepoţilor şi
strenepoţilor, iar domnii mele pomană în veci.
Î ncă şi blestem am pus domniia mea pre cine va alege Domnul Dumnezeu a
fi domnul Ţării Rumâneaşti rogu-vă să aveţi a socoti şi a înnoi această carte a
domnii mele de miluire pă tocmeala cum este mai sus. Iar oricare nu v a c insti şi
va întări şi o va călca şi o va pune la uitare, acela să fie triclet şi anathema de
vlădica Hristos şi de 3 1 8 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu
Ariia la un loc, amin.
Iată şi mărturie am pus domniia mea: jupan Ghiorma vei ban al Craiovei i
jupan Preda Brâncoveanu vei dvomic care au fost hotarnic acolo i jupan Stroe vei
logofăt, jupan Bunea vei vistiar, Hriza spătar, Gherghe clucer, Chirc a stolnic,
Radu! comis, Pano pehamic, Istratie postelnic.
Şi însumi am zis domnia mea.
Scris Dumitru logofăt în Bucureşti, iulie 1 6 dni şi de la Adam leat 7 1 62
<1 654>.
DANIC, Ms. 256, f. 698.

Copie rom.
Rez., Aricescu, Indice, p. 44.
1 Loc alb.
2 ESTEH-kCK4.
290 1654 (7162) iulie 17
t Să să ştie că am scris eu, Voicu!, feciorul Sorei, nepotu 1 lu Radu Morgociu,

cumu2 am vândutu moşie dă la Mirceşti dă într-o fune3 , doa<o> părţi, Cândei, dă
Mirceştie, dă bunăvoie4 me-am vândut5 , ughi 9, dânaintea satul toturora. Şi
mărtorie: Domitru, Stoica diiaconul, Mihaiu, Călin Manciul, Achim.
Pis eu, popa Vlădilă.
Measeţa iulie dni 1 7, vă leat 7 1 62 <1 654>.
350
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom , CXVl/9.
.

Copie ibid. : ms. 1 35, f. 247v.
Reg., Doc. jud. Teleorman, I, p. 1 76.
I HEnOTO.
l KOM8.
J .j>OH €.
4 6SH4Bo·1·e .
l B'bHAOT.
291 1 654 (7162) iulie 1 7
t M1tl\OCT0l10 EoJK'!eio , "iw KocTAHAHH WepsAH KOEKOAA " rocnii>AHH'h . ĂAKAT

rocnoACTBO MH c"le noseAeH"le rocnoACTKA MH nepoată-mei jupânesei Ancuţii, ca să fie
volnici ai ei oameni şi să aibă a păzi şi a ţinere o moşie care este pre lângă Voivoda
de să chiamă din Baciu, nimenea să nu o calce, nici să o cosească, nici să o are fără
ştirea nepoa tă-mi Ancuţii, pentru că i-o am dăruit domnia mea să aibă a o ţinea cu
bună pace să fie moşie ohabnică în veac, să ia dijma, să facă ce-i va fi voia, iar alt
nimenea treabă cu această moşie să n-aibă. I ar cine se va ispiti a o călca sau a o
cosi sau a face într-alt chip preste această carte a domnii mele, bine să ştie acela
om că ma re certare şi urâciune va petrece de către domnia mea.
Iulie 17, 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Doc. ist„ DLXJJ/6.
Copie rom. Altă cop., ibid., MDXXV/256 (cu iul. 1 6) .
292 1 654 (71 62) iulie 1 8
t Adecă eu, Manta, împreună c u văru-mieu, popa Necula ş i cu a noastră nepoată,

�1ariica, fata frate-mieu Franţii ot Câmpulung, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie
de mare credinţă la mâna părintelui egumenului Variam şi la tot soborul sfintei
mănăstiri ot Dlăgopol, hramul Uspenii Bogorodiţă, cum să să ştie că i-am vândut noi
de bunăvoie noastră un vad de moară carili au fost al nostru de moşie lângă zâdul
mănăstirii şi am avut întrebăciune pentru acest vad nainte mării sale domnu nostru,
Io Costandin Şărban voievod, cu părintele egumenul Ioasaf pentru că ce au fost făcut
35 1
mănăstirea o dârstă pre acel vad. Deci măria sa ne-au dat pre sama a şase boiari şi cu
răvaşe domneşti. Deci să vadă pre a cui loc au pus dârsta ce s-au aflat acel vad al
nostru. După acee, ne-au făcut boiarii carte pre răvaşile domneşti şi ne-au dat şi
răvaşele cum să fie vadul morii şi cu iazul al nostru. Iar apoi noi I-am vândut de
bunăvoie derept ughi 75 tot bani gata. Derept acee, să fie mănăstirii acest vad moşie
ohabnică în veac.
Şi când ne-am tocmit, au fost: părintele episcupul Dionisie ot Râmnec şi
igumenul eromonah Nifon şi Vladul pitarul ot Târgovişte, Iane zu gra vul i Pană
cojocarul, ot Lereşti Tudoran postelnic i Oancea logofăt i Dragomir logofăt, ot
Dălgopol, Voinea logofăt, ot Berevoieşti, Nan logofăt, ot Buşcăneşti, Ivan iuzbaşa.
Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi peceţile.
Şi am scris eu, Ion iuzbaşa ot Corşori, aceasta am scris.
Pis iulie 1 8 dni, leat 7 1 62<1 654>.
Eu Vasilie logofăt, mărturie
t Eu Manta
Eu popa Necula
ţ Marica i Pârvul.
t Eu Voico postelnic
Tudoran postelnic Lerescu
Nan logofăt ' .
Orig. rom., hârtie (26 x 2 1 ), 3 sigilii inelare în fum.
Copii, ibid. : mss. 204, f. 427; 709, f. 573; Doc. ist., CMX/6 1 2, f. 60 1 --{)0 l v; ibid., MCDXL!ll/219,
f. 232v-233.
EDIŢII: Text, Pâmuţă, Trâmbaciu, Documente Câmpulung, I, p. 235-236.
293 1654 (7162) iulie 18
t Adecă noi 6 boiari, anume: ot Verneşti, popa Jipa i ot B uzău, popa

Vasilie i popa Rusul ot tam i ot Puţinei, popa Larion, în locul Badei di Zoreşti
şi în locul lui Lupşe iuzbaşa, fii-său, Gligorie i ot Mărăcineni, Radu! Măciucă'.
carii sântem luaţi denaintea mării sale, domnul nostru, pri răvaşe domneşti
de dumnealui jupan Costandin vei portar ş i de Necula diiaconul, fec io ru l lu
Costandin diiaconul de Buzău, ca să jurăm noi aceşti boiiari pentru nişte vii de
Ia Valea Teancului, cari vii le-au fost cumpărat Costandin diiacon de I a Necu la
şi de la cumnată-sa, Neaga, dereptu ughi 5 1 , cum nu ş i-au luat Costand in
352
diiacon banii de la vânzători carii sunt scrişi mai sus, de când au fost miluit
răposatul Io Matei voievod pre dumnealui Costandin Gălăţeanul să să hrănească
cu a ce l e vii în zilele mării sale.
Deci noi, aceşti jurători cari sântem luaţi denaintea mării sale, Io
Costandin Şerban voievod, strânsu-ne-am toţi împreuna cu Radu portar şi am
întrebat pre toţi boiarii şi megiiaşii demprejurul locului şi am aflat cu sufletele
noastre cum n-au luat Costandin diiaconul nici un ban de la acei vânzători Nicula 1 •
Deci noi am mersu l a sfânta Episcopie înaintea părintelui episcopului ot Buzău de
ne-au jurat Radul portar pre toţi cu mânile pre Sfănta Evanghelie şi i-au pus şi
blăstem cu afurisanie. Iar noi, deca am aflat dereptatea şi am jurat, am făcut zapisul
nostru 1 să fie de credinţă şi de mărturiseală la mâna Niculii diiaconului.
Şi pentru credinţa, ne-am pus degetele.
Pis iulie 1 8 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
ţ Eu popa Jipa
t Popa Vasilie ot Buzău
t Popa Larion
ţ Radu Măciucă
ţ Popa Tudor rusul zugrav
ţ Gligorie snă Lupşe iuzbaşa2 .
DANIC, Ep. Buzău, XXX/8.

Orig. rom., hârtie (32 x 22), rupt la îndoituri.
Copie ibid. : ms. I 72, f. 483-843v.
1 Ad. interlinear.
294 1 654 (7162) iulie 18, Bucureşti
t 1\�Hl\OCT.i°IQ Eoa:°i"EIQ, Yw KocTAHAHH WepsAH BOEBOAA H rocnOAHH'h . ĂABAT

rocnoACTRo MH c"i"e nosel\irnYe rocnoACTBA MH cl\8MS rocnoACTBA MH, Cârstea iuzbaşa
de roşii, şi jupâneasii lui Neacşii, fata lui M ihai armaşul din Căldăruşani, şi cu
feciorii lor, o ţigancă, anume Stana cu fetele ei, pentru că această ţigancă Stana,
fata Radului Carambiel ţiganul şi a Radei ţigăncii, fost-au de moşie ai popei
Paraschivei den Comeşti. Iar când au fost în zilele răposatului Radul vodă, popa
Paraschiva, el au fost făcut tocmeală şi schimbu cu Dumitru logofăt din
Căldăruşa n i moşul jupâneasii Neacşii, pentru această ţigancă, ce scrie mai sus:
,
pentru S tan c a i-au fost dat atuncea o ţigancă, anume Tudora, fata Lupului ţiganul
,
a� lor de moşie, ţigancă pentru ţigancă, cu zapis de schimbu şi cartea Radului vodă,
va leat 7 1 30. Şi tot au ţinut cu pace schimbul şi unii şi alţii.
353
Iar când au fost acum, în zilele domnii mele, după moartea lu Dumitru
logofăt şi a fiiu-său lu Mihaiu armaş şi după moartea popei Paraschivei, iar fiiu-său.
popa Oana, el au rădicat pâră cu Cârstea iuzbaşa, zicând că nu ştie el de acel
schimbu, ca să ia pre Stana ţiganca îndărăt. Şi se-au sorocit la curte. Iar, deaca au
văzut popa Oana zapisul tătâine-său, popei Paraschivei, şi cartea răposatului Radu
vodă de schimbu, el n-au vrut să vie de faţă la divan nicicum, ce au fugit acasă şi au
rămas de lege.
Derept aceea, şi domnia mea încă am dat Cârstei iuzbaşa şi jupâ neasii lui
Neacşii ca să-şi ţie ţiganca şi schimbul cu pace, ei şi feciorii lor în veci.
HHAKO AA H'kCT, no p€'1€ rocnOACTBA MH . H HcnpABHHK, CAM p€'1€ rocnOACTK� MII.
fiHc Ol[ E8K8pe4.1H, IMH€ � AhHH, Bh t.il.T r��B < 1 654>.
î "iw KocTAHAHH BWEBWAA, MHMCT"iio EolK·rio rocnOAHHh .
"iw KocTAHAHH BOHBOAh <m.p.>
DANIC, Doc. ist., XXI/269.

Orig. rom., hârtie (29,7 x 20,7), sigiliu mij lociu timbrat, cu ceară roşie între file.
295 1 654 (7162) iulie 23
Î HrHAm"le, Eo)f("i€!0 MHl\OCT"iio, Apx"renHCKOn BhCOH �€Ml\.„€ oyrrpWl!l\AX'i°HCKoe ' .

î Scris-amu cartea smerenie noastre sfentie şi dumnezeieştii Episcopii
de Ia Buzău şi 2 fratelui epscop chir Serafim, pentru că au avut o pâră naintea
mării sale domnu nostru în devan, Io Costanden Şerban voievod cu Vasilie
ungoriul, nepotul lu <L>areon den Vemeşti 3 , şi dempreună cu ctetorii de la mănăstire
de la Adâncata, anume Tanasie, pentru o pradă ce se-u prădat Episcopiia în zelele
Radului vodă, că au fost lăsat unchi-seu, <L>areon, ughi 300 la episcopul lfremu, ca
să fie de pomeană. Iar după aceea, daca au murit4 <L>areon, sculatu-se-u nipoţii lu
<L>areon de au mersu la Radu vodă de au pârât că nu au lăsat unchi-său ughi 300, ce
au zis că au lăsat ughi 600, deci le-au închinat domnii. Î ntr-aceea, R adu ) vodă au
trimis5 la Episcopie cu trepăd de au luat ughi 600 cum au închenat acii nepo ţi, ci au
plătit episcopul ughi 300 năpaste. Iar după aceea, se-au sculat episcopul Ifrim de au
venet la Radu) vodă cu jalbă de se-u plânsu şi au mărtoreset cu a lui suflet cum că
acii o<a>meni adăvărat au lăsat ughi 300, iar ughi 300 le-u plătet năpaste domnii.
Într-aceea, Radul vodă, dacă au văzut aşa, dat-au viile şi moşiile lui <L>areon
Episcopii, pentru cei ughi 300. Şi de atunce până acum le-au ţinut Episcopia tot
cu bună pace.
Iar când au fost acum, în zilele mării sale domnu16 nostru, Io Costandin
Şerban voievod, sculatu-se-au nipoţii 7 lu <L>areon dempreună cu ctetori i mănăstirii
de la Adâncata de au pârât că n-au8 dat Episcopiia acile ughi 300 năpaste. Iar
3 54
9
părintele episcopul Serafim au scos şi mărtorii 3 călugări betrâni de au mărturiset
pentru rându l acestor bani_ cu� �u _da� Episc?pii_� r;_ăpaste ughi 300 şi ;�urne au �ost:
jgurnen Niofit şi popa M1ha1 ş1 d1chml Gh!lasn. Intr-aceea, domnul 1-au tnm1s la
părintili vlădica chir Ignatii, ca să ia şi afuresanii. Şi au mersu de au luat afurisanii şi
<au> mărturiset cum că au dat Episcopiia năpaste ughi 300.
După aceea, daca am văzut aşa, cum mărtorisescu şi au luat şi afurisanii
asupra l or, dat-am carte<a> smerenii no<a>stre, ca să ţie moşiili lu <L>areon cum
le-au fost dat şi Radu vodă. Iar părintili episcopul zes-au di le va părea rău de
moşie, iată că le-u pus zi denainte părintelui vlădicăi de acum, de la Sfântu Petru
până la S fe ntu Dumitru, să-i dea ughi 300 şi să ţii moşiili. Iar de nu le va da până
atunci, să fie moşiile stătătoare.
De aceasta am scris.
Pis iulie 23 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
t Vlădica Ignatie JO.
DANIC, Doc. ist., CXXVl/ 1 37.

Orig. rom„ hârtie (3 1 x 21 ).
Copie ibid.: ms. 1 72, f. l 67v- l 68 .
EDIŢII: Text, Răzeşul, Mitrop. lgnatie Sârbul, p. 1 0 7 1 - 1 072; Ionaşcu, Mitrop. lgnatie Sârbul,
p. 168.
1 ,,Ignatie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop a toată Ţara Ungrovlahiei''.

2
WE.
l GEpHEljliE.
4 M8pE1'.
5
1'pHMHCE.
6
AOMNO�.
7
HHnOiţHE.
8 HE48.
9 KbpSrhpH.
0
296 1 654 (71 62) iulie 23
_ t Adică
eu, Iova i Bratul ceauşul ot Bârseşti scris-am acest zapis al nostru ca
.
sa fit de mare cridenţă la mâna 1 părintelui Varlamu de sfânta mănăstere de la
Cal_ dăruşan i cum2 să să ştii
că am avut3 1 ţigancă, anome Neacşa şi cu o fată a ei4,
ano�e Rada, la sfânta mănăstire. Deci pentru aceste 2 ţiganci ali no<a>stre,
Iocmitu-ne-am cu părintele de ne-au dat schimbu ţiganci păntru ţigănci, anome:
355
Nicşa şi cu o fată a ei4 , anome Ilinca. Şi ne-am tocmit de a no<a>stră bunăvoie. ·
fără de nici o silă.

Şi pentru mai mare credenţă, făcut-am zapis unul la alaitu, ca să să criză. Şi
ne-m pus peceţili şi iscăliturili.
Pis iulie 23 dni, leat 7 1 62<1 654>.
t Iova
t Bratul ceauşul 5 .

Orig. rom, hârtie (2 1 x 1 4).
M'hHA.
2
KOM .
J ABOT .
4
li.
•••
297 1654 (7162) iulie 23
t Adică eu, Porumbu, feciorul Nastasiei din Pârscov, scris-am acesta al mieu
zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna diiaconului Costandin, feciorul popei
Dobrului den Aldenii de Jos, cum să să ştie că i-am vându pogoane de vie 2 şi o
cetvârte şi jumătate cu 2 stânjeni de ocină den apa Buzăului, până in locul cu
răchiţele şi cu loc de casă în capul viilor, însă viile în dealul Săsenilor. Şi 1 i le-am
vândut viele păragină derept 5 300 de aspri gata, însă din funea lu Tărâţă, den
partea Manii. Şi le-am vândut de bunăvoia mea, cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din
sus şi din jos, ca să-i fie lui moşie stătătoare în veci şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu
îi va lăsa.
Şi la tocmeala noastră fost-au multi oameni buni aldămăşari, anume:
părintele Neofit, egumenul de la Me<ne>dic 'i ot Buzău, Tudor, ginerele Baliceasei
şi feciorul lui, Dragomir şi ginere-său, Stanciu! i ot Săseni, Radu! Niţii i Arion snă
Mihoe ot tam i Stoica snă Barbu! ot tam i Stan al Albului i Nicoară scaunul ot tam i
Vasiliie snă Albul i Vasilie snă Radu! Duşoiul i Neagomir brat Mircei popa i Radu!
snă Belcea i Ion snă Stan Ţapul i Vasilie snă Dochiţii i Gligorie snă Radii di
Focşănei.
Iar pintru rândul zapiselor vechi n-au fost aici să le dau, cându am făcut
zapisul, ci am pus zi să i le dau la Sfăntu Dimitrie.
Şi pentru credinţa, mi-am pus degetul .
P i s az, Gherghe snă popii Stan.
Pis measeţa iulie 23 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
356
Tudor. Porumbu. Dragomir. Stanciul. Radul. Arion. Stoica. Stan. Nicoară.
Vasilie. Vasilie. Neagomir. Radul. Ion. Gligorie.
, ?
Nwcpi'tOS 11youµEvos-.
DANIC, Doc. ist., MDLXXXY/4.

Orig. rom., hârtie (33 x 2 1 ,5), sigiliu ecleziastic în tuş.
1 we.
2 „Neofit egumen"; semnătură autografă.
298 1654 (71 62) iulie 23
t MHl\oc·r"lio lio:K·leio, "iw RocTANAHN llle pBAN BOEBOAA H rocnOAHN'b . AABAT

rocnoACTBO MH c"le noBENlrn"le rocnoACTBA MH cBil.ToM8 BO:KECTBNblH MONACTHp, XPAAM
GmTA TpomţA, " WT'hl.\OI( egumenului Serafim, ca să fie sfintei mănăstiri doi copii
de ţigani, feciorii Zoicăi ţiganca a lu Stan magherul ţigan, anume Stan i Marin,
pentru că aceşti copii de ţigan ce scriu mai sus sânt de moşie ai sfintei mănăstiri
Sfânta Troiţă, însă Stan, fratele lui Marin easte făcut de Stan magherul ţiganul, iar
Marin au fost mumă-sa, Zoica ţiganca, grea de Mateiu ţigan Surdul al sfintei
mănăstiri Sfănta Troiţă. Şi tot au ţinut mănăstirea aceşti ţigani cu pace.
Iar când au fost acum, în zilele domnii mele, Andreiu, feciorul lu Andreiu
ot Rogoz ot Ialomiţa, el s-au apucat de un copil den ceşti doi copii ce scri mai
sus, de Marin, zicând cum easte făcut de Zoica ţiganca cu un ţigan al lui, anume
Radu!, iar de Stan copilul, fratele lu M arin, au mărturisit el că n-are treabă. Şi au
venit �naintea domnii mele în divan, de s-au pârât de faţă.
Intr-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege cu tot
divanul şi l-am dat domnia mea pre Andreiu pre seama cinstitului boiarenului
domnii mele, jupan Costandin Gălăţeanul vei portar cu zi până acum la Sfăntu
Petră de va putea jura cu trei fămei că easte Marin copilul den ţiganul lui, Radu!, n-au
fost Zoica ţiganca grea cu Mateiu Surdul, când o au fost luoat ţiganul lui, el să şi-l ia.
Deci la zi n-au putut jura, ce-au rămas de lege, ca să-şi ţie Stan aceşti ţigani
cu pace în veacu.
HHAKO AA Nil.cT . H HcnpABNHK, GTpoe BEI\ l\wrw4i.T .
""' A ol(MHTp8 l\oro4i.T 8 E8K8pe4.1H, '°""e Kr AbNH, Bb l\il.T /��s < 1 654> .
'. 'iw ROCTANAHN BW€BWAA, MHl\OCT°llO 1iO :K0l0IO rocnOAHNb .
•
Iw RoCTANAHN BOHBOAb <m.p.>
DANlC, M-rea Radu Vodă, XXXIX/26.

Orig. rom., hârtie (30,7 x 2 1 ,3), sigiliu în chinovar.
357
299 1654 (7162) iulie 24
t MH/\OCT0lio Eo;K·1·E io, "iw RoCTAHAHH lli'hpEAH ROEROAA H rocnOAllH'h . fi1tuJEA1

rocnOACTRO MII boiarilui domnii mele, Vasilie armaşul, 3ApARHE ! Cătră aceasta-li
dau în ştire 1 domnia mea pintru rândul dijmei de la Vlădeni de pre care moşie 0 a�
fost vândut tată-tău lu Loizi slugeriul. După aceea, o au vândut Loizi slujer
mănăsterii Căldăroşanilor.
Ce să cauti,, în vreme ce vei vedea cartea domnii mele, să aibi a lăsa toată
dijma să fie pri sama călugărului, nimic altu val să nu faci. Iar dă ţi 2 să va părea
într-alt chip, vei sta de faţă cu Loizi la divan, ceea ce va fi al tău tu-I veiu lua.
HHAKO AA Hil.CT, no pE4E rocnOACTRA MH . H HcnpARHHK, CAM pE4E rocnOACTBA MII.
nHc io/\HE KA A"""· Bi. /\il.T „�� R <1 654>.
"iw ROCTAHAHH ROHROAb <m.p.>
DANIC, M-rea Căldăruşani, XXXVI/ 1 8.

Orig. rom„ hârtie (29 x 20), sigiliu inelar în chinovar.
Copii ibid. : Doc. ist„ CMIV/39, f. 43 ; ibid„ CMLXXIl/46, f. 89v.
1 41epe.
1.ţE .
300 1 654 (71 62) iulie 25, Bucureşti
t MHMCT0llO Eo;K°IEIO, "iw ROCTAHAHH lliEpEAH ROEROAA rocnOAHH'h RbCOll �€111�·1·€

H
oyrrpwR/\AX0IHCKOE . ĂARAT rocnOACTRO MH C°IE noRE/\irn"IE rocnOACTRA MII cinstitului şi

credinciosului deregătorului domniei mele, jupan Radu! ce-au fost logofăt mare şi
cu ficiorii lui, câţi Dumnezeu i va da, ca să-i fie lui satul Tâncăbeştii ot sud Elhov
cu rumânii, pentru că acestu sat fost-au al Predii spatar, feciorul Nicăi logofăt, de
moşie.
Deci, când au fost căzut Preda spătar în peire la închisoare şi l -au fost
ferecat încă şi în obede Alixandru vodă Iliiaş şi i-au cerut mulţi bani să dea la
domnie, el s-au spăriet de peire ş-au chemat pe Rustea şi pre jupânul Ilie,
neguţătorii, de s-au rugat să dea bani, să-l scoaţă din închisoare, iar el să-şi vândă
moşiile şi tot ce va avea, să r lătească banii neguţătorilor. Deci, de alte moşii el nu
s-au îndurat Preda spătar a le vinderea, iar satul Tâncăbeştii, având pâră şi
gâlceavă şi cheltuială cu dânşii la toţi domnii, sculatu-s-au de au dat cărţ'.le
domneşti cu toţi rumânii scrişi pre nume în cărţi, ca să-i ţie neguţătorii sau sa· 1
358
vân ză pentru datoriia lor, unde vor afla. Iar după aceea, Preda spătar, deaca au
ieş it din închi soare, el s-au spăreat şi s-au temut să nu-i ia banii şi apoi să şi
piiară, ş-au fugit la Braşov şi au rămas datoriia neplătită de la cine au fost luat
banii. D eci , jupânul Rustea şi jupânul Ilie neguţătorii, având acele cărţi domneşti
la mâ n a lor, date de Preda spătar, cu rumânii toţi scrişi pre nume, sculatu-s-au de
au vându t satul Tâncăbăştii jupânului Radu! ce-au fost logofăt mare, derept ughi
400 şi au luat toţi banii gata în mâinile lor, cu zapis de la mâinile lor şi i-au dat şi
cărtile domneşti, cartea lu Alixandru vodă Iliiaş şi cartea lu Alixandru vodă,
feciorul răposatului Radului vodă, care au fost date de Preda spătar la mâna lor,
să-i vânză.
Şi cum am văzut domniia mea cărţile ale acelor cinstiţi domni, date de Preda
spătar şi zapisul Rustii şi al lu Ilie neguţătorii, la mâna jupânului Radu lu ce-au fost
logofăt mare, de vânzare pre satul Tâncăbeştii, ca să-i fie rumânii, cum am văzut
domniia mea cartea lui Alixandru vodă Iliiaş şi cartea lui Alexandru vodă, feciorul
răposatului Radului vodă şi cartea lui Lion vodă de cumpărătoare şi cartea
răposatului Mateiu vodă.
Într-aceea, domniia mea le-am în<n>oit şi le-am întărit cărţile ale acelor
cinstiţi domni bătrâni cu această carte a domniei mele şi am dat domnia mea
jupânului Radului ce-au fost logofăt mare să-şi ţie acel sat cu bună pace, cum l-au
\inut de când l-au cumpărat până acum în zilele domniei mele să-i fie de moşie
ohabnic, coconilor şi nepoţilor în veac.
G€lK€ 01(60 " CR€A0i°T€1\0l0€ noCTARl\iiEM rocnOACTRO MH: lK8nAN IlpEAA REI\ AROpNHK8
11 8 n AH GTpoH REI\ l\Wrw4>i.T H lK8nAN E8NEA REI\ RHHCTmp " lK8nAN XpH3A 6€1\ cni.TAP "
:t
:tSnaN r1·e pr"I 6€1\ Kl\IO'l€p " lK8nAN KHpKA 6€1\ CTOl\NHK " lK8nAN PAA81\ 6€1\ KOMllC li
:tSnaH Plll\NO 6€1\ nexAPNHK " lK8nAN "icTpAT0I€ 6€1\ noCT€1\NHK, lK8nAN NHK81\A 6€1\
m1rAp . H 11cnpARN1tK, lK8nAN GTpoe 6€1\ l\wrw<1>i. T .
HL1n1tcAX Ol( rpAA E8K8pe1+m. MiiC.l\tţA IOl\11€ KE A"""· WT l'lAAMA AAlKE AO Ni.mt,
T€�eH"le l\tTOM, 6 l\tT „��6 I < 1 654> .
t "iw KOCTANAllN 6W€RWAA, MHl\OCT0llO EOlK0llO rocnOAllNh .
"iw KOCTANAHN 60€60Ah <m.p. >
Actele Fotescu-Nasopol, Bucov.

Orig. rom., astăzi pierdut, hârtie, pecete aplicată, sigiliu căzut.
Redat după transcrierea din arhiva DRH a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga".
1 I ată dar şi martori am

• . „ pus domnia mea: jupan Preda mare vomic şi jupan Stroe mare logo făt
Ş I JUpan Bunea mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Ghierghi mare clucer şi jupan Chirca
marntolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană mare paharnic şi jupan Istratie mare postelnic
<şi> Jupan Nicula mare pitar. Şi
S-a scris în oraşul Bucureşti luna iulie 25 zile de Ia Adam până acum, cursul anilor. în anul
, ,
7 1 62".
359
301 1 654 (7162) iulie 25
t 3EA Kid>TOBHHL!H ai lu Neagoi păhărnicelul ot Tăbăreşti, cu ceata lui, anume:

Sava ot Mărăcineni i Miliştean brat Popiscul căpitan i Lupul ot Tăbăreşti i Lorinti'
ot Bărbunceşti i Leaotă ot Nicicovu i Ganea ot Măneşti i Dragomir ot Gomoieşti i
Vasilie ot tam i Marin portariul ot Maxin i Vâlcea ot Buzău i Stan ot B o ldeşti i
Simion ot Tăbăreşti, ca să jure Neagoe păhărnicel cu ceata lui cu aceşti 12 boieri de
cătră părintele egumenul de la mănăstirea ot Izvorani pentru partea lor de moşie
den Prundăreşti, cum că nu o au fost vândut moşii lor răposatului Mihai vodă nici ,
nu o au închinat, ce le o au împresurat fără de nici o dereptate.

Deci, de vor putea jura într-acesta chip, ei-ş vor ţinea moşia cu pace. Însă
cum vor afla aceşti 1 2 boiari cu ale lor suflete mai pre dereptate. Zioa la Sfantul
Dimitrie. Ispravnic vei portar, să aibă a jura la Episcopia la Buzău.
H HcnpABHHK, CAM p€'1€ rocnOACTBA MH .
IlHC IOl\Hf KE AhHH, Bh 1\-kT ,:i;�B < 1 654>.

ţ "iw HocTAHAHH BWfBWAA, MHl\OCT"iio Eo lK"iio rocnoAHHh .
"iw HoCTAHAHH BOHBOAh <m.p.>
DANIC, M-rea Mihai Vodă, U4.

Orig. rom., hârtie (2 1 ,5 x 1 5,3), sigiliu mijlociu în chinovar.
EDIŢII: Text, Ionaşcu, M-rea l::vorani, p . 46; menţ., ibid. , p. 2 1 .
302 1654 (7162) iulie 26
Î" MHMCT.lio Eo;K.lflO, "iw HocTAHAHH WEpBAH BOfBOAA H rocnOAHH'h . ĂABAT

rocnoACTBo MH c"IE noBEl\tH"if rocnoACTBA MH Neculii diiaconul, feciorulu lu
Costandin diiaconul ot Buzău, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele
să-şi ţie neşte vii de la Valea Teancului de pre dealul Verneştilor însă pogoane 4,
care vii le-au cumpărat Costandin diiaconul, tatăl Neculii diiaconul, de la Necula şi
de la cumnată-sa 1 Neaga dirept bani gata ughi 5 1 , încă den zilele răposatului Matei
voievod.
După aceea, răposatul Matei voievod fostu-le-au luoat aceste vii şi au fost
miluit pre boiariul domnii mele, pre jupan Costandin Gălăţeanul vei portar,
când au fost căpitan. Şi le-au fost ţinut el şi neavând nici o treabă cu acele vii.
Iară după aceea, când au fost acum în zilele domnii mele, iar Necula
diiaconul, el au venit înaintea domnii mele, în divan, împreună cu boiariul
3 60
domnii mele, Costandin Gălăţeanul vei portar şi aşa s-au jeluit Necula
diiaconul, cum i-au fost luate aceste 4 poagoane de vie în silă răposatul Matei
voievod, nefiind vinovat nimica. Iar boiariul domnii mele, jupanul Costandin
Gălăteanul
, vei portar, zicea cum că, deaca au luoat răposatul Matei voievod aceste
vii şi i le-a dat lui, iar Necula diiaconul şi-au luat banii de la vânzători. Î ntr-aceea,
Necula diiaconul se-au jeluit cum nici un ban n-au luoat de la nimenilea.
Deci domniia mea am judecat şi am dat Neculii diiaconul lege să jure cu
6 boiari cu m nu şi-au luoat banii de la vânzători, ci i-au ţinut viile în silă. Şi au
jurat cu 6 boiari înaintea episcopului ot Buzău, fiind ispravnic sluga domnii
mele, Radu! portar. Şi am văzut dornni ia mea şi cartea acestor şase jurători şi
amândoo răvaşele domneşti la mâna Neculii diiaconul. Derept aceea, domniia mea
încă am judecat împreună cu toţi cinstiţii dregătorii dornn i i mele şi am dat
Neculii diiaconul să aibă a-ş ţinea aceste 4 pogoane de vie cu bună pace, cum le-au
cumpărat, să-i fie de moşie pentru că au rămas boiarul domnii mele, jupan
Costandin Gălăţeanul vei portar, de judecată den divan cum mai multă treabă să
n-aibă cu aceste vii, ci să le ţie diiaconul cu pace în veci.
HHAKO AA H'kCT, no pE4H rocnOACTBA MH .
""' IMHE KS AbNH, Bb l\tT „�� B < 1 654>.
t 'iw KoCTANAHN BWEBWAA, MHl\OCT0llO EiOIK0lio rocnOAHNb .

'iw KoCTANAHN BOHBOAb <m.p.>
DANIC, Ep. Buzău, XXX/9.

Orig. rom„ hârtie (30 x 2 1 ), sigiliu mijlociu timbrat, cu ceară între file.
Copie ibid. : ms. 1 72, f. 483--484.
Rez„ Aricescu, Indice, II, p. 1 6, nr. 1 485.
I ct.
2 Semnează în josul paginii, în dreapta.
303 1654 (7162) iulie 26
t 3Ab so"tP"" hotarnici ai Vlaicăi postelnic ot Comet ca să caute şi să

aleagă 1 hotarul Cometului de cătră hotarul Mileştilor2 ai Danciului vei slujer pre
unde au fostu den m ai nainte3 vreme şi să caute cărţile cele bătrâne, toate să aibă a
den p�are hotarul cum va fi pri deriptate. Î nsă boiarii hotarnici, anume: ot Târnava,
Gavru J pehamic i ot Şitoaia, Dumitraşco căpitan i ot Goieşti, Fiseanţe logofăt i ot
Otet
.
ehş, Vlad spatar i ot Medvejdea, Răduţu! iuzbaşa i ot Hărjătoia, Mihai clucer i
361
ot Stângăcea, Nicula postelnic i ot Căpreni, Dumitraşco logofăt i ot Braloştiţa,
Mihai sin Drosul postelnic i ot Văgiuleşti, Pârvul postelnic i ot Bălteni, Lupul i ot
Spineni, Lupul Godeanul. Să caute aceşti 1 2 boiari hotarnici, cum scrie şi mai sus
să înderiptem hotarul pre unde au fostu cel bătrân şi pre unde le vor scrie cărtile
cele bătrâne de moşie a�e Danciului vei slujer că au fost hotarul Mileştilo; şi
hotarul Cornetului să fie. Insă cum vor afla aceşti boiari cu sufletele lor, aşa să fiie!
Şi zioa să fie la [ .. .]4.
Şi ispravnic, dumnealui jupan Ghiorma vei ban Cralovschi5 .
Pis u Bucureşti, !sac logofăt u measeţa iulie 26 zile, la anul 7162 < 1 654>.
ţ "iw HocTAHAHH BW€BWAA, MHl\OCT"i°io EolK0lio rocnOAHHh.
"iw HocTAHAHH BOHBOAh <m.p.>
DANIC, Doc. ist., LXXIV/ 1 94.

Orig. rom., hârtie (20 x 1 7,5), sigiliu mijlociu în chinovar.
Reg., Grecianu, Genealogiile, I, p. 4 1 7.
I MdiAl"b.
2 1lA""e4il""°P·
) TuMA"Hm€.
4 Loc alb.
5 HpA"�'RCK0I" .
304 1 654 (71 62) iulie 27, Bucureşti
t Adică eu, Dragul, feciorul lu Curesie, împreună cu mătuşa me, Slăviţă, şi cu

fiiul-meu, Costandin, făcut-am zapisul nostru să fie la mâna Niculii Ghionnănescul,
cum să să ştie că i-am vândut domnealui moşâie în judeţ, sud Săcuianiilor, de o
chiamă Brăgărescă, însă stânjeni patruzeci şi cinci pre bani gata, derept bani 1 500 de
bunăvoia noastră, nici de o silă.
Şi cându o am vândut această moşie, vândutu-o-m cu ştire vecini lor şi a
tuturor migiiaşilor, însă moşâe sterpă, fără de nici un rumân.
Şi cându o-m vândut, întâmplatu-s-au boiari mărturie: Bade, fecior Ciurungăi
i Căzan, feciorul Pârciului ot Brăneşti i Ştefu! Mălae ot tam i Pătraşco vtori comis i
Tudor iuzbaşa de dărăbanţi [ .. . ] 1 Gherghicin i Laţco snă al Comii ot Cornăţel.
Şi pentru credinţă, ne-am pus piciţile şi iscăliturile şi alţi boiari care- ş vor fi
pus piciţile într-acest zapis.
Şi am scris eu, Radu! logofăt Nenciulescul, cu voia lor în Bucureşti.
Şi iulie 27, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
362
Eu Dragul.
Eu Slăviţă.
Eu Tudor iuzbaşa, mărturie.
Radu! logofăt Nenciulescu, mărturie2 .
DANIC, Fond Oteteleşanu, Il/55.

Orig. rom„ hârtie ( 30, 5 x 2 1 ,3).
1 Loc rupt.
305 1 654 (71 62) iulie 27, Bucureşti
t MHl\OCT0l0E10 Eo1K0rEio, "iw KocTANAHN llhpsAN BOEBOAA H rotnoAHN'h B'hCOtt

3EtM€ 8rrppoBl\Ax0rHCKOE . ĂABAT rocnOACTBO MH C0l0E noBEl\EN°l0E rocnOACTBA MH cl\8roB
rocnOACTRA MH, MApE lll l\Wrw�ET, lt C'bC CblNOB0l0 EM8, El\HlţEIKE Eorn AACT EM8,
lilKO:K€ AA ECT EM8 EAHN BE'lttN8, no HMt KpncTt KAnOT'b WT CEl\O WT EnlK'blJ.IH,
WT c8ACTRO M8w 'IEI\ " nnA8pEtţ " C'hC CblNOB"I EM8, no HME: A8MttTp8 " HtroE "
K ourow H HwN H C'bC Ap8stt KOl\HlţH Eorn AACT " C'bC B'bCAX AEI\ 1tX �" W'lttN8 WT
li'h:K'b4JH, WT nOl\IO " WT BOAA " WT w 8M8 " WT BPOA �" BOAHNttlţ8 H WT
CEAA11€4J€ CEMB H WT no B'bC XOTApooM, BAp"I El\HKA CE XTET lt3BEpttT, noNEIKE c"IE
B€'l11tl 8 Hp'bCTt C'bC CblNOB0l0 EM8 BHWE nite BHI\ ECT noK8nttl\ MApEw l\Wrw�ET WT NA
ApnrH'l, CblH'b 11A81Kntt WT PnTEIJ.IH " WT NAA 1K8nANtttţA EM8, HtKWA, A'hLJ.IEPA
HBAHOR nEXAPNHK, BN8KA ApAroMttpoB mtTAP WT E'hlK'hLJ.IH, �" r"rfe Acnptt roTOBtt,
E4lll <K € WT NA1mpt1KAE B BptMt WT AbN"IE noKOHNNOM8 "iw MATEH BOEBOA'b .
f1 noTOM Bltl\ CE ECT B'bCTANHI\ C'bC np8x nAN PAAI(" BHB BEI\ l\WrW�ET
KoKo p'bCK8 1\ P"A"i" c'i"E BE'l1m8 1t1KE BHWE nttc . H cnnpt w t ct 3A ""48 c'bc MApEw
llWrw<!>E T B'b nptA nOKOlfNOM8 MATElt BOEBOA'b . TAIKE, noKOHNAro MATEH BOEBOA'b
rocnoACTR8 EM8 ECT rl\EAM " c8Attl\ no npARA8 lt no �AKON8 " HCTltNCTBOBAI\
rocnoAcTB 8 EM8 stl\o AOBpo KAKO NiiCT ltMtl\ PAAI(" liHB BEI\ l\WrW�ET NH EANA
îpEB8 C'bC c"i"E BE'lltN8 lflKE BHWE n ife N'b ECT AM cl\8roB rocnoACTBA MH, MApEm
llWrw<t>n. rnKOIKE AA ECT c"i"E BE'lltN8 lflKE BH W E nttc �" AiiA0l0N 8, " 1K8nAN PAA8" BHB
B EII l\Wrw<t>n T AA HE ltMAT lllf EAHA TpEBO C'bC c"IE Bltlll E pE'IEN'b BE'lttN8 lf C'bC W'llfNA
fll\8, noN f;t;E ECT WCTAI\ PAA81\ l\WrW�ET WT �AKOllA " WT c81KAEN°l0€, KAKO BlfAi>X
rocn oACTRO Mlf MNoro KNlfrtt MATEH BOA'b Ol( p8KA MApEw l\Wrw�ET WT �"
noK8n€N°lf lf �" WCT"" .
363
fi noTOM, K'hAd ECT liHI\ C'hAd 6'h AhHH rocnOACT6'1 MH, " n'1H P"A'f" 6HR REh
l\Wl'W�ET WH n'1K CE ECT B'hCTdHHI\ C'hC np8x PAA0l° C0l0E BE4HH8 H;KE BHWE nHc lt ECT
npHW'hl\ nptA rocnOACTBA MH Ol[ BEl\HK0lll AHBAH TEPE CE ECT nptm'h ct 3'1 fl1tlţ8 C'hC
MApE w l\Wrw�ET . H CHL\E nptmE PAAI[" l\Wrw�ET KAKO ECT noK8nHt1 l\\Apem
l\Wrw<t>ET C0l0IO BE4HH8 H AiiA0l0H8 liE� 8�HAH°ll"ll PAAl[l\OB l\Wl'W�ET H ECT GHfl WII
nOBOl\EH noKOnHTE. fi MApEm l\Wl'W�ET, WH ECT H3BAAHI\ 8 AHBAH s KHHrH �"
.
Ai>A1m8, 3A noK8nEH·1·E H �A npEH IE H E4JE nE4ETCTBOBMHH B'hc �" PAA l[fl GHR REh
l\Wl'W�ET 6HBAI04JH B'hC WH BEI\ l\Wl'W�ET .
R'h TOM, rocnOACTBO MH C'hM rl\EA"X H c8AHX no npABA8 H no �dKOHA, K8m10
c'hc BCHXMH no4HTEHHMH npABHTEl\HEM rocnOACTBA MH, H C'hM AM rocnoACTRO t1111
,..,..
PAAMOB &)
liHB BEI\ l\WrW�ET �AKOHA xopEB BI BOI\ .J."P" l"ll K OlKE AA �AKl\ET WH C'hC TEX R0"'I
BMi>pH KdKO Hi>cT 8�HM K'hAA ECT noK8nHI\ MApEm l\Wrw�ET �A SI l\i>TH AO H1imt .
TAlKE, PAAl[I\ l\Wl'W�ET, WH HHKAKOlKE HE MOr'hl\ AA 8�ATllTH ct WT �A K OHA AA
3AKl\ET, H'h ECT WCTAI\ WT �AKOHA H WT c8lKAEH°IE WT npEA rocnOACTRO MH UIT
AHBAH, KAKO AO BiiK AA HE HMAT TpEB8 C'hC C0l0IO BHlll E pE4EHH BE4HH8 H C'hC W4HllA
EM8 .
GEro P"A.I AAAOX C'hM rocnoACTBO MH cl\8r8 rocnoACTBA MH, MApEw l\WrwfET,
l"ll K OlKE AA ECT EM8 c"IE BE4HH8, HA HMt Kp'hcTt KAnOT'h BHUJE nHC C'hC ChlHOR0lH
EM8, A8MHTp8 H HtroE H KoHTo w H "iwH H c'bc Ap8sH Ch1HOB0I HM, El\HiţElKE E oro
AAPORAX, H C'hC B'hCAX AEI\ HM �A W4HH8 WT CEl\O WT E'hlK'h4J0I �A AiiAHH8 Efl\8 li
ChlHOB0I EM8 H 8H81..\HM H npiiBH84ETOM H HE WT KorO;KAO HEnOKOl\i>BHMO, nop11�t118
rocnOACTBA MH .
GE<KE 8Bo CBEAiiTEl\E noCTABl\iiEM rocnOACT80 MH: lK8nAH fi"wpMA REfl 6AH li
lK8n'1H npEAA 8EI\ A80pHHK H iK8nAH GTpOE 8EI\ l\Wl'W�ET li lK8nAH E811t REh
8HCTHl"ll p H <K8nAH XpH�t BEI\ cnATAp H ;K8nAH rEprlE BEI\ Kl\84Ap H ;K8nAH K1tp KA REh
CTOl\HllK H <K8nAH HcTpAT0IE BEI\ noCTEl\HllK H <K8nAH PAA'f" 8EI\ KOMHC H a.8nAH
nAAH'h BEI\ nEXAPHllK li <K8n'1H ĂAH4IOI\ BEI\ cl\8iKEp li iK8nAH HEK81\A BEfl mtTAp. H
11cnpABHllK, <K8nAH GTpoE BEI\ l\Wrw�ET .
H HAnllCAX "�· GTAH l\Wrw�ET, B'h t1ACTOl\Hll rpAAI[ 8 E8K8pE4.111, Mi>ceiţA 10t1·1e
K� AhHH, '1 WT fIAAMd AAiKE AO HhHii, TE4EH°IE 1\-kTOM r��B .
"iw KWCTAHAllH BOEROAA. Mlll\OCT0l0IO EOiK0llO rocnOAltHh .
"iw KOCTAHAHH 8011BOAA <m.p.>
mele, Mareş logofăt, şi cu fiii lui câti îi va da lui Dumnezeu, ca să-i fie lui un
vecin, anume Cârstea Capotă, din ;at d� la Băjăşti, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, şi
cu fiii lui, anume: Dumitru şi Neagoe şi Contoş şi Ion şi cu alţii, câţi îi va da
3 64
Dumnezeu, şi cu toate părţile lor de ocină din Băjăşti, din câmp şi din apă şi din
pădure şi din vadul de mo�ră şi_ din vatra s�_tul � i şi �e peste to_t hotarul, o ricât se va
_
alege, pentru că acest vecm Carstea cu fi n lui mai sus-scnş1 l-a cumparat Mareş
logo făt de la Drăghici, fiul lui Muja din Răteşti şi de la jupâniţa lui, Neacşa, fiica
lui Ivan p aharnic, nepoata lui Dragomir pitarul din Băjăşti, pentru 1 2 200 de aspri
o ata, încă de mai dinainte vreme, din zilele răposatului Io Matei voievod.
b [ar după aceea, pan Radu! fost marele logofăt Cocărăscul, s-a sculat cu pâră
pent ace st vecin care este mai sus-scris şi s-a pârât de faţă cu Mareş logofăt
ru
înaintea răposatu lui Matei voievod. Astfel, răposatul Matei voievod, domnia lui a
cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a adeverit domnia lui foarte bine că
n-a avut Radu! fost mare logofăt nici o treabă cu acest vecin care este mai sus-scris,
ci i-a dat slugii domniei mele, lui Mareş logofăt, ca să-i fie de dedină acest vecin care
este mai sus-scris, iar jupan Radu! fost mare logofăt să nu aibă nici o treabă cu acest
vecin mai sus-zis şi cu ocina lui, pentru că a rămas Radu! logofăt de lege şi de
judecată, cum am văzut domnia mea în mâna lui Mareş multe cărţi de cumpărătură şi
de rămas date de Matei vodă.
Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei mele, iar pan Radu! fost mare
logofăt, el iar s-a ridicat cu pâră pentru acest vecin care este mai sus-scris şi a venit
înaintea domniei mele în marele divan de s-a pârât de faţă cu Mareş logofăt. Şi
astfel a pârât Radu! logofăt cum a cumpărat M areş logofăt acest vecin şi dedina lui
fără ştirea lui Radu! logofăt şi a fost el mai volnic să cumpere de drept. Iar Mareş
logofăt, el a scos în divan 6 cărţi de dedină, de cumpărătură şi de pâră şi încă
pecetluite toate de Radu! fost mare logofăt, de când a fost el mare logofăt.
Întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege
împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Radu!
fost mare logofăt legea ţării 1 2 boieri, ca să jure el cu aceşti 1 2 boieri cum nu a
ştiut când a cumpărat Mareş logofăt de 1 6 ani până acum. Astfel, Radu! logofăt, el
nu a putut în nici un chip să se apuce de lege ca să jure, ci a rămas de lege şi de
judecată dinaintea domniei mele din divan, ca în veci să nu mai aibă treabă cu acest
l'ecin mai sus-zis şi cu ocina lui.
Pentru aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele, lui Mareş logofăt, ca
să-i fie ace st vecin, anume Cârstea Capotă mai sus-scris, şi cu fiii lui, Dumitru şi
'ieagoe şi Contoş şi Ion şi cu alti fiii ai lui, câti le-a dăruit Dumnezeu, şi cu toate
pă�ile lor de ocină din sat de I� Băjeşti de d �dină lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi
strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
lată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ghiorma mare ban şi jupan
Hnzea mare sp ătar şi jupan Gherghie mare clucer şi jupan Chirca mare stolnic şi
Jupan lstrat ie mare postelnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană mare
paharnic şi jupan Danciul mare sluger şi jupan Necula mare pitar. Şi ispravnic,
Jupan Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Stan logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iulie 27 de zile
şi. de la Adam până acum
, cursul anilor 7 1 62 <1 654>.
3 65
DANIC, Doc. ist., MCLXXJJ/1 2 .

Orig. slavon, hârtie (42 x 27,5), sigiliu mijlociu timbrat; c u două trad. modeme.
Rez., Andreescu, M-rea Cornet, p. 677 (cu data: 24 iulie); men\., Stoicescu, Dict. marilor
'
dregători, p. 2 1 8.
306 1 654 (7162) iulie 2 7
t M1tMCT0lio EoJK"le io, "iw KocTANAHN WepBAN Bo€BOAA u rocnoAHH'h. Ă4R4T

rocnoACTBo Mit c"le noB€i\€N°le rocnoACTBA Mu părintelui Nicolae, egumenul de la sfanta
mănăstire de la Argeş, ca să fie volnic cu această carte a dumnii mele de să-şi ia
dijma de pre moşâia Şăgărcii din tot venitul pre jumătate, cum au fost luoat şi mai
înainte, în zilile răposatului Io Matei voievod. Pentru că această moşii fost-au date
de Costandin, feciorul Predei, nepotul Bădecanului, la moartea lui, de s-au îngropat
în sfânta mănăstire, când au fo st cursul anilor 7 1 50. Deci, de atunci până acum, tot
au ţinut sfânta mănăstire cu bună pace toată moşâia cu rumânii şi cu toată dijma şi
cu tot venitul moşâii.
Deci, când au fo st acum în zilili dumni mele, sculatu-s-au Preda de Greci
de-au oprit sfânta mănăstiri de pri acea moşâi ce scrii mai sus, încă fără judecată şi
fără ştirea dumnii mele. Î ntr-aceea, părintele igumenul Nicolai sculatu-s-au cu
toţi părinţii de au vinit cu jalbă înaintea dumnii mele împreună cu Preda de
Greci. Deci dumnia mea aşa am judecat împreună cu tot divanul să aibă a-şi luoa
părintele igumenul toată dijma de pe moşie şi cu tot venitul. Iar, după ce-şi va luoa
tot venitul şi-l va duce la sfânta mănăstire, iar Preda de Greci, să i va părea cu
strâmbul, iluşi va aduce cărtile la divan. Deci cui i să va cădea acela să ţie.
Deci şi tu, Preda şi oa� enii tăi, în vreme ce veti videa cartea dumnii mele,
iar voi să aviţi a vă feri de tot venitul moşiei a sfinte i mănăstiri, c-am mai fost făcut
domniia mea ş-altă carte sfintei mănăstiri şi tu în seamă nu o ai băgat. De care
lucru să aveţi a vă feri tot omul de ce easte partea sfintei mănăstiri, pen tru c-aşa
easte învăţătura dumnii mele.
HNAKO AA Ni>CT no p€'llt rocnoACTBA Mit .
nuc IOi\lt€ KS AbNU, Bb i\il.T ...�� B < 1 654>.
t "iw KocTANAHN BW€BWAA, MUi\oCT.lio Eo a:·1·io rocnoAHNb.
"iw KocTANAUN BoeBOAb <m.p.> I
<nuc> KocTAHAUH "oro<!>'bT ·
366
DANIC, Ep. Argeş, XXVl/4.
Copie ibid.: ms. 1 68, f. 376-376v.
Rez., Aricescu, Indice, I, p. 67-68, nr. 885; Stoicescu, Matei Basarab, p. 79.
1 Semnătură în josul paginii, în dreapta.
307 1 654 (71 62) iulie 28
t Adecă noi, feciorii Martei, anume Cârstea i brat ego Muşat, scriem şi
mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui
Yintilă postelnic, cum să să ştie că am vândut moşie în Lăţeasca, însă stânjeni 50,
stânjănu pă bani 35. Şi am vândut de a noastră bunăvoie dumnealui moşie
stătătoare, dumnealui şi coconilor dumnealui, pentru că am întrebat toţi fraţii de
moşie, din vecini, şi nimenea nu s-au apucat.
Iar noi, fi i nd nişte oameni nevoiaşi, venit-am Ia dumnealui de am luat banii
pe această moşie ce scrie mai sus. Iar cine va avea niscareva pâră pre această moşie
cu noi să să întrebe, pentru că am vândut de a noastră bunăvoie să-i fie moşie
stătătoare in veac.
Şi când am făcut acest zapis, fost-au mulţi oameni buni mărturie: Radu!
clucer ot Şchei şi din Surdeşti, Albul sinu lu Bârnă i ot Perieşti, Leica şi alţii carii
îşi vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos.
Şi am scris eu, Radu! logofăt ot Vărăşti.
Measeţa iulie 28 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu Cârstea am vândut.
Eu Muşat am vândut.
Eu M artă am vândut.
DANIC, Doc. ist., CDLXXXVII/66.

Copie rom.
3 08 1654 (71 62) iulie 28
Adecă eu, Costea, cu frate-mieu, Marte, scriem şi mărturisim cu acest zapis al

n�stru la mâna dumnealui postelnicul Vintilă sin Drăghici vătaf, cum să să ştie că am
vandut dumnealui partea noastră de moşie din Lăţeasca, însă stânjeni 50, stânjeni pă
3 67
bani 35, ca să fie dumnealui moşie de moştenire, dumnealui şi coconilor dumnealui
stătătoare în veci, pentru că am întrebat toţi fraţii de moşie şi din vecini dimprejurul
locului moşiei şi nimenea nu s-au apucat a cumpăra această moşie ce scrie mai sus.
Iar noi fiindu nişte oameni nevoiaşi şi moşiia vânzătoare la toţi, am mersu de
i-am întrebat şi nimenea nu s-au apucat, iar cine să va apuca cu niscare pâră pre
această moşie cu noi să aibă a să întreba, iar dumnealui să-şi ţie moşiia stătătoare.
Şi mărturie încă să vor pune carii îşi vor pune iscăliturile şi peceţile.
Şi am scris eu, Radu! logofăt ot Vârâţi.
Iulie 28 dni, leat 7 1 62<1 654>.
Eu Costea am vândut.
Eu Marte am vândut.
Eu Muşat am vândut.
DANIC, Doc. ist., CDLXXXVI l/65 .

Copie rom.
309 1654 (7162) iulie 28
ţ MHl\ocT"lio Eoi1<"leio, "iw KocTAHAHH WepsAH Bo€BOAA " rocnoAHH'h. nHwe�1

rocnoACTBo MH ţie, judeţ şi voao tuturor oroşanilor ot varoş gospostvo mi ot Argeş.
Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea că aţi fost vinit voi ceste zile aici, la domnia
mea de aţi zis cum că aveţi şi voi parte din vama târgului a treia şi v-am fost făcut
domnia mea şi o carte ca să luaţi şi nu aţi fost stătut voi de faţă aici la domn ia me
cu părintele egumenul, ci aţi fost grăit voi ci v-au fost voia. Pentru carele lucru să
căutaţi, de vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să aveţi a vă feri den
vamă şi să fiţi opriţi până la Sfântul Dimitrie, de atuncea va veni şi p ărintele
egumenul şi veţi veni şi voi cu dânsul şi cu cărţile, de veţi sta de faţă.
Aşijderele, v-am fost scris domnia mea într-acea carte şi pentru o moşii de
acolo din capul mănăstirii, ca să o ţineţi voi. Iar părintele egumenului au adus că�i
bătrâne de la Basarab vodă încoace dă scrie cum că easte această moşie a mănăstirii
şi nu aţi stătut de faţă nice pentru aceasta şi aţi zis voi cum că o au împresurat acea
moşie părintele Leontie. Deci şi de pre acea moşii să fiţi opriţi şi să fie pre sama
mănăstirii, până veţi veni iar de veţi sta de faţă şi o veţi scoate cărţile dimp reună cu
părintele egumenul şi atuncea o veţi alege tot lucrul.
Şi tu, judeţ, încă să cauţi să te fereşti de nişte lucruri de carele a înţeles
domnia mea că faci pre acolo că apoi, de voiu mai înţelege domnia mea într ace�t -
chip, bine să ştii că vei petrece de cătră domnia mea mare certare şi rea scandala,
nimica glumă nu-ţi pară!
Aceasta vă scriu domnia mea, într-alt chip să nu faceţi.
368
H 11cnp.urn11K, CAM pE4E rocnOACTBA MII .
nuc IMllE .rn AbHll, Rb l\iiT ,-'� �B < 1 654>.
t 'iw KoCTAHAllH BWEBWAA, Mlll\OCT0llO EOlK0llO rocnOAllHb .
'iw KocTAHAllH ROEBOAb <m.p.>
DANIC, Ep. Argeş, LXIX bis/ 14.

EDIŢII: Text, Ionaşcu, M-rea Curtea de A rgeş, p. 460, 464; Aricescu, Indice, I, p. 79,
nr. 1 040.
1 Semnătură în dreapta, în josul paginii.
310 1 654 (71 62) iulie 28, Bucureşti
t MHl\OCT0IEIO EolK"i°E IO, "iw HOCTAHAllH lll'hpllAH BWllBOA'h li rocnOAllH'h B'hC8E

3Ellli\E 8rrppoRl\AX0l011 CKWE1 • ĂABAT rocnOACTBO MII cYio nWREl\iiH0l0E rocnOACTBA MII Cl\8r8
rocnoACTBA MII, M11pew l\Wrw<f>'hT81\, 11 C'hC CblHOBll EM8, El\111.ţElKE Eor'h AApos11x.
li\KO:KE AA ECT EM8 W411H8 8 x8p11311 nw BOAA TEl\EWpMAH81\811, c8ACTBO TEl\EopMAH,
di\H CE:KEHH 3" WT nMIO li WT BOA<.\ li WT m8M8 li WT llPOA 3A BWAEHlll.ţ8 li WT no
B'bc XWT4pwM, s11p11 El\llKA CE XTllT 113BpAT, nwHElKE TEX CElKEHll 3A W411H8 lllKE BllWE
nuc mt11 ecT 34 AiiA.IHw M11K81\WB, CblH'h "iwH wT U11r'hHE4111 . TAlKE, 'iwH, C'hC CblHOM8
Cit, 1\A11 K8 1\ , WHll 3<.\ HllXHWM AOllpWBOl\IO, llE3 Hll EAHA Clll\WCT0IE, C'hTBWplll\ ECT
O\CTpOEH°i'E li Bp4TCTRW C'hC MApEw l\Wrw<f>'hT81\ E4JlllKE WT HAEnpiilKA€ sptME, WT
AbHll nOKWHX H4ro MATEIO BOllBWA'h . H ECT AAPWBM "iwH C'hC CblHOM rn, M11K81\ nw
i\\dp€W 11Wrw<f>'hT81\ C'hC C0l0IO 3 CE;KEHll 3A W411H'h 8 X8pE311 li C'hC 3AnllC WT p84t
e1118, nHC4H WT GTOltKA l\Wrw<f>'hT CTAp0l0E WT Ep'hTlllllHll li C'hC MHQ:Jll llOl\tp11
CREA'he11"1"e . fi M11pe111 l\Wrw<f>'hT81\, WH E4JlllKE ECT nOAAPOBM no HWH li no CblHQM
Cit, l\\11K81\, C'hC EAllH KWHTWW 3A nocTAB AOBpw nApAHrw, 1.ţ'kHA EM8 11cnp11 ,..ry. li
C'b C EAltH lllIJl\ltK C'hC CAM8p, 1.ţ'kHA 11cnp11 w, lt C'hC ;; RiiApE 3<.\ BltHHW, no HOBl.ţlt -;;
BdApd , 4cnp11 ,..i: 41tH B'hC K8nHO 11cnp1t ,..se. H B'hC ECT A'hPlKAI\ MApEw Mro<f>'hT T'klKE
CE:K EIHt 34 W41tH'h lt;f(E BltUIE nite C'hC AOBpw MltpHw AW C'hAA R'h AbHlt rocnOACTBO Mit,
a K'hM ECT Bltl\ Hbmt B'hCTAHHI\ ce c8T M11K81\, CblH'h "iwH WT U1tr'hHE4Jlt, 11 CblH'h r n ,
lli'bpGdH, C'hC np8x lt ECT np1tW'hl\ nptA rocnOACTBA Mit 8 BEl\llK0IE AHRAH, TEPE CE ECT
npittJJ'bl\ 34 l\ 11 1.ţ8 C'hc M4pew l\Wrw<f>'hT81\ . H c1t1.ţE nptw E M11K81\, CblH'h 'iwH, 11 CblH'h
3 69
CH, llhp6dH, lllKOlKE AdCH 8METH81\ WHll WT TOlll WCTBpWEH.lE H Ad pd3ApdET BpdTCTRA
" Ad B'h3HMdET TEX CElKEHH 3d W41m'h HlKE BHWE nHc WT Hd MdpE111 i\wrw.ţ.ET.
E'h TWM, rocnOACTBO MH C'hM ri\EAM " c8AHX no npdBd " no 3dKWHd , K8nHo
c'hc BCHXMH nW41lTEHHMH npdBHTEl\IO rocnOACTBd MH H BEl\Md A06pH llCTHHCTRORAh
rocnOACTBO MH KdKW ECT 6Hi\ B'h HCTHHHd Tdlll WCTpOEH0lE C'hC 3dnHc 11x 3d HltXll M\
A06pWBOl\IO . H ECT AM 1\i\dpEw i\Wrw<f>ET BClllX 3dni\'hHW, KOl\HKO Bll WE n11c, 8 pSKA
MHK81\WB, CblH'h "iwH, KdKO ECT CBtAHTEl\CTBOBdi\ " 6Mtp11 3d i\Hl.ţ8, ll;KE c8r
nHCdHH 8 3dnllC, Hd HM8 : d M1tK81\ C'hC CblHWM CH, ill'hp6dH, WHH ECT noClll\ np8x 3A
TE4Jll, 6E3 n8T " 6E3 npdBA8 . H ECT [wCTdi\]2 M11 K81\ C'hC CblH8 Cii, lli'hpBAH , WT
3dKOHd " WT c8lKAEH0l0E WT nptA rocnOACTBd MH, KdKO AW BtKd METlllX H TPEB C'h
c"IE CElKEHH 3d W4HH8 [BH WE nHcf Ad HE HMdT .
GEro pdA·1· AdAWX rocnOACTBO MH ci\8r8 rocnOACTBd MH, MdpEw 1\1.Vrwij>Er,
lll K OlKE Ad ECT EM8 W4HH8 3d Ai>AHH8 " B'h WXd6HO, CblHOBOM8 H R[H8 KMIJ2 li
nptBH84HTOM8 H HE WT KOrOlKAO HEnOKWl\t6H[Mof, nopH3MO rocnOACTBd M II .
GElKE 01(6W " CBEAi>TEl\"IE nwCTdBHX[WM rofcnOACTBO MH : lK8ndH flp€Ad R€h
ABOpHHK H lK8ndH GTpwE BEI\ i\Wrw<f>ET H lK8ndH E8Ht BEI\ BHCT.lmp 11 lK8ndH Xp113A REh
cndTdp H lK8ndH riwpr1€ BEI\ Ki\I04Ep " lK8ndH HCTpdT·1·E BEI\ nwcTEi\HHK H lK 8 nAH HnpKA
BEI\ CTWl\HHK " lK8ndH PdA8" BEI\ KOMHC H lK8ndH flddH'h BEI\ nEXdPHHK H lK 8 ndH ĂAH4Sh
BEI\ ci\8lKEp H lK8ndH HEK81\d BEI\ nHTdp . H 1tcnpdBHHK, lK8ndH GTpwE BEI\ i\Wrwij>€T.
H HdnHCdX d3, flpEAd i\wrw<f>ET, B'h HdCTWl\HH rpAA y oy E8K8p€LJJH. nuc
Mi.CEl.ţd IOl\0lE KH AbHH H WT f'IAdMd AO HblHt, TE4EH0lE i\i.ToM8, ,-3�B .

"iw KWCTdHAHH BWEBWAd, MHl\OCT"IEIO EOlK0lEIO rocnOAHH'h .
"iw KWCTdHAHH BOHBOAH <m.p.>
mele, Mareş logofăt, cu fiii lui, câţi i-a dăruit Dumnezeu, că să-i fie lui ocină în
Hurezi pe apa Teleormanului, judeţul Teleorman, însă 60 stânjeni, din câmp şi din
apă şi din pădure şi din vadul de moară şi de peste tot hotarul, oricât se va alege,
pentru că aceşti stânjeni de ocină, mai sus-scrişi, au fost de moştenire ai lui M icul,
fiul lui Ion din Ţigăneşti. Apoi, Ion, cu fiul lui, M icul, ei de a lor bunăvoie, fără
nici o silă, au făcut întocmire şi înfrăţire cu Mareş logofăt, încă de mai înainte
vreme, din zilele răposatului Matei voievod. Şi a dăruit Ion cu fiul lui, Micul, pe
Mareş logofătul cu aceşti 60 stânjeni de ocină în Hurezi şi cu zapis de la mâna lui,
scris de Stoica logofătul cel bătrân din Brătiani şi cu mulţi boieri martori. Iar Mareş
logofătul, el încă a dăruit pe Ion şi pe fiul lui, M icul, cu un contoş de postav bun
parango, preţul lui 3 400 aspri, şi cu un işlic cu samur, preţul lui 800 aspri, şi cu �O
de vedre de vin, câte 50 bani vadra, aspri 2 OOO, fac tot împreună 6 200 aspri. Şi �
tot ţinut Mareş logofăt ace�ti stânjeni de ocină mai sus-scrişi, cu bună pace pâna
acum, în zilele domniei mele. Iar când a fost acum, s-a sculat Micul, fiul lui Ion din
3 70
Tiaăneşti, şi cu fiul lui, Şerban, cu pâră şi au venit înaintea domniei mele în marele
di�an, de s-au pârât de faţă cu M areş logofătul. Şi aşa pâra Micul, fiul lui Ion, şi
fiul lui, Şerban , ca să se lepede ei de această întocmire şi să strice înfrăţirea şi să ia
aceşti s tâ nje ni de ocină care sunt mai sus-scrişi, de la Mareş logofătul.
întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege,
împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi foarte bine am adeverit
domnia mea că a fost întru adevăr această întocmire cu zapisul lor, de a lor
bunăvoie. Şi a dat Mareş logofătul toate deplin, cât este mai sus-scris, la mâna lui
Micul, fiul lui Ion, cum au mărturisit şi boierii de faţă, care sunt mai sus-scrişi în
zapis pe nume, iar Micul cu fiul lui, Şerban, ei au purtat pâra în deşert, fără cale şi
fără dreptate. Şi au [rămas] 2 M icul cu fiul lui, Şerban, de lege şi de judecată
înaintea domniei mele, cum de acum înainte amestec şi treabă cu aceşti stânjeni de
ocină [m ai sus-scrişi] 2 să nu aibă.
Pentru aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele, lui Mareş logofăt, ca
să-i fie o cină de dedină şi de ohabă, fiilor şi [nepoţilorJ 2 şi strănepoţilor lui şi de
Iată d ar şi martori am pus domnia mea: jupan Preda mare vomic şi jupan
Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan
Ghierghie mare clucer şi jupan Istratie mare postelnic şi jupan Chirca mare stolnic
şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană mare paharnic şi jupan Danciul mare
sluger şi jupan Necula mare pitar. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Preda logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti. Scris în luna
iulie 28 zile şi de la Adam până acum, cursul anilor 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, M-rea Câmpulung, XVIl/4.
Orig. slavon, hârtie (42,5 x 27,5), puţin rupt la îndoituri, sigiliu mij lociu timbrat.
Cu o trad. modernă; alte trad., ibid„ mss.: 204, f. 1 84- 1 84v; 709, f. 540-540v; Doc. ist.,
CMXJ28 1 , f. 263-264; Doc. ist., MCDXLIII/1 79, f. 203v-204.
Reg„ Doc.jud. Teleorman, I, p. 1 76-1 77.
I 8rrpp�s�a.J>"1'HCKW€.
311 1654 (71 62) iulie 28
t M1tMcr·1io Eo)f("leio, "iw HoCTl.\NAHN Wi.p64N BOEKOAI.\ H rocnoAHN'b . Ăl.\Bl.\T

rocn oACTBO Mit c"le nOBEl\EN°IE rocnOACTBI.\ MH slugii domnii mele, Popescul căpitan
371
şi ficiorilor lui, câţi Dumnezeu îi va da, din oraş ot Buzău, ca să-i fie lui ocină în
săliştea ce să chiamă Albeştii de pre Călmăţui vă sudvo Buzău, din partea
Chireiţiilor, însă stânjini 200 şi din partea ce să chiiamă meteilenească, iar stânjini
80, din câmpu, din păduri şi din apa şi din săliştea satului şi di preste tot hotarul
oricât să va alege 1 şi cu tot venitul şi să aibă a-şi luarea toată dijma cât să va afla pri
dânsa. Pintru că această ocină2 , ce scrie mai sus, fost-au tot pre sama domnească
încă mai dinainte vreme şi fără di bir. Iar după aceea răposatul Matei vodă fost-au
miluit cu aceşti stânjini di ocină, ce scrie mai sus, pri Popescul căpitan pintru
dereaptă şi credincioasă slujbă ce au slujit dumnealui în tot locul şi cu cărţile altor
domni, cum am văzut domnia mea şi cartea răposatului Matei vodă de milă şi cu
mare blăstemu scriind într-însele. După aceea ş i domnia mea, văzând cum că n-are
această ocină nimenili, nici nu s-apucă nimea di ea, domnia mea încă m-am
milostivit şi i-am înnoit ş i i-am întărit cărţi li cu această carte a domnii mele ca ,
să-şi ţii sluga domnii mele, Popescul căpitan, aceşti stânjini de ocină ce scrie
mai sus, cu bună pace de acum înainte, ca să-i fie lui şi ficiorilor lui moşie
ohabnică în veci.
Şi iar să-i fie lui ocină în Albeştii, ce scrie mai sus, din partea orăşănească în
stânjini 50, pintru că aceşti stânj ini fostu-i-au dăruit Stoian sin Neagu! Buhuci,
când au fost fraţi amândoi şi cu zapis de la mâna lui, la mâna Popescului căpitan şi
cu multe mărturii scrişi în zapis, iar Popescul căpitan fostu-i-au dăruit oi 1 0. Dript
aceea, am dat această carte a domnii mele Popescului căpitan, ca să-i fie aceşti
stânjini di ocină moşii ohabnică în veci.
HNAKO A" N'k C'r n o p€'1H rocnOACTB<l MH .
" HcnpABNHK, CAM p€'1€ rocnOACTB<l MH-
""' IMH€ KH AhNH, Bh 1diT r��B < 1 654>.
t "iw KOCTANAHN BW€BWAA, MHl\OCT0rh) EolK°llO rocnOAHNh .
"iw KOCTANAHN BO€BOAh <m.p.>
DANIC, M-rea Bradu, Hanul Greci şi Codreni, XVIII/26.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,5), sigiliu mijlociu timbrat, cu ceară între file.
Copie ibid.: ms. 446, f. l 2v (nr. I O).
I MtAre.
2 Ad. interlinear.
312 1 654 (7162) iulie 28, Bucu reşti
t MHl\OCT.reio EolK°leio,
"iw KocTANAHN WepsAN BOEBOA°I " roc n OAHH'b R'hC�ll
3€Ml\H 88rrppOBl\AX°IHCKO€ . ĂABAT rocnOACTBO MH c°IH nOB€1\iiN°rH rocnOACTRa �\li
3 72
csiirtu , 1iO;KHT BH·1·11 MOHACTHP C BiiTAA Tpomţ'h WT E8K8p1:4111, XPAM CBiiTAA
TpoHL('h WT E8K8p1:41'1', 11 WT'hLl8 i:r8M€HA C€pA<f>11M 11 BciiM HHHOKOM, €1\lftţlf
:K lfB 8 4111x B'h WlilfTiil\lf TOll, lllKO;Kf AA HT cBiiTiilf MOHACT11p1! Hi.KO€ Bf'lllHll l.l!T
CEi\0 WT li'hl\T-kH ll, WT c8AcTBO €1\XOB, llrAf;Kf €CT MOHACTllPA E'hl\TiiH'1'11 Xp1t3€B
ABopmtK tt<1p111.ţA€MAro B€'11m·1·11 n1:T€KAp·1·1 1, HA 11M1: : CTAP fpAA-k C'hc ch1HOB1t c11 11 CTAP
i\\Apim ,„, ChlHOBll rn 11 CTAP 0'hA8p1: c'hc Ch1HOB11 c11 11 CTAP CTolllH c'hc Ch1HOB11 ci t ,
3AllE:KE ECT c'lll BlfUIE p€4€Hll l\IOA0l0ll n€T€KAp0l11, WHll c8T lilll\11 Bf'lltHll 3A A-kA0l0H8 li
\\'T C BE3 AH·l·A MllXAH BOA'h WT Cfl\W WT E'hl\Ti>.1111, noK8n€Hlf WT Xp113A BOpllltK81\ C'hC
11\\'B�I roTOBll WT HA liMiip"l11 WT lfo;K'h4J°I, KOTop'1'11 C€ c8T li lfl\11 Tfrl\111\ l.l!T Kp'hB
.
MMtK'hR flttrEi\1m·1·11 MOHAX IA 11 AAl\Hll 3A noMiiH, K8nHo C'hC MOHACTllPA i:ro wT HA
liMTi>NH, i\\€TOX HA CRi>.TAA MOHACT11p€ CBiiTAA Tpo111.ţ'h Bll W € n11c, llrA€;K€ l\€;f(A lll €
KOCTlf ero, iaKO;Kf AA HT CR-kTi>.11 MOHACT11p8 3A XP"" 11 8TBP'h"'A€H·1·1: . A Xp1131:11
sopmtK RE'IHO€ B'hCnOMllHAH°I€.
ÎAa:E, AOKI\€ HT Sili\ Xp113A BOpHllK ;f( llB, MHOrA np€H.1€ Glfl\ ECT THl\111\ C'hC Cllf
.
BlllUE pE4EHll BE'lltHlf n€T€KAp'l11 np€ AhHll fll\€âAHAp8 BOA'h ...l\ llll lU li B'h311MAI\ €CT
„ „ r;-..••
B€41H l lt li 3AKOHA T€p€ HT li lll\ 3AKl\€1\ C'hC BI MfrlA W lf, no p'hBAlll f rocnOACKlf, KAKO
utcT 6111\lt Bf'lllHll 3A AiiA0IH8 WT E'hl\TiiHll, Hll)f(f HT 8.f>ATlfl\ CB€3AH0IA 1\\llXAIOB
BOA•. TAM8 8 E'hl\Ti>.H ll . fi nocl\i>., lilll\ HT non11pAA Xp113A BOpHllK no â11 Bll lll f
pE4€Hll RE'l lfHlf n€T€KAp'l11 C'hC Ap8rA 3AKWHA, KA 3A sol\i>.p11, B'hC no HM€ no p'hBAlll f
rocnOACKlf, KAKO BlfA -txoM rocnoACKO Mlf li KHllrA f1"€âAHAp8 BOA 'h ...l\ llll lll 3A
.
\\'CTAllWR no n€T€KAp1! B'h l\i>.T r3fMS . H WT TOrAA AO C'hAA B'hC Siii\ Bf'llfHll HA
i\IOHACTlt pE HA E'hl\TiiH11 11 HA CBiiTAA Tpo111.ţ'h C'hC AOGpo M1tpHo .
fi ll OT W M , K'hAA HT lilll\ HhIHii B'h AhHll rocnOACTBA MII, no C'hMP'hT Xp113€11
sop1ii'K , A nET€KAp'1'11 WHll nAKll)f(f €CT nOAllrAI\ np8x HA AllBAH 3A 1\111.ţg C'hC WT'hll8
er8MEHA Gep<1<f>11M . B'h TOM, rocnoACTBO MII C'hM rl\€AAX 11 c8AHX no npABA 11 110
3AKOHA li o a:'1'io , K8nHO C'hC BCl!XMlf 'l llCTlfTllM.I npABllTfl\·1·11 rocnOACTBA Mlf lf
np041fTAX O M rocnOACTBO Mlf 8 AllBAH KHlfrA l'fo€âAHAp8 BOA'h ...l\.IAill 3A WCTAI\ no
nETEKApH B'hC no P€A li llCT€HCTBOBAI\ li rocnOACTBO Mlf B€1\MA AOSpo KAKO c8T Hi.KO€
.
""'A·1·u i\'h;Ki\ltBll 11 XOAlfl\ €CT B'hC C'hC l\ACKAH·1·1: , lllKOlKf AA rA 8T€KAECT 3A Bf'llfHAH 1€.
ÎA:K E, ECT WCTAI\ ll€T€KAp'1'11 WT 3AKOHA lf WT c8lKA€H·I·€, c841'1' HA np8x 3A 1\111.ţg li
no41 tTEHH M\8 npABllTfl\ rocnoACTBA Mlf, lK8nAH Xp1t3A BEI\ cnATAp, ChlH'h
ASfl11tTpA1UKo BllCT.lti1p, BH8K Xp1131:11 ABOpH11K, 11 AABAI\ C'hM rocnoACTBO MII no
RE411tm 3A r'hpTAH 8 p8KA u8M€HA C 1:pA<f>11M AA c8T Bf'l lfHlf 3A AiiA.IH8 11 3A XP""
CBtTt u MOHACT1tp11, KAKO €CT lilll\ lf WT HA1tnp€;KA€ Bp-kME, A KTllTOPOM Bii'IHO€
R'bCll M\l1wl1'e . H H€ WT KOrO;KAO H€llOKOl\i>.S1tM8 nop1!3MO rocnOACTB A l\\lf .
Gea; e lf CB€A.IT€1\€ nocTABllX rocnoACTBO MII: lK8nAH flwpMA BEI\ liAH8, "'8nAH
npeM REi\ ABOpH ltK lf ;K8nAH CTp0€ Bfl\ l\Oro<f>€T, ;K8nAH E8Hii BllCT11lllp, Xp113A
373
cn/.\T/.\p, rrEprH Kl\!04/.\p, KHpKA CTOl\HHK, PAA'('" KOMHC, [nA] 1 HHO nEXAPHHK, licTpdiie
nocTEl\HHK. H ucnpARHHK, lK8nAH GTpoE BEI\ Mro<f>ET.
nuc A8M'i°'fp8 Mro<f>ET EMA°14io 8 rpAA'(' E8K8pE 4iI", [M-kcEtV] 1 iorlrE Kit AhHll 11
W'f i'IA/.\M/.\ Ro l\il.T r3�R .
"iw KWC'f/.\HAHH RWERWA/.\, MHl\OC'f0l0IO EolK'lio rocnOAHH1> .
"iw KWC'f/.\HAHH ROHROAH <m.p.>
dumnezeieştii mănăstiri Sfânta Troiţă din Bucureşti, cu hramul Sfănta Troiţă din
Bucureşti, şi părintelui egumen Serafim şi tuturor călugărilor, câţi vieţuiesc în acest
sfănt locaş, ca să fie sfintei mănăstiri nişte vecini din sat din Bălteni, din judeţul
Ilfov, unde este mănăstirea Bălteni a lui Hrizea vomic, vecini ce se numesc
petecari, anume: Gradea cel bătrân cu fiii lui şi Marin cel bătrân cu fiii lui şi Pădure
cel bătrân cu fiii lui şi Stoian cel bătrân cu fiii lui, pentru că aceşti mai sus-zişi
oameni petecari, ei au fost vecini de dedină şi de Legătura lui Mihai vodă din sat
din Bălteni, cumpăraţi de Hrizea vomic cu bani gata de la boierii Cojăşti, care s-au
tras din sângele maicii Anghelina monahia şi daţi de pomană, împreună cu
mănăstirea lor de la Bălteni, metoh la mănăstirea Sfânta Troiţă mai sus-scrisă, unde
zac oasele lui, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană şi de întărire, iar lui Hrizea vomic
veşnică pomenire.
Î nsă, cât a fost viu Hrizea vomic, multă pâră a tras cu aceşti mai sus-zişi
vecini petecari în zilele lui Alexandru vodă I liaş şi au luat vecinii şi lege ca să jure
cu 1 2 megiaşi, pe răvaşe domneşti, cum n-au fost ei vecini de dedină d in Bălteni,
nici nu au fost prinşi de Legătura lui Mihai vodă acolo, la Bălteni. Iar apoi, Hrizea
vomic i-a călcat pe aceşti mai sus-zişi vecini petecari cu altă lege, cu 24 de boieri,
tot anume pe răvaşe domneşti, cum am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru
vodă Iliaş de rămas pe petecari din anul 7 1 36. Şi de atunci până acum tot au fost ei
vecini la mănăstire la Bălteni şi la Sfânta Troiţă cu bună pace.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea lui
Hrizea vomic, iar petecarii, ei iar au ridicat pâră la divan de faţă cu părintele
egumen Serafim. Î ntru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi
după legea lui Dumnezeu, împreună cu toti cinstitii dregători ai domniei mele şi am
citit domnia mea în divan şi cartea de rădias a lui Alexandru vodă Iliaş pe petecari
tot pe rând şi am adeverit şi domnia mea foarte bine cum sunt nişte oameni
mincinoşi şi tot umblă cu vicleşug, ca să scape de vecinie. Pentru aceea, au rămas
petecarii de lege şi de judecată, fiind de faţă la pâră şi cinstitul dregător al domniei
mele, jupan Hrizea mare spătar, fiul lui Dumitraşco vistier, nepotul lui Hrizea
vomic, şi i-am dat domnia mea pe vecini de grumaz în mâinile egumenului
Serafim, ca să fie vecini de dedină şi de hrană sfintei mănăstiri, cum au fost şi ma1
374
denainte vreme, iar ctitorilor veşnică pomenire. Şi de nimeni neclintit, după porunca
domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Gh"iorma mare ban, jupan Preda
mare vomic şi jupan Stroe mare logofăt, jupan Bunea vistier, Hrizea spătar,
Ghierghi clucer, Chirca stolnic, Radu! comis, [Pa] 1 nă paharnic, Istratie postelnic. Şi
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în oraşul Bucureşti, [luna] 1 iulie 28 de zile
şi de la Adam, în anul 7 1 62 <1 654>.
DANIC, M-rea Radu Vodă, IV/52.
Orig. slavon, hârtie (42 x 28), puţin rupt la îndoituri, sigiliu mijlociu timbrat, în ceară roşie,
căzut.
Cu o trad. modernă; altă trad., ibid„ ms. 256, f. 227-227v.
Reg„ Giurescu, St11d. de ist. socială, p. 1 1 0- 1 1 1 .
313 1654 (71 62) iulie 29
t Adecă eu, Tărchilă, împreună cu frate-meu, Neagu!, scriem şi mărturisim

cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna lu Moisi spătar, cum să
să ştie că am avut cu dumnealui pâră naintea măriei sale domnu nostru. Deci cându
este acum, ne-am împăcat cu dumnealui ce i-am vândut moşie şi viile de la
Sc urteşti, ca să-i fie de bună pace, iar dumnealui să ne fie de ajutor naintea măriei
sale, do mnu nostru, ca să ne scoatem prada şi toată cheltuiala ce am cheltuit de la
hoţii care au furat stupii lu Vasilie iuzbaşa. Iar viia şi moşiia de la Scurteşti o am
,
vândut de a noastră bunăvoie pe bani gata, ca să o ţie dumnealui cu bună pace.

Şi, cându ne-am împăcat cu dumnealui, fost-au jupânul Titica, ginerele lu
Armega şi cu nepotu-său, Gherghie şi jupânul Androsul al Drosului de la Oraş
Floci .
Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi degetele în loc de pecete mai jos.
Pis measeţa iulie 29 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Tărchilă. I Neagu!. Gherghe, nepotul lu Armega. Titica.
DAN IC, Ep. Buzău, L/3 5 .
Orig. rom„ hârtie (3 1 x 2 1 ).
Copie ibid. : ms. 1 7 1 , f. 368-3 68v.
375
314 1654 (71 62) iulie 29, Bucureşti
-r 1\�111\0CT0l0EIO Eo;i;'IEIO, lw lfoCT/.\HAltH lli'hp6/.\H BOltBWA'h lt rocnOAllH 'h B'hCWE

3El\\l\E 01frrpwBl\/.\X·1·1 1cKwE. AAB/.\T rocnOACTBO Mit c"lio nosEl\irn'1·E rocnoACT B/.\ Mit 8c11x
H/.\Cl\ 'liAHltlţll CEl\WB fpWlll/.\H°IH, WT c8ACT60 M8 111'1EI\ 1t IlAA8pEiţ, Hi.\ HME: CTAp
Wnp!i8 C'hC CblHOBlt EM8 li CJnpt C'hC CblHOBlt EM8 lt rl/.\K CJnpt G81\t C'hC CblUOBll
El\\8 11 HM\/.\H C'hC BH81ţ11 El\\8 11 PAA8" C'hC CblHOBlt EM8 1t GT01tK/.\ 1t BpAT ero, GTAtt,
CL,IHOBll i\esp1t, C'hC CblHOBH EM8 lt CJnpt n'hpK'hl\/,\681\ C'hC CblHOBlt EM8 lt EoAt C'hC
CblHOBll El\\8 li C'hC Ap8S1t l\IOA0l0E KOE ECT 61tl\ 31.\ AiiA0l0H8 WT CEl\W, WT fpWlllAllll,
rnKO;KE Ai.\ B8AET WT C'hA/.\ Hi.\ npEA Ol( M1tpH1t lt C6060AH1t 31.\ BE'lllH/.\H0IE, Wllll li
CblllOBll III\\, C'hC BC/.\X AiiA0IH/.\ llME WT K'h csiiT/.\ MOH/.\CTllPE WT Ă'hl\rOnOl\IO lt WT K'h
WT'hl.(8 °l0€r81\\EH/.\ BApl\i.\AM8 li WT K'h BCHX KM8r€p01°lt , lt;KE ;i;11s81+111 B'h CTO ECT
WllllTEl\IO TOE, WT K'h Hll ;KTO 6/.\HT06/.\H0IE 31.\ BE'lltH/.\H0l0E Ai.\ HE llM/.\T AO R'h BiK.
IlOHE;KE Torw 'l'hl\06€1.(11 WT CEl\O, WT fpW Lil/.\Hlt, WHlt €CT 61tl\ BCHX l\IOAll KHiS1t C'hC
W'lllH/.\ HM WT H/.\1tnpiilKAE spiiME, WT np1t AbHlt npo'l°llt CT/.\PH rocnoAAp11
Apts11t1t111 'h , /.\ c'lio 'l'hMBEL(E 1111 11 1 € n1tc WHlt CE np111\1t n 111\ KWA iţ'hpCKR/.\ Toro CTAPA
Nt:rp8 BOA/.\ WT A'hl\ronOl\io, TEPE ECT 6HI\ lt3B/.\Altl\ 31.\ pA60T/.\ rocnoAcK8, " w111t CE
T/.\KMlll\ TEPE ECT 6111\ pA60Tlll\ iţ'hpCKBEll B'h EAllH l\tT TPll AbHlt .
fi K'hA/.\ €CT 6111\ B'h AbHll noKWltXH/.\rO M/.\TEIO BOltBOA'h, rocnOACTR8 e1118
Olf<f>/.\Tlll\ CE ECT li C'hTBOPlll\ T�;KE MOH/.\CTllP WT A'hl\rOnOl\IO �/,\ KAMEH WT

WCHOR/.\H'lrn c�. T/.\;KE, c8qm 0l0€ r8MEH/.\ TOrA/.\ MEl\X°IE MOH/.\X li 1tM841e RO/IE li
l\\O;K'hH0IE WT Hi.\ nOKWHXH/.\rO M/.\TEIO BOA'h np1tT1tCH81\ ECT no CEl\8 fpo 111<111'1'1t li
6€'111118ET R'h Clll\OCT, 6€3 np/.\BOCT0llO, pEK8qm KAKW ECT 6111\ A/.\l\Hll RE'lllHll 3A NeK811A
frll\€@/.\HAP8 BOA 'h li 8.ţ./.\Tltl\11 lt 31.\ CBE3/.\H0lrn M11x/.\ltl\ BOII BOA 'h BE'lllHll .
T/.\;KE, K'hA/.\ ECT 6111\ C'hA/.\ B'h AbHll rocnOACTB/.\ Mit, /,\ c'lio '11\0REL(E WT
f'po 111/.\H1t BltlllE n1tc, WHH 11p"l1tAET npEA rocnOACTB/.\ Mit 8 BEl\1tK'IE AllR/.\H TEPE
C'hnpt lll'h ct 31.\ l\1t1ţ8 c'hc KM8rEp'l1t wT A'hl\ronol\io 1t Cltl(E CE ;K/.\l\ORM 11 11 11AKM 3A
6€1\llK/.\ np11TllCHEH0l0E, K/.\KO ECT 6E'lllH8ET B'h Cltl\WCT . 6€3 c8;KAEH0IE li 6€3 npa11ocr'lt0.
E'h TWM, rocnOACTRO MH C'hM rl\EA/.\I\ lt c8A1tX no np/.\61.\ H no 31.\KWH/.\ Eoa(lio,
K811HO;KE C'hC BCllXMll nO'lllTEHllMll npARllTEl\IO rocnOACTR/.\ MII li C'hM AM rocnoACTBO
MII CEl\WR fpO lll/.\H0lll 31.\KOH/.\ XWPllR rlW p1t6/.\IU E rocnOACKll ru M€rllrnlll ll Kl\ETO B[\lt, Hi.\
111\\E : WT fp'hAll!JlE, Ă/.\H li n8111„111 1l/.\ WT T/.\M8 li WT fOAiiHlt , CJ/.\ll/.\ li Apar011\1tp WT
T/.\1\\8 11 WT GTOEllE!JlH, P'hAll'I 1t wT A'hl\ronol\, GT/.\11'181\ EOl\WR/.\H 11 cTap EMt
G811K'h 11 NEK8M nonER 1t WT IloEHAp11, GTOllK/.\ cPp1tHr0IE, WT M'hiţ'h8, lli'hp satt 1t U'T
i\EpE!Jllt, GTNtK/.\ EMEB 11 WT N'hM'hE!JlH, GTpNtE/.\ n'hpK'hl\/.\681\, mKolKE AA
31.\Kl\ 'kwqm K'h CRiiTAX MOH/.\CT1tp K/.\KO HE ECT 61tl\ BE'lltHH MOH/.\C TllPER AMlt 34
NEK81\/,\ f11\11@M1Ap8 BOA'h, H ll;KE €CT Ol(.ţ>/.\Tltl\ CRE3/.\H0lrn MllX/.\ltl\ ROllRWA'h c8411t
376
6€4111111 M OH.Wr H p€H . TMK€, K'hAA €CT 6HI\ HA AhHh " HA copoK, A WHH €CT C'h6pM
Ectx 3AKOHA WT n'hl\HWX " AWH€CHI\ 3AKOHA HACTWI\ rocnOACT �� MII 8 E8K8p€tµH "
jJKllfll 8 csi>TA U'hpCKRA 3A Hl\€TBW C'hc p8tţt no GBiiTA h(Hr€1\0l0€, A ff8M€HA
B.ipllMlg wT A'hl\ronMIO H€ €CT 6111\ TAMO HA Kl\€TBW, H'h €CT nocTABHI\ rocnoACTBO
11111 B'h lllECTO Er8M€HA no GWl\iipHH rocnoACTBA MII, Il'hTp8 E'hl\iiH81\ 'lA81118" 3A
inpo311, c8tµ11 3A K8nHO C'hC npABHT€1\IO rocnOACTBA MH, ;t:8nAH KoCTAHAltH
fMf1ţi; 11811 R€1\ 11WpTAp . Ilp11AiiXWM rocnOACTBO MII W6A AB€ p1>BA llI OB€ rOCllOACKll
llA pSiţi; Cltlli>H€B fpoUIAH0l0ll .
GEro pAA"I AAAWX C'hM rocnoACTBO MII BCHX HACl\iiAHHtţH C€1\WB rpw wAH·1·11 1
ElllUlllE n uc, lllKO;t:€ AA €CT WT C'hAAX HA np€A Ol(MHpHH li CBW60AHH 3A B€'llfHAH0l€,
\\'1111 li ChlllORll HM WT K'h CBtTA MOHACTllP Ă'hl\rwnOl\IO " WT K'h BCltX ff8M€H0l0H li
KM8rep'l11 ll;f(€ ;f(llB8tµH TAM8 8 CBiiTAX MOHACTHP li BH8Lţ11 " nptBH8'llfTll AO B'h
EtK li 11€ WT KOrO;t:AO H€00KWl\ii6HM8, nopH3MO rocnOACTBA MII.
GE;t<E Ol(6W 11 CB€AiiT€1\0l€ nocTABHXWM rocnOACTBA MII : ;t:8nAH Ilp€AA B€1\
�Eop1111K 11 a:8nAH GTpo€ B€1\ l\oro4>€T H 11<8nAH E8Ht B€1\ BHCT0lrap 11 ;t:8nAH XpH3A
Rfll cnATAP li a:8nAH rlwprl€ B€1\ Kl\IO'l€p " 11<8nAH HcTpAT0l0€ B€1\ nWCT€1\HlfK " 11<8nAH
KupKA BEII CTOl\HHK " 11<8nAH PAA8" B€1\ KWMlfC lf 11<8nAH IlAAH'h B€1\ r1€XAPHHK "
:dnau AAH'l811 R€1\ cl\811<€p H )f(8nAH H€K81\A B€1\ nHTAp . H HcnpABHllK, ;t:8nAH GTpW€
Rfll 11 wrw<1i€T.
11 HA nlt CAX A3, Ilp€AA l\WrW4>€T, B'h HACTWl\HH rpAA Ol( E8K8p€tµlf . IlHC MiiC€LţA
io11'le K.0. Abilii li WT flAAMA AAIK€ AO HhlHt, T€'l€H0l0€ l\tToM8, B'h l\tT „3�B .
'iw KocTAHAHH BW€BWAA, Mlll\OCT·1·io Eo11<"i'io rocnOAllH'h .
'iw KWCTAHAllH BOlfBOAll <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele tuturor megiaşilor
din satul Groşani, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, anume: Şerbu cel bătrân cu fiii lui
şi Oprea cu fiii lui şi iar Oprea Sulea cu fiii lui şi Coman cu nepoţii lui şi Radu! cu
fratii lu i şi Stoica şi cu fratele lui, Stan, fiii lui Levrea, cu fiii lor şi Oprea
pârcălabul cu fiii lui şi Bodea cu fiii lui şi cu alti oameni ce au fost de dedină din
'
sat, din Groşani, ca să fie de acum înainte în pac e şi slobozi de vecinie, ei şi cu fiii
lor, cu toată dedina lor de către sfânta mănăstire din Câmpulung şi de către
părintele egum e n Varlaam şi de către toţi călugării care vieţuiesc în sfântul locaş
acesta, de către nimeni bântuială de vecinie să nu aibă în veci. Pentru că aceşti
oameni d in sat, din Groşani, ei au fost toti oameni cnezi cu ocina lor de mai
denai nte vreme, din zilele celorlaţi bătrâni d omni mai vechi, iar aceşti oameni ce
sunt m ai sus-scrişi, ei s-au lipit lângă biserica cea bătrână a lui Negru vodă din
Ca_ mpu lu ng, fiind ei iertati de lucrul domnesc iar ei s-au tocmit să lucreze bisericii
' '
trei zile pe an.
3 77
Iar când a fost în zilele răposatului M atei vodă, domnia lui s-a apucat şi a
făcut această mănăstire din Câmpulung din piatră din temelia ei. Apoi, fiind
egumen atunci Melhie monahul şi având voie şi putere de la răposatul Matei
voievod, el a cotropit satul Groşanii şi l-a vecinit în silă, fără dreptate, zicând cum
că sunt daţi vecini de Necula Alexandru vodă şi apucaţi vecini şi de Legătura lui
Mihai vodă.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, iar aceşti oameni din
Groşani mai sus-scrişi, ei au venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au
judecat de faţă cu călugării de la Câmpulung şi aşa s-au jeluit şi s-au plâns pentru
marea cotropire, cum că i-a vecinit în silă, fără de judecată şi fără dreptate. Pentru
aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după legea lui
Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia
mea satului Groşanii legea ţării, 1 2 megiaşi jurători, pe răvaşe domneşti, anume:
din Grădişte, Dan şi Pungina de acolo şi din Godeni, Oana şi Dragomir de acolo şi
din Stoieneşti, Rădici şi din Câmpulung, Stanciu! Bolovan şi bătrânul Badea Buică
şi Necula al popii şi din Poienari, Stoica Frânghie, din Măţău, Şerban şi din Lereşti,
Stoica al lui Balea şi din Nămăieşti, Stroe pârcălabul, ca să jure către sfanta
mănăstire cum că n-au fost vecini ai mănăstirii daţi de Necula Alexandru vodă, nici
nu i-au apucat Legătura lui Mihai vodă fiind vecini ai mănăstirii. Astfel, când a fost
la zi şi la soroc, iar ei au strâns pe toţi după lege deplin şi au adus legea la scaunul
domniei mele în Bucureşti şi au jurat în sfănta Biserică de Jurământ cu m âin ile pe
Sfănta Evanghelie, iar Varlaam egumenul din Câmpulung n-a fost acolo la
jurământ, ci am pus domnia mea în locul egumenului pe boierul domniei mele,
Pătru Băleanul ceauşul de aprozi, fi ind împreună cu dregătorul domniei mele,
jupan Costandin Gălăţeanul mare portar. Şi am văzut domnia mea amândouă
răvaşele domneşti la mâinile sătenilor Groşani.
Pentru aceea, am dat domnia mea tuturor urmaşilor satului Groşani 1 mai
sus-scrişi, ca să fie de acum înainte în pace şi slobozi de vecinie, ei şi fiii lor de
către sfănta mănăstire Câmpulung şi de către toţi egumenii şi călugării ce vor vieţui
acolo în sfănta mănăstire şi nepoţilor şi strănepoţilor până în veci şi de nimeni
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Preda mare vornic şi jupan
Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi
jupan Gherghie mare clucer şi jupan Istratie mare postelnic şi jupan Chirca
mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană mare paharnic şi jupan
Danciul mare sluger şi jupan Necula mare p itar. Şi ispravnic, jupan S tro e mare
logofăt.
Şi am scris eu, Preda logofătul, în scaunul domniei în Bucureşti. Scris în luna
iulie 29 zile şi de la Adam până acum, trecerea anilor, în anul 7 1 62 <165 4>.
378
DANIC, M-rea Câmpulung, XIX/ I .
Cu o trad. rom.; altă trad., ibid., ms. 204, f. 2 1 0v-2 l l v; Doc. ist., CMX/299, f. 300-3 0 1 .
EDITII:
' Trad., Pâmuţă, Trâmbaciu, Documente Câmpulung, p . 236-237; frag., Xenopol,
Smdii, p. 2 26-227; frag., Băjan, Doc. Arhive, p. 20-22 (nota l ) ; frag., Berechet, Procedura de
judecată, p. 1 1 6- 1 1 7; Băjan, Doc. Câmp11l1111gene, p. 740; reg., Giurescu, Studii de ist. socială,
p. 1 1 1-1 1 2.
315 1 654 (71 62) iulie 29, Bucureşti
t MHMCT0llQ Eol1<°1.EIQ, "iw HocTANAHN lllEpEAN BOEBOAA H rocnoAHNn BbCOH �EM1ffE

oyrrpW1!1\<1X°IHCKOE. ĂAl!AT rocnOACTBO MH cYE noBE1drn·1e rocnOACTBA MH EMi>pHN
r�cnOACTl!<I MH Ventilă iuzbaşa i Cândie postelnic ot Băloteşti şi cu ficiorie lor, câţi
Dumnezeu le va dărui, ca să ţie nişte sate ot sud Teleorman, anume: satul

Voi vo de ştii şi Futeştii i Crăceştii i Scăieştii i Zimnicile cele Mici şi Zimnicile cele
Mari i Unnuleştii, toate satele cu toţi rumânii şi cu toate hotarele şi cu toate
veniturile, den câmpu şi den baltă, şi cu viile şi cu morile, den hotaru până în
hotaru, pentru că aceste sate ci sântu mai sus-scrise fost-au ale lu Ventilă iuzbaşa şi
ale Cândii postelnic de moşie, de strămoşie. Deci totu Ie-au fostu ţinut cu Radu!
logofăt Năsturel şi cu feciorii lui, Căzan postelnic şi Udrişte logofăt, până în zilele
răposatului Matei vodă, când s-au ridicat domnul Ţării Rumâneşti. Iar Radu!
logofăt Năsturel, împreună cu feciorii lui, Căzan postelnic şi Udrişte logofăt, ei au
luatu ace st e sate toate, toate ci scriu mai sus, în sila lor, fără judecată şi fără
dreptate. Şi tot le-au ţinutu în sila lor în 22 de ani toate satele şi cu toate hotarele şi
cu toţi rumânie şi cu toate venitunle acestor sate, ci scriu mai sus, până acum în
zilele domnii mele.
Iar după aceea, când au fost acum în zilele domnii mele, dupre ce m-au
dăruit Domnul Dumnezeu pre domnia mea cu domniia şi cu steagul a fi domnu şi
biruitoriu Ţării Rumâneşti, la scaunul răposatului părintelui domnii mele, iar
Ventilă iuzbaşa şi Cânda postelnic, ei au venit naintea domnii mele, în divanul
cel mare, de şi-au cerut judecata şi dreptate cu Cazan postelnic şi cu Udrişte
logofăt.
_ În tr a ceea domnia mea am căutatu şi am judecatu pre dreptu şi pre lege,
- ,
i mpreună cu toţi cinstiţii deregătorie domnii mele şi am dat domnia mea să aibă
a ţinerea aceste sate den doao cum au fost ţinut şi mai demultu, să aibă a ţinerea şi
de acum nainte. Şi le-am dat şi domnia mea 2 boieri den divan, anume jupan Bunea
379
vei vistiar i jupan Gherghe Caridie vtori clucer, ca să caute şi să judece şi să ia
seama lui Ventilă iuzbaşa şi Cândii postelnic cu Cazan postelnic şi cu Udrişte
logofăt, feciorii Radului logofăt Năsturel, pentru veniturile acestor sate, ci sânt mai
sus scrise, ci le-au fost luatu Radu! logofăt Năsturel, în sila lor fără judecată şi fără
dereptate, în zilele răposatului Mateiu vodă.
Î ntr-aceea, aceşti 2 boiari, ei aşa au şăzut amândoi la un loc de au căutat şi au
judecat şi au luat seama pri dreptate toate pre amăruntul şi au luat seama ce li s-au
făcut veniturile acestor sate în 22 de ani după cum au ştiut şi aceşti 2 boiari,
veniturile acestor sate, ce li să vine pre an.
Deci după ce au socotit acei boiari cât le-au făcut veniturile acestor sate
preste tot, făcutu-le-au atâţea bani să le întoarcă câtu le-au fost ţinut ei în sila lor.
Iar aceşti 2 boiari, ei au mai tăiat şi au mai scăzut multu den venitul lu Ventilă
iuzbaşa şi al Cândie postelnic, ce li s-ar fi căzut să le să întoarcă Cazan postelnic şi
U<drişte> logofăt, de au lăsat să dea acum Cazan postelnic şi Udrişte logofăt lu
Ventilă iuzbaşa şi Cândii postelnic ughi 2 OOO pentru veniturile acestor sate, toţi
banii deplin în mâna lor, cum scrie mai sus.
Deci, de vor da banii, ei să ţie aceste sate pre jumătate, cum au ţinut şi mai
demult. Iar de nu vor vrea să le dea banii, cum au judecat acei boiari, să aibă a
ţinerea Ventilă iuzbaşa şi Cânda postelnic toate moşiile de pretutindinilea cu toţi
rumânii şi cu toate veniturile şi cu toate hotarăle în 22 de ani cum le-au ţinut şi ei în
sila lor, cum am văzut domnia mea şi zapisul acelor 2 boiari, ci scriu mai sus, de
judecată la mâna lu Ventilă iuzbaşa şi a Cândii postelnic.
Şi s-au tâmplat la această judecată mulţi boieri mari şi mici, carii şi-au pus
peceţile şi iscăliturile mai jos într-acel zapis. Dreptu aceea, am datu domnia mea lu
Ventilă iuzbaşa şi Cândie postelnic să-şi ţie aceste sate, ci scriu mai sus, cu bună
pace, cu toţi rumânii şi cu toate veniturile şi cu toate hotarăle, cum scriu mai sus, să
le fie lor moşie ohabnică în veci.
GE;KE Ol(BO " CBEA0lTEl\0IE noCTABl\iiEM " rocnOACTBO MH : ;«SnAN fewpMA BEII 6All
KpMEBCK0l0H " ;«SnAN npEAA BEI\ BOpNltKS lt ;«SnAN GTpOE BEI\ l\WrW�bT lt ;i;SnAH ESHEA
BEI\ BltCTll\P lt ;«SnAN Xp1t3A BEI\ cnATAP lt iKSnAN fEprE REI\ Kl\S4Ep " ;i;SnAH H1tpKA BEII
CTOl\NHK lt iKSnAN nAN'b BEI\ nEXAPNHK lt iKSnAN 'icTpAT°IE BEI\ noCTEl\NHK iKSnAH PMS" lt
REI\ KOl\\HC 1t iKSnAN AAN4SI\ BEI\ Cl\SiKEp 1t iKSnAN N1tKSl\A BEI\ nHTAp.
H NAmtCAX A�b, MANTA l\\\WW�ET, B'b NACTOI\ rpAAA ESKSpE4m, M-kc,v;L(A io11"ie Kir
AbNlt, AA WT flAAMA AAiKE AO NblNil., TE'lEN°i°HA1. l\il.TOM „�� B I <1 654>.

'
t iw KocTANAHN BWEBWAA, M1tl\0CT0lio Eo;K°lio rocnOAHNb .
'iw KocTANAHN BOHBOAb m.p.
< >
DANIC, M-rea Mărcuta, V/ l .

Orig. rom., hârtie (43,5 . x 28,3), s igiliu mijlociu aplicat în ceară roşie, căzut. Cu o copie modernă.
ibid., Fondul Greceanu, ds. 16, f. 1 95-1 96.
380
Reg„ Doc. Jud. Teleorman, I, p. 1 77; Grecianu, Genealogiile, I, p. 363; Năsturel, Genealogia
\"ăsrurei/or, XI, 1910, p. 289-290;
menţ., ibid. , p. 43; Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 2 1 5 ;
idem, Matei Bas arab, p . 59.
1 .,lată dar şi manori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Preda
mare vornic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hriza mare spătar şi
jupan Gherghe mare clucer şi jupan Chi :ca _ i:iare stolnic şi jupan Pană ��re paha � ic şi jupan Istratie
_ _
mare postelnic şi jupan Radul mare comis ş1 Jupan Danciul mare sluger ş1 JUpan Nicula mare pitar.
Şi am scris eu, Manta logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iulie 29 zile, de la Adam
până acum, cursul anilor 7 1 62".
316 1654 (71 62) iulie 30, Bucureşti
t MH/\OCT.lio Eo lK0l0€ 10, 'iw KocTAHAHH lli€fl6AH BOEBOAA H rocnOAHH'h si.coH �€Ml\'i°€
oyrrpws/\AX°IHcKOE . AABAT rocnoACTBO MH c·1·€ noB€1\irn"I€ rocnoACTBA MH Felcăi ot
Urecheşti, feciorul lu Dan, nepotul Felcăi dvornicul ot Urecheşti [ ... ] 1 şi cu feciorii
lui câţi Dumnezeu îi va dărui ca să-i fie lui ocină în Urecheşti, însă jumătate de
ocină de pr[este to] 1 ată ocina satului Urecheşti, de preste tot hotarul jumătate, toată
partea moşului său, Felcăi dvornicul, [den câm] 1 pu, den pădure, den munte, den
seliştea satului şi cu vii a [de p] 1 reste tot hotarul ori cât se va alege. Pentru că
[aceas] 1 tă ocină den sat den Urecheşti, ce easte mai sus scrisă, fost-au a Felcăi,
nepotul [Fel] 1 căi dvornicul ot Urecheşti de moşie, de strămoşie din zilele altor
domni bătrâni, mai denainte vreme. Şi tot au ţinut cu bună pace până în zilele
răposatului Mateiu voievod. Iar când au fost în zilele răposatului Mateiu voievod,
iar Popa armaşul, el se-a sculat de au vândut neşte ocină a lui ce au avut în
Urecheşti, cumpărată de la [ ... ] 1 , iară cumpărată den partea Felcăi.
Deci o au fost vândut Radului ce au fost mare armaş pe bani gata, derept ughi
70, ci n-au fost vândut numai partea lui, ci au vândut şi partea Felcăi, care au fost
de la moşu-său, Felca dvornicul, fără de ştirea Felcăi. Î ntr-aceea, Felca, deacă au
prinsu de veste, el au mersu la Radu! armaşul, ca să-i lepede banii şi să-şi ţie moşi ia
şi cu vi ile . Iar Radu! armaşul, el l-au scos cu mare ruşine den casa lui şi <!>-au şi
bătut. Şi tot au ţinut această moşie în sila lui, fără de direptate, ca un om silnicu şi
volnicu, până se-au tâmplat vreme de l-au ucis slujitorii ţărâi.
lară după aceea, cându au fost acum în zilele domnii mele, după ce m-au
dăru_it Domnul Dumnezeu pre domnia mea cu domnia şi cu steagu a fi domn şi
birui tor _Ţării Rumâneşti, iar Paraschiva paharnic şi Ilea paharnic, împreună cu alţi
megi_ � aş1, den sat den Urecheşti, ei au venit n[aintea] 1 dumnii mele în divan fără
de ş�_irea Felcăi, de se-au pârât cu Costandin, feciorul Rad ului [a] 1 rmaşul pentru
moşua den Urecheşti, ce au fost vân[dut] 1 Popa armaşul Radului, ce au fost mare
armaş, zicând cum a fost a lor acea moşie şi cum au vândut [ ... ] ' . Şi au rămas
381
Paraschiva paharnic şi llea pehamic pre Cos[tandin ... ] 1 fiul Radului annaşul den
divan şi i-au lepădat [ ... ] 1 ca să-şi ţie moşiile.
Iară după [aceea] 1 , deacă au văzut Felca că-i ţin şi partea lui de moşie şi viile
şi fâneţili neşti cumpărători, el nu se-au suferit aşa ca să ţie moşiile în silă şi fară
direptate, ce au venit naintea dumnii mele, în divanul cel mare dempreună cu
satul Urecheştii de s-au pârât de faţă.
Î ntr-aceea, dumnia mea le-am dat 6 boiari adevărători la mijloc[ ul 1 ] 1 or pre
răvaşe domneşti, anume: ot Dragosloveni, Anghel roşul şi din Jileşte, Dumitraşco
roşul şi den Scăuiani, Dumitraşco snă Damiian i din Mihneşti, Sârbul roşul şi den
Cândeşti, Bădica roşiul şi Tâlvor ot tam, ca să caute şi să adevereze pentru moşiia
de la Urecheşti care au ţinut Radu! armaşul, de a o va fi ţinut den partea Felcăi, să
şi-o răscumpere Felca. Iar, de o va fi ţinut den partea lui Lumotă, să-şi răscumpere
Lumotă cu fraţii lui de ocină, iar cumpărătorii, ei să n-aibă nici o treabă a
răscumpăra această moşie.
Într-aceea, aceşti şase boiari, ei se-au strânsu cu toţii la un loc împreună şi au
întrebat mulţi oameni buni şi bătrâni demprejurul locului şi au luat seama pre
direptu şi pre amăruntul şi au citit şi cărţile cele bătrâne de moşie: întâiu cartea
Radului vodă, feciorul Radului vodă cel bătrân şi cartea Mihnei vodă şi au adevărat
cu ale lor suflete cum au fost cumpărat Radu! armaş moşie în Urecheşti şi cu viile
den partea Felcăi de la moşu-său, Felca [ ... ] 1 fost-au den partea lui Lumotă, nici a
lui Urechea.
Deci într-aceea, dumnia mea am căutat şi am judecat pre direptate şi pre lege
[dempreu] 1 nă cu toţi cinstiţii dregătorii dumnii mele şi am dat dumnia mea
Felcăi cum să-şi răscumpere el moşiile, pentru că easte mai volnic, că easte de la
moşul lui, Felca. Iară Urecheştii, ei să n-aibă nici o treabă cu acele moşâi. Şi le-au
răscumpărat Felca, de au dat banii satului Urecheştii îndărăt, toţi deplin ughi 1 84
cu dobânda banilor. Şi au rămas satul Urecheştii de lege şi de judecată denaintea
dumnii mele, den divan, cum a văzut domnia mea şi cartea acestor şase boiari
de judecată şi amândooă răvaşele domneşti la mâna Felcăi şi cartea Radului vodă,
snă Radu! vodă, vă leat 7044 şi cartea M ihnei vodă vă leat 7085, iar la mâna Felcăi.
Şi iar să-i fie ocină în sat în Urecheşti partea jupâneasii Stoiana pentru că s au
-
înfrăţit Felca cu Sava, nepotul jupâneasii Stoianei, ci o au dăruit la frăţiia lor, Felca,
el au dăruit pre Sava cu un cal bun.
Şi iar să-i fi e Felcăi ocină în Urecheşti, partea Stancului, pentru că o au fost
cumpărat moşul său, Felca dvornic, de la St<a>ncul den Fierăşti derept I 075 de
aspri de argint den zilele lu Pătru vodă.
Şi iar să-i fie ocină în Urecheşti, den partea Neacşului, a treia parte, pentru că
o au dăruit Neacşu! Felcăi vomicul, căci l-au scos de la pierzanie, pentru căci au
fostu furat nişte cai.
Derept aceea, am dat dumnia mea Felcăi ca să-şi ţie aceste moşâi şi vii cu
bună pace, să-i fie [moşâi] 1 ohabnică stătătoare în veci, lui şi feciori lor Iul_ ş:
nepoţilor, strănepoţilor [ ... ] 1 nimene clăteală să n-aibă şi să aibă a luarea [ .. ].
382
1
domneşti de la Ilea paharnic [ . . . ] , pentru că au rămas <de> judecată naintea1
domni mele [ ... ] 1 cărţi domneşti făcute iară la mâna lui pentru [ ... ] mare
prinsoare şi cu jurământ cum nu eas�e nici [ ... ] cai:e p_en�:U �ă se-a� prinsu a !ua şi
1
banii Radu lui armaşul [ ... ] domneşti făcute de toţi boiam d1vanulm anume: J upan
Ghionna vei ban Cralevschi i jupan Preda vei dvornic i jupan Stroe vei logofăt i
jupan Bunea vei vistiiar i jupan Hriza vei spătar i jupan G[heorghe] 1 vei clucer i
jupan Chirca vei stolnic i jupan Radu! vei comis i jupan Paană vei paharnic i jupan
Jstratie vei postelni c.
I ispravnic, jupan Stroe vei logofăt.
1
I ispi sah az, Mi[hal] cea logofăt snă Paraschiva logofăt.
Measeţa iulie 30 dni, u Bucureşti napisah, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
t "iw KocTl.\HAHH BW€BWAI.\, MHMCT0l010 Eo lK"lio rocnOAHHi..
"iw lfoCTl.\HAHH B0€BOA'1 <m.p.>
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., L XXXVIII/8.

Orig. rom., hârtie ( 41 x 29), rupt la îndoituri, rânduri lipsă, pătat, sigiliu mijlociu în ceară roşie.
Copii, ibid. : mss. 1 30, f. 1 2- 1 3v; 1 37, f. 3 7 1 .
Rez„ Aricescu, Indice, I , p . 28, nr. 346; menţ„ Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p . 235
(nota 4).
317 1 654 (71 62) iulie 31, Bucureşti
t MttMcT·1·io EolK0l0€10, "iw KocTl.\HAHH Wi.psl.\H BO€BOAI.\ " rocnoA"""' · Ăl.\Bl.\T

rocnoACT l!OMH c'1€ noB€1\€H0I€ rocnoACTBI.\ MH sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Argişului,
unde easte hramul Uspeniia Bogorodiţă, şi părintelui egumenului Nicolae şi tuturor
că lugărilor carii vor fi lăcuitori la sfântă mănăstire, ca să fie sfântei mănăstiri o vie
carea easte în dealul Goleştilor, ce o au fost cumpărat igumenul Leontie de la
muiarea lu Tănasie, anume Dumitra, şi de la fiiu-său, Albul, carii sânt din oraş, den
Argiş, derept bani gata ughi 32 şi cu zapis de la mâna lor, de vânzare, şi cu multe
mărturii. Pentru că, după ce o au fost cumpărat acea vie, părintele Leontie, tot o au
\mut pări nţii de la sfânta mănăstire cu bună pace, din zilele răposatului lu Matei
voievod, pre vreme ce au fost cursul anilor 7 1 58, până acum în zilele domnii
mele.
Iar când au fost acum, sculatu-s-au Dumitra, fămeia lui Tanasie şi cu fiiu-său,
�! ui, c u pâră şi au venit de faţă cu părintele egumenul Nicolae de s-au pârât
b
mamtea domnii mele. Şi aşa pârâia această fămeie, carea scriu mai sus, cum că
383
o au fost cumpărat cu silă şi i-au fost lepădat banii fără de voia ei părintele
egumenul Leontie, vrând ca să întoarcă banii îndărăt la sfânta mănăstire.
Î ntr-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre derept şi pre lege
dumnezeiască dimpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mele şi dempreună
cu părintele vlădica chir lgnatie arhimitropolit şi foarte bine a m adeverit domnia
mea împreună cu tot divanul cum că au fost vândut această femeie viia carea scrie
mai sus de a ei bunăvoie, fără de nici o silă, precum scrie şi zapisul, de s-au plăti i
cu acei bani de datoriile bărbatului ei, precum au mărturisit singur şi părintele
proegumenul Leontie în divan şi mulţi boiari carii au ştiut de rândul acestii vii.
Şi au rămas această fămeie, Dumitra, şi cu fiiu-său, Albul, de lege şi de
judecată din divan şi denaintea domnii mele, că au fost umblat ca n işte oameni
fără de ispravă. Derept aceea, domnia mea am dat ca să aibă a-ş ţ inerea sfânta
mănăstire această vie cu bună pace, precum o au fost şi cumpărat şi să-i fie moşie
stătătoare şi ohabnică în veacu.
H HE \IJ1' KOrOlKAO HEnoK01drnHMO, nopE7;MO rocnoC'l'RA MH.
HHAKO AA H'kC1', no pE4H rocnOAC1'RA MH . H HcnpARHHK, CAM pE4E rocnOACTBA 11111.
fiHC 8 E8K8pE4JH, Mil.CEtţA IOl\HE I\-; AbHH, Rb l\il.1' r7;� R <1 654>.
t "iw Koc'!'AHAHH RWERWAA, MHl\OCT°i'io EoJK°i'io rocnoAHHb .
"iw K"'c'l'AHAHH ROERoAb <m.p.>
DANIC, Ep. Argeş, Vl/ 1 8.

Orig. rom., hârtie (30,5 x 2 1 ), sigiliu mijlociu timbrat cu ceară între file.
Copie ibid. : ms. 1 68, f. 204-204v.
EDIŢII: Text, Andreescu M., Documente muntene, p. 84-85, nr. 36; rez., Aricescu, Indice, I.
p. 59, nr. 769.
1 Semnătură în dreapta, în josul paginii.
3 18 1 654 (71 62) iulie 31, Bucureşti
.
t M1tl\oc1'·r10 EoJK iEio,Yw KoC'l'AHAHH lllbpsAH ROEBOAA H rocnOAllH'h . ĂABAT
.
rocnoACTRo MH c"i°E noBEl\EH iE rocnoACTRA MH sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Argişului,
unde easte hramul Uspeniia Bogorodiţă, şi părintelui igumenului Nicolae ş i tuturor
călugărilor carii vor fi lăcuitori într-acea sfântă mănăstire ca să fie vo ln ică s fânta
mănăstire cu această carte a domnii mele să aibă a-ş luarea dijma şi tot vinitul ci
va fi pri tot hotarul satului Nucşoara, pri cât să va alege partea sfintei m ănăstiri şi
384
den tot hotarul Corbilor di Piatră, din toate viniturile ci vor fi pri aceste moşii a
zecea şi den grâu şi din fânu şi din pădurea cu brazii şi di pe râu şi cu tot venitul
plaiului cistor hotare tot a zecea şi din zece peşti unul din carili să va vâna pri apa
acistor hotare, pricum easte legea şi obiciaiul. Pintru că aceste moşii, carili scriu
mai sus, fostu-Ie-au cumpărat răposatul părintili domnii mele Şărban voievod şi
de muma dumnii lui, doamna M ariia şi Ie-au fost dat Ia sfănta mănăstire di
întărire şi călugărilor di hrană şi dumniilor lor în veci pomenire.
Într-aceea şi domnia mea, văzând cartea răposatului părintelui domnii
mde, lu Şărban voivod, di cumpărătoare şi de închinăciune Ia sfănta mănăstire, mai
înnoit-am şi am mai întărit şi cu această carte a domnii mele, ca să aibă a-ş
ţinerea sfânta mănăstire aceste moşii cu bună pace şi cu tot venitul dijma şi
zeciuiala brazilor ci va fi pre dinsili, din toate a zecea, precum scrie mai sus.
Aşijderel e şi voao, satul Albiştilor şi voao, câmpulungenilor, carii sânteţi dogari şi
intraţi de tăiaţi doage di pre plaiul acestor moş[ii ca] 1 rili scriu mai sus, încă să
căutaţi s [ă a]viţi a vă darea zeciuiala lemnelor din zece unu. Iar di nu [vă] 1 va
plăcea, voi viţi lăsa plaiurile sfintei mănăstiri, daca o viţi da datul. Iar fără di ştirea
părintelui igumenului, nimica treabă2 să nu aviţi pri moşiile sfintei mănăstiri, că aşa
easte învăţătura domnii mele.
" Hcnpt1RHltK, CAM pE'IE rocnOACTRtl Mit .
nHc IOl\HE t1"i. Al.Hit, Rb t1iiT ,-'��R < 1 654>.
t 'iw KocTAHAHH RWERWAA. Mltt\OCT'lio Eo1K'110 rocnoA1tHb .
'iw KoCTtlHAltH ROEROAb <m.p.>
DANJC, Ep. Argeş, Cii/ i .

Orig. rom., hârtie (30,5 x 2 1 ) , rupt l a îndoituri, pătat, sigiliu mijlociu timbrat cu ceară roşie
înlre file.
Copie ibid.: ms. 1 68, f. 299-299v.
EDIŢII: Text, Andreescu M., Documente muntene, p. 85-86, nr. 7.

l Tpt4G'b .
J Semnătură în dreapta, în j osul paginii.
319 1654 (71 62) iulie 3 1
t l\\1tt1ocT'1'10 Eo1K'1'E 10, 'iw KocTt1HA1tH ill'h p6t1H ROEROAA 1t rocnoA1tH'h RbCOE
�M\t\.lt11 0YrrpWR tlt1X0l0H CKO E, C'hlH'h REtlltKAro 1t npi>A06pt1ro CTt1pt1ro noKOltHAro 'iw
385
W'hpBAH BOEBOAA . AABAT rocnOACTBO MH c"1"E noBE1drn"i°E rocnoACTBA MH Radei, fata lui
Păcală ot Răteşti şi cu surorile ei, anume Stancea i Neacşa şi cu vără-său, Gherghe,
feciorul lu Tudor Ciocoro vomic şi iar văru lor, Oprea snă Stroe, nepotul Manei 01
Răteşti, ca să aibă bună pace de către Istratie cu fraţii lui, pre nume: Mircea i
Samoilă, şi de cătră toţi feciorii lor şi de cătră feciorii ai popei Albului şi de cătră
Tatul şi de cătră feciorii lui Imbros, pentru multe pâră ce au avut ei Ia divan pentru
moşia ot Plăticeşti şi pentru moşiia ot Sărăşti i pentru că au venit toti' de fată .
naintea dumniei mele în divan de se-au pârât de faţă.
Şi aşa pârâia Istratie cu fraţii lui şi cu toată ceata lor cum sânt aceste moşii ale
lor, iar jupâneasa Rada şi cu surorile ei şi cu verii-ş aşa să plângea în divan cum
aceşti oameni n-au nici o treabă, ce o au împresurat aceste moşii în zilele
răposatului Matei vodă, căci au purtat pizmă pre părinţii lor.
Î ntr-aceasta, domnia mea am căutat şi am judecat cu tot divanul şi am zis
domnia mea să scoaţă cărţi bătrâne de Ia alţi domni 1 . Iar ei [ ... ] 2 au mai <putut>
scoate alte cărţi de Ia Matei vodă, iar jupâneasa Rada au arătat cartea răposatului
Mihai vodă şi cartea părintelui domniei mele, Şărban voievoda, pre aceste moşii,
cum Ie-au ţinut moşii lor şi părinţii lor şi încă Istratie cu fraţii lui au fost şi rumâni
Ia părinţii lor.
După aceea, domniia mea nici cărţile nu le-am crezut, ce le-am dat Ia mij loc
6 boiari ca să adevereze pentru aceste moşii pre răvaşe domneşti, anume: Ştefu!
roşu ot Brăneşti, Stan postelnic ot Budureşti, Negrea logofăt, nepotul Liicăi, Cazan
ot Stoieneşti i Pădure postelnic ot Filipeşti i Negre ot Trestiiani. Deci aceşti
6 boiari aşa au adevărat cu sufletele lor că la răposatul Matei vodă au mai fost luat
Istratie cu fraţii lui lege 1 2 megiiaşi, de au jurat de către Tudor vomic Ciocoro [că
au ] 2 fost rumâni şi s-au răscumpărat de Ia frate-său, Laţco. Iar Tudor Ciocoro au
luat legea 24 de boiari ca să jure să ia pre Istratie cu fraţii lui şi cu Tatul să-i fie
rumâni. Iar acei 24 boiari n-au putut să jure pre rumâni c-au văzut că au fost nişte
oameni scumpăraţi de rumânie şi iertaţi. Iar moşiile le-au dat lui Tudor vomic
Ciocoro să-şi le ţie [ ... ] 2 <a>ceşti 6 boi ari strâns-au şi din cei 1 2 megiiaş şi din
cei 24 boiari de i-au între<bat> ei [ ... ] 2 neci o treabă cu moşiile cum am văzut
domniia mea amândouo răvaşele domneşti [ . . . ] 2 .
<Şi pentru> aceea, am dat domnia mea jupâneasei <Rada şi su>rorilor ei ş�
verilor ei [ ... ] 2 Sărăşti [ . .. ] 2 Istratie să aibă parte [ ... ] 2 fraţii lui şi Tatul [ J
..
cumpărat [ . . ] 2 treabă să n-aibă fără cât le vor [ ... ] 2 zapisi cu câtă moşie să vor fi
.
[ ... ] 2 nemeni treabă [ ... ] 2 <fe>ciorii popei Albul, neci feciorii lu Imbros, nici feciorii
lui Văgae, ce să fie <jupâ>nesii Radei şi cu toate rudele.
H HE l.IJT KOrOlKAO HEnOKOl\iiBHMO, nopE�MO rocnOCTBA MH .
Iar, de vor scoate ei nescareva cărţi sau zapise, să nu să crează, ci să stea
mincinoase. '
GElKE <Ol(BO> H CBEA0i°TEl\0IE nOCTABl\iiEi\\ H rocnOACTBO MH: [lKSnAH fEWPl\IA ]-
BEI\ BAN HpMEBCK0IE H """ fipEAA BEI\ ABOpHHKS H lK SnAH GTpOH BEI\ l\l.IJrWi!>hT li ;KSnAH
ESHEA BEI\ BHCTmap H lKSnAH XpH3A BEI\ CnhTAP H lKSnAH fEprE BEI\ Kl\8'1Ep li )!(SIMII
386
K11pKt1 RE/\ C'fMHH K [11 :K8nAH 0AH'h]2 BEI\ nEXAPHHK H :K8nAN "icTpAT0IE BEI\ noC'fE/\HllK li
nA H P AA8" BEI\ KOMHC H :K8nAH H 11K8/\A BEI\ nHTAp . H 11cnpABHHK, GTpoE BEI\
�ll'fW<iih'f.
H "�· MHXAll /\wrw<j>ET, 11cmtCAX 8 rp"A" E8K8pE4.11t , MEdi!ţA 10/\0IE /\A AhNll, B'h
�i;r r��B 3 < 1654>.
t 'iw HoCTANAllN BWEBWAA, Mll/\OCT.lio Eo:K"lio rocnOAHNh .
"iw HocTANAHN BOEBOAh < m.p. >
DANIC, A.N., XC/ 1 4.

Orig. rom., hârtie (37 x 27,5), sigiliu mijlociu timbrat; cu o copie modernă.
Rez., Ci u că Achiziţii Noi, I, p. 1 40, nr. 1 887.

,
1 Loc şters, modificat.

3 „lată dar şi martori am pus domnia mea: [jupan Ghiorrna] mare ban al Craiovei şi pan Preda
mare vomic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hriza mare spătar şi
jupan Gherghe mare clucer şi jupan Chirca mare stolnic [şi jupan Pană] mare paharnic şi jupan Istratie
mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan N icula mare pitar. Şi ispravnic, Stroe mare logofăt.
Şi eu, Mihai logofăt, am scris în oraşul Bucureşti, luna iulie 3 1 zile, în anul 7 1 62".
320 1 654 (7162) august, Bucureşti
t Ih XpHCTA EorA, 61\AroB-lipH°i'H 11 6/\Ar04ECTHB.IH H XPHCTOl(/\106HB·1·w H

CMIOAP'hiK ABH°lll "iw HwcTANAHH BOEBOA'h. ChlN'h lliEp6AN BOEBOA'h, Eo:K'1'io Mll/\OCT·1·io "
Eo;i;'iio At1p0Bt1H'le W6/\AAAE4JOM0I " rocnOACTBOl(E4JOMH B'hCOH 3EM/\H 8rrppoB/\Ax°l11CKAro
li n po�Etl, li/\t1ronpo113BO/\HX rocnOACTBO MII CBOHM 61\ArhlM npOH3BO/\EH0IEMb, 411CTllMll H
cRi>TMI\\ cp'hA'hl-\EM rocnoACTBA MH IZIKO npoc/\OBHTOIO npoc/\AB/\'hUI Aro ME EorA 1t C'h

rnAROIO B'h3HECWAro Ml'll "" nptcTM-li n0411BW0l0HM pOAHTE/\IO rocnOACTBA /\\ li , CE:KE
Mposax li rocnOACTBO MH C'hH BCl'll4 €CTN°l11 H 6/\ArowspA3Hh H npEn04TEHh, E:KE EC'f HAA
R'hCilll\\11 �llCT HhlMH AAPOB NACTOll\4JH, C'hH XPHCOBOI(/\ rocnOACTBA MH cBintH H
GO:t ECT HH·1·11 M1tTponM·1·w wT BApo ui rocnOACTBA MH wT Tp'hrOBH4JE, HAE:KE ECT'h XP"M
rnhoe E'h3 HECEH0l0E rocnOAA EorA H GnACA NAUJErO "ic8cA Xp11CTA, H 41fCTH-liHWArO lf
HptwmpElll loM8 WT'ht_\01( NALIJEM "PX0l01fMl1TponMHTh Kl(P 111\AAllKA HrHAT0IE BCEl'll 3EM/\ f
BMlll K O lt lf BCl'll M HHOtţHM, E/\Hlţll :KHBOl(4JllX B'h CB-liTOIO MHTpor10/\0IH, IZIKO:KE A" EC'f'h
CR'htn l\\ ltTpOn0/\0IH B'hC BHNAp1t4IO/\ WT A-hMI(/\ f'INHHOACEH WT Tp'hrOBll4JE, 4TO ECTh
.
AOCTot11u.t11 rocnoACKA , KO/\llKO
AP'h:KE XOTAPOI(/\ " A -h/\Ol(/\h CE/\WB l'INHHOACEll.
387
fll\H A" C€3H4 €CTb 8 Al\'br H 6'bnpirnu : WT AOI\ XOT4pb, HA€lK€ CE xoT4pnca we
c'bc 61rnorpAAll CEtTtH MOHACTblpb At"OI(" 8 K4M€H4, HA€lK€ €CTb 6111\b noM;i;fllh
X" T"P"'l " HMmpt;i;A€ . H A" HMAT 6'b3HM4THC€ H 6HH4pH4 11 noKMHb 11 n'bpn p no ;J 'b
n€HA.3 T'bKl\\O CEtTAA M1nponol\·1·€ WT "" 6CHX 41\06€llH, 6Ap€ KTO XOK€T1i 11111i;M
61tHOrpAAll Ol( Atl\Ol(l\b f1HHHOAC€11, H;K€ €CTb C€1\0 MHTponOl\01°€ 11, 111111 60 Gllî ll
GOl\tpllHb, 111\11 4€p6€Hb, 111\lt KAl\ 8 r€pH, Hl\H Cl\Ol(rbl rocnOACKbl, K'hnltTAHll I036dWlt,
K'bl\'bpAUJ ll, A'bp'b64Hlt, 111\11 6Ap01llAHll, ltl\11 xopAHH, WT HA E'bC 41\06€K'b A<\ B'b 1111\d
€CTb 61rnAp114� wT I 6'kAp€ 'A 6AAP"· 4ACT rocnoACKA, KAKo €CT 6111\ w 1t 4 11 c MM
CT"P"" 3AKOHA WT HA1tnpiilKA€ 6ptMA., " APOl(T HHKTO A" H€ HMATb cMiiWATH ce B'h
Torw 611t1Ap1t4�. HH:i>€ 611HApH4Ap"111 KOTop·1·u X04J€T 6b1Tlt no At"°'f" Tp'hroB mtiiu ,
Hll:i>€ HHXTO . P.1Ko:i>A€ 11 pAAll nl\'kH€H·1·€ 11 COl(:KA€H°I€ 4TO XOK€Tb 6h1Tlt no AiiM\�
f1HllHOAC€11, €4J€:!>€ AA H€ HMATb 6bHltTlt HHW H0l1t l\�AH 6'b COl(:KA€H0l0€ C6iiTii1t MOHdCîblp
l\\llTponOl\0l€1t, nOH€:!>€ 6HAOl(4JllX noKOltHAro MAT€� 60€60AA lt 6'b OM ii Hoţx
W KdKO
6ctx c6iiTii11MH 11 60;K€CT6H'k 1t l\A6p€ H MOHACTHPH 6Hl\H COl(T no Mll BA Hf pAAll M
noMiiHA WT npo4·1·11 CTAPll rocnOAAPbl C'bC EHHApH411 WT A 'kl\, 4ACTH rocnOACKA, TE PE

€CT 6111\b MOHACTblpOM WT nOl\SOI( H 3A noM04JH lt 60;K€CT6HblM llHOllllM B'b n114n lt
6'b WCTpA6, A C0l0€ C6iiTA MHTponOl\01€ 61t W € p€4€HHA COl(4J"lll 6€1\llKAA l\ABj)'h lt Hll fAllH
XOAOK 111\11 Mlll\06AH0I€ WT H1trA€;K€ HiiCTb HMAI\ """ APOl(r noM04Jb WT B'h HHACTPJllJ
li Hlt:Kf WT AiiAHH€, 6'b TOM nOKOllHHAro MAT€� 60€60AA 6'b3Ap€RbH06AX Cll\OTPllX li
H3 6'b cp'bA'bllA €MOI( C'bC E'bCltMH 411CTllTllMlt npA6HT€1\0l1t rocnOACT601( EM8 lt C'bC
B'bC C'b6iiTOM, T€p€ €CT A"" li nOMltl\06Al\b no C6tTAA MllTponM0I€ WT upow
rocnOACTBA Mit WT Tp'br06H4J€, A.;K€ €CT MATH 6'bCAIM ll'bPCKEA C'bC 6'bC 6HHApH41M,
Aii" rocnoACKA, WT At"8 " 1'1HHHOAC€11, pAA.I noMiiHA rocnOACTE 8 €M8 1 11 no4 TO pJAll
€CTb Gbll\ W41tH 8 11 C€1\0 l'IHHHOACA 3A AiiAHH 8 c6tTtH MHTponol\"IE 2 WT AAPHM18
6pA.M€ .
G€ro PAAlt li rocnOACT60 MH C'bM noH06111\ li Ol(Kpiin1tl\ C'bC C0l0IO xpucosoy�
li li
rocnOACT6A MH AAI\ C'bM rocnOACT6A Mit CEtTtH 60;K€CT6Hbl M1tTponOl\0lll, mKO;i( E
AA €CT 61tHAp114�" wT A'kl\OI(" flH1tHOAC€1t 6blW€ n11CAHA, 4ACT rocnOACKA, M ecr

CEtTirn li 60;i(€CT6Hbllf MHTponOl\0l€H 3A nOl\S 8 li 3A noM04Jb li 3A oţt:piin111:1iif lt
60;K€CTEHblM HHOllHM 6'b n1141 8 , KAKO C'bM 6HA t" rocnoACT60 MII 11 XP""' BO\�h
llOKOllHHOI\\ MAT€� 60€60Ab 34 Mltl\06AH0I€, KAKO €CTb 6bll11€ nuc, K'bAA 6hlCT T€4€1iiE
"t THM r3 PM € . TtM pAA.I H rocnOACT60 MH C'bM A"" 11 noMHl\0641\ h n o cs'krd
MHTpNIOl\01€ 6bllll € p€4€HHA, l"l\KO:K€ AA €CT c"I� 6blW€ p€4€Hb 6HHApH4� CTOAT €11 H 8 B'h
6'kKbl, A rOCllOACT60 Mit H pOAllT€1\0l1t HM rocnOACTEA Mit 6'k4HO€ 6'bcnOMllHAH"i°f lt "11

WT KOrO;KAO H€1lOKOl\ii61tMO, no p€4€H0I� rocnOACT6A MH .
€41€:1>€ li 3AKl\llHAH0I€ nOCTA611X rocnOACT60 MII: no WW€CT6°l0€ rocnoACTBd MII,
Koro H36€j)€T rocnOA'b Eor'b 61tT0I rocnoAAP'b 3€Ml\H El\A IUKO€, """ WT c'hp'hA'bHJro
388
nA OAd rocnoACTRA MH Hl\H WT C'hf)OA'hHHK'h HAlllllX 111\11 no rptctx HAIUHX 111\11 WT
uuonllEi\\EHHHK, AM AljJE no'lltTETb H nottORllT H Ol(TRf)'hAHX c"111 xp11coROl(l\b
rocnOACTRA MH 3A Mlll\ORAH0l0E, Toro focnOA'h ' Eor'h AA nO'lHTET li AA C'hXPAHllTH R'h
rocnoACTB"k EM8 li A R'h 601(AOl(4.f11X RiiTCi\\ A8 lllA Ero . fi AljJEl\ll;t(E HEnO'lHTETb li

nEnouoRHTb 11 ttEOl(KpiimtTb c"lio XPHCOROl(I\ rocnOACTRA Mit, AH8 nonEpET H pA3opETb,
roro rocn OA'b Eor'h AA rA 01(6HET 3AE Tiil\8 ErO li AA ECT Tf)'hKl\ET H AHA-0-EMA li
d�S pllCdHb WT THI CRiiTblX WT'hlţlt Ita\€ COl(T R'h HHKEH li AA llMAT'h 'lACT0llO C'hC
°jO\'Ad 11 C'bC flp0i°l<l HA EAltHb MECTO li C'h llHHMH HER'iif)bHllMH °IOl(AEll Ita\€ R'h38mt111E
lldA K p'bR rocnOA'h Eor'h H GnACA HAll/ Ero "i8c8cA XpHCTO li pEK8T: „R'h3MH, R'h3Mll li
pdcnEHiiTE 6ro li Kp'hR 6ro HAA HblX H HAA 'IEAAMll R'h RiiKbl", AMllHb .
GE:tE oyso 11 CREAiiTEl\0l0H rocnoACTRO MH C'hM nocTAB11x: a\Ol(nAH r1·w pMA
REllllK.i11 BAH KpMEBCKbl H a\Ol(nAH OpEAA BEl\HK0l11 ABOf)HHK 11 a\Ol(nAH GTpoE BEI\
AWfW � €1' li a\Ol(nAH EOl(Hii BEI\ BllCT°ll<lp H a\Ol(nAH Xp113A BEI\ cnATAP li a\Ol(nAHb
rEprE BEII Kl\I04Ep li a\Ol(nAH HCTf)AT0l0E BEI\ nOCTEl\HllK H lKOl(nAH K1tpKA BEI\ CTOl\HllK 11
;+;O\"ndllb PAAI(" BEI\ KOMHC H ;KOl(nAHb 0AAH'h BEI\ nEXAPHllK H ;KOl(nAHb ĂAH'llOI\ BEI\
c11S ;np H :+;oynAHb HEK81\A BEI\ nHTAp .
H ttAnHCAX A3b, M1tXM'li\\ l\Wrw.j>ET, CblH'h 0ApACKHBEll liblB tuAro BEl\1tK0l0H

11wrw<f>E1', R'b HACTOl\Hlt rpAA'h EOl(KOl(f)Elj.IH, MiiCELţA ABrOl(CT [ . ]3 AbHll, WT f'IAAMA
. •
,\d;KE AO HblHii, R'h l\iiT r3�B

.
t "iw KWCTAHAllH BWEBWAA, MHl\OCT°llO E0)!(0llO rocnOAHHb.
"iw HWCTAHAllH BOHROAA <m.p.>
t În tru Hristos Dumnezeu binecredincios şi binecinstitul şi de Hristos

iubitoru l şi însuşi stăpânitor, Io Costandin voievod, fiul lui Şerban voievod, cu mila
lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpânind şi domnind toată Ţara
Ungrovlahiei şi celelalte, am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu curată
şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu cel ce m-a
proslăv it pe mine şi cu mărire m-a înălţat pe scaunul răposaţilor părinţilor domniei
mele, iată am dăruit şi domnia mea acest cu totul cinstit şi bine închipuit şi
preacinstit, care este peste darurile de arnm mai cinstit, acest hrisov al domniei
mele s fin tei şi dumnezeieştii Mitropolii din oraşul domniei mele, din Târgovişte,
.
unde este hramu l Sfânta Î nălţare a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru
hs_us. H ri stos, şi cinstitului şi preasfinţitului părintelui nostru arhimitropolit chir
vlad1ca lgnati e a toată Ţara Românească şi tuturor călugărilor, câţi vor vieţui în
s�nta � itrop olie, ca să fie sfintei M itropolii tot vinăriciul din dealul Aninoasei din
îa�gov 1şte, ce este moştenire domnească, cât ţine hotarul şi dealul satului
Aninoasa.
„ În să să să ştie lungul şi curmezişul: de la hotarul din jos, unde să hotărăşte cu
vnle sfintei mănă stiri
Dealul la piatră, unde a fost pus hotarul mai denainte. Şi să
389
aibă a lua şi vinăriciul şi poclonul şi părpărul câte 1 2 bani numai sfânta Mitropolie
de la toţi oamenii, oricâţi vor avea vii în dealul Aninoasei, care este satul
Mitropoliei, fie boier sau roşii sau călugăr sau slugi domneşti, căpitani iuzbaşi,
călăraşi, dorobanţi sau orăşeni sau ţărani, de la tot omul să ia v inărici din 1 0 vedre
1 vadră, partea domnească, cum a fost obiceiul şi vechiul aşezământ mai dinainte
vreme, iar altul nimenea să nu aibă a se amesteca la acel vinărici, nici vinăricerii
care vor fi pe dealul Târgov iştei, nici nimeni. Aşijderea şi pentru gloabe şi judecata
ce va fi pe dealul Aninoasei, încă să nu aibă a i ntra alţi oameni întru judecata
sfintei Mitropolii, pentru că, văzând răposatul Matei voievod şi aducându-şi aminte
cum că toate sfintele şi dumnezeieştile lavre şi mănăstiri au fost miluite de la alţi
domni bătrâni cu vinăriciul din deal, partea domnească, de sunt mănăstirilor de
folos şi de ajutor şi dumnezeieştilor călugări spre hrană şi spre îmbrăcăminte, iar
această sfântă Mitropolie ce mai sus s-a zis, fiind lavră mare şi nici un venit sau
milă de nicăieri n-au avut sau alt ajutor dintr-altă parte şi nici de dedină. Întru
aceea, răposatul Matei voievod luând seama şi socotind dintru inima lui cu toţi
cinstiţii boieri ai domniei lui şi cu tot sfatul, a dat şi a miluit sfânta mitropolie din
oraşul domniei mele din Târgovişte, care este mama tuturor bisericilor, cu tot
vinăriciul, partea domnească, din dealul Aninoasei, pentru pomenirea domniei lui
şi pentru că ocina şi satul Aninoasa sunt de dedină al sfintei Mitropolii de multă
vreme.
Pentru aceea şi domnia mea însumi am înnoit şi am întărit acest hrisov al
domniei mele şi am dat însumi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii Mitropolii, ca
să-i fie vinăriciul din dealul Aninoasei ce s-a scris mai sus, partea domnească, ca să
fie sfintei şi dumnezeieştii Mitropolii spre folos şi spre ajutor şi spre întărire şi
dumnezeieştilor călugări spre hrană, cum însumi am v ăzut domnia mea şi hrisovul
răposatului Matei voievod de milă, cum este mai sus-scris, când a fost curgerea
anilor 7 1 45 . Drept aceea şi domnia mea însumi am dat şi am miluit sfănta Mitropolie
mai sus-zisă, ca să-i fie acest vinărici mai sus-zis stătător în veci, iar domniei mele
şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca
domniei mele.
Î ncă şi blestem am pus domnia mea: după petrecerea domniei mele, pe cine îl
va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din pântecele
domniei mele sau din neamul nostru sau, pentru păcatele noastre, dintr-altă seminţie,
de va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov de milă al domniei mele, pe acela
Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacul viitor
sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei
mele, ci îl va călca şi îl va strica, pe acela Domnul Dumnezeu să-i ucidă aici trupul
lui şi să fie blestemat şi anatema şi afurisit de 3 1 8 sfinţi părinţi care sunt la Nichei a şi
.
să aibă parte cu luda şi cu Aria la un loc şi cu alţi necredincioşi iudei care au stngat
asupra sângelui Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi au zis:
„ia-L, ia--L şi răstigneşte-l pe El şi sângele Lui asupra lor şi asupra copiilor lor în
veci", amin.
390
mare paharni c şi jupan Danciul mare sluger şi jupan Necula mare pitar.
Şi am scris eu, Mihalcea logofătul, fiul lui Paraschiva fost mare logofăt, în
ceta de scaun Bucureşti, în luna lui august [ . . . ] 3 zile, de la Adam până acum, în
tea
anul 7162 <1 654>.
DANIC, Peceţi 1/66.

Orig. slavon, perg. (5 1 ,5 x 45,5), bogat ornat în lichid de aur şi albastru; în frontispiciu, stema
Jăni în lich id de aur pe albastru, iar în dreapta şi stânga, două incinte cu copaci în lichid de aur, pecete
mijlocie în căuş de ceară, atârnată cu şnur de mătase în culorile alb, albastru, galben şi verde; plica
ornată cu desene florale în roşu şi negru.
Cu o copie slavă, ibid., ms. 706, f. 56-57v (cu data 5 august); trad. rom., ibid., ms. 1 27 f. 280-
,
281 (cu data 2 august); trad în limba rusă, ibid., Colecţia M icrofilme URSS, r. 54, c. 300-302 (cu
data: a ugust 6).
EDIŢII: Text slavon, Venelin, Vlaho-Bolg., p. 328-332 (cu data: august 6); rez., Aricescu,
illdice, I, p. 20 (cu data: august 2).
1 Ad. interlinear.
l ..
111HMHTpono111e.
1 Loc alb în orig.
321 1654 (7162) august 1
t Ad i c ă eu, Alisafta călugăriţa, ce am fost femeia Ştefului logofăt ot Piteşti,

ot sud Elhov, împreună cu mumă-mea, Rada şi cu fii-mieu, Pătraşco, scriu şi
mărturisesc cu acesta al nostru zapis ca să fie de bună credinţă la mâna Radului
logofăt sin Miroslav logofăt ot Găneşti, cum să să ştie când au fost acum în zilele
domnu nostru, Io Costantin Şerban voievod, iar eu, împreună cu noru-mea şi cu
fii-meu, cu Pătraşco, sculatu-ne-am de am mers la dumnealui de i-am vândut
ocină din moşia noastră ce avem aici la Piteşti, stânjeni 1 00, stânjenul easte banii
30 cin ughi 1 5, den câmp, den apă, den păduri şi den şederea satului, veri cât se
va � l�ge de peste tot hotarul, din hotar până în hotar. Şi am luat toţi banii gata în
-
mamile noastre. Şi i-am vândut şi noi această ocină de bunăvoia noastră fără nici
0 silă şi cu ştirea tuturor rudelor noastre şi a tuturor megiaşilor den sus şi den jos,
ca să-i fie moşie stătătoare lui şi coconilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lor
391
în veac şi nimic treabă să nu aibă, pentru că lui să cade a luarea această moşi e,
căci că easte cu noi tot într-un sat şi moştean bătrân.
Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boieri mărturie: Dumitru logofătul 01
Piteşti, Stoica logofătul ot Ludeşti, Radu! paharnicul ot Suliman şi alţi care vor
pune pecetiile şi iscala mai jos.
Pis az, Mihai sin Dumitru logofătul.
August I dni, leat 7 1 62 <1 654>.
t Alisafta. t Rada. t Pătraşco. Şerban postelnicul. Dumitru logofătul,
mărturie. Daniile Lani, mărturie. Stoica Ludescul logofăt, mărturie. Dima sluger,
mărturie. Ianache logofăt ot visterie. Bratul ceauşul Bârsescul.
DANIC, Ms. 1 234, f. 5 l .

Copie rom.
Menţ., Stoicescu, Matei Basarab, p. 79.
322 1 654 (71 62) august 1, Bucureşti
t M1tMC1'0l0€10 Eoi1(1'€ 10, "iw KocTAHAHH ill ' hp6AH 1101tROA'h u rocnoA1tH'h B'hCOf
3€MI\€ Oyrrppo111\Ax'1'11cK0€. AARAT rocnoAcTRO Mit c'iio noR€1\irn'i€ rocnoACTRA l\\lt BCllX
HAcl\iiAHlll-!11 c€1\WR KpA0iw111t1ţA, wT c8AcTRW AMlK ltl\, HA HM€ : Ap'hru4 1t C'hC spaiif
€M8 <11> C'hC CblHORlt €M8 lt GOAA C'hC 6pATl1 €M8 <11> C'hC CblHORlt €M8 H A'irn C'hC
6pATlt €M8 lt C'hC CblHORlt €M8 lt EorAAH C'hC 6pATlt €M8 <11> C'hC CblHORH €1\18 lt C'hC
Ap8su C1tl\tH11, 11rnx KMHL\€ cE c8T W6piiTM 3A AiiA1tHo wT cEl\W, wT Hpa'iw111t1ţA, 11
C'hC ChlHORlt €M8, €1\ltl..\€lK€ Eor'h AApoRAX, lllKOlK€ AA 68A€T WT C'hAAX " " nptA o�
l\\HpHH 11 CR060AHH 3A R€4HHAH0l0€, WHH 1t CblHORlt €M8 1t C'hC R'hCAX AiiAltHA €1\18 \\'T
np€3 R'hc XWTApoM8, WT K'h 6MtpuH rocnOACTRA Mit, A'i11K81\ 61111 11€1\ cnATAp, 1t wr
K'h CblHORlt €M8 lt WT K'h RCAX nop8AEH0l01l1 €M8, WT K'h HHXTO 6AH TORAH0i€ 3A
R€411HAH0i€ AA 11€ ltMAT R'h 11tK, H it)!(€ WHl1, H it)!(€ CblHORl1 €M8, noH€lK€ TWrw C€�0
HpAHWRltl..\A Rlt lll € nuc, WHH €CT 6111\ R'hC l\IOA'iH KHiiSH C'hC W4HH€ €M8, €4Jlt;K€ \\'T
HA €CT nptlKA€ li 11ptM€, WT np1t AhHlt npo41t CTAplt rocnOAAplt .
fi noTOM, K'hAA €CT 6111\ R'h AhHlt nOKWHXHAro MAT€IO ROltROA'h, " 6Mt p1111
rocnoACTRA Mit A'1'11K81\ cnATAp, WH c84111 EAHH 6Mtp11H Rl\ACTHl\€H H Clll\HOl\18 11
A'hPlKMl1 c8ACTRo AMlKl11\ 3A 1rnp, wH ECT np11T1tCH81\ cEl\W KpA'iWRltl..\A C'hC s11poB€ 11
C'hC AAlK60R€, AO AHA€lKH€ €CT MOrl\'h nl\ATl1 611pWR€ AH8 €CT 6€lKM C€1\ il H0l0lt B'hCll llA
CTpAHA, A A'iHK81\ CllATAP WH ECT nocl\AI\ A'hP'h6AHL\0i1t WT KpAl\€RA T€p€ E CT c'hs1tpA�
lt R'hl\0)1( 111\ 8 n8UJ K'hp°i€ HA KpM€RA 11 C'hTROp111\lt Cltl\WCT 11 H€ROl\111\ €CT, T€p€ €CT C€
3 92
npMMI BE'HIH ll B€3 BMii llM li B'h311M•M HWBL(l11 WT TEMHllL.(8 . " WT Toro A" WBdM
R'hC 6111, BE'lllHll no pA31\0rA A"1"11K81\ cnATAP AO K'hAA, B'h AbHll rocnoACTBA Mit .
ii noToM8, K'hAd €CT 6111\ C'hAd B'h AbHll rocnOACTBd MII, " C111\ii.H0fll WT
Hpa'i'w slll.lA, WHll np1i1°A ET npEA rocnoACTBA MII 8 BEl\llK0t€ AllBAH TEPE C'hnpi; UJ'h C'h 3A
1\111\ C'hC A°1"1tK81\ cndTdp. " Citi.(€ CE )1( .:\1\0B.:\I\ li nl\.:\K.:\I\ npEA rocnoACTB.:\ MII, p€K84J€
8
cE Airn·1·11 KA KO ECT Biii\ C'hTBop111\11 A"1"11K81\ cn"T"P c11MCT 11 A"POBM HOBL(0l01t no

RE�llHMi°l0E B€3 BMii ltM WT T€MHllL('h .
E'h TOM, rocnoACTBO Mit C'hM rl\EAM 11 c8A111\ no np.:\B.:\ 1t no 3AKOH'h Eo;K"I"',
K 8 nHo C'hC BCllXMH 'lllCTltTllMlt np.:\BllTEI\"' rocnOACTB.:\ MII, li C'hM AM rocnOACTBO

•. r:-..
••
1\111 CEl\WB HpAIWBHLl.:\ 3.:\KOH.:\ xop€B BI M€rlll\ W li no p1>B.:\W € rocnoACKlt, Hd HM€ : WT
np11diKA, tHroE lt WT Rp.:\0l0W B.:\, P.:\A81\ H WT 8p11K0f€4JH, To.:\AEP li WT M 111.:\<l\>HllL(.:\,

llRAllKA 11 wT HpA0IWB1tl(.:\, EoA" KHES 11 WT E8KoB'hl(, ffoB81\ 11 wT E'hl\'hlll .:\Hll, t\1tl(.:\
11 wr 8 1\ MET, "iwsAH 1t A8M11Tp8 Eop81\ii.H81\ WT T.:\M 11 WT E81\3€4Jll, E""A8". CblH'h
i\S n 8 1\oB , 11 WT G8'1iiHH, t\8n81\ii'IH 11 WT E'hpl\81..(.:\, R11pK.:\, ll\Ko;KE A" 3.:\Kl\ii rnE WT
K'h A"11m 8 1\ cnAT.:\P K.:\KO HE ECT 6HI\ npoAM BE'lltHll 3.:\ A06pOBOl\ii. HM8, Hi> ECT Biii\
C'hTRo p11t1 Clll\OCT' B€3 np.:\BOCT0f"' .
T.:la\ €, K'hAd €CT 6111\ H.:\ AbH'h li H.:\ copoK, WHll C'hBllP"" BC.:\X 3.:\KOH.:\ WT n'hl\HO
11a crM "" HpMEB.:\ 11 3.:\Kl\€1\ 8 csii.T.:\ l.l'hpcKB.:\ rocnoACK.:\, npEA non.:\ GT.:\H'l8Ms,
Kl\11C1tia p iot1 WT l.l'hpCKB.:\ rocnoACK.:\, C'hC pol[L(ii no GBii.T.:\ "i1[rEl\0f€ 11 BHI\ ECT 11
no�llTEHHOM 8 np.:\BltT€1\"' rocnOACTB.:\ MII, ;K8n.:\H fiwpM.:\ BEI\ B.:lH . " 3.:\ 113B.:\AlllU€
A"i11K 8 t1 cn.:lT.:lp Hii.K.f€ KHllrOB€ H.:l Ap8r.:\ c8;KA€H°iE, A" B8AET l\'h;Kl\llBE H A" HE
stp8 Ew 'h Hll4J.:\. H Bi>All\XOM rocnOACTBO Mit WB.:\ ARE p1>B.:\UIOB€ rocnOACKH li KHHr.:\
r:r Kl\ETOBLlll H KHllr.:\ np.:\BllT€1\"' rocnOACTB.:\ MII, ;K8n.:\H fi"w pM.:\ BEI\ B.:\H, H.:\ p8K.:\
c11At HEB WT Hp.:\0l0W B1tl(.:\ . H METH81\ sc11x HOBL(lt roToBE A"i11K81\0B cnAT.:\p, 8ru '4E,
R'hc nEA WT npEA rocnOACTB.:\ MH .
GEro P"A"1", AAAOX rocnoACTBo MII CEl\OB Rp.:\"IWBllL(EH ll\KO;KE A" ECT 81\\11pH11 11
CR0G0At11t 34 BE'lllH.:\H"IE, wH11 tt cb1HoB11 Ero 11 BH81..( 11 Ero wT K'h ;K8nAH A"1"11K81\
c n 'h [ TAp ] li WT K'h CblHOBll EM8 li WT K'h BC.:\X no p8A€H0l01l\ Ero, WT K'h HllXTO
1
GMITOB.:ltl.f€ 3<\ B€'1HH.:\H0l0€ A.:\ HE llM.:\T B'h BiiK8 .
GE a\€ Ol[BO li CBEAiiTEl\0f€ noCT.:\BHXOM rocnoACTBO MII : ;K811.:\H fiwpl\\.:\ BEI\ B.:\H
[HpA ] 1 1\EBC K0fE H ;K8n.:\H fipEA.:\ BEI\ ABOpHllK li ;K8n.:\H GTpWE BEI\ l\Oro<f>ET li ;K8n.:\H
E S 11 t BE fl BllCT0lrap 1t ;K8nAH Xp1t3.:\ BEI\ [cn] 1 "T"P 11 ;K8n.:\H fiwpr"IE BEI\ Kl\"''IEP 11
a; 8 nM1 H C Tp A T0fE BEI\ nWCT€1\HHK li ;K8n.:\H [ • . . ] 1 BEI\ CTMHllK H ;i;8n.:\H PAAI[" BEI\
K l\11\\llC l i ;i;811a11 fiddH'h BEI\ nEX.:\PHllK H ;K8n.:\H Ă.:\H'l81\ BEI\ Cl\8;.f(Ep li ;K8nAH H EK81\.:\
BEI\ n 11r ap . [H 11crrp.:\BH1tK] 1 , ;f(811.:\H GTpWE BEI\ l\Oro<f>'hT .
H H.:l nH CA X .:\3, fipEA.:\ l\Oro<f>'hT, B'h H.:\ CTWl\Hll [E8K8] 1 pE4Jll, MiiCEL(d .:\Br8cT '-;\
.\blUt ·1 �'T flAAM.:\ A.:\;KE
AO H'hHii, TE'IEH0l0€ l\ii.ToM, l\ii.T r3 � B .
393
'iw KWCTAHAllH RW€RWAA, MHl\OCT0ll0 Eoa<'1'to rocnOAHH'h .
'iw KWCTAHAllH ROHROAH <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele tuturor oame� ilor
din satul Craioviţa din judeţul Dolj, anume: Drăghici şi cu fraţii lui <şi> cu fiii lui
şi Voda cu fraţii lui <şi> cu fiii lui şi Diia cu fraţii lui şi cu fiii lui şi Bogdan cu
fraţii lui <şi> cu fiii lui şi cu alţi săteni, toţi cât s-au aflat moşneni din sat, din
Craioviţa, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va dărui, ca să fie de acum înainte în pace
şi slobozi de vecinie, ei şi cu fiii lor şi cu toată moşia lor de peste tot hotarul, de
către boierul domniei mele, Diicul fost mare spătar, şi de către fiii lui şi de către
toate rudele lui, de către nimeni supărare de vecinie să nu aibă în veac, nici ei, nici
fiii lor, pentru că acest sat Craioviţa mai sus-scris, ei au fost toţi oameni cnezi cu
moşiile lor încă denainte vreme, din zilele altor domni bătrâni.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei vodă, boierul domniei mele
Di icul spătar, el fiind un boier vlastelin şi puternic şi a ţinut judeţul Dolj de biruri, el
a strâmtorat satul Craioviţa cu biruri şi cu dăjdii, până când n-au mai putut să
plătească birurile şi au fugit sătenii în altă parte, iar Diicul spătar a trimis dorobanţii
de la Craiova de i-a adunat şi i-a pus în puşcărie la Craiova şi le-a făcut silnicie şi
nevoi, de s-au vândut vecini tără voia lor şi au luat banii în temniţă. Şi de atunci ei tot
au fost vecini pe seama lui Diicul spătar, până acum în zilele domniei mele.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, sătenii din Craioviţa, ei au
venit înaintea domniei mele în marele divan şi s-au pârât de faţă cu Diicul spătar.
Şi aşa se jeluiau şi plângeau înaintea domniei mele, zicând sătenii că le-a făcut
Diicul spătar silnicie şi le-a dat banii de vecinie în temnită ' tără voia lor.
Î ntru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea
lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi am dat domnia
mea satului Craioviţa lege I 2 oameni megiaşi pe răvaşe domneşti, anume: din
Priseaca, Neagoe şi din Craiova, Radu! şi din Uricheşti, Toader şi din Işa<l>niţa,
lvanca şi din Craioviţa, Voda cneaz şi din Bucovăţ, Albul şi din Bălăşani, Liţa şi din
Ulmet, Iovan şi Dumitru Boruleanul de acolo şi din Bulzeşti, Vladul, fiul lui Lupul,
şi din Suceni, Lupuleci şi din Vârluţa, Chirca, ca să jure pentru Di icul spătar că nu
s-au vândut vecini de bunăvoia lor, ci le-a făcut silă, tără dreptate.
Apoi, când a fost la zi şi la soroc, ei s-au adunat cu toţii după lege deplin la
scaun la Craiova şi au jurat în sfânta Biserică Domnească, înaintea popii Stanciu!,
eclesiarhul de la Biserica Domnească, cu mâinile pe Sfânta Evanghelie şi a fost şi
cinstitul dregător al domniei mele, jupan Ghiorma mare ban. Şi dacă va scoate
Diicul spătar nişte cărţi de la altă judecată, să fie mincinoase şi să nu se creadă
niciodată. Şi am văzut domnia mea şi amândouă răvaşele domneşti şi cartea ac�lor
1 2 jurători şi cartea dregătorului domniei mele, jupan Ghiorma mare ban, la man�
sătenilor din Craioviţa. Şi au înapoiat lui Diicul spătar toţi banii gata, 2 9 5 ughi,
înaintea domniei mele.
394
Pentru aceea, am dat domnia mea satului Craioviţa ca să fie în pace şi slobod
de vecini e, ei şi fiii lor şi nepoţii lor de către jupan Di icul spă[tar] 1 şi de către fiii lui
şi de către toată rudenia lor, de nimeni nici o supărare de vecinie să nu aibă în veci.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al
[Cra] 1 iovei şi jupan Preda mare vornic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea
mare vistier şi jupan Hrizea mare [sp] 1 ătar şi jupan Ghiorghie mare clucer şi jupan
fstratie mare postelnic şi jupan [Chirca] 1 mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi
jupan Pană mare paharnic şi jupan Danciul mare sluger şi jupan Necula mare pitar.
[Şi ispravnic] 1 , jupan Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Preda logofăt, în scaunul [Bucu] 1 reşti, luna august I zile şi de
la Adam până acum, trecerea anilor, anul 7 1 62 < 1 654>.
DANlC, M-rea Hurezu, XV/2.

Orig. slavon, perg. (40,5 x 42) puţin rupt, sigiliu mijlociu timbrat.
,
Cu două trad. de epocă; altă trad., ibid., ms. 449, f. 322-322v (cu data: august 30).
1 Loc rupt în orig.; întregirea s-a făcut după trad. rom. de epocă.
323 1 654 (7162) august 2
t Adecă eu, Novac neguţătoriul ot M iceşti ot sud Muşcel, împreună cu

jupâneasa mea, Jana, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de
mare credinţă la mâna jupânului Iorgăi neguţătoriul şi a jupânului Pană, cum să să
ştie ca am vândut o moşie 1 de cumpărătoare în satul Groşii sud Argeş, a cincea parte
din sat, moşie 1 stearpă fără rumâni însă partea lu Opriş şi a Berei şi a Barbului şi 2 a
Micului Tălpig. Şi tot au ţinut cu bună pace până în zilele răposatului M-ateiu
voievod, iar după ce au încăput Radu! armaşul de au cumpărat satul Groşăi, el în silă
ca un o m ce era puternic lăpădatu-mi-au banii cu sila şi m-au scos din moşie 1 •
Iar după aceea, când au fost acum în zelele mării sale domnu nostru Io
Costandi n Şărban voievod, iar Costandin snă Radu! armaş vândut-au satul Groşei
acestor neguţători cari scriu mai sus împreună cu moşiea mea. Deci văzând că acest
sat ş i2 moşeia mea au încăput pre seama acestor neguţători, eu m-am tocmit de a
mea bună voie de mi-au mai dat ughi I O, ca să le fie lor tot moşâie împreună şi
stătătoare în veci oha bni că.
Şi l<a>
.işi. vor pune această tocmeală a no<a>stră, fost-au mulţi boiari şi neguţători carii
iscăl iturel e mai jos.
Şi pentru credinţa, pusu-mi-am degetul mieu mai jos, că pecete nu am avut.
3 95
Şi am scris eu, Neagoe logofăt Mujăscul cu bunăvoia jupânului şi mărturisescu.
Measeţa avgust 2 dni, leat 7 1 62 <1 654>.
ţ Eu Novacu cupeţu3 .
BEAtcrcmpwc; A.oyocpE't µ<.tpnpac; 't<'.x ăv o8Ev4•
DANIC, Schitul Trivale, I l/4.

Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ).
Copii ibid. : ms. 371 , f. 4v; DJAN, Prahova, Col. manuscrise, IV/ 1 8, f. 75-75; DJAN, Vâlcea,
ms. 145, f. 40v--4 1 .
Reg., Tezaur vâlcean, p. 1 84-1 85 ; rez., Furnică, Industria, p. 1 04, fără lună şi zi; menţ.,
Stoicescu, Matei Basarab, p. 59.
I MOIU€H.
2
!U E .
4 „Velisarie logofăt, martor la cele de mai sus"; Semnătură autografă.
324 1654 (7162) august 2
ţ MHMCT0lio Eo)K°IEio, "iw RocTANAHN llibpBAN BOEBOAA H rocnOAHH'h . AARA'f

rocnoACTBo MH c°IE noBE"EN°IE rocnoAcTBA MH so"tpHH rocnOACTBA MH, PAA8" "wrw�b'f
c'bmb A8AECK8 ", H c'bc c'bmoBH Ho 1 , ca să-i fie lui ocină în Bonţeştii de Jos sud
Elhov, însă stânjeni împreună preste tot 253 despre tot hotarul şi cu tot venitul,
pentru că această ocină den Bonţeşti fost-au cumpărat de tată-său, Dumitru vistier
Dudescul, încă mai denainte vreme de la j upâneasa Oprina şi de la fiiu său, Ianiu,
pre bani gata. Şi tot o au ţinut cu bună pace. Iar când au fost acum, în zilele
domnii mele, după moartea lu D umitru vistier şi după moartea jupâneasii
Oprinii şi a fiiu-său lu Ianiu, iar Neacşa, fata Oprinii, sora lu Ianiu, vânzătorii moşii
ce scriu mai sus, iar au rădicat pâră la divan de faţă cu Radu logofăt Dudescul,
zicând Neacşa cumu-i ţine Radu! logofăt moşiia în silă fără de nici o treabă, şi cum
n-au fost dat tată-său, Dumitru vistier, nici bani pre dânsa.
Deci într-aceea şi domnia mea încă am căutat şi am judecat pre drept şi pre
lege dumnezeiască împreună cu toţii cinstiţii dregătorii domnii mele şi le-am
dat domnia mea la mijlocul lor 6 boiari pre răvaşe domneşti, având Radu! logofăt
Dudescul cărţi domneşti pre această moşie şi zapise ale vânzătorilor la mâna lui, 5�
adevereze acei boiari cu sufletele lor în ce chip au ţinut Dudescu l vistier aceasta
moşie Bonţească şi cum easte lucrul, fost-au cumpărat cu bani gata, cumu-i scnu
cărţile, au ţinut-o-au în silă, cum pârâia Neacşa, fata Oprii?
396
Derept aceea Neacşa văzând că rămâne de lege n-au vrut să mai caute nici de
boieri, nici de judecată, nici de nemic, numai ce au fugit acasă-şi. Deci, adevărând
şi domnia mea şi conoscând că umblă Neacşa cu menciuni şi purtând divanul de
val, am judecat cu tot divanul şi am dat Radului logofăt Dudescul ca să ţie moşia
cu pace cum şi-o ţinuse şi mai denainte vreme, mai mult val să n-aibă, pentru că au
rămas Neacşa de lege şi de judecată.
HHAKO AA N'hC'r. "
HcnpABHHK, CAM pE'IE rocnOACTBA MH .
nuc 8 ESKSpE4JH, ABrScT 8 AhHH, Bb 1d>T „��B < 1 652>.
t "iw KOCTAHAHH BWEBWAA. MHl\OCT0lKI EoJK°iKI rocnOAHHb .
DANIC, Doc. ist, XLIV/ 1 5 .

Orig. rom., hârtie (35,5 x 2 1 ) , sigiliu mijlociu timbrat, c u ceară între file.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Constandin Şerban voievod şi domn. Dă dqmnia mea această
poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Radu! logofăt, fiul lui Dudescul, şi cu fiii lui".
t Cu mila lui Dumnezeu Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara

Rumânească, dat--am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei şi
dumnezăi eşti i mănăstiri ce să numeşte Sadova, hramul Sfântului ierarh şi făcătoriu
de m inun i Nicolae de la Mira Lichiia, şi părintelui egumenului Pahomie şi tuturor
călugărilo r câţi vor lăcui întru acel lăcaş ca să fie sfintei mănăstiri, ce s-au zis mai
sus, satul Zăvalul şi satul Gârlenii din judeţul Jiului de Jos, tot satul cu tot hotarul şi
cu toţi rumânii din Zăval, carii s-au vândut răposatului Matei voievod rumâni cu
lo!i feciori i lor şi cu toţi nepoţii lor şi cu toate părţile lor de moşie. Î ncă să să ştie
anume: Vâlcul şi feciorii lui, drept galbeni 9 şi Cârstea însuratul, galbeni 9,
Drăgoiu galbeni 6, Ivan galbeni 6, Radul galbeni 6, Ursul sin Vlaicului însuratul şi
feciorii lui, galbeni 9, Antonie galbeni 6, Ivan galbeni 6, Radu! Grama şi fiiu-său,
galbeni 9, Udrea galbeni 6, Neagoe galbeni 6, Dancea galbeni 9 şi fiiu-său, Stan,
galbeni 6, Neagoe galbeni 6, Stoian galbeni 6, Bălan galbeni 9 şi fii-său, Radu!,
galbeni 6, Drăghici galbeni 6, Lupul galbeni 6, Stan, fratele lui Bălan, galbeni 9, şi
feciorul lui, Stanciu!, galbeni 6, Oprea galbeni 9 şi fii-său, Neagoe galbeni 6, Marin
galbeni 9 şi fii-său, Dumitru însuratul galbeni 9, Stoian galbeni 6, Gherghe galbeni
6, Pătru g a lb eni 9 şi fii-său, Cănucea galbeni 6, Ion galbeni 6, Cârstea galbeni 9,
Iova� galb eni 9 i fii-său, Ananiia însuratul galbeni 9, Iovan însuratul galbeni 9,
Dumitru ga lbeni 6, Stănimir galbeni 6 şi Lupul galbeni 9, Drăgan galbeni 9 şi fii-său,
Ion, galbeni 6 şi Hamza galbeni 6 şi Stepan cel mic galbeni 6 i Stoica galbeni 6 i
3 97
Stoica galbeni 6 şi fii-său Costandin galbeni 6 i Neagoe galbeni 9 şi fii-său, Pătru,
galbeni 6 şi Tatul galbeni 6 şi Drăgan galbeni 6 şi Drăghici galbeni 9 şi frate-său
Drăgan galbeni 6 şi Stăniia galbeni 6 i Pătru cel mic galbeni 9 şi fi i-său, Stanciu!'.
galbeni 6 şi Dragomir galbeni 6 şi Cârstea cel mare galbeni 9 şi fii -s ău , Paul
însuratul galbeni 9 şi Bălan galbeni 6, Marinaş galbeni 9 şi fi i -său, Dan galbeni 6 şi
Tudor galbeni 6, Stoicea galbeni 9 şi fii-său, Ivan galbeni 6 şi Cârstea al Gutei ,
galbeni 9 şi fii-său Lupul galbeni 6, şi Matei galbeni 6, Zahariia galbeni 9 şi
frate-său Lupul, însuratul galbeni 9, Toader galbeni 9 şi fii-său, Bâra însuratul
galbeni 9 i Petco însuratul galbeni 9 şi Neagoe galbeni 6 şi Iovan galbeni 6, Stoian
galbeni 6, Nedelco galbeni 9 şi fii-său, Lupul galbeni 6, Stoica galbeni 6, Neagoe al
Stoichinei galbeni 9 şi fi iu-său, Yăsii galbeni 6, Drăghici galbeni 6, Oprea galbeni 6
şi Lazăr galbeni 6 Manea galbeni 9 şi fiiu-său galbeni 6, cin cu [ . . . ] 1 .
Pentru că acest sat, Zăvalul, ş i c u rumânii ce s-au scris mai sus, ei au fost de
baştină ai moşului răposatului Matei voievod, a Barbului banului de mai nainte
vreme, ci i-au fost dat pentru pomana lui la sfănta mănăstire Sadova. D up ă aceea,
s-au întâmplat Barbului banul pribegie la Ţarigrad, iar doamna Mariia, moaşa
domnii mele, muma răposatului părintelui domnii mele, Io Şerban voievod,
iar ea pentru lipsă s-au sculat de au luat acel sat, Zăvatul, de la Sadova şi l-au
slobozit pe bani gata şi au zis ca să dea sfintei mănăstiri sare bolovani 80 OOO şi
n-au dat nimica. Apoi de atuncea însuşi tot au fost slobozi până în zilele răposatului
Matei voievod. După aceea, când au fost în zilele răposatului Matei voievod, iar
rumânii din Zăvat, carii sânt pre rând scrişi mai sus, ei au ştiut cum că au fost de
baştină ai Barbului banul, moşul răposatului Matei voievod şi daţi la Sadova pentru
pomană. Î ntru aceea, iarăşi au venit înaintea răposatului Matei voievod la divan şi
înaintea tuturor boierilor de s-au vândut rumâni răposatului Matei voievod şi au
luat toţi banii gata în mâinile lor, fieştecare pe capul lui şi pe feciorii lor şi pe
partea lor de moşie cum scrie mai sus şi i-au dat răposatul Matei voievod iarăşi la
sfănta mănăstire la Sadova pentru pomeana cum au fost şi mai denainte vreme, ca
să-i fie pomană nesăvârşită în veci şi cu mare blestem. Şi tot au stăpânit sfânta
mănăstire satul Zăvatul şi satul Gârlenii şi cu rumânii câţi sânt scrişi m ai sus cu
bună pace până în zilele domnii mele.
Iar apoi, când au fost în zilele domnii mele, după moartea răposatului
Matei voievod, după ce m-au dăruit Domnul Dumnezeu pă domniia mea cu
domniia şi cu schiptrul a fi domn şi stăpânitoriu Ţării Rumâneşti pre scaunul
răposatului părintelui domnii mele, iar satul Zăvalul şi cu satul Gârlenii, ei s-au
sculat şi au venit înaintea domnii mele la marele divan dimpreună cu părintele
Pahomie, năstavnicul sfintei mănăstiri de s-au pârât de faţă. Şi aşa pâra rum�nii
înaintea domnii mele la divan, zicând cum au fost tot slobozi de m a i namte
vreme. Iar apoi când au fost în zilele răposatului Matei voievod, domniia lui i-a�
împresurat de i-au rumânit în sila lui şi fără de voia lor şi le-au lăpădat banii în sila
şi fără de dreptate, ca să să slobozească de către domniia sa şi ca să scape de
rumânie. Iar năstavnicul sfintei mănăstiri, părintele Pahomie, el au scos înaintea
398
dom nii mele zapisul lor cel de vânzare şi cartea răposatului Matei voievod,
când s au vându t scrişi toţi anume: satele cum s-au vândut şi care câţi �ani au luat,
-
fieştecare pe capul lui şi pe feciorii lor şi pe toate părţile lor de moşie. Intru aceea,
domniia mea însumi am căutat şi am judecat după dreptate şi după legea lui
Dumnezeu împreună cu toţi cinstiţii boierii domnii mele şi am aflat domniia
mea cum au fost rumâni de baştină ai Barbului banul, moşul răposatului Matei
rnievod, încă de mai nainte vreme şi daţi la mănăstirea lui Sadova, pentru pomană.
Iar după ce s-au răscumpărat aceşti rumâni de la doamna Mari ia, moaşa domnii
mele, iar ei iarăşi s-au vândut rumâni cu înşălăciune ca nişte oameni răi şi vicleni
ca să scape de rumânie. Şi i-am scos domni ia mea din marele divan cu mare ruşine
ji i-am dat însumi domniia mea, de sânt în mâna părintelui Pahomie, năstavnicul
sfintei mănăstiri, ca să fie ei sfintei mănăstiri rumânii de baştină precum au fost şi
mai denainte vreme, pentru că au rămas rumâni de lege şi de judecată dinaintea
domnii mele din divan.
Pentru aceea am dat şi domniia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ce s-au
scris mai sus, ca să-i fie satul Zăvalul şi satul Gârlenii, moşie ohabnică şi stătătoare
în veci şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele.
Iată dar şi mărturii am pus dornn i ia mea pe: jupan Gheorma vei ban Craiovescu
ijupan Preda vei vomic şi jupan Stroe vei logofăt, şi jupan Bunea vei vistier şi jupan
Hriza vei spătar şi jupan Gherghe vei clucer şi jupan Chirca vei stolnic şi jupan
v
lstratie e i postelnic şi jupan Radu! vei comis şi jupan Pană vei paharnic şi jupan
Danciul vei sluger şi jupan Nicola vei pitar. Şi ispravnic, pan Stroe vei logofăt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt sin Paraschiv logofăt, în cetatea Bucureştilor.
August 2, leat 7 1 62 < 1 654>.
Io Costantin Şerban voievod.
DANIC, Ms. 295, f. 52-53 .
Copie rom. Alte copii ibid. : mss. 355, f 4 1 v-44; 7 1 5, f I 083-1 086; Doc. ist„ CMLXX/4 1 , f 42-44.
EDIŢII: Text, Nicolăescu-Plopşor, Monografia, p. 75-79; rez„ Grecianu, Genealogiile, II, p. 295.
1 Loc alb.
326 1654 (71 62) august 3, Bucureşti
t lh XpHCTA EorA Sl\AroRiipNNhlH H Sl\Ar04ECTHR0lH H XpHCTOl(l\IOSHR·1·H H

'.. MIOAp'h;t; ARH0l0H , "iw KoCTANAHN ROEROAA, ChlN'h REl\HKAro H npiiAO!ipArO llOKOHNHArO
lw WEpGAH ROEROAA, EolK·1·io MHl\OCT"i°10 H EolK0l0EM AApoRAN"i°E M, Wlil\AAAE4JOM H
rocnoACTROl(E4JOM R'hCOH �EMl\H 8 rppoRl\Ax·1·H cKoe, E4JElKE H �Anl\ANENCKHM CTPANAM
399
€11\MA llJ " <Pi.n.p11 m XEptţEr, lil\AronpoH'�BOl\HM rocnoACTBo MH cBonx BnAnw
npo H'�BOl\EH°IEM, 4HCT0l0AM " CBtTl\0l0EM cp'!.A'!.LţEM rocnOACTBA MH, ll\KO AA npoc nAR ll î
T'!.H npOCl\ABl\'!.UJ A rO ME EorA lt ci. Cl\ABOIO B'li7;HECllJArO ME "" npECTont n 0411XB Whlll
poA0i°T El\0l01t rocnoACTBA M H . G E a: E AApOBAX 11 rocnoACTBO MH ci.11 Bi.cex 4HCTtii11 11
lil\ArOW1ipA7;H0l1t " nptno4TEH E IK E ECT HAA B'!.CtMlt 4 1tCTHltM0I AAPOB HACTO IO lj.iln c'l11
xp11coBOl( I\ rocnOACTBA MII , rntTt11 11 1> o a: ECTBH"i°11 MOHACTb1p 7;0BEMAro E pAAoyn, 80
COI(ACTBo G11K, llAEa:E ECTb XP"M cBtT11ro " Cl\ABHAro BEl\llKO M84EHHK A A11Mttî p"le
MHpOT0411BArO, li WTblţOI( ErOl(MEHA MEKTAp0IE " Bi.CtM ltHOKOM, El\111.ţll ;+; 1tHoy4i1'11 R'h
WlillTEl\°llt TOll, ll\KOIK E AA ECT CBtTAA MOHACTblp EpAAO\(I\ Ol( MltpHA lt CB O BOAHA �d
All;KMA n4El\AM " 7;" roptpHHA WBl.ţAM li CBllHOM " 7;" BHHAp11411 li 7;" Bctx AA:KBOH E ,
El\llKO XOKET lillTlt Bi. 7;EMl\ll rocnoACTBA MII npE7; l\tT .

TAKOa:AE, n11K11 A" ltMAT lillTll Ol( MllpHo nETHAAECET 41\0Bt411, e;i;e xoqier
liblTH nocl\8 W H lll.ţli noA p8KOIO CBtTtli MOHACTblpb ll\IKE Bbl W E nlic, 'Z;A s11p \l'î
Mtct4i. li 7;11 K'lilil\IO li 'Z;A CEHO li 'Z;A BOI\ li 'Z;A COl(XA WB!ţ8 li 7;11 KOH 1t 7;11 MEA li �A
BOCOK li 7;" KOHll 7;" Wl\AK li 7;" nOABOAAE lt 'Z;A MEPT1i4E li 7;" pA!iOT rocn O AC Koy li �"
liblp MOl\AOBEHECKb li 7;" ci.pi.p"le li 'Z;A BCl'l\X ll\;KAEH0IE, El\liKO COl(T npE7; l\ tT, �" HllXf O
liAHTOBAH0IE AA HE liMAT B'li BiiKbl, nOHE;KE C0l0E CBiiTAA MOHACTblp BblUJE pE4E H llA
ci.TBoplil\A w ECT no4TEHHOM BiipHOM liOl\tpliH rocnoACTBA Mii a:ol(nAH PAAl(n HEn11K"t'n
KOMHC MliXM4A, 7;11 li7;HOAB'li, WT WCHOBAH0l0E El'l\, WT B'li M ltl\OBAH°IE li WT l\\OlK EH0l0E 4î0
ECT liMAI\ WT "" nOKOliHArO MATEIO BOEBOA'h, PAA0I npABA li BtpHA Cl\Ol()l(llOY 4TO ECî
lllil\ nocl\81K lil\ rocnOACTBOI( EM8 . H np01i7;BOl\EH0IE EotK"lio noH8 )1(Altl\ T E PE w ECT
C'!.TBOPlil\ B'!.C 7;" KAMEHA, C'!.C Klil\0111 wKp'!.CTb li C'!.C Tp11nE7;Ap0IE li C'!.C nltl\\tl ltlţ li
E tpli;KE Ol(KPA WAET ci. Bctx CBtTblll WAtl\;KA0lli 4TO n0Tpt1>8ET, KAKO CE nOAOBAET li
nOl(TBP'!.Alil\ C'!.C AiiAliHE CTOATEl\Hli " HEnOKOl\tliliME .
TA)l(E, BliAOl( U1°lli li rocnOACTBO Mii ll\KO ECT EAliHA CBtTAA MOHACTllP l!'b nnAHEH
li "" MECTo 7;" HEBOl\IO P"Ali XP""" li l\li W EHA 7;" cEl\OBE ci. BE41iHli, Ol(M1tl\OCTH HllX0 111
rocnOACTBO Mii AlpE w ECT C'!.M npoCTlil\, ll\KO)l(E ECT lilil\ npocTlil\A lt WT noKOllHArO
MATEli BOEBOA'li li WCTABlll\ 7;" BCl'l\X, KAKO ECTb Bbl W E nliC li no C0l0lt nocnoy w 11111111
nETHAAECET, TAKO)l(AE 4TO COl(T nOA nocl\8 11JAH°IA CRtTtli MOHACTblp, T'!.4°1°!0 A" MO:Kll'l'
noCl\Ol( UIATli li A" ci.xpAHliTli CBtTAA MOHACTliP �" BOl(XBli " 7;" HH W0l0H 41\0Btlţbl �11·111 li
WT APOl(rE 7;" BCl'l\X 4TO XOKET liHTH 7;AnoBtA WT'li4H MHHXHM, KOTop"l11 npEBWB ATE�1·11
HAHnA4E ll\KO A" liOl(AET " pOA0i°TEl\0IH rocnoACTBA MH " rocnOACTB A M II Bii 4 tlO E
B'!.cnOMHHAH0IE HEnptcTAHHO, AOHAE IK fTAET CBtTAA MOHACTblp.
T AKO ;KAE, B'li C'!.H WGpA7; BHAOl(tp0IH n 04TEHHArO npABHTEl\IO rocnOA CTBA MII, nAll
PAAl(I\ BEI\ KOMHC, KAKO ECT c"l0E CBtTAA MOHAC'l' H p EpAAOl(I\ l\ H UI EHHA li coy lJ.l"lll SE �
WTblţbl 7;" nol\SOI( " 7;" CBtTl'l\ Cl\01( /K liH liO)l(ECTBHblll nOMHCl\HI\ B'li cp1iA'bl\A ero
ll\KO )l( E AA HE liOl(AET l\H llJ EHA 7;11 WT'lilţbl A8XOBH°IH H HKCll\H;K E , B'li Bii4H OE, HO H'h
400
.
TMI noH8 :KAE C'h 6MrOBOl\EH0lEM TEpE ECT np lHAET B'h KOl(OHO C'h 6pAT0lH Ero, n'hTp8
nNTEMl llK 11 Htroe nEXAPHllK 1t ri"e pr·1·E cnATAP H MoHrn cnATAP H KOl(nHo C'h
�px 11111aHAp1tT tlEKTAp"IE \.l!T OoroH-kHll, KO€ ECT HACTABHHK B'h CB-kT-k1t MOHACT 1t p
Rhllll E n u c , npEA noKOltHHAro MATEIO BOEBOA'h
8 AHBAH81\ TOro BEl\HK, TEPE ECT
noK/\OIHf/\ M O H ACTblp EpAA8" METOX HA CB-kTAA BEl\HKA MOHACTblp HA noroH-kHH \.l!T HA
.
P SME/\E, HAE:KE ECT XPAM 'IHCTNO H: Ol(COEH IE BMA0l'I HU.E HAlllAI EoropoAHU.'h
np11CH OAiisbl MAp0lAI , laa\€ MOHACTblp C'hTBOpEHHA ECTb \.l!T KOCTAHAHH 1.1,Ap'h OorOHAT
li Wî flHAP OHHK U.AP'h CTMEWl\Wr, laKO AA HMAT noHOCHTH nE'IM TblX \.l!T'hll,bl \.l!T
TMI �a H'bCAIX TPE60BE MOHACTblp EpAAOl(i\ 11 HHlKE EAllHOE AA H€60I( AET i\HWEHA �A
ll'Thllll A8xoBH0l0H , erOl(MEH li CBEIJ.IEHHHU,H H \.l!T A0l0laKOHll . H Citi.I,€ ECT C'hTBOpHI\
01·crp0Etiie 60i\-kp1rn rocnOACTBA Mit, PAAOl(i\ 11€1\ KOMHC, H CBE�AH0l€ KOl(OHHO C'h
sp�r'i11 ero " C'h WT'hl.1,01( HEKTAP0l0€, C'h Ol(TBP'ha\AEH0l0€ laKO TAAI HEnpOMEHEH HA \.l!T
npEA noKOlfHHArO MATEIO BOEBOA'h H A 'IHCTH-kHw Aro H nptwcBEIJ.IEHHAro \.l!T'hl.1,01(
1Mu1EMoy Kyp 0ew<f>u" Apx"1°HMHTponMHT B'hCAIX �EMI\€ Ei\AW KOE 11 BCEM 'IHCTHTHMH
npaRllTE/\lf rocnOACTBOI( EM8, BEl\Hll,Ha\€ H MMH, C'h B'hC C'hBtTOM, KAKO HHKTOlKE
ll'T nwpSA EH0lA ero, nowECTB0l€ ero 111\H \.l!T CblHOBH ero """ \.l!T 6pAT0lH ero Hi\H \.l!T
Bll�l\lf ero, A A HE HCOHTAET HHKOl\HlKE laKO AA H�RAAHTll H-kK0l0H erOl(MEHH \.l!T

MOIMCîblp 6€� BlfH8 H 6€� npABA8, HHlKE XOKET 6HTH noCMHH \.l!T BEl\llKA MOHACTblpb
11�11 npHKOCHllTll CAI AA llCXA6HTll Hi\lf B'h°4iiTH Hii'ITO \.l!T HMiiH"IA H \.l!T KOMATH
rnht11 1110HACTb1p. TAKOlKAE H WT'hll,bl MHllXH wT HA noroH-kH11, no KOE WTbU.b
XOIJl€î 11�6pA H llT ll \.l!T HlfX AA npHHECHI\ "4AE, AA 601[AET HACTABHllK HA c"IA CB-kTA
MOIMCîblpb EpAAOl(i\, AA HE HMAT npoMEHEH0l0€, W6A'IE KO€ XOKET 6blTH '11\0B-kKb
.\OBp'b. ĂA HE 601(AET laKO HA HHE MOHACTblp, 'ITO COl(T OOKl\OHEHE HA GBiiTAA fopA H
C'bTRop1111 ECTb \.1!6H'ltl0 laKO Toro TEPE "4A OOl(CT-kET MOHACTHpOBE C'h npoMEHEH0l€
ErS/\1€11111\\ H'b BCllX 1\-kTbl, HA TAl'l0l0ll C'hMP'hT'h AA H�BAAllTll, AA ECT'h HEnpoMEHEH0l0€ ,
Korop·1·11 XOK ET 6blTll WT'hll,bl 61\Ar°IH . !1 AlJ.IEl\HlKE Cl\Ol('lllT CAI H-kKorAA H-kK1111
Er0\"/\1€1Hl 6€� Ol(MA H 6€"4 TAKMEa\EH"IE, no TEX AA 11"4BAAllTll BllHA HM li AA OOCl\111\
cosopoy11 WT noroH-kH11 APOl(rH WT'hl.1,11 .
fi WT'bU.11 \.l!T °4AE, WT HA MOHACTblp EpAAOlfi\, €1.J.1€ WT 'ITO XOKET 6blTll
XOAOKOM MOHACTHpE H H WT 'ITO 6blTH Ol(AOBl\-kET'h WT K€1\TORAH0l0€ MOHACTblp0lll
6pa.1oy11 , A " npllHECHl\b Mlll\OBAH0l€ HA BEl\HKA MOHACTHp, A" ECT �" Ol(TBP'hlKAEH0l0€
TA/\\, rAf ce llOMlfHAET KTllTop"IH . H BHA-kX rocnOACTBO MH H XPHCOBOl(i\ noKOllHHOM
i\\anK! HOEHOA'h , K'hAA 6blCTb T€'1€H0l0€ "t TOM r�i)M.e-, HA POl(KA WTbU.8 erOl(MEHA
llEKîap"1'e , C'bTBo peH HA c"IE MHl\OBAH0l€ li TAKM€lK0l0€, ElKE ECTb BblWE nlfCAHA, C'hC
BEMIKOIO Ki\ETBOI( lf C'hC A<f>Ol(p11CAH.l€ .
Gero P"A·1· lf rocnoACT Bo Mlf C'hM noHOBlll\ 11 Ol(TBP'hAHXOM C'hC c"lu XPHCOBOl(i\
rocnoACTH4 MII li AM C'hM rocnOACTBO MII CB-kT-kll H 60lKECTRHbllf MOHACTblp EpAA81\,
40 1
ll\KOiKE A/J. EC1' c"le MHl\061J.H°IE " 1'/J.KMEiKE0IH"le C1'0�1'El\H/J. 6'h 6il.Khl KIJ.KO ECT BbllU€
nHC .
64JEiKE C'hM 01(1'6P'hAHI\ rocnOAC1'60 MH li C'h 6€1\llKOIO �/J.Kl\ltlldH0ie: n�
WWEC1'6°l0IO rocnOAC1'6/J. MII, Koro 11�1iEpE1' rocnOA'h Eor'h 6hl1'11 rocnOAiJ.P'h lt Bi\dAd'1'€�
�EMl\H El\/J.lllKOE, Hl\11 W1' cp'hA0l0'lH 1J.ro nl\OA/J. rocnOAC1'6/J. MH Hl\11 WT no rptc111x
H/J.WhlX 111\11 W1' C'hpOAHltK H/J.WllX 111\11 W1' ltHOnl\EMEHHK, A/J. IJ.4JE nO'l1'E1' li nOllOBltî li
Ol(1'6p'hAH1''h c"lio xp11co60I(" rocno>,C1'6/J. MH, '!'oro rocnOAh Eorh AiJ. r/J. no'IHTET 11 AA
C'hXP1J.HH1'h 6'h rocnOAC1'6il. ero li /J. 6'h 601(AOl(4JHX Bil. L!H.X AOI( W/J. ero 6'h Ol(nOKOEti1'€ .
fi IJ.4JEl\HiKE HEnO'l111'E1' H HEnoH06H1' 11 HEOl(1'6P'hAH1''h 1J.H8 nonepe1' 11 P•l'l;O pttî'b 11
HCX1J.6111'h " AIJ. wc1'1J.6H1' 6'h �IJ. W66EH0IE c·1·io XPHC060l(I\ rocnOAC1'61J. MII �d l\IHMBA1ii€,
;t;
/J. '!'Oro A/J. EC1' 1'p'hKl\E1' li /J.H/J.-e-EM/J. " 1J.<j>8p11C1J.H W1' Tlil csil.'!'hlX W'l''hl.lhl H E C0\'1'
6'h MllKEll CBil.1'�M rp1J.At li A/J. HM/J.1' 'l/J.C'l'h C'hC 'iol(AIJ. " C'hC flp"I� H/J. EAHllh MEC'l'O li
C'h HHllMH HEBil.pH0IH 0l00l(AEH, lliKE 6'h�'hnHWE H/J.A Kp'h6 rocnOA/J. Eor/J. li GndCd lldWm
'i8c8c1J. Xp11C1'0 li pEK'h1' : „6'h�MH, B'h�MH " p1J.cnEHH 6ro li Kp'h6 6ro HdA llhlX lt lldA
w
'IEA/J. 11x 6'h 6il.Kh1", /J.MHHh . H H/J. 61'opoe npH EC'l'B°IE COI(A114JIJ.ro Xp11c1'0Bd, Ad EC'l'b
C'hnpil.HhlK'h XP1J.M C6il.Toro M8'1EHHK/J. AHM111'p0IE .
GEiKE 01(60 li C6il.Ail.1'€1\°IE nOC1'/J.6HX rocnOAC1'60 MII: lKOl(n/J.H rlwpMA BEl\llK.111
6/J.Hh KpME6CKhl " COI(A111'EI\ 6'hCEX C1'p/J.H/J.M GE6Ep11HCKhl " :K 8nAH npEAA
Ep'hHKOBil.HOl(I\ BEl\llKhlH A60pHHKh 11 iKOl(n/J.H GTpoe 6€1\HK°IH l\Wrw<j>E1' ;i;ol(ndttb 11
EOl(Hil. BEl\llK°IH BHC1'0lll\p H iKOl(n/J.H XpH"�/J. 6€1\ cn1J.1'1J.p H iK8n1J.H feprE BEI\ Ki\ IO'ldp li
iKOl(nAHh Hc1'pL11'0l0E 6El\HK0l11 noc'!'El\HHK H iKOl(n/J.H KHpKIJ. 6€1\llKll C'l'Ol\HllKh 11 ;i;ol(ndttb

IliJ./J.H'h BEl\HK0l11 nEXiJ.PHllK'h " iKOl(n/J.H ĂIJ.H'llOl\'h Il'hp'hll\HOl(l\h 6€1\llK°IH Cl\01(1,l 'k ptoi\ li
iKOl(n/J.Hh NEKOl(l\A BEl\llK0IH nH1'1J.p . Hcnp1J.BHHK, lKOl(n/J.Hh GTpoe 6€1\ l\Wrw<j>ET .
H HcnHC/J.X A�h, MHXM'lil. Mro<j>E1', ChlH'h Il1J.p1J.CKhl6EH 6hl6 BEI\ l\Wrw.j>ET, B'b
H/J.C'l'OI\ rp1J.AI( EOl(KOl(PE4JH, Mil.C�Ll/J. /J.BrOl(C1' r AhHH, /J. W1' flAAM/J. AIJ.:KE AO Hbtl'li,
1'E'IEH0IE l\il.1'hlM, 6'h l\il.1' ,.'��B .
t 'iw KOC'l'LIHAHH 6WEBWAIJ., Mltl\OC1'0llO EOiK0llO rocnOAHH'h .
'iw KOC1'/J.HAllH ROEBOA'h <m.p.>
t Î ntru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Costandin voievod, fiul marelui şi preabunului
răposatului Io Şerban voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu,
stăpânind şi domnind peste toată Ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste
munţi, herţeg al Almaşului şi Făgăraşului, am binevoit domnia mea cu a mea
bunăvoinţă, cu luminată şi curată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe
Dumnezeu cel ce m-a proslăvit pe mine şi cu slavă m-a ridicat în scaunul părinţilor
domniei mele. lată, am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă fată şi
preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al
402
domniei mele, sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Bradul, în judeţul Sac,
unde este hramul Sfăntului şi slăvitului marelui mucenic Dimitrie Izvorâtorul de
Mir, şi părintelui egumen Nectarie şi tuturor călugărilor, câţi vieţuiesc în locaşul
acesta, ca să fi e sfănta mănăstire Bradul în pace şi slobodă de dijma stupilor şi de
gorştina oilor şi a porcilor şi de vinărici şi de toate dăjdiile, câte vor fi peste an în
tara domniei mel e.
·
De asemenea, iară să fie în pace cincizeci de oameni, care vor fi posluşnici

sub stăpânirea sfintei mănăstiri, care este mai sus-scrisă, de birul de lună şi de
găleată şi de făn şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de miere şi de ceară şi de cai
de olac şi de podvezi şi de mertice şi de lucru domnesc şi de bir moldovenesc şi de
sărărie şi de toate mâncăturile, câte sunt peste an, de la nimeni să nu aibă tulburare
în veci, pentru că această sf'antă mănăstire mai sus-zisă a făcut-o cinstitul, credinciosul
boier al domniei mele, jupan Radul mare comis Mihalcea, de iznoavă din temelia
ei, din miluirea şi din putinţa ce a avut de la răposatul Matei voievod, pentru
dreaptă şi credincioasă slujbă cu care a sluj it domniei lui. Şi cu bunăvoinţa lui
Dumnezeu s-a nevoit de a făcut tot din piatră, cu chilii împrejur şi cu trapezărie şi
cu pivniţă şi încă a înfrumuseţat-o cu toate sfintele odăjdii ce trebuiesc, cum se
cuvine şi a întărit-o cu dedine statornice şi neclintite.
Astfel, văzând şi domnia mea că este o mănăstire în munte şi la loc de nevoie
pentru hrană şi lipsită de sate cu vecini, m-am milostivit domnia mea de am iertat-o,
cum a fost iertată şi de răposatul Matei voievod şi am iertat-o de toate, cum este
mai sus-scris, de asemeni şi pe aceşti cincizeci posluşnici, care sunt sub ascultarea
sfintei mănăstiri, numai să poată asculta şi să păzească sfânta mănăstire de hoţi şi
de alţi oameni răi şi de alte toate câte vor fi poruncile părinţilor călugări, care
locuiesc acolo şi mai ales ca să fie părinţilor domniei mele şi domniei mele veşnică
pomenire neîncetat, până va sta sfănta mănăstire.
De asemenea, cinstitul dregător al domniei mele, pan Radu! mare comis,
văzând în acest chip că această sfăntă mănăstire Bradul este lipsită şi fiind fără părinţi
vrednici şi pentru sfănta slujbă dumnezeiască, a gândit în inima lui ca să nu fie lipsită
de părinţi duhovnici niciodată, în veci, ci întru aceea s-a nevoit cu bunăvoinţă de a
venit împreună cu fraţii lui, Pătru postelnic şi Neagoe paharnic şi Ghierghie spătar şi
Moise spătar şi împreună cu arhimandritul Nectarie din Pogoniani, care este
nastavnic în sfănta mănăstire mai sus-scrisă, înaintea răposatului Matei voievod în
divanul cel mare, de a închinat mănăstirea Bradul metoh la sfânta mare mănăstire la
Pogoniani de la Rumele, unde este hramul cinstita Adormire a stăpânei noastre
�ăscătoare de Dumnezeu pururea Fecioară Maria, care mănăstire este făcută de
1m�ăratul Costandin Pogonat şi de împăratul Andronic Paleologu, ca să poarte grijă
acei părinţi de acolo de toate nevoile mănăstirii Bradul şi niciodată să nu fie lipsită de
părinţi duhovnici, egumen şi preoti şi de diaconi. Şi astfel a făcut întocmire şi
le�ământ boierul domniei mele, Radu! mare comis, împreună cu fraţii lui şi cu
pa� intel e Nectarie, cu întărire ca aceea, neschimbat, dinaintea răposatului Matei
voievod şi a preacinstitului şi a preasfinţitului părintelui nostru chir Teofil
403
arhimitropolitul a toată Ţara Românească şi a tuturor cinstiţilor dregători ai domniei
lui, mari şi mici, cu tot sfatul, cum nimeni după moartea lui, din rudele lui sau din fiii
lui sau din fraţii lui sau din nepoţii lui, să nu încerce nicidecum să scoată vreun
egumen din mănăstire fără vină şi fără dreptate, nici să nu fie trimişi de la mănăstirea
cea mare sau să se apuce să strice sau să ia ceva din averea şi din avutul sfintei
mănăstiri. De asemenea şi părinţii călugări de la Pogoniani, pe care părinţii îl vor
alege dintre ei să-l aducă aici, să fie nastavnic la această sf'antă mănăstire Bradul, să
nu aibă schimbare, însă care va fi om bun. Să nu fie ca la alte mănăstiri, care sunt
închinate la Sfăntul Munte şi s-a făcut obicei ca acela de se pustiesc mănăstirile cu
schimbarea egumenilor în toţi anii, ci numai moartea să-i scoată, să fie neschimba\i,
care vor fi părinţi buni. Iar de se va întâmpla vreodată nişte egumeni fără minte şi
fără socoteală, acelora să le vădească vina lor şi să trimită soborul din Pogoniani al\i
părinţi.
Iar părinţii de aici, de la mănăstirea Bradul, încă din ce va fi venitul
mănăstirii şi din ce va rămâne de la cheltuiala mănăstirii Bradul, să aducă miluire
la mănăstirea cea mare, să fie de întărire acolo, unde se pomenesc ctitorii. Şi am
văzut domnia mea şi hrisovul răposatului Matei voievod, când a fost cursul anilor
7 1 49, la mâna părintelui egumen Nectarie, făcut pentru această miluire şi
întocmire, care este mai sus-scrisă, cu mare blestem şi afurisire.
Pentru aceea şi domnia mea am înnoit şi am întărit cu acest hrisov al domniei
mele şi am dat domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Bradul, ca să-i fie
această miluire şi întocmire statornică în veci, cum este mai sus-scris.
Î ncă am întărit domnia mea şi cu mare blestem: după trecerea domniei
mele, pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării
Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau după păcatele noastre sau din
rudele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov
al domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în
domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui în pace. Iar dacă nu va cinsti şi nu
va înnoi şi nu va întări, ci va călca şi va strica şi va pierde şi va lăsa în uitare
acest hrisov de miluire al domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi
anatema şi afurisit de 3 1 8 sfinţi părinţi, care sunt în sfânta cetate a Nicheei şi să
aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu alti necredincioşi iudei, care au strigat
asupra sângelui Domnului Dumnezeu şi Mâ �tuitorului nostru Iisus Hristos şi au
spus: „ia-L, ia-L şi răstigneşte-L şi sângele Lui asupra lor şi asupra copiilor lor în
veci", amin. Şi la a doua venire a judecăţii lui Hristos, să-i fie potrivnic hramul
Sfântului mucenic Dimitrie.
şi judecător al tuturor părţilor Severinului şi jupan Preda Brâncoveanu! mare vo�ic
şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hrizea mare spatar
şi jupan Gherghe mare clucer şi jupan Istratie mare postelnic şi jupan Chirca mare
stolnic şi jupan Pană mare paharnic şi jupan Danciul Pârâianul mare sluger şi jupan
Necula mare pitar. Ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
404
Şi am scris eu, M ihalcea logofăt, fiul lui Paraschiva fost mare logofăt, în
cetatea de scaun Bucureşti, luna august 3 zile, iar de la Adam până acum, trecerea
anilor, în anul 7162 < 1 654>.
DANIC, M-rea Bradu, Hanul Greci şi Codreni, XXX I X/4.

Orig. slavon, perg. (48 x 40), pecete atârnată cu fir de mătase împletit, în culorile alb, roşu,
albastru şi galben, căzută.
t MHMCT"ieio EolK"feio, "iw HocTAHAHH lli'hpBAH llOEllOA'h H rocnoAHH'h ll'hc8E

3€1111\E 88rrppo111\A<j:>HCKOE . ĂAllAT rocnOACTllO MH c"lio nollEl\irn"IE rocnoACTBA MH
ch8r8 rocnoACTllA MH, MHXAIOll 4E8 w , CblH'h Hp'hcTt11, " C'hC spAT EM8, GTAH481\ H
i\8n811 " flHK81\, WT CEl\O WT HAKAl\El.ţH, WT c8ACTllO El\AWKA, " CblHOllH HM,
€M14e;i;e lior'h AApo11Ax, raKolKE A" ECT HM W'lHH'h 8 Ho11A'l, WT c8AcT110 TEl\€opMAH,
Afh AoEpocl\L\11 llCAX 11ApH Hl\0IKA CE XTET H3BpAT WT nMio H WT w8M8 " WT llOAA "
wr no 11ci1 W'lHHA, 3AHHlKE io ECT noK8nHI\ HptcTt, 6Ar.p8 M"X"" " GTAH481\ H
i\8n811 flHK81\, WT ""A AospoCl\AB 3A rn "'"P" rOTOBH .

"
11 nAK A" ECT MHXAIOB " GTAH481\ " t\8nos " f1HK81\811, ci.1Ho11H Hp'hCTEll,
w�1m 8 8 H8 11 A'l, AEI\ t\8nEB BCAX BApH Hl\HKA CH XTHT H3BpAT, noHHlKE ECT BHI\
noK8nH11 Kp'hcTt WT "" t\8nE 3A f)M "'"P" roToBH .
11 nAK A" ECT MHXAIOB " GTAH'lOl\OB " t\8nE11 " fIHKOl\OB W'lHHo 8 H'hl\HHE4JE,
A€h ELll\Oh\I! llCAX, llAPH El\HKA cex H36pAT, noHElKE ECT 6HI\ noK8nHI\ Hp'hcTt WT " "
&MM, 3LI TH AcnpH rOTOllH .

11 ni1K AA ECT MHXAHIQll " GTAH481\oll " t\8nEB " f1HK81\011 W4HH8 8
KM<1m>e 4-1 H, AEI\ MAHAEl\Ell " AEI\ XpAHHTol\011 BCAX, BAp0IH El\HKA cE XTET H3GpAT,
noue;i;e l'CT GHI\ noK8nHI\ Hp'hcTt wT ""A MAHAEI\ " WT HAA XpAHHTOl\011, 3A -;;;-
4cnp1t fOTOl!lt . H npoAAAOX C0IE BHWE pE4EH0IH HMEHHTE l\IOA"r°H C0IE W'lHHE WHH 3A
1111X110M AOEpOllOl\IQ, 6E3 "" EAHA CHl\OCT'h, " C'hC 83HAH0IE llCH MErlbi.WOll " WT ro
11 WT AM 11 wT Kp'hCT'h MECToM8 . H llHAEXOM rocnoACTllA MH H KHHrA MllXAlll\
ROER OA'h , CblWb 11€1\llKAro noKOHHAro n'hTpAIUKO llOEBOA'h, no C'hE W'lHHE llHWE nHC,
RE CXA
" 3
11 P A" " · TAlKE noH01111xoM rocnoACTllo MH " 8T11p'hAllXOM I( rocnoACTllo
""
11111
C'hC c"lio KHll rA rocn oAC TllA MH
.
G ero P"A"f AAAoX rocnoACTBo MH cl\8rA rocnoACTllA MH, MHXAll 4i>8w " spATll
III\\ , GTLI H'lO
l\011 11 t\8nE11 " fIHKOl\oB, ci.mo11H Hp'hcTt11, raKolKE A" 11 ECT 11M8 c"lio
405
li li li
W411H€ RllW€ p€4€Hll 3A A€A0rHO, HM ChlHORll HM RH81.ţ€M np€RH84 €TOM . H llE
WT KOrOlKAllM H€nOK04\€1lllMO, nop113MOI( rocnOACTRA MII .
CE:.+: € 8G8 11 CREA0iT€4'€ nocTARHXOM rocnOACTRO MH 1 : lK8nAH flwpMa 8€1\'i<K'i>E
llAH KpM€RCKll li :.+:8nAH npEAA EpnHKORirn84' R€4\llK'I€ ROpHHK li ;K8nAH CTpo€ B€MIK.iE
Mro.ţ,ET 11 :.+:811AH E8H'k R€4\HK0IE RHCT'lrap 11 JK8nAH Xptt3A REA Cn'hTAp H <K8<ndli>
flw pr'IE EnAtH84' REA K4\I04€p 11 JK8nAH K1tpKA REA CTMHHK 11 ;K8nAH PAAţl\ RE�
li
KOMllC li ;i;8nAll nAAH'h <1>1t4'1tntcK84\ 1!€4\ nEXAPHllK JK8nAH HcTpAT'I€ 8€1\ noCTel\llltK
11 ;i;8nAH AAH484' REA cl\8lK€p 11 nAH HEK8AA 11€4' nHTAp . H 11cnpARHHK, nAH GTpo[ef
BEI\ Aoro.ţ,'hT .
H HAnHCAX A3'h, fl4'1tKâAHAp8, ll'h HACT[M] 2 rpAA E8K8p€1J.1€, MiiCEt.td d8r8cT �
AhHll, Ai>T r3�R .
'iw KWCTAHAHH 8W€RWAA, Mll4\0CT'llO EolK'llO rocnOAHH'h .
'iw KocTAHAHH Ro11110A1t <m.p.>
ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn toată Ţara
mele, Mihai ceauş, fiul lui Cârstea, şi cu fraţii lui, Stanciu! şi Lupul şi Anc u l din ,
sat din Cacaleţi, din judeţul Vlaşca, şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i
fie lui ocină în Novaci, din judeţul Teleorman, partea lui Dobroslav toată, oricât se
va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste toată ocina, pentru că a
cumpărat-o Cârstea, tatăl lui Mihai şi Stanciu! şi Lupul şi Ancul, de la Dobroslav,
pentru 250 aspri gata.
Şi iar să fie lui Mihai şi Stanciu! şi Lupul şi Ancul, fiii lui Cârstea, ocină în
Novaci, partea lui Lupe toată, oricât se va alege, pentru că a cumpărat Cârs tea de la
Lupe, pentru 1 40 aspri gata.
Şi iar să fie lui Mihai şi Stanciu! şi Lupul şi Ancul ocină în Călineşti, partea
lui Baloia toată, oricât se va alege, pentru că a cumpărat Cârstea de la Baloia,
pentru 350 aspri gata.
Şi iar să fie lui Mihai şi Stanciu! şi Lupul şi Ancul ocină în Căl<in>eşti,
partea lui Mandel şi partea lui Hranitul toată, oricât se va alege, pentru că a
cumpărat Cârstea de la Mandel şi de la Hranitul pentru 300 aspri gata. Şi au vândut
aceşti mai sus-zişi oameni aceste ocini de bunăvoia lor, fără nici o silă, şi cu ştirea
tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi din jurul locului. Şi am văzut domnia mea
şi cartea lui Mihail voievod, fiul marelui răposatului Pătraşto voievod, pe�tru
aceste ocine mai sus-scrise, veche şi ruptă. Astfel am înnoit-o şi am întănt-o
domnia mea cu această carte a domniei mele.
Pentru aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele, Mihai ceauş şi fraţil?r lui.
Stanciu! şi Lupul şi Ancul, fiii lui Cârstea, ca să le fie lor aceste ocini mai sus-scnse de
dedină, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi de nimeni neclintit, după porunca
domniei mele.
406
.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna mare ban al Craiov ei
şi jupan Preda Brâncoveanu! mare vomic şi j upan Stroe mare logofăt şi jupan
Bunea mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi ju<pan> Ghierghie Băleanul
mare c lucer şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană
Filipescu! mare paharnic şi jupan Istratie mare postelnic şi jupan Danciul mare
sluger şi pan Necula mare pitar. Şi ispravnic, pan Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Alexandru, în scaunul oraşului Bucureşti, luna august 3 zile,
anul 7 1 62 <1654>.
<A scris> Alexandru
DANIC, Doc. ist., CXXV/58.

Orig. slavon, hârtie (42 x 28,5), sigiliu mijlociu timbrat.
I
MHH.
328 1 654 (71 62) august 3
.
t MHMCT lio liolK"leio, 'iw HocT"HAHH Wepi:;"" BO€BOA" " rocnoAHH'h BbCOH �€Ml\"le
O�rrpwB""X°IHcKoe . Ă"B"T rocnoACTBO MH c"le noBel\irn"le rocnoAcTB" MH aceştii
cocoane, anume Stamata, fata lu Criveţ şi mătuşelor ei, Neagăi şi Mariei, fetele
Stoicăi Boblicescul ot Şovârcul ot sudstvo Vlaşca şi feciorilor lor, câţi Dumnezeu
le va da, ca să le fie lor ocină în sat, în Şovârcul, şi în Gurbanul, din câmpu şi den
pădure şi den apă şi den şăzutul satului de preste tot hotarul veri cât să va alege şi
cu tot venitul, pentru că această ocină, carea scrie mai sus, fost-au a lor bătrână şi
dereaptă moşie şi de cumpărătoare, încă de mai nainte vreme, den zilele Mihnii
l'Oievod, feciorul lu Alixandru voievod. Şi tot le-au ţinut cu bună pace, iar după
aceea, c ând u au fost în zilele răposatului Matei voievod, iar Tudor căpitanul din
Hodivoe, fostu-s-au sculat de le-au 1 fost luat şi le-au fost împresurat aceste moşie
2
în si la lui şi le-au fost cerşut de l-au fost miluit cu dinsili r[ăpo J satul Matei voievod,
precum au fost dat şi au fost împresurat toate moşiile boiarilor ţărâi. Şi toate le-au
[mut aceste moşii Tudor căpitan în sila lui câtevaşi vreme până acum în zilele
domnii mele şi neavându nice o treabă cu aceste moşii.
Iar când au fost acum în zilele domnii mele, sculatu-s-au cocoana Stamata,
fata lui Criveţ, şi cu mătuşi-sa, Neaga şi cu Mariia, fetele Stoicăi Boblicescul, cu pâră
pentru aceste moşie, cari scriu mai sus, ştiindu cum că sânt ale lor bătrâne şi direpte
ocme. Şi au venit cu mare jalbă la divan înaintea domnii mele şi au scos şi cărţile
407
bătrâne ce au avut de cumpărătoare de moşii lor, cărţili M ihnei voievod, feciorul lui
Alixandru voievod, cându au fost cursul anilor 7089, de s-au cetit la divan.
Într-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre direptate şi pre lege
dumnezei iască, dempreună cu toţi ceilalţi deregătorii dornnii mele şi am dat domnia
mea ca să aibă să-şi ţinărea această cocoană Stamata, fata lui Criveţ şi cu mătuşi-sa,
Neaga, şi Mariia, fetele Stoicăi Boblicescul, toată partea lor den Şovârcul, vericât să vă
alegea cu bună pace, precum scrie şi cartea M ihnei voievod, şi precum au ţi nut şi mai
nainte vreme. Şi să le fie moşie stătătoare lor şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor
ohabnică în veci. Iar Tudor căpitanul mai multă treabă cu moşiile lor să nu aibă. tt li€
W'f Koro:KAO HEnOKOl\iiBHMO, nopE�MO rocnoACTBd MH.
Geme 01( 60 " CBEA0i°'f€1\0IE noC'fdBl\iiEM rocnoAC'fBO Mtt : mSnAH rewpMA BE� GAH
KpMEBCK·1· "I mSnAH IlpEAA BEI\ BopHttKS "I mSnAH GTpott BEI\ l\wrw.ţ>i.T tt mSnaH E811u 8€�
BHC'fttlllp ... mSnAH Xptt3A BEI\ cnt.TAP ... mSnAH fleprl B€1\ Kl\I04Ep " mSnaH RHpKA 8€�
CTOl\HHK ·,· mSnAH PAAS" BEI\ KoMttc "I mSnAH IlAAHo BEI\ nEXAflHHK ·1 mSnAH "icTpAT.IE m
nocTEl\HHK . H ttcnpABHHK, mSnAH GTpoe BEI\ l\Wrw<f>i.T .
""""'"X A3, HttKSl\A l\Oro.ţ>i. 'f EiMA°l'l°I, Ol( rpAA ESKSpe41tt, MECiil.lA ABrSCT r AbHll
H W'f f'IAAMA AA:KE AO Ht.IHii, 'fE'lEH°IE l\il.TOM, B'h l\il.'f r�flâR3 < 1 654>.
ţ "iw KoC'fAHAHH BWEBWAA, MHl\OC'f°llO Eom"lio rocnOAHHI. .
"iw KoC'fAHAHH BOEBOAI. <m.p.>
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXXII/ 1 3.

Rez., Aricescu, Indice, I, p. 4 1 , nr. 5 2 1 ; Stoicescu, Matei Basarab, p. 59, 72.
I j\i;a8.
3 „Şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan
Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Preda mare vornic şi Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier
şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Gherghe mare clucer şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu! mare
comis şi jupan Pană mare paharnic şi jupan Istratie mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
Am scris eu, Nicula logofăt Boldici, în oraşul Bucureşti, luna august 3 zile şi de la Adam până
acum, cursul anilor, în anul 7 1 62''.
329 1 654 (7162) august 4
t Adecă eu, Şărban, dempreună cu feciorii mei, Stanciu! şi Tănasie, s�ris-am

_
' la mâna lu Pătraşco pehamic ŞI al
acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credintă
Giurei ot Morânglav, cum să să ştie când au fost acum în zilele mărei sale,
408
domnul nostru Io Costandin voivod, vândut-am dumnealor o moşie din Pulaşi, partea
Stoicăi lu Buciumaş dincoce de Olt, dân sus de Voiceşti, din judeţul Vâlcea, însă care
am fost cumpărat şi eu de la Stoica Buciumaş de a mea bunăvoie, fără nici o silă, însă
în bani gata 5, din câmp, din <pă>dre 1 însă în Olt şi cu zăvoiu şi din gârlă, din
<Ru>ginoasa, partea lui toată, cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din sus şi din jos2 .
Şi mărturie care s-ar pune peceţile şi iscăliturile mai jos.
Şi păntru credinţa, pusu-ne-am degitele şi iscăliturile mai jos.
Pis measeţa avgust 4 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
Eu Şărban
Eu Stanciol
Eu Tănasie
ţ Pătraşco Căplan, nepot
t Ion ot Spărleni
ţ Eu Stroe, mărturie
t Eu Pârvul
ţ Eu Iani3 .
DANIC, Doc. ist., CCCLXXI I/ 1 4 1 .

Orig. rom., hârtie (34 x 2 1 ) , rupt o treime, pătat.
Rez„ Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti, p. 1 53, doc. 57.
1 Loc rupt.
2
:KOllJ .
J Semnături autografe.
329 bis 1654 (7162) august 4
t M1tMCT°IK1 Eo;i<"l1:1<1, "iw HocTAHAHH llIEpBAH BOEBOAA H rocnOAHWb. flHUJEM

rocnoACTBo Mit ţie, Filipe postelnic ot Baia şi voao, altor părtaş de ocină, carei aţ
vândut moşie răposatului Matei vodă! Cătră aceasta vă dau în ştire domnia mea, den
vreme ce veţ vedea această carte a domnii mele, iar voi să căutaţ pentru părţile
voastre, care l<e>-aţ luat bani de Ia Matei vodă, afară de moşiia şi den rumânii
boiarenului domni i mele, jupan Danciul vei slujer, să vă gătiţi banii toţi câţi aţ
�uoat voi de la Matei vodă şi să veniţi cu ei, aicea la domnia mea. Pentru că aicea,
mnamtea domnii mele, jăluit-au boiarenul domnii mele, Danciul vei slujer,
cum_ că i-au lepădat Matei vodă bani pre moşiia lui şi pre rumâni, în silă, fără de voia
lui_ şi fără de nici o direptate. Deci, el ş-au gătit banii toţi câţi i-au lepădat Matei vodă,
de care lucru iaca vă scriu domnia mea să căutaţ să vă gătiţi banii cât aţ luoat şi voi
409
pre părţile voastre, să-i aduceţ aicea, la domnia mea, că apoi, deca nu veţ veni cu
banii, voi trimete domniia mea de vă vor aduce cu treapăd.
HHAKO AA wkcT, no p€4€ rocnOACTl!A MH . H HcnpABHHK, CAM p€4€ rocnOACT8d MII,
ce cum mai curând să veniţi!

nHc Miic€LlA AsrScT A AhHH, Bh l\iiT r'�flâ s < 1 654>.
După Ştefulescu, Doc. slavo-rom. , p. 556.
Rez., Ştefulescu, Go1j11! ist. şi pit., p. 1 2, 1 53 ; idem, M-rea Polovragi, p . 74.
330 1654 (7162) august 5
t Adecă eu, căpitanul Vasilie şi jupân<e>sa 1 me, Stana, scris-am zapisul

nostru cum să fie dă marea credinţă la mâna Stoii căpitan chihaia şi a j upânesii lui
Sorăi, cum că i-am vândut moşiia dân Clinceni câtă au fostu parte me totă şi dân
apă şi dân câmpu şi dân pădurea cât va fi partea me totă. Şi o am vândut direptu
ughi 3 1 , ca să fie lui moşiia stătătoarea, lui şi fecioriloru lui şi n epoţiloru şi
strănepoţiloru2 lui câţi Dumnezeu i va dărui dă bunăvoia noastră, fără dă nici o silă.
Şi la tocmela noastră fost-au mulţi boiari şi o<a>meni buni, anume: popa
Grigorie i hagi Dobrea i hagi Crăciun, Cârste i Tehui vătaf za ţarigrădeni i Nicula
iuzbaşa i Novac iuzbaşa i popa Luscan i Oprea, i Muşat.
Şi pentru mai mare credinţă, ne-m pus şi peceţile.
Aceasta am scris.
Pis measeţa avgust dnă 5, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
t Eu Vasilie. Eu Stana. Eu popa Grigorie. Eu hagi Dobrea. Eu Tehui
vătaf. Eu Cârstea. Eu hagi Crăciun. Eu popa Luscan. Eu Oprea. Eu Muşat.
DANIC, Doc. ist., MCDLXXXVIIl/8.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ).
Copie ibid. : MCDLXXXVIIl/8a.
I a;8n8HC4.
2 cTptHeno�H�op8.
33 1 1 654 (71 62) august 6
t MHl\ocT"lio Elo1K·1·€io, "iw KocTAHAHH llihpBAH BOEl!OAA H rocnoAHH'h . AAUT

rocnOACTBo MH c"IE no11€1\€H·1·€ rocnoACTBA MII sol\iipHH rocnoAcTBA MH Moise spătar,
410
ca să fie volnic cu această carte a dumnii mele de să-şi ţie nişte vii şi moşie de
la Scurteşti, câtă va alege, care vie şi moşie fostu-le-au cumpărat boiarinul
dumn ii mele, ce scrie mai sus, Moise spătar, den zilele răposatului Matei
voievod, vă leat 71 57, de la Neagu! şi de la frate-său, Tărchilă şi de la Ion
Roadeoală şi cu zapis de vânzare pre bani gata. Şi de atunce încoace tot au ţinut
cu bună pace. Iar după aceea, cându au fostu acum în zilele dumnii mele, iar
Neagu! şi frate-său, Tărchilă şi Ion Roadeoală, ei au rădicat pâră şi au venit
naintea dumnii mele, în divan, de au stătut de faţă. Şi aşa pârâia Neagu! şi
frate-său, Tărchilă şi Ion, cum au luat Moise spătar aceste vii şi moşii ot Scurteşti
în silă fără dereptate 1 , pentru nişte2 stupi ai lu Vaselie iuzbaşa ce se-au fostu
furati, ia r Moise spatar scoas-au naintea dumnii mele în divan zapise făcute
de vânzare de a lor bunăvoie.
Într-aceea, dumnia mea am căutat şi am judecat cu tot divanul şi am
adevărat dumniia mea cum şi-au fostu întorsu Neagu! şi Tărchilă şi Ion toată
prada şi cheltuiala de la ciobanii Bratului Coitescul, de au luat ughi 24 fără de alte
cheltuială, oameni domneşti ce au fostu trimis la dânşii în trei rândure. Iar aceste
vii şi moşii, ce scriu mai sus, le-au3 vândut ei de a lor bunăvoie boiarinului
dumnii mele, Moise spatar, ca să-i fie moşie stătătoare în veci, pentru că au
fostu de faţă şi au rămas Neagu! şi Tărchilă şi Ion de lege şi de judecată den divan.
HNAKO A" N€C1', no p€'1€ rocnOAC1'Bd MH. H HcnpABHHK, CAM p€'1€ rocnOAC1'Bd MH .
0HC MiiC€1_\d ABr8C1' l AbHH, Bb 1\'li1' „�fl3R < 1 652>.
t "iw lfocTAHAHH ROERWAA, MHl\OC1'0iio EoJK"iio rocnOAHHb .
"iw KocTAHAHH ROEROAb <m.p.>

Orig. rom., hârtie (29 x 2 1 ) , sigiliu inelar în chinovar.
Copie ibid.: ms. 1 7 1 , f. 369-369v.
I
AEpEnT44Te .
2 Repetat.
1 �ia8.
332 1654 (71 62) august 8
. t Adecă eu, Mihăilă şi fămeia mea, Trandafira, împreună cu coconii miei,

sens-am zapisul mieu să fie peste toate zapisele de mare credinţă la mâna jupânului
Ghi nea Stroe, să să ştie că i-am vândut viia ce au fost cumpărată de la un văr al
nos'.ru locan, carele au fost cumpărat de la Răolna, de i-am vândut-o în bani gata
ughi 22 pol. Şi o am vândut de a mea bunăvoie, să fie lui moşie şi lui şi feciorilor
41 1
lui şi de nimenea bântuială să nu aibă, că i-am vândut de bunăvoia mea dinnaintea
a mulţi oameni buni ce sânt mai jos scrişi. Şi o au cumpărat de bunăvoia lui. Jar
cine să va scula să facă altă învăluitură să fie blestemat de 3 1 8 părinti, de la
Nicheia. Şi acest zapis s-au făcut în Juna lui august 8 zile, vă leat 7162 <1654>.
Şi pentru credinţă, pus-am şi degetul mai jos.
Şi am scris eu, Stoica logofăt mult greşitul.
Eu Mihăilă. Eu Trandafira. Eu Defta, mărturie. Eu Vladul, mărturie. Eu
Stan cojocar, mărturie. Eu Dobrotă, mărturie. Eu Ion Ghidiul, mărturie. Eu Stoica
jude, mărturie. Eu Nicolache, mărturie. Eu Tudoran, mărturie. Eu Ene, mărturie.
DANIC, Ms. 447, f. 378v-379r.

Copie rom.
Alte copii, ibid. :, ms. 234, f. 303v-304; DJAN Prahova, Col. de manuscrise, II/8, f. 237-238;
DJAN Vâlcea, ms. 1 46, f. 3 1 4r-v; DJAN Dolj, Col. de manuscrise, nr. 5, f. 293v-294.
Reg. Tezaur vâlcean, p. 1 85 ; rez., Dumitraşcu, Tamaş, Râmnicul medieval, p. 39, nr. 76; men\.,
Stoicescu, Matei Basarab, p. 59.
333 1 654 (7162) august 8
ţ Jupan Gheorma vei ban al Craiovei dat-am cartea noastră sfintei şi

dumnezeieştei mănăstiri ot Bucovăţ, unde să chiamă Coşuna, unde easte hramul
Sfăntului Nicolae M iri Lichii, cum să să ştie când au fost în zilele răposatului
Matei voievod, s-au fost sculat Drăguşin vei păharnic, le-au fost împresurat nişte
moşii de la Smărdăştiţa, de le-au fost luat o jumătate de fune în sila lui. Iar când au
fost acum, în zilele mării sale, Io Costandin Şărban voievod, iar călugării de la
sfănta mănăstire, ce e mai sus-zisă, s-au sculat de au mersu înaintea mării sale
lui vodă, împreună cu feciorii lui Drăguşin vei paharnic, de s-au pârât de faţă. Deci
au rămas naintea mării sale lui vodă.
Şi au scris măriia sa carte la noi, ca să mergem cu oameni buni bătrâni ca să
citim cărţile mănăstirii şi să mutăm pietrele unde au fost mai denainte vreme puse
din zilele răposatului Mihai voievod. Deci noi, deaca am văzut cartea mării sale
domnul nostru, ne-am sculat de am mers cu multi oameni buni acolo la moşie şi am
citit cărţile mănăstirii şi am întrebat oameni b � ni dimprejurul locului. D eci ei a.u
mărturisit toţi înaintea noastră cum au fost luat Drăguşin vei păhamic moşna
mănăstirii în silă şi au fost mutat hotarele.
Î ntr-aceea, noi ne-am sculat de am mutat pietrele unde au fost mai denainte
vreme. Î ntr-aceea, dat-am cartea noastră sfintei mănăstiri ce e mai sus-scrisă, ca să
le fie moşie ohabnică şi întru ajutor părinţilor întru hrană în veci şi de nimenea
opreală să n-aibă peste cartea noastră.
412
Asta am scris.
August 8 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Ms. 722, f. 209r-v.

Copie rom.
334 1654 (7162) august 8
t J up a n Ghiorma vel ban Cralevschie dat-am cartea noastră lu Vădislav

clucer ot Belcin, ca să fie volnic cu cartea noastră să-şi ţie ai lui rumâni den Cârna,
pre nume: lonaşco i bratu ego, Giurca şi cu nipoţii lui, feciorii lui Arsenie, pentru
că aceşti oameni ci scriu mai sus fostu-i-au rumâni di moşie din sat din Cârna şi au
apucat Legătura lu Mihai Vodă ori părinţii lor în Cârna, în satul lu Vădislav clucer.
Şi tot i-au ţinut cu bună pace, iar când au fostu tat-său rob, văzând aceşti oameni, ci
scriu mai sus, că au plecat Matei vodă cu mânie asupra lui Vădislav clucer şi i-au
luat şi moşiia din Cârna, sculatu-se-au <a>cişti oameni de au mersu naintea lui
Matei vodă, zicând că n-au fost părinţii lor din Cârna di moşie şi au zis că au fostu
tată-său rob. Deci Matei vodă fostu-i-au dat legi 3 oameni, de au jurat di către
Vădislav clucer cum nu-i sânt rumâni. Iar când au fost acum, în zilili domnu
nostru, Io Costandin Şerban voivod, iar Vădislav clucer mers-au la divan împreună
cu rumânii di se-au pârât d i faţă. Deci domnu nostru, I o Costandin Şerban voivod,
dat-au lu Vădislav clucer lege 1 2 boiari preste legea acestor rumâni. Deci, când au
fost la zi şi l a soroc, strâns-au Vădislav clucer aceşti 1 2 boiari de au venit naintea
noastră la scaunul Craiovei, de-au jurat toţi cu mâinile pre sfănta Ivanghilie, în
beserica domnească, cum că-i sânt rumâni de moşii den sat, den Cârna şi n-au fostu
lată-său rob, cum au zis, nici au avut hoget turcescu, nici au avut nici un om să vii
naintea noastră să-i mărturisească cum n-au fost tată-său românu nici rob, ce-au
fost român lu Vădislav clucer.
Într-aciia, dat-am cartea noastră lui Vădislav clucer, ca să-şi ţie pri aceşti
rumâni cu bună pace, cum i-au ţinut şi mai nainte vreme. Î ntr-alt chip să nu fie.
HHAKO AA wkc T .
fiHC 4Rr8C'r H, R'h j\i'r ,-3�R < 1 654>.
DANlC, Colecţia microfilme Grecia, rola 4, c. 26.
EDIŢ II: Text, Ciucă, Livezeanu, Doc. de la Athos, p. 1 92; rez., Cândea, Mărturii, I, p. 470,
nr. 984; rez. ,
Marinescu, Doc. rom. , p . 68, nr. 3 7 (cu data 3 august).
413
335 1 654 (7162) august 9
ţ Adică eu, Staico snă Bărcan iuzbaşa ot Miroşi, scris-am acest al mieu zapis, ca
să fie de mare credinţă la mâna satului Stoineşti, cum să să ştie cându au fost în zilile lu
Mateiu voievod, iar eu, Staico împreună cu Ion portar ne-am sculat de am luat de Ia
acestu sat, carii scrie mai sus, ughi 34 fără dă nici o treabă şi fără de lucru. Deci Ion
portar, el şi-a dat partea lui cât i-au făcut ughi 1 7, iar partea mea, eu bani n-amu avut,
ce m-amu sculat cu rugăciuni de m-am rugat de me-au iertat ughi 2, iar ughi 15, me-au
pus zi, cum să-i dau până la Sânta Mariia Mică rară dă nici un cuvântu.
Şi cându am făcut acestu zapis, fost-au mulţi boiari mărturie, po ime: pan
Ghica şătrar i Lupul vornic i Calin logofăt i Fira logofăt.
Şi pentru credinţa, pusu-m-am pecete şi mai jos iscălitura.
Pis august 9, leat 7 1 62 <1 654>.
Eu Staico.
336 1654 (7162) august 10
ţ Adecă eu, Vişan, scris-am acesta zapis al meu la mâna vară-me Mari
pentru partea de moşie de Ogrăzeni ca e o-m dat la mo<a>rte mea, că am căzut 1 , ci
m-au căutat şi m-au grijit şi m-<a>m pristăvit în mâna vară-me, Marie. Ce am
da<t> moşie de Ogrăzeni să a fi<e> ei moşie şi fecioriloru ei.
Şi cine se va scula peste cuvântul meu să fi afurisit de trei sute şi 18 otep, ce sântu
întru Nechei şi de Vlădica Isus Hristos den ceru şi anatima cine va muta cuvântul meu.
Şi mărturiie mulţi2 o<a>meni buni, anume: Dumitru şi Balomir i C erna! i Mihaiu
i Lazăr i Agripo.
Ş i pentru credinţa, posu-ne-m şi degetele.
Şi am scris eu, popa l liseiu.
Measeţa3 avgust 10 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Dumitru. Balomir. Cemat. M ihaiu. Lazăr. <A>gripo.
Muntele Athos, M-rea Simonopetra, Codex 1 775, p. 426.
Rez., Năstase-Marinescu, Simonopetra, p. 66, nr. 278.
1 Kb3Srno.
2 M04\lţH.
3 Mtce14e.
414
33 7 1654 (71 62) august 1 0
EioiK0l0€ 10, "iw KocTAHAHH llihpBAH BO€BOAA 11 rocnoAHH'h . ĂABAT

t 1\\1t110CT·1·io
rocnOACTBO M it c"IE noB€1\€H0I€ rocnoACTBA MH BMiip11tt rocnoACTBA MH, Radu! logofăt
Dudescul, ca să fie volnicu cu această carte a domnnii mele de să aibă a-şi
tinerea a l e lui moşii, anume Scurteştii cu viile şi cu morile şi cu tot venitul ot sud
B uzău, şi satul Râmniceanii, dă pre Sărăţel, cu morile şi cu viile şi cu tot venitul,
pentru că aceste moşii fost-au ale tătâne-său . Dumitru vomicul şi le-a tot ţinut cu
bună pac e până în zilele lu Matei voievod, pă vreme ce-au căzut tată-său la nevoie
şi Ia înch i soare . Deci Ie-au luoat M atei vodă fără dă direptate, de au dat Scurteştii
la P iscupi ia ot Buzău şi Râmnicenii la Măxineni.
Iar după ce m-au dăruit milostivul Dumnezeu cu domniia în scaunul
părintelui domnii mele, venit-au Radu! logofăt înaintea domnii mele cu
jalbă, cum că i Ie-au luat Matei vodă aceste moşii ce scriu mai sus fără dă
dereptate. Într-aceea, domniia mea am căutat şi am adăvărat, cum că i Ie-au fost
luoat fără de lege şi fără de direptate, numai aşa în sila lui. Derept aceea i-am dat
domniia mea această carte a domni mele, ca să aibă a-şi ţinerea aceste moşii cu
bună pace cum Ie-au ţinut şi mai denainte vreme. Iar lor, de Ie va părea cu
S!râmbu], vor veni de faţă Înaintea domnii mele. H HAKO AA H€CT .
" HcnpABHHK, CAM p€'1€ rocnOACTBA MH .
n11c ABliÎCT"y AhHH, Bh l\iiT r�fl3B < 1 654>.
t "iw KoCTAHAHH BW€BWAA, MHl\OCT0llO EiOiK0llO rocnOAHHh .
"iw KocTAHAHH BO€BOAh <m.p.>
DANIC, Doc. ist., XLIV/ l 7a.

Orig. rom„ hârtie (3 1 x 2 1 ), sigiliu mijlociu timbrat.
Copie, ibid. : XLIV/ 1 7b.
338 1 654 (71 62) august 1 1, Bucureşti
t 1\\1tl\OCT0l€10 EiOiK0l0€ IO, "iw KoCTAHAHH lli'hp6AH BOHBWA'h H rocnOAHH'h B'hCW€

3EMl\E OYrrppwBl\AX0IHcKw€. ĂABAT rocnoACTBo MH c"i"io noB€1\'ktt0I€ rocnoACTBA MH
\\IBM\ 'll\OB EK'h , HA ltM€ : fABpltl\'h " El\AA81\ �Hr'htt8 w, ChlH'h GTAH'l81\WB WT C€1\0
\\IT E1.1tKOll, UIT c8ACTBO npAXOBA, H C'hC spATH €M8 3A W'IHH'h " C'hC CblHOBH HM,
El\ltlţEa; E Eor'h AApoBAX, rnKoiK€ AA €CT B'hCAX A€1\ HM 3A W'IHH'h wT EiHBApc'h, WT
cSACT B O GAK, KO€ W'lltH'h 6111\ €CT B'h M€iKAW EiorlrnHH B'h M€iKAW rl\AB€W, WT
1t
415
nol\IO H WT woM8 H WT BOAA H WT C'hAAl\ElpH CEl\WB H WT npE3 B'bC XWT A pM1. li
6El\iri'e W4HHE, ELJ.IH:KE AA C'h 3HAET, no HME: WT BOAA G'bp'ht(1'11 B'b A'hll r8 AWpll 8
Kp'hCTA K1tcApos H B'h w 11p0Kw WT BOAA G'hp'ht.(i'H AOPH 8 KAMEHA H WT KMIEHA AOpu
8 MOcT8 K'hl\M'hLJ.8iol\8H H WT MOcT8 K'hl\M'hLJ.810l\OB npABA AOPH 8 KAMEHA wr KOA
MorHl\HU.'h H WT T8rn npABA AOPH 8 Kl\AAHHHU.A Ao6pEB H WT T8rn npARA Aopu 8
K8KIOBE E'hHKOIOl\OR " WT T8rn npABA 8 rl\AR W4HHEB HA Kl\AAHHllLJ.H Toro CTAp li \\'T
T8rn AOPH 8 n8TA Ep'hHl\EB H WT T8rn npARA WT n8TA Ep'hHl\EB AOPH 8 KllAAEllll4A
K8K8pH4EB H WT Kl\AAHHHU.A K8K8p1t4EB 8 npABA 8 KMAHHHU.A nones MAHER 11 \l'T
Kl\AAHHHU.A nones MAHER AOPH 8 KAMEHA 8 npABA AOPH 8 KAMEHA WT HA E1rnapc8 11
WT HA EH6Apc8 8 npABA AOPH 8 G'hpATA HA BOAHHHU.A Ao6pER . Koe W411H'h c1111 ECT
HM 3A A i>AHHO W'T' A i>AH 3A npi>A i>AHHO, ELJ.IH:KE WT HAEnpi)i(AE R RpiME
H36pAHHl\H . H XOTApHCAl\H H 8KAMEHHHH B'hC A'hP:KAI\ C0l0IO W4HHE RHWE pE'lEHA C'hC
A06po MHpHo, AO B'h AbHH nOKOHXHAro MATEIO BOHBOA'h, ErAA 6HCT TE4EH0iE 11iTM\
,..3pHA .
fi noTOM, K'hAA ECT 6HI\ B'h Al.HH noKOHXHAro MATEIO BOHROA'h, " GronKA
noCTEl\HHK, WH c'h B'hCTAHHI\ c'hc np8x TEPE c'hnpHw'hl\ npi>A MATEIO so11 R A'h 3AO
l\HU.8 c'bc CTAP fABPHl\'h H Bl\AA8" . H peK8" GTOHKA KAKO ECT 6HI\ rnio W'lllH'h 11A1
BHWE pE4EHA WT HA Ai>AOM CH, Bl\AA81\, " CTAP fABPHl\'h H Bl\AA81\, WHH HCRAAllA
npi>A MATEIO ROHROA'h KHHrH KO:KHHKH no c'i'io W4HH'h, RHWE pE4EHA, TEPE CE
npo4HTAI\ npEA MATEIO ROHBOAH 8 AHBAH .
B'b TOM, rocnOACTB8 EM8, WH rl\EAAI\ " c8AHX no npABA H no 3AKOH,;\ Eo;1;'irn,
K8nHo C'hC BCHXMH no4H'T'EHHH npABH'T'El\H rocnOACTB8 EM8, H AARAI\ rocnoACTR8 EA18
CTAP fARPHl\'h H Bl\AA81\oB s MErHli\ W H no pHBAWE rocnOACKH, li\KO:KE A" r11EAAET 11
AA HCTHHCTB8EwE C'hC A8WAMH HX KOM ECT 6HI\ c'i'io W4HH'h 3A Ai>AHHO RllW E nuc .
T AlKE, c'i'io s 601\ipH, WHH C'h6HpM BCHX HA EAHH MicTo, TAlKE ECT rllEAM 11
W6pi>TM KAKO ECT 6HI\ c'i'io W4HH'h CTAP fABPHl\'h H PAA8Ms 3A Ai>A°i'H O, " Gro11KA HE
ECT HMii\ HE EAHA Tpi6 . TAlKE, GTOHKA, WH HHlKE CHU.E HE WCTARHI\, ,;\H8 nAKlt:tE
Cit
R'hCTAHHI\ [c8T]1 C'hC np8x npEA nOKOHXHAro MATEIO BOA'h .

B'h TOM, MA'T'EIO BOHROA'h, rocnOACTB8 HM AM ECT GTOHK'hR iii GMipn
Kl\ETORU.H no pHRAWE rocnOACKH . TAlKE, K'hAA EC'T' 6HI\ HA AbH'h H HA copwK, WIUI
C'h61tpM RCHX HA EAHH MECTO, TAlK E ECT rl\EAAI\ H C'bMOTpHI\ H HEKAKO)l(E HE ECT
MOrl\'h AA 3AKl\illl , AH8 ECT 6HI\ C'bTBOpHI\ TAKMElKEH0i'E H AABAI\ GTOllK'h R WT c'lic
W4HH'h BHWE nHc, WT EH6Apc'h, 4ET'hRP'hTAro AEI\ . fi CTAP fARp1t11'h, WHll
HEH3BHpHl\4E ECT CllLJ.E H nAK C'h B'hCTAHHI\ c8T C'hC np8x npEA nOKOllXH"ro MATEIC
BOHROA'h H B'h3HMAI\ 3AKOHA npE3 3AKOHA, KA 3A 601\ipH, no pHRA lllE roc noACK ll , no
HME: canpi <IJl\OpEcK81\ H C'bC BH8K ero, KOMAH, H W'T' 01\0EtpH, lhpcrk li wr
Gl\'hMHPELJ.IH, GTpoe H wT <IJMpEtpH, GTAH481\ XAMAH8" H 6pAT ero, lllMpi
416
nocrEAHltK 1t WT Eo1tBOAE4Jlt, PAA8" E83'h 1t WT K'hl\8r'hpirn1t, El\AA8" 1t WT
n„8AElJ.llt, GTpoE 1t wT GTp'hMErfrn1t, GTornN 1t ToAAEP 1t HBAN 1t wT K'hl\1tNE4J1t, nAK
l!RAH 11 flEpre 1t i\8KA 1t IFIN"lo 1t ApArocl\AB, ToAOPAN wT GTOENE4Jlt, CTAP E'hl\K81\ 1t
.
wr liopAi>H 1t , Htr8" Eoffi IN 1t GTAN Po681\ 1t Kp'h48N 1t WT K0Kop'htp0l1t WT M1tcl\t,
Ap'hrn4 1t 3AXAP·,·rn, rnKO;KE AA 3AKl\ii w E ' ' Ki\ 3A 60l\iip1t WT K'h GT01tKA c8T
"'
!i'hll K Olt PAA0I C'hlO W41tN'h [ ] I WT li'hltKOlt lt WT NA li1t6Apc81\ WT NA nOl\t, KAKO

. • .
€CT 61tfl lt3 3A AiiA0l0N O WT NA AOM8 HX WT NAEnpt;KAE BpiiME lt KAKO NE ECT 61tl\
npoAAA noKOltXNAro M1tXA1tl\ BOltBOA'h . TAlKE, K'hAA ECT 61tl\ NA AbN'h 1t NA copoK
[\1!1111 C'hliltpM BCAX 3AKONA] I WT n'hl\NOX lt [ . ]I c8T no TAU\ B BptME nOKWltNAro
• .
;\IATEIO B O lt l!OA'h 8 np1tWAEN°l0E NA rlEprHl.ţA lt AONECHI\ 3AKONA TAM lt 3AKl\EI\ C'hC

A8WA 11x C'hC p8l\t no G11iiTA HyrEl\°IE, 61tl\ ECT 1tcnpABN1tK Ao6pE BTop1t BOpN1tK . H
RllAiiXOM rocnOACTBO Mit W6A ARE p'hBAWOBE rocnOACKlt lt KNltrA Ttx Kii. 3A 60l\tp1t
11
KAero11).!1t HA p8KA cT Ap rABP1t""' 1t E""A8MB .
GEro pAA·,·, AAAOX rocnoACTBo Mit rnKO;KE AA AP'hJK1tT8 CTAP fABp1tl\'h ABt Aiil\E
.
11 GAM8fl Ap8r1t ARE Aiil\E, A 6pAT IE €M8 3A W41tN'h AA AP'hlKltT no EANA AEI\, AA
s8AET M18 W41tN'h 3A AiiA°INO 1t l!'h WXA6NO, ci.1NOBOM 1t BN8KoM 1t npt11N841tTOM 1t

11€ WT KCWO<KAO NEnOKOl\ii.61tMO, nop1t3MO rocnOACTBA Mit .
GE<KE 01(60 1t c11EAiiTEl\0l0E nocTABltXOM rocnoACTBo Mit : JK8nAN rlwpMA BEI\ 6AN
1t
KpMEHCK°IE iK8nAN flpEAA BEI\ 11opN1tK 1t JK8nAN GTpoE BEI\ l\oro.ţ,'hT 1t JK8nAN E8Nt
8€(1 HltCT'irnp lt ;K8nAN Xp1t3A BEI\ cnATAp lt JK8nAN rlwpr1°E BEI\ Kl\I04Ep lt JK8nAN
llcrp4T0l0E 11€ 1\ nocTEl\NltK lt ;K8nAN K1tpKA BEI\ CTOl\NltK lt JK8nAN PAA81\ BEI\ KOMltC lt
:11 8n411 nAAH'h l!EI\ nEXAPNltK 1t iK8nAN ĂAN481\ BEI\ cl\8JKEP 1t ;K8nAN HEK81\A BEI\
m1rAp. H 1tcnpA11N1tK, JK8nAN GTpwE BEI\ l\Oro.ţ>ET .
H HAOltCAX A3, flp€AA l\OrO.ţ>'hT, B'h NA CTOl\Nlt rpAA8 8 E8K8pE4Jlt, MiiCEL\A
ARr8cT ii AbHlt lt WT l'IAAMA AO NbJNt, TE4EN°IE l\ii.TOM, ,-3�B .
"iw KWCTANAltN BWEBWAA, Mltl\OCT°llO EoJK°llO rocnOAltN'h .
"lw KWCTANAHN BOltl!OAlt <m.p.>
t Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voivod şi domn a toată Ţara
Ungrovlahiei . Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni,
anume Gavrilă şi Vladul Ţigănuş, fiii lui Stanciu! din sat din Băicoi, din judeţul
Prahova, şi cu fraţii lui de moşie şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va dărui, ca să le
fie toată pa rtea lor de ocină din Bibarsă, din judeţul Sac, care ocină este între
Boghiani şi între Glaveş, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de
peste tot hotarul. Şi semnele de ocină încă să se ştie, anume: din apa Săratei, în
l�ngime, până la Crucea lui Chisar şi în lat, din apa Săratei până la piatră şi de la
piatră, până la podul Călmăţuiului şi de la podul Călmăţuiului drept până la piatra
417
de lângă Moghiliţă şi de aici drept până la fântâna lui Dobre. Şi de acolo drept până
la casele Băicoiului şi de acolo drept la capul ocinei la fântâna cea veche şi de aici
până la drumul Brăilei. Şi de aici drept, din drumul Brăilei până la fântâna lui
Cucurici şi de la fântâna lui Cucurici drept la fântâna popii Manea şi de la fântâna
popii Manea drept la piatră, în dreapta până la piatra de la Bibarsă şi de la Bibarsă
în dreapta până la Sărata, la moara lui Dobre. Care ocină le-a fost de moşteni re din ,
moşi-strămoşi, încă de mai înainte vreme. Şi au hotărât-o şi au împietrit-o şi tot au

ţinut această ocină ce este mai sus-zisă cu bună pace până în zilele răposatului
Matei voievod, când era cursul anilor 7 1 5 1 .
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei voievod, Stoica postel nic, el
s-a ridicat cu pâră şi a venit înaintea lui M atei voievod de faţă cu bătrânul Gavrilă
şi cu Vladul. Şi a zis Stoica că a fost a lui această ocină mai sus-zisă, d e la bunicul
său, Vladul, iar bătrânul Gavrilă şi Vladul, ei au scos înaintea lui Matei voievod
cărţile coajnice pentru această ocină mai sus-zisă, de le-au citit înaintea lu i Matei
voievod în divan.
Î ntru aceea, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după legea lui
Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui, şi a dat domnia lui
bătrânului Gavrilă şi lui Vladul 6 megiaşi pe răvaşe domneşti, ca să cerceteze şi să
adevereze cu sufletele lor a cui a fost de dedină această ocină mai sus-scrisă. Apoi,
aceşti 6 boieri, ei s-au adunat cu toţii l a un loc şi au cercetat şi au aflat cum a fost
această ocină a bătrânului Gavrilă şi a lui Vladul de moştenire, iar Stoica nu are
nici o treabă. Apoi, Stoica, el nici aşa nu s-a lăsat, ci iar s-a ridicat cu pâră înaintea
răposatului Matei vodă.
Î ntru aceea, Matei voievod, domnia lui a dat lui Stoica 12 boieri j urători pe
răvaşe domneşti. Apoi, când a fost la zi şi la soroc, ei s-au strâns cu toţii la un loc şi
au cercetat şi au socotit şi nicidecum nu au putut să jure, ci au făcut tocmeală şi au
dat lui Stoica din această ocină mai sus-scrisă, de la Bibarsă, a patra parte Iar .
bătrânul Gavrilă, el nu a suferit şi iar s-a ridicat cu pâră înaintea răposatului Matei
voievod şi a luat lege peste lege, 24 de boieri pe răvaşe domneşti, anume: Oprea
Florescu! şi cu nepotul lui, Coman, şi din Ploieşti, Cârstea şi din Slămireşti, Stroe şi
din Floreşti, Stanciu! Hamanul şi fratele lui, Florea postelnic şi din Voivodeşti,
Radu! Buză şi din Călugăreni, Vladul şi din Păuleşti, Stroe şi din Strâmbeni, Stoian
şi Toader şi Ivan şi din Căzăneşti, iar Ivan şi Ghierghe şi Luca şi lani u şi
Dragoslav, Tudoran din Stoieneşti, bătrânul Vâlcul şi din Bordeni, Neagu! al Bojii
şi Stan Robul şi Crăciun şi din Cocorăştii de Mislea, Drăghici şi Zaharia, ca să jure
cu aceşti 24 de boieri de către Stoica din Băicoi pentru această ocină [ .. ]1 din .
Băicoi şi de la Bibarsul de la câmp, cum că a fost a lor de dedină la casa lor de mat
denainte vreme şi că nu au vândut-o răposatului Mihail voievod. Apoi, când a fost
la zi şi la soroc, [ei s-au adunat toţi şi au luat legea] 1 deplin şi [întâmplându-seli ·in
vremea aceea răposatului Matei voievod plimbare la Gherghiţa şi s-a aşezat legea
acolo şi au jurat cu sufletele lor cu mâinile pe Sfânta Evanghelie, fiind ispravn ic
Dobre al doilea vomic. Şi am văzut domnia mea amândouă răvaşele domneşti şi
cartea acelor 24 de boieri jurători la mâna bătrânului Gavrilă şi a lui Vlad.
418
Pentru aceea, am dat domnia mea ca să ţină bătrânul Gavrilă două părţi şi
Vladul alte două părţi, iar fraţii lor de ocină să ţie o parte, ca să le fie lor ocină de
dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după
porunca domniei mele. . . . . . .
Iată dar şi marton am pus domma mea: J upan Gh1orma mare ban al Cra1ove1
şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Ghierghi mare clucer şi jupan Istratie mare
Şi am scris eu, Preda logofăt, în scaunul oraşului în Bucureşti, luna august
I I zile şi de la Adam până la această scriere, anul 7 1 62 < 1 654>.
Şi am scris eu, Preda2 logofăt.
DANIC, Doc. ist., CCCXCVIII/5 1 .

Orig. slavon, perg. (34 x 43,5), sigiliu mij lociu timbrat.
Trad. rom., ibid. , ms. 454, f. 1 83- 1 85 (f. 1.z.).

2 np'bM.
339 1 654 (71 62) august 1 2, Bucureşti
t MHMCT'iio E":K'iEio, "iw K"cTAHAHH llibpGAH B l} EB"A" H r"'""AHWb . ĂABAT

rocnoACTBo MH c"IE nl}BEl\EH°IE r"cnoACTBA MH sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ce se
chiamă Brâncovenii, unde easte hramul Uspenie Bogorodiţe, şi părintelui
egumenului Gavriil şi tuturor călugărilor, câţi vor fi lăcuitori într-acel stăntu Ioc, ca
să fie sfetei mănăstiri toată partea de ocină a Leului 1 de la Robăneşti şi ocina ce să
chiamă Vlaşcii, tot de peste tot hotarul şi cu tot venitul, den câmpu, den pădure şi
den apă şi den şezutul satului, de pretutindinilea, oricâtă să va alege, pentru că
aceste moşii ce scriu mai sus fost-au cumpărate de răposatul Matei Basarab
voievod de la uncheşul Leul şi de la feciorii lui, popa Drăguiu şi Radu! i Stoica, tot
pre bani gata ughi 1 00. Şi le-au fostu scos şi partea lor de taleri ce le-au făcut birul
de au fostu neşte oameni slobozi cum am văzut dumnia mea şi zapisul vânzăto rilor
făcut la mâna răpo satului M atei voievod, iar răposatul Matei vodă fost-au miluit şi
au întărit cu aceste moşii
2
pre stănta mănăstire ce scrie mai sus, ca să-i fie
pomeană .
419
Şi iar să fie sfentii mănăstiri toată ocina care easte Rupt [ . . ]3 despre Balşi şi
.
iar easte împreunată cu moşie Rubăneştilor, care easte iar cumpărată de răposatul
Matei vodă, de au dat ughi 70 bani gata. Şi iar o au adaos la sfânta m ănăstire, ca să
fie sfintii mănăstiri de hrană.
Dereptu aceea, am dat dumniia mea sfintii şi dumnezeieşti mănăstiri, ca să-şi
ţie moşie cu pace să le fie moşii stătătoare în veci, pentru că aşa eastea învăţătura
dumnii mele.
HHAKO AA HEC'I' . H HcnpARHllK, CAM pE'IE rocnOAC'l'RA MH .
nHc 8 E8K8pE4JH, Mii.CEI.ţi\ ARr8C1' iR AbHH, Rb l\ii.1' „?;Pll R < 1 654>.
t "fw lfoC'l'AHAltH ROERWAA, MHl\OC'l'°llO Eo lK"lio rocnOAHHb .
"iw lfoC'l'AHAHH ROHROAb <m.p.>
DANIC, M-rea Brâncoveni, XJ/9.

Orig. rom., hârtie (29,3 x 20), sigiliu mijlociu timbrat, cu ceară între file.
Rez., Bolliac, M-rile zise Brâncoveneşti, p. 1 9.
1 Ad. interlinear.
2 llOMtAH"h.
3 Loc rupt.
3 Semnează în josul paginii, în partea dreaptă.
ţ M111\0c1'·1·Eio Eo;1(IEio, "iw Koc'l'AHAHH lllEpBAH ROEROA.I H rocnOAHH'h B'hCOll

2;EMl\ll 8rrppoRl\AX0IHCKOE . ĂARA'I' rocnOAC'l'RO MH c"IH noREl\ EH°IH rocnOAC'l'BA MII Cl\8r
rocnOAC'l'RO MII, MllXMAUJ KO Mro.ţ>ET, ?;E'I' MH'l'pE n1t1'Ap W'I' G1'bHE4Jll, 11 rnopM1
c8, n'h'l'pAUIKOR Kl\IO'IAp W'I' G1''hHE4JH, li C'hC Cb1HOR0l11 HX, El\Hl.ţElKE Eor'h AAposax .
IL\KOlKE AA c81' llM CEl\O K8pE41°IH no El\A'I', W'I' c8AC1'RO 61\XOR, R'hC CEl\O C'hC R'h(
XOTApoM H C'hC RCH RE'lllH0IH H C'h R'hC XOAOKOM w'I' nol\io, W'I' Bl\A'I' 11 W'I' CEAMliljlE
CEl\WR H W'I' n8rn8A"I H W'I' npE?; R'hC XOTApwM, no C'l'ApH XOTAPH H BEl\t �u, .;M1E;t; E
EC'I' '!'Oro CEl\O K8pE4J0l0ll Rll IU E nHC, WH EC'I' Biii\ ?;A Aii. A0IHH8 'i'"bC'l'OM Cit, i\� 11Tp€R
nlt'l'Ap, K8nHO C'hC C'l'Ap '-I EpHHKA ROpHllK W'I' G'hK81L\HH, E4JHlKE W'I' HA!Onpe<W
Rpi>ME, noK8nEHE W'I' Aii.A0IH HM . H R'hC Biii\ no pA�l\OrA HM .
f1 llO'l'OM, K'hAA EC'I' BHI\ npE AbHll noKOHHAro MA'l'Ell ROEROA'h, M11Tpt mtTAP
11 C'hC '-IEpHHKA RopHHK '!'oro C'l'Ap, WHH cE R'hC'l'AHlll\ TEPE EC'I' xo1'Ap1tcM CEM
K8pE41·1·H 11 pA�A ii.l\HI\ EC'I' 11 RE'IHH°l11 . H R'hC GHI\ AP'hlKM H EAHH H AP8r c'hc A06P0
420
Ml l pHO . G'h TOM, MHTpt nHTAp '11.\CT ErO �I.\ W'IHH'h WT K8pE4JH H RE 'IHH0l0H AARM W
ECT pii KE �E'l'OM rn, MHXMAUI KWR l\Oro<f>ET . fi nocl\t, no C'hMp'hT CTAp LfEpmtK'hlt
n
BOp1111K li A CblH8 Cil, °iWHA!ll KWR KOMHC WT G'hK8lllHH, I.\ LfEpHHKI.\ ROpHHK81\, CblH'h
'
H
jl\'lldlllKOB K OM C, RH8K CTAp LfEpHHK'hlt AROpHHK, WH ECT C'hTROpltl\ CEl\O K8pE4J0l0lt,
4ACT ErO C'h C RE'l llH0l0lt lt C'hC R'hC XOAOKOM npOAMHltK'h, H 8cTp01tlllE CE C'hC
noKOltHArO i\�ATEIO BOA 'h, TEpE w ECT npOAM CRt Ti>lt MOHl.\CTltp rocnOACTRI.\ EM8, WT
A11o ron M, 8 L,Ji>HA �" xn )f\lt l\T0l0 roTORlt WT XOAOK81\ CRi>Ttlt MOHl.\CTltp, W61.\'IE 6E�
BMii WBEM 6Mi>p1t Rlt llJE nuc .
fi K'hAI.\ ECT 61tl\ HblHt R'h AbHlt rocnOACTRI.\ Mit, npE� nOl\ORltHO �" l\i>T, no
CMIP'h'l' noK011HAro MATEIO ROA'h, " MHXMAW KO l\Wrw<f>ET H 1 11 8poM c8, Il'hTpA 111 Ko
Kll�4Ap, CblH'h MltTpER nHTAp, c84111 WHlt Hl.\Cl\i>AHltKll TAM8, 8 K8pE41'I, lt
11A�110BMEHll A" rA noK8n1tT HHlKl\H Ap8rE CTpAH€HH, np°l1tA€T np€A rocnoACTRA Mit 8
se1111K'iH AHBAH, �" l\1tU.8 C'hC €r8M€HA EApl\AM WT csi>TA MOHACT1tp Ăl\'hronOI\, XP"M
8me1iiA EoropOAllU.€, 1t C'hC npo'l°l1t KM8r€p1t WT TAM . H AOCTESM €CT M1tXMA11JKO
11oro�E'l' 11 w8poM rn ,
Il'hTpA111 Ko Kl\IO'IAp, no €r8M€HA EApl\AM C'hC �AKONI.\ 11 C'hC
�ll BAH811, 'l'EpE ECT 8M€TH81\ HWRu,°lH CRi>Ti>ll MOHl.\CTHp8 Hl.\�AA, lKlll\Tlt xn �l.\nl\'hH,
KOllllKO EC'J' 6111\ AARM H WHH Lf€pH11K'hlt ROpHHK81\ no noK8n€H0l0€ . H 111.\Klt AARM ECT
KA118repot11 8ru � P"A' K0l€1\TORl.\H0IA KHltrOREM H AARM €CT KM8rep0l0lt lt �<.\nite lt KHltr �"
noK8ne1ii'e �" KOl.\lK'h, HI.\ p8KH WR€M 60l\i>pH lt C'hTROpltl\ ECT H �l.\nltc WT p8KA ltx.
KdKO EC'J' B'h�llMl.\I\ HWRL(lH �1.\111\'hH R'h CRi>TAI.\ MOHl.\CTHp8 RltW€ 111tC . H WCTM ECT C€1\0
.
H8pe4il11 no pA�l\orA WR€M 60l\i>pH, R'hC C€1\0 C'hC RCHX RE'IHH IH 1t C'hC R'hC XOAOKOM WT
xorAp8 AO XO'l'Ap, np€� R'hC KAKO €CT 61tl\ Ap'hlKM lt KM8r€p0l0lt WT Ăl\'hrOl101\IO.
fi nocl\t HI.\ C0IA cK8noRl.\H0l0€ CE R'hCTl.\Hltl\ €CT H lK8nAH PAAl(I\ nEXAPHltK, CblHb
GTAllKOB BOpHllK W'l' IlonE4Jlt, p€K84J0l Kl.\KO €CT HMl.\I\ 1t WH €AHA '11.\CT �I.\ W'lltH'h 8
H 8pe tµ 11 C'hC BE'lltHlt WT HI.\ Ai>AOM c8. GTl.\HKO AROpH1tK, H Kl.\KO €CT lt WH
ll A �n OBEllEH A" AACT HORLl,H HI.\ C0l01.\ cK8noRl.\H0I€ . TAlK€, €CT C'hTROpHI\ 8npO€H0I€ C'hC
All lXA ll A W KO l\OrO<f>ET lt C'hC Il'hTPAlll KO Kl\8'1Ap A" AACT WH nol\ORltH �" HORLl,11, 8r11
"I
î ll Ad A P'h lK lt'l' " ARO.tW . CJH HWRU.H roTORlt Hi>cT HMM H'h ECT nocTARHI\ AbH'h
• "
�o ll d CBi;'J'H Il E'l'p8 lt Hi>CT MOrl\'h A" AACT HWRu,°l1t . H 111.\Klt 11p1tCEl\ltl\ €CT AbH'h AO
11" 8cn eu·1"1 EoropOAltU.€ 1t R'hC HtcT AM Hit EAHH HORU.8 . TEM p.tA·,· 1t lK8nAH PAAI("
nEXApllltK, AKO RltA t418 Kl.\KO HE MOrl\'h Al.\ AACT HWRU,0IH, WCTl.\RHI\ ECT '11.\CT ErO �I.\
11'41111"' W'l' K8pE4m C'hc R€'11tH0l01t 1t C'hC R'hC XOAOKOM no pA�l\OrA WREM 60l\i>p1t R1t1 11 e
�Y Ell lt KAKO EC'l' CK8noRM WHll WT npEA rocnOACTRI.\ Mit WT AllRl.\H, C'hC HORLl,01°11 llM
xn :K lt ll I r'WTWRll, Kl.\KO €CT Rll lUE n 11c, Al.\ c8T HM �" Ai>A0IHH8
'T'' li R'h WXA6,
(bfl iOK lll\\ H
RH8K O M li
11pi>RH8'IETOM R Ri>K8 . H HE WT KOrOlKAO HEllOKOl\i>lillMO,
llOpit�l\10 rocn oAC'T'RI.\
Mit .
G e ;i; e 860 H
CREA°ITEl\ E llOCTl.\RHXOM ro.c nOACTRO MII: lK81lAH r1·wpMA R€1\llK0l0ll lil.\H
HpMEBCKAro 11 lK8 nAH Ilp EAA Ep'hHKoRi>H81\ R€1\11K·1·11 AROpH1tK 11 lK8nAH GTpoE cti1.EpA
42 1
B€1\ l\Wrw<f>€T 1t :K8nAN E8N'k El\'hK81\ B€1\1tK"l1t BHCT.lri1p 1t :K8nAN XpH�d B €�HK.in
CllATAP lt :K8nAN r1°€ pr"11t B€1\ Kl\IO'lAp lt :K8nAN K1tpKA P8Airn81\ B€1\ CTOl\NHK lt :K8nA11
PAAI(" 1\l1tXAl\'lA B€1\ KOMHC lt a:8nAN """"o <l>1tl\1tn€cK81\ B€1\ n€XAPNHK :K8nA11 "
HcTpAT·1·€ B€1\ nwcT€1\NHK . H 1tcnpABN1tK, :K8nAN GTpo€ B€1\ l\oro<f>€T .

nuc 8 E8K8p€4J°ilt, l\\i>.C€1.ţA ABr8cT B:Î AbNlt 1t WT flAAMA AA:K€ AO HhlHt, B'h
l\i>.T ,-��B .
"iw KocTANAltN BW€BWAA, M1tl\OCT0iio Eio:K"lio rocnOAHN'h .
"iw KocTANAHN BO€BOA1t <m.p.>
mele, Mihalaşco logofăt, ginerele lui Mitrea pitar din Stăneşti şi cumnatului său,
Pătraşco clucer din Stăneşti, şi cu fiii lor, câţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie
satul Cureştii pe Baltă, din judeţul I lfov, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi
cu tot venitul din câmp, din baltă şi din vatra satului şi de pretutindeni şi de peste
tot hotarul, pe vechile hotare şi semne, pentru că acest sat Cureştii, mai sus-scris, el
a fost de moştenire al socrului său, Mitrea pitar, împreună cu Cemica vomicul cel
bătrân din Săcuiani, încă de mai înainte vreme, cumpărat de moşii lor. Şi a tot fost
pe seama lor.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei voievod, Mitrea pitar şi cu
Cemica vomicul cel bătrân, ei s-au sculat de au hotărnicit satul Cureştii şi au
împărţit şi vecinii. Şi au tot stăpânit şi unul şi altul cu bună pace. Întru aceea,
Mitrea pitar a dat partea lui de ocină din Cureşti şi vecinii zestre ginerelui său,
Mihalaşco logofăt. Iar apoi, după moartea lui Cemica vomicul cel bătrân şi a fiului
său, lonaşco comis din Săcuiani, Cemica vomic, fiul lui Ionaşco comis, nepotul lui
Cemica vomicul cel bătrân, el a făcut vânzător satul Cureştii, partea lui cu vecinii
şi cu tot venitul, şi s-a tocmit cu răposatul Matei vodă de a vândut-o sfintei
mănăstiri a domniei lui, din Câmpulung, în preţ de 680 galbeni gata din venitul
sfintei mănăstiri, însă fără voia acelor boieri mai sus-scrişi.
Iar când a fost acum în zilele domniei mele, peste o jumătate de an, după
moartea răposatului Matei vodă, Mihalaşco logofăt şi cumnatul său, Pătraşco
clucer, fiul lui Mitrea pitar, fiind ei moşteni acolo, la Cureşti, şi mai volnici să
cumpere decât alţi străini, au venit înaintea domniei mele, la marele divan, de faţă
cu egumenul Variam de la sfănta mănăstire Câmpulung, hramul Adormirea
Născătoarei de Dumnezeu, şi cu alţi călugări de acolo. Şi Mihalaşco logofat şi
cumnatul său, Pătraşco clucer, au ajuns cu legea şi cu divanul pe egumenul Variam,
de au lepădat sfintei mănăstiri banii înapoi, 680 galbeni deplin, cât dăduseră şi ei
lui Cemica vomicul pe cumpărătură. Şi iar au dat călugărilor 15 ughi pentru
cheltuiala cărţilor şi au dat călugării şi zapisul şi cartea de cumpărătură de piele, !a
mâna acestor boieri şi au făcut şi zapis de Ia mâna lor, că au luat banii dep h � ' ?
sfânta mănăstire mai sus-scrisă. Şi a rămas satul Cureştii pe seama acestor bo1en ,
422
tot satul cu toţi vecinii şi cu tot venitul din hotar până în hotar, peste tot, cum au
stăpânit şi călugării de la Câmpulung.
Jar apoi la această răscumpărare s-a ridicat şi jupan Radu! paharnic, fiul lui
Staico vomic din Popeşti, spunând că a avut şi el o parte de ocină la Cureşti cu
vecini de la bunicul său, Staico vomic, şi că este el mai volnic să dea banii pentru
această răscumpărare. Apoi, a făcut tocmire cu Mihalaşco logofăt şi cu Pătraşco
clucer să dea el jumătate din bani, 380 1 ughi, să stăpânească pe din două. El n-a
avut bani gata, ci a pus zi până la Sfântul Petru şi n-a putut să dea banii. Şi iar a
amânat ziua până la Adormirea Născătoarei de Dumnezeu şi tot n-a putut să dea
nici un ban. Pentru aceea şi jupan Radu! paharnic, dacă a văzut că nu poate să dea
banii, a lăsat partea lui de ocină din Cureşti cu vecinii şi cu tot venitul pe seama
acestor boieri mai sus-zişi, cum au răscumpărat ei înaintea domniei mele în divan,
cu banii lor, 680 galbeni gata, cum este mai sus-scris, să le fie de dedină şi de
ohabă, fiilor şi nepoţi lor şi strănepoţilor în veac. Şi de nimeni neclintit, după
şi jupan Preda Brâncoveanu! mare vomic şi jupan Stroe Fiera mare logofăt şi jupan
Bunea Vâlcul mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Ghierghi mare
clucer şi jupan Chirca Rudeanul mare stolnic şi jupan Radu! Mihalcea mare comis
şi jupan Pană Filipescu! mare paharnic şi jupan Istratie mare postelnic. Şi ispravnic,
jupan Stroe mare logofăt.
Scris la Bucureşti, luna august 1 2 zile şi de la Adam până acum, în anul 7 1 62
<1 654>.
DANIC, Ep. Argeş, LXXXIX/9.
Cu o trad. rom. din a doua j umătate a sec. al XVIII-iea; altă trad„ ibid„ ms. 706, f. 64-65.
Menţ., Mironescu, Istoria, p. 85; Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 1 49 (n. 1 4), p. 230 (n. 4);
Furtună, Ucenicii stareţului Paisie, p. 1 2.
1 A şa in orig.
3 41 1654 (7162) august 14
_ t. A dec ă
eu, jupâneasa Vişa a pitariului Neagoe Grama ot Cepturi, scriu şi
martunsesc cu acest al nostru zapis cum să să ştie că am cumpărat ocină dă la
Grozeşti, dă la Istrate logofăt, însă stânjăni I 00. D<up>ă ce s-au tâmplat moartea
423
jupân-miu, Neagoe Grama, de am rămas fără feciori, că n-am avut, ci am socotit dă ·
am dat această ocină, ce scrie mai sus, sfintei mănăstiri dă să chiamă hramu
Uspenie Bogorodiţe, dân satu dân Grozeşti. Şi ni-mu scris părinţi la pomelnic,
ai naşului meu şi ai mei şi prea noi, pentru sufletul nostru şi a părinţilor noştri, ca
să fie pomeană în veci.
Iar cine să va ispiti a spa<r>ge această tocmeaiă 1 a noastră dân rudeli noastri ,
au nepot au cini va fi, să fi afurisitu şi triclet şi anatima dă 318 oteţ ij ă vă
Nichii.
Şi la acistă tocmeală a nostră întâmplatu-se-au: Dumitru vomic ot Fundeni şi
Păcală roşu ot Cepturi şi Radu <roşu> [ . . . ]2 ot tam şi Vădisiav [ . . . ]2 şi Manea
Cocoe roşul ot Dobroteni şi Voicilă şi mulţi oamini buni.
Pis measeţa augustu 1 4 dnă, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Vişa.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom, LXVIIl/3.
Orig. rom., hârtie (32 x 2 1 ) un sigiliu inelar în fum.
,
Copii ibid. : mss. 1 30, f. 332v-333; 1 32, f. 1 3 1 .
I TOKOMHfl'h.
342 1 654 (71 62) august 14
t Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn. Dă domnia

mea această poruncă a domnii mele sfintii şi dumnezeieştii mănăstiri, ce să
chiamă a Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui ieromonah egumen Nichifor şi
tuturor călugărilor câţi vor lăcui într-această sfântă mănăstire, ca să fie sfi ntei
mănăstiri a treia parte din moara den Pravilă, de ia oraşul Piteşti. Pentru că această
moară de la Pravila fost-au a sfintei mănăstiri încă de mai nainte vreme, dată şi de
ctitorii cei bătrâni, de Ivaşco dvomic, cum am văzut domnia mea şi hrisovul
Mihnei voievod, acea parte de moară şi pre alte moşii ce au adaos Ivaşco dvomic la
sfânta mănăstire. Şi tot au ţinut sfânta mănăstire Vieroşul acea parte de moară cu
bună pace până în zilele lui Gavrilă voievod. .
Deci când au fost atunci, sculatu-s-au Neacşu! din Piteşti cu pâră şi au mer�
în divan cu călugării şi aşa pârâia Neacşu!, zicând cum că n-au fost acea moara
vândută de Pravilă lui Ivaşco dvomic, ci au fost zălogită. Iar apoi, deaca au dat
Ivaşco dvomic sfintei mănăstiri acum câtăva vreme, iar o au răscumpărat
nepoţii lui Pravilă de la călugări din Vieroşu şi încă au arătat şi nişte zapise
ale călugărilor. Iar domnia lui Gavrilă vodă au căutat şi au judecat cu dreptate şi
pre lege dimpreună cu toţi boiarii domnii lui şi au dat sfintei m ănăstiri Vieroşu,
424
ca să ţie acea parte de moară din Pravilă cu bună pace, cum au ţinut şi mai nainte
vreme. Iar Neacşu! din Piteşti şi nepoţii lui Pravilă să-şi scoată banii de Ia cine i-au
dat, că nu sunt călugării volnici nici să vânză, nici să răscumpere moşiile
mănăstirilor.
Şi iară să fie sfintei mănăstiri Vieroşu den celelalte 2 părţi de moară din
Prav a şasea parte, care o au cumpărat de Ia feciorii Spilii din Piteşti, părintele
ilă
Nichi for egumenul, precum am văzut şi domnia mea zapisul lor de vânzare Ia mâna
părintelui Nifon egumen.
într-aceea, şi domnia mea am dat această carte a domnii mele la sfânta
mănăstire Vieroşu, ca să-i fie aceste părţi de moară stătătoare cum au fost şi până
acum, cum scrie şi cartea lui Gavrilă vodă.
Şi singur eu domnul am poruncit.
Scris aogust 14 zile, anu 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Ms. 349, f. 324v-325v.

Copie rom.
Alte copii ibid.: mss. 479, f. 1 35v- 1 36; 484, f. 1 4- 1 6 ; 7 1 0, f. 772-773; Doc. ist., MLXIIl/260,
f. 337-338 .
343 1654 (7162) august 16
c i. HMt rJn.tţ" " G""" " GstTAro A8X"· i.\M1m .

t Adică să se ştie cum se-au înfrăţit Gherghe, feciorul Tatului ot Şchiopeni cu
Cârstea, feciorul Bratului ot Coieteşti. Iară Cârstea, feciorul Bratului, se-au sculat
de au dăruit, pe Gherghe cu 2 boi şi cu 2 vaci şi cu un rându de haine, iară Gherghe
se-au sculat de au dăruit pe frate-său, Cârstea, cu moşiia de la Şchiopeni cu vii şi cu
pomi cu tot şi cu toate 1 câtă se va alege, toată peste tot pe unde avea. Iară după
aceea, încă a mai dat Cârstea ughi 8 de au răscumpărat moşiia de la Moise spătarul,
ca să-i fie lui moşie neclătită şi feciorilor lui în veac.
Şi cându se-au făcut această frătie au fost în beserică la Stănceşti i <!>a popa
Fătul . Şi la această frăţie mulţi o<a;�eni buni se-au tâmplat de au fost, anume:
Dumitru chivăra rul ot Stănceşti, Negrilă ot tam, Tomea ot tam, Irimiia ot tam şi Stan
ot Boldeşti şi Gherghe, nepot lui Armega şi Gherghe Meietescul ot Căpre<şti>,
Şteful şi Grama i brat ego, Preda i Şărba.
_1n s ă
care se va scula de va sparge această frăţie a lor să fie triclet şi proclet şi
de trei. ori supt anatema şi afurisit de 3 1 8 otăti ije est na va Nichei, cerul şi
pă�ântul să se treacă, pietrele să se topească, stră� inile cele nalte să se răsipească,
iara trupu l celuia ce să va lepăda să nu se mai topească.
Pis measeţa avgust doi 1 6, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
425
Pis popa Fătul.
Eu Gherghe
Grama ceaşul
Ştefu! ot Căpreşti
Dumitru
Negri le
Irimie
Stan
Tomea
Şărba
Preda2•
DAN!C, Ep. Buzău, XVIl/ 1 0.

Orig. rom., hânie (32 x 22), rupt pe margine; pătat.
Copie, ibid.: Doc. ist., DCXIX/1 23 .
I TOdTi;.
344 1654 (7162) august 17
t 11A1tl\OCT0lt0 Eo1K0IEt0, "iw KocTAHAHH llibpBAH ROEROAA H rocnoAHH'h . AaRdT

rocnOACTRO MH c"IE noREl\irn"IE rocnoACTRA MH CR-kTEH BO;K€CT'bRHblH MOHdCTHP
rl\ArMEMH !'IpHoTA, HA-klKE ECT XPAMA !'IpXAHrEI\ MHXAHI\, şi părintelui egumenului
Theofil şi tuturor călugărilor carii vor fi lăcuitori într-acel sfănt lăcaş, ca să fie
sfintei mănăstiri tot vinăriciul (dijma, oieria) ' de la toţi rumânii sfintei mănăstiri
din slobozie de la Bărbăteşti2 şi Dobreşti, însă vinăriciul domnescu cât va fi, pentru
că m-am milostivit domnia mea de l-am dat şi am miluit pre sfănta mănăstire cu
acest vinărici cât va fi să fie pre seama acestei sfinte mănăstiri şi a părinţilor,
precum au fost miluit şi răposatul Matei voievod, ca să fie sfintei mănăstiri de
hrană şi de ajutor şi părinţilor carii vor fi lăcuitori acolo, iar domnii mele de
pomeană în veci.
Derept aceea şi voao, tuturor vinăricerilor carii veţi fi în judeţul Vâlcii, încă
să căutaţi de vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi toţi foarte să �reţ�
a vă feri de acest vinărici de la slobozia sfintei mănăstiri, de la Dobreşt1 şi
Bărbăteşti 2 , nemica treabă sau amestecătură să nu aveţi, ci să aibă a-şi luarea şi să
fie pre seama părinţilor de la această sfăntă mănăstire! .
Iar carii să vor ispiti a face vreo învăluire peste cartea domnii mele bine sa
ştie că mare certare şi rea scandală va petrece de cătră domnia mea.
426
MHAKO AA H€CT, no p€'1€ rocnOACTBA MH.
0HC ABr8CT ji AhHll, l\iiT /i; �B < 1 652>.
.
t "iw KocTAHAHH BWEBWAA, MHl\OCT iio Eo ;+<°iio rocnOAHHh .
'iw KoCTAHAHH BOEBOAh <m.p.>
DANIC, M-rea Arnota, XVII I/7.

Orig. rom„ hârtie (29 x 20), sigiliu mic în chinovar.
Copii, ibid. : mss. 1 85, f 49; 7 1 7, f. 26v (fostă 1 202v); Doc. ist., CMIV/4, f. 7v-8.
Rez„ Comori vâlcene, II, p. 28.
1 Ad. marg.
2 Scris peste: Bărbăteşti cu altă cerneală.
3 Sens peste: Dobreşti cu altă cerneală.
345 1 654 (7162) august 17
t M111\0CT0lio Eo;+<"ieio. "iw KocTAHAHH lllbpsAH BOEBOAA H rocnoAHWh . ĂABAT

rocnoACTRo MII c·1·e nosel\iiH.le rocnoACTBA MII satului Bărbăteştii carele easte sloboziia
sfintei şi dumnezeieştei mănăstiri Amotei ot sudstvo Vâlcea, ca să fie ei în pace şi
slobozi de acum înainte şi toate bucatele lor de bir, de taleri, de miere cu ceara, de
găleată cu tăn, de dijma, dă stupi şi de râmători, dă vinărici, de oierit, dă mertice,
de podvoade, de cai de olacu şi de toate dăjdiile şi mâncăturile câte sânt preste an
aici în ţara domnii mele, dă nimica val sau bântuială să n-aibă, pentru că m-am
milostivit domnia mea de i-am iertat şi i-am lăsat de acestea de toate câte scrie mai
sus, ca să fie slobozi sfintei mănăstiri Amotei precum au fost şi mai nainte vreme şi
precum au fost iertaţi de răposatul Matei voievod şi cum scrie şi întru hrisovul
domnii mele, carele l-au făcut domnia mea şi l-a înnoit la sfănta mănăstire, ca
să fie ei numai de treaba lucrurilor şi de ajutorul sfintei mănăstiri şi călugărilor carii
vor fi acolo de hrană, iar domnii mele în veci pomană. Iar rumânii care vor fi ai
sfintei mănăst iri, aceia să fie în pace, iar judecii care vor fi acolo să-şi meargă Ia
moşiile lor şi să-şi plătească birul şi toate dăjdele ca şi la ţară.
Dirept aceea şi voao, tuturor birarilor şi tuturor slugilor domnii mele,
veri�are cu ce slujbă veţi fi umblători într-această parte de loc şi voao tuturor
roşulor de judet, încă să căutati de vreme ce veti vedea cartea domnii mele, iar
voi toţi foarte �ă aveti a vă fe�i de la această s lobozie a sfintei mănăstirii Amotei
carele scrie mai sus, � imenele dă nimica carea cumva să nu-i învăluiască. Iar carele
427
s-ar ispiti a-i învălui preste cartea domnii mele, măcar veri de ce lucru, bine să
ştie că mare certare şi rea urgie va petrece de cătră domnia mea.
HHAKO AA HECT, no pE'lE rocnOACTGA MH . " HcnpAGHHK, CAM pE'lE rocnOAC'l'BA �III.
n11c AGrSCT jl AbHH, l\0h /�� 6 < 1 654>.
î "iw RocTAHAHH GWEBWAA, MHl\OCT°lio EolK"iio rocnoAHHb .
"iw RocTAHAltH GOEGOAb <m . p.>
DANIC, M-rea Amota, XVIII/8.

Orig. rom„ hârtie (27 x 30), sigiliu mic în chinovar.
346 1654 (7162) august 18
t Adecă eu, Răduţu) cliucer ot Medveje, scris-am acesta al mieu zapis la

mâna egumenului Nicodim şi al moşului Petronie şi al popii Acachie, ca să fie de
mare credinţă că am fost dator 3 ţigance, ci de 2 ţigance m-am plătit şi am rămas
dator o copilă de un an să o dau la Vinerea Mare. Iar de nu voi da-o la zi, cum am
tocmit, să trimaţă om domnesc şi trapăd. Î nsă să-i dau copil de 3 ani.
Mărturie: Petronie bătrânul şi moşul Acachie.
Pintru credinţa, pusu-mi-em şi pecete.
Pis meseţa avgust 1 8 dni, leat 7 1 62<1 654>.
Raduţul c[liucer] 1 •
DANIC, M-rea Tismana, LXXXVIII/1 8 .
Orig. rom„ hârtie (22 x 1 7), sigiliu inelar î n fum.
Copie, ibid. : ms. 329, f. 650v.
1 Loc rupt; semnătură autografă.
347 1 654 (71 62) august 18, Bucu reşti
MHl\OCT.iEio EolK.iEio, "iw RocTAHAHH Wnp6AH GOHGWAn H rocnOA llH'b B'hC�E

i'
3EMl\E 8rrppW61\Aif>0l0HCKWE . ĂAGAT rocnOACTGO MH c'iio noGEl\i>H0l0E rocnOAC'l'BA �111
cstTirn 11 solKECTGH MWHACTHP 3WGEMAro Roiira, HAiilKE EcT CB-kT oE XPM1
428
il\llR OH A4Mu°IE HEpA3Ail.l\bH Arn Tpwmţ'h, " WTbl-\8 u8MEHA ·1·€ pOMOHAX GTE<f>AH "
B'
h(i;j\\ B p.:dlE H lK E ;irnR84111M R'h CRiiTW€ Wli11T€1\� TWE, rnKOlKE AA ECT C€1\W
CB-h in MOHACTHP ll rl\ArMHMH R'hl\HM'hH€4J°IH , WT c8ACTRO E'hl\'lil., ElKE €CT lil\113
li CRWliOANll 3A liltp H 3A K'hlil\A H 3A C€NW H
KO.\ CRiT.:I l\IOH.:IC Tllp, Ad €CT 8 MllpNW
3A rwp4J1tH'b 3A WRlţH li 3A WRlţA c8xA " 3A c<f>HH'I " 3A AHlKM'h 3A 0'1€1\H " 3A
.
61111• pn4 11 3.:1 ROl\WR 11 3A KwHil. 3A Wl\AK " 3A CT€1ţ lrn pAAH n'hpK'hl\Ali0IE wT PH!iNHK,
.\A €CT Ol( l\11tpm1 " CRWliOANH " 3A RCHX AAlK!iOR€ " cl\8lK!iOR€ KOl\HKW c8T npE3
AiiT\I.• rocnoACTRA MH Ol( 7;EMI\€ . 00N€lK€ rocnOACTRO MH C'hM npWCTHXWM " C'hM
Ml lAOCTllR llXWM rocnOACTRO MII Twrw C€1\8 K'hl\HM'hN€4J0l0ll 3A Rctx KAKW €CT RllW€
pex R 'h AbHll lK HRWT[8] I rocnOACTRA MII, €4JlllK€ " R'h AbNll HNHMH lil\Arw'l€CTHRHM8
xp11c111mu11 rocnOAAp11 nl.l• ww'hCTR·1·€ NAW'hX . OoN€lK€ pA38Mii.I\ C'hM rocnOACTRO MII
pAA'i' c'iio n8TA CRil.Til.11 MONACTllP KAKW €CT €AHA n8TA Sil.l\W 31\A, C'hC REl\HKA
11€RMIOli C'bC /\\Horo Tp8ANO, R'hC C'hC 31\H KAM€NH R€1\lllţH " H€ Mor8T KM8rlEp0I€
1.1!1' CRiTAX MOHACTHp AAHWCllTll KOl\A C'hC KWMATllR€, N'h C'hC MNOro Tp8ANW "
M'hK.:\ HOClt llllf WHll KOl\A €CT C'hC KWMATllR€ no c·1� rn n8TA . fi [ . . . ] I rocnOACTRO MII
CMIOTPlll\11 C'bM WT Cp'hA'hl-\A rocnOACTRA MII KAKW R'hC Tp€!i8€w€ NA c'1'� n8TA
AlllWrU' noMOlpll AA nOM€)f(llTll, nocii'lllTll KAM€Nll C'hC 'IWKAN AA lillTll nWMOW
CRtTin MOHACT1tp, rnKO)f(€ AA MO;K llWll WCllTll KWl\A €M C'hC KWMATll . Til.MiK'h li
rocnOACTBA MII C'hM Mlll\OCTllRllXWM li C'hM npOCTlll\ rocnOACTRA MII TWrw CEl\8
'
KMlll\\ bHE4ff11 AA lil!Tlf 3A nOM04Jll CRil.Til.11 MO[NAcl 1 T11p, AA nOC€'1€Hll WHll c·1·�
8€1\illi; KAM[EHll] I C'bC 'IOKANOR, AA NA npARll4Jll c'I� n8TA, rnKO)f(€ [Mo] lKllTH I
KM 8 r'1'ep"i'11 WT CRil.TA MONACTllp AA [NoCH] 1 Tll KM8r'i°€p0lll KOl\A €Tll np11xpAHHTllrn

[ . „ ] ' • A" XOKET lillTll noCl\8 WAN°lrn cRil.Til.11 M[o] 1 HACT11p .
ÎEl\I PAA'I 11 rocnoACTRO MII nopERNORAX NA 3'hRATCrn HOR['h] 1 E KTllTop 1€ NA c·1·E
.
CRh.:1 l\\NlACTl!p li [HAn] 1 11cAI\ ME €CT no rocnOACTRO MII 8 CRETO€ npwCK8MlfA°I€ "
np111\o;i; [ 11"l ' rocnOACTRO MII c'1'� Mlll\WRAN°IE li OWMO W ll CRil.Tll MWNACTllP AA €M 3A
llM3 8 , Mit C'bC CEl\8 K'hl\lll\\'hHE4J0l0ll, [A Al I p8s11 liMil.p11 111\11 n'hpK'hl\Ali0lll NlflpW
1\1 €Ti;X lt p.:1(i;] 1WT AA HE llMAT 8 TWM CEl\8 T'hKMW, T'h'l0I� CAM NACTARNllK CRiJ.TiJ.11
Mo11.:1c T11p 11 c'bc R'hC C'h!iopwM AA llMAT w[N11 • . • l 1 w c8n<AATH 'ITO xoK11T lillTll C'h
rp E W 'h tiiE , li Ap8r ['1 1\0REK'h] H€ €AllN Tpil.!i
I li METiiX€ AA N€ llMAT. E'h TOM C€[ . „ ] I
811.\t" C'bl\1 rocnoA CTRo M11 11 XP"cwR8" PAA8"wR RWllRWA'h, CbtN'h M11xH'l11 ROllROA'h,
li xp1 1 c ws 8" f1"1tf!A 1A p8 RNI
t R W A 'h, C'hTROPlll\ N[ . . . ] I c't'� KlllfrH li XPllCWR€ C'bC
8€1\ll KWE Kl\ETRW 11 Kt11trA n0Kw11x11Aro fARp11111\'h Mwrlll\A ROllRWA'h pAA.I 8CTpwe11'le
'
c e [ „ . ] CE l\l.l' R mii. Til.11 l\1011AcT11p KAKl.l' ecT Rll 111 e PEX .
ÎEM [pA).·11 li rocnOACTRO 1\\11 TAKO;f(Alf C'hl\\ OOllORHXWM li 8TRP'hA[ll] \ oM c"IE
I
KIIIIrll 11 XP HCOBE C'bc c·1�

KllltrA rocno).CTRA 1\111 " AAAWX C'hM rocnoACTRO MII cRil.Til.11
CT
.
GO;f\f B ti1'11 l\IOllACTl! p, ll KO ;+; E AA ECT C€1\[o . . . l 1 KAKW €CT RllW€ pex. K'hl\llM'hllEtp 111 ,
� l lllpt10 3A BCllX KAKl.l' €CT
\
3€), R'h 'llfctllflll.l' .
429
GE:KE li <�AKl\liH1:rn·1e nocTABliX rocnOACTBO MH>: no Ol(lll'hCTB"i°E rocnoACTBo
Mii, erw:KE 61\ArOBMHX rocnOA'h lior8 mtTli rocnoAAP'h 3EMl\E El\AIUKWE IMH ll!T
cp'hAli'IHArO nl\WAA rocnOACTBA MII 111\li WT C'hpOAbHllKli [HAW11xl 1 IMll U!T
liHOnl\il.MEH.IK MOl\llM, C'bC llMEHHM 1iO:K0l.EIO li C'bC noMO Wli li HEpA3Aii.l\H"i°E îpWlllţ'h
KAKO AA 8TB'bPAliTli c"lio KHlirA rocnOACTBA Mii li no Mlil\81iTli CBil.TAX MOHACTllP KAKO
[eCT]1 BlilHE pex . !'I A4JEl\li:KE HEnoHWBliT li He8TBP'hAliT ,,.. c·lio xp11co& 11 Ktmr4
rocnOACTBA Mii, H'b no CTpAMliTli li HEpA3APATli, Toro rocnOA'h Eon. AA HE
nO'IHTHTli B'b rocnOABt ero, H'h AA 01(6.I ECT 3EA Til.l\WM ero, A 68A84111 ct 11tx
A8 W'b ero li AA ECT TpEKl\ET li A<j>8p1tCAH WT Tiil CBil.Tli WT'hlţli lt:KE B'h N11K0iE B'h
BEKli, AMliH .
Gero 01(60 li CBEA0i°TEl\.IE nocTABliXOM rocnOACTBO Mii: :K8nAH n peAA BEh
ABOpHliK li nAH GTpWE BEI\ Mro<j>ET' nAH E8Ht BEI\ BliCT.lrap, nAH Xp1i3il. RE/\ WATAp,
nAH rlwprlE BEI\ Kl\IO'IEp, nAH HcTpAT.1°€ BEI\ nocTEl\HliK, nAH HlipKA 11€1\ CTOl\HltK, OAll
PAA8" BEI\ KOMliC li """" ... BEI\ nEXAPHliK . " licnpABHliK, GTpOE BEI\ l\Wrw<j>ET .
H A3, npEAA l\OrO<j>'bT, 8 li8K8pe41"I, nliC Mil.CELţA ABr8cT iii Al.Hit, l\iJ.T ,J�B.
"iw HwcTAHAliH BWEBWAA, Mlil\OCT°IEIO 1iO:K0l0IO rocnOAliH'h .
"iw HWCTAHAliH BOliBOAH <m . p . >
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi
dumnezeieştii mănăstiri ce se chiamă Cozia, unde este hramul Nedespărţitei şi de
Viaţă Î ncepătoare Sfântei Troiţe, şi părintelui egumenul ieromonah Ştefan şi
tuturor fraţilor care locuiesc în acest sfânt locaş, ca să fie sfintei mănăstiri satul ce
se chiamă Călimăneştii, din judeţul Vâlcea, care este lângă sfânta mănăstire, ca să
fie în pace şi slobod de bir şi de găleată şi de fân şi de gorştina de oi şi de oaie
seacă şi de râmători şi de dijmă de stupi, de vinărici, de boi şi de cai de olac şi de
găzduire pentru pârcălabii de la Râmnic, ca să fie în pace şi slobozi de toate
dăjdiile şi slujbele câte sunt peste an în ţara domniei mele. Pentru că domnia mea
am iertat şi m-am milostivit domnia mea pentru acel sat Călimăneştii de toate câte
s-au zis mai sus în zilele vieţii domniei mele, încă şi în zilele altor c reştin i şi
binecredincioşi domni ce vor fi după pristăvirea noastră. De vreme ce domnia mea
am înţeles pentru drumul sfintei mănăstiri cum că este un drum foarte greu, cu
mare nevoie şi cu multă trudă, prin pietre rele, <prin munţi > mari şi nu pot
călugării de la sfânta mănăstire ca să-şi aducă cu carele bucatele, ci cu multă trudă
şi muncă îşi duc ei carele cu bucate pe acest drum. Iar [„.] 1 domnia mea am socoti_!
din toată inima domniei mele că pentru acest drum mult ajutor trebuie să dăm , ca 5�
spargă pietrele cu ciocanul, ca să fie pentru ajutorul sfintei mănăsti ri, ca să poala
trece carele cu bucate. Pentru aceea şi domnia mea m-am milostiv it şi am iertat
domnia mea acest sat Călimăneştii ca să fie de ajutor sfintei mănăstiri, să spargă ei
430
aceste pietre mari cu ciocanul, să îndrepte acest drum, ca să [poată] 1 călugării din
această sfantă mănăstire [ ... ] 1 , să-şi aducă călugării carele cu bucate şi ca să poată fi
de posluşania sfintei mănăstiri.
Pentru aceea şi domnia mea am dorit a mă numi nou ctitor la această stăntă
mănăstire şi [m-am] 1 scris domnia mea a mă pomeni la sfănta proscomidie şi am
dat domnia mea această milă şi ajutor sfintei mănăstiri ca să-i fie de folos, iar cu
acest sat Călimăneştii alţi boieri sau pârcălabi nici un amestec şi treabă să nu aibă
în acest sat, fără numai însuşi nastavnicul sfintei mănăstiri şi cu tot soborul să
judece [ei] 1 orice greşeală s-ar întâmpla, iar alt [om] 1 nici o treabă şi amestec să nu
aibă. Întru aceea [ ... ] 1 , cum am văzut domnia mea şi hrisovul lui Radul voievod,
fi u l lui Mihnea voievod, şi hrisovul lui Alexandru voievod, făcute [toate aceste] 1
că�i şi hrisoave cu mare blestem şi cartea răposatului Gavrilă Moghilă voievod
pentru aşezământul acestui [ ... ] 1 sat al sfintei mănăstiri, cum este mai sus-zis.
Pentru [aceea] 1 şi domnia mea am întărit şi am înnoit aceste cărţi şi hrisoave
cu această carte a domniei mele şi am dat şi domnia mea sfintei, dumnezeieşti
mănăstiri ca să-i fie acest sat, Călimăneştii, mai sus-zis, în pace de toate câte s-au
orânduit aici.
Încă şi <blestem am pus domnia mea>: după petrecerea domniei mele, pe
cine Domnul Dumnezeu va alege domn al Ţării Româneşti sau din pântecele
domniei mele sau din neamul nostru sau din alt neam, în numele lui Dumnezeu şi
cu ajutorul Nedespărţitei Troiţe îl rog ca să întărească această carte a domniei mele
şi să miluiască stănta mănăstire mai sus-zisă. Iar dacă nu va înnoi şi nu va întări
acest hrisov şi carte a domniei mele, ci îl va călca şi îl va nimici, pe acela Domnul
Dumnezeu să nu-l cinstească în domnia lui, ci într-această viaţă să-i ucidă trupul
lui, iar în veacul următor sufletul lui şi să fie blestemat şi anatema de cei 3 1 8 sfinţi
părinţi care sunt la Nicheia în veci, amin.
lată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Preda mare vomic şi pan Stroe
mare logofăt, pan Bunea mare vistier, pan Hrizea mare spătar, pan Gherghie mare
clucer, pan Istratie mare postelnic, Chirca mare stolnic, Radu) mare comis şi Pană
mare paharnic. Şi ispravnic, Stroe mare logofăt.
Şi eu, Preda logofăt, am scris în Bucureşti, luna august 1 8 zile, anul 7 1 62
<1654>.

DANIC, M-rea Cozia, XLIX/ 1 2.
Orig. slavon. hârtie (42 x 28), rupt la îndoituri, restaurat, sigiliu mij lociu timbrat, deteriorat.
îrad. rom„ ibid. , ms. 209, f. 38v-39v.
Reg., Tezaur l'â/cean, p. 1 85; rez„ Aricescu, Indice, II, p. 1 1 8, nr. 2338.
I
Loc rupt în orig.
43 1
348 1 654 (71 62) august 18, Bucu reşti
t MHl\OCT°l10 EoiK"leio, "iw KocTANAllN WepGAN ROEROAA H rocnOAHN'h Bbcon �e�1�·ie

O \( rrpwBMX0l0H CKO€ . ĂARAT rocnOACTBO MH c"le OOR€1drn'1'e rocnOACTBA Mit CBhM1S
11
GOiKECTRNblH MONACTb11tpA Ko�11A, XPAMA C&i>TA Tpom.ţA, WTbtţS GTe.ţ..u1 n Bhct�1
spAT0l01l\M 1 ca să fie sfintei mănăstiri satul Frăsinetul de Câmpu ot Romanaţi, tot salul
cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul den hotar până în hotar, pre
hotarele cele bătrâne şi pre semne. Şi să aibă pace mănăstirea Cozia de cătră
Neagu! peharnic snă Ştercului den Vlădila şi de cătră Anghel roşul ot Ră tunda şi de
cătră Dan şi popa Voinea i Novac snă Cristea i Vişan snă Badea i Dumitru Mâncul
tot den Vlădila şi de cătră tot neamul lor, mai mult val. Pentru că acest sat,
Frăsinetul den Câmpu, fost-au sat domnescu cumpărat de răposatul Mihaiu voievod
încă de când au fost domnia lui stolnic mare; după aceea, după moartea răposatului
Mihai voievod, mumă-sa, Theofana călugăriţa, s-au călugărit acolo în măn ăstire în
Coziia şi au adaos acest sat Frăsinetul pentru sufletul ei şi al fiului său, Mihai
voievod, unde au lăcuit ea şi unde zac şi oasele ei în Coziia, ca să fie sfintei
mănăstiri de hrană şi lor pomeană în veci. Şi tot au ţinut Cozia satul F ră s inetu l cu
bună pace.
Iar când au fost acum, în zilele răposatului Radului Mihnea, după moartea
Theofanei călugăriţii, moştenii satului Frăsinetul dempreună cu carii au avut
cumpărături acolo în sat, ei au rădicat pâră de faţă la divan cu Pahomie, egumenul
ot Cozia, zicând că nu se-au fost vândut ei rumâni răposatului Mihai voievod, nici
moşia lor, nici nu au luoat bani, ce le-au fost făcut silă. Fost-se-au pârât şi la
răposatul părintele domnii mele, Io Şerban voievod, Dum ne zeu să-l
pomenească, şi au fost rămas toţi de lege şi au rămas şi denaintea Radului voievod
Mihnea, cum am văzut domnia mea şi zapisul Theofanii călugăriţii de-nchinăciune,
vă leat 7 1 1 1 , şi cartea răposatului Radu voievod de rămas, vă leat 7120. Şi nişte
cărţi ce au avut ei de moşie şi de cumpărătoare la Frăsinet, încă le-au fost luate de
la mâna lor den divan de le-au spart şi le-au dat la coziiani. Şi tot au ţinut Cozia
Frăsinetul cu bună pace de atunce până acum. Iar când au fost acum, în zilele
domnii mele, iar aceşti oameni den Vlădila ce scriu mai sus, ei iar au rădicat
pâră la divan de faţă şi au scos ei şi o carte de moşie bătrână de cumpă ră to are şi o
carte rea, mică, mencenoasă.
Î ntr-aceea şi domnia mea încă am căutat şi am judecat pre direptate şi pre
lege dumnezeiască împreună cu toti cinstitii dregătorii domnii mele şi am
adevărat şi domnia mea că şi-au fost vând ut toată moşia Frăsinetul lu Mihai
voievod cu cumpărături cu tot den hotaru până în hotaru, nu le-a fost rămas 0
palmă de ocină nevândută. Deci au rămas Neagu! pehamic, Anghel roşu l cu top
cumpărătorii de lege den divan. Şi nişte cumpărători ce au avut acolea în Frăsinet
însă le-am scos domnia mea aciiaşi în divan cu chinovariu den cartea lor, fiind
432
ispravnic jupan Stroe logofăt� ! �:I mare � a s �- �i poată ţinea Cozia Frăsinetul cu
pace cu tot venitul den hotar pana m hotar m veci.
Iară de-ar şi mai scoate ei nescare cărţi, tot să nu să mai crează, căci că s-au
mărturisit în divan că nu vor mai trage pâră. Deci mai mult val să nu fie. HNAKo A"
u t er .
li CR€A0i°T€1\°1€ noCTARl\t€M rocnOACTRO MH : lK8nAN r€wpMA R€1\ SAN,
GE :t € Ol( liO
;dnMI npEAA R€1\ AROpN1tK8, lK8nAN GTpOH R€1\ l\Wrwif>bT, E8N€A RHCTr.\p, Xp113A cnbTAp,
fl°Epri Kfll04€p, K11pKA cTOl\NllK, PAA8" KoM11c, IlAANo n€X"P""K " 'icTpAT·1·€ nocT€1\NllK . H
11cnpARHHK, :t8nAN GTpo€ BEI\ l\Wrwif>bT .
n11cAx A3, AllM11Tp11€ l\Oroif>b1' EMA°i•ii, Ol( rpAA E8K8p€4Jll, MiiC€1.ţA ARr8CT "'"
Ablllt, Kb fli>T /��R2 <1 654>.
t "iw KocTANAllN RW€RWAA, Mlll\OCT°iio Eo lK"iio rocnoAllNb .

'iw KocTANAHN RO€ROAb <m.p.>
DANIC, M-rea Cozia, XXIV/ 1 6.

Cop i i , ibid.: mss. 1 72, f. 525-526v; 209, f. 300-300v; 2 1 5 bis, f. 2 I v-23; 2 1 5, f. 3 1 3v-3 1 5;
DJAN, Vâlcea, ms. 1 02 b, f. 525-526v; ibid. , ms. 1 50, f. 65-66, f. 1 1 7-1 1 ?v; DJAN, Dolj, Col. de
manuscrise, nr. 4, f. 206v-207v.
Reg., Sacerdoţeanu, Marula, p. 230-23 1 ; rez. Aricescu, Indice, II, p. 1 05, nr 2234; Tezaur
râlcea11, p. 186, doc. 525.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnzeieştii mănăstiri Cozia, cu hramul
Sfănta Treime, şi părintelui Ştefan şi tuturor fratilor".
·
2 „Şi de nimeni neclintit.

lată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban, jupan Preda mare vomic,
jupan Stroe mare logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Gherghe clucer, Chirca stolnic, Radu! comis,
Pană paharn ic şi jupan Istratie postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Dimitrie logofăt Boldici, în oraşul Bucureşti, luna august 1 8 zile, în anul 7 1 62".
t l\� 1t M C T.iio
EolK·1·io. 'iw KocTANAllN WnpEiAN RO€ROA'b R'bCO€ 3€MI\€
oyrpoRi\ax"1"1tCKO € .
ĂARAT rocnOACTRO MII C0i€ nOR€1\€N°i€ rocnOACTRA MII cstTtll
GO:t ECTRuii11 MotlACTllp rl\ArOl\€MAro Ko3il'I\, 11A€lK€ HT XP"M GstTA Tpo111.ţ'b, rnKOlK€
�d M8 €CT RllNAp114IO WT C€1\0 iK11sl\t C'bC A tl\81\ C'bC RllNOrpAA0ill, \.VT no R'bC
xor4pwM8 11 C'bc R'bC XOAOKOM " c'bc nnpn'bp'bM, A" llMAT R'b3iiTH KM8rAp"i11
433
RltHAp°l'llOI\ rocnOACK8 R'hC, WT AECET R-kApE EAHA RAApn, WT R'hC l\ KlA0I KOl\ lt KO XOKET
llMAT l\03°1°11 R'h Toro A-kl\, RAplt l\!OA°I KH-ks11 li l\llREHKH, CREA<\ lt AAll.:\T ll1tH.:1p11��
rocnOACK8 H.:\ CR-kT-kll MOHACT1tp, noHE:KE K'hAA ECT Elll\ R'h AbHH nOKOIUl.:lro "iw
M.:1TE1t ROEROA'h np1M8lf111\ cn c8T rocnoAcT11 8 EM8 np11xoiKAEH0l0E npE3 Gkr8, HA
RApOlll I( P..i.MHllK, Elll\ ECT np0l0HAOX npEA rocnOACTR 8 EM8 WT'hlţ8 Er8MEH.:\ €.j>pEM lt
C'hC R'h KM8rEpOM WT CRiiTA MOHACT1tp lfo3"j..i, li Eltl\ ECT H3RAAHI\ H'kKOE KHllrlt \\IT
HA Ap8r11 CTAPH rocnOAAPlt 3A Mlll\ORAH0IE, KAKO ECT Eltl\ A"" li nOMlfl\011.:\1\ no CBtTA
MOHACT1tpE C'hC REl\llKA 1(1\ltlţ<\ WT RApo m , WT PnMHllK, rl\ErOMAro Tpo..i.1t 811, <11> C'bC
1111HAp1tlf10I\, TEPE ECT EHI\ lfALIJ'h GR-kT-kH Tpo111.ţ'h . fi noTOM, Er8MEHA 11 C'hc
KM8 rEp°l1t WT CRtTA MOHACTllPE Ko3"1A. WT HE nAAH81\ npEA nOKOlfH.:\ro A\ATElt
ROEROA'h C'hC REl\llKA MOl\EH0l0E lt 11cnpOC111\ no CEl\O iKllEl\-k CR-kT-k1t MOHACTHpE C'bC H'hC
RllHAPltlf!OI\ A" E8AET PAAll RllHApH'IOI\ WT "" REl\llKA 1(1\ltlţ<\ WT P'hMHlfK, llH1Mp11�
PAAll RHHAPHlf, 3<\HE:KE ECT El\113 KOA CR-kTA MOHACTllpE .
TA:KE, R'b TOM8, noKOllHAro MATEI! ROllROA'h, C'hMOTPEXOM TEPE ECT AM li
noMHl\ORAI\ no CR-kTA MOHACTllPE C'hC R'hC RltHAPlllf!OI\ WT At"8" CEl\OR iKHlll\ER, \\IT
c8 ACTRO flpL,JEW, C'hC R'hC RllHApH'llOI\ rocnoAcK8 11 C'hC nnpn'hp8" 11 C'bc ll'bC XOAOK,
A" EllTll lfiiw'h G11-kT-k11 Tpo111.ţ'h 11 R'h n0Mo4-18 11 R'h l(Kp-knl\EH0IE, " HHOKOM R'h
n114-18 11 rocnoACTR8 EM8 11 poAHTEl\11 rocnoACTR8 EM8 noM-k1t8 R'b 11im1. H
RllA-kXOM rocnOACTRA MII li KHllrA noKOllHAro MATEI! ROllROA'h "" CRtT.:1 MOHACTHpE
Ko3"l..i. 3A Mltl\ORAH0l0E li 3A npoMEHEH0IE, KAKO ECT RllWE n11c, C'hTROpEH.:\ C'bC llEl\llKOE
Kl\-kTR8 .
G'h TOM 11 rocnoACTRA MII noK01111xoM 11 l(TREPAHXOM MllMRAH0l..i. H npoMEHE1ii111
no TEKME:KEH0IE KAKO ECT RllWE n11c, ll\KO:KE A" E8AET CR-kT-kll MOHACTllP H03°lhl H'bC
RllHAPlllflOI\ rocnOACK8 WT no R'hC A-kl\81\ WT HA CEl\O iKllEl\-k, no pA31\0r.:\ c11tTt11
MOHACT11p 11 C'hC n'hpn'hp8" 11 cnc R'hC XOAOKoM8, A" llMAT R'b3tTH KM8rep1·11
RllHAPlllf!OI\ rocnOACK8, WT AECET R-kApE EAHA RAApA .
H l(TREPAllXOM rocnOACTRA MII C'hC REl\llKOE Kl\ETR 8 : no WUIECTEll0IE rocnOACTHA
MII, Koro 113EEp11T focnoA'h Eorn A" s11T11 rocnoAAPh 3EMl\E G<11>Ax11cKoE 1t1111 WT
C'hPOAHEKAro nMAA rocnOACTRA MII li WT CnpOAHllK HAW E 111\11 no rptctx H.:\IJI HX IMll
WT llHOnl\EMEHllK, MOl\llM C'hC 11M-k1t11M EoJK°lio A" rA nOlfllTllT 11 A" l( TllEpAHT 11
noHORllT c°I€ KHllrA rocnOACTRA MII, 'T'Oro rocnOA'h Eor'h A" nOlfllTET li A" C 'hX PAH llT
R'h rocnOACTRt Ero li R'h E8AE4JllM 11 -ktţ-kx A8LIJE ErO . H Koro HEnO'lltTET li
HEl(Kp-knllT li HEnOHORllT c"IE Mlll\ORAH°IE lt KHllrA rocnOAC'T'RA MII, Toro A" ECT
TP'hKl\ET 11 ANATEMA 11 A<f>8p11cAH wT „li! rn-kT11 WT'htţll 11:KE c8T R'h N1tKE1t 11 A"
ltMAT lf<\CT0i°IO C'hC °i8AA li C'hC f'l.p"l..i, HA EAllH MiiCTO R'h RiiKll, AMltH.
GEiKE l(EO li CREAll'T'El\E nOCTARl\-kEM rocnOAC'T'RO MII: ;K8nAH rlwpMA llEI\ 6.:\ll li
:K8nAH fipEAA REI\ AROp1t11K 11 ;K 8nAH GTpoE REI\ l\Oro<f>nT 11 :K8nAH 1i81tt llEI\ 111tcT1tiap
434
li ;i;8naH Xp1t3i> BEI\ WL\TAP H 1K8nAH fEwpr1°E BEI\ Kl\8'1Ep H 1K8nAH H1tpKA BEI\
crMHHK 11 a:8nAH HcTpAT°IE BEI\ noCTEl\HHK H 1K8nAtt PAA8" <BEI\> KOMHC H 1K8nAtt
nAH'h BEI\ llEXAPHHK H 1K8nAH ĂAH'llOI\ BEI\ Cl\8t,1'kp H IK8nAH MEK81\A BEI\ nHTAp . 11
11cnpARHHK, a:8nAH GTpoE BEI\ l\Oro�'hT .
tt HanHCAX A3, GTAH l\Oro�'hT, B'h HACTMHH rpAA8 E8K8pEIJ.IH, Mi>CEIV Iii ABr8CT,
A \\IT flAAML\ AA:KE AO Hbltti>, TE'IEH0IE l\i>TOM ,.:J �B .
t Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată

Tara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei,
dumnezeieştii mănăstiri ce se chiamă Cozia, unde este hramul Sfânta Troiţă, ca
să-i fie vinăriciul din satul Jiblea, cu dealul cu viile, de peste tot hotarul şi cu tot
venitul şi cu părpărul, să aibă a lua călugării vinăricul domnesc tot, din zece
vedre o vadră, de la toţi oamenii câţi vor avea vii pe acel deal, fie oameni cnezi
sau vecini, toţi să aibă a da vinăricul domnesc la sfânta mănăstire, pentru că
atunci când a fost în zilele răposatului Io Matei voievod şi s-a întâmplat domniei
lui să meargă peste Olt, Ia oraş, Ia Râmnic, au venit înaintea domniei lui părintele
egumen Efrem şi cu toţi călugării de Ia sfânta mănăstire Cozia şi i-au arătat nişte
cărţi de milă de Ia alţi domni bătrâni, cum au dat şi au miluit sfânta mănăstire cu
uliţa cea mare din oraş, din Râmnic, care se numeşte Troianul, <şi> cu vinăriciul,
care a fost partea Sfintei Troiţe. Iar apoi, egumenul şi cu călugării de Ia sfânta
mănăstire Cozia, au căzut cu mare rugăminte înaintea răposatului Matei voievod
şi au cerut să dea satul Jiblea sfintei mănăstiri cu tot vinăriciul, ca să fie pentru
vinăriciul din uliţa mare din Râmnic, vinărici pentru vinărici, pentru că este mai
aproape de sfănta mănăstire.
Apoi, întru aceea, răposatul Matei voievod, a socotit şi a dat şi a miluit sfănta
mănăstire cu tot vinăricul din dealul satului Jiblea, din judeţul Argeş, cu tot vinăriciul
domnesc şi cu părpărul şi cu tot venitul şi să fie partea Sfintei Troiţe şi pentru ajutor
şi întărire, iar călugărilor pentru hrană şi domniei lui şi părinţilor domniei lui pomană
în veci. Şi am văzut domnia mea şi cartea de miluire şi de întărire a răposatului Matei
voievod Ia sfanta mănăstire Cozia, cum este mai sus-scris, făcută cu mare blestem.
Întru aceea şi domnia mea am înnoit şi am întărit această milă şi întărire după
tocmeala ce este mai sus-scrisă, ca să fie sfintei mănăstiri Cozia tot vinăriciul
domnesc de peste tot dealul din satul Jiblea, după aşezământul sfintei mănăstiri şi
cu părpărul şi cu tot venitul, să aibă a lua călugării vinăriciul domnesc, din zece
vedre o vadră.
Şi am întărit-o domnia mea cu mare blestem: după petrecerea domniei mele,
pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Tării ' Româneşti sau din
pântecele domniei mele sau din neamul nostru sau din greşeala noastră din alt
neam, vă rog în numele lui Dumnezeu să cinstiţi şi să întăriţi şi să înnoiţi această
�arte a domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-I cinstească şi să-I păzească
mtru domnia lui şi în veacul cel viitor sufletul lui. Iar cine nu va cinsti şi nu va
435
întări şi nu va înnoi această carte de miluire a domniei mele, acela să fie blestemat
şi anatema şi afurisit de cei 3 1 8 sfinţi părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu
luda şi cu Arie la un loc în veci, amin.
lată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna mare ban şi jupan
Hrizea mare spătar şi jupan Gherghie mare clucer şi jupan Chirca mare stolnic şi
jupan lstratie mare postelnic şi jupan Radu! <mare> comis şi jupan Pană mare
paharnic şi jupan Danciul mare sluger şi jupan Necula mare pitar. Şi ispravnic,
Şi am scris eu, Stan logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna august 18
zile, de la Adam până acum, curgerea anilor 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Ms. 7 1 2, f. 439--440.

Copie slavonă.
Cu o trad. rom., ibid. , ms. 209, f. 323v-324v; altă copie slavonă, DJAN Vâlcea, ms. 102b,
f. 439--440.
Reg., Tezaur vâlcean, p. 1 86; Sacerdoţeanu, Marula, p. 230-23 1 ; rez., Aricescu, Indice, li,
p. 1 05, nr. 2234.
350 1654 (7162) august 20
tAdecă eu, Apostol, împreună cu frate-mieu, Ghinea ot Călineşti, ot sud

Prahova, scris-am şi mărturisim cu acesta zapis al nostru, ca să fie de bună-credinţă
la mâna dumnealui jupânului Costandin biv vei postelnic cum să se ştie că,
trebuindu-ne noao neşte bani, venit-am la dumnealui de i-am vândut nişte moşie ot
Căzăneşti, pădure meree, să-şi facă dumnealui vii şi ce-i va trebui, derept b ani gata
ughi 50. Î nsă să să ştie în lungu den deal de unde am împietrit noi şi cu mulţi boiari
împreună până în matca Roşioarei, stânjeni 1 60; şi în lat, den hotarul Bălţaţilor
până în hotarul Călineştilor cât se va alege, moşie aleasă şi cumpărată de cătră
frate-nostru, Leca, de nu are el nice o treabă, măcar cât easte o palmă. Şi i-am
vândut dumnealui de a noastră bunăvoie, fără nici o silă şi am luoat toţi banii gata
1•
în mâinile noastre taleri 75 tot tucmealei Şi am dat să fie dumnealui moşie şi
coconilor dumnealui şi nepoţilor şi strenepoţilor dumnealui în veci.
Şi când am vândut [ ... ] 2 fost-au mulţi boiari mărturie din Călineşti, anume:
jupânul Dima Grecul şi jupanul Ghincea ot tam şi jupanul Ghica ot tam şi Neamul
postelnic snă jupânului Vasilie ot tam şi frate-nostru, Leca şi alţii care-şi vor pune
peceţile şi iscăliturile mai jos.
Şi noi, pentru mai adevărată credinţa, pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile.
Şi s-au scris în measeţa avgust 20 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
436
Eu Ghine
Eu Apostul
Eu Leca snă Dediul vătaf
3
t Eyo fUKO:S µo:pnpo
ţ Eu Neaniul sin Vasilache
t Vasilie
t Eu Ghince, mărturie
ti11µa AyyEAE'tU µo:p'tTJpo u w ăvo8Ev4 .
DANIC, Fond Ion C. Cantacuzino, 1/8.

Orig. rom., hârtie (29 x 1 9,3), 2 sigilii inelare în tuş.
1 ASKMt�eH.
1 „Eu Ghica martor".
4 „Dima Anghelet, martor la cele de mai sus"; semnături autografe.
351 1 654 (71 62) august 20
t Scris-am eu, popa Dumitru, Dobrotă mazilul i Dragul ceauş scris-am acesta al
nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna Stoicăi ceauş, cum să să ştie că au dat
Stoica ceauş cu noi dimpreună bani pre moşie de o am răscumpărat moşiia de la Radu!
logofăt Dudescul, care o au fost vândut frate-mieu, Ianache şi Miho, însă stânjeni 1 84.
Şi aceşti stânjeni i-am împărţit de 4 fraţi, însă la unul câte 46 de stânjeni.
Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoie cu ştirea tuturor vecinilor şi frăţine-mieu
Calonei logofăt i Barbu! armaş i Stan megiiaş i Ionaşco mazilu, Ignatu al Godinei i
Dragomir călăraş şi alţi mulţi oameni buni. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am peceţile.
Pis measeţa avgust 20 dni, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
t Dragomir călăraş. ţ Dragul ceauş. ţ Eu popa Dumitru. t Dobrotă mazil.
t Calona logofăt. ţ Stan megiiaş. t Ionaşco mazil.
DANIC, Doc. ist., MLXXXVl/5 (nr. 5).

Copie rom.
352 1654 (7162) august 20
. t Adecă eu, Stoica ceauş ot dorobanţi 1 i Dragul ceauş ot dărăbanţi i Dobrotă

mazi l, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui
43 7
popii lui Dumitru, cum să să ştie că i-am făcut noi câte trei bine de i-am dat ughi
60, bani 1 80, pentru că ne-<au> făcut şi el nouă bine de ne-am înfrăţit pe moşie pre
partea frăţânului Ianache şi a frăţine-său Miholui, care o au fost vândut ei Radului
Dudescului.
Iar mai apoi au căzut popa Dumitru la divan cu Radu! logofăt. Ce l-au judecat
domnul nostru să aibă popa Dumitru a lepăda banii Dudescului. Şi s-au dat toţi până
la un ban şi i-am făcut noi bine cu aceşti bani, ce scriu mai sus, să aibă a dare noao la
Crăciun, iar el să aibă a ţinere den 1 84 stânjeni, să aibă a ţinere popa Dumitru
stânjeni 46, ca să fie lui moşie şi coconilor lui în veci. Pentru că aşa ne-am tocmit noi
de a noastră bunăvoie, denaintea tuturor megiiaşilor şi denaintea fraţine-său, Calone
logofăt şi Barbu! armaş i Stan megieş, Ionaşco mazil, Ignat al Godenei, Neagu!
călăraşul i Dragomir călăraş . şi alţi mulţi oameni buni.
Şi pentru credinţa, pusu-ne-am peceţile.
Pis measeţa avgust doi 20, leat 7 1 62 < 1 654>.
î Dobrotă mazil. î Stoica ceauş. î Dragul ceauş. î Stan megiiaş.
t Dragomir. ţ Ionaşco mazil.
DANIC, Doc. ist., MLXXXVl/4 (nr. 4).

Copie rom.
ţ MHMc·r"lio Eoa.·1·€io, "iw JfocTAHAHH lli€p6AH BO€BOAA 11 rocnoAHH'h BbCoH �EM�"ie

Ol(rrpWBl\AX0l0llCKO€ . ĂABl.\T roCOOACTBO MH c'lio noB€1\iiH'I€ rocnoACTBI.\ MH OO'I HTEHOl\18
npABHT€1\ rocnoACTBA MH, a.8nAH PAAS" B€f\ KoMHC, " cbc CblHoBH c11, €f\H1.ţH)K1t &o n.
AAposAx 1 , ca să-i fie lui tot satul Dol Drajna ot sud Saac den câmpu, den pădure, den
apă şi den munte şi den şezutul satului şi cu toţi rumânii, oricât se va alegi de peste
tot hotarul, pre hotar şi pre semne, care ocină easte aleasă şi împietrită şi h otărâtă de
răposatul Hrizea vornic cu 1 2 boiari hotarnici şi cu om domnescu, Cemat vei portar.
Însă să să ştie şi rumânii anume: Drăgan cu feciorii lui, Dumitru, Radu! şi
Marin cu feciorii lui i Dumitru cu feciorii lui i Dragomir cu feciorii lui i Ursea cu
feciorii lui i Stan cu feciorii lui i Neagoe cu feciorii lui i Ion cu feciorii lui i �ana
cu feciorii lui i Toader cu feciorii lui i Radu! cu feciorii lui şi iar Radu! cu fec1 0m_
lui i Sintion cu feciorii lui i Calen cu feciorii lui ot Ogretin i Rusen cu feciorii lui i
Stanuliţ cu feciorii lui i Stavăr cu feciorii lui i Savul cu feciorii lui i Tudosie cu
feciorii lui i Mihail cu feciorii lui şi iar Mihăilă cu feciorii lui i Radu! Piperca _ c�
feciorii lui i Vlaicul cu feciorii lui i Mihăilă cu feciorii lui. Pentru că această ocma
438
ce scri e mai sus Dol Drajna şi cu rumânii fost-o-au cumpărat cinstit dregătoriul
domnii mele, jupan Radu! vei comis, de la Udrea comis, feciorul jupanului
Hrizei vomecul în zilele răposatului M ateiu Basarab voievod, cându au fost leatul
7 1 5 1 . Şi într-acea vreme, cându au vândut această ocină şi cu rumânii, iar Udrea
comis întrebat-au toţi rumânii den sat, şi mici şi mari, de vor avea putere să se
răscumpere cu părţile lor de ocină, iar ei nicicum nu se-au apucat să se răscumpere.
Şi de atunce până acum tot au ţinut jupan Radu! vei comis acest sat Dol Drajna şi
cu rumânii cu bună pace.
Iar după aceea, când au fost în zilele domnii mele, iar rumânii den
Drajna, ce scrie mai sus, ei toţi se-au sculat cu pâră, zicând cum sânt ei mai
volnici să se răscumpere şi au venit înaintea domnii mele în divan de au stătut
de faţă. Într-aceea, iar domnia mea am căutat şi am judecat pă dreptu şi pe lege,
împreună cu părintele nostru vlădica Egnatie mitropolitul şi cu toţi cinstiţii
dregătorii domnii mele şi foarte bine am adeverit domnia mea cum nu se cade
să se lepede banii de 9 ani. Ce au rămas toţi rumânii den Dol Drajna, ce scrie mai
sus, de lege şi de judecată denaintea domnii mele den divan, cum să-i fie lui
rumânii cu toţi feciorii lor şi cu toate părţile lor de ocină cum se-au vândut ei de a
lor bunăvoie. Drept aceea şi domnia mea am dat dregătoriul domnii mele,
dumnealui jupan Radu! vei comis, ca să-i fie lui satu Drajna de j os şi cu toţi
rumânii şi cu tot venitul lui şi feciorilor ohabnic stătătoare în veci. H NE WT
KOrO<KAO H€DOK01di6HMO, nopH�MO rocnOACTBO MH .
GE:K E 01(60 H CBEA0lT€1\0lE noCTABl\-kEM rocnoACTBO MH: lK8nAN fEwpMA BEI\ BAN
KpMEBCK01€, :K8nAN IlpEAA BEI\ ABOpNHK8 H lK 8nAN GTpOH BEI\ l\Wrw<f>hT H lK8nAN XpH3A
BEA tn bTAp ;f(8nAN Ei8NEA BEI\ BHHCTlll P H )1(8nAN KHpKA BEI\ CTOl\NHK H lK8nAN IlAANA BEI\
"
nex�pHHK H ;K8nAN °icTpAT"iE BEI\ noCTEl\NHK . H HCnpABNHK, CAM pE'IE rocnOACTBA MH .

HcnHCAX A3, GTAN Mro<f>bT, 8 E8K8pE4JH, MiiCEL!A ABr8cT 'K AhNH H wT flAAMA AO
HblHi;, B'h Ah /J;p�B2 <J 654>.
t 'iw KoCTANAHN BWEBWAA, MHl\OCT0ll0 EiO)l(0llO rocnoAHNh .
'iw KOCTANAHN BOEBOAh.
DANIC, Ms. 1 234, f. 52-52v.

Copie rom.
1 „ Din mi l a lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Radu
mare Cl mis . şi cu fi
; ii lui, câţi Dumne zeu îi va da".
· „Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
l ată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei, jupan Preda mare
.
vom ic şi jupan
Stroe mare logofăt şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Bunea mare vistier şi jupan
Chirca mare stolnic şi jupan
Pană mare paharnic şi jupan Istratie mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi
spusa domniei mele.
Şi am scris eu, Stan logofăt, în Bucureşti, luna august 20 zile şi de Ia Adam până acum, în anul 7 1 62".
439
"iw KocTAHAHH WepsAH ROEROAA 1t rocnoA1tH'h bCOH �e,.,1�·1e

t M1t1Hwr·1·io E o ;K°!e io , l!
OyrrpwRl\AX0l1tcKoe . ĂARAT rocnOACTRO Mit c"lio noReAirnYe rocnOACTRA MH no4HTEHOl\lS

npARltTEI\ rocnoACTRA Mit, ;KSnAH PAAS" REI\ 1:0M1tc, 1t CbC CblHORlt Cit, €1\HtţHlKH Eori,
AApos"x ' . ca să-i fie lui tot satul Drajna de Jos, den câmpu, den pădure, den apă,
den munte şi cu rumânii den şăzutul satului, cu tot venitul, oarecât se va a lege de
preste tot hotarul, pre hotar şi pre semne. Pentru că acest sat Dol Drajna şi cu
rumânii cumpărat-au dregătoriul domnii mele ce scrie mai sus, jupan Radu vei
comis, cu bani gata de la Udrea comis, feciorul răposatului Hriza biv vei vomic,
încă den zilele răposatului M atei Basarab voievod, când au fost leatul 7140, care
ocină easte aleasă, împietrită şi hotărâtă de jupânul Hriza vomicul de către satul
Stăneşti ce se zice Drajna de Sus cu 1 2 boiari hotarnici şi cu om domnesc, Cemat
vei portar. Şi de atunci până acum tot au ţinut jupan Radu vei comis, de nimeni nici
o bântuială n-au avut.
Iar după aceea, când au fost acum în zilele domnii mele, iar megiaşii
moşneni den Stăneştii de Sus, anume: Bălan roşu i Neagoe i Stan Baboiu i Radu!
Mircioiul i Radu! călugărul i Zaharia i Rusen i Stan dărăban i Şărban i Dragosin i
Pătru i Dragomir, ei s-au sculat cu pâră, zicând cum n-au fost hotărât jupan Hriza
vomic pe dreptate, ce au călcat şi le-au luat moşie în silă fără de dreptate. Iar
dregătoriul domnii mele, jupan Radul vel comis, scos-au în divan un zapis al
tuturor megiaşilor den Stăneşti, scriind voială şi cu peceţile lor cum s-au voit de a
lor bunăvoie denaintea lui Cemat portariul şi a 1 2 boiari hotarnici de au luat
megiaşii siliştea Stăneştii cu ocina den sus şi au dat jupanului Hrizii vomicul ocina
Drajna den Jos. Şi au adus jupânul Radu) vei comis din cei 12 boiari, ce au fost
atunce hotarnici naintea domnii mele în divan, anume: ot Bădeni, Barbu!
căpitan i Crăciun arrnaş i ot Cislău, Dragul iuzbaşa i ot Slănic, Mihai banul i ot
Băşceani, Stoica Mărgineanul i ot Chiojdu, Drăgoiu, de au mărturisit naintea
domnii mele şi a tot divanul cum n-au fost silă când au hotărât, ce au fost
voială. Şi au arătat jupan Radu vei comis şi altă carte de pâră a răposatului Matei
voievod cum iar au fost rădicat megiaşii ot Stăneşti pâră, zicând cum n-au hotărât
Hriza vomic pe dreptate, ce le-au călcat ocina cu hotarul. Î ntr-aceea, răposatul
Matei voievod fost-au dat lege ca să jure cum au hotărât în silă şi le-au împresurat
moşiile şi cum n-au fost voială de bunăvoie, cum scrie zapisul lor. Iar ei nicicum
nu s-au putut apuca de lege să jure, ce au rămas de j udecată. Într-aceea, domni�
mea am căutat şi am judecat împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele şi
am dat şi domnia mea megiaşilor den Stăneşti, ce scriu mai sus, lege să jure c u�
le-au făcut Hrizea vomicul silă şi le-au împresurat moşiile şi cum n-au fost voiala _
de bunăvoie, cum scrie zapisul lor. Iar ei nicicum nu s-au putut apuca de lege, ce au
fugit şi au rămas de judecată şi de lege den divan.
440
Drept aceea, domnia mea am dat deregătoriului domnii mele jupan Radu
vei comis ca să-i fie lui tot satul Drajna de Jos, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu
tot venitul, să-şi ţie moşia cu bună pace nimeni nici o treabă să n-aibă, ca să-i fie
lui moşie şi coconilor ohabnic stătătoare în veac. H Hf wT Koro�Ao HEnoKOl\iG11Mo,
nopH�MO rocnoACTRO MII .
GE;K€ 01(60 li CREA"ITEl\0l0E nOCTdRl\iEM rocnOACTBO MII: �snAH rEwpMA REI\ """·
;i;gndH rrpeAA REI\ AROpH11K8 11 �sn"" GTpo11 REI\ l\wrw<j>hT 11 �sn"" E8HEA REI\ R11cT11rnp 11
;i;hndH H11pKA REI\ CTOl\HllK li �snAH CTddH REI\ nEXAPHllK li �snAH 'icTpAT0l0E BEI\
noCTEi\HHK. H 11cnpARHllK, CAM pE'lE rocnOACTBA MII .

HcnHCAX A3, GTAH l\Oro<j>h T, 8 E8K8pELJ.111, MECitţA ABr8cT K AhHll 11 WT l'IAAMA AO
ll lJH'k, R'h i\tT r��R 2 <J 654>.
t "iw KocTAHAllH RWEBWAA, Mlll\OCT"lio Eo�·,·io rocnOAllHh .

"iw KocTAHAllH BOEBOAb .
DANIC, Ms. 1 234 f. 53r-v.

Copie rom.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Radu
mare comis, şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da".
Iată dar şi martori am pus domni;_i mea: jupan Ghiorma mare ban, jupan Preda mare vomic şi
jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Pană mare
paharnic şi jupan lstratie mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
Am scris eu, Stan logofăt, în Bucureşti, luna august 20 zile şi de la Adam până acum, în anul 7 1 62".
t Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara

Ungrovlahiei, dă domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei şi
dumnezeieştii mănăstiri care se chiamă Vieroşul, hramul Intrarea în Biserică a
Născătoarei de Dumnezeu, şi părintelui igumenului, ieromonah Nifon, şi tuturor
câţi vor lăcui într-acea sfăntă mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri tot satul Răjleţul
ot sud Argeşu şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul din hotar până în hotar, pre
ho�arele şi pre semnele bătrâne, pentru că acest sat, Răjleţul, fost-au a cinstitului
boiariului domniei mele, jupan Stroe vei logofăt, de cumpărătoare încă mai
denainte vreme. Şi tot l-au ţinut cu bună pace până acum în zilele domniei mele, iar
acum e l l-au închinat sfintei mănăstiri carea este mai sus-scrisă, pentru că, când au
fost în zilele răposatului Matei voievod, iar boiariul domnii mele, jupan Stroe
44 1
vei logofăt, căzând în mare năpastă şi grea pradă care l-au fost pârât Ghinea vistier
ca să-i puie şi capul, dat-au tot ce au avut şi s-au răscumpărat. Şi au vândut şi alte
sate şi moşii ca să răscumpere capul dintr-acea pradă mare care i-au venit de la
răposatul Matei vodă pre gura Ghinii vistier.
Deci sfânta mănăstire Vieroşul, încă, au avut o jumătate de sat din Bezdead
den judeţul Dâmboviţa, şi cu rumâni i care au fost dat la sfănta mănăstire d�
răposaţii strămoşii domniei mele, de Şerban postelnic de Coiani şi de mumă-sa,
jupâneasa Anca, încă din zilele răposatului Alexandru voievod cel bătrân, feciorul
Mircii vodă, când au fost cursul anilor vă leat 708 1 , dat şi aşezat cu cărţi domneşti,
cu zapise de la mâinile lor, ca să fie sfintei mănăstiri, ce să scrie mai sus, moşie
stătătoare, iar lor şi părinţilor lor pomenire veşnică. Şi tot au ţinut sfănta mănăstire
Vieroşul acea jumătate de sat den Bezdead până în zilele răposatului Matei voievod,
în vremea care au căzut boiariul domnii mele, Stroe vei logofăt, într-acea
năpastă mare şi pradă grea, şi vânzându moşiile şi răscumpărându-se satele ca să-şi
scoată capul den nevoie, tocmitu-s-au cu părintele Nifon egumenul, cu toţi
călugării, câţi s-au aflat atunci lăcuitori acolo la acea sfăntă mănăstire, de au dat
toată partea lui den sat, den Năpârteni, den j udeţul M uşcelului, care s-au fost
cumpărat de la Albul logofăt din Rătevoeşti. Şi încă au mai dat şi partea lui din sat
din Bratia, iar din judeţul Muşcel, iar cu rumânii, toată, care au fost cumpărat de la
Gavril spătar, feciorul Mârzii spătar, căci că şi sfănta mănăstire Vieroşul încă au
avut câte o parte de moşie şi cu rumânii într-aceste sate, într-amândouo, încă mai
denainte vreme, date şi adaose la sfănta mănăstire de ctitorii cei bătrâni de Ivaşco
dvomic, de frate-său, Albu clucer. Iar boiariul domnii mele, Stroe logofăt, au
luat acea jumătate de sat den Bezdead, din judeţul Dâmboviţa, şi cu toţi rumânii,
cari au fost dat răposaţii strămoşii domnii mele care scriu mai sus. Şi aşa s-au
tocmit şi s-au aşezat să fie schimb şi aşezământ moşie pentru moşie şi pomeni
pentru pomeni.
Deci boiarul domnii mele, Stroe vei logofăt, deaca au rămas această
jumătate de sat din Bezdead pre seama lui, iar el de tare nevoie le-au dat voie să se
răscumpere. Deci ei au făcut cum au putut şi au muncit de au dat bani gata, taleri
3 OOO, de s-au răscumpărat de boiariul domniei mele, <Stroe> vei logofăt. Şi aşa
s-au tocmit lucrului, s-au aşezat înaintea răposatului Matei vodă şi a tot divanul
domnii lui şi le-au întărit cu cărţi domneşti şi cu zapise de la mâinile lor, ca să
fie lucru stătător şi să ţie sfănta mănăstire Vieroşul toată partea lui Stroe logofa�
den sat, den Năpârteni cu rumânii, şi partea den sat den Bratia, iar cu rumânii, câţi
se vor alege. Iar acea jumătate din sat din Bezdead şi cu rumânii de acolo să fie
nişte oameni slobozi şi judeci, precum s-au răscumpărat. .
Iar după aceea, în urma răposatului Matei voievod, deaca m-au dăruit
Domnul Dumnezeu pre domnia mea cu domnia şi cinstitul împărat cu steagul în
Ţara Rumânească, iar boiariul domnii mele, Stroe vei logofăt, fiind ctitor I.a
sfănta mănăstire Vieroşul, n-au lăsat numai pre acea tocmeală care au fost tocmit
atuncea, ci au mai adaos preste acele moşii şi rumânii care scriu mai sus la sfanta
442
mănăstire şi au închinat şi acest sat Răjleţu, din judeţul Argeşului, cu toţi rumânii şi
cu tot hotarul tot pentru acea jumătate
de sat din Bezdead. Şi au făcut şi zapis de
închinăciune de la mâna lui la sfănta mănăstire pentru acest sat, ca să fie de acum
înainte acest sat, Răjleţul, dat şi adaos la sfăntă mănăstire în veac ca şi celelalte
părţi de sate den Bratia şi den Năpârteni, carele au fost dat schimb mai denainte
vrem e .
Drept aceea şi domnia mea încă am dat această carte a domniei mele sfintei
mănăstiri Vieroşul, ca să fie acest sat, Răjleţul, cu toţi rumânii şi cu aceste părţi de
sate den Bratia şi din Năpârteni, moşii ohabnice şi stătătoare în veac, iar răposaţilor
moşilor şi strămoşilor domniei mele pomenire până în veac, precum au fost şi până
acum.
Iar cine se va scula sau din neamul domniei mele sau din alt neam strein, măcar
domn măcar boier, măcar egumen, măcar oricine ar fi şi să va ispiti să calce şi să
,
strice această carte a domniei mele, unul ca acela să fie supt blestemul a 3 1 8 sfinţi
părinţi de la Nicheia şi Domnul nostru Isus Hristos şi Maica Sfinţiei Sale cea
preacurată să fie pereche Ia înfricoşata judecată. Şi partea lui să fie cu Iuda şi cu Aria
la un loc, să fie afurisiţi şi anatema şi neamul lui să se concenească de pre faţa
pământului şi Tartarul şi privirea lui să fie adâncul iadului şi viermii cei neadormiţi şi
vorba lui să fie scrâşnirea dinţilor şi gemerea lui Satan şi a lui Averon în veci
netrecuţi şi nesfărâmaţi. Amin.
Iată şi
martori aşează domnia mea: jupan Ghiorma vei ban Craiovschi, jupan
Preda Brâncoveanu! vei dvomic, jupan Bunea vei vistiar, jupan Briza vei spătar i
Gheorghie Băleanul vei clucer, Chirca vei stolnic, Istratie vei postelnic, Pană
Fil ipescu vei paharnic, Radu! Mihalcea vei comis, Danciul Pârâianul vei slujer.
Ispravnic, Udrişte Năsturel vei logofăt.
Am scris eu, Calin logofăt, în oraşul Bucureşti.
Luna august 20 zile, anul 7 1 62 < 1 654>.
DANIC, Ms. 349, f. 2 1 2v-2 1 5v.

Copie rom.
Alte copii, ibid. : mss. 349, f. 2 1 2v-2 1 5v; 479, f. 75-76; 480, f. 4- 1 0; 7 1 0, f. 663-664; Doc.
is1., MLXIII/159, f. 2 1 3v-2 1 6 (foste 424-429).
Menţ., Ilie Nicolaescu, Golescu, p . 359; Năsturel, Genealogia Năstureilor, p 308; Stoicescu,
DiCf. marilor dregători,
p. 205 (nota 7).
356 1654 (71 62) august 21
t Adecă eu, Toader, scris-am acesta zapis să fie de mare credinţă la mâna lui
Drăgoiu pentru că
i-am vândut eu, Toader, moşeie în Bărăşti, anume 1 în funea2
443
mătănească partea moşu3 -său, lui4 Pălan Belciog, ce au fost cumpărat5 de Ia Boltea
Şi6 o am vândut eu, Toader lui4 Drăgoi de bunăvoie7 mea şi6 de neme si lit, di�
hotar până în hotar, şi6 den apă şi6 den !ocol a casei şi partea toată câtă se va alegea,
derept 1 1 00 de aspri gata.
Şi aldămăşari anume 1 : Stănilă iuzbaşa şi 6 Neniţa dascălul şi Prepeliţă şi6
Nechifor păcorar şi6 Radu! Sterpoe şi 6 Stan Peneş, Dan Băraşi şi 6 Dolofan dea
acolea şi 6 Baciul de-acolea şi Coman şi 6 Ionaşco şi6 Drăgan snă Radu! Dărjenoe şi6
Hrancea.
Measeţa avgost doi 2 1 , vă leat 7 1 62 < 1 654>, sud Râmnic.
Şi mărturie aldămăşari: popa Creţul.
Stănilă. Neniţa dascăl. Prepeliţă. Radu! Sterpoe. Stan Peneş. Baciul . Vasilie.
Coman. Vasilie. Manea. Ionaşco. Todosie. Zaharie. Marin. Stan Udrea.
Baciul. Anghel. Radul. Barbu. Panaete. Hrancea.
DANIC, M-rea Rm. Sărat, XIX/ 1 6.

Orig. rom., hârtie (34 x 2 1 ,3).
I 4HOM€.
2
<j>oH"k.
J MOWO.
4
<IOH.
5 KoMnAp4T; „comparat de la Boltea", ad. marginal.
6
we.
7 60H'liROH€.
OyrrpwB""X°IHCKOE . ĂdBdT rocnoACTBO MH c"lio noBEI\irn°IE rocnoACTBd MH jupânes11

Radei, fata lu Păcală ot Răteşti ot Sac, şi cu surorile ei, Stancea i Neac şa, şi cu
văru-său, Gherghie, feciorul lu Tuduri vornic Ciocoro şi iar cu vărul lor, Oprea,
feciorul lui Stroe, nepotul Manii ot Răteşti, şi cu feciorii lor, câţi le va da
Dumnezeu, ca să le fie lor ocină în Plăticeşti şi în Sărăşti, la Sac, preste toi
hotarul şi cu tot venitul, cu jumătate de moară la Plăticeşti, în apa Hovezii şi cu 0
moară deplin la Sărăşti şi den câmpu, den pădure, den dealu cu viile, den şăzutul
satului, preste amândouă hotarele. Pentru că aceste moşii fost-au cumpărate de
Stanciu!, tatăl lu Tuduru dvornic Ciocoro şi de Manea, tatăl lui S troe de la popa
Staia i Tatul Zăgorean cu toată ceata lor, şi de la Plătică i Mircea i Oprea şi de la
toată ceata lor, 1 5 OOO aspri gata, încă de mai nai<n>te vreme, den zilele lu
444
Alexand ru vodă cel bătrânu. Ş i tot au ţinut cu bună pace. Iar când au fost în zilele
răposatului Mateiu vodă, fi ind rumânii din Plăticeşti: Istratie cu fraţii lui, S amoilă
i Mircea i Tatul ot Sărăşti, răscumpăraţi mai denainte vreme de Laţco, fratele lui
Tuduru dvom i c să-i iar rumânească, iar ei au j urat cu 1 2 megiaşi de şi-ai scos
capetele de rumânie, iar moşia au rămas pre seama lu Tuduru vomicul şi a fraţilor
lui, Păcală i Laţco. Iar apoi Tuduru vomic nici pre aceea n-au vrut să să lase, ce
au rădicat lege pre lege 24 de boiari, ca să calce pre cei 1 2 jurători să-i
rumânească. Şi n-au jurat că n-au putut, numai ce au dat boiarii să fie rumânii în
pace, cum au jurat şi cum se-au răscumpărat de la Laţco, iar moşia toată să o ţie
Tuduru vomic Ciocoro cu fraţii lui. Iar aceşti rumâni nu şi-au fost făcut cărţi
numai pentru rumânie să aibă pace, ce au făcut pre toată moşia plăticească şi
sărască, cu mori, cu vii, cu moşia de câmpu şi den Pelini şi preste tot de au ţinut
toi ei până acum şi au vândut într-altă parte .
Jar c ând au fost acum, în zilele domnii mele, după moartea lu Tuduru
vomicul Ciocoro, nepoată-sa Rada, cu surorile ei, Stancea i Neacşa, şi cu verii lor,
Gherghie i Oprea snă Stroe, având cartea lui Mihai vodă şi cartea răposatului
părintelui domnii mele, Şerban vodă, de cumpărătoare pre aceste moşii, au tras
pre Istratie cu fraţii lui şi cu toată ceata lor la divan, de faţă. Într-aceea şi domnia
mea nici p re cărţi nu i-am lăsat, ci le-am dat 6 boiari pre răvaşe domneşti, anume:
ot Brăneşti, Ştefu! roşul i ot Budureşti, Stan postelnic i ot Fundeni, Negre logofăt,
nepot Liicăi, şi Cazan roşul iar den Brăneşti i ot Filipeşti, Pădure postelnic i ot
Trăstiiani, Negre. Deci aceşti 6 boiari au chemat din cei 1 2 boiari ce au jurat
rumânii şi den cei 24 ce au rădicat Tuduru vomic, de i-au întrebat: într-acest chip
au jurat şi pre ce i-au tocmit? I ar ei toţi au mărturisit cu sufletele lor cum au jurat
numai pre capetele lor de rumânie, iar pre moşii n-au jurat, ce le-au dat Răteştilor,
cum au văzut domnia mea şi cartea acestor 6 boiari şi cartea boiarilor ce o au din
cei 12 şi d in cei 24, mărturisindu-le tot cum scrie mai sus, să-şi ţie Răteştii moşia
cu pace, ei şi feciorii lor în veci.
Iar apoi rumânii ce scriu mai sus şi cu M ateiu din Târşor roşul,
cumpărătoriul acestor moşie şi cu Oprea snă Imbros den Hăzeşti, ei iară au
rădicat pâră la divanul de faţă cu toate cărţile şi cu toate zapisele. Într-aceea,
domnia m e a iar am căutat şi am judecat derept şi pre lege cu toţi cinstiţii
dregătorii domnii mele şi am adeverat domnia mea cu tot divanul cum au
umblat rumânii şi cu Mateiu cumpărătorul tot cu menciuni. Deci au rămas toţi de
lege şi le-am luat toate cărtile de la mâna lor să nu mai aibă treabă cu această
moşie, n i ci în mori, nici în ' deal, fără numai c� le va fi partea scrisă în zapis de
r�sc um<pă> rătoare de moşioara de Ia stăpân, măcar de-ar mai avea şi nescareva
carţi_ sau zapise ascunse, tot să nu să crează naintea aceştii cărţi a domnii
mele. HNA KO AA HECT .
C€;t;€ 01(60
H CB€Ai°'f€1\0i€ nOCTABl\ii€M rocnOACTBO MH: ;KSnAH r1wpMA 8€1\ GAH, )f{SnAH
np€AA BOpNHKS H lKSnAH G-rpoH l\Wl'W<j>b'r, ESHEA BHCTHl?lp, XpH3A cnbnp, r1epr1" Kl\S4€p,
445
KHpKA CTOl\NHK, PAA81\ KOMHC, """" nexApHHK H "icTpAT0l0€ noCT€1\NHK . H HcnpABHHK, ;i;Sn�H
GTpoe 8€1\ l\wrw.f>bT .
nHc 8 E8K8pe4.1H, Asr8cT KR AbNH H WT l"IAAMA AO Nbmt, B'b 1\-kT r��s 1 < 1 654>.
NAnHCAX A3, A8MHTp8 Mro.f>bT Eol\A0l'l"l8 .
t "iw KocTANAHN sweBWAA, MHMCT°lio Eoit(lio rocnOAHNb .
"iw KocTANAHN soeBOAb <m.p.>
DANIC, A.N., CXII/63.

Orig. rom. , hârtie (43 x 29,5), sigiliu mijlociu timbrat.
Rez., Ciucă, Achiziţii Noi, I, p. 1 4 1 , nr. 1 893.
1 „Altfel să nu fie.
lată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Gheorrna mare ban, jupan Preda vomic şi jupan
Stroe logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Gherghe clucer, Chirca stolnic, Radu! comis, Pană paharnic şi
lstratie postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
Scris în Bucureşti, august 22 zile şi de la Adam până acum, în anul 7 1 62".
358 1654 (7162) august 23
GepA.f>HM, EolK·rio MHMCT01°e io, "PX"len·rCKwn E83e11cKH1 .

ţ Scris-am cartea smereniei noastre la mâna lu Neagoe cliucer pentru că au
venit Dumitraşco cu 1 2 boiari, luaţi pre răvaşe domneşti şi cu Ion portarul
domnescu, ca să jure în sfănta Episcopie de cătră Neagoe cliucer pentru nişte moşie
de la Balta Albă. Deci boiarii n-au vrut să jure, ci au lăsat pre Dumitraşco de lege .
Deci Ion portarul, văzându că boiarii nu vor să jure, ce-au lăsat pre Dumitraşco au ,
luat amândoao răvaşele domneşti de le-au dat în mâna lu Neagoe cliucer. Smerenia
noastră, cum am văzut că easte lucrul, am făcut această carte de mărturisit la mâna
lu Neagoe cliucer. Deci aceasta am scris.
Pis avgust 25 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
t Serafim episcop 1 •
DANIC, Doc. ist., CXCVIl/7 1 .

Orig. rom., hârtie (3 l ,5 x 20), sigiliu mijlociu în ceară neagră, căzut.
Rez., Aricescu, Indice, II, p. 1 455.
1 „Serafim, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Buzăului".

446
3 59 1654 (71 62) august 23
t MHMC'r'IKI Eo lK°IEKI, "iw KocTAHAHH llli.p6AH BOEBOAA H rocnoAHH'b . ĂABAT

rocnoACTRO MII c"le nosel\eH"le rocnoACTBA MH sfentei şi dumnezăieştii Piscupii de
Buzău şi părintelui Sărafim episcupul ca să fie volnic cu această carte a domnii
mele şi cu sluga domnii mele, na ime [ . . ] 1 de să apuce pre sătenii din Pizduleşti
.
să-şi întoarcă de la dânşii toată dij ma ce au luat de pre partea de ocină a sfintei
Piscupii de la Pizduleşti, însă de la siliştea satului, prin movile până în hotarul
Soreştilor şi până în Fundul Plopilor şi Câlnăul în jos până în apa Buzăului şi iar
până în si li ştea satu lui, însă din partea lu Neagoe şi a frăţâne-său Mircii. Pentru că
au venit părintele episcupul înaintea domnii mele de au jăluit şi au arătat cartea
răposatului Alexandru vodă cum easte cumpărată această moşie de părintele
Atanasie ipiscupul de atâta vreme şi tot au ţinut moşiia cu bună pace şi şi-au luat
tot venitul de pre moşie.
Iar c ân d au fost acum, s-au sculat sătenii din Pizduleşti de au luat dij ma
sfintei mănăstiri Episcupii den plugurile sfentei P iscupii. Drept aceea, domnia mea
am j udecat şi am dat părintelui ipiscupului ca să fie volnic cu cartea domnii
mele şi cu sluga domnii mele ce scriu mai sus să apuce sătenii den Pizduleşti cu
mare strânso are să-şi întoarcă toată dij ma ce au luat sătenii sfentei Episcupii şi de
cătră nimenile opreală să n-aibă. Iar cui va părea cu strâmbul să vie de faţă.
H 11cnpABHHK, CAM p€'1€ rocnOACTBA MH .
n11c ARr8CT Kr AbHH, l\'JiT r�� B < 1 654>.
t "iw HOCTAHAHH BW€BWAA, MHl\OCT0IKI EolKYKI rocnOAHHb .
'iw HocTAHAHH soeBOAb <m.p.>
DANIC, Ep. Buzău, XXII/7.

Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ,5), sigiliu inelar în chinovar.
Copie ibid.: ms. 1 7 1 , f. 397"-398.
1 Loc alb în orig.

l semnatură
- în partea dreaptă, în josul paginii.
360 1 654 (71 62) august 25
. . t Adecă noi, aceşti 24 de boieri carii am fost loaţi pre răvaşe domneşti
dmai<n>te măriei sale, domnu nostru Costandin vodă de jupân<e>asa Dumitrana ot
Băceşt1 i şi de feciori i ei, Neagu! păharnic i Draghiciu, anume boieri: ot Poiana,
447
Barbu! stolnic, ot Glogova, Nicola portar, ot Roşiia, Drăghiciul postelnic, ot Negoieştii,
Gherghina, ot Padeş, Theodosie logofăt, ot Brădiceni, Radu! Cioropeiul, ot Frăteştii,
Rânghe postelnic, ot Rovinari, Pătraşco postelnic, ot Brădiceni, Groza postelnic, ot
Copăcinii, Cornea postelnic, ot Glogova, Pârvul, ot Cernădie, Enea postelnic, 01
Urdari, Preda paharnic, ot Copăcenii, Stămatie păharnic, ot Fărcăşeşti, Drăghiciu
postelnic, ot Peşceana, Gruia postelnic, ot Stolojani, Stan vătahul i Duşe i Gherghie
ot tam, ot Tălpăşeşti, Achim annaşul, ot Brădiceni, Crăciun postelnic, ot Crăbişi,
Radu! postelnic, ot Drăgoieni, Barbu! postelnic, ot Teleştii, Mladin, ca să jurăm noi
aceşti 24 de boeri cu jupân<e>asa Dumitra păntru Bogdan ot Masloşii: fost-au dat
Drăghiciul postelnic, tatăl jupânesii Dumitrii, bani pre dânsul dimpreună cu alti
rumâni, când au cumpărat satul Masloşii au ba? Şi păntru moşiia Dobrului ot MasloŞi
car<e>a s-au apucat popa Mateiul ot Gălişaia şi cu ceata lui, zicând cum n-au dat
Drăghiciul postelnic ot Şomoniştii, tatăl jupânesei Dumitrii, bani pre acea moşie ce o
ţinut în silă.
Deci când au fost la zi şi la soroc, noi ne-am strâns toţi la scaunu la Târgu
Jiului şi am şezut de am citit cărţile cele de moşie. Deci, văzând noi cartea lu
Alexandru vodă la mâna jupânesei Dumitrii preste toată moşiia Masloşilor şi
Arşilor şi cu toţi rumânii şi era scris şi Bogdan cel mic dimpreună cu alţi rumâni 1 •
Deci noi nicea aşa n-am crezut ce2 -am adusu pre jupân<e>asa Dumitra în sfanta
biserică împreună cu feciorii ei, Neagu! paharnic i Drăghiciul, de au uurat] 3 cu
mânile şi cu sufletul pre [sfânta E] 3 vanghelie. Şi aşa au jurat cum că au dat tată-său,
Drăghiciul postelnic ot Şomoneştii, bani pre toată moşiia ot Mas<loş> [ . ]3 i pre..
toţi rumânii şi pre Bogdan cel mic cu feciorii lui şi cu nepoţii lui şi pre pa[rtea]3
Dobrului şi pre a popei lu Mateiul cu toată ceata a lui.
Dici şi noi am mers toţi pre rând de am jurat cu mâna pre sfânta Evanghelie.
Şi au fost şi Bogdan rumânul tot acolo de faţă, şi cu feciorii lui, şi cu alţi rumâni
dimprejur. Iar popa Mateiul, el s-au ascuns în oraş, n-au vrut să iasă la boieri4 . Iar
păntru Stanciu! ot Masloş fostu-I-au iertat Drăghiciul postelnic de rumânie cu
partea lui dă moşie fără <a> altor frati ai lui. Deci noi am scos şi i-am ales partea
dă moşie a lui dă pre tot5 hotarul i f�ce6 al optuli spre zece pământure. Aşa i-am
ales cu sufletele noastre. Iar păntru o vie a lu Ianuş, feciorul Stanciului ot Masloş,
zicând că o împresoară jupân<e>asa Dumitra, am socotit că au fost dat
jupân<e>asa Dumitra I bou în zilele lu Alexandru vodă păntru parte Stanciului dă
miere. Deci am judecta noi cu sufletele noasttre cum să dea Ianuş boul jupânesii
Dumitrii şi să-şi ţie partea a lui dă vie fără <a> altor fraţi.
Aşa am adevărat şi am aflat cu sufletele noastre. Deci am făcut cartea noastră la
mâna jupânesii Dumitrei şi a feciorilor ei, Neagu! păharnic i Drăghiciul, cum să-şi ţie
satul Masloş şi cu Arşii şi cu toţi rumânii, cum scrie în cărţi, şi Bogdan cel mic, cu
feciorii lui, şi cu nepoţi lui, şi cu plaiul dă vie, şi în faţă şi în cuca. _
Şi păntru adevărată credinţe, ne-am pus peceţile şi iscăliturile mai jos să sa ,
crează.
Pis measeţa avgust dni 25, leat 7 1 62 < 1 654>.
448
Drăghiciu postelnic Stamatie
Gherghina Drăghici
Theodosie t Gruia
Radu! t Stan vătaf
t Răghie ţ Duşe
Pătraşco ţ Gherghe
t Groza ţ Achim
t Come ţ Crăciun
t Pârvu t Radul
ţ Ene Barbu!
Preda Popa Baico
Eu Semen logofăt am fost ispravnic 7 •
DANIC, M-rea Tismana, XXXVl/3.

Orig. rom., hârtie (43,5 x 29,5), 22 sigilii inelare în fum.
Copii ibid. : ms. 2, f. 47-48v; DJAN Dolj, Col. de manuscrise, nr. 9, f. 65-66.
EDIŢII: Text, Ghibănescu, Surete, p. 68-70, nr. LXIX; frag., Ştefulescu, Din trecutul Gorjului, p.
18-19; reg., ibid. , p. 57; menţ., idem, Tg. Jiu, p. 1 7; Stoicescu, Subalternii marilor dregători, p. 68,
idem, Dicţ. marilor dregători, p. 103 (nota I ).
I pSMnH0iH.
2 4ii .
3 Loc rupt.
4 ••
6QHEp1H.
s
TQTT.
6
.f>44t .
t H rH1n"le , MHl\OCT"IEIO EolK"llO,"PX"IEn"lc KSn " MHTponOl\HT �€Ml\0l0€ &1\1.\WKWH I .

t Dumneavoastră 24 de boiari hotarnici, carii v-au fost luoat egurnena Melhii ot
sventa monasteri Dălgopolu hram Uspenie Bogorodiţe în zilele răposatului Mateiu
vodă de-aţi hotărât ocinile sfintei mănăstiri la Voineşti, la Bogăteşti şi alte moşii, pace
.
şi blagoslovenie! Cătră aceasta facem în ştire dumneavoastră, pentru că aici înaintea
mării sale, domnu nostru Io Costandin Şerban vodă, au avut egurnena Variam pâră
de faţă la d ivan cu Voineştii şi cu Bogăteştii şi cu oroşanii, plângându-să ei tot pentru
hota�ă ce aţi pus, zicând că aţi hotărât în făţărie pentru voia răposatului Matei vodă şi
le-aţi călcat moşiile cu hotarul şi i-aţi împresurat fără dreptate.
449
Î ntr-aceea, măria sa domnul nostru au ales pre credincios boiarinul mării
sale, jupan Constantin Gălăţeanul vei portar, de l-au trimis aciia ca să umble cu
dumneavoastră împreună, să vază cum aţi hotărât şi cum aţi împietrit, pre dreptate
au pre mită şi pre făţărie? Pentru care lucru, deaca veţi vedea cartea mări sale
domnu nostru şi cartea smereniei noastre, dumneavoastră să căutaţi, de veti fi
hotărât pre dreptate, să fiţi iertaţi şi blagosloviţi şi să stea hotarăle pre loc şi pietrili.
Iar, deaca veţi fi hotărât rău şi în făţărie, să mutaţi pietrili unde se va cădea, să nu
mai fie gâlceavă! Aşijderea, să căutaţi dumneavostră şi Balomireasca: fost-au
împreună şi tot o moşie cu Bogăteştii, tot un sat, au ba? Deci foarte să căutaţi bine
şi pre amăruntul. Iar cine va făţări au pre mită va umbla, unii ca aceia faţa lu
Dumnezeu să nu vază, procleţi şi anathima să fie ot Vladica Hristos i ot 3 1 8 oteţi
eje sut vă Nichii, parte cu Iuda şi cu Aria să aibă la un loc, să dobândească gubăvia
lui Ghizi şi să-i înghiţă pământul de vii ca pre Daftan i Aviron şi după moarte
neiertaţi şi nedezlegaţi în veacu, amin.
IlHc E8K8pe4.m ARr8cT K; A"""· si. idiT r��R < 1 652>.
t Vlădica Ignatie2 .
DANIC, M-rea Câmpulung, XXVIII/9.

Copii ibid. : ms. 204, f. 278v-279. Doc. ist., CMX/402, f. 396v-397.
1 „ lgnatie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit a l Ţării Româneşti".

362 1 654 (7162) august 2 8
ţ MHMCT0lio EolK'leio, "iw KocTAHAHH llli.pBAH ROEROAA " rocnOAHH'b. AaBaT

rocnoACTRO MH c'le noR€i\€H0I€ rocnoACTRA MH părintelui egumenului Deonisie de la
Brădet, ca să fie volnic cu această carte a dumnii mele şi cu sluga domnii
mele, na ime [.„] 1 de să apuce pre Vlaicul iuzbaşa de Piteşti i Vladul stolnic i
Marin i Radu) logofăt i Căldărarul şi pre alţi birari pre toţi carii birari au luoat
bucatele mănăstirii ani după ce au iertat răposatul Matei vodă năpăştile. P entru că
aici, naintea dumnii mele, au venit părintele egumenul Deonsie de s-au jeluit şi
au spus cum după iertăciune năpăştilor au Iuoat bucatele2 mănăstirii.
Derept aceea, am dat dumnia me� să-i apuce cu mare strânsoare să-i plătească
toate câte au luoat de la mănăstire. Aşijdere, iar să fie volnic părintele De o n is ie cu
acesta carte dumnii mele şi cu sluga dumnii mele ce scrie mai sus, de să-şi
caute toţi rumânii mănăstirii carii vor fi fugiţi, veri unde vor pute găsi aici în ţara
dumnii mele, veri în sat domnesc, veri boiaresc, veri călugăresc, ven la
450
slobozie, pre toţi să ia şi cu toate bucatele lor să-i ducă la satul mănăstirii să şază
să-şi dea birul şi dăjdile cu alţii împreună. Iar în ce sat vor fi şi-i vor pitula, ce-i vor
ascundea să ia dentr-acela sat câte şase boi domneşti şi de către nimenea opreală să
n-aibă.
H Hcnpt1RHHK, CtlM p€'1€ rocnOACTBtl MH .
""' tlRrlSCT K; AbHH, Bb 1diT ,..7;�8 <1 654>.
t "iw lfoCTtlHAHH BW€BWAA, MHl\OCT°ilO Eo ll(lio rocnOAHHb .
"iw HocTAHAHH soeBoAi. <m.p.>
DANlC, Ep. Argeş, LXIX/1 4.

Orig. rom., hârtie (J9 x 2 1 ), sigiliu inelar în chinovar.
1 Loc alb.
z GOK4TME.
363 1 654 (71 62) august 29
t Jupan Stroe vei logofăt dat-am aceasta scrisoare a noastră la mâna Cârstei,
feciorul lui Mihuleci, cum să să ştie că au fost vândut Cârstea o vie a lui de la Ostra
răpăosatului jupan Dragomir vomicul, de i-au dat bani gata ughi 7. Şi preste aceşti
bani mai, datu-i-au şi o vie care au fostu a unui rumân de Ostra, anume Cernat,
feciorul lui Dobromir, şi au fost fugit în ţară.
Drept aceea, s-au dat acea vie Cârstei să-i fie vie stătătoare, însă viia cât au ţinutu
Cemat, vie înfundată fără de moşiia lu Cernat, că easte şi Cemat rumânu şi moşiia iar
boierească. Iar viia să fie a Cârstei, să o ţie cu bună pace şi el şi feciorii lui şi nepoţii lui.
Şi am pus şi mărturii carei mai jos vor pune peceţi şi iscăliturile lor.
Şi păntru să să crează ' această scrisoare, pus-am şi eu pecetea şi iscălitura.
Pis Fisenţea logofăt.
Measeţa avgust 29, vă leat 7 1 62 < 1 654>.
Stroe vei logofăt
t Eu Stanciu) postelnic ot Yaţa2
t Eu Ivan logofăt ot Huria
t I Stan paharnic3 .
DANlC, Doc. ist., CXCVIIl/ 1 42.
I Kpil43"b.
'
- Bi.11a .
45 1
364 1 654 (7162) august 30
t Adică noi, megiiaşii ot Glaveş, anume: Dobre călăraşul i Ghionna i Stanciu! i

Cârstiian şi megiiaşii ot Carcadulea, anume: Marco i Manea i Stoica i Ureche i
Bordea i Stoian i Dobre i Baico, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să
fie de mare credinţă la mâna părintelui egumenului Mitrofan ot sfănta mănăstire
Mărginenii şi la tot săborul sfintei mănăstiri unde easte hramul Sfăntului Arhanghel
Mihail, cum să să ştie că au fost multă pricină între noi pentru aceste moşii dân
Glaveş şi dân Carcadulea, căci că mai denainte vreme fost-au ţinut călugării cu bună
pace, iar, după ce au pribegit lstratie vei postelnic, apucat-am noi de am ţinut pâ ă n
acum, căci că nici călugării n-au căutat.

Iar acum, daca am văzut că s-au sculat călugării de să apucă dă aceste moşii,
noi 'incă nu am mai prinsu taga, ci ne-am învoit şi ne-am tocmit de am dat sfintii
mănăstiri jumătate de sat dân Glaveş şi j umătate dă sat dân Carcadulea, vericât să
va alege du preste tot hotarul şi cu tot venitul du pretutindenea, însă să să ştie
moşie stearpă fără rumâni, ca să aibă a ţinerea părintele egumenul şi cu to t săborul
cum au ţinut şi mai nainte, iar noi să nu mai avem nici o treabă, nici feciorii noştri,
nici nimeni den rudeniia noastră.
Iar, de să va mai scula cinevaşi vreodată, am pus şi blestem să fie proclet şi
anathema şi afurisit de 3 1 8 sfinţi dă la Nichia.
Şi mărturii care îşi vor pune pecetele şi iscăliturile mai jos, ca să să crează.
Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi noi degetul.
Avgust 30 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
Dobre. Ion. Cârstiian. Stanciul. Marco. Stoica. Boldea. Stoian. Dobre.
Baico. Mareş căpitan. Dumitru logofăt Boldescu, mărturie.
DANIC, Ms. 454, f. 1 92-1 92v.
Copie rom.
365 1 654 (71 62) august 30
t Adică eu, părintele egumenul Mitrofan ot sfănta mănăstire M ărginenii,

unde easte hramul Sfăntului Arhanghel M ihail, împreună cu tot săborul sfintei
mănăstiri, scriem şi mărturisim cu acesta zapis al nostru, să fie de bună cred inţă la
mâna megiiaşilor ot Glaveş i ot Carcadulea, cum să să ştie că am avut multă pâră şi
gâlceavă întru noi pentru aceste moşii şi am vrut să mergem înaintea lui vodă. la'.
apoi ne-am împăcat şi ne-am tocmit de ne-au dat jumătate de sat ot Glaveş şi
jumătate dă sat dân Carcadulea, du peste tot hotarul, vericât să va alege cu tot
venitul, cât am ţinut şi mai nainte vreme în moşie stearpă fără rumâni.
452
Deci am făcut şi noi acest zapis la mâna lor şi cu ştirea ctitorilor cum să avem
a tinea după cum scrie zapisul lor care easte Ia mâna noastră, iar mai mult să nu ne
m�i tindem nimic, a mai împresura altă moşie a lor, a-i rumâni vreodată, ci să fie
nişte oameni sloboz i şi moşiile lor în pace.
Şi am pus şi blestem cum, dă să va mai scula cinevaşi vreodată a-i rumâni sau
a călca părţile lor dă moşie, unul ca acela să fie proclet şi anathema şi afurisit de
3 1 8 sfinţi părinţi dă la Nichea şi sufletul să fie cu Iuda şi cu Ariia la un loc.
Şi la această tocmeală, fost-au mulţi boiiari mărturii.
Şi pentru credinţă, pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile mai jos, ca să să crează.
Avgust 30 dni, leat 7 1 62 < 1 654>.
Egumen Mitrofan <ot> Mărgineni.
Popa Dionisie.
DANIC, Ms. 454, f. 1 9 l v- 1 92r.
Copie rom.
366 1654 (7162) august 30
t MHl\OCT·1·io Eo)l{·leio, 'iw KocTANAHN Wbp6AN llOEllOAA H rocnOAHN'b . AAllAT

rocnoACTRO MH c"le no11El\EN°IE rocnoACTllA MH EM-kpHN rocnOACTllA MH, Cârstei, feciorul
lui Mihuleci şi cu vără-său, ca să fi volnici cu ceastă carte a domniei mele să-şi ţie
o vie care i s-au dat schimbu la Ostra, şi cu părticeaoa de ocină ce li să va vini, să le
fie moşie stătătoare lor şi feciorilor lor, de niminea bântuială să n-aibă, pentru că
aşa easte învăţătura domniei mele.
HNAKO A4 tt-kcT, no p€4€ rocnOACTllA MH .
H Hcnpd8HHK, CAM p€4€ rocnOACT84 MH .
nHc ARrlSCT A AbHH, llb l\i.T ,-'��li < 1 654>.
t 'iw KOCTAHAHH 8W€8WA4, MHl\OCT°llO Eo)l{"llO rocnOAHHb .
"iw KOCTdHAHH 80€80Ab <m.p.>
DANIC, Doc. ist., CXCVII/ 1 43 .

Orig. rom. , hârtie ( 2 7 x 20), sigiliu mijlociu î n chinovar.
367 1654 (7162) <august 31>
t MHl\OCT"lio Eio)l{°1€io, 'iw KocTAHAHH Wbp6AH 110EBOAA H rocnoAHH'b . ĂAllAT

rocnoACTR o MH c"le no11El\Ett·1·e rocnOACTllA MH părintelui Mitrofan, egumenul de la
453
sfânta şi dumnezeiasca mănăstire Mărginenii, ca să fie volnic cu cartea domnii
mele să-şi ia dijma ce să cheamă Glaveş i Carcadulea. Pentru c ă aceste moşii
fostu-le-au dăruit şi le-au miluit sfintii mănăstiri nepoata domnii mele doamnii
Ilinca, fata răposatului Pătraşco voievod vodă, şi a surorii domnii mele, doamnii
Ancuţa, pentru pomana dumneaiei şi a părinţilor dumneaiei. Şi am văzut domniia
mea şi zapisul nepoată-mea I lincăi la mâna părintelui egumenului şi la s fânta
mănăstire pentru acele moşii cum că le-au dăruit şi le-au miluit sfintii mănăstiri
cum scne mai sus .
Drept aceea şi domniia mea încă am dat cartea domnii mele la mâna
părintelui egumenului, ca să fie volnic să-şi strângă toată dijma ce să va găsi pre
aceste moşii să fie pre seama sfintii mănăstiri cum au fost şi mai nainte vreme.
Iar, dă vor <avea> dij ma strânsă, tot să fie părintele egumenul vo lnic să o ia
de la oamenii care să fac moşneanii acelor moşii.
Şi de niminea opreală să n-aibă, naintea cărţii domnii mele. Iar cui îi va
părea cu strâmbul să vie de faţă, înaintea domnii mele.
HNAKO AA NiiCT, no pE4E rocnOACTB4 MH .
1\tT r��B < 1 654>.
DANIC, Ms. 454, f. 1 87v.

Copie rom.; datat după doc. din 30 aug. 1 654, ms. 454, f. 1 9 1 v- 1 92.
368 <1654 septembrie 1-1654 decembrie 31> 7 1 63
Cartea răposatului Io Costandin Şărban voievod de la leat 7 1 63.

ţ MHl\OcT'I� EolK'I�. "iw HocTANAHN W11psAN BOEBOA'b H rocnOAHH'h. AaBaT
rocnoACTBO MH ,·,·� noBEl\EN'i� rocnoACTBA MH sfintii şi dumnezeieştii mănăstiri
Mărgineni, hramul Sfinţilor îngeri Mihail şi Gavriil, şi părintelui egumen Mitrofan
şi tuturor călugărilor care vor lăcui într-această mănăstire, ca să fie vo lnici cu
această carte a domnii mele, de sP. aibă a ţinea jumătate dă sat dân G laveş şi
jumătate dân Carcadulea, ocină fără rumâni, să aibă a luarea dijma dân toate ce să
va afla, den tot venitul dupeste tot hotarul. Pentru că aceste părţi de ocini, ce scrie
mai sus, fost-au date de sora domnii mele, doamna Ancuţa şi de nepoata
domnii mele, jupâneasa Ancuţa 1 • Şi le-am şi hotărât cu 6 boiari.
Iar după aceea, avut-au şi pâră cu moşnenii acestor sate. Şi am adăvărat
domniia mea, cu tot divanul şi am dat sfintii mănăstiri, ca să fie stătătoare cu pace
aceste moşii ce scrie mai sus, cu tot venitul ce să va afla.
Şi de nimini opreală să n-aibă, pentru că s-au pârât de faţă şi au rămas
moşnenii de lege şi dă j udicată.
" C44M pE4E rocnOACTB4 MH .
454
DANIC, Ms. 454, f. 1 88.
Copie rom.
Datat după doc. 365, ibid., f. l 92- l 92v şi doc. din 1 ianuarie 1 655, ibid., f. 1 93.
1 Greşit, în loc de „Ilinca", v. doc. 367.
369 <1654 septembrie 1-1654 decembrie 3 1> 7163
Răvaş domnesc de rânduiala boierilor hotarnici pentru moşiia Glaveş de la

7 1 63.
Să să ştiie hotarnicii ai sfintii mănăstiri Mărginenii şi a lu Dragomir căpitan
ot Călug ăren i , na ime: ot Răsturnaţi, Boicul cel Mare, Boicul cel Mic ot tam i ot
Leoteşti, Gligorie i ot Creţul, Drăgulin i ot Jugureni, Dragomir snă Postmelcă i ot
Miroşi, Stratonie i ot Bugheni, Dragostin i ot Leoteşti, Chisar i ot Bugheni,
Drăghici i Ivan ot tam i ot Glaveş, Anton i Prodan, ca să caute să hotărască aceşti
12 boiari moşiia mănăstirii Mărginenilor ot Glaveş, moşie stearpă, partea mănăstirii
jumătate şi să aleagă şi dân partea moldovenilor partea a 2 oameni, însă care ţin
Dragomir iuzbaşa din Călugăreni însă şi dân Carcadulea 1 , jumătate dupeste tot
hotarul. Şi să o hotărască şi să o aleagă dă o parte, cât să va alege partea mănăstirii,
însă cum vor afla cu ale lor suflete.
H HcnpAKHHK, <c>AM pE'lH rocnOACTRA MH .
DANJC, Ms. 454, f. 20 1 .

Copie rom.
Datat după doc. anterioare referitoare la moşiile Glaveş şi Carcadulea şi doc. din 1 ianuarie
1655, ibid., f. 1 93 .
370 <1654 septembrie 1-1 654 decembrie 31> 7163
Cartea boiarilor hotarnici leat 7 1 63 .

Noi, 1 2 boiari care sântem luaţi p e răvaşe domneşti ş i om domnescu, anume
Gherghe portar, scris-am zapisul nostru, ca să fie de mare credinţă la mâna
egumenului Mitrofan, de la sfânta mănăstire Mărginenii, cum să să ştie că i-am
hotărât moşiia de la Glaveş dân sat de peste tot hotarul jumătate dâ<n> apă, dân
455
câmpu, du peste tot hotaru, den apa Sărăţii până în Gorganul Oii, însă moşie
stearpă fără de rumâni.
Şi am ales partea lu Dragomir căpitan ot Călugăreni, însă partea moldoveanilor
a doi oameni, stânjăni 1 32. Şi această parte 1 o am ales dupeste tot hotarul den partea
mânăstirii şi dân partea moşneanilor. Şi i-o am ales între moşiia mânăstirii şi într-a
megiiaşilor şi o am împietrit, ca să şi-o ţie cu bună pace. Şi să ţie mănăstirea partea,
cum scne mat sus.
Şi iar am ales dân Carcadulea, jumătate dupeste tot hotarul, însă moşie
stearpă şi o am ales şi o am împietrit şi o am alăturat cu moşiia Glaveşului. Şi au
căzut eleşteul şi casile căpitanului Dragomir pă moşiia mănăstirii. Şi aşa am ales cu
sufletile noastre.
Aceasta scriem.
Baicul. Boicul. Gligore. Drăgulin. Dragomir. Stratonie. Dragostin.
Chisar. Drăghici. Anton. Prodan. Iovan.
DANIC, Ms. 454, f. 20 1 -20 1 v.

Copie rom.
Datat după doc. anterioare referitoare la moşiile Glaveş şi Carcadulea şi doc. din l ianuarie
1 655, ibid., f. 1 93 .
I K<!pT'R.
371 <1654 septembrie 1 - 1 655 august 31> 7 1 63
[Scris-am noi, 6] 1 boiari care ne-au dat dumnealui banul Chirca, [anume:
Nişul ot] 1 Topolniţa i Nişul ot Costeşti i Putinică [ot Preşna i Cuciu] 1 1at iuzbaşa ot
Topolniţa i Jilti popa [ot Preşna i Ni] 1 stor ot tam, scrim şi mărturisim [cu sufletele
noastre] 1 pentru partea de moşie [a lui Străţi] 1 mir ot Gomoviţa cu a lui Iovan ce
este [alături şi pen] 1 tru partea Bătiei şi a lu Gogâl[tan cu oameni] 1 i lor, ce au fost
hotărât Buliga aga [şi cu cei] 1 24 dă boiari.
Iar acum s-au sculat Străc[imir cu pâră] 1 şi au loat aceşti 6 boiari ce scrie mai
sus din [cei 24 c] 1 u cartea dumnealui banului şi cu omul [dumnealui, anume Lupul
logo] 1 făt ce am îmblat toţ, dă faţă cu omul [tot hotarul] 1 , din cap până în cap. Şi am
aflat cu sufletele [noastre c- 1 au strâcat Străţimir sămnele şi mej dina, [pre un]de au
îmblat Buliga cu cei 24 de boieri. Şi la Bărici, la Livezi, Ia Comeţăl a u făcut
[gâlceavă Gogâl] 1 tan şi Bătiia cu Străţimir pentru o [livadă. Şi au] 1 dat Străcimir
Diicului ot Marga şi [lui Gogâltan şi] Bătiei cu oameni lor de au j u rat în
mej [dină şi cu toţi] dimpreună. Şi au făcut zapise Străţimir [<cu> mărturii] 1 cum să
aibă bună pace. Apoi au prins Străţimir [rău că] 1 n-au făcut zapise dă pace. Iar noi
456
am dat de au [adus] ' Bătiia mărturii, anume: Vâlsan, Peşcina [şi Priboiu] ' d-au
mărturisit precum s-au împăcat şi au făcut zapis Străţimir la mâna lor cât a lor
<easte> moş11a.
Şi am dat şi noi toţi. Pis leat 7 1 63.
DANIC, Doc. ist., MDXXVI/45.

Orig. rom. hârtie (28 x 1 4), rupt la îndoituri, lipsă o treime din partea stângă a filei.
Copie ibid. : MDXXVJ/1 83.
Men\., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 1 32.
1 Rupt, completat după copie.
372 <1654 septembrie 1 - 1655 august 3 1> 7163
t Adecă eu, Coman !năşescul şi cu ai mei feciori şi eu, Radu Mănoiu,

împreună cu toţi feciorii mei, scris-am zapisul nostru, să fie de mare credinţă la
mâna Aidei cojocarul olteanul, pentru că i-am vândut un loc unde eastă casa lui
acum, drept taleri [ . . . ] 1 , însă cât stă casa şi curtea şi în dirept cum stă casa, până-n
apă.
Şi i l-am vândut noi, amândoi, de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturor
vecinilor dimprejur, care pune-şi-vor peceţile mai jos.
Iar după moartea noastră sau încă până vom fi vii noi, amândoi, cine să va
scula din feciorii noştri să strice această tocmeală sau a sparge acest zapis al nostru,
acel om să fie în blăstem de cei 3 1 8 sfinţi părinţi şi cu Arie la un loc.
Şi la ceastă tocmeală, fost-au aldămăşari: Ion Dumitru i Orzan i Oancea
Vlădo ieştii i Radu ungurul i Radu Coloş i Voinea Bochin i Coman snă Ion Dumitru
i Bratu Pohocel i Vlad i Vasile Morar.
Pis az, popa Stan. Vă leat 7 1 63 .
După: Răuţescu, Dragoslavele, p . 1 2 1 - 1 22.
373 <1654 septembrie 1 - 1655 august 3 1> 7163
t Eu, Frâncul şi cu frate I[ e meu] 1 , Coman ot Gârbovi 2 scriu şi mărturisim cu

acesta zapis, ca să fie de mare credinţă3 la mâna Neaniului i Tatu<lu>i ot
457
Dănuleşti 4 i Tatul ot Bordeşti i Stan ot Neniuleşti cum am vândut eu, F râncul şi
Coman, ce mai sus sânt scriş, partea moşti<n>ească peste tot locul, cât să va alege
den Curmătura Turnişorului şi dân Piscul Cornului până-n Vârful Titili ce dă în
apa Milcovului şi ia apa în sus, până-n limba vecină, şi apoi să lasă în j os până-n
hotar, la stâna lu Pană şi matca Prădeluţului în jos până-n calea cară<l>or şi loveşte
la Măru. Şi de la Măru5 în jos pre6 Deal<ul> Oi şi apucă7 Glimbină în jos, până
la Goruni Frumoşi şi [ ... ] 1 e piscul la Per[i]şoriu [şi mergi în Capul Peliticului,
unde să împreună hotariu.
Să să ştie cum au cumpărat aceşti patru oameni această moşie parte, dreptu
I O galbeni bani gata, cu aldămaş cu tot.
Şi la tocmeală au fost mulţi oameni buni, anume: Lepădat i Burciul i Şărban i
Stan snă Şitilă i Ionaşco ot Biceşti şi Dumitraşco i Voicilă i Stoica i Stan i Lupul
snă Şărbanu.
Şi pe<ntru> mai mari credinţă, ne-am pus peceţili.
Leat 7 1 63 8 .
DANIC, M-rea Râmnicu Sărat, XX/5.
Orig. rom., hârtie ( 1 5,3 x 20,4), lipsă o jumătate din prima filă şi o pătrime din a doua.
Copie, ibid. : ms. 724, f. 70 1 .

2 fp'bGOBE.
J KPEAHHJ.ţE.
4 Ante Neniuleşti, scris AE, barat.
5 Mpo.
6 np-k .
1 anSKS.
8 Restul documentului completat după copie, inclusiv data.
374 <1654 septembrie 1 - 1 655 august 3 1 > 7163
t Ocolnica a hotarului moşii Răjleţul sudstvo Argeş, dupre cum s-au

hotărât la Costandin vodă Şărban, fiind egumen la sfânta mănăstire Nifon
ieromonah.
Î nsă să să ştie semnele hotarului moşiii Răjleţul: din apa Vezii, din jos de
satul Răjleţul în Gura Târnoţatului şi merge pe apă în sus până în obârşia
Târnoţatului. Şi de acolo merge drept până în obârşia Nevoi şi de acolo pe apa
Nevoi în jos, până la un loc. Şi din apa Nevoi iase în muchia cea despre
Ciorâca la cer. Şi din cer, pe un pârâiaş ce se scoboară la vale până în C iorâca drept
Gura Leaurului în Vadul lui Buzilă. Şi de acolo pe apa Ciorâcăi în sus, până în
458
hotarul Udii. Şi de acolo drept la deal la obârşiia Runcului. Şi iar de acolea merge
în apa Vezii în Gura Stănimiresii şi de acolea pe apa Stănimiresii în sus la deal,
până la un loc. Şi iase drept spre răsărit în curmătura dealului. Şi de acolo scoboară
în vale, în Gura Stănişoarei, Şi iar de acolo apucă apa Răjleţelor în sus, până în
dreptul Piscului Mirculeţului. Şi merge pe Piscul Mirculeţului până în obârşiia
Platocinea nului. Şi de acolo scoboară pe apa Platocineanului, până la un loc. Şi iase
drept la deal în Coada M ărului. Şi de acolo apucă muchia Văii Mărului în jos pe
drumul cel bătrân. Şi tot pe muchie la vale, alături cu hotarul Mărului ce nu easte
împărţit un codru de loc cu vecinii. Şi iar de acolo tot pe muchie la vale, până în
Piscul Hobotului în cale şi în piatră. Şi din Piscul Hobotului, merge drept în obârşia
Văii Fetii. Şi de acolo merge pe apa Fetii în jos, până dă în dreptul obârşii
Noatenului, drept colţul pădurii din jos. Şi din matca Fetii suie pe gura unui pârâu
]a deal până la obârşiia lui. Şi de acolo merge în piatră ce easte în deal. Şi din
piatră, scoboară în Valea Cereşului pe din jos de Gura Scoarţei, pă cale. Şi iar din
Vale Cireşul ui suie pe un pârâiaş la deal, spre apus şi merge drept în obârşiia
Înhieratei pen carpen. Şi de acolo merge pe lângă Valea Cireşului şi dă drept în
hotar, în Gura Secătuitei, la copaciul cel mare. Şi de acolea merge drept în apa
Vezii şi pe apă în sus, până în Gura Târnoţatului.
Şi aici se încheie hotarul m oşiei Răjleţului.
Lea t 7 1 63 .
DANIC, Ms. 479, f. 79v-80.

Copii, ibid.: mss. 349, f. 2 1 5v-2 1 6v; 480, f. 1 0- 1 2 ; Doc. ist„ MLXIII/ 1 60, f. 2 1 6-2 1 7.
375 <1654 septembrie 1 - 1655 august 31> 7163
Adică noi, satul Sârbeni, na ime: Drăghici i Badea i Dan i Vladul i Gurdul i
brat ego Neagu! i Mihai, vnuc ego i Neagu! i brat ego, Radu! i Ioniţă i brat ego,
,
Badea i Stan i Albul i Barbul snă Ierciului, ca să fie de mare credinţă la mâna
Gongu lu i şi feciorilor lui că i-am vândut ocină dă câmpu aleasă dân: Troian şi dân
Adâncata, l a Crângu Brezeştilor, dân hotaru lui Secară clucerul şi până în funea
Dragu lu i , ca să le fie moşie ohabnică lui şi feciorilor lui.
Şi am vândut-o noi de a noastră bunăvoie şi cu ştirea megiiaşilor dimprejurul
locului drept aspri gata 23. Şi într-această ocină au trei oameni părţile lor, anume:
Necu la i Boşca i Istrate.
Şi mărtu ria au fost la această tocmeală a noastră multi boieri, anume: Badea
căpitan i Ion i Şărbu i popa Mogoş i Dobre i popa Badea i v'asilie şi doamna Elina.
DANIC, Doc. ist„ CCCCXVl/1 66.

Copie ro m.
459
376 <1654 septembrie 1 - 1 655 august 3 1 > 7163
Eu, Frăcea Sitil, dimpreună cu feciorii mei şi nepotul Petru, feciorii mei
anume: Manea i [ . . . ] 1 i Ion, dat-am scrisoarea noastră la mâna Rafu [ . . . ] 1 cum să
,
să ştie că i-am vândut M iridina, funii tă şi cu semne: lsvorul Mirodini în sus pe

ruptură, până în cunnătură şi pe muchia Miridini până sus, până în apă, în Valea
Rea şi pe apă în jos, până în Gura Isvorului.
Şi o am vândut de bunăvoia noastră, cu ştirea tuturor fraţilor noştri şi a
1•
megieşilor, drept bani gata 900 pol a [ . . . ] Când s-au făcut acesta zapis, fost-au
mărturie anume: Zârnă Potop din Sibiceu, Oanea de [ . . . ] 1 i Radu! Tristioreanul i
Ilea vataful de [ „ .] 1 , Tonir ot tam i Vasile ot tam.
Şi pentru credinţă, pusu-ne-am mai jos şi degetile, ca să să crează.
Şi am scris eu, Stanciu! logofăt.
Zar<n>ă. Oanea. Radu!. Stoian. Vasile,
Leat 7 1 63 .
DANIC, Ms. 1 234, f. 64.
Copie rom.
1 Loc alb în copie, copistul nu a putut descifra.
377 <1654 septembrie 1 - 1 655 august 3 1 > 7 1 63
Să să ştie că are Staico iuzbaşa şi cu frate-său, Micul şi cu frate-său, Gheanciul,

hotarul des sus, care a fost împresurat de Matei vodă, stânjeni 20, că au fost de la
moşi, de la strămoşi, stătătoare.
Şi iar maiu are Staico iuzbaşa numai cu frate-său, Micul 1 , cumpărătoare de Ip
vără-său, Stan al Codrei, stânjeni 3 , drept oca de2 ceară 1 Yi. Şi atunci fost-au
Badea ot Codreni i Barbu!.
Şi iar mai are Staico iuzbaşa şi cu frate-său, Micul, cumpărătoare de la Momimcea
snă Rohat, parte<a> lui care au fost cumpărat de la Pătru den Buldurugeşti. Ce3 le-am�
vândut cu de-a mea bunăvoie, stânjeni 20, pre bani gata, ughi 3. Şi mărturi: din
Colzore, Oprea, brat lu Drăgăşan Stoica.
Şi iar mai are Staico iuzbaşa cu frate-său, Micul 1 , cumpărătoare de la Mateiu
şi Rădan snă Oprea snă Vladii, stânjeni 20 pre5 bani gata, ughi 3 . Şi când o au
cumpărat, fost-<au> mărturie: brat lu Dicol mazil i Zore.
Şi iar mai are Staico iuzbaşa cu frate-său, Micul 1 , cumpărătoare de la Stancea,
fata Râmancăi, cu fiiu6-său, Călin, nepoata lu Stan Borenghi, stânjeni 20, bani gata,
ughi 3 . Şi au fost mărturie: Zore i Oprea i Bodea i Drăgăşan i Frăţilă i brat lui.
460
Şi am scris eu, popa Zârnă ot tam.
Eu Stan. Eu Momincea. Eu Rădan. Mateiu. Eu Călin snă Stancie. Eu
Stăneslav. Eu Zore. Eu Oprea brat lu Bodea. Drăgăşan. Frăţilă. Barbul. Budea
i Dicol. Stoica. Radul.
Leat 7 1 63.
DANIC, Doc. ist., CDXII/78.
Copie rom., modernă.
Altă copie, ibid. : ms. 1 234, f. 63-63v.
I t\\HKM.
2 AE4.
J �t.
4 �-k4M.
5 npt.
6 .j>HD.
378 <1654 septembrie 1 - 1 655 august 31> 7163
t Adecă eu, Vişan, feciorul lui Potoţchie, scriiu şi măr<tu>risescu <prin>tr-acesta 1

al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna Paraschivei2 şi a femeii lui, cum să se
ştie că e-mu vâ<n>dut de-a mea bună voie, cu ştirea tutoror, satului şi a megeieşilor şi
de sus şi de jos, stâ<n>jăni 20 şi stâ<n>jănul câte 40 de bani.
Şi eră şâ eu, Paraschiva, amu cu<m>păratu de la Chicoş stâ<n>jăni 1 3 şi
stâ<n>jănul căte 40 de bani.
Şi eră eu, Radul şi frate-meu, Stoienu, amu cu<m>păratu de la Chicoş
stâ<n>jini 6 şi amu cumpăratu de zile<le>3 lu Costandin voivod.
Şi mărturie, a fost oameni buni şi megieşi, anume: Groze ot Focşănei şi
Oprea ot tam şi Aga ot tam şi Gligorie ot tam şi Staico ot tam, Ivan, fratele lu
Staico şi Stan, fratele Opri ot tam.
Şi eu, Vişanu, feciorul lu Potoţchie, ne-amu pus degetul şi pecetea.
Şi eu, Chicoş, me-amu pus4 dege<t>ul 5 şi pecetea.
Vă leatu 7 1 63 .
Grozea. Oprea. Aga. Gligorie. Staico. Ivan. Stan.
DANIC, M-rea Banu, I J /3 .
Orig. rom., hârtie (3 I x 2 1 ,8 ) .
Copii, ibid. : ms. 1 96, f. 34v.
I
44�€CT4.
l n4p4CKH R€€.
46 1
J 3Ell€.
4
noe.
5 AErErETSA.
379 <1654 septembrie 1 - 1655 august 3 1 > 7163
ţ Adecă eu, Voiculeţ ot Muşcel, făcut-am zapisul mieu la mâna Gh erghinei,

precum să se ştie că i-am vândut partea mea de moşie din partea lui Dobrotă, până
în cale şi până în stâna lui Pătru, drept bani gata, ughi 2.
Şi iar a 1 mai cumpărat Gherghina de la feciorul lui Voiculeţ pogoane de<n>
deal în Valea Rojii, 3 pol, drept ughi 6 şi I taler.
Şi când s-au făcut acest zapis, fost-au mulţi oameni buni mărturie, care-şi vor
pune iscăliturile, ca să să crează.
Leat 7 1 63 .
Eu, Dobromir snă Paraschiva ot Muşcel. Eu Bunea ceauşul ot tam. 1 Radu!
martor. Eu Stoica ot tam al Negolii. Pătru. Şi Florea ot tam.
I pisah az, Vasilie diaconul.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., LXIX/I f.

Copie rom.
Altă copie, ibid. : ms. 1 30, f. 342v.
4M .
380 <1654 septembrie 1 - 1655 august 3 1 > 7 1 63
Hrisovul răposatului Costandin Şărban voievod de la leat 7 1 63.

t MttMC'f0leio Eolt(leio, "iw KocTAHAHH Wi.psAH BOHBOAA " rocnOAHHb. Ă4B4T
rocnoACTBo Mtt c"leio noBe.drn"le rocnoAC'fBA Mtt acestor oameni, anum e: Gavri lă i
Vladul Ţigănuş snă Stanciu! ot Băicoi ot sudstvo Prahova, ca să fie volnici cu
acestă carte a domnii mele de să ţie moşiile lor de Ia Bibarţiu sudstvo Saac cu
bună pace, pentru că această moşie fost-au tot a lor de moşie, de strămoşie. Şi tot 0
au ţinut cu bună pace.
Şi când au fost în zilili răposatului Matei voievod, când au fost cursul anilor
7 1 5 1 , fostu-s-au sculat Stoica postelnic ot Băicoi, zicând că easte moşiia d i n Băicoi
şi dân Bibarţi a lui, dă Ia moşii lui Radu! logofăt. Î ntr-aceea, răposatul Matei
462
voievod au judecat pre dreptate şi pre lege<a> dumnezeiască şi au dat lege lui
Gavrilă şi Vladului Ţigănuş ce scrie mai sus, 24 de megiiaşi pre răvaşe domneşti,
ca să jure cum acele moşii, Băicoi şi Bibarţul easte a lor dă moşie, iar Stoica
postelnic n-are nici o treabă.
într-a ceea, Gavrilă şi Vladul Ţigănuş, ei ş-au strânsu toată legea dăplin ş-au
mers de au jurat în oraş, în Gherghiţă, în biserica domnească. Şi au fost ispravnic
-
Dobre vtori vomic, cum am văzut domnia mea amândoao răvaşile la mâna lui
Gavrilă şi a Vladului şi cartea jurătorilor. Şi tot au ţinut Gavrilă şi Vladul acea
moşie cu bună pace.
Iar când au fost acum, în zilile domni1 mele, iar Dragomir căpitan şi cu
Ghiorma dân Glaveş, ei s-au sculat cu pâră de au venit la divan înnaintea domniii
mele, de s-au pârât dă faţă toţi. Şi încă au fost şi Ureche dân Carcadulea dân
poruncă, zicând că easte aceste moşii, Băicoi şi Bibarţul, ale lor şi cum au cărţi pre
dânsile.
Drept aceea, domniia mea am căutat şi am judicat dâmpreună cu toţi cinstiţii
dregătorii domnii mele şi am dat lui Gavrilă şi Vladul Ţigănuş, ce scriiu mai sus, ca
să \ie acele moşii, Băicoii şi Bibarţul, cu bună pace, cum le-au ţinut şi mai înainte
vreme, pentru căci au jurat cu 24 de megiiaşi. Şi au rămas Dragomir căpitan şi
Ghiorma dân Glaveş şi Ureche dân Carcadulea şi Stoica de lege şi dă judicată den
divan, dânaintea domni mele şi ca să-ş aibă a lua Gavrilă şi Vladul cărţile dă la
dânşii, pentru că aşa easte învăţătura domni mele.
li HcnpABHHK, CAAM p€'1€ rocnOACTBO MH .
DANIC, Ms. 454, f. 1 85- 1 86.

Copie rom.
381 <1654 septembrie 1 - 1 655 august 31> 7163
Cartea răposatului Costnadin Şărban voievod de la leat 7 1 63 .

t M11McT"i°€1Q EolK.1€1Q, "iw KocTAHAHH ill 'h p!iAH BOHBOAA " rocnoAHHh . ĂABAT
rocnoACTBo MH c"IEIQ noB€1drnYE rocnOACTBA MH sfintii şi dumnezeieştii mănăstiri ce
să chiamă Mărginenii şi hramul ei Arhistratighi Mihail şi Gavril, ca să fie volnic
părintele egumenul Mitrofan cu această carte a domnii mele şi cu sluga
domnii mele, anume [ . . . ] 1 să ţie tot satul Grămăditele cu tot hotarul şi cu tot
venitul, ve ricât să va alege şi să apere ocina acestui sat de către tot omul să nu o
c�lc�, nici cu arătura, nici cu dobitoacile, nici cu nimic, nici să-i strice hotarăle cele
batr�ne, nici boiar mare, nici roşii, nici călăraş, nici dorobanţu, nici ţăran, nici
nimmilea, au fie om dă ţară, au fie striin, ci tot omul să fie oprit şi apărat, să nu
aibă n imi n i treabă cu moşiia mănăstirii, numai să aibă a fi pre seama părintelui
463
egumenului să o ţie pre hotarăle cele bătrâne, cum au fost dân dăscălecata satului şi
cu tot venitul ei. Şi să-ş facă acolo odăi, ca să ţie bucatele mănăstirii, pentru că
easte a lor bătrână moşie, încă dân dăscălecata ţărâi.
Aşijderea am dat şi domniia mea ca să o ţie şi să să hrănească călugării cu
bună pace.
Iar cine se va ispiti peste cartea domnii mele a face într-alt chip, acela om
bine să ştie că mare urgie va să paţă de cătră domniia mea! Şi de nimini opreală să
n-aibă, pentru că aşa easte învăţătura domnii mele.
11 ttcnpAKNHK, CAAM pE4E rocnOACTllO MH .
DANIC, Ms. 454, f. 207-207v.

Copie rom.
382 <1654 septembrie 1 - 1 655 august 3 1> 7163
Cartea răposatului Costandin Şărban voievod de la leat 7 1 63 .

.
t Mttl\OCT leio Eo:K"leio, "iw HocTANAHN W'hpGAN KOHKOAA " rocnoAHHb. AmT
rocnoACTKO MH c"leio no11el\·lrn'le rocnoACTKA MH sfintii şi dumnezeieştii mănăstiri ce
să chiamă Mărginenii şi hramul ei Arhistratighi M ihail şi Gavril şi părintelui
egumenului Mitrofan şi tuturor călugărilor, ca să fie sfintii mănăstiri loc în oraşul
Târgovişte, pre care loc stau acum morile sfi n tii mănăstiri, în lungu şi în lat, vericâ1
să va alege, pentru că acest loc fost-au al unchiaşului Stoica ot Târgovişte . Deci,
fiind vad bătrân în apa Ialomiţii al sfintii mănăstiri încă mai dânainte vreme, fa.cut-au
călugării mori pă vadul acela şi au ajunsu şi locul Stoicăi. Deci n-au avut cum face.
ci s-au tocmit părintele egumenul M itrofan, dă au cumpărat dă la unchiaşul Stoica
şi dă la ginerii lui, Sibiiu şi Dobrotă, acel loc acolo tot cât au avut şi în vad şi afară.
drept 6 OOO de bani.
Şi am văzut domniia mea şi zapisul Stoicăi şi cu ginerii lui, Sibiiu şi Dobro1ă.
făcut pă vânzare la mâna părintelui egumenului cu multe mărturii. Şi au vândut de
bunăvoia lor şi cu ştirea vecinilor dân sus şi dân jos şi dâmprejurul locului şi
dânnaintea domnii mele.
Drept aceea şi domni ia mea încă am dat sfintii mănăstiri, ca să fie acel vad de
moară cu tot locul, cât va avea împrejur, dă moşie stătătoare în veci, iar călugărilor
dă hrană şi dă îmbrăcăminte.
H ttcnpAKNHK, CAAM pE4E rocnOACTllO MH.
DANIC, Ms. 454, f. 326v.

Copie rom.
464
383 <1654 septembrie 1 - 1655 august 31> 7163
t t\\111\0CT.IEIO Eoi!(l<io>, "iw lfoCTAllAllH lllEp6AH BOEBOA.„ rocnOAllH'b B'bCOll

li
3El\IMI 0 1[ rrppoMAX·,·11cKOE . ĂABAT rocnOACTBO MII ,·111 noBEl'lirn"l11 rocnOACTBA MII

rntrt 11, so;i;ECT1rn·1·11 em1cK8n"l11 WT Pi.MmtK, XPAM CBiiTAro EP"PX" 11 'llOAOTBopmtA
llEKMAE, 11 4bCTHii11 woM8 11 nptwcBE4JEHoM8 <wTi.tţ8> HAWEMS Kllp A11wH11c"le
EnllCKOn P'bMH114ECKll li BCiiM llHOKOM, li\KOil(E AA ECT cBtTtH en11cK8n"i11, CEl\O
i11SeptcKa, WT Bl'l'b4A, B'bc cel\o ci.c B'bc xoTApwM 11 ci.c B'bc XOAOKOM 11 ci.c BCllX
RE411H.i11 11 wT n8cB8A"I, WT XOTAP AO XOTAP no CTAPH XOTAp11 11 6El\iis11 . H AA 68AET
cstraa em1CK8n"1"e s MllpHo WT K'b CEl\O XpAcTSI\ WT K'b BCHX BE4HH0l0ll WT TAM, WT
li
.
K'h llHXTO EiAHTOBAH IE A" HE HMAT B'b BiiK, 3AHEil(E ECT TOro CEl\O XpAcTSI\ 6111\ ECT
CEAC rocnoACKS noKOllHAro MllXAlll\ BOA'b . TAil(E, ECT 6111\ AM H nOl\\111\0BM

.
rocnoACTBo EM8 HA cBiiTA en11cK8n"le Pi.MHll'IEcK11 P"A i noMiiHA ci.c KHHrA rocnOACKA
3a l\llll\OB4H0IE, ci.c BEl\llKOE Kl\ETBO AA ecT cBiiTt11 en11cK8n"i11 3A XP"""' 11
Srspo;t;AEH0IE, A noKOllH.\ro M11X"" BOA'b noMiiHS B BtK . H B'bC 6111\ cEM XpAcTSI\ no
paJl\ora cBiiTt11 en11cKSn·1·11 .
!1 noTOM, K'bAA ECT 6111\ npe AbHH nOKOHHAro MATEH BOA'b, no BpiiME K'bAA
Gtwe en11CK8n 8ew.ţ.111\ HA Pi.MHllK " cBiiT11t ero cMoTpHl'I ecT P"A.i Toro cel\o
XpaCTSI\, c84.il EAllH CEl\O HA A811AB S Aol\iKlll\, AMHKO WT cstTAA en11cK8n"ie 11 npe3
p�Kd " HtcT H MAI\ CBiiTAA EmtcK8n"1"e 1111 EAHH nMsS WT K'b CEl\O XpAcTSI\, CbTBOpHI\
ECT ScTpoe1lle 11 npoMEHEH0lE WT npEA noKOHHAro i\\ATEIO BOA'b, wT AHBAH, 11 WT
nptA BCtM 601'1-lipoM C'bC no'ITEllAro npABHTEI\ rocnOACTBA 1\\11, il(SnAH npeAA
EpnHKOBt 1t81\ BEI\ ABOpHHK, TEPE ECT AAI\ CBiiTAA enHcKSn"le €MS CEl\O XpAcTSI\ WT ""
.l.�H.tR 11.'T KOA CEl\A ero, B'bc cel\o ci.c si.c xoTAPWI\\ 11 ci.c BCHX BE<t1111!11 11 ci.c si.c
X0AoKM1 , " ;i; 8nAH npEAA BEI\ ABopmtK noKbmM ecT cstTt11 en11cK8n"le cel'lo
il\�eptCK.:\ \l.'T KOA CBiiTAA EnltcKSn"1"e , B'bC CEl\O C'bC BE'lllH0IH B'bC no 111\\E H C'bC B'bC
.
X oTJ PU.'1\1 11 c'bc B'bc XOAOKM\ CEl\O P"A I ceM, A" ecT cstTiiH en11cKSn"l11 3A XP"" 11 3A
no�s� " KT HTO PM\ noMtHS B BiiKS . " B'bC AP'biKAI\ ECT CEl\A H npM\EHEH0l€ H WBH H
.\J\'jS H C'bC A06po M11p110, 6E3 11 11 EAllA Ml\'bB, KAKO BHA txoM rocnoA(TBO MII H KHHrA
flOKOllHaro MHX"'° BOA'b 3A Mlll\OBMile HA cBiiTAA en11cKSn·1·e B'b l'liiT r3Ps H KHHrA
Gn"iiw11 BOA'b 11 KHllrA PAAl[l\A BOA'b l\\11x11t 11 KHHrA n0Ko1111Aro MATEH BOA'b 3A
npM1e 11e11"le B'b l'liiT r3flMB .
!1 noT OM, K'bAA ECT 6111\ llblHii B'b AbHH rocnOACTBA 1\111, " CEl\O XpAcTSI\ H
E
R 4 111ff11 WT TAM w1111 noAllrM npSx ci.c WT'bl.18 emtcKSnA A"lwH11c"le Pi.MHH 'I ECKH,
P€K�4ii" 8€4 11 11.IH K.:\KO AA 68AET BE'lllllll llAllA06p8 HA cBiiTAA en11cK8n"1"e , HrAEiKE ECT
611" AM noK0 1111Aro MHX"'°
BOA'b, Hllil(El\H "" il(SnAH npeAA BEI\ ABop1111K . H np"i1tAET
465
npEA rocnOACTBA MH 8 B€1\HK0l0ll AllBAN 1'€p€ <ce>npirn1€ CE 3A l\Hlţ8, c84.li H4 AHBAll 11
;i;8nAN npEAA BEI\ ABOpNHK . B'h TOM li rocnOACTBO MH C'hM rl\EAAX " c8AllX no npMA
11 no 3AKONA Eo;i;"iio, K8nNo C'hC BCHXMH 'lbCTHTH npABHTEl\0l0H rocnoACTR a MII , 11
.
B'hc[ npA m ] 1 AXOM rocnOACTBO MH no WT'hLt8 A"1TWN] 1 HC ÎH EnHcK8nA P'hMHll�ECKb:
xoLJ-181' AA "X AP'hiKHT no Xpt.crlrnH BE'IHNH Hl\11 NH, c8LJ-1Y H ['lbcT] 1wlrnwMi8 11
npt.wCB€LJ-1€NNOM8 W1''htţ8 NAw8 Kllp Bl\AA0ÎKA HrNA1'0Î€ MHTponOl\HT81\ 34 1\111\8 �

[AH ] I BAN . f1 csil. T1tt. ero [ . ] I AHRAN [ KAKO] I NE 1'p€60BAI\ AA "X AP'h
. • :!< 11 1''
no�ro
.
pAA i NE HMil.I\ EnHcK8n"iA NH EAHN nMs8 WT TAM8 .
TEM pAA"i, [AAAOX C'hM rocnOACTBO MII est.] 1 Til.H EnHCK8n"iH AA HM41' AP'h:KATll
€C1' M8epil.CKA npOM€N€N°ÎA [ . iK8n] I AN npEAA BOpNHK C€1\0 XpACT81\ [. . . ]I 11 CTOnAllS
. •
AA rA [c'hT]1 sopHI\ 'ITO XOKET EHT"i BMt. C'hC CEl\O H C'hC [ . H WCTM ECT]1 Xp'hcTt1ii11
. •
I.
WT 3AKONA [ . . . ]
[ . . . ] 1 , B'h l\il.T r3�r .
"iw KWCTANAHN BWEBWAA, MHl\OCT°ilO EoiK"ilO rocnOAHN'h .
"iw KWCTANAHN BOHBOAH <m . p.>
Episcopii de la Râmnic, hramul Sfântul ierarh şi făcător de minuni N icolae şi ,
cinstitului şi preasfinţitului nostru părinte chir Dionisie episcop de Râmnic şi

tuturor călugărilor, ca să fie sfintei Episcopii satul Muiereasca, din Vâlcea, tot satul
cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toţi vecinii şi de pretutindeni, din hotar până în
hotar pe vechile hotare şi semne. Şi să fie sfânta Episcopie în pace de către satul
Hrastul şi de către toţi vecinii de acolo, de către nimeni tulburare să n u aibă în
veac, pentru că acel sat Hrastul a fost sat domnesc al răposatului Mihail vodă.
Astfel, domnia lui l-a dat şi l-a miluit la sfânta Episcopie de Râmnic pentru pomană
cu carte domnească de milă, cu mare blestem, să fie sfintei Episcopii de hrană şi
întărire, iar răposatului Mihai vodă pomană în veac. Şi a tot fost satul Hrastul pe
seama sfintei Episcopii.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei vodă, pe vremea când la
Râmnic era episcop Teofil, sfinţia lui a socotit pentru acel sat Hrastul, fiind un sal
la Dunăre în Dolj, departe de sfânta Episcopie şi peste mână şi neavând sfanta
Episcopie nici un folos de la satul Hrastul, a făcut întocmire şi schimb înaintea
răposatului Matei vodă, în divan, şi înaintea tuturor boierilor cu cinstitul dregător al
domniei mele, j upan Preda Brâncoveanu! mare vomic, de i-a dat sfânta Episcopie
satul Hrastul de la Dunăre de lângă satul lui, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii
şi cu tot venitul, iar jupan Preda mare vomic a cumpărat sfintei Episcopii satul
Muiereasca de lângă sfânta Episcopie, tot satul cu vecinii toţi pe nume şi cu tot
hotarul şi cu tot venitul, sat pentru sat, să fie sfintei Episcopii de hrană şi de folos şi
ctitorilor pomană în veac. Şi au tot stăpânit satele şi schimbul şi unii şi alţii cu bună
466
pace, fără nici o ceartă, cum am văzut domnia mea şi cartea de milă a răposatului
Mihai vodă Ia sfânta Episcopie din anul 7 1 06 şi cartea lui Simion vodă şi cartea lui
Radu ! vodă Mihnea şi cartea de schimb a răposatului Matei vodă din anul 7144.
Jar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, satul Hrastul şi vecinii de
acolo au ridicat pâră cu părintele episcop Dionisie de la Râmnic, spunând vecinii ca
să fie vecini m ai bine la sfânta Episcopie, unde i-a dat răposatul Mihai vodă, decât
la jupan Preda mare vomic. Şi au venit înaintea domniei mele în divanul cel m are
de s-au pârât de faţă, fiind l a divan şi jupan Preda mare vomic. Î ntru aceea şi
domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu,
împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi am întrebat domnia mea pe
părintele Dionisie episcop de Ia Râmnic: vrea să stăpânească pe hrăsteni vecini sau
nu, fii nd de faţă, în divan, şi cinstitul şi preasfinţitul părintele nostru chir vlădica
lgnatie mitropolitul. I ar sfinţia lui [a spus] 1 în divan [cum] 1 nu are nevoie să-i
stăpânească, pentru că nu a avut Episcopia nici un folos de acolo.
Pentru aceea, [am dat domnia mea sfintei] 1 Episcopii să stăpânească satul
Muiereasca schimb [ ...jup] 1 an Preda vomic satul Hrastul [ ... ] 1 stăpânul să facă ce
va fi voia cu satul şi cu [ ... şi au rămas] 1 hrăstenii de lege [ .. f
[ ] 1 în anul 7 1 63 .
•••
I o Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu domn.

DANIC, Ep. Râmnic, L VIl/6.

Orig. slavon, hârtie (4 1 x 28), rupt, lipsă din text, restaurat, sigiliu mijlociu timbrat.
Cu o trad. rom. din a doua jumătate a sec. XVIII (cu văleatul 7 1 62); alte trad.: ibid., ms. 707,
f. 3-3v (fără începutul doc.); DJAN Vâlcea, Tribunalul jud. Vâlcea, ds. 724/ 1 833, f. l 99v (cu
văleatul: 7165).
Reg., Comori vâlcene, II , p. 29, nr. 64 (cu data: 22 oct. 1 656); menţ., <Athanasie al Râmnicului>,
Ep. Râmnicului, p. 46, 48.
38 4 <1654 septembrie 1 - 1655 august 3 1> 7163
6 towi; fry6pacrE foto 'to opayoµip cmo µa!Kavfon O"'ttV'tS 40.

<Căpitanul Ghioca> cumpără de la Dragomir 40 de stânjeni de moşie la
Măicăneşti.
DANI C, Col. Doc. Munteneşti, XXV/87a (nr. 4).

Rez. grec.
467
385 <1654 septembrie 1 - 1655 august 3 1> 71 63
Stanciu! şi Radu!, feciorii Dragoslavei din Priboieni, vând partea lor de moşie
în sat pentru 500 de aspri.
DANIC, M-rea Cotroceni, XVI II/I I (nr. I 3).

Rez.
Menţ., Ionescu G. M., Ist. Cotroceni/or, p . 20.
386 <1 654 septembrie 1 - 1655 august 31> 7163
Hrisovul lui Constantin Şerban voievod pentru stăpânirea părţii banului

Spahiului din Mihăieşti de către mănăstirea Butoiul; să ţină singură un moş, iar
celălalt să-l împartă cu Tudor clucer Ştirbei.
DANIC, Doc. ist., M D C LVI/45 (nr. 2).

Rez.
387 <1 654 septembrie 1 - 1 655 august 3 1 > 7 1 63
Hrisovul lui Constantin Şerban voievod pentru stăpânirea moşiei Ruşeţu de

pe Călmăţui, cu un act de vânzare şi de zălog de la mâna ctitorului.
DANIC, M-rea Mărgineni, XIIl/ 1 4 (nr. 79).

Rez. franc.
388 1 654 (7163) septembrie 1
tMHl\oCT"lio Eol!:"1"€io, "iw Kocml.\HAltH lli€pli4H BOEBOAA H rocnOAHH 'h . AaBAT

rocnoACTBO Mit C0l0€ noB€1\t.H0IE rocnoACTBI.\ Mit CB t. ToM8 liO )!(ECTBHhlH MO IMCT IJllP
rocnOACTBA MH WT E1tcTpE1.ţA, XPAAM O\f"cnEH0IE EoropOAltlţ€1t, H WThlţg €r8 M€H8 Ba cll�ll€
468
11 8ctM """"oM 1 ca să fie sfintei mănăstiri vinăriciul den dealul Ocnii cei Mari, însă
den Drumul Morii în sus, pre Licura, până în Valea Ungurului şi pre vale în jos
până în drumul cel mare, unde au fost viia cea bătrână a sfintei mănăstiri. Care
vinărici I-au dat şi I-au adaogit cei răposaţi domni bătrâni carii au fost ctitori
mănăstirii, aşijderea şi răposatul Matei voievod, cum am văzut domnia mea şi cărţi
de miluitură, ca să fie sfintei mănăstiri întărire şi părinţilor de hrană.
Însă să să ştie hotarul despre Râmnic: den viia lu Ghierghii şi a Chircăi, şi
den viia lu Chesar şi a Paraschivului cu feciorii lui, dentr-această vie spre Gura
Şuaşului. Derept aceea şi domnia mea încă m-am milostivit de am dat şi am
adaogit aceasta. Şi voi, vinăricelor, carii veţi fi acolo, deacă veţi vedea ceastă carte
o domnii mele, iar voi încă să căutaţi foarte să vă veghiaţi de acest vinărici ce
scrie mai sus al mănăstirii cum se-au ferit şi alţi dregători. Altfel să nu fie preste
ceastă carte a domnii mele.
""""o A" wkcT, no p€'1€ rocnoACTR" MH .
n11c M-liC€1.ţ" C€nT€MBpH€ '; AhHH, Rh 1\'liT r��r < 1 654>. flHC 8 li8K8p€4JH .
ţ "iw KocTAHAHH RW€RWAA, MHl\OCT.llQ liolK'llQ rocnOAHHh .
"iw KocTAHAHH ROEROAh <m.p.>
DANIC, M-rea Bistriţa, LXIII/2 1 5.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,5), sigiliu mijlociu timbrat, cu ceară între file.
Copii ibid.: mss. I 92, f. 32-32v; 7 1 3, f. 835v-836v.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn. Dă domnia mea această
poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri a domniei mele de la Bistriţa, hramul
Adormirea Născătoarei de Dumnezeu, şi părintelui egumen Vasilie şi tuturor călugărilor".
389 1 654 (71 63) septembrie 1
t M1t l\OCT'i1Q liolK'iEIQ, "iw KocTAHAHH lli'hp6AH ROEROAA H rocnoAHH'h RhCOH

�€i\li\le oyrrpwRl\AX0iHCKO€ . ĂARAT rocnOACTRO MH c"le noR€1\-kH'i€ rocnOACTB" MH
Htp11110M8 so"tP"" rocnoACTRo MH, Cârstei clucer şi frăţine-său, Florescului
pahami c, feciorii 1 lu Socol ot Cornăţeni, ca să Ie fiie lor ocenă şi moşi ie în satu în
Sto1_ eneşti ot sud Muşcel, parte lu star Micudă şi a fiie-său, Lăodatu, toată cât au
avutu ei în satu în Stoieneşti ot Dâmboviţa, den câmpu, dân pădure, dân apă, dân
vaduri dă moară şi 2 dân siliştea satului şi 2 dă peste3 totu hotarul şi 2 cu 4 delniţi în
satu şi2 la o delniţă câte4 1 2 Iocure5 în c<âm>pu şi 2 cu levezi dă coasă, şi 2 den
mu nţu. · 6 satului ce să cheamă Fântâneaoa şi 2 Cioara şi2 dă peste tot locul, câtu au
fost partea lor dăsprea fraţii, lui anume: Lazar şi 2 Aldea şi 2 lstratiie , a patra parte,
469
pentm că aceşti 4 fraţi au ţenut satu în Stoieniştii, I moşu ce l-au chemat Vlaicul
Gogoanci, iar 2 moşi au fostu ai megeieşilor care le-au fostu lor în satu frati dă
moşiie. Deci 7 star Mecudă, împreună cu fiie-său, Lăodat, vândut-au ac�astă
moşiie partea lor toată, cum scrii mai sus dă a lor bunăvoie fără n ic i 0 silă
jupânului Socol clucer, pre8 bani gata aspri 8 OOO, ca să fie lui moşiia şi 1
coconelor lui în veac stătătoare.
Şi2 mărturii 9 screşi în zapesul dă vânzarea, anume: ot Bădeni, Danciu l ot
Stoienişti, star Micul, ot Suslănişti, Neguţ vătaful, ot Răzvad, popa Trifa. Şi au
vândut star Micudă împreună cu fiie-său, Lăodat, această ocină, ce scriie mai sus,
jupânului Socol clucer încă dân zilili răposatului Matei Băsărab voivod, lit 7 1 54. Şi
tot au ţenut cu bună pace. Iar cându au fost acum, în zilili domnii mele, venit-au
star Micudă împreună cu fiie-său Lăodat cu pâră înaintea domnii m ele împreună
,
cu Cârstea clucer şi 2 cu frate-său, Florescu! păhamic, şi 2 aşa pârâia star Micudă cu

fiie-său, Lăodat, cum n-au vândut acestă moşiie dă bunăvoie lor, ce le-au dat Socot
clucer bani cu sila.
Î ntr-aceea, domnia mea am căutat şi 2 am j udăcat pre legea dumnizeiască
împreună cu toţi censtiţii deregătoriii domnii mele şi2 am dat domnea mea
legea lu star Micudă şi 2 fiie-său, Lăodat, 1 2 boiari pre8 răvaşe dumneşti să jure10
dă către4 Cârstea clucer şi 2 de cătri fratea-său, F lorescu] păhamic, cum au luoat
bani dă la Socol clucer dă silă. Deci 7 ei, dă vor jura, să lepedea banii Cârstii
clucer şi 2 fraţie-său, Floriscul păhamic, câţi scrii mai sus. Iar, dă nu vor potea
jura, să aibă a-şe ţinerea Cârstea clucer împreună cu frate-său, Floriscul păharnic,
acestă moşi ie cu bună pace. Î nsă să să ştie boiarii j urătorii, anume: ot Sus;ăneşti,
Neguţ vătaful, ot Bădeni, Danciul, ot Dălgopol, Nedelco postelnic, ot Coteşti,
Vlaicul paharnic i ot tam, B usea păhamic, ot Godenii, Tudoran postelnic, ot
Rucăr, Once spătar, ot Bogoteşti, Rusea păhamic, ot Măzgani, Stoica spătar, ot
Hârteşti, Drăgoi spătar, ot Belinişti, Neagoe spătar, ot Berivoieşti, Stan, feciorul
lu Dragnea vătaf.
Deci7 cându au fost la zi şi 2 la soroc, iar star Micudă împreună cu fiie-său
Lăodat, legea nu ş--au putut strânge, nici au putut să jure, ce l-au lăsat şi n-au putut
jura. Dici 7 au rămas dă legea şi 2 de judecată dânaintea dumnea mea şi2 a tot 11
divanul. Şi-am văzut domnea mea amândoao răvăşalei dumneaştii la mâna Cârstea
clucer. Diriptu aceea, am datu domnea mea Cârstea cliucer şi frăţienea-să�
Florescului 12 păhamic ca să ţiie acestă moşiie cu bună pace, ei şi feciorii lor ŞI".
nepoţii lor şi 2 strănipoţii lor dă moşiie ohabnică în ve<a>c stătătoare.
Şi am pos domnea mea şi mărtorii boiarii divanului: jupan Ghiorma 1 3 vei ban
i jupan Preda vei vomic i jupan Straie vei logofăt i jupan Bunea vei vistier i jupan
Hriza vei spătar i jupan Ghirghi vei clucer i jupan Istratie vei postelnic i jupan
Chirca vei stolnic jupan Radu! vei comis i jupan Paan vei păhamic i jupan Danciul
vei slujer i jupan Necula vei pitar i j upan Ivaşco vei annaş i jupan Radu! vei agă 1
jupan Costandin Gălăţeanul vei portar. I ispravnic Straie vei logofăt.
470
H anH CAX A3, IFIN€ "'•X"PNHK, B'h CTM rpAAA E SK8p€4JH . nHc MtC€1ţA c€nT€MBp11€
�AbHlt, Bb l\tT ...��r <1 654>.
t "iw lfoCTANAllN BW€BWAA, MHMCT0l0IO Eo;i.:"1"io rocnOAHNh .
"iw lfoCTANAHN BO€BOAh <m.p.>
DANIC, Ep. Argeş, XVIII/5.

Orig. rom., hârtie (32 x 28,5), pătat, sigiliu mijlociu, timbrat, spart.
Rez., Aricescu, Indice, I, p. 64, nr. 844; menţ., Stoicescu. Dicf. marilor dregători p. 230.
,
I tE40pie11.
'
- UIE.
l nECT"k.
4 K'bTii.
5 MKSpt.
6 A18miiE11 .
7 .•
AE4111.
8 npt.
9 •.
M'bpT'bpm.
io
;i;Spt.
li
TOTO.
12
<lJA'bpecKSASll.
ll
riopr4.
390 1654 (7163) septembrie 1
t 1\A Hl\OCT"lio Eo:K.l€io, "iw HocTANAHN Whp6AN BO€BOAA 11 rocnOAllN'h . AaBAT

rocnoACTB o MH c"IE noB€1\tN"I€ rocnoACTBA MH părintelui egumenului Theodosie de la
sfanta mănăstire de la Strehaia, ca să fie volnică cu această carte a domnii mele
să-şi ţie pre toţi rumânii de acolea de la Strehaia, câţi suntu scrişi în catastihul
răposatu lui Mateiu voievod, cel de cumpărătoare ai satului Strehaia. Iar care
boiarini va vrea să ia de nescare rumâni den ceia de acolea, care sântu cumpăraţi de
Mate iu voievod şi sântu scrişi şi în catastih, să fie oprit să nu-i ia, ce să vie
<împr> eună cu egumenul să să pârască de fată naintea domnii mele. [ar care
[„ . ] 1 ti a face într-a ltu chip preste această carte � domnii [mele . . . ine] 1 să ştie că
mare scârbă va avea de cătră domni ia mea [ „ . ] 1 rocnoACTB A MH .
nuc CEnTEMBpHE A AhNll, l\ii.T ...�� r <1 654>.
t "iw HoCTAN AHN BW€BW AA, MHl\OCT"lio Eoa>"iio rocnOAHNh.
"iw RocTAN AHN [so€BO Ah] 1 <m.p.>
47 1
Orig. rom., hârtie (28,5 x 1 9), foarte deteriorat, sigiliu mijlociu în chinovar.
Copie, ibid. : ms. 7 1 4, f. 953.
EDIŢII: Text, Chiriţă, Doc. brâncovene, p . 455-456, nr. 22.
391 1 654 (7163) septembrie 1
t M1tl\OCT0lio EotK°leio, "iw KocTAHAHH llll. p BAH BOEBOAA 11 rocnoAHH'h. ĂARAT

rocnoACTBO Mit c"le noBeidrn"le rocnOACTBA Mit satului Străhaia, sloboziia mănăstirii,
hram Sfânta Troiţă, ca să aibă sloboziianii de cătră toţi boierii şi de cătră to\i
slujitorii, de cătră nimelea nimic val să n-aibă, numai pre carii i-au apucat Legătura
lui Mihai vodă acolea şi talerul acolea să şază, să-şi plătească împrumuta. P entru că
au venit egumenul Theodosie de la mănăstire, de la Strehaia, înaintea domnii
mele, de au spus cum să scoală şi unii şi alţii de iau oameni din slobozii de spargu
satul şi sloboziia şi sânt apucaţi de Legătura lui M ihai vodă şi de toate t rimisile de
la toţi domnii, tot acolo.
Drept aceea, domniia mea le-am făcut această carte a domnii mele la
mâna egumenului Theodosie ca să nu dea pre nici un omu din slobozie. Încă şi cine
va fi luat vreun om de acolo, din slobozie, tot să fie volnic egumenul să-l ia, să-l
ducă la mănăstire, că nu voi domniia mea să spargă satul şi Legătura lui Mihai
vodă şi a altor domni, acum în zilele domnii mele.
Iar cine s-ar ispiti a facerea într-alt chip preste această carte a domnii mele
mare certare va avea. Iar cui va părea cu strâmbul să vie de faţă.
11 11cnpABHltK, CAM p€4€ rocnOAC1'8" MH.
GenTEMBp1te Â AbHH, 1'i>T „�� r <1 654>.
DANIC, Ms. 7 1 4, f. 962r-v.

Copie rom.
392 1 654 (7163) septemb rie 3
tM1tl\OCT0lio EotK"leio, "iw KocTAHTHH Wi.psAH BOEBOAA " rocnoAHH 'h. n uwEr
11 ••
rocnOACTBO Mit 601'i.p1tH rocnOACTBA MH, Mi>roe Kb01t1'AH 01' MApt,Jll HE , 3APARIE.
472
Cătră aceasta-ţi dau ştire domnia mea ca aici la divan, naintea domnii mele
venit-au părintele egumenul de la M ăxineni de au spus pentru nişte vii şi pentru
nişte moşie, partea lu Dumitru, carea o au fost vândut toţi sătenii den Bordeşti
răposatului Matei vodă pre bani şi cu zapisul lor, scriind într-însul cu prinsoare,
cum de nu va fi acea moşie stătătoare, ei să aibă a darea alte vii şi alte moşii de la
<linşii. Pentru aceea, deci răposatul M atei vodă fostu-o-au dat la sfănta mănăstire
Măxinenii.
Iar când au fost acum, acel Dumitru a cui a fost acea moşie, el au venit de
unde au fost fugit şi au venit cu jalbă la domnia mea şi domnia mea nu l-am putut
crede cum să fi fost roşu cum zicea el, ci i-am dat legea ţărâi de au jurat cu
12 boiari roşii cum că el birnec n-au fost, cum l-au pârât satul Bordeştii, ci au fost
tot la roşii pre slujbă. Ş i i-am dat domnia mea moşia să-şi ţie. Iar acum sătenii din
Bordeştii, ei au rămas să dea sfintei mănăstiri alte vii şi moşii pentru acelea precum
le scrie şi zapisul lor cel de vânzare. Pentru carele scriu să cauţi dumneata, să apuci
cu strânsoare sătenii din Bordeşti, să dea părintelui egumenului de la Măxineni alte
vii şi moşie de potriva acelorlalte. Nemica carea cumva de val să nu-l mai poarte,
nici să mai vie cu jalbă la domnia mea.
Iar pentru vinul ce-l va face dintr-acele vii ale lu Dumitru roşul ce le-au luat,
am judecat domnia mea ca să fie din doao, jumătate părintelui egumenului, iar
jumătate să fie pre sama lui Dumitru.
ÎOl\HKO nHCAM rocnOACTBO MH . H HcnpABHHK, CAM pe4e rocnOACTBA MH .
""' CEnTEMBpHE r AhHH, Bb j\tT r�� r < 1 654>.
t 'iw KoCTAHAHH BWEBWAA, MHi\OCT0llQ lio;K'llQ rocnOAHHb .
'iw KocTAHAHH BOEBOAb <m.p.>
DANIC, Col. Ionaşcu Ion, l/8 1 .

Orig. rom„ hârtie ( I 5 x 20,5), pătat, rupt la îndoituri, sigiliu inelar în chinovar.
Copie, ibid. : ms. 1 73, f. 328v-329 (cu 5 sept.).
Rez„ Cândea I„ Mă.xineni, p. 5 3 .
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Costantin Şârban, voievod şi domn. Scrie domnia mea boierului
domniei mele, Neagoe căpitan de margine, sănătate''.
393 1 654 (71 63) septembrie 5
t Adecă eu, Nicoară, feciorul lu Lazăr ot Corlăteşti, scriu şi mărturisescu cu

acest al meu zapis să fie de mare credintă Ia mâna cluceariului Nicolei de Glogova
şi la mâna coconilor dumnealui cum , să să ştie că am fost rumâni de moşie
473
dumnealor, vânduţi pre bani gata comisului Radu) încă din zilele lu Şerban voievod
şi noi şi moşiia noastră. Iar după moartea comisului Radului, luatu-ne-au banul
Preda, apoi ne-au dat suroră-si, băneasei carea au fost după <L>ambrino grecul.
<L>ambrino ne-au vândut doamnei Elenei 1 , iar acum în urma lor, căzut-am iar la
stăpânul nostru cel bătrân, Nicola cluceriul şi la coconii dumnealui, nepoţii
comisului Radului, pentru că aşa m-au ajunsu legea şi judecata din divan denainta
domnu nostru, Io Costandin voivodu, pârânciu-mă eu de faţă în divan cu Nicola
cluceriu, ca să ne răscumpărăm noi, să dăm banii domneşti, ce au dat doamna
Elena pre noi.
Iar domnul nostru, Io Costandin voivodu, au căutat şi carte<a> părintelui
măriei sale, Io Şărban voivodu, carea au fost de cumpărătoare a comisului Radului
pri tot satul Corlăteştii de o au cetit în divan naintea tuturor boiarilor. Deci noi am
rămas de lege şi de judecată şi au întorsu dumnealui2 banii domneşti, ca să fie tot
satul dumnealui stătători.
Iar după aceea, căzut-am şi eu cu rugăciune la dumnealui, cum au slujitu
părinţii miei comisului Radului, să slujescu şi eu şi să mă iarte pre mine şi feciorii
miei de rumânie fără de moşie. Î ntr-aceea, dumnealui s-au milostivit şi m-au iertat
pentru sufletul comisului Radului şi pentru pomana dumnealor cât voi putea sluji
dumnealor să le fiu cu credinţă, iară, după ce voi ieşi de la dumnealui, să fiu om
slobod. Iară, de mă voi mai scorni de acum înainte eu sau să va afla că îndemnez eu
pre alţii să vie la pâră sau să i să facă pre gura mea vro gâlceavă, măcar când,
dumnealui să fie volnic a-mi lua zapisul ce mi l-au făcut, să-i fiu iară rumân cu ,
feciorii cu tot, pentru că eu însumi aşa am făcut jurământ naintea dumnealui. Şi

m-am legat cu acest zapis al mieu de bunăvoie mea, fără nici o silă.
Şi mărturii au fost boiarii şi megiiaşii carii mai jos au pus peceţile şi
iscăliturile. Pentru să să crează, am pus şi eu degetul în loc de pecete.
Şi am scris eu, Fisenţea logofăt, cu mâna mea şi cu cuvântul lu Nicoară.
Measăţa septemvrie 5 , vă leat 7 1 63 < 1 654>.
Eu Stanciu) Zetrenul slugeruI3
Eu Nicoară.
t Danciul Pârâianul vei sluger3
t Eu Radu! călăraşul ot Corlăteşti, mărturie3
t Eu Dan, mărturie3 .
DJAN Dolj , Col. de documente, CCXLl/ 1 3.

E DIŢII: Bălaşa, Cartea mitrop. Ştefan, p. 808-809.
I €1\€H€1tlt .
2 A�l\\Htl\i;-111.
474
394 1 654 (71 63) septembrie 5
t MHMCT0lio Eo:K°IEIO, "iw lfocTAHAHH lll bp6AH ROEROAA 1t rocnoAHH'b . AARAT

rocnoACTRO MII c"IE no11€1\EH01·€ rocnoACTRA MII părintelui Theofil, egumen de la sfânta
mănăstire Amota, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele şi cu slugile
1
domni i mele [ . . . ] cămăraşii ot Vei Ocnă de să aibă a apuca pre tot omul şi pre
toti rumânii din Dobriceni şi din Bărbăteşti cu mare strânsoare pentru toate
b�catele care au luat de la sfânta mănăstire cu jaful hoţeşte, însă: 2 cai, grâu clăi
60, fan clăi 12 şi 3 berbeci, 3 stupi, 3 boi, sare bolovani mari 36, bani gata ughi 7,
2 căldări mari şi altele ce va fi luat. Să aibă slugile durnni i mele, ce scrie mai
sus, să- i apuce pre toţi foarte cu strânsoare mare şi să le facă mare certare ca unor
hoţi, să dea toate bucatele sfintei mănăstirii fără de voia lor.
Aşijderilea, să fie volnici slugile domnii mele, cămăraşii, să apuce şi pre
satul Stoineştii şi Măldăreştii2 foarte cu mare strânsoare să dea 2 iape3 , 6 boi ai
sfintei mănăstiri care i-au luat, neavând nici o treabă. Iar ei să-şi caute bucatele la
cini le-au luat, de cătră nimeni treabă să n-aibă naintea cărţii domnii mele.
H HcnpARHllK, CAM p€'1€ rocnOACTRA MII .
01tc CEOT€MRp11€ E AbHll, Kb 1\-kT r?;� r < 1 654>.

t "iw lfoCTAHAllH RW€RWAA. Mlll\OCT°llO IJO:K0llO rocnOAllHb .
"iw HOCTAHAHH ROEROAb <m.p.>
DANIC, M-rea Arnota, XVIII/9.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 20,8 cm), sigiliu mic în chinovar.
Menţ., Stoicescu, Matei Basarab, p. 2 1 O.
1Loc alb în text.

2 Ad. marg., cu altă cerneală.
3 Ad. cu altă cerneală.
395 1654 (7163) septembrie 5
Zapis iscălit de Nicola, Stanciu, Dancu că după hotărârea domnească sunt

supuşi a fi rumâni.
DANIC, Doc. ist., DCXIII/ 1 89 (nr. 9).

Rez.
Alt rez., ibid. , MCMXCVl/5 (nr. 9), cu: 1 655 (7 1 63) ianuarie 5.
475
396 1 654 (7163) septemb rie 7
ţ MHl\OC'T'"iio Eo;+;"ieio, "iw Koc'T'AHAHH ill'hpEAH ROEROAA H rocnoAH H'h. Amr

rocnoAC'T'Ro MH c"iE noREl\EH"iE rocnoAC'T'RA Mii cl\SrS rocnoAC'T'RA Mii, Mitrei cântăretul
' ,
nepotul lu Lepădat logofătul cel bătrân, ca să fie volnic cu această carte a

domnii mele să aibă a-şi ţinea cu bună pace toată partea lui de moşie den sat
den Netezeşti, vericât să va alegea, care moşie fost-au cumpărat unch iul său,
Lepădat logofătul, de Ia moşteanii satului den Netezeşti derept aspri 4 OOO gata,
încă den zilele Radului vodă. Şi tot o au ţinut cu pace. Iar după aceea, fostu-le-o-au
luat răposatul Matei vodă Ia mâna lui, dempreună cu toate părţile de moşie ale
celorlalţi moşteani de acolo şi au fost miluit cu dinsa pre Gramaticos grecul cu
feciorii lui. Şi tot au ţinut ei câtăvaşi vreme, de s-au hrănit pre dinsa,
Iar când au fost acum, în zilele domnii mele, ştiind sluga domn ii mele,
Mitrea cântăreţul, cum că easte a lor direptă moşie şi cumpărată pre bani de
moşă-său, sculatu-s-au cu pâră de au venit de faţă cu Gramaticos şi cu feciorii lui la
divan înaitea domnii mele. Şi au scos Mitrea şi cartea Radului vodă Mihnea ce
au avut făcută pre această moşie în divan. Derept aceea, domnia mea am judecat cu
tot divanul şi am dat ca să-şi ţie slu[ga] 1 domnii mele, Mitrea cântăreţul,
a[ceastă] 1 moşie cu bună pace, precum o au ţinut şi mai nainte vreme şi să-i fie
moşie stătătoare în veci. Iar Gramaticos cu feciorii lui mai multă treabă2 să n-aibă
pre acea moşie.
H HE W'T' KOrO;+;AO HEnoKol\i>EliMO, nopE�MO rocnoC'T'RA Mii . HHAKO AA HiiCT no
pE'IH rocnOAC'T'RA MH . H ucnpARHHK, CAM pE'IE rocnOAC'T'RA MH.
""' CEn'T'EMRpHE 3 AbHH, Rb .l\t'T' r��r < 1 654>.
t "iw Koc'T'AHAHH RWERWAA, MHl\OC'T'"iio Eo;+;"iio rocnoAHHh.
"iw KoC'T'AHAHH ROEROAb <m.p.>
DANIC, Doc. ist., MDXCl/J 08.

Orig. rom„ hârtie (30,5 x 21 ).

2 Tp-k4G"b.
397 1654 (71 63) septembrie 8, Bucureşti
ţ MHl\OC'T'.iEio Eo lK"iEio, "iw Koc'T' AHAHH ill'hpEAH RWHROA'h " rocnoAHH'h R'bCO�f
3EMl\E 88rrppoRl\AX0l0HCKWE . ĂARA'T' rocnoAC'T'RO MH c"iio noREl\i>H"iE rocnoACTRA Alll
476
soAi>pim rocnoAC'l'RA MH, Herwmţ'h Kl\I04€p, ChlN'h MHXM'l"i°H RWpNHK81\ W'I'
norpMAl,Jll, 11 C'h ChlNORH €M8, €1\Hlţ€1K€ Eor'h AApORAX, 111 K WlK€ AA G8A€'1' €M8
.
wx w4 11 HA cEl\WR f'hW;KAN iH, W'I' c8AC'l'RW Gl\AM P'hMNHK H EpAHl\'h, W'I' nwl\io H
ll'T 111wM 8 li W'I' ROAA, C'hC RHNOrpAAH H C'hC GPWAOR€ 3A BWAHNHLţH H C'hAAl\H4JH
cEAWR, w T no B'hC XW'l'ApwM8, W'I' XW'l'Ap AO XW'l'Ap, W'I' BApH W'IHN'h 'l''hKMW,
BEPll RE 41 t H ll, nONE;K€ c"iio W'IHN'h f'hW;KANHl\WM RH W € nHC GHI\ EC'I' BdiM
llACAi> AHlt[.lllM CEl\WR f'hW;KAN°fH, €4JHIK € W'I' npt;KA€ BpiiME . fi nw'l'WM, K'hAA €C'I'
G llA R'b AbHll i\EWN ROHRWA'h, R'h l\ii'I' r3 fM .e., noGH W 'h Ctll A 'll\ORELţ€ no l.ll 'I HNA
CEA\\'6 li'b/\l.IAL(iH, 'l'AIK€ nocl\AI\ €C'I' i\€WN ROHRl.llA 'h no MHp'lt R'l'Op0€ ApMAw8
rM1 8 iaKW;K E AA R'h3111 UJ € AE w8r8GHNA W'I' NA BCl'llX xo'l'ApOR€, I.li'!' wKp'hC'l''h
AIECTORE 11 AOC'l'HSAI\ H XO'l'ApoM8 CEl\WR f'hWlKAN°iH NA c"i111 AEw 8r8GHN'h, 8rH K,
ra;i;E RCllX HACl\iiANHlţ0l0H C€1\WR f'hWIKAN°fH GHI\ €C'I' 6€:KAI\ R'h Ap8rA C'l'pANA . H'h
B'h3EA po11l'h0iH I.li'!' Gl\AM P'hMNHK W'I' NA E'hpKAN, ChlN'h noneR ĂAN'l81\1.11 R I.li'!'
f'hp60R, EAHN Kl.llNE AOGpo H noc'!'ABHI\ tţ'kNA €M8 8rn K, pAAH AEw8r8GHNA
f'hW;t;AHlll\Wp H l.llN 8 'l'AM 8 NE €CT GHI\ H N€ HMiil\ N€ €ANA 'l'piiG C'hNHMH. flo
CllX;t;'b, li'hpKAN l.llN EC'I' WGpii'l'AI\ €AHN K'h NACl\iiANHK W'I' f'hl.lllKANH, no HM€
KWl\IAH, H'h R'h3HMAI\ W'I' N€ro ARE ROl\WBH H 8rH 1 PAAH KONt EM8 . fl O'l'OMIK'h,
KWl\I AH WH no HA8'1' NA NACl\iiANHLţH C€1\WR f'h\.ll ;K AN°l0H, npH'IACNH C0fH €M 8 I.li'!'
W411H'b, 8 RApow Eip'hHl\ER, HMENH EM8 : Kw4 81\ H G'l'AN n'hK8pAplOI\ H G'l''hNK81\tCE
11 1\\ 8 w A T H np1.114H NACl\iiANHtţH RCHX H R'hcnpAwAI\ EC'I' H pE4€'1' HM8 KAKO AA
n AATlt lllE W'IHNA HM8, RCHX K8nNw, 3A c·1·111 AEw 8 r8sHNA . fi WNH RCHX rl\ArOl\€'!'8
C'hC 8 cTHCRW HMH KAKO W'I' N'hlNii NA npiiA N€'1'pts8€'1' HM l.ll'IHN'h, NHIKE XWKH'I'
.\A'fltllE EAHN NOR!ţ8, A AKOMH '1'plt68€'1' W'IHN'h AA AAC'I' NORLţH H AA A'hp1KA'l'H. fi
KMIAH, AKO 8cl\HW AI\ c"iio Cl\OR€CH, WN €C'l''h nOC'l'ARHI\ MNOro 41\0R€Lţ€ CR€Aii'l'€1\0f€,
IM Hl\1€: W'I' EipAHl\'h, &81\nA w H flpNA8'1' c8sAw 81\ H G'l'OHKA, 3€'1' i\8M'hN'hpApiol\8H,
li llhp6AH 4\.ll G O'l'APIOI\ W'I' &'hp'h4JH H npo'IH 'll\OR€LţH .
G'b '!'OM, KWMAN C'h'l'BOpHI\ €C'I' c"1A. W'IHN'h C€1\l.llR f'hl.lllKAN°fH npOAA'1'€1\NA
llKo;i;e AA nl\ATH111€ AE111 8r8GHNA 'l'AlK€ wspii'l'WX CE EC'I' HENHtţA p'hcnonA I.li'!'
C1>8 1wk1111 '1'€p€ EC'I' noK8nHI\ C0l0111 W'IHN'h RCiiM NACl\iiANHlţH CEl\OR f'hl.ll lK AN"r"H W'I' NA
K MI AH 3 4 EANA KOGHl\A C'hC ;f{p€G'hlţ8, tţ'kNA €1'11 8rn 1 H NORlţH ro'l'ORH 8rn 1 H
KMl'bTACllM HORLţH 8rn 1. 'IHN RCllX K8nNl.ll 8rH -;\. flO'l'O;f{'h, H€NHLţA p'hcnon 81\, l.ll N
EC'f npOAM HErOHlţ'h Kl\I04€p BCl'llX W'IHNA CEl\OR f'hl.ll lK AN"r"H 3A 8 rn ;- H R'h3HMAI\ EC'I'
BCllX HOB[.IH rO'l'ORH R'h p8KA €M8 lt C'h'l'ROpHI\ EC'I' H 3AnHC W'I' NA p8KA EM 8 KAKO C'hM
RIWk11 rocnOAC'l'RO MH NA p8KA HErOltlţ'h Kl\I04€p C'hC MNOSH GOl\iipH CREA ii'l'El\0f 8
3MlltC, n o HME: HErOHlţ'h KOMHC 8 1\ W'I' K'hMnHNA H ToAEpHtţ'h H CblN'h Ero, HEKH<f>wp
K'bn1tTAH 8 11 I.li'!' Eop'h4Jlt, G'i'AN ntN€111 po w 8 1\ H I.li'!' MAâHM, MHXAIO H ijJE<f>AN
.\ACKM 8 1\ WT 'l'AM H fl\Hrop01°€ W'I' '!'AM H nonA flnOC'l'OI\ 4€1\ AOMN€CK8 I.li'!' NA l.ţ'hpCRA
477
focnoACKA H MHOSH BMiipH WK'hp'hcTt MECTOROM . 11 R'hC ECT A'hp)KMI HErOllQ\
Kl\I04Ep c"lio W4HH'h C'hC AOEpo MHpHw AO C'hAA R'h AhHH rocnOACTRA MH .
l1 noTOM, K'hAA ECT Biii\ C'hAA R'h AhHH rocnOACTRA l\\H, " fOH481\ K8m1� (\(
RCHXMH HACl\iiAHHtţH CEl\WR f'hwa:AH°l11, np·1·1tAET npi>A rocnoACTRA 1\\11 8 RE�im'iE
AltRAH K8nHO)KE C'hC HeroHlţ'h Kl\I04Ep H C'hC HEHHl.ţi:\ p'hcnon81\ WT 8HAiilt1t, îEpE
C'hnpt w'h ct R'hCHX 3A l\Hlţ8 . 11 ClllţE npt mE fOH481\ C'hC llHH HACl\tA HHl\lt CEME
f'hW)KAH°lll KAKO ECT np111'1tCH81\ HErOHlţ'h Kl\I04Ep W4HHA HM TEPE ECT A'hpaa� Bo
CHl\OCT' BE3 npARA8 H BE3 HORI.ţii . fi Herolllţ'h Kl\I04Ep WH ECT 113RAAlll\ 3dnllm
HEHll!ţER p'hcnon81\oR 3A noK8nEH0l0E li KHllrA HEHH!ţER 3A W411H'h KOE ECT C'h1'BOp11� ni
c"lio W4HH'h f'hW)Ki:\HHl\OM, " HEHlll.ţi:\ WH E4Jlt)KE ECT BllCT noK8n111\ WT HA HMIAlliE
3A 8r11 -;\"_ l1 fOH481\, C'hC llHll Hi:\Cl\i>AHlll.ţll CEl\WR f'hW)Ki:\H0l0ll , WHll TAKO C€nAAKAWE
nptA rocnOACTRA MII KAKO ECT K8n1tl\ HEHlll.ţi:\ TAI.X W411H'h WT HA KoMAH 3A 8ru 3, l
HEHlltţA WH ECT pEK'hl\ npi>A rocnoACTRA MH KAKo ECT AM KoMAHOR HORI.ţii, TEPE m
nl\ATlll\ EAHA AE w8r8B11HA 3A nl\'hl\HO .

l1 rocnoACTRo MII, REA84JH KAKO ECT KoMAH MP'hTR8, 3A HE llMAT 4H
HECREAiiTEl\CTR8Ew'h KOl\HKO HORlţH ECT AM HEHHl.ţi:\, HE C'hM RiipoRAI\ [ . . ] 1 ni .
EAllHOM Hlla:E no Ap8roM, H'h C'hM rl\EAM no npARA H no 3AKOHA Eoa:"lio, K8n110 cM1
RCllXMll 411CTllTllMll npARllTEl\IO rocnOACTRA MII li C'hM AM rocnoAC1'60 �\li
HE<H11>1ţER p'hcnon81\ raKoa:E AA 3AKl\i> WE C'hC III BMiipH KAKo ECT AM H O Rl\H &1.
p8KA KoMAHOR 3A EAHA AEUJ8r8BllHA Ti:\)KE AA ECT EAHH 41\0REK'h 8 [M11pHwJ2 WT Ko
fWH481\ H WT K'h RCllX HACl\i>AHlll.ţll f'hW;t;AHlll\Op . f1 AKO HEMO;t;ll lUE AA 3AKl\i> IU€, �l
li AARATll HEHlll.ţi:\ Hi:\Cl\i>AHlll.ţll CEl\OR f'hW;t;AH°lll HORI.ţii 3A EAHA AE1JJ8r8s1tll A 3l
n'hl\Ho 111\11 A" K8n11urn 11M8 W411H'h pAAH W4HHA HM, " Hero111ţ'h Kl\I04Ep A" Anp:tur
Ttx W411H'h RCAl.X C'hC AOBP\l' MllPHW, noHE;t;E Ki:\KO ECT Biii\ WH TpETAro K8mw111K.
TAlKE ECT wcTM foH481\ 11 RCHX HACl\iiAHlltţll CEl\oR f'hwa:AH0l11 WT 3AKOHA 1t uir
c8JKAEH0IE WT npEA rocnoACTRA MII WT AllRAH .

GEro pAAll, AAAOX rocnoACTRo MII BMiip11H rocnoACTRA MH, HeroHl\'h MK14Ep,
raKolKE A" E8AET EM8 W4H'h 3A Ai>A11H8 11 R'h WXABH'h ChlHoRoM 11 sH8K11w 11
npi>RH84HTWM li HE WT KOrOlKAO HEnoKol\iiBHM nop113MO <rocnoACTRA Mit> .

GEa:E 01(60 li CREAETEl\0IE noCTARHXWM rocnoACTRO MII : lK8nAH flwpMA 6€� 6All
KpMERCK0IE H a:8nAH npEAA BEI\ AROpHllK li a:8nAH GTpWE BEI\ l\Oro<f>ET ;i;8niu lt
E8Ht BEI\ RllCT11rap li a:8nAH Xp1t3i:\ BEI\ cnATAP a:8nAH flwpr1°E BEI\ Kl\I04Ep ;i; 8nAll
li lt
11cTpAT°IH BEI\ nocTEl\HHK 11 lK8nAH KupKA BEI\ CTOl\HHK 1t a:8nAH PAA8" RE/\ i;o11111c 11
lK8nAH nAAH'h BEI\ nEXAPHHK H lK8nAH ĂAH481\ BEI\ Cl\8a:Ep H lK811AH HEK8 A &Ei 11
nHTAp . 11 ucnpARHHK, a:8nAH GTpoE BEI\ l\Wrw<f>ET .

11 Hi:\llllCAX i:\3, npEAA l\Oro<f>ET, R'h HA CTOl\HH rpAAI( Ol( E8K8pEl.ţlH, 111tCEU
A
CEnTEMRp0IE H AhHH H WT l'IAAMA AO HhlHt, TE4EH0l0E l\i>ToM r3�r .
478
"iw KWC'l'L\HAHH BWEBWAL\, MHl\OC1'0ll0 EOlK0lEIO rocnoAHH'b .
"iw KWC'l'L\HAHH BOHBOAlt <m.p.>
mele, Negoiţă clucer, fiul lui Mihalcea vornicul din Pătârlage, şi cu fiii lui, câţi
Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie lui toată ocina satului Găujani, din judeţul
Râmnicul Sărat şi Brăila, din câmp şi din pădure şi din apă, cu vii şi cu vaduri de
moară şi vatra satului, de peste tot hotarul, din hotar până în hotar, însă numai
moşia fără vecini, pentru că această moşie a Găujanilor mai sus-scrisă a fost a
tuturor locuitorilor din satul Găujani încă de mai înainte vreme. Iar apoi, când a
fost în zilele lui Leon voievod, în anul 7 1 39, s-au omorât 4 oameni pe ocina satului
Bălţaţii şi apoi a trimis Leon voievod pe Mircea al doilea annaş acolo ca să ia
duşegubina de Ia toate hotarele, de la locurile dimprejur şi a ajuns şi hotarului
satului Găujanii această duşegubină, ughi 20, şi toti locuitorii satului Găujanii au
fugit în altă parte. Î nsă roşii din Râmnicul Sărat �u luat de Ia Bărcan, fiul popii
Danciul din Gârbov, un cal bun şi a pus preţul lui ughi 20, pentru duşegubina
Găujanilor şi el n-a fost acolo şi nu a avut nici o treabă cu ei. După aceea, Bărcan a
găsit un locuitor, din Găujani, anume Coman, şi a luat de la el doi boi şi I O ughi
pentru calul său. Apoi, Coman, el s-a dus Ia locuitorii satului Găujanii, părtaşii lui
de ocină, în oraşul Brăila, anume: Coci ul şi Stan păcurarul şi Stănculea şi Muşat şi
alţi locuitori toţi, şi i-a întrebat şi le-a zis ca să plătească ocina lor, toţi împreună,
pentru acea duşegubină. Iar ei, toţi, au zis cu gura lor cum de acum înainte nu Ie
mai trebuie lor ocină, nici nu vor să dea vreun ban, iar cui îi trebuie ocină să dea
banii şi să o ţină. Iar Coman, cum a auzit aceste cuvinte, a pus mulţi oameni
mărturie, anume: din Brăila, Vulpaş şi Arnaut subaşul şi Stoica, ginerele
Lumânărariul şi Şerban ciubotarul din Vărăşti şi alţi oameni.
Pentru aceea, Coman a făcut această ocină a satului Găujanii vânzătoare ca să
plătească duşegubina şi a găsit pe Neniţă răspopul din Fundeni care a cumpărat de Ia
Coman această ocină a tuturor locuitorilor satului Găujani pentru o iapă cu mânz, preţul
ei IO ughi şi bani gata 1 0 ughi şi camăta banilor 1 0 ughi, fac to� peste tot 30 ughi.
După aceea, Negoiţă răspopul, el a vândut lui Negoiţă clucer toată ocina satului
Găujanii pentru 40 ughi şi a luat toti banii gata în mâna lui şi am văzut domnia mea şi
zapisul lui la mâna lui Negoiţă �lucerul cu mulţi boieri martori în zapis, anume:
Negoiţă comisul din Câmpina şi Toderiţă şi fiul său, Nechifor căpitanul din Borăşti,
Stan Peneş roşul şi din Maxin, Mihai şi Ştefan dascălul de acolo şi Gligore de acolo şi
Apostol popa cel domnesc de Ia Biserica Domnească şi mulţi boieri din împrejurul
locului. Şi a tot ţinut Negoiţă clucerul această moşie cu bună pace până acum în zilele
domniei mele.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, iar Gonciul, împreună
c� toţi locuitorii satului Găujanii, au venit înaintea domniei mele în marele
divan împreună cu Negoiţă clucerul şi cu Neniţă răspopul din Fundeni de s-au
479
pârât cu toţii de faţă. Ş i aşa pârau Gonciul cu ceilalţi locuitori ai satului
Găujanii cum că le-a cotropit Negoiţă clucerul ocina lor şi a ţinut-o în silă, fară
dreptate şi fără bani. Iar Negoiţă clucerul, el a scos zapisele lui Neniţă răspopul
de cumpărătoare şi cartea lui Neniţă de ocină ce a fost pe această ocină a
Găujanilor, iar Neniţă, el încă a cumpărat de la Coman drept ughi 30. Jar
Gonciul, împreună cu ceilalţi locuitori ai satului Găuj ani, ei aşa se plângeau
înaintea domniei mele cum a cumpărat Neniţă această moşie de la Coman drept
ughi 7, iar Neniţă a spus înaintea domniei mele că a dat lui Coman banii şi a
plătit o duşegubină deplin.
Iar domnia mea, văzând că Coman este mort, pentru că nu este cine să
mărturisească câţi bani a dat Neniţă, nu am crezut [ .. . ] 1 nici pe unii, nici pe al\ii, ci
am cercetat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinsti\ii
dregători ai domniei mele, şi însumi domnia mea am dat lui Ne<ni>ţă răspopul ca
să jure cu 1 2 boieri că a dat la mâna lui Coman banii pentru o duşegubină şi să fie
un om în [pace] 2 de către Gonciul şi de către toţi locuitorii Găujanilor. Şi dacă nu
va putea să jure, să dea Neniţă locuitorilor din Găujani bani pentru o duşegubină
deplin sau să le cumpere ocină pentru ocina lor, iar Negoiţă clucer să ţină toată
această ocină cu bună pace, pentru că el a fost al treilea cumpărător. Ş i au rămas
Gonciul şi toţi locuitorii satului Găujanii de lege şi de judecată înaintea domniei
mele în divan.
Pentru aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, Negoiţă clucer, ca
să-i fie lui moşia de dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de
nimeni neclintit, după porunca <domniei mele>.
şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Gherghi mare clucer şi jupan Istratie mare
postelnic şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu) mare comis şi jupan Pană
Şi am scris eu, Preda logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 8
zile şi de la Adam până acum, curgerea anilor 7 1 63 < 1 654>.
DANIC, Doc. ist., CCXCIX/1 8.

Orig. slavon, perg. ( 36 x 46,5), sigiliu mij lociu timbrat.
Cu o trad. modernă, ibid. , fond Greceanu Constantin, ds. 1 6, f. 292-293 .
Menţ„ Grecianu, Genealogiile, II, p. 223.

480
398 1654 (71 63) septembrie 9
t 3 AE Ki\ETOBtţH ai lu Dumitraş<co> ot Scăuiani, împreună cu fraţii lui, pre

nume: Murgea ot Bălţaţi i Iane ot Topliceni i Panait căpitan, Răzmiriţă căpitan i
Ionaşco Berarul ot Grădişte i Creţu căpitan ot Codreşti i Sârbul ot Mihneşti i Iane
ot Cândeşti i Ion ceauşul ot Cârligi i Ionaşco Dabiul ot Tufeteşti i Vasile roşu ot
Dălhăuţi i Stan iuzbaşa ot Scăuiani, ca să jure Dumitraşco, feciorul lu Dimiian, cu
fraţii lui cu aceşti 1 2 boieri de către Negoiţă cliucer pentru moşie Căpoteştilor, cum
au ţinut moşu-său şi tata-său acea moşie den Căpoteşti, nu o-u ţinut Stanciu!
ceprăzarul cu soru-sa, Muşa, însă cum vor adăvăra cu sufletele lor. Deci, de va
putea jura, să-şi ţie moşie, iar să nu va putea jura, să o ţie Negoiţă clucieru.
Şi zioa, nainte Veneria Mare cu o săptămână, să jure naintea părintelui
ipiscupul u i i Neculai portar.
Pis septemvrie 9 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
t "iw RocTL\HAHH BWEBWAL\, MHl\OCT0ll0 lio lK°llO rocnOAHHb .
"iw RoCTL\HAHH BOEBOAb <m.p.>
DANIC, Doc. ist., CXCVIl/72.

Orig. rom., hârtie (2 1 x 1 5,5), sigiliu mijlociu în chinovar.
399 1654 (71 63) septembrie 9
t "iw RocTL\HTHH lllbp6L\H BOEBOA" " rocnoAHH'b. flHW bT rocnoACTBO MH ţie, Voico
roşule ot Dol Studina i popa Nedelco i Şăropul i Nedelea i Mihai i popa Ion i Neagoe
vătaf i Albu! Cătră aceasta vă dau în ştire domnea mea că aicea, înaintea domniei mele,
venit-a părintele egumenul de Ia mănăstire de Ia Plăvicenii de au spus înaintea
domnii mele, cum voi v-aţi hotărât cu Dragomir vomicul păntru moşâia de Studina
_
ŞI v-aţi tocmit voi, de bunăvoia voastră şi v-au făcut Dragomir vomic zapis la mâna
v�astră şi voi iar zapis la mâna lui, cum să ţineţi cum v-aţi hotărât. Iar când easte acum,
va scu!aţi de spargeţi hotarul şi vă lepădaţi de aceia tocmeală, de care lucru iată că vă
scriu ln vreme ci veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi să căutaţi să vă
_ .
tmeţi moşâia cum aţi hotărât şi cum v-aţi prins şi cum vă scrie zapisăle, nemic alte
v�Iuri să nu mai faceţi, că apoi veţi da de pradă! Şi să lăsaţi partea mănăstirii în pace şi
sa fie volnic părintele egumenul de Ia mănăstirea Plăvicenii să ia tot venitul acestei
mo şâi partea mănăstirii din toate bucatele ce să va afla, cum au luat şâ până acum şi de
nimea opreală să n-aibă. Iar vooa, să vă părea într-alt chip, veţi veni de faţă!
Aşâjderea şi tu, Dragomire, şi frăţine-tău, Dane, în ce chip aţi închinat moşâia
de Stu dina la mănăstire păntru pomana, iar acum vă sculaţi de vă călcaţi zapisul şi
48 1
pomana şi întoarceţi iar îndărăt, crez însumi domnia mea am văzut zapisul vostru?
În vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, voi să aveţi a vă feri de aceas�
moşâie, cum vă scrie zapisul, că, să voi înţelege domnea mea că nu vă ţâne�i de
cum vă scrie zapisul, mare certare veţi avea de cătră domnea mea, nici să mai vie
egumenul să să mai jăluiască, că apoi voi ştiţi!
M HcnpARHHK, CAM p€4€ rocnOACTRA MH .
""' C€n1'€MRpH€ 0 AbHH, Rb NliT „�� r < 1 654>.
t "iw lfoCTAHAHH RW€RWAA, Mltl\OCT"llO EO lK0llO rocnOAHHb .
"iw KocTAHAHH RO€ROAb <m.p.>
Muz. Olteniei, nr 29 944.

Orig. rom., hârtie (30,5 x 2 1 ) sigiliu mijlociu timbrat, cu ceară între file.
,
Copie, Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 53 766.
400 1654 (71 63) septembrie 9
t Eu, Stroe vtori vomic, scris-am cartea noastră la mâna lui lştfan stolnic 01
Câineşti, cum să să ştie că au avut lştfan stolnic o pâră cu maica Ifrosina păntru un
răzor de vie ce au fost cumpărat Iştfan stolnic de la Radu, carele au fost cumnat
Ifrosinii. Şi am văzut şi zapis de vânzare 1 şi carte de la megiiaşi la mâna lui lştfan
stolnic cu mărturii. Iar maica Ifrosina aşa zicea că nu i-au vândut cumnatu-său, Radu
Deci noi aşa am aflat pre lege dirept: de va jura maica Ifrosina cu patru oameni
buni, să-i dea lştfan stolnic să jure cum nu i-au vândut cumnatu-său, Radu, acest răzor
de vie, ea să-i spargă zapisele şi să-şi ţie viia. Iar, de nu va putea jura lştfan stolnic.
să-şi ţie viia cu pace cum au cumpărat, că aşa easte legea. Şi într-alt chip să nu fie.
Pis septemvrie 9 dni, vă leat 7 1 63 < 1 654>.
t Eu Stroe vtori vomic ot Măldăreşti 2 .
DANIC, Doc. ist., CCLXIX/3.

Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), rupt la îndoituri, pătat, sigiliu inelar în ceară verde, căzut.
I B"hH34p"h.
401 1654 (71 63) septembrie rn
t Adecă eu, Anghel, feciorul lu Stan ot Sărăcineşti, scris-am acesta al meu zapi�
să fie de mare credinţă la mâna lu Stroe logofăt ot Olăneşti, cum să să ştie Li
482
i-am vândut la Comet pre unde ne-au fost vie pre din jos 2 fălci de loc pre bani gata
300. Şi am vândut de a me bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor fraţilor de ocină.
Şâ când o am vându, fost-au şi mărturii : ot Sărăcineşti, Paraschivul şi Radu!
Bâca şi Vladul călugărul şi den Olăneşti, Dumitru postelnic şi Preda şi Goran snă
Bucur postelnic şi Vladul, fratele Predei.
Şi i-o am vândut să-i fie moşie stă<tă>toare în vec, c-am întrebat pre toţi
moşnenii den sat şi pre boieri şi n-au vrut nime să cumpere. Ci de să va scula
cineva cu pâră sau cu gâlceavă să să întrebe cu mine, iar el să ţie cu bună pace cum
i-am vândut.
Şi pentru credinţa, mi-am pus degetul.
Şi am scris eu, popa Vladul cel bătrân ot Olăneşti.
Septemvrie 1 O dni, vă leat 7 1 63 < 1 654>.
t Eu Anghel snă Stan Zbârglez, nepotul lu Andreicu ot Deal.
DANIC, M-rea Râmnic, LX/2.
Orig. rom„ hârtie (30 x 20).
Copie, ibid. : Doc. ist., CMLXXVl/ 1 2, f. l l v- 1 2.
402 1654 (7163) septembrie 1 0
t Adecă eu, popa Baciu, feciorul Vladului Băciulescului, dempreună cu

cumnata mea, Despa, tămeia frăţâni-meu, Nedelco, şi cu feciorii noştri, anume
Vlaicul şi Micul, feciorul cumnată-me, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru
zapis, ca să fie de mare credinţă şi stătători la mâna 1 părintelui egumenului 2 popei
Lucăi şi a tot soborul sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri, hram Uspeniie preasfintei
Bogorodiţe ot Dălgopol, pentru ca să să ştie ca am avut un ţigan, anume Radu!
Vodei. Deci părinţii noştri au murit3 , iar noi am rămas mici şi săraci, iar ţiganul
s-au silnicit, zicând că e judec, nu e al nostru4 .
Iar, când au fost în zilele pre luminatului Io Costandin voievod, sculatu-ne-am
şi noi dempreună cu ţiganul şi am căzut Ia divan. Iar măriia sa domnul nostru ne-u
Judecat cu tot divanul şi ni i-au dat să ne fie ţigani, cum ne-au fost şi mai nainte
vreme şi ni i-am luat. Iar după aceea, ne-au ajuns vreme de nevoie şi i-am vândut
părintelui egumenului popei Lucăi, ce scrie mai sus, însă Mihăilă ţiganul cu feciorii
lui,. anume: Radu! , Ion, Stanciu! i Dragul, iar fără frate-său Ion, numai Mihăilă cu
feci orii lui. Şi i-am vândut de a noastră bunăvoie şi cu5 voia feciorilor noştri, pentru
ca să fi� sfentei mănăstiri de moşie şi părinţilo<r> de tr<ea>bă. Însă le-am vândut
p re ban i gata, dereptu ughi 1 70. Ş i am luat toţi banii în mâinile nostre şi i-am luat
de bunăvoi e a noastră, fără de nici o silă şi fără de nici o nevoie. Nu [ ... ] 6 voie.
Ş i când am [făcut] 6 aceasta tocmelă, fost-au mulţi bo[iari p] 6re nume:
îodoran postelnic ot Lereşti şi Nan logofăt ot Berevoieşti şi Gherghe [pârcă] 6 labul
483
şi Marco schilerul ot Dragoslavele şi Voine logofăt ot Dălgopol şi Vuc postelnic şi
Gherghina judeţul şi Mihai Brătiianul şi alţi mulţi, cari-şi vor pune pecetile şi '
iscăliturile7 mai jos.

Şi pentru credinţa, pusu-ne-m peceţile şi dege<te>le mai jos, pentru ca să
crează.
Şi am scris eu, Stoian logofăt ot Dălgopol.
Pis septemvrie 10 dni, vă leat 7 1 63 < 1 654>.
Eu popa Baciul.
Eu Despa.
Eu Marco postelnic8
Eu Voinea logofăt8 .
DANIC, M-rea Câmpulung, LXII/26.

Orig. rom., hârtie (30,5 x 2 1 ) 2 sigilii inelare în fum.
,
1 M'hHdX.
2 er8MEHSMSH.
J MopHT.
4
HOCTp'h.
5 Ad. interlinear.
7 ECK'hflHTSpHflE.
403 1 654 (71 63) septembrie 1 1
t Adecă eu, Bunea snă Tatului slujer ot Orbească, scris-am şi mărturisescu cu

acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui naşului jupan
Bunei vei vistiiar, cum să să ştie că mi-au făcut dumnealui bine de mi-au dat ughi
60 până la Sfântă Măriia Mare. Deci când au fostu la zi, eu banii n-am avut să-i dau
dumnealui, ci am mersu la dumnealui de a mea bunăvoie, de i-am vândut toată
partea mea de moşie ot Dol Grădişte ot sud Muşcel i Pădureţ, a treia parte den sat,
cât să va alege den câmpu şi den pădure şi den apă, den uscat şi den vadure de
moară şi den şăzutul satului, oarecât să va alege de preste tot hotarul, a treiia parte
den hotar până în hotar, cu tot venitul şi cu 2 rumâni, anume Stancu! cu frate-său,
Stan, feciorii Sorei. Şi mi-au mai dat 1 dumnealui cât m-au mai făcut2 ughi 30, fac
priste tot ughi 90, pre cât m-am tocmit cu dumnealui. Şi i-am vândut dumnealu �
această moşie cu rumânii ce scriu mai sus, eu de a mea bunăvoie, fără nici o silă şt
cu ştirea fraţine-mieu, Muşat, ca să-i fie dumnealui moşie şi coconilor dumnealui în
veci. Şi la tocmeala noastră, fost-au mulţi boiari mărturie care-şi vor pune
484
pe<ce>ţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-mi-am şi
eu degetul şi numele cu mâna mea, ca să să crează.
Pis septemvrie 1 1 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
Pis az M ircea ot Târnava3 .
lu Bune sin Tatul slugerul
Az Muşat brat ego
Radu) logofăt Dudescul, mărturie4 •
DANIC, M-rea Câmpulung, l/1 8.
Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ,5), pătat.
Copii, ibid.: ms. 204, f. 1 2v- 1 3 ; Doc. ist., CMX/1 8, f. 1 6v- 1 7.
Rez., Bulat, Dreptul de patronat, p. 94.
1 Repetat.
2 Modificat, lecţiune probabilă.
J Tp'bH44U.
404 1 654 (7163) septembrie 1 1, Bucureşti
t G'h XpHcTA EorA, 61\Aro11iipHH0IH H 61\ArO'IECTH11·1·H H XpHcTOl(l\106H11·1·H H

UM OAEplKABEH, "iw RoCTANAHN llOEllOA'!., CblNb WEp6AN llOEllOAA, EolK"lio MHl\OCT01"io H
so ileM AApo11AN°l0E M, W61\AAAElJ.lOMH " rocnOACTllOl(ElJ.lOM 111.COH 3EMl\ll
SrppOBl\ax·rHCKOE, Elj.JElKE H 3Anl\ANENCKblM CTPANAM l1Ml\AW H <DArApAm XEP!ţEr,
BAAronpo 113Bol\11x rocnoACTllO MH CKOHX 61\ArhlM npo1131101\EH"IEM, 'lllCThlM 11 c11i>Tl\AM
'P0A l\A rocnOACTllA Mit, li\KO A" npocl\AllHT T'!.11 npOCl\Alll\1.WArO ME EorA H C'!.
CAABOIO B'h3HE111 Aro ME "" npEcTol\t nO'IHll WHX pOAllTEl\0l1tM rocnOACTllA Mit . GElKE
MPOBAX 11 rocnOACTllo Mit '"'" 111.CEX 'IHCT'!.NEH " 61\Aro w6pA3Nh 11 nptno'ITENh, ElKE
€CT HAA B'hci>M11 'lllCTNHMH AApo11 NACTOA\Lj.JE '"'" XPHCOllOI(" rocnOACTllA Mit c11i>Tii1t
li BO lK ECTBH0rll MOHACTblp rl\ArOl\EMblH T1tcMiiNA, llrAElKE ECTb XPAM oycnEH0l0E
nptrnt Tt11 EoropoAll L\E, " 'IECTNi>Hw Aro WThtţ8 ErOl(MENh HHKOAllM, COl(lJ.lOI(
llACTABHllK CBtTt.11 W6HTEl\H CEH H 111.CEM HNOKOM W6Lj.JElKHTEl\EM 111' c11tToM8
MOIMC T1i1p, li\KO;KE AA ECTb Clli>Ti>H H 60;KECTllNblH MOHACTblp CEl\O 3011EMAro nAKbllKE
ÎltCMi;Htl, ElKE ECT nOA Clli>TAA MOHACTblp H3 AM AA ECTb Ol( M11pH8 li Cll060AH8 3A
Bltpb lt 3A K'h61\Kl li 3A CEN8, 3A llOI\, 3A COl(X" WlllţA H 3A KON rocnOACKOI( H 3.:\ MEA.
JA BOCQK li 3.:\ AH;KMA 3A n'IEl\H H 3A roplj.JHH8 3.:\ WlllţH H 3A CllHNH li 3A llHHApH'llt H
JA K'hU1'hp·1·E li 3.:\ KONll 3A Wl\AKb H 3A Ol(3AEMCTllO H 3A 6.:\Hbl WT COI(ACTllO H 3A
485
WBLl8 3<1 COl(l\l,JIO li 3.:1 B'hC<IX Cl\Ol(:Kll€ li A<1:KllOB€, €1\llKO COl(T np€3 l\i;T B'b 3€/\ll\lt
rocrroACTB<I /\111, 3.:1 mtXTO B<1HTOB<1H'I€ A" H€ llM<IT B'h AhHll 11 B'h ;irn&oTt
rocnOACTB<I /\III . fiOHE:KE Toro CEl\O, T11cMiiH.:1, €:+:€ €CTh BhllU€ nllC<IHh, BHl\O Hîb 3d
AiiA11H8 cdiTOM MOH<ICTblp T11cMiiH€B Bhl lll E p€4€HH<I, WCT<IBHl\h " n poCTIM WT
B'hCUX roCllOA<IPhlH, IL\KO:+:€ A" €CTh T'h4°ll0 3<1 nocl\8 1II<1H'IE " 3.:1 n.:138 CB'ht11 lt
BO:+:ECTBllhnt /\1011<1CThlp'h T11cMiiH€B, 3.:1 31\H 41\0BiillH H 3.:1 n<111A8p11, A" t1Enpl1tAE'fb
WT npE3 nl\<lllEllh A" llCX<lllHT H A" C'hTBOpHTh nl\Ell€1l0l0E H n .:1rOl(B01[ CBtTtlt
/\\OH<IXCTblpb, n04TO P<IAll ECTh AMEKO, "" Kp<1E4JE xopEB H Ol( MiicT8 C'hC 11€801\IO lt
t1 E 1M1ii l\l1 C'hC APOl(r C'hC 4TO A" C€ npHXP<IHllT """ Ap8rn C€1\<I, raKo 3a M11or11 Kpdîll
np0l0llA€T T'hl\X<IP0lll li n<1llAOl(p0iH "" c&tT.:1<1 MOH<ICTblp T€p€ w ECTh nl\€11111\ li ;f\<\XOBM .
TE/\\ P<IAll, lllll\I. ECTh npoCTlll\ TOro C€1\0 c&iiTiiH MOll<ICTblp BhlW€ p€4€H XPHCOBOl(I\ P<1AOl(l\WB BO€BOA'h, Cbltlb
M11x11es soE&oA'h, &'h "iiT ,3fIB, csiiAiiTEl\cT&ol(io4J€ K<1Ko ECTh Bhll\ 11 xp11cosoy"b
poAHTEl\io rocnoACTB<I MII, "iw ill € pB<1Hh BO€BOA<1, "" csiiT.:1<1 MOH<1cTb1p 3a npotţJEH.IE
K<IKO ECTh Bhllll€ nHC<lllh, .:1118 ECTh CBiiAiiT€1\CTBOl(ETh C<IM WThll8 eroyMfHd
HHKOAHM, 11.:ICT<IBHllK<I e&iiTiiH MOH<ICTblp np€A rocnOACTB<I MH C'hC AOl(WMl<I ero,
.
K<IKO ECT nornBH€T C'hll xp11co&h K'hA<1Hh BO€BOA'h, B'h 1\-fiT ,3fM11, li
XPHCOBOl(I\ noK011H.:1ro M<1T€10 BOEBOA'h, B'h 1\-kT ,3p;\l.:1, c&tAiiTEl\CTB08iotţJE ""
B'hCEX xp11co.:1&EI\€ WT "" B'hCllX rocnOA<1ph1, K<IKO ECTh llhll\ H XPHcoB81\ noK01mM1
pOAHTEl\IO rocnoACTB<I MH, "iw W€pB<111h BO€BOA'h, "" csiiT.:1 MOll<ICThlp, c'hTBopEllb Hd
c°iE Mlll\OB<lll0l€ H npo4J€H0l0€, H:+:€ ECT Bhl W E n11c.:111.:1 .
TiiM:+:E li rocnOACTBO MH T<IKO:KA€ nop€BHOBAX llhlTH llOB0lH KTllTOpH lld c'le
CBiiT<l<I, li0:+:€CTBH<I MOll<ICTblp, IL\KO:+:€ HHHM CT<lphl APEBllhlM rocnOA<IPhl € ;K € BllC'fb
np€:+:AE 11.:IC li npocTHXOM H rocnOACTBO MH TOro C€1\0 B H lU € pE4Ellh 3<1 B'hCEX,
H114TO:KE A" llE A<IB<ITH np11 AhllH IK HBOT<I rocnOACTB<I Mit " €4JE:KE li Ol( B'h Abilii
HHHM rOCllOA<IPhl WT C'hA<I 11<1 np€A A011AE:+:€ CTOHT c&iiT<l<I MOll<ICThlp. Î'h 4·,·io Ad
llM<1T11 CEl\8 A" 11ocl\8 1 11.:1T11 w K.:11\0rEpH, s.:1p€ 3.:1 4TO xoKET A<ITll ll M no 84E11'le PdA11
TPEEOB€ 11 nocl\811 1 .:111"iE csiiTtH MOt1<1CTh1p " A" n<13HT 3.:1 31\H 41\0R'kllH 1t A" ECT
c&iiTiill H BO:KECTBll0l0H MOll<ICTblp B'h Ol(Kpiinl\Ell0(0€ , " llO:K ECTBllhlM 111101.ţlt/\I R'h n 11 1ţJ8
11 rocnoACTB<I MII 11 pOAllTEl\01°EM rocnOACTB<I MH1 sii4HO€ &'hcnoM11 11.:111·1·E 11 HE �,„
?
KOrO:+:AO HErlOKMiiliHMO- nopH3MO rocnOACTB<I M H .
€4.1E:+:E " 3<1Kl\llH<111°lE nOCT<IBllX rocnOACTBO M II : no W lUECTB0l0IO rocnoA(TR<I llllt,
Koro 113BJ:pETh rocnOAh Eor'h BhlTll rocnoA<1p'h 11 &l\<IA<ITEI\ 3€Ml\H El\<1 1UKOE 1t1111 WT
486
cp'bA 114HA rO nl\OAA rocnOACTBA MH """ WT C'hPOAHHKb HAIU E """ no rptctl\x HAUI E " " "
wr 1111 onl\E/\\ EHHHKb, A" A4JE no'IHTET tt noHOBllT 11 Ol(TBP'hAllTb c·1·E xp11coBOl(I\
rocnoACTRA /\\li, E;+;E C'hl\\ nOHOBHI\ li Ol(TBP'hAlll\ "" C0l0E l\\llMBAH0l0E li WT nOl(LJ.1€H0l0E ,
KO€ ECT npoLJJ E HA li Mlll\OBAHA WT npo'1°l0l lM CTApbl rocnOAAPbl li WT nOKOltHHAro
poA llT€1\IO rocnOACTBA MII, 'iw WEpliAHb BOEBOA'h, TAKO;t;AE li WT rocnOACTBA MII,
roro rocnOAb Eorb AA rA nO'IHTETb " AA C'hXPAHllT B'h rocnOACTBIO Ero li " B'b
GO\'AS 1ţ11 1x Rtlţtx AOl(WA ErO . fi AlpEl\lf;+;E HEnO'lllTETb li HEnOHOBllT li HEOl(KptmtTb
c'hll xpucoROl(I\ rocnoACTBA Mtt, ""8 nonEpET 11 pA3op11T 11 llCXAlilfT, To ro A" ECTb
îp'bKl\€T 1t AHA-0-EMA li A<f>Ol(pllCAHb WT TiiÎ CBi>TblX WTblţH H;t;E COl(T B'b NllKEll li AA
llMAT 4ACT°llO C'bC 'iol( AA li C'bC !1p"1A.. HA EAllHb MECTO li C'bC HHllMll HEBtpmtMll
01°0\AEH, ErO:KE B'b3'bnll W E HAA Kp'bB rocnOAA EorA " G11nACA HA lll ErO 0ÎCl(CA Xp11CTA li
pEKO\T „R 'b 3/\\b1X, B'b3Mb1X li pACnEHi>Tll 6ro li Kp'bB 6ro HAA HllX li HAA '1€AAMll
11(, €;K€ €CT lt 601(AETb B'b Bi>Kbl, AMHH'b .
Ce;i;e oy1>0 11 CBEAi>TEl\°IH nocTABHX rocnOACTBO MII : lKOI(""" rlw pMA BEl\11K·1·11
GAllb KpMERCKbl H ;t;Ol(nAHb npEAA BEl\llK°lll ABOpHllKb li lKOl(nAH GTpoE BEl\ltKAro
�wrw � ET 11 :KOI(""" Eol(Ht BEI\ RllCT0rli\pio 11 a:ol(nAHb Xp113t RE/\ cnATApio 11 a:ol(nAH
repre RE/\ Kl\IO'liipio li ;t;Ol(llAHb HCTpAT°IE BEI\ llOCTEl\HllKb li ;t;Ol(nAHb K11pKA BEI\
CTOMIHK lt ;f(Ol(nAHb PAAI(" REI\ KOMllC li ;t;OI("""" flAAH'b BEI\ nEXAPHllKb li ;t;Ol(llAH
Ăd114IOll BEI\ Cl\Ol(l,liipio 11 lKOI("""" NEKOI("" REI\ n11TApio . H ttcnpABHllK lKOI(""""
Grpoe REl\t. l\Wrw<f>ETb .
H 1tcn1tCAX A3b, MllXM'lt l\Wrw<f>ET, CblHb nApACKblBEll 6HR WAro BEI\ l\Wrw<f>ET,
R'b llACTMb rpAAI( EOl(KOl(PE4Jll, MtciitţA CEnTERp°IE ii Abilii, WT l'IAAMA AO HblH"k,

T€4Elile lli>Tbl/\\, B'b l\tT „3�r.
t "iw KocTAHAllH BOEBWAA, Mlll\OCT°llO EolK"lio rocnoAllHb.

"iw KoCTAHAltH ROEROA'b <m.p.>
t Întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Costandin voievod, fiul lui Şerban voievod, din
mila lui Dum nezeu şi cu dumnezeiască dăruire, stăpânind şi domnind peste toată
T�ra Ungrov lahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi
Fagăraşu lui a binevoit domnia mea cu a mea bunăvointă, cu inimă curată şi luminată
,
a_ domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu care ;n-a proslăvit şi cu slavă m-a

ndicat pe scaunul răposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea
a�est. întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor
cmstJtelor daruri, acest hrisov al domniei mele sfintei şi dumnezeieşti mănăstiri
n_urnită Tismana, unde este hramul Adormi rea preasfintei Născătoare de Dumnezeu,
şi preacinstitului părinte egumen Nicodim, fiind nastavnic al acestui sfânt locaş şi
tuturor călugărilor ce duc viaţă de obşte în sfânta mănăstire, ca să fie sfintei şi
487
dumnezeieştii mănăstiri satul, numit de asemenea Tismana, care este din jos de sfanta
mănăstire, să fie în pace şi slobod de bir şi de găleată şi de fân, de bou, de oaie seacă
şi de cal domnesc şi de miere, de ceară şi de dijma stupilor şi de gorştina de oi şi de
porci şi de vinărici şi de căşărie şi de cai de olac şi de împrumută şi de bani de jude!
şi de oaie de sulgiu şi de toate slujbele şi dăjdiile, câte sunt peste an în ţara domniei
mele, pentru nimic să nu aibă tulburare în zilele şi în viaţa domniei mele. Pentru că
acest sat, Tismana, care este mai sus-scris, a fost de dedină al sfintei mănăstiri
Tismana, mai sus-zisă, lăsat şi iertat de toţi domnii, ca să fie numai de posluşanie şi
de pază al sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Tismana, de oameni răi şi de panduri să ,
nu vină de peste munte să nimicească şi să facă pradă şi pagubă sfintei mănăstiri,

pentru că este departe, la marginea ţării şi la un loc cu nevoie şi n-a avut cu ce să se
hrănească sau alte sate, că de multe ori au venit tâlharii şi pandurii la sfănta mănăstire
de au prădat şi au jefuit. Pentru aceea, a fost iertat acest sat al sfintei mănăstiri mai
,
sus-zisă, de toate, cum este mai sus-scris, numai să păzească această sfăntă mănăstire
de oameni răi.
Şi am văzut domnia mea şi cartea <şi> hrisovul lui Radu! voievod, fiul lui
Mihnea voievod, din anul 7 1 20, mărturisind cum a fost la sfânta mănăstire şi
hrisovul de iertare al părintelui domniei mele, Io Şerban voievod, însă a mărturisit
însuşi părintele egumen Nicodim, nastavnicul sfintei mănăstiri, înaintea domniei
mele cu sufletul său, cum a pierit acest hrisov când au stăpânit grecii s fânta
mănăstire Tismana. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul lui Alexandru voievod
Iliaş, din anul 7 1 25, şi cartea lui Leon voievod, fiul lui Ştefan voievod, din anul
71 38, şi hrisovul răposatului Matei voievod, din anul 7 1 4 1 , mărturisind toate
hrisoavele de la toţi domnii, cum a fost şi hrisovul răposatului părinte al domniei
mele, Io Şerban voievod, la sfânta mănăstire, tăcut pe această miluire şi iertare,
cum este mai sus-scris.
Î ntru aceea şi domnia mea am râvnit de asemenea să fiu c ti tor nou la
această sfântă, dumnezeiască mănăstire ca şi alţi domni bătrâni de demult, care
au fost înaintea noastră şi am iertat şi domnia mea acest sat, mai sus-scris, de
toate, nimic să nu dea în zilele vieţii domniei mele şi încă şi în zilele altor domni
de acum înainte, până când va sta sfânta mănăstire. Numai să aibă satul să asculte
de călugări, pentru orice le va da învătătură pentru treburile şi posluşania sfintei
mănăstiri şi s-o păzească de oameni ră i şi să fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri
de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi domniei mele şi părinţilor
domniei mele veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei
mele.
Î ncă şi blestem am pus domnia mea: după petrecerea domniei mele, pe cine
va alege Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti sau dm
rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau după păcatele noastre sau dm
alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele <cu>
care am înnoit şi am întărit această miluire şi iertare, care este iertată şi miluită de
alţi domni bătrâni şi de răposatul părinte al domniei mele, Io Şerban voievod, de
488
asemeni şi de domnia mea, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l
păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi
nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, ci îl va călca şi-l va strica
şi-l va nimici, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 3 1 8 sfinţi
părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu luda şi cu Arie la un loc şi cu alţi
necredincioşi iudei, care au strigat asupra sângelui Domnului Dumnezeului şi
Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „luaţi-L, luaţi-L şi răstigniţi-l şi
sângele Lui asupra lor şi asupra copiilor lor", care este şi va fi în veci, amin.
şi jupan Preda mare vomic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bun ea mare vistier
postelnic şi jupan Chirca mare stolnic şi j upan Radu! mare comis şi jupan Pană
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, fiul lui Paraschiva fost mare logofăt, în
cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 1 1 zile, de la Adam până acum,
curgerea anilor, în anul 7 1 63 < 1 654>.
DANlC, Peceţi l/67.
Orig. slavon, perg. (49 x 39); în frontispiciu, într-un medalion de culoare albastră, se aOă în lichid de
aur stema Ţării Româneşti: vulturul cruciat, cu zborul deschis, conturnat dextra; invocaţia simbolică, iniţiala
şi monograma sunt ornate în lichid de aur, semnătura domnului, plicatura tăiată sub formă de acoladă, cu
ornamente florale, de care este atârnat, cu şnur din mătase în culorile alb, albastru, galben, verde şi roşu, un
căuş de ceară naturală spart, în care este imprimat un sigiliu mijlociu, rotund, în ceară roşie.
Cu o trad. rom. modernă; alte trad., ibid., M-rea Tismana, XCIII/36; ms. 7 1 1 , f. 29-3 1 .
I ..
" POAHT€1\IHM rocnOACTll<l MH, repetat.
2 HEnOKOHEnOKMtGHMO.
405 1654 (71 63) septembrie 12
t Adecă eu, [Va] 1 silie cu soru-mea, Nastea, feciorii Savei ot Negoieşti [scri] 1 s-am
şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de m[ are] 1 credinţă la mâna jupân
Ghinii cojocar, cum să se ştie că au luat un ţigan al dumnealui o ţigancă a noastră,
'.llume Oprin[a] 1 , fata I[ui] 1 Gligorie ţiganul. Drept pentru această ţig[ancă] 1 , mi-au dat
Jupânul Ghinea cojocar schimbu ţigancă pentru ţi[gan] 1 că pre Rata ţiganca, fata lu
Vişan ţiganul, care easte cumpărat de la Cârstea postelnic ot Cocorăşti.
Şi mărturie: ot Stănceşti, popa Manea i Stroe cliucer i Pană paharnic, Pană
Parepa i lanache ceauşul i Leca i Stoia .
489
Şi am scris eu, Tanasie logofăt.
Pis septernvrie 12, leat 7 1 63 < 1 654>.
Eu Popa Manea
t Eu Vasilie
t Nastea
Diecon Danilă
t Eu Potrovole
t Pană snă Parepa postelnic
t Stroe cliucear
Tanasie logofăt Nicovici
t Ianache ceauşul
t Pană paharnic
t Eu Leca cupeţ
t Eu Stoia cupeţ2 .
DANIC, Doc. ist., CCCLXXV/ 1 35.

Orig. rom., hârtie (28 x 20), rupt la îndoituri şi la margini, pătat, lipit, 2 sigilii inelare în tuş.
Rez., Ionaşcu, M-rea Târgşor, p. 54.

406 1 654 (71 63) septembrie 12
t "iw KocrAHTllH WepsAH BOEBOAA " rocnOAHH'h . nttwi.T rocnoACTBO MH voao,

dijmarilor care umblaţi ot sudstvo Gor Jil! Dau în ştire dumnia mea, în vreme ce
veţi vedea răvaşul dumnii mele, iar voi să aveţi a lăsarea satul Tismana carele
easte al sfintei mănăstiri în bună pace, nimică să nu bântuiţi, pentru că dumnia mea
m-am milostivit de am făcut şi hrisov tot la sfânta mănăstire, cum veţi vedea şi voi.
Deci foarte să aveţi 1 a lăsarea satul mănăstirii în bună pace, că de-i veţi lua ceva,
apoi mare certare veţi avea! Î ntr-alt chip să nu faceţi 2 !
Pis septernvrie 1 2 dni, vă leat 7 1 63 <1 654>.
"iu.• KocTAHAllH BOEBOAb <m.p.>
DANIC, M-rea Tismana, XCIII/37.
Orig. rom., hârtie ( 1 8,2 x 20,5), sigiliu inelar în chinovar.
Copie, ibid.: ms. 329, f. 41 v.
I ..
ABELtlH.
2 .j>A4El{l0H.
490
407 1 654 (71 63) septembrie 12
t 1IAHl\OCT0l0IO Eo a:"1°E IO, "iw KoCTAHAllH lliEpBAH BOEBOAA H rocnOAHH'h BbCOH �EMl\0IE
oyrrpWKl\AX0lltCKOE . ĂABAT rocnOACTBO Mit c"IE nOBEl\irn"1"E rocnOACTBA MH sfintei şi
d umnezeieştii mănăstiri ce se chiiamă Hotăranii, unde easte hramul mai marilor
Voivozi îngereşti Mihail şi Gavril, şi părintelui egumenului Nechifor şi tuturor
c ă lu gări lor câţi lăcuiesc într-acela sfântu lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri toată
moşiia şi cu balta a satului, ci să chiiamă Plosca ot sud Dol Jil cu tot venitul moşâii,
cu grindurile bălţii până-n Dunăre, de peste tot hotarul, din hotar până în hotar,
oricât să va alege. Pentru că această moşâie, ce scrie mai sus, fostu-o-au cumpărat
Mitrea vomicul de la jupâneasa Caplea şi de la feciorul ei, jupânul Vintilă, ce au
fost vomic mare, za 1 3 OOO de aspri gata. Şi au dat această moşâie împreună cu alte
sate şi ţi ga n i, de au miluit şi au întărit sfânta mănăstire Hotăranii.
Şi tot au ţinut mănăstirea Hotăranii moşiia Ploşcii cu balta cu bună pace de
atunce încoace, până în zilele răposatului Mateiu voievod. Iar după aceea, răposatul
Mateiu voievod dumnealui au luat balta Ploscii în silă de o au dat mănăstirii
Tismanii, iar moşiia Ploscii, cea de pre uscat, o au ţinut tot mănăstirea Hotăranii.
Iar după aceea, când au fostu acum, în zilele domnii mele, iar părintele
egumenul Nechifor, el nu s-au suferit să lase acea baltă a Ploscii să o mai ţie
mănăstirea Tismana în silă, ce au venit naintea domnii mele, în divan, împreună
cu părintele egumenul Nicodim de Ia Tismana, de s-au pârât amândoi de faţă şi
şi-au sc os amândoi cărţi şi hrisoavele în divan de le-am citit domniia mea toate pre
rând în divan, întâiu cărţile mănăstirii Hotăranii: hrisovul răposatului Mihnii
voievod şi hrisovul Radului vodă, feciorul M ihnii voivod şi cartea lu Alixandru
voivod, scriind toate moşiile mănăstirii Hotăranii şi scriind şi moşiia cu balta a
satului Ploscăi. Iar în cărţile mănăstirii Tismenii n-am aflat domniia mea scriind
nimica de baltă sau de moşiia satului Plosca.
Deci au rămas egumenul Nicodim de la Tismana de lege şi de judecată
denaintea domnii mele, din divan. Dereptu aceea, am dat şi domniia mea
părintelui egumenului Nichifor de la sfânta mănăstire Hotăranii ca să aibă a-şi
ţinerea toată moşiia satului Plosca cu grindurile şi cu balta cu bună pace, cum o au
ţinut mai denainte Vreme Şi cum scrie Şi În cărţile cele bătrâne. H HE WT KOrOIKAO
HEnOKMil.BHMO, nopE�MO rocnOALţTBA Mit .
GE:K E 01( 60 H CBEA°ITEl\°IE nocTABl\iiEM rocnoACTBO MH: 1K 8 nAH fEWpMA BEI\ BAN H
:t8n<111 npEAA BEI\ ABOpHltK 1t a; 8 nAH CTpOE BEI\ l\Wrw<j>b T lt a; 8 nAH [E8 HEA] I BEI\ BltC'fli\p
li :t 8n <111 XpH3
A BEI\ cnbTAP lt a; 8 nAH f1°E pr°I" BEI\ Kl\IO'lEp H a: 8 nAH KHpKA BEI\ CTOl\HltK H
:t8n<111 PAA81\ BEI\ KOMltC H a: 8 nAH flAAHb BEI\ nEXAPHHK H a: 8 nAH °iCTpAT0l0E BEI\
nOCTEl\HllK H a: 8 nAH ĂAH'l lS I\ BEI\ Cl\ 8 a:Ep " a: lS nAH HEK lS l\A BEI\ nHTAp. H HcnpAKHHK,
:t8n<111 GTpoe BEI\ l\Wrw<j>bT .
49 1
flHc flpEAA l\oro<f>bT, Kb NACTOl\NH rpAA 8 E 8 K 8 pE4JH, Mtc�1v cenTEMBpH€ 'Bi AhHH
H WT f'IAAMA AO NblNii, TE'IEN'IE l\i:>TOM ,-7;� r2 < 1 654>.
ţ 'iw KocTANAHN KWEKWAA, MHl\OCT0lio EolK'lio rocnoAHNb .
'iw KOCTANAHN KOEKOAb <m.p.>
DANIC, M-rea Tismana, XC/ 1 2 .

Orig. rom., hârtie (42 x 28), rupt puţin l a îndoituri, sigiliu mijlociu timbrat.
Rez., Stoicescu, Matei Basarab, p. 59.

2
„Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Gheonna mare ban şi jupan Preda mare vornic ji
jupan Stroe mare logofăt şi jupan [Bunea] 1 mare vistier şi j upan Hrizea mare spătar şi jupan Gherghe
mare clucer şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană mare paharnic ji
jupan Istratie mare postelnic şi jupan Danciul mare sluger şi jupan Necula mare pitar. Şi ispravnic.
A scris Preda logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna septembrie 1 2 zile şi de la Adam
până acum, cursul anilor 7 1 63".
408 1 654 (71 63) septembrie 13
t Adecă eu, călugărul Gavrilă, (acest Gavril s-au chemat Mihail monah) 1 , ii
popa Vlad şi Antonie den Buneşti, cum să să ştie că am dat locuri den moşeia den
sus, locuri 1 7, den câmpu de silişte şi de apă şi de pădure, de am pus în
pomelnic<ul> cil mare po ime 1 1 , de să fie de pomană în veci de veci la mâna
părintelui Dionisie arhipiscup ot nptcTOI\ P'bMNH'IECKH2 să fie acest zapis la mâna
sfinţii lor de mare credinţe. Şi o mai am dat moşie stearpă, moşie den sus.
Şi ce să cheamă mărturii o<a>mene den Buneşti3 , anume: Dragomir şi Nan ji
Din şi Anghel şi Istratie şi Radu! şi Badea şi Stanciu! şi di Râmnec, popa Ghinea,
Chirca Holobescul şi <a>lalţi şi popa Ducu şi o<a>meni buni de acolo.
Şi am scrisu eu, popa Vlad cela cu moşiia.
Şi păntru mari crede<n>ţe, ne-m pos şi degitili.
Measeţa săptămvrie dni 1 7, vă leat 7 1 63 < 1 654>.
GlVril monah.
Popa Vladul.
Antonie.
DANIC, Ep. Râmnic, XIV/ 1 5 .

492
Copie incompletă, ibid., ms. 707, f. l 77v (fostă 303v).
EDIŢII: Text, Bulat, Doc. Olteniei, p. 1 8, menţ., <Athanasie al Râmnicului>, Ep. Râmnicului, p. 46.
1 „Acest Gavril s-au chemat Mihail monah", ad. supra.

2 „de la scaunul Râmniculu i".
J ESAHH€4JH.
409 1 654 (71 63) septembrie 14, Câmpulung
t Adecă eu, Andreiu snă star Vladul ot Coteneşti, împreună cu jupâneasa mea,
Rada, fata Pârvului peharnic ot Gemenile ot Dâmboviţa, scriem şi mărturisim cu
acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la sf'anta mănăstire Dălgopol, hram
Uspene Bogorodiţe, şi la mâna părintelui Variam egumenul şi a tot soborul, ca să să
ştie cum am fost vândut mănăstirii ocină la Voineşti den sus de oraş, partea noastră
câtă am avut toată cu rumânii şi cu tot venitul despre hotarul, încă în zilele răposatului
Mateiu Basarab voievod, za 9 OOO de bani gata. Şi au avut şi zapis de la mâna noastră
de vânzare. Iar întâmplându-să mănăstirii de au arsu şi zapisele, tăcut-am acum
mănăstirii alt zapis de iznoavă de vânzare pre moşie şi pre rumâni, însă carii se vor
afla de moşie den Voineşti pre partea noastră pre drep[tate. Ş] 1 i ne-au mai dat
părintele Variam egumen bani acum, însă ughi 25, denaintea jupan Costandin
Gălă ţeanul vei portar şi denaintea a 24 de boiari hotarnici, ca să poată fi mănăstirii
moşie cu rumâni cu tot cu bună pace în veci şi de hrană, mai mult val să n-aibă.
Ş i aceasta am scris. Şi pentru mai adeverată credinţă, ne-am pus peceţile ş i iscala.
Pis Dumitru logofăt u Dălgopol, septemvrie 14 dni, vă leat 7163 <1 654>.
Eu Andreiu
Rada2 .
DANIC, M-rea Câmpulung, XXVII I/ 1 0 .
Orig. rom., hârtie (3 1 x 20), 2 sigilii inelare î n tuş.
Copii, ibid. : ms. 204, f. 279-279v; Doc. ist., CMX/40, f. 397-397v.
1 Pătat în orig.
2 Repetat; semnături autografe.
410 1654 (71 63) septembrie 14, Câmpulung
t Adecă noi, 24 de boiari hotarnici şi jurători: Ştefu! postelnic Tămăşăscul,

Radu! postelnic ot Beleţi, star Frecea i ot Lereşti, Tudoran postelnic, Pătru,
493
Dragomir, Dragul ot Jugur, Voinea ot Dălgopol, Nica Casoe, Franţa, Badea, Toacă,
Pârvul snă Vrabie iuzbaşa, Filip, M ilea snă Radu! iuzbaşa, Toader vătaf za plăiaşi
Marco snă Costandin, Turcin ot Jugur, M ihai Brătiian, Lunea Nămăiescul, Andrei�
Cotenescu, Nan logofăt Berivoiescul, Cazan snă Badea pârcălab ot Vlădeşti,
Stanciu! Mihoveanul, Radu! logofăt, snă Stoica logofăt Bătiescul, Stan Lăngescul,
Vuc postelnic, Crăciun logofăt Boteanu!, Ghionnan snă Vlaicul logofăt Pustiiul,
dat-am cartea noastră de tocmeală şi de jurământ sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri
ot Dălgopoliu, hram Uspenie Bogorodiţe şi la mâna părintelui egumena Varlaam şi
a tot soborul mănăstirii, ca să să ştie când au fost în zilele răposatului M ateiu
voievod, egumenul Melhiesedec fost-au luoat pre noi, 24 de boiri hotarnici, cu om
domnescu dregătoriu, jupan Socol cliucer, de-am hotărât şi am ales toată moşiile
sfintei mănăstiri: întâiu la Voineşti den sus d e oraş, la Bogoteşti şi alte ocine şi
Ie-am împietrit cum easte obiceiul ţării. Şi au tot ţinut mănăstirea cu bună pace
până acum.
Iar când au fost acum, în zilele mării sale, domnu nostru Io Costandin
Şerban voievod, se-au sculat toţi orăşanii den Câmpulungu cu pâră pentru hotarul
de la Voineşti, zicând cum n-am ho<tă>rât bine şi pre dreptate, ce i-am împresurat
şi le-am călcat moşiile fără dreptate. Aşişderea şi Stanciu! logofăt Bogătescul, iar
într-acestaşi chip se-au plânsu Ia divan cu oamenii lui. Î ntr-aceea, măria sa domnul
nostru au scris ceastă cartea a mării sale la noi, la 24 de boiari hotarnici şi au
ales de-au trimis pre cinstit şi credinciosul boiarenul mării sale, jupân
Costandin vei portar, având părintele Varlaam egumenul i cartea părintelui vlădica
Ignatie la noi cu mare legătură, ca să căutăm de acest lucru foarte pre dreptate.
Deci ne-am strânsu toţi la sfânta mănăstire şi am mersu împreună cu dumnealui
portariul şi cu egumenul Variam şi cu tot soborul şi cu toţi oroşanii den mare până
mic, de-am văzut tot hotarăle şi pietrele. Ce într-alt chip n-am mai avut cum face că
n-am hotărât de vreo frică a cuiva sau pre făţărie au pre mită au pentru voia
răposatului Matei vodă, fiind mănăstirea lui, numai pre dreptate şi cu plăcerea
tuturor oroşanilor. Deci am lăsat pietrele iar pre Ioc. Numai lui Tudoran postelnic
Lerescul, având moşie în Voineşti hotărâtă de noi, datu-i-am şi den silişte a treia
parte, alt nemic n-am mai mişcat hotarul. Aşijderea şi Ia Bogăteşti, iar am mersu
toţi împreună. Ce şi acolo, cu voia Stanciului Bogătescul şi a tuturor au fost hotărât
şi au luoat den sus siliştea, casele, moriile, iar mănăstirea den jos, cum au fost
întâiu. Î ncă pentru Bogăteşti, noi am fost şi jurat pre sfânta Evanghelie cum �aste
moşia mănăstirii şi le-am călcat toate cărţile lor, ca să-şi ţie moşiile cu pace. lnsă,
fiind noi toţi boiarii strânşi aicea 24 şi alţi mulţi, fost-au luoat părintele egumenul
voie de la domnu nostru să jure cu noi cu 24 de boiari pentru satul Bădenii, cum
i-au fost vândut Coman Enăşăscul răposatului Matei vodă de bunăvoie, fără de nici
o silă, cum ştim noi toţi. Şi am jurat cu toţii cu mâinile pre sfânta Evangheli e în
sfânta mănăstire în zioa de Crestov, naintea jupan Costandin vei portar, cum că au
luoat toţi banii gata şi i-au dat rumâni în mânăstire. Şi i-am dat şi noi cu sufletele
noastre, să fie rumâni de moşie aşăzaţi în veacu ctitorilor pomeană, pentru că am
călcat pre cei 1 2 jurători ai lor, cum easte obiceaiul legii.
494
Aceasta am scris şi ne-am pus şi peceţili.
Pis Dumitru logofet u Dălgopol.
Septemvrie 14 dni, vă leat 7 1 63 < 1 654>.
ţ Ion iuzbaşa
Vasilie logofăt
t Badea pârcălab
ţ Pătru
t Costandin Gălăţeanul vei portar
t Ştefu! postelnic
Radu! postelnic
t Frăcea
t Tudoran postelnic Ler<escul>
t Pătru
t Crăciun
ţ Mihaiu logofăt
ţ Dragul
t Radu!
ţ Lunea
t Andreiu
t Mile
t Pârvul
t Nica
t Franţa
t Dragomir
t Stanciu!
t Stan Lăngescul
t Gheorma
t Nan logofăt
t Voina
ţ Vucu
ţ Filip
t Toader vătaf
Marco
Turcin
Albul logofăt 1 •
DANIC, M-rea Câmpulung, XXVIII/ I I .
Orig. rom., hârtie (4 3 x 29), 1 8 sigilii inelare în tuş.
Cop ii ibid. : ms. 204, f. 279v-280v; Doc. ist., CMX/404, f. 397v-399; ibid. , MCDXL!l l/54,
,
f. 83-84; extras, DJAN Mehedinţi, Col. de manuscrise, nr. 82, f. l 7v- 1 8v (cu: f.l.z.).
. EDIŢII: Text, Pâmuţă, Trâmbaciu, Documente Câmp11/1111g, voi. I, p. 238-239; Băjan, Doc.
Ar/11ve, p.
21-25.
495
411 1 654 (71 63) septembrie 15, Câmpulung
t Adecă noi, 24 de boiari hotarnici şi jurători: anume Ştefu! postelnic

Tămăşescul, Tudoran postelnic Lerescul cu fraţii lui, Pătru, Albul, Oancea i Dragomir,
Badea pârcălab, Nan logofăt Berivoiescul, Ion iuzbaşa ot Cârşori, Vlaicul logofăt
Conţescu!, Radu! Gialalăul, Voinea postelnic <ot> Dălgopol, Stanciu! Nămăiescul,
Ianiu Lăngescul, Vuc postelnic, Milea snă Haiducul, Dragnea vătaf za plăiaşi,
Toaderu vătaf, Vasilie Rătivoescul în locul lui Nicăi Casul, Mihai Brătiian în loc lu
Procăi, Manta logofăt în loc lu Coman, Andrei Cotenescul în Ioc lui Turcin, Marco ot
Jugur în locul lui Filip 1 , Marco schilear în Ioc Badei Toacă, Stanciu! pârcălabul în loc
lu Crăciun, Stan snă Ghierghe ot Crivină în locul lui Dragomir, star Micudă ot
Stoineşti spătar, în Ioc lu Stănilă, Mitrea logofăt în loc Frăcii şi alţii mulţi, dat-am
cartea noastră de jurământ sfintei şi dumnezeieştei mănăstiri ot Dălgopol, hram
Uspenie Bogorodiţe, şi părintelui Variam egumenul şi altor fraţi locuitori călugări, ca
să fie sfintei mănăstiri ce să scrie mai sus, satul Groşanii de lângă mănăstire, tot satul
cu tot hotarul şi cu toţi rumânii de moşie şi den legătură şi cu tot venitul, den hotaru
până în hotar, pre hotarele cele bătrâne şi pre semne, pentru că acest sat Groşanii cu
rumânii, el au fost de moşie de stremoşie den descalecat al sfintei beserici, dat de
pomeană, ca şi Bădeştii, de răposatul Necula Alexandru vodă, unde-i zac oasele în
sf'anta mănăstire vă leat 6873. Şi tot au fost acest sat şi rumâni cu pace şi până au fost
popi de cliros. Şi deaca se-au zidit sranta mănăstire de răposatul Matei voievod, până
acum ştim noi toţi boiarii judeţului şi toate satele şi toţi bătrânii judeţului ot Muşcel că
au tot lucrat besericii şi popilor de cliros şi mănăstirii împreună cu satul Bădeştii şi cu
alalţi robi ţigani ai mănăstirii, având milă şi iertăciune de Ia toţi domnii, ca să fie ei
numai de lucru şi de hrană sfintei case a Maicăi Precistii.
Iar când au fost acum, în zilele mării sale domnul nostru Io Costandin
Şerban voievod, deaca le-au dăruit milostivul Dumnezeu cu domnia la m oşia
părinţilor mării sale, satul Groşanii, fiind miluiţi şi iertaţi de toţi domnii cu atâta
bucate, nu se-au suferit să fie rumâni, cum au fost mănăstirii până acum, numai ce
se-au rădicat cu pâră la divan şi au Iuoat lege 1 2 jurători, de-au jurat strâmbu cu
oamenii şi cu rudeniile lor, ca să-i scape de rumânie cu menciuni şi cu dare pre la
unii şi pre alţii, având preleju de toate bucatele.
Iar într-aceea, părintele Variam egumenul şi cu tot soborul mănăstirii n-au
putut lăsa moşia şi rumânii sfintei mănăstiri aşa să să pusteiască, ce au mersu
naintea domnu nostru Ia divan şi au Iuoat lege preste. lege, pre noi 24 d e boiari
jurători, pre răvaşe domneşti. Fiind zioa Ia Rojdestvo Bogorodiţe, strânsu-ne-au pre
toţi Ia sfănta mănăstire, fiind ispravnic trimis de domnu nostru pre dumnealui, pre
jupan Costandin Gălăţeanul vei portar, şi pentru hotarăle mănăstirii de Ie-au aşăzat
şi pentru noi jurătorii.
Deci întâiu Variam egumenul cu toţi călugării au Iuoat cartea părintelui
vlădicăi Ignatie cu legătură asupra lor şi au pus întâiu star Micuda spătar ot
496
Stoieneşti de 90 de ani mâinile pre Sfănta Evanghelie de-au jurat cum i-au pomenit
tot rumâni de moşie den legătură ai pietrii, daţi de ctitorii besericii cei bătrâni.
De-aciia, noi toţi am jurat cu mânile pre Evanghelie cum i-am aflat rumâni
m ănăstirii şi besencii lu Negru vodă şi rumâni i-am dat şi i-am lăsat cu sufletele
noastre. Şi au rămas Groşanii de lege să fie rumâni tot la piatră, cum au fost de
veac, mai mult val să nu fie, nici să piară pomeana domnilor celor bătrâni şi a
ctitori lor.
!1HAK" AA wkcT . nHc A8 MHTp8 EOi\AH4IO i\Wrw<l>b T 8 At.'hrOnMto .
GEnT€MRpH€ � AbHH, Rb t.iiT „?;�r < 1 654>.
t Costandin Gălăţeanul vei portar
t Tudoran postelnic Lerescul
t Ştefu! postelnic
Radu! postelnic
t Pătru
t Ion iuzbaşa
Vasilie logofăt
t Mihaiu logofăt
t Voinea logofăt
Oncea Lerescul
t Gheorma, snă Vlaicul logofăt
Andreiu
t Toader vătaf
Manta
t Nan logofăt
t Eu Dragomir
t Marcu
t Stanciu! pârcălab
t Unchiaşul M icudă
t Badea pârcălab
t Ianiu Lăngescul
t Dragne vătaf .
DANIC, M-rea Câmpulung, XIX/2.

Orig. rom., hârtie (43,5 x 29), 20 sigilii inelare în tuş şi fum.
Copii, ibid. : ms. 204, f. 21 l v-2 1 2v; Doc. ist., CMX/300, f. 3 0 l v-303.
EDIŢII: Text, Crăciun-Băjan, Doc. câmpu/ungene, p. 740; reg., Giurescu, Stud. de ist. socială,
p. 1 1 2- 1 1 3; rez., Răuţescu, Câmpulung Muscel, p. 75; fragm., Xenopol, Studii asupra vechilor noastre
aşe:ăminte, p. 2 1 4-2 1 5 ;
I nHl\Hn .
497
412 1654 (71 63) septembrie 1 5
t Adecă eu, Mihaiu ş i Dobre ş i Vlaicul ş i Vladie, scris-am zapisul nostru la

mâna uncheşului Vlaicului şi a fii-său, Oprii ot Şerbăneşti, cum am vândut noi aceşti
patru fraţi parte noastră de moşie cât ne-au făcut a treia parte de hotar până-<n>
hotar, dereptu ughi 5 galbini.
Şi mărturiie: Stan Dimiianul şi Stanciu! ot tam şi Albul de Creţuleşti şi Radu!
de Creţuleşti şi Manea ot tam şi Tatul ot tam. Şi pentru cridinţă, ne-am pus şi
ctegitili.
Pis measeţa septi<m>vrea dni 1 5 , vă leta 7 1 63 < 1 654>.
Stan. Stanciu!. Albul. Radu!. Mane. Tatul.
DANIC, M-rea Câmpulung, XIII/8.

Orig. rom., hârtie (28 x 2 1 , 7).
Copii, ibid. : ms. 204, f. 1 73 ; Doc. ist., CMX/258, f. 248-248v.
413 1 654 (71 63) septembrie 1 6
Adecă [ ... ] 1 <jură>torii Oprii iuzbaşa, anume: Zlate ceauşul ot Teşi<la> i

[Dobrotă] 1 ot Ţigăneşti i Mareş căpitan ot Teşila i Vlad portariul ot Teşila i Badica
[ ] 1 Neagu!, scriim şi mărturisim cu acesta al nostru zapis [ca să fie de] 1 mare
• • •
credinţă la mâna Oprii iuzbaşa cum noi am fost daţi de [ ... ] 1 de vodă să aflăm de
rândul moşii ot Teşila: fost-au întrebat Cazan postelnic pre Oprea iuzbaşa, n-au fost
întrebat când au luat această moşii? Deci noi aşa am aflat şi am [adevăr] 1 at cum
n-au fost întrebat Oprea iuzbaşa când au fost luat ac[eastă] 1 moşie. Deci noi am
mers să dăm a [ ... ] 1 . Drept aceasta, i-am făcut acesta zapis al nostru, să aibă bună
pace de către Cazan postelnic să-şi ţie moşiia ot Teşila, iar Cazan să-şi ia banii . Şi
am jurat [cu] 1 portariul măriii sale lu vodă, Ion portariul.
Şi păntru <c>redinţă, pusu-ne-am şi peceţile mai jos, ca să să crează.
Pis septemvrie 1 6, vă leat 7 1 63 < 1 754>.
Zlate ceauş. Do[brotă] 1 iuzbaşa. Mareş capitan. Vladul portar. Bădica ot
tam. Negul spătă<rel>.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XVIl/7.

Orig. rom., hârtie (29,5 x 20,5), rupt, pătat, şters.
1 Loc rupt, şters în orig ..
498
41 4 1 654 (71 63) septembrie 17, Cornăţel
t /\\tt110C'l'0leio EoJK"leio, "iw KoC'l'l.\HAHH W'hpBl.\H BOHBWA'h " rocnOAHH'h B'hCWE

3EMllE 8rrppoBlll.\X0l0ltCKWE . Ăl.\Bl.\'I' rocnOAC'l'BO Mit C0l0IO llOBEllirn"1"e rocnOAC'l'BI.\ Mit
nw4uT€HH o M8 npl.\BH'l'ElllO rocnoAC'l'BI.\ MH, lKSnl.\H A"1"1rn811 BHB BEII cnl.\'1'1.\p, " C'h
chlHORH ero, e111t'-'ElK€ Eori. Al.\POBl.\X, mKoJKe A" s8AE'I' eM8 ce11w f1p4e4.li"11 W'I'
c8AcTRO [. . ] 1 , nMWBHHO 31.\ ce11w, C'hC BE'IHH.ltt " C'hC B'hC XOAWKOM W'I' no11io 11 W'I'
.
IUM\8 H W'I' ROAI.\ " W'I' A tj\8j\ C'hC BHHOrpl.\AH " W'I' C'hAl.\/\€4.IH C€/\WB " W'I' np€3 B'hC
xoTapWM, W'I' XO'l'l.\P AO XW'l'l.\p, Bl.\PH €1\HKI.\ CE X'l'H'I' H36pl.\'1' .
lf RE'IHHH, EIJIHlKE A" ce 3Hl.\E'I', no HME : G'l'ottKI.\ c'hc CblHOBH ero, no lfME :
r1wpr0l0€ lf Ni>Kw 8/\ " HeK8/\I.\ " HwH " El.\At C'hC CblHOBH <ero> HI.\ lfME: rlwpr'le,
npeAA lf G'l'OHKl.\ 2 " npEAI.\ C'hC CblHOBH ero " K'h'l'HH " llMopt C'hC CblHOBH ero "
liaps811 C'hC CblHOBH ero " l)8p4 C'hC CblHOBH ero " nl.\K npEAI.\ C'hC CblHOBH ero " nl.\K
npEAa C'hC CblHOBlf ero lf M"PA"p'1'e c'hc CblH'h ero, no HM€ M"PA"P"le, " G'l'l.\ H KO c'hc
CblHORH ero " nl.\K Ml.\PA"p"le c'hc CblHOBH ero " G'l'l.\HKO, spl.\'1' Ml.\PA"p'le . noHElKE c'lio
nMwRHHO 34 ce11w c'hc BE'lttH"ltt BH W E nttc BH/\ EC'I' noK8ntt/\ JK8nl.\H A"l11K811 cnA'l'l.\P w'I'
IM Eac1111'le H W'I' HI.\ lKH'l'E/\HH'-'4 ero, A8Mtt'l'p4, A'hlJl"P" E11AA81'wB W'I' f'lp'IEIJIH, 34
8m '4. 11 R'h3HMM EC'I' BCHX HOB'-'" ro'l'OBH 8 p8'-'t ttM8 " C'hC 34nttc W'I' npOAAH·1·e
c'hc MHOSH 601'tptt CBEAi>TE/\"1€ 8 31.\nttc, no HM€ : Ap'hr8 wttH nEXl.\PHHK " JKSnAH
A8M1t'l'p8 W'I' CDtt/\HU\ WH, HlK€ 6HB BEII C/\SlK€p, " JK8nl.\H rlwpM4 BEI\ c118lK€p "
:t<8naH f>AA811 Kl.\ntt'l'l.\H W'I' CDApKl.\W " fttHt C/\8JKep W'I' Ep'h'l''hWl.\HH H G'l'AH'l811
nOCT€11NHK W'I' n'hp'hU\HH " Ăl.\H'llO/\ MrO<f>€'1' W'I' Mtt1'€4JH, G'l'l.\H'1811 3'h'l'pi>H811 "
lia111tKA nEXAPHHK W'I' Eptc'l'I.\ 1t E/\l.\ttK811 noc'l'E/\HHK W'I' KopHe'I' " T8Aop 11oro.ţ>E'I'
WT Gll'hlllf'1'€4JH " Ap'hrH'I nOC'l'EllHHK W'I' n8'1'8pol.\CI.\ " ropl.\H /\Wrw.ţ>E'I' W'I'
"
CJ11'bH€ 4J1t E/\AA8" noc'l'E/\HHK W'I' E'hpCEIJIH 1t MA'l'EIO 11oro<f>€'1' W'I' KAKOBI.\ . 11 W'I'
To rAA WRAM B'hc EC'I' AP'hlKM JK8nl.\H A"i'H K8/\ cnl.\'l'Ap c"lio no/\WBHHW 34 CE/\W C'hC
RE4HH'ltt lllflll€ nttc C'hC A06po MttpHo, AO HblHt, B'h AbHH rocnOAC'l'BI.\ Mit .
f1 nO'l'OM, K'hAI.\ €C'I' 6H/\ C'hA4 B'h AbHH rocnOAC'l'B4 MH, 4 El.\ett/\"1'e C'bC
:t<HTEllHH'-'4 ero, A8Mtt'l'p4, wHtt B'hC'l'l.\HH/\ ce ec'I' c'hc np8x. peK84111 KAKO HE EC'I'
npoAM WHH c'lio nMWBHHO 31.\ CE/\W 31.\ AOBpoBMii HM, AH8 EC'I' ME'l'H8/\ A"l11K811
cnaTAp HORl.ţH B'h Ctt/\8 €M8 . H npttHA€'1' npEA rocnOAC'l'B4 Mit 8 B€/\lfK0l€ AHB4H '1'€p€
cen piim'b ci; ll'hCHX 31.\ ""'-'8, I.\ JK8nl.\H A'1'11K811 Clll.\'1'1.\p, WH €C'I' H3B4Alfll 34nHCOR €M8
3a npOAA N'1'e npEA rocnOAC'l'RI.\ MII C'hC 'l'U\X 60/\iiptt BHUI€ nttc CR€Aii 'l'M0l0€ .
E'b 'l'OM , rocnoAC'l'RO MH C'hM r/\EAM 11 c8Att'I' no npARI.\ H no 31.\KOHA EoJK·1·e io,
K8nH o C'hc RCHXMH no'ltt'l'EHH npl.\RH'l'ElllO rocnOAC'l'RA MH, " C'hM AM rocnOAC'l'RO MH
Eac 1tll H€R H lKH'1'€11 Hll'-'€B ero, A8MH'l'p4R, 31.\KOHA xoptts iii 60/\iiptt, U\KOlK€ Ad
499
3AK1drn1E KAKO ECT B'h3HMAI\ A"IHK8(1 cnATAP c"IIO nOflOBHHO 3A CEflW B'h CHMCT E1118,
HE ECT npoAABAfl WHH 3A AOspoBMt EM8 . f1 EACHfl0IE H lK HTEflHHtţAB Ero, A 8MHTpd ,
WHlt HHKAKOlKE HE ECT MOrfl'h AA 3AKfl'ii WE, AH8 ECT WCTAfl WT 3AKOHA 11 WT
c8lKAEH0l0E WT npEA rocnOACTBA MH WT AHBAH .

GEro pAAH, AAAWX rocnOACTBO MH npABHTEflIO rocnOACTBA MH JK8n<1H, A"IHK8A
cnATAp, ll\KOlKE A" AP'hlKHT c"IIO noflWBHHO 3A CEflO C'hC BCHX BE4HH0lH BHWE n Hc ne
AOEpo MHpHo, A" s8AET W4HH8 3A A'iiAHHO H B'h WXAEHO, ChIHOBoM8 H BH8KoM "
11
nptBH84HTOM HE WT KOrOlKAO HEnOKWfl'iiEHMO, nopH3MO rocnOACTBA MH .
GElKE Ol(EiO H CBEA'iiTEfl0IE noCTABHXOM rocnoACTBO MH: lK8nAH flwpMA BEI\ 6dll
KpMEBCK0lE 11 lK8nAH OpEAA BEfl ABOpHHK H lK8nAH GTpwE BEfl Mro<f>ET lK8nd11 "
E8Ht BE(I BHCT0lll\p H lK8nAH XpH3A BE(I cnATAp H lK8nAH rlwprlE BE(I K(lf04Ep lK8ndH "
HcTpAT0lE BE(I nocTEflHHK H )f(8nAH KHpKA BE(I CTMHltK H )f(8nAH PAA8fl BE(I KOMHC li
lK8nAH OAAH BE(I nEXAPHHK H lK8nAH ĂAH48(1 BE(I Cfl8)f(Ep 11 lK 8nAH NEK8(1A BEI\ nHTdp.
H HcnpABHHK, lK8nAH GTpOE BEfl flOro<f>ET .
H HAnHCAX A3, OpEAA Mro<f>ET, 8 BApw w 8 KopH'htţEfl, M'ii CEtţA c€nTEMBp°1"e ii
AhHH "I WT flAAMA AAlKE AO Hhmt, TE4EH°IE fl'ii T OM „3�r.
"iw KWCTAHAHH BWEBWA'h, MH(IOCT0IIO EOlK0IIO rocnOAHH'h .
"iw HOCTAHAHH BOHBOAH <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător
al domniei mele, jupan Diicul fost mare spătar, şi fiilor lui, câţi Dumnezeu îi va
dărui, ca să-i fie satul Arceşti, din judeţul [ ... ] 1, jumătate de sat, cu vecinii şi cu tot
venitul din câmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vii şi din vatra satului şi
de peste tot hotarul, din hotar până în hotar, oricât se va alege.
Şi vecinii, încă să se ştie, anume: Stoica cu fiii lui, anume: Ghiorghie şi
Neacşu! şi Necula şi Ion, şi Badea cu fiii <lui>, anume: Ghiorghie, Preda şi Stoica, şi
Preda cu fiii lui şi Cătin şi Florea cu fiii lui şi Barbu! cu fiii lui şi Giura cu fiii lui şi
iar Preda cu fiii lui şi iar Preda cu fiii lui şi Mardarie cu fiul lui, anume Mardarie, şi
Staico cu fiii lui şi iar Mardarie cu fiii lui şi Staico, fratele lui Mardarie. Pentru că
acest sat cu vecinii mai sus-scrişi l-a cumpărat jupan Diicul spătar de la Vasilie şi de
la jupaniţa lui, Dumitra, fata lui V ladul din Arceşti, pentru 290 ughi. Şi a luat toţi
banii gata în mâna lui şi cu zapis de vânzare cu mulţi boieri martori în zapis, anume:
Drăguşin paharnic şi jupan Dumitru din Filiaşi, care a fost mare sluger, şi jupan
Ghiorma mare sluger şi jupan Radu! căpitan din Fărcaşa şi Ghinea sluger din
Brătăşani şi Stanciu! postelnic din Pârâiani şi Danciul logofăt din Mileşti, Stanciu!
Zătreanul şi Balica paharnic din Breasta şi Vlaicul postelnic din Comet şi Tudor
logofăt din Slăviteşti şi Drăghici postelnic din Puturoasa şi Goran logofăt di�
Olăneşti şi Vladul postelnic din Bârseşti şi Matei logofăt din Cacova. Şi de atunci
500
încoace a tot ţinut jupan Diicul spătar această jumătate de sat cu vecinii mai sus-scrişi
cu bună pace până acum în zilele domniei mele.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, Vasilie şi cu jupaniţa lui,
Dumitra, ei s-au sculat cu pâră, spunând cum că nu au vândut ei această jumătate
de sat de bunăvoia lor, ci le-a lepădat Diicul spătar banii în sila lui. Şi au venit
înaintea domniei mele în marele divan de s-au pârât cu toţii de faţă, iar jupan Di icul
spătar, el a scos înaintea domniei mele zapisul lui de vânzare cu acei boieri
mărturie ce s-au scris mai sus.
Întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele, şi însumi
domnia mea am dat lui Vasilie şi jupaniţei lui, Dumitra, legea ţării 1 2 boieri ca să
jure cum că le-a luat Diicul spătar acea jumătate de sat în sila lui, iar nu au vândut-o
de bunăvoia lor. Iar Vasilie şi j upaniţa lui, Dumitra, ei nicicum nu au putut ca să
jure, ci au rămas de lege şi de judecată înaintea domniei mele în divan.
Pentru aceea, am dat domnia mea <cinstitului> dregător al domniei mele, jupan
Diicul spătar, ca să-i fie lui această jumătate de sat cu toţi vecinii mai sus-scrişi cu
bună pace, ca să-i fie ocină de dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi
de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna mare ban al Craiovei
şi jupan Hrizea mare spătar şi j upan Gherghie mare clucer şi jupan Istratie mare
Şi am scris eu, Preda logofăt, în oraş, în Cornăţel, luna septembrie 1 7 zile şi
de la Adam până acum, cursul anilor 7 1 63 < 1 654>.
DANIC, Col. E. Vârtosu, 1/1 04.
Orig. slavon, hârtie (42,5 x 29), sigiliu mijlociu timbrat.
Cu două trad. rom. de epocă.
1 Loc alb în orig.

2 . . „
In ong. slavon: „H li4A-k C'bC CbJHOKH rlwprle. H4 HME flpEA4 " GTOHK4 .
415 1 654 (7163) septembrie 17
t M MOCT0llO Eo lK°IEIO, "iw KOCTANAHN llibp6AN BOEBOAA " rocnOAHN'h . ĂABA'r

r"c n"ACTRo MH c"le noBEl\EN°IE rocnOACTBA MH cl\8r8 rocnOACTBA MH Dragomir căpitan ot
501
Călugăreni ot sudstvoih Sac ca să fie volnec cu această carte a domnii mele de să tie
den ocina de la Glaveş 2 părţe, însă partea lu Dumitru căpitan şi 1 a frăţene-sâu
Sârbului, pentru că această ocină fost-o-au cumpărat Lupul dvomecul, tatăl lu
Dragomir căpitan, încă mai denainte vreme den zilele răposatului Matei Basarab
voievod de Ia aceşti doi fraţi ce sântu mai sus-scrişi, dreptu bani 6 OOO de aspri gata
şi cu zapise de Ia mâna lor.
Şi iar să fie volnec sluga domnii mele, Dragomir căpitan, să ţie ocina ot
Carcadulea jumătate, însă partea lu Marco toată. Şi o au cumpărat drept bani gata
ughi 1 5, şi frăţâne-său Mâine, toată cât să va alege. Şi o au vândut drept un cal bun
şi o vacă cu lapte şi aspri2 200, tot cu zapise de la mâna lor.
Şi iar să fie volnec sluga domnii mele ce scrie mai sus; de să ţie partea
Manii Drujiul ot Carcadulea toată cât să va alege, pentru că o au cumpărat drept
bani gata 1 100, cu zapise de vânzare.
Şi iar au cumpărat [Lu] 3pul vornecul partea lu Diman ot Carcadulea, toată cât
să va alege drept bani gata 1 500. Şi iar au cumpărat Lupul dvomecul ocină în
Carcadulea, însă partea lu Toader, feciorul lu Ion, tot cât să va alege, drept bani
gata ughi 7. Iar partea Radului Lepşei şi 1 a frăţene-său, iar Radu!, Iăsat-o-<a>u
Dragomir căpitan în partea mănăstirii4 ot Mărgineni5 , pentru că Dragomir căpitanul
s-a pârât cu Gheorma şi 1 Dobre ot Glaveş şi 1 moşnenii 6 ot Carcadulea, anume cu
Ureche, de faţă naintea domniei mele Ia divan, cându am fostu domnia mea Ia
conac Ia Comăţel, de se-au pârât păntru aceste moşâi ce suntu mai sus-scrise.
Î ntr-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat împreună cu tot devanul
domnii mele şi 1 au rămas Gheorma şi Dobre şi 1 Ureche de lege şi de judecată
dân devan, denaintea domnii mele. Drept aceea, am dat aceasta carte a
domnii mele lu Dragomir căpitan, să-şi ţie aceste moşâi, ce sânt mai sus-scrise
cu bună pace de cătră tot omul, mai mult val să nu fie.
" HcnpdRHHK, CdM p€'l€ rocnOACTRd MH .
nHc C€IlT€MRpH€ ii AbHH, Rb 1diT ��r < 1 654>.
...
Î "iw KoCTdHAHH RWERWAd, MHMCT0I"' liO lK0I"' rocnOAHHb.

"iw KoCTdHAHH ROEROAb <m.p.>
DANIC, M-rea Cotroceni, XLVIII/6.

Orig. rom., hârtie (29,5 x 2 1 ) , sigiliu mijlociu, aplicat, cu ceară între file.
Copie, ibid. : ms. 206, f. 648-649.
UJE .
2
Acnpe.
4 ••
M'bH'bCTHplE.
5 Mnpl,JEH'kHe.
6 ••
MOW HEHIE.
502
416 1 654 (71 63) septembrie 18
t MHMCT0iio EolK°iEio, nptwc.f>€4J€HHi:1ro i:1px·1·€ nHcKwn K1tp Bl\AAH1.rt HrHi:1T1t€

MHTponMHT RhCOH �EMl\H El\i:1 w KoE 1 , jupan Pană vei pehamic, jupan Radu! vei
comis. Să să ştie boiarii carie se-au voit: părintele episcopul Serafim de Ia Buzău
cu satul Pizdeleştii, anume Neagoe de P izdeleşti i Oprea ot tam, boiari anume: ot
Cândeşti, Moise spătar e ot B ădeni, Barbu! căpitan e ot Vemeşti, Barbu! logofăt i
ot Puţinei, Lupşe iuzbaşa i ot M ărăcineni, Vasilache i Mirean iuzbaşa, ca să aibă
aceşti boiiari a alege partea de moşie de Ia Pizdeleşti a sfentei Episcopii cum
ceteşte în cartea lu Alexandru vodă, de cătră aceşti megiiaşi ce scrie mai sus, încă
cum vor afla pre dereptate cu sufletele lor.
Pis septemvrie 1 8 doi, leat 7 1 63 < 1 654>.
t Vlădica Ignatie
Radu vei comis
Pană vei pehamic 1 •
DANIC, Ep. Buzău, XXIJ/ 1 0 .
Orig. rom., hârtie ( 1 5 x 2 1 ,5).
Copie, ibid. : ms. 1 7 1 , f. 398.
EDIŢII: Text, Răzeşul, Mitrop. lgnatie Sârbul, p. 1 073; menţ., Ionaşcu, Mitrop. lgnatie Sârbul,
p. 42-43.
1 „Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul arhipiscop chir vlădica l gnatie, mitropolit a toată Ţara
Românească".
417 1654 (71 63) septembrie 20
t Adecă, noi aceşti şase boiari adevărători, carii am fostu luaţi pre răvaşe
domneşti denaintea măriii al domnulu nostru Io Costandin Şărban voievod den
divan de Pătraşco căpitanul ot Tomenii şi de Badea vătahul de aprozi şi de Stanciu!
P?stel n i c ot Vârâţi, anume: Drăghici căpitan ot Comani i Badea căpitan ot Nucet i
F1senţea logofăt i Dobrin logofăt ot Ungurei i Ion ot Sitişăşti, ca să căutăm şi să
a�evărăm aceşti 6 boiari pentru hotărele satelor Grădiştea şi Vârâţii, să Ie funim şi
sa _tragem ocina acestor sate, ce scriu mai sus, pentru că se-au jăluit Badea vătahul
namtea măriei sale domnu nostru în divan, zicând cum îi cetescu cărţile cele
băt�âne de să ţie pre jumătate de preste toată ocina acestor sate, iară el ţine mai
puţin. lară Pătraşco căpitan şi Stanciu] postelnic ot Bădeni, ei aşa zicea naintea
503
măriei sale domnu nostru în divan că ţine Badea vătahul pre jumătate şi în Grădişte
şi în Vârâţi, iară Badea vătahul, el au fostu ţinut mai puţin.
Deci noi aceşti 6 boiari, noi ne-am strânsu toţi la un loc împreună şi am luat
seama tot pre amăruntul şi am cetit cărţile cele bătrâne şi am căutat şi ho tară le cele
bătrâne şi am aflat cu sufletele noastre cum easte cu direptate să ţie Badea vătahul
pre jumătate dentr-amândoao satele, den Grădişte, den Vârâţi, de preste tot hotarul,
den hotar până în hotar şi am pus şi semne, la dealul cu viile.
Deci noi aşa am aflat şi am adevărat cu sufletele noastre cu bună pace. Şi să
aibă a-şi facerea şi cartea măriei sale domnu nostru pre zapisul nostru.
Şi pentru adevărinţa noastră că i-am tocmit şi i-am adevărat, ne-am pus şi
peceţile şi iscăliturile mai jos.
Pis septemvrie 20 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
ţ Drăghici căpitan
t Badea căpitan ot Comani
t Fisenţea logofăt
Badea căpitan ot Nucet
t Ion ot Seteşeşte
ţ Dobrin logofăt ot Ungurei 1 •
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXLVJI/9.

Orig. rom., hârtie (44 x 28,5), pătat.
Copii, ibid., CXLVII/26 (nr. 7); altă copie, ms. 1 36, f. 28-28v.
418 1 654 (71 63) septembrie 20
t Adecă noi, megiiaşii ot Ure<che>şti, po ime: Tâmpeanul portar i M anea e

Moş i Yasilie e Gligorie e Mârzea e Bătrânul e Tâmpeanul e Dima e Radu\, scriem
şi 1 mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mâna Manei
portar şi 1 a fraţilor lui, na ime2 : Stanciu) e Stoian, cum să să ştie că i-am "Vândut noi
ocină în Coteni, stânjeni 20, care stânjăni i-au fost cumpărat doamna Elina a
răposatului lu Matei vodă de la Filipeşti 3 . I-au ţinut dumneaiei cum ne-au ţinut şi
pre noi rumâni şi 1 cu moşiile noastre.
1
Iar după moartea lui Matei vodă şi a doamnei Elinei, iar măriia sa, domnul
nostru, Io Costanden voievod, durnne lui ne-au luat banii de ne-au scumpărat de
rumânie cu moşiile noastre. Deci noi, cându am stătut să ne dăm banii, iar măriia sa
ne-au Cerut banii Şi I pre această moşie Ce SCrÎe mai SUS, iar noi, neavându banii, O-ffi
dat Manei de o-<a>u răscumpărat el, să-i fie moşie în veci neclătită. Iar cine să va
scula pentru această ocină să aibă a să pârâ cu noi, iar cu el să n-aibă nici o treabă.
504
Şi cându i-am vândut această ocma, fost-au mulţi oamem buni, po 1me:
Buzea nul e Tâmpenul e Ispas e Stoica.
Ispisah az, popa Stoica.
Measeţa septemvrie 20 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
Muntele Athos, M-rea Simonopetra, Codex 1 775, p. 32 1 -322.
Copie rom.
1 we.
2
EME.
3 <ll H �Hneiµe.
419 1654 (71 63) septembrie 20
t MHl\OCT0lio EolK0IEio, 'iw RocTAHTHH illhp6AH KOEKOAA " rocnoAHH'h . flHW'h'f

rocm�wT110 MH voo, tuturor Ciocăneşti lor, carie şădeţi pre moşiia sfentei mănăstiri 1 lu
Mihai Vodă. Cătră aceasta vă dau domnia mea în ştere, pentru că aicea, naintea
domnie mele, spus-au părentele egumenul Ignatei de la sfănta mănăstire cum că nu
v<r>eţi să vă daţi atletul şi dejma cum au fost legea şi obiceiul, ce faceţi alte
amestecăture. Pentru aceea, să căutaţi, dă vreme ce veţi vedea această carte a
domnei mele la mâna oamenelor păre<n>telui, iar voi au roşi, au păhămecel, au
spătărel, au bimeci, veri ce va fi şăzându pre ocina mănăsterii2, tot omul să aveţi a vă
darea ha<ra>ciul şi dij ma au de stupi, au de râmătore, au vere dân ce, însă cum au fost
legea şi obiceiul mai denainte vreme. Iar cine3 nu va asculta de porunca domnei
mele, acela om <bi>ne să ştie că mare scârbă va avea de către domnia mea.
li HcnpAKHHK, CAM pE'IE rocnoAC'fKA MH .
""' CEnTEMKpHE K AhHH, Kh 1\-k'f r��r < 1 654>.

t "iw RocTAHAHH KWEKWAA, MHl\OCT°lio Eo lK"lio rocnoAHHh .
"iw RocTAHAHH 11oe110Ah <m.p.>
Atena, Centrul de Cercetări Bizantine.
Microfil m 330.
I
M"bH "bCTepe.
2
M"bH"bCTEpl0E .
J
�ENE.
505
420 1654 (7163) septembrie 27
tMliMCT0lio Eo)!(·l·E io, "iw KocTAN'fliN Uli.pBAN ROEROAA li rocnOAli H'h . A484r
rocnOACTRO Mii c"IE noREj\EN°l0E rocnoACTRA Mii cj\8 rS rocnOACTRA Mii, Tudoran ceauşul ot
Buzău, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele de să-şi ia toată dij ma de
pri moşiia lui de Ia Târcovo, carii dijmă i-o au luat lgnatie, nepotul părintelui
vlădicăi. Pentru că au venit Tudoran ceauşul naintea domnii mele dă au jăluit şi
au spus cum i-au luat dij ma de pri moşiia lui.
Drept aceea, domnia mea i-am făcut această carte a domnii mele ca să fie
volnic să-şi ia toată dijma de Ia nepotul părintelui vlădica, iar lui, de-i va părea cu
strâmbul, să fie de faţă, pentru că aşa easte în învăţătura domnii mele.
" licnpARNliK, CAM pE'lE rocnOAC'fRA Mii.
fluc CEn'fEMRpHE 3K AbNli, Rb j\ii'f r��r <1 654>.
t "iw KOC'fANAliN RWERWAA, Mlij\OC'f°llO EolK°llO rocnOAliNb .
"iw KocTANAliN ROEROAb <m.p.>

42 1 1 654 (71 63) septembrie 30
t M1iMCT1°io EolK·1·Eio, "iw KocTAN'fliN Uli.pBAN ROEROAA li rocnoAliN'h. Ă4B4T

rocnoACTRO Mii c"I€ no11Ej\EN°1€ rocnoACTRA Mii sfintii şi dumnezeieştii mănăstiri
Brâncovenii, unde easte hramul Uspenie Bogorodiţă, şi părintelui egumenului Gavril şi
tuturor călugărilor câţi sântu lăcuitori într-acest sf'antu lăcaş, ca să fie volnici cu această
cartea a domnii mele de să aibă a ţinerea toată partea de ocină a lu Rafail călugărul
şi a frăţini-său Leului, den sat den Robăneşti ot sud Romanaţi, vericât să va afla şi den
sus şi den jos, de preste tot hotarul şi cu tot venitul şi altă ocină carea să c hiiamă a
Vlaşcii şi easte aleasă unde au fost schitul lu Rafail călugărul. Pentru că această moşie,
ce scrie mai sus, fost-au a lu Rafail călugărul şi a frăţâni-său Leului. Într-acie, Rafail
călugărul, împreună cu frate-său, Leul, închinat-au şi au dat această moşie sfentii
mănăstiri, ce scrii mai sus, ca să-i fie sfentii mănăstiri de ajutor şi călugărilor de hrană
şi lor pomeană şi părinţilor în veacu. Şi tot au ţinut această moşie cu bună pace den
zilele răposatului lu Matei vodă până acum în zilele domnii mele.
Iar când au fost acum, sculatu-s-au feciorii Leului cu pâră ca să întoarcă
această moşie feciorii Leului, anume popa Drăgoiu şi fra<te>-său, Radu! şi Stoica,
ce-au avut pâră de faţă, naintea domnii mele cu călugării de la sfânta mănăstire
506
Brâncovenii [şi n-au] 1 vrut ca să întoarcă această moşie. Iar călugării scos-au
zapisul lu Rafail călugărul şi al frăţi<ne>-său Leului, scriind cum că a dat această
moşie să fie pomana şi scrindu cu mare blăstem şi mărturii părintelui vlădica
Grigorii mitropolit şi părintele Th<eodosie> episcop ot Râmnic, [ ... ] 1 şi p[ărintele]
egumenul ot Tismana şi părintele Dionisie coziianul şi egumenul Vasili ot Bistriţa i
pan Preda vei pitar ot Brâncoveni i pan St<roe> logofăt ot Corbi i Stroi clucer ot
Greci i Pătru logofăt ot Fălcoiu i Ghinea sluger ot Văleni i Pătru ot Părdeşti i Stan
vistiar ot Balş şi alţi boiarii mulţi.
Într-acie, domnia mea am judecat şi am dat sfentii mănăstiri, ca să-şi ţie
moşie cu bună pace, să-i fie stătătoare în veac, că au rămas de lege den divan,
denaintea domnii mele.
Şi iar să fie sfentii mănăstiri toată ocina carea easte ruptoare de la Balş şi
împreunată cu Robăneştii, care easte cumpărată de răposatul Matei vodă drept ughi
70, ca să fie sfentii mănăstiri moşie în veac.
HH'1KO A" wkc'I' . H HcnpAKHHK, CAM pe'le rocnOAC'l'KA MH.
CTHc cenTEMKpHe ; AbHH, Kb 1\-li'I' r'��r < 1 654>.
Î "iw lfoC1''1HAHH KWEKWAA. MHl\OC'l'0llO 1iO;K0llO rocnOAHHb.
"iw KOC'l'AHAHH KOEKOAb <m.p.>
DANIC, M-rea Brâncoveni, XI/ 1 2 .
Orig. rom., hârtie (29,6 x 2 1 ), rupt la îndoituri, foarte şters, pătat, sigiliu mijlociu timbrat, cu
ceară roşie între file.
Copie, ibid. : ms. 7 1 8, f. 22v-23 .
422 1654 (7163) octombrie 2
t Zde boieri hotarnici ai giupânesăi Hârsovăi, care s-au fost hotărât în zilele
lui Math<ei> vodă satul Caraula 1 şi Î ntorsătura Bubi şi Cucuiaţi, po ime: ot
Pârâiani 2, Stanciu) postelnic, ot Mileşti, Danciul logofă<t>, ot Zătreni, Stanciul
postelnic i ot Şutoia, Mihart cluciariul i ot Vârâţi 3 , Nicula vătaf, acum să fie în
locul lui Pătru izbaşa i ot Braloştiţă, Drosul postelnic i ot Goieşti, Fisinţa4 logofăt i
ot Comet, Vlaicul postelnic i ot Gropşan, Ilie postelnic, în locul lui Barbu) ot
tam i Corlat ot tam i o<t> Străhaia, Radu) i Gruia ot tam i ot Suşiţa, Toma i ot
Jirov, Manulia i ot Văgiuleşti5 , M ihaiu, în Jocu lui nepotu-său, Pârvul i ot Bălteni,
L�pul i ot Căpinteni, Peia, în locu lui fiiu-său i ot Pârâu, Miloş6 logofăt în locul lui
fim-său i ot Başcov7 , Nagul, în locul lui nepotu-său i ot Pleşoi, Drăghici logofăt, în
locu lui Dumitraşco, ginere-său i Radu) o<t> tam, în locul lui Pătraşco o<t> tam i
01 Smerdeştiţă, Nicula, ot Mălăieşti, Preda i ot Craiova, Lazba, în locul lui fii-său.
507
Aceşti 24 dă boieri fost-au căutat şi au hotărât8 atunci aceste sate şi moşii ce9
scriu mai sus şi au lipit ocină lângă ocină şi au pus pietri şi semne 10 şi tot au tinut cu
bună pace până acuma. Iară când au fost acuma, în zilele domnii mele, �enit-au
Giurca ot Cucuieţi în divanul domnii mele cu pâră, încă <şi> jupâneasa Hârsova
spătăreasa,. zicând Giurca cum n-au hotărât aceşti boieri şi ocină de I a Cucuieţi, nece
li .
au pus p1etn.
Î ntr-aceea, domnie a me am dat giupânesăi Hârsovei spătăresei să-şi strângă
boieri şi al doile rând acolo, Ia aceste sate, împreună şi cu sluga domni i mele,
vtori Damaschin portariul, ca să caute să vază: stau piătrile pre unde Ii-au fo st pus
ei atuncea când au hotărât, au ba, au mutat-au alţi pietrile de pre unde Ie-au pus
ei? Însă mai adevărat să vor afla cu sufletele lor pre dereptate.
I Damaschin vtori 1 2 portariu pis mesiţa o<c>tomvrie dnă 2, leat 7163 <1 654>.
DJAN Covasna, Col. Cserey Emilia, fasc. X, p. 236.

Copie din 14 iulie 1 692, transcrisă de Nalăczi Andrăs, Ungur Janos vicecomite, More Moyses
jude principal.
EDIŢII: Text, Cemovodeanu, Doc. rom., p. 1 8 1 - 1 83 .
1 H<1p<188o\A.
2 Il'hp81l1HH.
J li'hp'b�H.
4 Ante Fisinta, scris flHcHN""·
5 li'hrl,JS"eiµ�.
6 MHo\So\'h.
7 H3 liAWKOH.
8
9
X"TP'hP'hT'b .
'l'b .
IO
COMHE.
li
noe.
12
În text, greşit BEil.
423 1654 (7 163) octombrie 3
Adică noi, 24 de boiari care am fostu loaţi pre ' răvaşe dumneşti d e p ărintele
t
Serafim, pisc[u] 2pul de la Buzău şi de Moisi spătar şi de Mihăilă Bu h uci şi de 3
Vlaicul şi de Stan, nepotulu lu Vlad şi uncheşulu Negrea, boiari anume4 : ot Bistra

Ţeba i Moşat, ot Cacaleţi Ştefan, ot Bălişoră Nan lu Ivan i Costandin Vână i Radu!,
ot Răspopi Ştefan, ot Leoteşti Pătraşco logofăt, Ion i Tanasie5 i Anghel, ot Moceşti
Ştefan ceuşulu, ot Lipiie Negul i Ianache, ot Mirceşti Albul i Voicu, ot Crângu
508
Nicoară i Vasilie i Dragomir Lupu, ot Macsin Lupul păhamic i Marin, ot Măneşti
Ganea i Costandin, ot Tăbărăşti Tabăra iuzbaşa, ca să căutam şi să alegem şi să
hotărâm moşie ce să chemă Albeşti Chirăiţi.
Deci noi, aceşti 24 de boiari ce scriiu mai sus, am căutat şi am alesu şi am
1
datu părţi cui6 ce i se-au venit pre direptate: dat-am lu Mihăilă Buhuci3 parte,
stânjăni 30 şi lu Stan, nepotul lu Vlad, parte stânjăni 60 şi Vlaicului parte, stânjăni
60 şi uncheşului Negre parte, stânjăni 1 0. Şi i-am împăcat şi i-am ales cine cât au
<a>vut pre cărţi şi pre 1 zapise, ca să-şi ţii moşii din hotaru până în hotaru şi din
1
cap până în cap, din Călmăţuiul 7 Tătarului până în hotarul Florăştilor8 [ coridi] 1•••
Rătondii, ca să aibă bună pace unul de cătră alait, numai să-ş ţi[i] 2 cine cum9 îi scrii
într-acest zapis. Pentru că aşa i-am tocmit.
Şi pentru credinţa, pusu 1 0-ne-m degetele.
Pis octomvrie 3 dni, Jet 7 1 63 < 1 654>.
Tabără iuzbaşa. Ţeba. Tanasie. Lupu păhamic. Costandin Vână.
Anghel. Ion. Marin. Ganea.
Radu! portar, ispravnic.
DANIC, Ep. Buzău, LXIV/4.

Orig. rom„ hârtie (32 x 22), rupt puţin la îndoituri.
Copie, ibid.: ms. 1 7 1 , f. 455.
I npt.
3 &oxo�s.
4 4H8Mt .
l Î4H4CnH.
6 KOH.
7 RMnMnl(8KMH.
8 lll popnljlH118p8.
9
KOM.
10
noc8 .
424 1654 (71 63) octombrie 3
t Adecă noi, ceşti 24 de boiari hotarnici carii am fostu luaţi pre răvaşe
d?mn eşt i denaintea mării sale, domnu nostru Io Costanden Şărban voievod, din
divan, de părintele Serafin episcupul ot Buzău şi de Mois� spatar şi de Mihăilă
B� huci, însă boiarii anume: o[tf Bistra, Ţiba i Muşat i ot Cacaleţi, Ştefan i ot
Bahşoară, Nan al lu Ivan i Radu! i Costandin Vânea i ot Răspopi, Ştefan i ot
Leoteşti, Pătraşco logofăt i Ion i Tanasie i Anghel i ot Moceşti, Ştefan ceauşul i ot
509
Lipiia, Neagu! şi Ianache i ot Mirceşti, Albul i Voico i ot Crângu, N icoară i 01
Maxin, Lupul peharnic i Marin i ot Gomoieşti, Vasilie i Dragomir i ot Măneşti,
Ganea i Costandin i ot Tăbărăşti, Tabăra iuzbaşa.
Deci noi, aceşti 24 de boiari carii sântem mai sus-scrişi am căutat toate
moşiile de la Albeşti preste toate hotarăle şi am ales toate moşiile, ale tuturor, pre
cărţile cele bătrâne, cine cum au ţinut şi le-am hotărât şi le-am împietrit. Şi am
găsit moşiia lu Mihăilă Buhuci vândută de Gheorghie iuzbaşa, stânjăni 150, în
hotarul comisului celui mare şi n-au avut Gheorghie nicio treabă cu acestă moşie,
că nici easte rudenie, nici easte den sat cu el.
Noi aşa am ales şi am hotărât cu sufletele noastre.
Pis measeţa ohtomvrie 3 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
Ţiba. Muşat. Ştefan. Nan. Radu. Costandin. Ştefan. Pătraşco logofăt .
Anghel. Tanasie. Ion. Ştefan. Voico. Albul. Nicoară. Vasilie. Dragomir. Costandin.
Ganea. Tabăra iuzbaşa. Lupul peharnic. Marin. Neagu!. Ştefan.
DANIC, Ep. Buzău, XIX/ I .
Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ), rupt la îndoituri, pătat.
Copie, ibid. : ms. 1 73 , f. 1 39- 1 39v.
425 1 654 (71 63) octombrie 4
Giura clucerul schimbă cu Pătraşco paharnic un copil de ţigan pentru o fată

de ţigan. Copilul îl avea cumpărat de la Radu pârcălab din Sătcel.
Scrie popa Nicola din lupea.
Mărturii: <Stanciu> paharnic Bengescu, Ianiu paharnic ot Dobriceni,
Stănislav ot Bărbăreşti [ ... ].
După Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti, p . 1 53- 1 54, nr. 5 8 , c u cifra văleatului: 7 165, ceea ce
reprezintă o greşeală de tipar, având în vedere poziţia documentului în cadrul listei de regeste
organizată de editor după criterii cronologice, cât şi dregătoria ocupată de emitentul documentului.
Giura clucer, atestat cu această funcţie în 1 654 (7 1 63), dar nu şi în 1 656 (7 1 65), când devine căpitan
426 1 654 (71 63) octomb rie 5
.
t MHMCT IEK' Eol1{1"e K', "iw KocTAHAHH lll'hpliAH BOEBOAA H rocnOAHH'h . A�8�1
rocnoACTBO MH c"leK' n0Be1drn"le rocnoACTBA MH părintelui egumenului de la S fânta
510
Troită1, ca să fie volnicu cu această carte a domnii mele să aibă a-ş luarea
v
ină�iciu l de la tot omul de pre la carii vor avea vii pre moşia sfintei mănăstiri de la
Văleni , precum şi l-au luat şi mai nainte vreme. Insă să aibă a luarea vin cât i va
trebui din vinărici, să nu ia bani şi să i-l aducă cum mai curând aici, Ia sfănta
mănăstire, pentru căci că aici nu easte vin la mănăstire, că nu s-au făcut.
Într-alt chip să nu fii preste cartea domnii mele, că aşa easte porunca
domnii mele.
H ttcnpABHHK, CAM pE'lE rocnOACTBA MH .
flttc WXTOMBp0IE € AbHH, 1diT r3�r <1 654>.

t "iw KwcTAHAHH Bl.llE Bl.llA 'b, MHl\OCT"iio Eo1K0lio rocnoAHH'b.
"iw Kl.llC TAHAHH BOHBOA'b <m.p.>
DANIC, M-rea Radu Vodă, XVIII/23.

Orig. rom., hârtie (29 x 1 9,2), sigiliu inelar în chinovar.
1 Tppomţ'b.
427 1 654 (7163) octombrie 10
t Adecă noi, jurătorii lu Coman armaşul ot Broşteni, carie ne-au fost luoat
pre răvaşă domneşti, pentru că ne-au fost dat nepotu-său, Drăganu, pentru că să
jurăm de cătră <linsul, anume: Fera den Gârbovi, ot Priviţi 1 Marco, din Broşteni
Necula şi Strezea ot tam, i pac ot Previţi Radu! i 2 Muşat, ca să jurăm noi, aceşti 6
boiari, c um au plătit Coman armaşul birul tătâni-său, lu Vlad, de ruşală într-u<n>
an. Deci noi ne-am strânsu toţi Ia un Ioc, când ne-au fost zioa, de am socotit şi am
adevărat cu sufletele noastre şi cu mulţi oameni buni dempreună, cum n-au fost
plătit Coman annaşul birul lu Vlad, tatăl lu Drăgan, deci n-am putut jura, să ne
punem sufletele, ci au rămas Coman armaşulu den lege şi de judecată.
Şi i-am făcut lu Drăgan acest zapis al nostru la mâna lui, ca să-ş ţie partea de
moşie a moşu-său, lu Boian şi a tătâni-său, Vlad de la Malu, 40 de stânjini, să fie a
lui moşie stătătoare, că au fost moşie direaptă, iar sulgeriul Udrea să-ş ia banii de la
cine i-au dat, că n-au avut treabă cu acea moşie. Iar de la Făgăraş şi de la Broşteni
să ţie den doao partea lui jumătate, să împartă cu unchiu-[său] 3 , Coman armaşul,
0��ât i să va veni, să ţie unul ca altul cu bu �ă [pace] 3 . Iar [al] 3tul nimi să n-aibă
n �c�o treab ă cu acea moşie, nici să mai facă pâră asupra lu Drăgan, nici unchiu-său,
mei să să afle alţi
datornici, că noi, aceşti 6 boiari carie sântem mai sus-scrişi, am
adevărat c ă n-au plătit nici bir, nici datorie pentru <linsul, că n-au rămas nimănuilea.
Şi au fost multi oameni buni mărturie. Şi am fost la această tocmeală în casa
Coicăi [di] 3 n Broşte� i.
51 1
Aceasta am [ sc] 3 ris şi pentru credinţa. pus-am şi degete[le] 3 în zapis.
Measeţa octomvrie 1 0 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
Fera ot Gârbovi. I M arco ot Priviţi. I Muşat ot tam. I Radu! ot tam.
Strezea. I Necula ot Broşteni.
DANIC, M-rea Sf. Apostoli, III/6.
Orig. rom., hârtie (27 x 20,5), rupt la îndoituri, lipit pe o altă hârtie.
Copie, ibid. : ms. 1 84, f. l 1 6v-l 1 7 (f. l. z.)
1 Cuvintele Gârbovi, ot Priviţi, ad. pe loc şters.

2
E.
428 1 654 (71 63) octombrie 1 1
ţ Adecă eu, u<n>cheşul Coman !năşescul 1 ot Dragoslavele, împreună cu toţi

feciorii mii, pre2 nume: Once i Mihăilă i Negoie i Dobrin i Micul, scriem şi
mărturisim cu acesta al nostru zapis, cum să fie de mare credinţă la mâna3
părintelui egumenului Varlaam şi la tot săborul sfentei mănăstiri ot Dălgopole şi
câţi vor petrece în sfănta mănăstire, pentru că în zilele răposatului Ion Matei voivod
vândut-am satul Bădenii mării sale, cu rumânii, cu moşie cu tot, cu munţii, cu
cât să va alege. Măriia sa l-au dat sfentei mănăstiri şi într-aceea l-au ţinut tot cu
bună pace până în zilele lui Io Costa<n>din voivod.
Deci noi ne-m scornit de am tras pâră cu părintele Va<r>laam şi cu toţi
călugării nainte<a> lui Costa<n>din vodă, zicâ<n>d noi că nu l-am vândut de
bunăvoie a noastră, ci ni l-au luat cu sila şi ne-u lepădat banii cu sila. Într-aceea,
măriia sa ne-u dat lege să jurăm cu 1 2 megeiaşi şi am jurat cum ne-u lepădat banii
şi i-am luat de silă. Apoi părintele egumenul au luat altă lege, de au jurat cu 24 de
boiarii cum l-am vândut de bunăvoie şi am rămas de lege. Deci, într-aceea am
socotit şi noi să nu ne mai gâ<l>cevim, făcut-am zapisul nostru la mâna sfenţii
sale şi cum scrie mai sus să-i fie de bine şi de sănătate şi să nu mai scomescă
nimenile nicio pâră, ci să avem dragoste şi liubov până ş-om ave zile. Numai ci ne-u
fost luat părintele Melhiisedec neşte oi şi neşte caşi şi neşte făn. Ci de caşi şi de fan
am tocmit cu părintele Varlaam să ne dea I O ughi, iar de 50 de oi ci ne-<au> luat să
ne de 25 de oi şi celelalte să lăsăm şi noi şi să fie în pace de acum nainte.
Şi când ne-m tocmit fost-a părinte episcopu14 ot Râmniceschii şi au fostu
mulţi boiarii carii vor pune peceţile şi iscăliturile.
Pis meseţa octomvrie 1 1 dni, vă <leat> 7 1 63 < 1 654>.
Smerit Dionisie episcop
Eu Frăce cel bătrân
5 12
Vlaicu ot Co<n>ţeşti
t Ştefu! ot Tămăşăşti
Eu uncheaşul Coman
Vlădul pârcă<lab>
Eu Stanciu!
Eu Bade
Eu Stanciule5 .
DANIC, M-rea Câmpulung, XXVIl/5.

Copii, ibid. : Doc. ist., CMX/372, f. 368-369; ms. 204, f. 258v-259.
1 HHH"hWECKS fl.
2 npt.
l M"hH4X.
4 EnHCCKon Sfl.
5 Semnături autografe; una dintre ele indescifrabilă, posibil Marco.
429 1654 (7163) octombrie 1 1
Adecă eu, jupâneasa Varvara a lui Socol clucer, împreună cu fiiu-mieu,

Adam şi eu, Cârstea clucer, împreună cu frate-mieu, Florescu! paharnic şi eu,
jupâneasa Anca a lu Ianache sluger, împreună cu fiiu-mieu, Mateiu, scris-am acest
al nostru zapis ca să fie de mare credinţă Ia mâna Colţii vomicu ot Doiceşti, cum să
să ştie că i-am vândut toată moşia noastră de Ia Pârliţi ot sud Ialomiţă, unde easte
?iserica cea de piiatră a moşului nostru, Socol vomicul, însă moşie fără de rumâni.
lnsă să să ştie, din toată moşia dă Ia Pârliţi, c-au vândut soţul mieu şi tatul nostru,
Socol clucer, călugărilor de Ia mănă<sti>rea lu Ianache postelnic dă Ia Vaideeii,
încă mai denainte vreme, din zilile altor domni, stânjăni 500, iar afară dintr-aceşti
stânjăni, cât va rămânea, câţi stânjăni să vor face, să fie pre seama Colţii vomicul,
din câmp, din pădure, din apa Ialomitii,' din siliştea satului, de preste tot hotarul,
vândutu-o-am dumnelui pre bani gata, ughi 1 50. Şi am luat aceşti bani toţi deplin în
�âinile noastre şi i-am dat aceşti bani toţi deplin în mâinile mumii noastre,
J upânesii Varvarii, pentru că această moşie s-au fost rânduit să să vânză în zestrile
dumne<ei> şi pentru partea ei din casă ce i-au ales boierii Ia împărţeală .
Şi cându am făcut acest zapis, fost-au mărturie: jupânul Bunea vei vistier şi
fra�11.. mame, jupânul Raţ Pătru şi jupânul Raţ Gheorghe şi Mihăilă spatar snă
Ghmea visti er şi alţi boieri mari şi mici care-ş vor pune peceţile ' şi iscăliturile.
_ _ Şi pentru mai adevărată credinţă, ne-am pus mai în jos pecetea şi iscălitura ca
sa sa crează.
5 13
Octomvrie 1 1 , leat 7 1 63 < 1 654>.
Eu, jupâneasa Varvara, împreună cu fi iu-mieu, Adam. Cârstea clucer.
Florescu paharnic. Eu, jupâneasa Anca, împreună cu fiiu-mieu, Mateiu. t Bunea
vei vistier. ţ Preda căpitan. t Badea căpitan ot Comani. t Jane paharnic snă Procăi
ot Târgovişti. t Mâinea căpitan. ţ Eu M ihail spatar sin Ghinea vistier.
DANIC, Ms. 3 1 4, f. 9 1 .
Copie rom.
Menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 1 62, nota I .
430 1 654 (71 63) octombrie 12
ţ Adecă noi, ceşti 12 boiari carii i-am fost luoaţi pre răvaşăle mării sale '
domnu nostru, lu Costandin vodă, de satul Scurteştii şi de Moisi spatar, c a să
căutăm şi să jurăm de neşte2 moşâi şi de vie de la Scurteşti: fost-au cumpărate de
Moisi spătar cu bunăvoia lor3 şi cu ştire loru4, au ba, au fost-au cumpărate de la ei
cându au fost ei pren hiară şi prân grosu şi prentr-alte nevoi? Dici noi, ceşti
1 2 boiari, deca am văzutu cartea mării sale 1 şi răvaşăle5 mării sale 1 şi omul
mării sale 1 , Ion al doilea portaru, noi ni-am strânsu toţi6 de<m>preună la sfânta
episcupie, înainte părintelui episcupul chir Serafim, ca să judecăm şi să jurăm la
piscupie denainte părintelui episcupul. Dici noi, aceşti 1 2 boiari, împreună cu
părintele sfiinţia lui am căutatu7 şi am cetitu toate8 zapisele lu Moisi spatar carele
au fost de cumpărătoare9 şi în zapis au fost tot 1 0 cu ştirea satului Scurteştii şi au fost
şi mărturii în zapisu, tot 1 0 boiari şi oameni buni.
Şi am chemat pre toţi6 carii au fost mărturiile în zapise 1 1 , de au mărturisit şi
înainte părintelui, cu sufletele Ior3 , cum au fost vândut cu ştirea lor3 . Ci noi, ceşti
1 2 boiari, deca am văzut că easte cumpărătoarea direptă şi zapise 1 1 direpte, noi încă
i-am făcut zapis la mâna lu Moisi spatar, ca să ţie moşâile cu bună pace. Şi n-am 1 2
vrut să jurăm şi au rămas Scurteştii 1 3 de lege şi de judecată. Şi pentru credinţa, am
pus şi peceţile.
Pis ohtomvrie 1 2 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
Eu Popăscul capitan
Eu Alexe 1 4 ceuş
Isac iuzbaşa
Eu Mogoş iuzbaşa
Vasilache iuzbaşa
514
t Dumitru
t Lupşă iuzbaşa
t Naan
Eu Mihalce stegar
Grama
t Gane 1 5 .
DANIC, Ep. Buzău, L/3 7.

Orig. rom., hârtie (3 1 , 5 x 2 1 ,5), patru sigilii inelare în tuş.
Copie, ibid. : ms. 1 7 1 , f. 369v-370.
I Ullii.
2 HEljlii.
3 nowp.
4 nowpS .
l poB4 W'bllt .
6 ••
TOWl\I.
7 KoSTaaTS.
S TOW4 TE.
9 KS111 n•p•Nwp-k .
1 0 TOWT.
1 1 34n Hct.
ll
H44M.
13 GKSpTeljl·le.
1 4 1111eKâe .
431 1 654 (71 63) octombrie 13
t Adecă eu, Iane 1 snă Marco ot Curte, scris-amu acest al mieu zapis ca <să>
�<e> de2 mare credinţi la mâna3 Radului snă Lazaru ot Târgu Jiiu, pintru să să ştie că
1-am vândut 2 delniţe în Curte, preste tot hotarul, în câmp, în pădure, cu sălişte di
casă i în sat pristi tot, diript bani gata, aspri 2 OOO. Şi li-am vândut di a me4 bunăvoie,
îară di nicio silă şi cu ştiri tuturor fraţilor miei, ca se fi<e> Radulu moşie moştină,
lui " CWHH ero e BHOKOM ero " n pHeBHO'lHTOM ero5 , moşie ohabnică în vecii6 vecului.
Şi cându amu vândut, <au> fostu mărturie: ot Curte Drăghici postelnic i brat
ego, Radu l postel nic i Nicola Ţangoniscul i brat ego, Datco postelnic, ot Orbii,
Stăni_ lă i Opre Vlăgeu , ot Cartiu, Alexe7 , ot Şofrăcini, Ciople i Mihai, ot Pleşeşti 8 ,
Stan Coichina, ot Pişteşti, Dragomir postelnic i Pătru postelnic, ot Prijbă, Radu! i
brat9 ego, Nicola i Paliţ, ot Târgu Jiil, judiţ Gherghi cu 1 2 pârgă<ri>, lane judeţ.
515
Şi pintru cridinţa, amu pus p iciti.
Ohtomvrie 1 3 dni, leat 7 1 63 <1 654>.
Eu Iane snă Marco postelnic ot Curte. Eu Drăghici. Eu Radu!. Eu
Nicola. Eu Datco. Eu Stănilă. Eu Ciople. Eu, judiţ Gherghe. Eu Iane 1 judeţ.
DANIC. Doc. ist., MDXXX/ 1 35.

I lr!HEX .
2 Pasajul ca săfle de. ad. ulterior peste cel scris iniţial.
3 M'hHAX .
4
MEX ·
5 „şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui".
6 ..
6€41€.
1 11"e"ae.
8 n"ew'h4iie .
9 Gpar.
432 1 654 (7163) octombrie 1 3
t Adecă eu, Ene snă 1 Marc[o ] 2 o t Curte, scris-am acesta a l me[u J 2 zapis c a să
fie de mare credinte la mâna Radului, fecior lui Lăzăroie, cum să să ştiie c[ă a]2m
luat eu, Ene, bani pe 2 delniţe, însă bani ughi 7. Şi am dat eu, Ene, [d]2e b:.măvoie a
me, fără de niceo silă şi cu ştire tut<ur>or p ărtaşilor, să-i fii lu[i] 2 moşiie moştină şi
ohabnică, lui şi feciorilor lui şi câţi 3 Dumnezeu i v[a] 2 da4.
Şi mărturii sânt omeni buni, anume: Nicol[a] 2 Ţangonescul i brat ego, Deatco
i Drăghici i brat ego, Radu! i Dragomir i brat ego, Pătru.
Şi păntru credinţa, am pus ş[i] 2 peceţile.
Pis measeţa octovri<e> 1 3 dni, vă leat 7 1 63 < 1 654>.
Eu [E] 2ne. Eu Nicola. Eu Deatco. Eu Drăghici. Eu Radu. [E] 2u Dragomir.
Eu Pătru.
DANlC, Doc. ist., MDXXX/ 1 34.

Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), rupt la îndoituri, pătat.
1 Postsnă scris ego.

3 ..
K'hlţlH.
516
433 1 654 (7163) octombrie 13, Bucureşti
t Adecă noi, ceşti 3 boiari judecători: jupan Gheonna vei ban, jupan
Gheorghie vei clucer, jupan Danciul vei slujer, dat-am cartea noastră de judecată
sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ce să chiiamă Coşuna, hramul lui Sveatâi
Nicolae şi părintelui egumenului [ . . . ] 1 şi altor fraţi, ca să să ştie cum au fost avut
mănăstirea moşie la Sulari u sud Dolj , însă a patra parte şi tot au ţinut cu bună
pace.
Iar când au fost în zilele lui Alixandru voievod Iliiaş, sătenii din Sulari, ei se-au
fost vândut rumâni cu părţile lor de moşie, lui Dumitru vistier Dudescul, iar când au
fost în zilele răposatului Matei voievod, el încă au vândut pre Sulari, rumâni,
Barbului stolnic Poenaru şi i-au fost dat şi cărţile lor şi de moşie şi de cumpărătoare.
Deci Barbu! stolnic n-au ţinut precum i-au fost vândut Dumitru vistier, numai părţile
rumânilor, ci s-au sculat de au luat 24 de boiari hotarnici de-au cuprinsu hotarul
moşiia judecii or din Sul ari şi au cuprinsu şi moşi ia mănăstirii Coşuna, a patra parte,
ce-au ţinut ei acolo mai denainte vreme.
Iar după aceea, când au fost acum, în zilele mării sale, domnului nostru
Io Costandin Şărban voivod, judecii ot Sulari: Stepan roşu, Hodor Rodescul, Moş,
Radu!, cu fraţii lor, văzând atâta strâmbătate de cătră Barbu! stolnic, venit-au de
faţă la divan. Domnul nostru ne-au dat pe noi, pre ceşti 3 boiari din divan, ca
să-i judecăm şi să-i tocmim şi să le alegem p ărţile şi ale rumânilor ai
stolnic<ului> Barbului şi să alegem şi partea mănăstirii Coş una şi a judecii or ce
scriu mai sus.
Deci am ales pre zapisele Dudescului, cele de vinderea rumânilor, însă
stânjeni 919 şi sfintei mănăstiri Coşuna a p atra p arte, cât au fost hotărâtă mai
denainte vreme, iar afară dintr-aceasta, câtă moşie va rămânea, să fie tot pre
seama judecilor, iar hotaru ce au fost pus Barbu! stolnic cu cei 24 de boiari, să
fie întru-o nimica. Î ntrebatu-I-am şi de niscare zapise, cărţi de cumpărătoare sau
de pâră, el s-au prinsu înaintea noastră că nu mai are. Deci le-am făcut
fieştecăruia cărţile noastre ca să-şi p oată ţinea cineş moşiia cu pace, precum am
ales noi cu ale noastre suflete. Şi mai mult val să n-aibă.
Şi ne-am pus şi peceţile şi iscăliturile mai jos.
Scris Dumitru u Bucureşti, octombrie 13 dni, 7 1 63 <1 654>.
Gheorghie Băleanu vei clucer. Danciul Pârâianu vei slujer.
DANIC, Ms. 722, f. 1 97- 1 97v (fostă 803-804).

Copie rom.
1 Loc alb în text .
517
434 1654 (71 63) octombrie 14
t Adecă noi, satul Lazul ot Doljâi, po ime: Neagoi snă Pârvul i Barbu! i
Drăghici i Stan, Fulga snă Lupul i Pătru i Iane i Pătru i Neagu! snă Stan i Ianăş i
Nestor cu frate-său, Ianăş i Pârvul i Simiun i Radu! snă M iclăuş i Drăghici i Simiun
i Costandin i Voica i Stan i M ihai i Radu! i Dumitru i Neagoi i Stan i Nicula i
Stancu! i Stan i Simiun i Stipan i Cozma i Lazar i Lupul i Dragomir i Mihai i
Barbu! i Pătru i Stanciu! i Drăghici i Stanciul i Dan cu ficiurul lui, Cozma i Stancu!
i Oprea i Drăghici i Stanciul i Stan, Tudosii i Pârvul i Fota snă Tudosii i Stanciu! i
Pană i Pârvul i Neagu! i Oprea i Barbu! brat Oprea, i pac Barbu! i Oprea, Neagu! a
lu Vişan, Pârvul snă Drăghici, noi, aceşti oamini carii sântim mai sus-scrişi, den
Lazu, scrim şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fii de mari cridinţă la
mâna domnealui, Pana cămăraşul, cum să să ştie că am mers noi toţi 1 , di a noastră
bunăvoi, la domnealui, la Pana cămăraş, de ne-au dat ughi 600. Şi i-am luat noi, cu
mâinili nostri, de i-am dat jupânului Ivstrati2 vei postelnic, de ne-am scos di cătră
domnealui, de rumânie.
Şi am luat aceşti bani cu dobândă de la domnealui, însă zecea în doisprăzece
într-un an, de acum de la Vinerea M ari până <!>a temp să-i dăm domnealui, jar la
Vinirea Mari aceşti bani cu dobânda cu tot, ughi 720. Şi s-avim a-i darea aceşti
bani den bucatili nostri, să nu-i luom de <la> alti3 boiari. Deci, de-i vom da den
bucatili nostri, să ni plătim de cătră domnealui, noi să fim nişti omeni slobozi şi în
pace de cătră domnealui. Iar, să nu-i vom putea da banii la zi, cum ne easte
tocmeala, noi să-i fim, satul tot, rumâni domnealui, ohabnici şi coconilor4
dom<nea>lui. Iar, să vom lua bani de la alt boiar şi ni va afla domnealui că am luat
bani de <la> alţii, noi să fim 5 di mari gloabă, să dăm domnie ughi 1 OOO şi
domnealui să-i dăm banii aceştea ce-s scrişi mai sus, cu dobânda zecea în
doisprăzece şi să avem a-i clăcui şi a-i lucrarea domnealui la ce va fi înveţătura
domnealui.
Şi la această tocmeală a noastră fost-au multi boiari mărturii, anume6: ot
Mileşti 7 jupan Danciul vei slujer i Vădeslav clucer i G hirghina stolnicul i Fiseanţea
logofăt şi Parascu neguţătoriul i Stanciu! sluj er i Vlaica postelnic ot Comet. Acesta
am scris.
Şi 8 pentru cridenţa, pusu-ne-am noi toţi9 peceţili şi degitili.
Pis az, Mihai logofăt. Pis measeta octomvrie 14 dni, vă leat 7 1 63 <1 654>.
Degiătul Pârvului. Stan. M i hai. Radu!. Pană. Stan. Lupul. Pătru. Neagoia.
Pârvul sin Neagoia. Barbu!. Nistor. Ianăş. Neagu!. Ianăş. Stan. Cozma. Oprea.
Stancu!. Barbu!. Oprea. Stan. Fota sin Stan. Tudosiia. Pârvul. Stanciu!. Dan. Sin Dan.
Drăghici. Barbu!. Drăghici. Iane. Pătru. Neagu!. Radu!. Micleuş. Drăghici. Simion.
Costandin. Voica. Pârvul. Sâmion. Barbu!. Pătru. Lazăr. Lupul. Dragomir. Mihai.
Stan. Sâmion. Stanciu!. Drăghici. Stanciu!. Stan. N icula. Stancu!. Stepan . Cozma.
Dumitru. Neagu!. Iar Neagu!. Oprea. Ivan. Pârvul. Fulga. Feciorul lu Tudosiia.
518
DANIC, M-rea Brâncoveni, XVIII/20.
I TSl\H.
2
HHH"bCTp4T0IH.
l
MT"b.
4
KOKOHHHHllSp.
l
t°i"HM.
6 4HOM€.
7 MHllEqJ€.
8 W€.
9 TOI\€.
435 1 654 (7163) octombrie 15
t Adecă eu, Ana, sora Lupului căpitanului, scriu zapisul ' mieu să hii di mare
credinţă la mâna iuzbaşi lu Dămiian şi a feciorilor lui, cum să se ştie că i-am vândut
trii cizvârţi di ţelină din capul viilor din sus, moşii stătătoare, diriptu 520 di bani gata, di
a mea bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor di moşie, ca să hie moşii în veac.
Şi când am făcut zapisul, fost-au mărturii, anume: ot Virneşti, Mihai snă Voico
i2 Jane snă Stan i 2 Ionaşco i 2 Dumitraşco. Şi pintru cridinţa, mi-am pus degetul în loc
di picetii.
Şi am scris eu, Jipa al Soresculu, ohtomvrie 1 5 dni, vă leat 7 1 63 <1 654>.
Eu Ana. M ihai. Jane.
t Dumitraşco
t Ionaşco3 .
DANIC, Doc. ist., CXL VIII/3.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 22), un sigiliu inelar în fum .
Rez., Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. 1 5.
1 34nec811.
2
e.
3 Ultimele două, semnături autografe.
43 6 1654 (7163) octombrie 18
t MHMCT"i°io Eoll<°IEio, "iw KocTAHAEH illEpBAH BOEBOA " rocnOAllH'h . AABAT

rocn oAtT Ro MH cYio nosEl\EH·1·E rocnoACTBA MH ispravnicului cestitului,
519
credinciosului I şi dregătorul dumnie mele, jupan Ghionnei vei ban, po ime [ ..]2 .
ca să fie volnic cu această carte a dumnie mele de să aibă a oprirea oamenii şi

rumânii ai Neacşei jupâneasăi ot Măgureni de la pâinea boiarenului dumnie
mele carele easte mai sus-zis, de la Vlădeni, şi de la toată pâi<ne>a dumnealui
unde va fi, să aibă a oprirea. Că aici, naintea dumnie mele, spus-au dregătoru l
dumnie mele, jupan Ghionna vei ban, cum că, fără şt<ir>ea dumnealui, i-au
luat Neacşa jupâneasa mai dăunăzi 20 de cară de pâine de la Vlădeni ş-au lăsat
dumnealui acelea să fii trecătoare. Iar când au fost acum, Neacşa jupâneasa iar au
mânat cară cu oamenii 3 ei, mai multe decât întâi, de iar să ia pâini de l a V lădeni
fără ştirea boiarenului dumnie mele, jupan Ghionnei vei ban, ci numai4 cu
furişul. Iar, daca me-au spus Ghionna vei ban de acest lucru, dat-am această carte a
dumnie mele ispravnicului deregătorul dumnie mele, cum easte mai sus-zis,
de să fie volnic a opri pre omenii N eacşei jupâneasăi de la pâinea dumnealui, de la
toată pre unde va avea. Iar, să vor face vro silă oamenii Neacşei jupâneasăi de să ia
pâine, să fii volnic ispravnicul Ghionnei vei ban de să-i lege şi să le dea şi
strânsoare şi să-i trimiţă la dumnia mea de să le dau mare certare, ca d-al<tă>-dată
să nu mai facă aşa jaf în bucatele stăpânu-său fără dă ştirea stăpână-său.
H HAKO A" H€CT n<o> pe1.1 5 rocnOACTBA MH .
11 CAM pe1.1 rocnOACTBA MH .
0Hc wx·roMBp·1·e HI A"""· l\iiT „��r < 1 654>.

"I "iw KocTAHAHH BW€BWAA, MHl\OCT0lio EolK°lio rocnOAHH'h .
DANIC, Doc. ist., CXL/ 1 09.

I KPEAHH'IOCM8H .
2 Loc alb în orig.
J „
W4MENIE.
4
H4M4H.
5
po4 .
437 1654 (71 63) octombrie 19
Constantin Şerban voievod întăreşte lui Tudor cămăraş din Fălcoi moşie în
Cotiniţa, judeţul Olt.
DANIC, Doc. ist., MDCLXXXVI l/33, nr. 37.

Rez.
Menţ., Ionaşcu, Bis. chipuri şi doc., p. 234.

.
520
438 1 654 (71 63) octombrie 22
t Adecă eu, Ana, sora Lupului căpitanului, scriu zapisul 1 miu la mâna
iuzbaşi, lu Dămiian, şi2 a feciorilor lui, pentru să se ştie că la nivoia mea mi-au
făcut bine cu 1 O ughi, iar eu i-am pus zălog un pogon di vie până în toam<nă> şi
să-1 lucrizu eu, Ana, pogo<nu>l şi să-l culeg eu, numai să aibu a-i darea banii în
toamnă să-ş cumpiri mustu3 di la corită. Iar să nu voi 4 <da> banii în toamnă, la
vremea mustului, să hii pogonul stătător di moşii, lui şi feciorilor5 lui în veac.
Şi însă pogonul în vârh disupra viilor, cu a mea bunăvoie şi cu şterea tuturor
fratilor.
'
Şi când se-au făcut acestu zapis6 fost-au7 mărtorie anume: ot Vimişti, Jipa
postelnic i8 popa Jipa, Dragomir a lu di<a>conu, Ionaşco i8 Dumitraşco, Mihai, Iane
i8 Lefter ceauşul.
Pintru cridinţa, pusu-mi-am digetul.
Şi am scris eu, Jipa al Sorescului.
Pis ohtomvrie 22 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
Eu Ana.
Popa Jipa
t Jipa
Eu Lefter ceuş
t Dragomir di iac
t Dumitraşco
Ionaşco
t Iane9
t Mihaiu 10 .
DANIC, Doc. ist., CXL VIII/4.

Orig. rom., hârtie (32,5 x 2 1 ), rupt puţin la îndoituri, pătat, două sigilii inelare în tuş şi fum.
I 3411€ t81\.
111€1\\.
l M8CTT8.
4
ROI(.
5 +H�o peMp .
6
3411HCT.
7 +ocTT48 .
8
e.
�
Corectat peste un alt nume.
52 1
43 9 1 654 (7163) octombrie 22
t Adecă <eu>, Stanciu! Băhărosul ot Mărgăreteşti, ficiorul Vlădaie, fata

Radului ot Rusăneşti, scriu şi 1 mărturisesc cu acesta zapis al nostru, ca să fie de
mare credinţă la mâna lu ltovoe postelnic şi a nepotu-său, lu Hamza logofăt i brat
Stoican ot Popânzăleşti, cum să să ştie că am fost vândut o jumătate2 d e fune <la
Rusăneşti>3, banului Spaheul. Dici, şi i-am fost făcut şi zapis la mâna dumnealui.
Dici, alalţi bani mi i-a fost dat banul [S] 4pahiul, iar 300 de bani nu mi i-au dat.
Dici, de[ aca au] 4 murit dumnealui şi au dat cărţele şi 1 zapisăle la mâna oamenilor5
dumnealui şi 1 la sângele dumnealui, eu am venit la dumnealor de me-au6 dat şi1
aceşti bani ce scrie mai sus şi 1 cât mai am, iar de-m va fi vânzător, să aibă întreba a
pre dumnealor să o vânză dumnealor.

Şi 1 când am făcut acist zapis, fost-au mulţi oameni buni: Stan7 postelnic cu
Oprea, Preda.
Şi printru credinţa, me-am pus şi 1 degetul, în loc de pecete.
Şi 1 Vladul ot Popânzăleşti i Stănislav ot tam, Aldea ot tam.
Pis octomvrie 22 dne, Jet 7 1 63 < 1 654>.
Stan. Oprea. Preda. Stanciu! Băhărosul.
DANIC, Doc. ist., DXCl/6 1 .

Orig. rom., hârtie (33,5 x 2 I ), rupt l a îndoituri, lipit; c u începutul doc. scris şi pe verso primei
file şi pe a doua filă.
we.
2 a;8M'hT44T4.
3 Completat după nota tergală.
5
WMEHEAWp.
6 Mt.iS.
7 Corectat peste un alt cuvânt.
440 1 654 (7163) octombrie 23
t Adecă eu, Stoca Guduluş, scrimu şi mărturisim cu <a>l meu zapis, ca să

1
fie de mare credinţă la mâna lui Vlad ot Deduleşti, ca să se ştie că i-am vândut
stânjăni de ocină de<n> drumul beserici până-<n> drumul Săpatului, d e peste
tot hotarul stânjăni 6, derăptu bani gata, ughi 3 .
Ş i cându am vândut <fost-a> cu ştirea tutură<r> fraţilor d e moşi<e> şi din sus
şi di<n> jos. Şi am vândut de <a> mea bunăvoii.
522
Şi păntru credinţa, me-am pus şi degetui2 în loc de pecete, ca să3 se crează.
Pis measeţa octomvrie 23 dne, vă leat 7 1 63 < 1 654>.
t Eu Stance. t Eu Ouţe. t Eu Stoica. t Eu Tudor. t Eu Drăgan. t Eu
Neagu e i u . t Eu Stoica.
DANIC, Doc. ist., CXLVl/1 93.

Orig. rom., hârtie (27 x 2 I ,5), pătat.
I .j>HElll .
l Aiil,lEHT8�.
3 Repetat.
441 1654 (7163) octombrie 23, Bucureşti
t Boiarii judecători şi tocmitori ai sfintei mănăstiri Glăvăciovul, hram

Blagoveştenie Bogorodiţe şi ai lu Dumitraşco căpitan ot Ghierghiţă şi ai Dragului
iuzbaşa ot Cislău, cu ceata lor, na ime: ot Măneşti Barbu! postelnic, Stoichiţa
căpitan 1 Berilescul, Mogoşu căpitan Păulescul, Antonie postelnic Negoiescul,
Marin căpitan ot Ploieşti, Radu! logofăt Ţigănescul, ca să caute aceşti 6 boiari să
vază cine ce are la Cemăteşti şi ce ţine şi câtă parte. Î nsă să-ş scoaţă toţi cărţile la
ceşti boiari şi cartea părintelui vlădicăi, de legătură, cum vor afla ei cu ale lor
suflete. Zioa, la Sveati apostol Filip.
Pis D u m i<tru> logofăt u Bucureşti, ohtomvrie 23 dni, vă leat 7163 <1 654>.
'iw KocTANAHN BW€BWAA, MHl\OcT'lio EolK'lio rocnoAHN"b .
DANIC, M-rea Glavacioc, XXXIV/34.

Orig. rom., hârtie ( 1 7,5 x 1 4,2), sigiliu mijlociu, aplicat în chinovar.
Menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 1 1 8.
1 Iniţial scris: iuzbaşa.
442 1654 (71 63) octombrie 24
t Adecă eu, Anghel sin Vătră ot Potoceni, scriu şi mărturisescu cu acesta al

meu zap i s, pentru ca să fie de mare credintă la mâna lu Ion Cotofană, pentru că
' '
523
ş-au scumpărat Ion Coţofană o părticea de moară a lui şi a lui U grin, de l a Anghel,
însă dentr-o roată a opta parte, pentru că o au fost scumpărat Anghel de la Preda sin
Buzică, pentru că o au fost vândut părinţii lor mai denainte vreme.
Deci ş-au scumpărat părticeaua lui şi a lui Ugrin, de la Anghel, dereptu ughi
9, pentru ca să fie lui Ion moşie stătătoare şi de moşie lui şi feciorilor.
Şi când s-au făcut acest zapis, fost-au mulţi oameni buni. Şi cându se va
vinde această moară altădată iar să fie Anghel volnic a o cumpăra, să nu fie altul
volnic, pentru că o au lăsat de voia lui de ş-o au scumpărat.
Şi marturii: Ştefu! ot Potoceni, Drăgoiu, Dumitru, Ştefu!, Istratie sin Manul i
Pascu!.
Piseat popa Dragomir. Piseat meseţa ohtomvrie 24 dni, vă leat 7163 <1654>.
Muz. Judeţean Buzău, nr. 4 1 85 1 .

Copie rom., sec. al XIX-iea.
EDIŢII : Text, Lupu, Gaiţă, Documente inedite, p. 394, nr. 1 4.
443 1654-71 63 octombrie 26, Bucureşti
.
t M1tMCT0IE10 EoJK IEio, "iw KocTAHAHH lli'hp6AH BOEBOA 1t rocncwrn'h B'hco11
3EMl\E oyrppoRl\AXHHCKOlt . ĂABAT rocnOACTRO Mbl c"IEIO noBEl\iiHHlt rocnoACTB4 �III
sMiip1tH rocnOACTBA Mit, HEro1ttţ'h Kl\S4Ep, 1t C'hC CblHWBH Ero, El\1ttţ1tMH Eon.
AApoRAX 1 , ca să-i fie lui toată oci[n] 2 a căpotească până în mijlocul Bălţii Albie şâ
până în Galiciia, den hotar până în hotar. Şi iar să-i fie şi selişte [Bu] 2rciuleştii cu
tot hotarul, den hotar până în hotar, până în mij locul Bălţii Albe şi până în Galiciia.
Şi ia[r] 2 să-i fii şi silişte Stăieştii, din hotar până în hotar, însă d[i] 2n Galicii până în
mijlocul apii Seretului. Pentru că aceste silişti şi ocini ci scriiu mai sus fost-au
ţiindu mai dinai<n>ti vreme aga Neagu!, încă a şasea parte. Dici, Nigoiţă clucer
fostu-li-au cump<ăr>atu întâiu di Ia cumnaţii lui, ficiori Neagului vei agă, în zilili
răposatului Matei vodă, dirept ughi 30, bani gata şi Ie-au ţinut în 2 ai cu pace. Apoi
s-au sculat Stanciu! ceaprazariul cu nipotu-său, Iorga ciauşul, cu pâră pintru acesti
moşii ci scriu mai sus, zicându cum sântu ale lor di moşii şi au mirsu di s au pârât -
di faţă în divan înai<n> 3 tea lui Matei vodă, cu Negoiţă clucer şi cu Neniţa dascalul
şi cu Stan Peniş şi cu Dumitraşco. Şi au scos Stanciu) ceaprazariul şi cu nepotu-său,
Iorga ciauşul, cărţi bătrâne în divan pri acesti moşii: carte<a> Nigrului vodă şi
carte<a> lu Alixandru vodă snă M ihniv vodă şi carte<a> răposatului Şărban vodă.
Î ntr-aceea, răposatul Matei vodă au căutat şi au judicat cu tot divanul şi au dat lui
Nigoiţă clucer şi lui Dumitraşco cu ceata lor, legi ţărâi, 1 2 boiari 4 ca să juri de cătră
Stanciu) ceaprazari ul şi di cătră ni potu-său, să spargă acele cărţi bătrâne, deci 5 să-ş
524
tii moşiile. Dici cându au fost la zi, ei nicicum n-au putut jura, ci au rămas di legi şi
�u stătut a fi moşiile pri siama Stanciului şi a ni potu-său, Iorgăi ciauşul, cum li scrii
cărtili. Într-aceea, Stanciu! şi cu nipotu-său, Iorga, deca şi-au discopirit moşiili, ei
'
li-au făcut vânzătoa ri şi au vrut Matei vodă să li cumpere, să li dea la mănăstiri, la
Măxineni6 Iar Negoiţă clucer căzut-au cu mari rugăciune la răposatul Matei vodă
ca să şi-l cumperi el. Dici M atei vodă, ştiundu-1 slugă diriptă şi cridincios ţării,
lăsatu-I-au di şi le-au cumpărat diriptu taleri 300, bani gata şi cu zapisii di la mâna
lor, di vânzari şi cu mulţi boiari mărturii.
Şi di atunci încoace, tot li-au ţinut cu bună pace 13 ai până acum, în zilili
dumnii mili. Iar cându au fostu acum, sculatu-se-au Dumitraşco al lu Dimiian
cu fraţii lui şi cu Niniţa dascalul şi cu alţi mulţi, cu pâră pintru moşii căpotiască şi
au vinit înai<n>ti dumnii mili, la divan, cu Negoiţă clucer.
Şi aşa pârâia ei pri Nigoiţă clucer, cum că această moşie căpotiască au fostu a
lor, iar Negoiţă cliucer au cumpărat rău, căci că vânzătorii lui Negoiţă clucer era
morţi. Într-aceea, dumnii mea am căutat şi am judicat cu tot divanul şi amu datu lui
Dumitraşco cu ceata lui, 1 2 boiari pri răvaşe domnişti, anume: ot Cârligi Ion
ceauşul i ot Mihnişti Sârbul i ot Cândişti Jani i ot Toftişti Ionaşco i ot Jilişti
Dumitraşco i ot Gârbovi Pătrăşcan i ot Albişti Popiscul căpitan, ot Vemişti Jipa
postelnicul i Lefter ciauşul i ot Mărăcineni 7 Alexe8 ciauşul i Mirean iuzbaşa i ot
Coieteşti Bratul, ca să juri di cătră Negoiţă clucer pintru această moşii căpotească:
fost-au a Stanciului ceaprazar[ul] 2ui şi a surori sale, Muşii, au fost-au a lu
Dimiian, tatăl a lu Dumitraşco, cu ceata lui. D ici cându au fostu la zi şi la s[o] 2roc,
strânsu-se-au toţi acişti boiri ci scriu mai sus, [1] 2a sfânta ipiscupii ot Buzău şi
nicicum n-au putut apuca di legi să juri, ci au rămas di legi şi judicată.
Într-aceea, Dumitraşco nu se-au lăsatu, ce iar au vinit înainti 9 dumnii mili,
la divan, cu pâră, zicând cum nu li-au dat Negoiţă clucer boiri tot din râmniceni 1 0
ca să poată jura, ci li-au dat din buzăiani. Di ci, dumnii mi am judicatu cum [s] 1 1 ă li
de Nigoiţă clucer boiri din râmniceni, iar Negoiţă clucer, di va vrea să ia pristi ei
24 di boiri, să ia tot din buzăiani [ ... ] 1 aşa s-au tocmit dinainti 12 dumnii mili şi
li-au dat [N] 2egoiţă clucer 1 2 boiri rârnn i ceni 12 : ot Bălţaţi Murgea i ot Topliceni
Jane i ot Râmnic Panaiut căpitan i ot Codrişti Răzmiriţă căpitan i ot Gradişti
Jonaşco Bărariul i pac ot Codrişti, Criţu capitan i ot Mihnişti Sârbul i ot Cândeşti
Jani i ot Cârligi Ion ceauş i ot Toftişti Ionaşco i ot Dălhăuţi Vasilii i ot Scăuiane
Stan iuzbaşa, ca să juri cu acişti 1 2 boiri ci scriu mai sus. Dici, când au fostu la zi şi
la soroc, iar s-au strânsu şi acişti boiri, a dooa lege, la episcpii şi iar n-au putut
Jura, ci au rămas di legi şi di judicată. Dici, dumniia mea am făcut aceasta carti a
dumni i mili boierinului dumnii mili ' Nigoită clucer, ca să-i fii lui moşii
'
ohabnică în veci 1 3•
Şi cându văzând u cartea răposatului Matei vodă, cu mari blestem întărit-am şi
dumnia mea: pri carili va aduce domnul Dumnezeu cu steagul să ţie Ţara
�untinească a domni, au din plodul inemii dumnii mili, au di altu niam şi va
cinsti şi va întări această carti a dumnii mili, pri acila Domnul Dumnezeu încă
525
să-l cinstescă şi să-l întărească 14 şi să-l păzească 15 în domniia lui, iar cene nu va
întări şi nu va cisti carte dumnii mili, pri acila Dumnul Dumnezeu să nu-l
cistescă, neci să-l întărescă şi în cila veacu să fii suflitul lui, la un locu cu Iuda şi cu
Arii şi cu mulţi necridincioşi iudei.
e lK€ H CR€A€THl\IO nOCTARl\il.€Mb rocnOACTRO MH 1 6: lKSnAH fEWpMA GAH R E i\
KpMERCK<l>e H lKSnAH UpEAA BEI\ AROpHHK H lKSnAH GTpoe BEI\ l\WrW<!>'hT " n411
E8Hii R€1\ RllCT0l€p " XpH3€ R€1\ cnATAP " nAH repr€ R€1\ Kl\S4€p " nAH KHpKA REi\
CTOl\HHK " lKSnAH PAAI(" R€1\ KOMllC " lKSnAH flAHA R€1\ nEXAPHHK ll lKSnAH HOCTAHAll H
suR BEI\ noCTEl\HHK " nAH HcTpATHll BEI\ nocTEl\HllK . HcnpARHllK, nAH GTpoe R€i\
l\Wl'W�"bT .
H HAnucAXWM R"h HACTWI\ rpAAA E8K8pE4-IH, MiiCEtţA WXTOMsp"le K"S A""" " wr
flAAMA AO HHHii, T€4€H°I€ l\il.T R"h l\il.T „3�r. A WT pOlKA€CTRO XpHCTORO r"XNA17.
ţ "iw KwcTAHAllH RWERWA, Mlll\OCT.IEio EolK°IEio rocnOAHH"h .
"iw KWCTAHAHH R0€ROA <m.p.>
DANIC, Doc. ist., CXCVII/73.

Orig. rom., hârtie (45 x 29,5), rupt puţin la îndoituri, sigiliu mij lociu, timbrat; anul erei noastre
este scris cu slovo-cifre şi cu cifre arabe.
1 „ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă
domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Negoiţă clucer, şi cu fiii săi,
câti Dumnezeu i-a dăruit".
•
J TuHAHTii.
4 Golllpe.
5 Aii'IHH.
6 M'hKâ HHiiHe.
7 M'hp'b'IHHiiHe.
8 f111eKâ e.
9 TuHAHHTH.
IO
p'bMHH'liiHE.
I I AHHHAHHTH.
12
p'bMHH'IEHE .
I J Bii'IE.
1 4 TuT'bpiiACK'b.
IS
ll'b3iiACK'b.
16
rocnoACTRA ME.
1 7 „lată şi martori punem domnia mea: jupan Ghionna mare ban al Craiovei şi jupan Pred
a
mare vomic şi jupan Stroe mare logofăt şi pan Bunea mare vistier şi H rizea mare spă tar ŞI pan
Gherghe mare clucer şi pan Chirca mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Pană ma e
'.
paharnic şi jupan Costandin fost mare postelnic. Ispravnic, pan Stroe mare logofăt. Şi s a sens rn -
cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 26 zile şi de la Adam până acum, cursul anilor, în anul
7 1 63 , iar de la naşterea lui Hristos 1 654".
526
44 4 1654 (71 63) octombrie 27, Bucureşti
t M 111\0CT0leio Eo a:'leio, 'iw HwcTANAllN BO€BOA WepsAN B'hco11 3€Ml\ll

88rrppoBl\AX0l0llCKO€ . ĂABA'f rocnOAC'fBO MII c'lio nOB€1\iiN°l0ll rocnOAC'fBA MII 601'-kp11H
rocnOACTBA MII, 0ANNO K'hM'hpA wSI\ W'f 0'hpA€4Jll li C'hC C'hlNOBll Cii , €1\lllţll;t;€
Eor'h AAPOBAX 1 ca să-i fie lui nişte rumâni den sat den Pârdeşti, anume: Ştefan cu
feciorii lui, Ion, Tatul, Goia şi cu feciorii lor şi Drăguşin cu feciorii lui, Pătru,
Ignat, Vădislav şi cu feciorii lor şi Stan cu fiiu-său, Ion şi cu feciorii lor, pentru
că aceşti oameni ce scriu mai sus, ei au fost tot megiiaşi den Pârdeşti. Iar când
au fost în zilele răposatului M ateiu vodă, ei se-au sculat de a lor bunăvoie, fără
de nicio silă, de se-au vândut rumâni cu feciorii lor boiarenului domnii
mele, Pan ei cămăraş, însă Ştefan de capul lui şi de feciorii lui, ughi 40 şi
Drăguşin de feciorii lui şi de capul lui, ughi 40 şi Stan cu feciorul lui, ughi 20,
cin ughi 100.
Şi au luoat toţi banii gata în mâinile lor, cineş pre capul lui şi pre feciorii
lui, cu zapis de la mâna lor, de vânzare. Iar apoi rumânii, după vânzare, ei se-au
sculat de-au fugit şi ş-au <lăsat> birul şi toate nevoile în spinarea lu Pano
cămăraşul , de i-au tot plătit el în doi ani cât au fost ei fugiţi. Iar când au fost
acum, în zilele domnii mele, ei au rădicat pâră la divan, cu Pană cămăraşul.
Domnia mea le-am dat den divan pre cistit boiarenul domnii mele, jupan
Radu! vei aga Fărcăşanul, de-au socotit câţ bani au fost dat Pano cămăraşul
pentru birurile şi nevoile lor. Aflat-au pentru bir ughi 5 1 pol şi au mai dat pentru
vânzarea lor ughi 48, cin ughi [„.] 2 . Deci ş-au poftit Pano 3 cămăraşul banii
denaintea4 domnii mele, den divan, zicând cum nu-i trebuiescu să-i fie
rumâni. Ei banii n-au avut de unde-i da, numai ce se-au dat să-i fie rumâni de
moşie aşăzaţi şi cu pace în veci, lui şi coconilor, cum le scrie şi zapisul cel de
vânzare. Şi aşa au rămas rumânii de lege şi de judecată den divan, cum mai multă
pâră şi gâlceavă să nu mai fie în veci. HNAKo A" wtcT .
G€ :K€ li CB€A0i°TEl\ll noC'l'ABllX rocnoAC'fBO MII : a:SnAN rlwpMA BEI\ SAN
HpMEBCKAro, a:SnAN OpEAA Ep'hNKoB-kNSI\ BEl\llK°IH ABOpNllK, a:SnAN GTpoE <ll1'epA BEI\
MrO�'bT, ;i;SnAN E8wt BEI\ BllC'l'°IEp, a:SnAN Xp113A BEI\ cnATAp, a:SnAN rlEprlE B€1\
K� l\l%p , ;i;SnAN H11pKA PSAtw8 BEI\ CTOl\NllK, a:SnAN PAAI(" M11XM'lA BEI\ KOMllC,
:t 8nA11 nA NN O <ll1'1\11nEcKSI\ BEI\ nEXAPNllK, a:SnAN HcTpAT°IE BEI\ nWC'fEl\NllK. H
11cnpABt11tK, ;i;SnAN GTpoe BEI\ l\Wrw.ţ.ET.
n11c AS M11<Tp8> l\Oro.ţ.'h'f EiWM0l'llO 8 ESKSpE41°1', M-kCE!ţA WX'fOMBp°le K3 AbNll li
WT i1AAMA AO 'hlN-k, B'h
N 1\-k'f ,-3�r5 <1 654>.
t 'iw HWC'fANAllN BWEBWAA, Mlll\OC'f°IE IO EiOIK0IEIO rocnoAllN'h .
HWC'fANAllN BOllBO A <m.p .>
527
DANIC, Col. Vârtosu Emil, 1/ 1 05.
Orig. rom., hârtie (44,5 x 30), pătat, sigiliu mijlociu, timbrat.
1 „ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod a toată Ţara Ungrovlah iei. Dă
domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Pană cămăraşul din P ârdeşti şi ,
cu fiii săi, câti Dumnezeu i-a dăruit".

2 Loc � lb în orig.
J naHHC>.
4 AEHHAHHTt.
5 „Şi altfel să nu fie. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei,
jupan Preda Brâncoveanu! mare vomic, jupan Stroe Fiera mare logofăt, jupan Bunea mare vistier,
jupan Hriza mare spătar, jupan Gherghie mare clucer, j upan Chirca Rudeanul mare stolnic, jupan
Radu! Mihalcea mare comis, j upan Pană Filipescu! mare paharnic, jupan Istratie mare postelnic. Şi
ispravnic, jupan Stroe mare logofăt. A scris Dumi<tru> logofăt Boldiciu la Bucureşti, luna octombrie
27 zile şi de la Adam până acum, în anul 7 1 63".
445 1 654 (71 63) octombrie 28, B ucureşti
t Adecă eu, Istratie vei postelnic, împreună cu jupâneasa mea, Elinea, fata lu
Pătraşco vodă, nepoata răposatului Mihaiu vodă, scriem şi mărturisim cu acesta al
nostru zapis, ca să fie de mare cr<e>dinţă la mâna cumnatu-nostru, lu Pano cămăraş
den Căpreni, ca să să ştie când au fost acum, în zilele mării sale, domnu nostru Io
Costandin Şerban vodă, am socotit pentru pomeana noastră şi a părinţilor noştri
pentru satul Lazul ot Dol Jil. După multă rugăciune a lor, noi am priimit şi le-am dat
voie să să răscumpere de cătră noi. Deci ei putere de bani n-au avut să ne dea, ce
se-au sculat cu mic, cu mare, de-au luoat bani de la cumnatu-nostru, Pano cămăraş,
ughi 600 şi ne-au dat noao, lăzenii răscumpărându-se de cătră noi, făcând pomeană
cu <linşii. Aceşti bani i-au luoat şi ei, la zece, doi într-un an, ca, de vor putea da banii
cumnatu<lui>-nostru, Pano cămăraş, la zi cu dobâ<n>da, ei vor fi nişte oameni în
pace şi slobozi de rumânie, cu feciorii lor şi cu moşiile lor. Iar, de nu-i vor putea da
banii cum scrie mai sus, ei să-i fie rumâni ohabnici lui şi coconilor în veac , cum le
scrie şi zapisul lor la mâna cumnatu-nostru, Panei cămăraş. Alt val să nu fie.
Pentru mai adevărată cr<e>dinţă, ne-am pus şi peceţile şi iscala mai jos şi alţi
boi ari.
Pis u Bucureşti, ohtomvrie 28 dni, vă leat 7 1 63 < 1 654>.
Ieu, Ilinka, fata lu Pătrasko vodă 1
Radu) vei agă, mărturisesc
Badea căpitan ot Comani, mărturie
Dumitru logofăt Boldici2
Ianachi cupeţ, mărturie3 .
528
DANIC, M-rea Brâncoveni, XVIII/2 1 .
Orig. rom., hârtie (27,5 x 20,7), pâtat.
Rez., Grecianu, Genealogiile, II, p. 397; menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 207, nota 3
şi p . 223, nota
3.
1 Semnează cu litere latine.

2 Semnat cu monograma Ai\E.
446 1 654 (7163) octombrie 28, Bucureşti
ţ i\\111\0CT0IE.o Eo;K0IE.o, "iw ffoCTAHAHH lliEp6AH BO€BOA0I 11 rocnOAHWh B'hCOll

3E/\\Mt 8rrpp0Bl\AX°IHCKO€. ĂABAT rocnOACTBO MII c"lll nOB€1\irn"l11 rocnOACTBA MII
cA8.SE/\I rocnoACTBA MII, A8M11TpoB 'IA8 m , ChlH'h lliAllHWB, 11 3AXAp0IA n1tTAp, ChlH'h
CAM1H·1·11, c'hc BH8KoM c8, U8p1,.1io, c1imoR1t i\A.OT'hR, c'hc 6pAT·1·11 HX 11 c'hc c1imoR"l11
11M, EllHL(E<KE Eor'h AACT, lllKO<KE AA c8T HM CEl\o G'hpCKA, wT c8ACTRO AM<Klll\, R'hc
CEAO C'hC B'hC XOTApOM 11 C'hC R'hC XOAOKOM, WT XOTAP AO xoTAp8, no CTAp11 xoTAp11
11 se11-ks11, 3AHE;KE ECT To ro CEl\O Gp'hCKA 6111\A ECT HM HErORA CTAPA 11 npARA AiiA·1·Hg
wr HdHnpt:<KAE BpiiME . fi K'hAA ECT 6111\ npE AhHll M1tXH€R ROEROA'h, A GTAH
A�ro.ţ,'hT CJp6AH, WH €CT XOTiil\ AA rA np1tT€CH81\ C°IA W'lllH'h li llMAI\ np8x 3A l\lllţ8
C'hc WAHH, 6A4J8 A8M11TpoR 1.1A8 m , 11 C'hC CJAH'IA 11 6111\ ECT R'h311MAI\ Toro AA KA 3A
GOA'k p n " 1.1rnpiiTAI\ ECT KAKO ECT W'lllHA G'hpCK'hll lliAllHOR 11 CJAH'IEB, A GTAH
Aoro.ţ,'hT CJpBAH HiicT HMAT Hit EAHA Tpii6, AH8 ECT 61tl\ 113RAAlll\ TEX 6Miip11 [ . . . ] 1
wr no c"IA AiiA0IH8, TEPE ECT 6111\ noK 8 n1tl\1t W'lllH'h 1t AiiA°IH8 8 [ . . . ] 1 iiHA 11 ciiA1tl\
ECT TdM8 .
no TOM, CE R'hCTAHlll\ €CT E83€4J0l1t T€p€ €CT 6111\ R'h311MAI\ TOro C€1\0 Gp'hCKA
B'h /\IO:+rn"IA HM, A nocl\i; WHll €4Jll:K€ €CT CMOTPltl\ KAKO HiiCT llMAI\ Tpii6 C'hC C0IA
\l'�llH'h, <IH8 €CT 6111\ C'hTROPlll\ 3AnllC WT p8KAMll 11x C'hC R€1\llKO€ Kl\€TRO, lllKO :t\ € AA
ll/\ldT AP'h)KAT.I c1imoR·1·11 lliAHHoR 11 c1imoR°l11 CJAH'l0l11 AiiA.IHA Gp'hCKA C'hC A06po M1tpHo
11 B'hc AP'h"'"" w ECT AO npE AhHll noKOllHAro MATEI! ROA'h . !'I K'hAA, ECT 6111\ TorAA,
CT4H410I\ l.UOMl\ErA, wH ll\Ko:KE EAHH 'IMREK'h 6€3 A8 m8, CE R'hCTAHlll\ TEPE ECT WT
,\p'h:KM c·IA W'lllH'h Gp'hCKA R'h CHl\OCTH R'hc AP'h KAI\ w ECT Ao Hi.mii .
:
fl flOTOM, K'hAA €CT 6111\ HhlHii R'h AhHll rocnOACTBA MII, no C'hMP'hT
lUMlllEr'h R, A cl\83€M rocnoACTRA MII, A8M.1Tp8 1.1A8m 11 3AXAp·1·A C'hC 11H8KoM c8,
U10p1,18 RATAX, C'hC 6pAT°lll llM, WHll €CT TErl\111\ np8x C'hC npEAA, ChlH'h l.U OMl\Er'hR,
npeA fl 0'Hl T€HAro npARllT€1\IO rocnOACTRA MII, a;8nAH rlwpMA R€1\ 6AH, HACTOI\
529
rocnOACTBA MH, 8 HpMEBA, P"A·r W'IHHA WT Gp1>CKA H B'h3HMM ECT Iii "'°A.l1t no
p1>BAWE, "" HME : W1' AM nl\EUIOH, Mup'IA 'IEpBEH H W1' rop ""EWOIO, 0'b1'pAlllKO
nOCTEl\HHK H GTOHKHHA H EorAOHlt'I, MHX""" H W1' EAWKWB, n1>pB81\, ror81\ li \111'
P1>CHH'IEI\, °iBMi, Ep0l01i\ H PAA I( " lt W1' lliHnOT, n1>1'p8 nEXAPHHK lt W1' n p€AE4il,
GTAH'llOI\ Hp1>'1IOH . B'h TOM, c·1·H BH W E pE'IEHH ii l\10A0l11 WT wKp1>cT·r W'IHH€R Gp'bcKA,
WHll EC1' rl\EAM H HC1'BOBM C'hC A8 UJAMll "X KAKO wkcT HMM ijlOMl\ErA Nil €AllA
Tpirn C'hC c·1·" A-k.A°IH8, H'h AABM w ECT WHH ,„, A8 rn AMH HX [ . . . ] 1 A8M1t1'p8 , ChlH'h
lliAHHWB, H 3"X"P.IEB nHTAp2 cM BH8KoM [c8, Uiopv 8 BATAX] 1 ,g„ HM A-kA.IH8 L . . ] 1
3A c8:KAEH0IE [ . . . ] 1 H BHA-k.XOM rocnOACTBO MH H p1>BAIU El\E liAH8[. . . ] 1 KAKO no MHoro
Tpi;.i; [ . . . ] I H WC1'M EC1' npEAA, CblH'h ijlOMl\Er'hB ( W1'] I 3AKOHA H W1' c8a:A€H0IE
<npEA> rocnOAC1'BA MH .
GE:KE 8 i;o H CBEAHTEl\E nOC1'ABHX rocnOACTBO MH: :K8nAH flwpMA R€1\ 6All
HpMEBCKH H :K8nAH npEAA BOpHHK, :K 8nAH GTpOE l\OrO<f>ET, E8H-k. BHC1'0lrnp, Xp113A
cnATAp, flw prlE Kl\8'1Ep, HHpKA CTMHHK, PAAI(" KOMHc, """o nEXAPHHK, Hc1'pA1'.IE
nwcTEl\HHK . H HcnpABHHK, GTpoE BEI\ l\oro<f>ET .
""' A8M·r„p8 l\oro<f>ET, 8 E8K8pE4.ll, WXTOMBp°IE ITTi AbHH H WT f'IAAMA AA;KE
AO HblH-k., 1'E'IEH°IE 1\-k.TWM, B'h 1\-k.1' r3�r.
0iw HWC1'AHAHH BWEBWAA, MHl\OCT°IEIO EO:K0rEIO rocnOAHH'h .
"iw HWC1'AHAHH BOHBOAH <m.p.>
t Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin
Şerban voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această
poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Dumitru ceauş, fiul lui Şain, şi
Zaharia pitar, fiul Slamnii, cu nepotul său, Giurgiu, fiul lui Laiotă, cu fraţii lor şi cu
fiii lor, câţi Dumnezeu Ie va da, ca să le fie lor satul Sărsca, din judeţul D o lj tot ,
satul cu toate hotarele şi cu tot venitul, din hotar în hotar, pe vechile hotare şi
semne, pentru că acest sat Sărsca Ie-a fost lor veche şi dreaptă dedină de mai
denainte vreme. Iar când a fost în zilele lui Mihnea voievod, Stan logofăt Orban, el
a strâmtorat această ocină şi a avut pâră de faţă cu Şain, tatăl lui Dumitru ceauş, Ş�
cu Oancea şi au luat pentru aceia 24 de boieri şi au aflat cum ocina Sărsca este a lui
Şain şi Oancea, iar Stan logofăt Orban nu a are nici o treabă şi nu au fos t scoşi acei
boieri [ . .. ] 1 de pe această dedină, pentru că a fost cumpărată ocină şi dedină în [ . ] ' . .
şi au stat acolo.
Apoi, s-au ridicat Buzeştii şi au luat acest sat Sărsca în puterea lor, iar apoi
văzând ei că nu au nici o treabă cu această ocină, au făcut zapis de la mâna lor cu
mare blestem, ca să ţină fiii lui Şain şi fiii lui Oancea dedina Sărsca cu bună pace şi
tot au ţinut-o până în zilele răposatului Matei vodă. Iar apoi, când a fost atunci,
Stanciu! Ştomlega, el ca un om fără suflet, s-a ridicat şi a ţinut această ocină Sărsca
în silă şi a tot ţinut-o până acum.
530
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea lui Ştomlega,
iar slugile domniei mele, Dumitru ceauş şi Zaharia cu nepotul lui, Giurgiu vătaf, cu
fratii lor, ei au ridicat pâră cu Preda, fiul lui Ştomlega, înaintea cinstitului dregător
al domn iei mele, jupan Ghiorma mare ban, ia scaunul domniei mele ia Craiova,
pentru ocina de la Sărsca şi a luat 1 2 oameni pe răvaşe, anume: din Pleşoiul de Jos,
Mircea roşul şi din Pleşoiul de Sus, Pătraşco postelnic şi Stoichina şi Bogdonici,
Mihail şi din Başcov, Pârvul, Gogul şi din Răsnicei, Ivan, Bria şi Radu! şi din
Şipot, Pătru paharnic şi din Predeşti, Stanciu! Crăciun. Î ntru aceea, aceşti mai sus
zişi 1 2 oameni din jurul ocinei Sărsca, ei au cercetat şi au adeverit cu sufletele lor,
cum nu a avut Ştomlega nici o treabă cu această dedină, ci au dat ei cu sufletele lor
[lui] 1 Dumitru, fiul lui Şain, şi lui Zaharia pitar2 cu nepotul [lui, Giurgiu vătaf] 1 , să
le fie lor dedină [ ... ] 1 , de judecată [ .. .] 1 . Şi am văzut domnia mea şi răvaşele
banu[lui ... ] 1 , cum mai multă treabă [ ... ] 1 şi a rămas Preda, fiul lui Ştomlega, [de] 1
lege şi de judecată <înaintea> domniei mele.
şi j upa n Preda vomic, jupan Stroe logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Ghiorghie
clucer, Chirca stolnic, Radu! comis, Pană paharnic, lstratie postelnic. Şi ispravnic,
Scrie Dumitru logofăt, în Bucureşti, octombrie 28 zile şi de la Adam până
acum, cursul anilor, în anul 7 1 63 < 1 654>.
D<umitru> B<oldiciu>.
DANIC, Doc. ist., CCXVIl/1 5 .

Orig. slav, hârtie (42 x 28), pătat şi rupt la îndoituri, sigiliu mijlociu timbrat.

2 ' .
K'bnHTAH, m ong.
447 1 654 (7163) octombrie 29
t GepA<f>H M, EolK"lio MHl\OCT"lio Apx"lenHcKwn E83'hKCKH 1 .

Scris-am cartea smereniei noastre, de mărturiseală, la mâna lu Moisi spatar,
pentru că au venit satul Scurteştii înaintea smereniei noastre cu răvaşele măriei
sale, Io Costandin voievod, ca să jure în sfănta episcopie cu 1 2 boiari cum n-au
cumpărat Moisi spatar moşiia de la Scurteşti cu ştirea lor, deci satul Scurteştii au
strânsu legea la zi şi au venit la sfănta episcopie. Deci smerenia noastră m-am
îmbrăcat în sfintele odăjdii şi le-am scos sfănta Evanghelie ca să jure, iar aceşti
53 1
1 2 boiari n-au vrut să jure nici unul, ci au strigat toţi în gura mare şi au zis că nu
vor jura să-ş puie sufletele că n-au cumpărat Moisi spatar moşiia de la Scurteşti
fără ştirea semenilor, ci o au cumpărat cu ştirea lor, tuturora. Şi au luat răvaşele
domneşti boiarii de la satul Scurteştii, de le-au dat la mâna lu Moisi spatar.
Derept aceea, deca n-au putut jura boi arii, ci au rămas satul Scurteştii de lege,
am tăcut aceasta carte a smereniei noastre la mâna lu Moisi spatar, de credinţă şi de
mărturiseală înaintea judecăţii.
Aceasta am scris. Pis octomvrie 29 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
t G€pA.ţ>HM €nHcKwn 2 .
DANIC, Ep. Buzău, L/3 8.

Orig. rom., hârtie (32,5 x 2 1 ), sigiliu mij lociu, aplicat în ceară verde, deteriorat.
Copie, ibid. : ms. 1 7 1 , f. 3 70.
1 „Serafim, din mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Buzăului".

448 1654 (71 63) octombrie 30, Bucureşti
ţ Cu mila lui Dumnezeu, Io Costantin Şărbanov voievod şi domn a toată Ţm

Rumânească. Dat-au domniia sa această poruncă a domniei sale sfintei şi
dumnezeieştii mănăstiri Câmpului Lung, hramul Cinstita Adormire a Născătoar�i de
Dumnezeu şi părintelui egumenului Varlaam ş i tuturor cărora vor· lăcui întru acel
lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri satul Bădenii, cu rumânii şi cu tot venitul de preste
tot hotarul, partea lui Coman Enăşescul şi a frăţine-său, Micul, şi rumânii din Bădeni,
anume: Lepădat Cocârţă cu feciorii lui, anume: Dragomir şi Vitan şi Jupan şi Stan şi
cu feciorii lor şi Rădici cu feciorii lui, anume: Vladul şi Stoica şi Negrea cu feciorii
lor şi Bercilă cu feciorii lui, anume: Pătru şi Dumitraşco şi Vitan cu feciorii lui şi
Stoica şi Dobrin 1 cu feciorii lor. Pentru că această moşie din Bădeni, j umătate de
moşie, cu rumânii ce s-au scris mai sus, o au fost cumpărat răposatul 2 Matei voievod
de la Coman Enăşăscul şi de la frate-său, M icul şi de la fraţii lor, drept 120 galbeni
gata. Iar după cumpărătoarea răposatului3 Matei voievod, au fostu dat şi miluit
această moşie din Bădeni, cu rumânii ce s-au scris mai sus, la sfănta mănăstire a
domniei sale, Câmpul Lung, pentru pomeana. Aşij derea şi munţii dintru această
moşie, Bădenii, de pe Valea Sredii şi Gruiul Ursului şi Rătăiul care au fost cumpărat
răposatul 2 Matei voievod de la Frăcea, drept 40 de galbeni şi iar i-au dat la sfânta
mănăstire cu moşia Bădenilor, cu rumânii, cu munti cu tot, pentru pomeana. Şi au
hotărât această moşie de la Bădeni şi munţii cu 24 d� boiari şi cu Socol cliucer şi tot
au stăpânit sf'anta mănăstire Câmpul Lung cu bună pace.
532
Jar apoi , când au fost acum, în zilele domnii sale, iar Coman Enăşăscul, el
au rădicat pâră pentru această moşie de la Bădeni şi pentru rumâni, zicând cum că
au fost luat răposatul2 Matei vodă în silă şi fără de voia lui şi au luat şi lege de au
jurat cu 12 jurători. Î ndată, egumenul Varlaam au luat lege preste lege, 24 de boiari
fiind hotarnici pentru hotarăle mănăstirii şi jurători, anume: Ştefu! postelnic
Tămăşăscu i Radu! postelnic den Beleţi şi Frăcea cel bătrân, Tudoran postelnic
Lerescul, Pătru, Dragomir, Dragul din Juguri, Voinea postelnic Câmpulungeanu,
Nica Casoe, Franţa şi Badea Toacă, Pârvul, feciorul lui Vrabie iuzbaşa, Filip,
Milea, feciorul Radului iuzbaşa, Toader vataf za plăiaşi, Marco sân Costandin
Turcin din Juguri, Mihai Brătiian, Lunea Nămăescul, Andrei Cotenescul, Nan
logofăt Birivoiescul, Cazan sân Badei pârcălab din Vlădeşti, Stanciu! Mihoveanul,
Radu! sân Stoicăi logofăt B itiescul, Stan Lăngescul, Vuc postelnic, Crăciun logofăt
Boteanu!, Ghiorman sân Vlaicului logofăt Conţescu!. Apoi, fiind aceşti mai sus-zişi
boiari hotarnici adunaţi acolo, la sfănta mănăstire, pentru hotărârea şi cu cinstitul
boiariul domniei mele, jupan Costandin Gălăţeanu vei portar, ispravnec trimis de
domniia sa, au jurat boiarii toţi 24 cu mâinile pe sfinta Evanghelie şi pentru satul
Bădenii cu rumânii şi au călcat pre acei 1 2 jurători ai lor. Iar mai pre urmă, Coman
Enăşăscul nu s-au lăsat pe aceea şi iar au venit înaintea domniei sale cu minciuni,
zicând cum n-au fost jurat boiarii toţi, ci au umblat cu înşălăciune.
Drept aceea, însuşi domniia sa au trimis pe Ion vtori portar cu cartea domniei
sale, de au jurat boiarii al doilea rând şi au prădat pe acei 1 2 jurători ai lui Coman
Enăşăscul, de au luat de la unul câte şase boi domneşti, cum easte legea ţării,
pentru căci au jurat strâmb şi fără de dreptate, pe mită. Şi de nimenea să nu să
clătească, de pe zisa domniei sale.
Iată şi mărturii au pus domniia sa pe: jupan Ghiorma vei ban i jupan Preda
vei dvomic, jupan Stroe vei logofăt, jupan Bunea vistier, jupan Hrizea spatar, jupan
Gherghe cliucer, jupan Chirca stolnec, jupan Pană pehamic, jupan Istra<tie>
postelnic. Şi ispravnec, jupan Stroe vei logofăt.
Am scris eu, Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Bucureştilor, octomvrie 30
dni, leat 7163 < 1 654>.
DANIC, M-rea Câmpulung, LXIIl/34.

Trad. din slavă, făcută la 1 745 de Lupp, dascăl slovenesc la Şcoala Domnească din Bucureşti,
de la Sfantul Sava.
Alte trad., ibid. : mss. 204, f. 259-260; 709, f. 420v-42 1 v; Doc. ist., CMX/373, f. 369-370v;
MCDXLI II/63, f. 93v-95.
Frag„ Xenopol, Studii, p. 2 1 9.
I ĂOGp0iHH.
l p'hnOWC4TMll.
J p'hnOWC4TlSllM H.
533
449 1654 (71 63) octombrie 30, Bucu reşti
t i\<\.111\0CT0l€t0 Eo)l("IEIO, "iw KWCTANAllN lll€p6AN R0€KOA°I li rocnOAllH'b B'hC OH
�EMl\11 8rrppoKl\AX0lllCKO€ . ĂARAT rocnOACTRO MII c"lio nOKEl\iiN°l10 rocnOACTBA A\11

rnint11, 60)l(€CTKN.l11 MONACTllP ĂNhronol\io, XPAM 411CTNO€ 8 cnEN.IE EoropOAHl\E, 11
WT'hlţ8 Er8M€NA EApl\AM li KCiiM llNOKOM, €1\111.ţll ll<HK84-111 R'h W611Tiil\ll TO, laKO;+;E
AA €CT CKiiTiill MONACT11p CEl\O fpOUJ AN.111, WT c8ACTKO M8m4€1\ li nAA l( pEl\, B'hC
CEl\O C'hC K'hC xoTApoM 11 C'hC sc11x KE'l11NY11 11 C'hC K'hC XOAOKWM, WT XOTAp AO xoTap,
no CTAPll XOTAPll li R€1\iiSll, �AN€)!(€ €CT Toro C€1\0 rpom AN°IH C'bC R€4HN°l0H WN ECT 61M
CKtTiill MONACT11p8 Ăl\'hrOnOI\ AAN li nOMlll\ORAI\ WT CTApAro nOKOllNAro NeK8 AA
fll\EK,3ANAp8 KOA'h, KTllTop8 " CKiiTiill MONACT11p, llrA€)1(€ l\€)1(A4JE KOCTH ero 8
,......
c&iiTAA tţp'hKR'h, WT KOrAA 611CT T€4€N°IA 1\-kTWM rswor, WT KOrAA BHCT l\P'hKB'h
rocnOACKA li nonH �A Kl\ttpoc. H WT TOrAA AO C'hAA R'hC 6111\ C€1\0 li RE'lHNH CBiiTiili
tţp'hKR€ li MONACTllp0l0ll Ăl\'hr'hnOl\CKll C'bC A06po MHpNo NA KCHX rocnOAAp"IH .
fi nOTOM, K'hAA €CT 6111\ NblNii R'h AbN°IH rocnOACTKA MII, A BE 'I HH°llt WT
fpO UJ ANH, WNH ECT nOA0l0rAI\ K€1\llKA np8x NAA CKiiTA4 MONACT1tp€, p€K81.p"I KAKO Hii•T
KHl\11 K€411Nlt �A AiiA°IN8 MON4CT1tp°11t, Nit)!(€ CE 84>ATltl\ CK€�AN°IA MAXAIOR KOA'h TM.IS
8 fpolllANlt, Nit)!(€ CE pA60TAI\ CKiiTiill MONACT1tp K8nNO C'hC C€1\0 E'h AEIJlllt . H
np"lttAET npEA rocnOACTRA MII, 8 R€1\HK0l1t AllRAN, TEPE CEnpt IU € CE �" l\Hl\8. ' 'hC
u8 M€NA EApl\AM li C'bC np04°IH K41\8r€pH . H R'h�ltMAI\ €CT B€411N°IH WT rpo wAH ll
�AKONA III Kl\ETOK1.ţ0I, TEPE ECT �AKl\€1\11, AA NE 68A"I KE'l1tN1t csi>Tii1t MOHACT1tp11,
1tM84-1"I TOl\HKA MHl\OR4N°I€ li np04JEN°I€ WT K'h noKOltNAro MATEIO KOA'h, WT no '!TO
€CT C'bTKOPHI\ c&iiTAA MONACT1tp8 WT Ăl\'hrnOl\IO .
E'h TOM, Er8MENA EApl\AM, K8nNO C'bC R'hC C060pOM MONACT1tp€K, KHA'ii 4JE TA
Kp1tKOCT0l0€ �l\A li KAKO ECT �AKl\€1\ K€4HN°IH WT fpo wANlt �l\'h li C'hC nop8A°IN.IA HX 1t C'hC
l\'b)l('b, AAKAI04JH NWRl.ţlt li CKOT MNOro Kl\€TOR1.ţ0IM HM NiiCT MOrl\'h AA rA WCTAB llT
AiiA.INA 11 KE'l1tN"lll cstTt11 MONACTHP K'h T'hlf.l'h, AA rA 8n 8cTiiKAET K'h4JA MATll
npii411CT0lll li AA nortt6N8T noMiiNA KTltTOpOM, N'h np"lttAET npEA rocnOACTBA MII, 8
BEl\llK.111 AHBAN, TEPE ECT K'h�HMAI\ �AKONA npE� �AKONA, K,i, �A 60l\iip11 WT M8 iu'IEA,
no pnKAlll E rOWOACKH, KAKO €CT �AKONA li W61t4AIOI\ xop€R WT C€�AH0IE, HA l lME
GMtp·1·11 : UlEiţ,81\ noCTEl\NltK T'hM'h W'hcK81\, T8AopAN nocTEl\NHK i\EpECK81\ '"'' spai1'11
Ero, nnTp8 li l'll\681\ li CJAN'lA li ApArOMllP li EAAii np'hK'hl\i\681\, " """' Mro<!>ET
EEpHKOECK81\, "iwN io�BA WA wT Kopw opH, El\AttK 8 1\ l\Oro4>ET KoNtţeCK81\, PAAYA
nocTEl\NHK UMM'h8 1\, EoHNii nocTEl\NHK WT Ăl\'hr'hnOl\tO, GTAN'ltOI\ H'hM'hECK8 A,
IHNE i\'hNL,JECK81\, E8K nocTEl\NHK wT iK8n'hNiiNH, MHl\ii, CblN'h XA1tA8K81\81t, AparHE
KATA4> �A nl\'hlll lll H, TOAAEP KATA4>, EACHl\.IE Mro4>ET P'hTHKOECK81\ K'h MECTO N11K'hB
534
Haco rp'hK, MHXAIO EpnT0lrirn81\ Rn MECTo OpoKnR, MANTA l\oro<t>ET Rn M€CTo
HoMAHO B , i'INAPEIO KoT€NECK81\ Rn MECTO T8 p4HNOR, MApKo WT iK8r8 pH Rn MHTo
mwmoB, MApKo CKltl\"hplOI\ Rn M€CTO EAA€R ToAKn, GTAN'llQI\ npnKni\.:16 Rn MECTO
H p'h'llONOB l\oro4'€T, GTAN, CblNn r1€pr€R WT KpHRHN, Rn MECTO ApAroM1tpoR lf WT
GroeHe4m, CTAP MuK8An cnATAP Rn M€CTo GTnNHl\nR 1t M1tTpi Mro<t>ET Rn MHTo

ll>p'h 'IEB lf npo4H 6MipH .
TA;K€, KnAA ECT 61tl\ NA AnNn 1t NA copoK, NA Po;KAHTRO EoropoAHL\€,
rocnoACTBA Mit CnC noCl\.:11\ WT �€ HcnpARNlfK, TAM8, NA CBiTAA MONACT1tp, no
n o'IT EH oM8 H RipNoM8 6Mip1tN rocnoACTRA Mit, ;K8nAN KocTANAHN fnl\nL(iN 8 1\ R€1\
noprt1p, 1t pAA0I xoTApoR€ MONACTHp°IH CnC RApo wAN°IH H cnc EoroTE4il1t H pAA0l0 c"IA
�AKOH A, T€p€ €CT Cn6HpM RCHX 601\ip"IH ?;A nl\nN, KAKo €CT RHW€ nuc .
TA;K€, ucnpnRo Er8M€NA EApl\AM cnc RCHX KM8r€p·1·11 Rn?;HM.:11\ €CT KNHrA
WT'hl.!8 HrNAT0l0€ M1tTponM1tT81\ cnc R€1\HKA A4>8 p1tcAN°l0€ NAA NHX 1t noCTARlfl\ ucnpoRo
crAp M1tK8An WT GT01tN€4JH, 'lMRiKn WT 4 l\iT°I, p8KA no GRiTA 6yr€1\0l€ 8
cHtTAA MONACT1tp 1t A nocl\i RCHX 6Mip"11t Kl\€ToR1(l1t no p€AO H ?;AKl\€1\ €CT C'hC
A8WM\H HX KAKO €CT RncnoMiNHI\ no rpoW ANH RnC R€'llfNlf NA KAM€N, WT C€7;AAN°l0€
!_!p'hKBE N€rp 8 MR ROA'h . H AAR.:11\ ECT H WNH R€'llfNlf MONACT1tp01°lf . f'16°l0€ , fpowAN°IH,
Hlf:KE CllL(€ N€WCTARl\i€T C€, Nn nAKHIK€ np"IHA€T np€A rocnoACTRA Mit CnC Ap8rn
l\'h:K'b, p€K84.ff KAKO €ANA PA?;l\OrA ?;A 601\ipu HM NiCT ?;AKl\€1\.
TA;KE, c 8 4-1"( rocnoACTRO Mit no 61\AT, Rn npHXOIKA€N°l0€ , CnM noCl\.:11\ rocnOACTBO

l\\lf no °iwN RTOp0llf nopTAp8, K8nNo CnC fpoU1AN°llf, T€p€ ECT Cn6HpM 6Mip"l1t nAKlflK€
�" nl\'bH H ?;AKl\€1\ €CT RTOpAro P€AO lf WCT.:11\ €CT rpo mAN°l01f ?;A R€1\HKA CTpAMOT. H
nAtHHI\ rocnoACTRo MH no TEX III Kl\€TORL\lf HM T€p€ CnM Rn?;lfMAI\ WT NA €A1tNoro

no s BOMRH, KAKo €CT ?;AKoNA, no'lTO pAA°I €CT ?;AKl\€1\ Kp1tR 1t non1tpM €CT Er8M€NA
Gt1pMt1M C'hc ?;AKONA, cnc KA ?;A 601\ipu, 8 ARE p€AOR€, KAKo RHA ixoM rocnoACTRo
l\\H H KHlfrA 6MipoM ?;A Kl\€TRO, KAKO ECT RHW € nuc lf �A WCT.:11\ no rpo lllANlf . H N€
WT KOrO;KAO N€noKol\i6HMO, nop1t7;MO rocnoACTRA Mit .
Ge;Ke 1t CR€A0l0T €1\€ nocTARHX rocnoACTRo MH: ;K8nAN rlwpMA R€1\ 6AN, ;K8nAN
DpEAA BEI\ ARopN1tK, 1K8 nAN GTpo€ BEI\ l\oro4'€T, 1K8nAN E8Ni R1tCT1tll\p, Xp1t7;A
cnt11't1 p, r1€pru Kl\IQ4€p, K1tpKA CTOl\N1tK81\, PAA'f" KOMlfC, OAN'h n€XAPNltK, HcTpAT0l0€
BEI\ nocT€1\NHK . H HcnpARNHK, 1K8nAN GTpo€ R€1\ Mro4'€T .
H "7; . A8M1tTp8 Mro<t>ET EMA0l'l10, NAn1tCAX 8 E8K8pE411t, MiCEL\A wxToM6p·1·e

;\ Ab H lt li WT i'IAAMA AAIKE AO NbNi Rn CffW nHCAN"i°€, T€'l€N°l0A l\iTWM, R'b l\iT
r��r.
"iw KwcTANAHN RW€RWAA, Mlfl\OCT°llO Eo;K0l10 rocnoAHNn.
"iw KocTANAHN RO€ROAn < m.p.>
535
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfi�tei
dumnezeieştii mănăstiri Câmpulung, unde este hramul cinstita Adormire �
Născătoarei de Dumnezeu, şi părintelui egumen Varlaam şi tuturor călugărilor câti
trăiesc în locaşul acesta, ca să fie sfintei mănăstiri satul Groşanii, din jude�!
Muscel şi Pădureţ, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din
hotar până în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că acest sat Groşanii cu
vecinii a fost al sfintei mănăstiri Câmpulung, dat şi miluit de răposatul Necula
Alexandru voievod cel Bătrân, ctitorul sfintei mănăstiri, unde zac oasele lui în
sfânta biserică, de când a fost cursul anilor 6873, de când a fost biserică domnească
şi preoţi de cliros. Şi de atunci până acum a tot fost satul şi vecinii ai sfintei biserici
şi mănăstiri din Câmpulung cu bună pace la toţi domnii.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, vecinii din Groşani,
ei au ridicat mare pâră împotriva sfintei mănăstiri, spunând cum că n-au fost vecini
de dedină ai mănăstirii, nici nu i-a apucat Legătura lui Mihai vodă acolo, la
Groşani, nici nu au lucrat la sfănta mănăstire împreună cu satul Bădeştii. Şi au
venit înaintea domniei mele, în marele divan, de s-au pârât de faţă cu egumenul
Varlaam şi cu ceilalţi călugări. Şi au luat vecinii din Groşani lege 12 jurători, de au
jurat să nu fie vecini ai sfintei mănăstiri, având mare miluire şi iertare de la
răposatul Matei vodă, după ce a făcut sfânta mănăstire de la Câmpulung.
Î ntru aceasta, egumenul Varlaam, împreună cu tot soborul sfintei mănăstiri,
văzând această rea strâmbătate şi cum vecinii din Groşani au jurat cu rudele lor rău şi
cu minciună, dând bani şi multe vite jurătorilor lor, n-au putut să lase dedina şi
vecinii sfintei mănăstiri în deşert, să se pustiască casa Maicii Preacurate şi să piară
pomana ctitorilor, ci au venit înaintea domniei mele, în marele divan, de au luat lege
peste lege, 24 de boieri din Muscel, pe răvaşe domneşti, cum este legea şi obiceiul
ţării de la întemeierea ei, anume boierii: Ştefu] postelnic Tămăşăscul, Tudoran
postelnic Lerescul cu fraţii lui, Pătru şi Albul şi Oancea şi Dragomir şi Badea
pârcălabul, Pană logofăt Berivoescul, Ion iuzbaşa din Corşori, Vlaicul logofăt
Conţescu!, Radu! postelnic Gialalăul, Voinea postelnic din Câmpulung, Stanciu!
Nămăescul, Iane Lăngescul, Vuc postelnic din Jupâneni, Milea, fiul lui Haiducul,
Dragne vătaf de plăieşi, Toader vătaf, Vasilie logofăt Rătivoiescul în locul lui Nico
Caso grec, Mihai Brătianu! în locul lui Proca, Manta logofăt în locul lui Coman,
Andreiu Cotenescul în locul lui Turcin, Marco din Juguri în locul lui Pilip, Marco
schiler în locul lui Badea Toacă, Stanciu! pârcălab în locul lui Crăciun logofăt, Stan,
fiul lui Ghierghe din Crivina în locul lui Dragomir şi din Stoieneşti, bătrânul Micudă
spătar în locul lui Stănilă şi Mitrea logofăt în locul lui Frăcea şi alţi boieri.
Apoi, când a fost la zi şi la soroc, la Naşterea Născătoarei lui Dumnezeu,
domnia mea am trimis de aici ispravnic acolo, la sfănta mănăstire, pe cinstitul ş�
credinciosul boier al domniei mele, pe jupan Costandin Gălăţeanul mare portar, şi
pentru hotarele mănăstirii cu orăşenii şi cu Bogoteştii şi pentru această lege, de a
adunat pe toţi boierii deplin, cum este mai sus-scris.
536
Apoi, întâi egumenul Varlaam cu toţi călugării au luat asupra lor cartea
părintelui Ignati e mitropolitul cu mare afurisenie şi mai întâi bătrânul Micudă din
Stoeneşti, om de 90 de ani, a pus mâna pe Sfânta Evanghelie în sfânta mănăstire şi
după aceia toţi boierii jurători pe rând şi au jurat cu sufletele lor cum că au pomenit
pe Groşani tot vecini la pi �tră, de la zidirea bisericii lui Negru Vodă. Şi i-au dat şi
ei să fie vecini mănăstirii. Indată, Groşanii, nici aşa nu s-au lăsat, ci iarăşi au venit
înaintea domniei mele cu alte minciuni, spunând că o seamă din boierii lor nu au
j urat.
Astfel, fiind domnia mea pe baltă, în preumblare, am trimis domnia mea pe Ion
al doilea portar, împreună cu Groşanii, de au adunat iarăşi pe boieri deplin şi au jurat
în al doilea rând şi au rămas Groşanii de mare ruşine. Şi i-am prădat domnia mea pe
acei 1 2 jurători de le-am luat de la fiecare câte 6 boi, cum este legea, pentru că au
jurat strâmb şi i-a călcat egumenul Varlaam cu legea, cu 24 de boieri, în două
rânduri, cum am văzut domnia mea şi cartea boierilor de jurământ şi de rămas pe
Groşani, cum este mai sus-scris. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna mare ban, jupan Preda
mare vomic, jupan Stroe mare logofăt, j upan Bunea vistier, Hrizea spătar, Ghierghi
clucer, Chirca stolnic, Radu! comis, Pană paharnic, Istratie mare postelnic. Şi
isp ravnic, jupan Stroe mare logofăt.
Şi eu, Dumitru logofăt Boldiciu, am scris în Bucureşti, luna octombrie zile 30
şi de la Adam până acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7 1 63 <1 654>.
D<umitru> l<ogofăt> B<oldiciu>.
DANIC, M-rea Câmpulung, XIX/3.

Orig. slavon, perg. (36 x 52,5), sigiliu mijlociu timbrat.
Cu o trad. rom. din secolul al XIX-iea; alte trad., ibid., ms. 204, f. 2 l 2v-2 l 4; Doc. ist.,
CMX/30 1, f. 303-305; MCDXLIII/43, f. 72-73v.
EDIŢII: Text slavon şi trad., Bogdan, Inscripţia .funerară, p. 346-350; trad. rom. , Pâmuţă,
Trâmbaciu, Documente Câmpulung, I, p. 240-242; Băjan, Doc. Arhive, p. 1 7-20; frag., idem, Doc.
Câmpulung, p. 74 1 ; reg., Giurescu, Stud. de ist. socială, p. 1 1 3-1 1 4; rez., Răuţescu, Câmp ulimg
Muşcel, p. 75; menţ., ibid. , p. 84; Cronţ, Jurătorii, p. 1 1 7 şi 1 30 (cu data: 1 642).
450 1654 (7163) octombrie 31
t Adecă noi: eu, Arca, c[u fr] 1 ate-me, eu, Sava, ficiori lu Bogdan, scriem
şâ mărturisim cu aceăst zapis al nostru [ c ]a 1 să fie de mare credinţă la mâna
părintelui eromonah Gavrilă, egumenul de la mănăstire Brâncovenilor, cum să să
537
ştie că i-am vândut parte noastră de ocină, cari ocină împărţim în doa cu ficiori
Leului ot Robăneşti. Şâ o-m vândut acea moşiia starpa, fără rumâni, derept ughi 50.
Şâ o-m vândut cu ştire părtaşilor ai miei, de a noastră bunăvoia, fără de nicio
silă, cu ştire tuturor oaminilor cari-s părtaşi cu mine pre acea moşiia şâ cu vad ul de
moara cari au ţinut Vlădăşilă.
Şâ la această a noastră tocmala, fost-au mulţî boieri şâ oamini buni şâ priaţi,
m[ărtur] 1 ie: Hamza, ficiorul Lupului ot Păpânzăleşti, Negoiţă postelnic ot Văleni i
Dobre vătahul ot tam, popa Manta ot Vei Ocnă, popa Opriş ot [P] 1 ârşcoveni, popa
Radu] ot tam i popa Ştefan ot Slatina.
Ispisah a[z, Av] 1 ram. Păntru mare credinţă p[usu-ne-] 1 am peceţile cu iscălitură.
Pis measeţa octomvrie 3 1 dni, let 7 1 63 < 1 654>.
Arca
Sava2
Popa Ştefan. Avram. Voina.
DANIC, M-rea Brâncoveni, XI/ I O.

Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ,5), rupt la îndoituri, patru sigilii inelare în fum.

451 1654 (7163) octombrie 3 1
t Adecă eu, Voina ot Blaj, scris-am acest al mieu zapis ca să fie de mare
credinţă părintelui eromonah, egumenul Gavrilă de la mănăstire B râncovenilor,
cum să să ştie că i-am vândut parte ' me de ocină în sat în Robăneşti, cari moşiia
împarţ cu Duca şâ cu Preda al Brati, de a me bunăvoia, fără de nicio silă, cu
ştire părtaşilor ai mei 2, derept ughi 20, ca să fie sfintei mănăstiri moşiia ohabnică în
veci. Însă o-m vândut această moşiia starpa, fără rumâni.
Şâ la aceasta a noastră tocmala fost-au mulţî boieri şâ oaminii buni 3 şâ prioţ
mărturiia: Nigoiţă postelnic ot Văleni i Dobri vătah ot tam, popa Manta ot Vei
Ocnă, popa Opriş ot Pârşcoveni i popa Radul ot tam i Arca cu frate-său, S ava ot
Păpânzăleşti i popa Ştefan ot Slatină.
lspisah az, Avram logofăt. Şâ păntru [mar] 4i credinţă, pusu-mi-am şâ pecete
cu <is>călitură.
Pis measeţa octomvric 3 1 dni, let 7 1 63 < 1 654>.
Arca
Sava5
Voina. Avram. Popa Ştefan.
538
DANIC, M-rea Brâncoveni, XI/I I .
Orig. rom., hârtie ( 3 I ,5 x 22), rupt l a îndoituri, patru sigilii inelare în fum.
1 Ad. interlinear.
l MEEH.
J 6Slil0H .
452 1654 (7163) octombrie 3 1 , Bucureşti
t MHl\OCT lio
.
Eo11(leio, Yw KocTANAHN lli'hpBAN, ROHROAI.\ <H> rocnOAHN'h. ĂARl.\T
rotnOACTRO MH ,·1io nOREl\ENHE rocnOACTRI.\ MH sfintei, dumnezeieştii mănăstiri ce să
chiiamă Coşuna, hramul Sfântului Nicolae Mira Lichiischii şi părintelui igu<me>nului
loanichie şi tuturor călugărilor, ca să fie sfintei mănăstiri moşie la sat la Smârdăşteţ,
sud Dolj , însă o funie deplină, aleasă şi hotărâtă şi împietrită încă mai denainte vreme,
din zilele răposatului Mihai voivod. Şi tot o au ţinut-o călugării cu bună pace.
Iar când au fost în zilele răposatului Matei voivod, Drăguşin păhamic au fost
cumpărat satul Smârdăşteţul. Deci, fiind om puternic într-acea vreme, s-au sculat
de au împresurat moşiia mănăstirii, o jumătate de funie, din cap până în cap, cu vii
cu tot şi au stricat şi pietrile şi tot, ci au venit cu jalbă. Domniia mea am trimes
carte la cinstit dregătoriul domnii mele, jupan Gheorma vei ban al Craiovei, ca
să caute cu boiari bătrâni să descopere moşiia mănăstirii. Deci au căutat cărţile şi
au mutat pietrile pe unde au fost şi mai nainte vreme, din zilele răposatului Mihai
voivod, ca să-şi poată ţinea mănăstirea moşiia cu pace, cum au fost ţinută şi mai
denainte, pentru că am văzut domni ia mea şi cartea banului, de judecată, cum scrie
mai sus. Deci mai mult val să n-aibă mănăstirea, că s-au pârât de faţă şi au rămas
feciorii lui Drăguşin păhamic de lege şi de judecată. Şi într-alt chip să nu fie.
H HcnpdRNHK, Cl.\M pE'IE rocnOACTRI.\ MH .
Scris în Bucureşti, octombrie 3 1 dni, leat 7 1 63 < 1 654> .
DANIC, Ms. 722, f. 1 I O (fostă 629).
Copie rom.
453 1654 (71 63) noiembrie 2
. t Adecă noi, 24 de boiari, carii sântem luaţi pre răvaşe domneşti de 1 părintele
epi scopul Serafi m ot Buzeu şi de Moise spătar şi de Mihăilă Buhuci şi de popa
539
Lupul şi de Vlaicul, boiarii anume: ot B istra Ţeba i Muşat, ot Cacaleţi Ştefan, ot
Băleşoara Nan lu Ivan i Costandin i Radu!, ot Răspopi Ştefan, ot Leuteşti Pătraşco
logofăt, Ion i Tanasie i Anghel, ot Lipiia Ştefan ceauş i Neagu!, Ianachi i Albul i
Voico i ot Crângu Nicoară i Vasilie i Dragomir i ot Maxin Lupul pehamic i Marin i
ot Măneşti Ganea i Costandin i ot Tăbărăşti Tabăra iuzbaşa, ca să le hotărâm
moşiia de la Albeşti de pri Călmăţui, sud Buzău, de vreme ce am văzut răvaşele
domneşti şi cu Radu! vtori portar, noi ne-am strânsu la moşie, toţi 24 de boiari, de
am ales toată moşiia pre cărţi şi pre zapise, cine câtă au avut. Alis-am şi moşiia
sfintei episcupii 2 , partea Albului den Albeşti, stânjeni 1 00, care moşie o am văzut în
cartea lu Alixandru vodă, închinată de Albul den Albeşti, însă pre partea de ocină a
Chirăiţilor, lângă moşiia sfintei episcopi, alis-am şi lu Moise spătar den partea
lu Blaj, stânjăni 80 şi de la Buhuci, stânj ini 1 5 3 , care moşie i-o a vândut popa Lupul
cel Roşu. Aceste moşii ş-aceşti4 stânjăni i-am hotărât şi i-am împietrit den cap până
în cap, însă den Călmăţuiul Tătarului, unde se hotăraşte cu jiliştea preste
Călmăţuiul cel Mare la câmp, în lungul ocinei cu redea Rătunda până în hotarul
Floreştilor. Am hotărât şi am împietrit5 cine câtă moşie au avut.
Şi păntru moşiia ne-am pus şi peceţile.
Pis measeţa noiemvrie 2, leat 7 1 63 <1 654>.
Ştefan. Nan. t Radu!. Dragomir. t Ştefan. Marin. Negul. t Costandin.
t Tănasii. Ion. Petraşco logofăt. Anghel. Ianachi. Vasilii. Nicoară. t Ganea. Ţăba.
t Tăbără iuzbaşa.
DANIC, Ep. Buzău, LXIV/5.

Orig. rom., hârtie (32 x 2 1 ,5), pătat.
Copie, ibid. : ms. 1 7 1 , f. 455-455v.
1 AEM.
2 enHcK8n"le.
3 Pasajul de la B11/111ci, stânjini 15, ad. interlinear.
4 WAA'l€4JH.
5 'hm'IETpET.
454 1654 (71 63) noiembrie 5
t Eu, jupânul Părascu, scris-am al miu zapis la mâna lu Stroe postel nic,
feciorul Vladului vomicului ot Drăngişti, ca să fie de mare credenţă cum să să ştie
că 1 am fostu cumpărat nişti ocină de la Radu I neguţătoru12 , însă stânj ini 400. Deci
ne-m voit amândoi 3 de bunăvoie, de mi-u întorsu Stroe postelnic bani pre 200 de
stânjini, să ţinim den doo.
Pis measeţa noiemvrie 5 dne, 7 1 63 < 1 654>.
540
t "Eypmva f.yo napamm; µE to 1'.0104 µou �ouÂ:riµa 1t&s5 f.µmpacrriµcv6
't�V µocrcr�a tci:ipa 'tOV "cxco µE 'tOV 1tOCT'tEÂ.VT]KOV Itp6E KCXl 1tCXpEt tÎJV µ�cm
' ' ' ' ' ' 7
aU'tO� Kat 'tî]V µT]CTCX CX1tOµ T]VE EµEVCX .
DANIC, M-rea Cotroceni, XXIII/ I .

Orig. rom., hârtie (25,5 x 2 1 ) , puţin pătat.
Copie, ibid. : ms. 692, f. 69.
I
K'bM.
2 HErSJ.l'hTSpSi\.
J AM'b'tAOE.
4 TJOTJO.
s 11os.
6 EµTJPU<JTJµE.
7 „Am scris eu Parasco, cu propria mea voinţă, că am împărţit moşia; acum o am cu postelnicul
Stroe şi jumătate ia el şi jumătate rămâne mie".
455 1654 (7163) noiembrie 5
t Noi, 6 boiari, anume: ot Cândeşti, Moisi spatar i ot Bădeni, Barbu! capitan i

ot Verneşti, Balea logofăt i ot Mărăcineni, Lupşă vornic i Vasilachi iuzbaşa i
Miercan iuzbaşa, carii ne-au luat părintele Serafim episcop ot Buzău şi Neagoe
roşiul şi cu alţi megiiaşi den Pizdeleşti, cu cartea mării sale, domnu nostru Io
Costandin voivod şi cu a lor voială se-au voit denaintea părintelui Ignatie vlădica şi
dinaint<e>a jupan Radu! vei comis i jupan Pana vei peharnic, pentru o moşie ce-au
avut sfanta Episcopie la sat, la Pizdeleşti, cumpărată de episcop Athanasie şi dată
de milă de un om ci se-au călugărit şi se-au îngropat la sfânta Episcopie.
Dici noi, aceşti 6 boiari, strânsu-ne-am la moşie şi au venit şi megiiaşii şi au
spus ei c u ale lor limbi, însă anume: Oprea, nepotul acelui călugăru, zicând cum
easte partea acelui călugăru ci se-au îngropat la episcopie, pren mijlocul satului
Pizdel e şti i pre funea moscotească .
,
Dici noi, aceşti 6 boiari, am dat să-şi ţie Episcopie această moşie, cu bună
pace, cum o au dat acel călugăru şi să ţie şi moşiia care au cumpărat episcop
Athanasie, cu bună pace, cum scrie cartea lu Alexandru vodă snă Mircea vodă, de
cătră Câln ău , pre sămne, cum scrie cartea lu Alexandru vodă. Aşa am adiverit cu
ale n oastre suflete.
Şi pentru credinţa, am pus peceţile.
Pis noiemvrie 5 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
t Moisi spătar
t Barbu! capitan
54 1
t Balea
Lupşă iuzbaşa
Vasilachi iuzbaşa
Mirean iuzbaşa
t Alexe ' ceuş, martor
Oaliş vătaful 2 .
DANIC, Ep. Buzău, XXll/ 1 1 .
Orig. rom., hârtie (34,5 x 2 1 ,5), şapte sigilii inelare în tuş.
Copie, ibid. : ms. 1 7 1 , f. 398v-399.
I 11/\EK�E.
456 1 654 (7163) noiembrie 5
ţ Preamilostive şi luminate doamne, să hii mărie dumnitale sănătos!

Facem ştire mării tale pentru nişte moşii ale sfintei Episcopii de la Buzău,
care are Episcopie cumpărate şi date de un călugăru la satul Pizdeleştii, că au zis un
roşiu, anume Neagoe şi cu alţii de acolea den sat cătră măria ta că n-are Episcopie
moşie într-acel sat. Şi au fost aratu episcopul pre acea moşie, iar aceşti oamini i-au
luat dijmă că au zis că n-are nicio moşie. Î ntr-aceea, părintele Serafim episcop,
ştiind moşie dereaptă a sfintei Episcopii, luat-au pre noi, 6 boiari carii se vor scrie
mai jos. Şi am mersu toţi la satul Pizdeleştii şi se-au strânsu toţi împrejurenii şi au
adus părintele Sirafim episcopul carte de cumpărătoare şi nepoţii unii călugăru ci
se-au îngropat la Episcopie, de au arătat moşie acelui călugăru pre mijlocul satului
Pizdeleştii, pre o fune ce se chiamă moscotească. Iar moşiia ce are Episcopie de
cumpărătoare easte pre din susul satului, pre muchea Câlnăului, cum scrie în cartea
cea de cumpărat şi pre această moşie au fost şi arătura Episcopii, de undi i-au
luat dijma.
Dici noi, aceşti 6 boiari, aşa am adevărat şi am dat acestea moşii să le ţie
sfănta Episcopie cu bună pace şi să-i toarne şi dij ma, cini i-o au luat şi un treapăd
ce i se-au luat, că easte moşie dereaptă a sfintei Episcopii. Aceasta facim ştire
mării tale.
Să hii măria ta sănătos!
Pis noiemvrie 5 dni, leat 7 1 63 < 1 654>. .
t Mai mici robii mării dumnitale, 6 boiari carii au pus pecete mai
jos şi numele.
Barbu! căpitan
Lupşă iuzbaşa
542
t Moisi spătar
t Eu Balea
Vasilache iuzbaşa 1 •
DANIC, Ep. Buzău, XXIl/ 1 2.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ), trei sigilii inelare în fum şi un sigiliu inelar în tuş.
Copie, ibid. : ms. 1 7 1 , f. 398-398v.
457 1654 (71 63) noiembrie 5, Bucureşti
t MH11ocT·1·€io Eo;K'IE io, "iw KwcTAHAHH WEpBAH BO€BOA·,· H rocnOAHH'b B'bCOH

3€11\Mt 8rrppoBl\AX0I0H CKO€ . ĂAB.:\T rocnOACTBO MH c'lio nOB€4diH0lH rocnOACTBA MH
;i;8ndttHI.ţEB MHXHEB H cecTpAM CA, ;K8nAHHI.ţ€B MAp8AeB Mro.f.ETiicA, A'hlJ.IEPEX "i11"iEB
AROpttttK WT KopH€4JH H " ;K 8nAHHI.ţ€B AEcnHH°iH, H ci.c CbIHOBH HX, €1\HI.ţ€;K€ Eori.
AAposdx, rnKO;KE A" c8T HM CEM Xi.HApEwi.tp"iH, wT c8AcTBo IlfooMHI.ţA, WBA4€ TPH
�ACT0r WT CEM, WT nOl\IO, WT w 8M8, WT BOA.:\ H C'bC B€4HH0l0H H WT C€AAllHIJ.I€ C€1\0B
11 WT n8cs8A"I H WT np€3 B'hC XOTApoM no CTAPH H BElliiSH .
H BE'lHH0I0H WT X'hHAPEUI'hlJ.IH B'hC, no HME: <l>poH4€ C'hc C'hIHOBH CH, Hiir8 11,
GpAT <ll pOH'lEB, C'hC CblHOB'iH €r0, EAHKO C'hC CblHOB0l0H €r0, HiiKm 811, BpAT EAHKOB, C'hC
CblHOBH rn, MHXAH ci.c CblHOBH rn, Moro w , BpAT MHXAIOB, C'hC CblHOBH CH, K'hl\HH,
GpAT MoromoB, C'hC CblHOBH cH, PAAOMHp, BpAT K'hl\HHOB, c'hc CbIHOBH CH, i\oMOT'h
C'hC Ct.IHOBH CH, CJnpii C'hC CbIHOBH cH, HiiH'llOI\ C'hC cblHOBH CH, MHXHii c'hc CblHOBH
Cil, C.:J npt C'bC CblHOBH CH, EoTii C'bC CblHOBH CH, GTAH'llOI\, BpAT ero, C'bC CblHOBH HX,
GTdH C'bC CblHOBH CH, MAllKO'l, BpAT GTAH, C'bC CblHOBH CH, H€K!U.:\T. BpAT MMKO'l,
C'hC CblHOBH CH, M8wAT C'hC CblHOBll Cit, filHIO, BpAT CJnp€B, C'bC CblHOBH CH, <l>pOH'l.:\
C'hC CbIHOBH CH, Kp'bcTii c'hc cblHOBH CH, H€A€11KO c'bc CblHOBH CH, AoBpe C'hC CblHOBH
Cit " Aospe, CblH'h AoBpEB, c'hc CblHOB0r11 HX, WEpB8 C'bC CblHOBH c11, WepB c'bc CblHOBH
Cit, G1m c'bc CbIHOBH CH, GTpoE ,„, cblHOBH rn . 3AH€;K€ ECT Toro ce110 X'bHAPEW'btp"i11
C'hc BE 4 1m"l11 BHWE nHc, BHI\ ECT 3A AiiA"IH8 H 3A npiiKE ;K8nAHH1.ţ€B AEcnHHEH,
a;8nAtt1t1.ţA "i11·1·e B ABOpHHK, MATEPA ;K8nAHHI.ţEB MHXH0iH H ;K8nAH1t1.ţEB MAp811eB
l\Oro<j>eT tcA, WT "" POA'IT €1\€ 11x. l)urnpH CTMHHK, WT HAHnpE;KAE BpiiME. H B'bC
Gltl\ BE 'lltHH C'bC AOBpo MHpHo .
fi noTO M, K'bAA ECT BHI\ HblHii B'b AbHH rocnOACTBA MH, no C'bMp'bT "i11"ieB
ABo p11 1tK 11 " ;K8nA HHI.ţ€B Ero, AHn1tHEB, " B€4HH0IH WT X'bHAPEW'blJ.IH, BHWE p€4EHH,
543
WHH ECT noAHrM np8x HA AHBAH 3A ""U.8 c'hc M"X""4" ABopHHK, ci.m"' 'ji\·1e8
ABOpHltK, " C'hC CECTPH ErO BHUJ E mtc, pEK 8 41'1 BE41fH0lH KAKO HE c 8T 8€4111111 \1!1'
Ai>A0lHH 8 WT X'hHAPEIU'h4Jlf, HlflKE WT CBE3AH'IA MHXAIOB BOA'h.
B'h TOM H rocnOACTBO MH C'hM rAEAAX H c8AHX no npABA H no 3<1Ko11<1 Eo iiio,
K8 nHo C'hC BCHXMH 4HCTHTHMH npABHTEl\0llf rocnOACTBA MH . H CBEAi>TEMtCTRORM
npEA rocnOACTBA Mlf, 8 AHBAH, BCHX EMtp'ltt AHBAHOM, BEl\lfll,0lH " MAl\O, K<IKO c8r
BE41fHH 3A Ai>A0lH 8 lf 3A EA4JlfH'h WT CEl\O, WT X'hHApEW'h4JH, E4JHlKE WT H<IHOpE;t; AE
spi>ME, WT nptt AhHH MHXHEB BOA'h . H HCTEHCTBOBAI\ " rocnOACTBO MH K<1Ko XOAll
BE4HH0l0H C'hC l\ACKAH'IE lf C'hC l\'hlK'h AA rA 8 TEKAET 3A BE41fHAH0lE . T<llKE, ECT WCTM
WT 3AKOHA lt WT c8lKAEH'IE, " lf3BAAHXOM rocnOACTBO Mlf WT AHB<lll C'bC 3M
cTpAMOT " AABAI\ C'hM rocnOACTBO MH 3A r.... p TAH 8 ARE PEAOBE 8 p8K8 WB€1\I EMtpu
AA c8T HM BE4HHH 3A A i>A'IH8, WXAE'h wTpOKOM, KAKO ECT Elfi\ H W T 11<1 ionpt;i;A€
spi>ME, " no MHOro BAI\ AA HE s8AET. H HE WT KOrOlKAOHE noKOl\i>EHMO, nop113MO
rocnOACTBA Mlf .
GElKE H CBEA0lTEl\E nocTABHX rocnOACTBO MH: lK8nAH rlwpMA BEI\ s<111, ;i;8na11
IlpEAA BOpHHK, lK8nAH GTpOE l\OrO<f>'hT, E8Ht BlfCT'llll p , Xptt3A cnAT<lp, riepru
Kl\I04Ep, KttpKA CTMHHK, PAA'( " KOMHC, IlAHO nEXAPHHK, HCTpAT0lE nocTEi\HllK. H
HcnpABHlfK, BEI\ l\Oro<f>ET .
Ilttc A3, A8MttTp8 AOrO<f>'hT EMA'14io, 8 rpAA'( E 8 K8pE4JH, HOEMBp0iE € Al.Nii,
B'h Ai>T ,.3�r.
"iw KWCTAHAHH BWEBWAA, Mlfl\OCT'llO EolK'llO rocnOAHH'h .
"iw KoCTAHAHH BOHBOAlf <m.p.>
t D in mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara

Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Mihnei şi
surorii sale, jupaniţa Marula logofeteasa, fiicele lui Ilie vomic din Corneşti şi ale
jupaniţei Despina, şi cu fiii lor, câţi Ie-a dăruit Dumnezeu, ca să Ie fie satul
Hăndreşăştii, din judeţul Ialomiţa, însă trei părţi din sat, din câmp, din pădure, din
apă şi cu vecinii şi din vatra satului şi de peste toate hotarele cele vechi şi semne.
Şi vecinii din Hăndreşăşti toţi, anume <să se ştie>: Fronce cu fiii lui, Neagu!,
fratele lui Fronce, cu fiii lui, Baico cu fiii lui, Neacşu!, fratele lui Baico, cu fiii lui,
M ihai cu fiii lui, Mogoş, fratele lui M ihai, cu fiii lui, Călin, fratele lui M ogoş, cu
fiii lui, Radomir, fratele lui Călin, cu fiii lui, Lomotă cu fiii lui, Oprea cu fiii lui,
Nenciul cu fiii lui, Mihnea cu fiii lui, Oprea cu fiii lui, Botea cu fiii lui, Stanciu!,
fratele lui, cu fiii lui, Stan cu fiii lui, Malcoci, fratele lui Stan, cu fiii lui, Necşat,
fratele lui Malcoci, cu fiii lui, Muşat cu fiii lui, Ianiu, fratele lui Oprea, cu fiii lui,
Froncea cu fiii lui, Cârstea cu fiii lui, Nedelco cu fiii lui, Dobre cu fiii lui şi Dobre,
fiul lui Dobre, cu fiii lui, Şerbu cu fiii lui, Şerb cu fiii lui, Sin cu fiii lui, Stroe c�
fiii lui. Pentru că acest sat Hăndreşăştii cu vecinii mai sus-scrişi, a fost de dedină şi
544
de zestre al jupaniţei Despina, jupaniţa lui Ilie vomic, mama jupaniţei Mihna şi a
jupaniţei Marula logofeteasa, de la părintele ei, Gighiri stolnic, de mai înainte
vreme. Şi au tot fost vecinii cu bună pace.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, după moartea lui Ilie
vomic şi a jupaniţei lui, Despina, vecinii din Hăndreşăşti mai sus-zişi, ei au ridicat
pâră la divan de faţă cu Mihalcea vomic, fiul lui Ilie vomic, şi cu sororile lui mai
sus-scrise, zicând vecinii că nu sunt vecini de dedină din Hăndreşăşti, nici de la
Legătura lui M ihai vodă.
legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi au
mărturisit înaintea domniei mele, în divan, toţi boierii divanului, mari şi mici, că
sunt vecini de dedină şi de baştină din sat, din Hăndreşăşti, încă de mai înainte
vreme, din zilele lui M ihnea vodă. Şi am adeverit şi domnia mea că au umblat
vecinii cu minciuni şi cu înşelăciune ca să scape de vecinie. Astfel, au rămas de
lege şi de judecată şi i-am dat domnia mea din divan cu rea certare şi i-am dat
domnia mea de grumaz în două rânduri Ia mâna acestor boieri ca să Ie fie vecini de
dedină <şi> slugi ohabnice, cum au fost şi de mai înainte vreme şi mai multă
supărare să nu mai fie. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban, jupan Preda
vomic, jupan Stroe logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Ghierghi clucer, Chirca
stolnic, Radu! comis, Pană paharnic, l stratie postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt.
Am scris eu, Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Bucureşti, noiembrie 5 zile,
în anul 7162 <1 654>.
DANIC, Col. Doc. Munteneşti, LXXVII/I I .
Orig. slavon, perg. (42 x 28,5), pătat, restaurat, sigiliu mijlociu timbrat.
Facs., Scrierea chirilică, p. I 06.
458 1654 (71 63) noiembrie 7
t Adecă eu, Ionaşcu şi eu, Cemat, ficiori Radului croitoriului ot Săseni,

sc�iem şi mărtu risim cu acestu zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mâna
'.u 1 D umitru capitan ot Vemeştii, cum să să ştie că i-am vândut 7 pogone de ţelină
m dea lul Săsenilor
şi cu 2 pământuri în câmpu, însă din partea bădicească, derept
3 OOO de bani gata, ca să-i fie de moşie şi lui şi ficiorilor lui în veci.
.
Şi le-am vândut de bunăvoia noastră şi cu ştirea tuturor fraţilor de moşie şi
dm sus ş i 1 din jos şi dimprejurul loculu i.
545
Şi mărturii au fost la tocmeala noastră mulţi oamini buni, anume: din
Vemeşti popa Ghierghie i Prodea sin Răchilă i Lupul al lui Lupşe, Cârstiian al
Guţii i Draghiia sin Vasilie ungurul şi Dumitru sin Boldii şi alţii mulţi cari îşi vor
pune iscăliturile i peceţile mai jos, ca să crează, pentru mai adevărată credinta.
I napisah az, Radu! ot Vemeşti, noiemvrie dni 7, leat 7 1 63 <1 654> . '
t Degetul al lui Ionaşco.

t Şi al lui Cemat.
t Prodea.
t Cârstiian.
t Lupul.
ţ Draghiia.
t Dumitru.
DANIC, Doc. ist., MDLXXXV/5.

Orig. rom„ hârtie (30 x 20,5), puţin pătat la îndoituri.
1 Repetat.
459 <1654> noiembrie 7, Bucureşti
ţ MHl\OCT°IEIO EolK°IE IO, Yw RwcTaHAHH UJep6aH ROEROA0Î H roc nOA HH'h H'hCOll
3eM[l\H 8rr] 1 ppORl\<lX0ÎHCKOE . Ă<lR<\T rocnOACTRO MH c'iH noREl\iiH0l0H rocnoA(THA i\\11
cl\8SeM rocnOACTRa MH, PaAI(" noneR CffhT'hPE" [wT] 1 MHl\E4J0Î no MocT114il,
c8ACTRO 61\XOR, POM<\H cn'hT'hPEI\, lflHIO KOMH W'hl\81\, faH 81\ 'IEpHEH WT
0op8M6pii.HH, H C'hC 6p[aTHM] I HM 3<\ W'lltH'h WT G'.)6Hl\E4J0Î H 3<\ A iiA'JHHS li 3A
noK8ne[H] lyE H C'hC CblHORH HM, €1\HtţElKE Eor'h A<lCT, ra[KOlKE A<l] 1 cST HM HUX
W'IHH<l G'.)6Hl\E4JHl\OM, WT npe3 R'hC xoTapoM H C'hC R'hC XOAOKOM, WT XOTAP ,\O
XOT<lp no CT[apH xo] 1 TapH H 6€1\ii.rH 'ITO ECT 6HI\ Ap'hiKM H WT H <\ Hnp ii lK AE Hpi>A1€,
3<\HElKE ECT TOro CEl\O G'.)6Hl\E4JH [ . „ ] 1 6Hl\<l ECT HM CTapa H npaRa Aii.A0ÎHH8 WT llA
POA0i°TEl\0ÎH HM H WT "" Aii.A0ÎH HM WT H<\HnpElKAE Rpt.Me . [T] 1 alKE, w ECT 61M
CK8noRM Hcnp'hRo WT "" noKOHHaro MHXaH ROA'h, a noCl\t. WT "" n o KOllHAro PAA\�
ROA'h MHxHt. H CK 8noRM w ECT H WT "" rocnolKA<l l1HK81.ţa, R'hC C'hC HWHL(i rOTOHII.
l1 noTOM, K'hA<l ECT 6HI\ npE AbHH noKOltHaro MaTEH ROA'h, A c'I'H HlllJIE p€qfllil
cl\8 lK1tTopH, WHll Hii.cT Morl\'h A" ra AP'hlK HT c'la Aii.A'iH8 wT G'.)6Hl\E4JH PAA" 111Hon1
HEROl\H li HanacT 3<\ 6HpoRE 'ITO ECT HM[ . „ ] 1 aRe HX, ""8 w ECT 61111 npoAAHA�
•
noKOHHaro [M] I <\TEH ROEROA'h, 3<\ uom TK, ..-.... u
C'hC 3<\nHCE WT poK<lMH [HX WT npo ] 1 AAH IE•
H R'hC 6HI\ no pa31\ora rocnoACKa .
546
l'I K'hAi:I €CT GHI\ HhlHil., B'h AbHH rocnOACTBi:I MH, no C'hMP'hT no[KOllHi:lrO
t\\ ] 1 aTEIO BOA'h, ni;IAM €CT B e ii. C€1\i:I 3i:I [noK8n€] 1 H"li:1 Mi:1T€1t [BOA'h] 1 no pi:13Mri:1
rocn OACKi:I H ni;IAM €CT " [C€M] I GJGHl\€4.llH no pi:13Mri:I rocnOACTBi:I MH [ . . . ] I porni\
ECT HWB u,°lll rocnOACKH "" c"1L . . ] I B€'lHHH Cl\8JK 11Top11 Hi:13i:IA li A" [Ap'hlKllT] I 11x
[ „ . J 1 pi:13 [ . . . ] 1 , Ki:IKO €CT GHT 11 [wT] 1 Hi:111np€lKA€ Bpil.M€. Ti:1[lK€ . . . ] 1 .fK JKHl\TOBH,
W6i:l4€ B'hC HOBL(l [ . npol 1 AM A€MB€ llM noKOllHi:lrO Mi:IT€IO BOA'h WT GJ[GHl\€4111 . . . ] 1
• .
rocnOACTBi:I MII Hil.CT XOTil.I\ Ai:I Ai:ICT HOBl.ţ0l0 Hi:I C0l0i:I CK8n0Bi:IH0l0€ T[ . . . ] I B'h GJGlll\€4.ll
T'b4°iio A" "X AP'hlKHT c m BHW€ p€ [ 'l €HH. . . ] I rocnoACTBi:I MH . H Ai:IBM C'hM
.•
rocnOACTBi:I MII li 3i:lnllCOB€ H 3i:I npOAi:IH"i°€ [A] I OGpo MllpHO HX H wx[i:1G] I , CblHOBOM 11
BH8KoM li [11 nptBH8'lllTWM li H€ WT KOrOlKA0] 1 H€nOKl\iiGHMO, nopH3MO rocnOACTBi:I
MII .
G€a\€ li CB€AHT€1\€ nocT[i:IBHXOM rocnOACTBO MH ] I : JK8ni:1H Ilp€Ai:I BOpHllK,

• . •
;i;SnaH GTpoE BEI\ l\oro<f>ET, XpH3i:I [cn„Ti:1p ] 1 P"AY" KOM11c, fli:1Ho n€xi:1pH11K,
. . •
HcrpaT°IE nocT€1\HllK . H [Hcnpi:1BHHK, ]1 . • . •
n11c A8M11Tp 8 l\Oro<f>€T 8 E8K8p€4.ll, HO€MBp0l€ 3 [AbHH . . . ] 1 .

"iw KwCTi:IHAHH BW€BWAi:I, [MHMCT0lio EoJK0l10 rocnOAHH'h] 1 .
Iw KwcTi:IHAllH [Bo11BOA11] I <m.p.>
•.
t Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată

[Ţara Ungro] 1 vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor
domniei mele, Radu al lui Popa spătărel [din] 1 Obileşti pe Mostişte, judeţul
Il fov, Roman spătărel, Ianiu cornişei, Ganul roşul din Porumbreni, şi cu [fraţii] 1
lor de ocină din Obileşti şi de dedină şi de cumpărătoare şi cu fiii lor, câţi
Dumnezeu le va da, [ca să le] 1 fie lor toată ocina Obileşti, de peste tot hotarul şi
cu tot venitul, din hotar până în hotar, pe [vechile hotare] 1 şi semne ce au ţinut
şi mai înainte vreme, pentru că acest sat Obileşti [ ... ] 1 a fost a lor bătrână şi
dreaptă dedină de la părinţii lor şi de Ia moşii lor de mai înainte vreme. Apoi, ei
s-au răscumpărat mai întâi de Ia răposatul M ihai vodă, iar mai pe urmă de Ia
răposatul Radu! voievod M ihnea şi s-au răscumpărat şi de Ia doamna Ancuţa,
tot cu bani gata.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei voievod, aceşti mai sus-zişi
slujitori, ei nu au putut să ţină această ocină din Obileşti pentru multe nevoi şi
năpăşti de biruri ce au avut ei [pe capetele lor] 1 , ci au vândut-o răposatului [Ma] 1 tei
voievod, drept ughi 320, cu zapise de la mâna [lor de] 1 vânzare şi tot a fost pe
seama domnească.
Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea [răposatului
Ma] 1 tei vodă, au căzut toate satele de [cumpărătoare] 1 ale lui Matei [vodă] 1 pe
seama domnească şi au căzut şi [acest sat] 1 , Obileştii, pe seama domniei mele [ . ] 1 . .
�u �du s banii domneşti [ ... ] 1 înapoi slujitorii, ca să [ţină] 1 ei [ ... ] 1 cum a fost şi mai
ma mte vreme. [Apoi] 1 , 320 galbeni, însă toţi banii [ ... au vândut] 1 părţile lor din
547
O[bileşti] 1 răposatului Matei vodă. Domnia mea nu am vrut să dau banii pentru
această răscumpărare [ ... ] 1 în Obileşti ca să ţină ei această <ocină> mai sus-zisă. Şi
le-am dat domnia mea şi zapisele de vânzare <ca să o ţină> ei în bună pace şi
[ohabă] 1 , fiilor şi nepoţilor şi [strănepoţilor şi de nimeni] 1 neclintit, după porunca
domniei mele.
Iată şi martori [am pus domnia mea ... ] 1 , jupan Preda vornic, jupan Stroe mare
logofăt, Hrizea [spătar] 1 , Radu! comis, Pană paharnic, Istratie p osteln ic . Şi
. . I
[ 1sprav01c ... ] .
Scrie Dumitru logofăt în Bucureşti, noiembrie 7 [zile ... ] 1 •
DANIC, Col. Emil Vârtosu, l/1 03 .

Orig. slavon, hârtie (4 0 x 28), rupt ş i pătat, lipsă 1 /6 din document, sigiliu mijlociu timbrat,
deteriorat.
Cu o trad. rom. incompletă.
460 1 654 (71 63) noiembrie 8
t Adecă noi, ceşti 24 de boieri care am fost loat răvaşe domneşti, al doile
rându, în zilele mărie sale domnul nostru, lui Costandin Şerban voivod, de
jupâneasa Hârsova spătăreasa, de către 1 Giurca Ţarfoiul ot Piatra, însă boierii2
anume: ot Pârâieni Barbu! sân Stanciu! postelnicul, ot M ileşti3 Preda capitan sân
Danciul vei slujer4 , ot Zătreni Danciul sân Stanciu) vătahul slujitoriu i ot Şutoie
Gherghina stolnicul, ot Vârâţi 5 Isar, nepotu-său, Necola vatahul, ot Braloştiţa
Mihaiu sân Drosul postelnicul i ot Goieştii Fesinţa capitanul i ot Comet Vlaicul
postelnicul i ot Izvor Draghici postelnicul, în locul lui Ilie, ot Groşani Costea6 vnuc
Corlat, ot Străhaie Radul armaşul i Gruie postelnicul vătahul, ot Şuşiţa Toma
postelnicul i ot Jirov Mihaiu sân Manolei, ot Văgiuleşti 7 Pârvul ceauşul, în locu l lui
Mihaiu i ot Bălteni Lupul postelnicul, ot Fratoştiţa Andrei postelnicul, în locul
Pei ot Capinteni, ot Medvejdea8 Rad..iţul iuzbaşa, în locul lui Miloş ot Pârâu, ol
Başcov Preda9 <v>nuc Neagului, ot Şut<o>aie Dumitraşco capitanul, în locul lui
Draghici logofătul i ot Zmârdeşteţa Mihart paharnicul, ot Pleşoi Patraşco
paharnicul, în locul Radului, ot Malaieşti Preda postelnicul, ot Crăiuva Pana sâ<n> ·li
Lazbei, scris-am aceasta carte a noastră, zapisu 1 o, la mâna giupânesăi Hârsove1
spătăresei, cum să să ştie că ne-u loat dumniei <pe> răvaşele domnului nostru Io
Costandin Şerban voivod, ca să căutăm şi să adevărăm pintru hotarul Cucuieţilor,
548
carele am hotărât de cela rându, în zilele răpăusatului Mateiu 1 2 vodă, cu Giurca şi
l-am fost ales şi l-am fost împetrât, iară acum el s-au sculat zicându că s-au mutatu
petri le.
Deci noi, aceşti 24 de boieri, am mers toţi împreună cu toţi roşi din
P<l>enita şi cu Giurca, cu mult boieri şi cu megieşi din giurui locului, de am
funii lo �ul. Şi, deacă am funit locul, venit-am de am căutat zapisele 1 3, ce am
aflat că au avut 5 funi de loc Evaneţ cu Lazăr şi l-au vândut Dragomir,
ficiorul lui Ievaneţ şi ficiorii lui Lazăr, lui M ihaiu spătariul giupânesăi
Hârsove, cu zapis '0 de la m âna lor, iară Giurca n-au avut neci o moşie în
Cucuieţ, cum au mărturisit toţi megieşi dimpregiurul locului. Şi au
stătut14 de faţă G iurca cu veri lui înainte noastră şi s-au aflat că n-au avut
neceo moşie în Cucuieţ, ce, cându au hotărât întâi , fost-au căzut cu mare
rugăciunia la Pârvul postelnicul 1 5 şi la noi, de am ales o vie şi paşi de pământ.
Iară acuma, dacă <am> funit şi am stătut de am socotit zapisurile şi am aflat cum
că au vândut acele funi toată şi au vândut şi mai mult de cum au avut. Dici
pintru aceasta, luatu-i-am acei paşi şi cea vie, să nu aibă tr<e>abă cu ea, ce l-am
.[ . 16 ca pre un om ce-a u 1 7 îmblat fără lucru şi de acum nainte să nu mai aibă
.
]
tr<e>abă Giurca în hotarul Cucui aţilor. Dici au fost în toată moşie Cucuiaţilor
unsprăzece funi de loc, cinci funi au fost cumpărat de lvaniţi şi de Lazăr
şi li-au vândut lui M ihaiu spătariul. I ară şesă funi sânt pre sama rumânilor
carele s-au vândut cu moşie cu tot, însă cu doaă ciosvârţi a doi 1 8 judeci, a lui
Marin şi a lui Ilie, ce1 9 nu sânt vândute.
Şi am pus şi hotarul Cucuiaţilor pre nume pre simnele cele bătrâne: din Piatra
Spintecăturei pre cărare pintră vii până în Măgurice, pogorând prin matca
Horodelului până în Piatra lui M ăteiu al Margăi, d-ici la dial, pre după Pleşuicu
până în Piiatră pre meşidină, printă vii la vale până în Vâlcea a lu20 Popoveci, d-ici
la vale, preste matca Hor<o>delului2 1 despre Piatră până în piiatra despre răsărit,
d-ici la dial, prin Padină până în piatra din cale, până în Padina Cornului în ceri,
d-ici prin Padină în gios până în hotarul Corlaţilor pre cale în gios, pre din sus de
mănăstire până în Piatra Şutoaiei, preste vale, Ia dial la Micicoţi, pre cale pintră vii
până în biserecă la Puţul lui Broască, viind iară la Piatra Despicăturii de s-au
împreunat hotarul.
Dici aşa am aflat22 şi aşe am adevărat împreună cu Damaschin vtori23
portarul, cu sufletele noastre.
Şi pintru credinţa pusu-ni-am şi peceţile şi iscăliturile24 mai jos, ca să să crază.
Pis mesiţa noiemvrie, în 8 dni, leat 7 1 63 < 1 6 54>.
Domaschin vtori25 portariu. Barbu! postelnic. Danciul Milescu.
Danciul. Gherghina. Isac. Vlaicul. Drăgan. Costandin. Radu!. Gruia postelnic.
�upul postelnic. Toma postelnic. M ihaiu. Pârvul armaş. Andreiu logofătul. Răduţu!
tzbaşa. Preda ot Başicov. Dumitraşco căpitanul . Mihart26 păhamicul. Pătraşco
păhamicul. Preda păhamicul. Eu Pana27 ot Craiova.
549
DJAN Covasna, Col. Cserey Emilia, fasc. X, f. 232.
Copie din 14 iulie 1 692, transcrisă de Nalâczi Andrâs, Ungur Janos vicecomite, More Moyses
jude principal.
I
Kp'h.
2 E'hE4114.
3 M411E4JH.
4 Î n text: slujitoriu.
5 B'hpNţH.
6 HocTo.
7 B'h3SllE4JH.
8 MEARE3A i;.
9 np-kA4M.
IO
340 HCTS.
1 1 X'hpCTOREH.
12 Î n text: Mihaiu.
I ) 340HCTEllE.
14 CT'hCT!ST.
15 nocTM-kHHKSllb.
16
Lapsus.
i1
'l-k4S.
18 În text: patru.
1 9 'l 'h.
0
2 0110.
21 XopAMS11SH.
2
2 Urmează scris: şi aşe am aflat.
23 <!>TOpH.
24 HCK'hHT811HpE.
25 În text, greşit: vei.

26 MHHHX4PTb.
2 7 n4n4.
461 1654 (71 63) noiembrie 8
t MHMCT0leio EolK°IEio, "iw RocTAHAHH Ulep&AH KOEKOA'h " rocnoAHH'h . ĂdBdT

rocnoACTKO MH c"leio nosel\irn"le rocnoACTKA MH satului Bogdăneştii 1 ot suds<t>vo
Vâlcea, carele easte al sfintei mănăstiri Amotei, ca să fie în bună pace pentru
rândul birului de taler şi pentru toate dăjdele şi mâncăturile, câte vor fi 2 preste an în
t<a>ra domniei mele. Mai mult val sau bântuială să n-aibă de nimic, pentru că
�-am milostivit domnie mea de i-am iertat3 pentru rândul birului de taler şi pentru
toate nevoile, precum scrie mai sus. Şi le-am scos domnia mea şi biru l den
550
catastihu den vistieriia domniii mele, de tot, şi i-am dat domnia mea să fie numai
de treaba4 şi de pusluşeniia sfintei mănăstiri Arnotei.
Aşejderealea să fie în pace şi 2 oameni, anume: Preda, Cravisin5 , carii i-am
iertat domnia mea pentru rândul birului, ca să fii şi să păzască făntâna domniei mele.
Derept aceea şi voao, tuturor birarilor carii veţi fi umblători într-acel6 judeţ,
încă să căutaţi, de vreme ce veţi videa această carte a domnii mele la mâinele
acestor oameni ce scrii mai sus, iar voi foarte să aveţi a vă ferirea di <linşii şi a-i
lăsarea pre bună pace pintru [râf ndul tuturu<r> dăjdilor8, pintru că i-am fost iertat
domnia mea di bir, încă de la Bogoiavlenie încoace, iar voi nu-i veţi să-i lăsaţi în
pace. lată că vă scriiu mai ales domnia mea să aviţi a-i lăsarea pri bună pace, că apoi
veţi petrece mare urgie şi rea scârbă di cătră domnia mea. Î ntr-alt chip să nu fii.
H HcnpABHHK, CAAM p€'1€ rocnOACTBA MH .
""' HOH€MBfÎI€, H°9 AhHH, AiiT „3�r < 1 654>.

ţ "iw KwcTAHAHH BW€BWAA, MHi\OCT°leio Eoi1<"leio rocnoAHH'h .
"iw KWCTAHAHH BOHBOAA <m. p.>
DANIC, M-rea Arnota, XVIII/ I O .

Orig. rom., hârtie (29 x 2 1 ) rupt la îndoituri ş i pătat, sigiliu mic, aplicat în chinovar.
,
Copie, ibid. : ms. 1 85 , f. 2v; Doc. ist., CMXIV/1 29, f. 1 94.
I li0rA"bHElţile .
l "'"" ·
J EpTAAT.
4 TfkAGA.
5 Numele au fost adăugate ulterior, în loc alb.
6 1ff TpAA�Ell.
8 Cuvânt corectat peste un altul.
9 Luna şi ziua au fost modificate din: mai 25.
462 1 654 (71 63) noiembrie 8, Bucureşti
t MHMCT.lio Eo;K"lio, "iw KoHCTAHAHH BO€BOA'h " rocnOAHH'h B'hCOH 1 3€Mi\€

oyrpORl\<IXHCKO€, CHHh B€i\HKAro " np€A06pArO "iw lli€p6AH BO€BOA'h . Dat-am domnia
m:a această poruncă a domnii mele satului Giurgiţa din sud Dolj, însă anume:
Radan şi Neagoe şi Danciul şi Tudor, moşnenii şi cu toţi feciorii lor, câţi
Dumnezeu le va da de acum înainte, ca să fie de acum înainte în pace şi slobozi de
��ânie, ei şi feciorii lor, de către Vlăduţul postelnicu şi de către fraţii lui, Barbu!
cap1 tanul şi Stanciu paharnicu şi de către boierii din Dâlga, anume: Hamza
postelni cu şi Barbut comisul şi de către M ihart şi de către rudenia Bengeştilor, de
55 1
nimenea val sau bântuială să nu aibă în veci, şi cu toată moşia lor din hotar până în
hotar, pe semnele bătrâne. Şi hotarul încă să se ştie pre semne: însă din măgura
despre Ceretu pre Calea Păziei în jos până în răspântiile Drănicului de către Padea
până în măgură şi din Piatra Păziei de către Ţigureşti în Padina Purcelii şi de către
Hurezi în locul de curmeziş şi iară despre Hurezi până în Lacul Oaiei şi din Lacul
Oaiei până în groapă şi din răspântie până în Calea Măceşului şi pre Calea
Cioroiului în sus de către Vărcuţa în Măgura lui Bran şi în sus până în Calea Goicii
în găvan şi în sus pre dinaintea Bohanului în Padina Rabiei, în Piscul Bohanului
până în Fântâna Teiului şi din Dăznăţuiul de Sus despre Răspopoaie până în frasin'
şi pre Dăznăţui în sus până în piatra despre Dârveşti în jos până în măgură spre
Calea Bohanului, spre Ceretu.
Pentru că aceşti oameni ce scrie mai sus, ei au fost tot oameni megiaşi şi cu
toată moşia lor, încă din zilele răposatului Basarab voievod şi tot au fost nişte
oameni în pace şi slobozi cu toată moşia lor, câtă scrie mai sus, până în zilele
Radului voievod, feciorul Mihnii voievod, în domnia de apoi. Iar când au fost
atunci, iar Stanciu! postelnicu şi Barbu Bengăi având voie de la domn, de la Radu!
voievod, feciorul Mihnii voievod, fostu-le-au apucat cărţile de moşie cele bătrâne,
iar aceşti megiaşi au mers ca să-ş scoaţă cărţile de la Stanciu postelnicu şi de la
Barbu! Bengăi. Iar Stanciu! postelnicu şi Barbu Benga aşa au pârât înaintea
Radului voievod cum că îi sânt rumâni ai lor de moşie şi vin să se răscumpere3.
Într-aceea, Radu! voievod datu-i-au rumâni pre tot satul Giurgiţa cu toată
moşia lor şi tot au fost rumâni lor, cu bună pace, până acum, în zilele domnii
mele, după ce mi-a dăruit Domnul Dumnezeu domnia şi cinstitul împărat cu steag a
fi domn şi biruitor Ţării Româneşti la scaunul părintelui domnii mele, Io Şerban
voievod, iară aceşti megiaşi din Giurgiţa, ce scriu mai sus, ei au venit toţi înaintea
domnii mele, în divanul cel mare, cu mare jalbă, jeluindu-se şi plângându-se de
împresurare, cum că n-au fost rumâni de moşie lor, nici au luat bani de la ei a le fi
rumâni, ei i-au împresurat cu sila de i-au făcut până acum.
Î ntr-aceea, am căutat domnia mea şi am judecat pre lege şi pre dreptate,
împreună cu toţi cinstiţi boieri domnii mele şi le-am dat domnia mea legea ţării,
doisprezece megiaşi pre răvaş domnesc, anume: Hrana din Bârca şi Lupul o<t> tam
şi Ioan o<t> tam şi Barbu de acolo şi din Sălcuţa, Trifan şi Nicolae de acolo şi
<din> Bârza Dragomir şi Nicola din Hurez şi Dragomir de acolo şi Stan de acolo şi
Băliţi din Hurezi şi Radivoe din Dârveşti.
Î ntr-aceea, aceşti doisprezece megiaşi ce scriu mai sus s-au strâns cu toţi la
scaunul domnii mele, la Craiova, de au jurat cu mâinile pre Sfănta Evanghelie
şi dinaintea4 cinstitului boierului domnii mele, jupan Ghiorma vei ban. Într·
aceea, aceşti boieri ce scrie mai sus, Vlăduţul postelnicu şi Barbu căpitanul şi
Stanciu paharnicu şi Hamza postelnicu şi Barbu comisu şi M ihart, nici aşa n-au
avut să-i lase, ci au venit a doa oară în divan, de au ridicat lege preste lege, doăzeci
şi patru de boieri, deci n-au putut jura şi au rămas aceşti boieri de lege şi de
judecată din divan, dinaintea4 domii mele, şi dinaintea4 a tot divanul.
552
Drept aceea, domnia mea am dat această carte a domnii mele la mâna lui
Rădan şi a lui Neagoe şi a Danciului şi a tot satul Giurgiţa, ce scrie mai sus, ca să
fie de acum înainte în pace şi slobozi de rumânie, ei şi feciorii lor şi cu toată moşia
lor, de către Vlăduţul postelnicu şi de către fraţii lui, Barbu căpitanul şi Stanciu!
paharnicul şi de către Hamza postelnicu şi de către Barbu! comisul şi de către
Mihart postelnicu şi de către toată rudenia Bengeştilor. Şi de către tot neamul şi
rudenia lor să nu aibă bântuială în veci.
Iată dar am pus domnia mea şi mărturii, boierii domnii mele: jupan
Ghiorrna vei ban al Craiovei şi jupan Preda vei vornic şi jupan Stroe Hiera vei
logofăt şi jupan Bunea vei vistier şi jupan Hrizea vei spătar şi jupan Gheorghie vei
clucer şi jupan Istratie vei postelnic şi jupan Chirca vei stolnic şi jupan Radu vei
comis şi jupan Pana vei paharnic şi jupan Danciul vei sluger şi jupan Nicola5 vei
pitar şi Udrişte Năsturel vtori logofăt ot Herăşti.
Şi am scris eu, logofătul Stoica Soare, în scaunul Bucureşti, în luna lui
noiemvrie, în 8 zile, şi de la Adam curgerea anilor până acum, leat 7 1 63 <1 654>.
DANIC, A.N., MMDLXXXVIIl/2, nr. I .
Copie rom.
EDIŢII: Text, Petrescu, Doc. bis. Obedeanu, p. 8-1 0; rez., Ciucă, Achiziţii Noi, I, p. 1 4 1 , nr. I 900;
men\., Năsturel, Genealogia Năstureii/or,
XI, I 91 O, p. 308; Romanescu, Despre schipt111, p. 292.
I HEOH.
2 Ap4CHH .
3 pncn8Mnepe.
4 AHHH4HHTii.
5 Greşit: HHK,Mde.
t MHMCT0l€1(1 Eo)K°!€1(1, Yw KocTAHAHH lli"hp6AH Ro€ROA"h, a tot pământul

Ungrovlahiei domnu. Dat-am domniia mea această carte a domniei mele slugii
domnii mele, Stan logofăt, ca să fie volnec cu această carte a domnii mele
să-şi facă o moară pre moşiia domnească, Ia oraşul domnii mele, la Târgovişte,
carele vad easte pre iazul care au făcutu şi <h>agi Costandin moară, pre râul ce să
chiiamă al Cârstii, din sus de Vadu Carălor, care merge la Viforâta şi aproape de
grădina Udrii dorobanţul, pentru că am miluit domniia mea pre sluga domnii
mele, Stan logofăt, cu acest vad de moară ce scrie mai sus, pentru driaptă şi
c�edincioasă slujbă ce slujaşte domnii mele, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui
ŞI de hrană, iar domniei me)e şi răposaţilor domnii mele, În veci pomană.
553
Şi încă am întărit domniia mea această milă şi cu mare blestem: pre carele va
alege Domnul Dumnezeu în urma noastră a fi domnu şi biruitoriu Ţării Rumâneşti,
au den plodul seminţii noastre, au den ruda noastră, au dentr-alt neam, de va
cinsti şi va întări mila noastră şi va înnoi cartea noastră, pre acela Domnul
Dumnezeu să-l cinstească şi să-l hrănească întru domniia lui şi să fie în veci
sufletul lui. Iar carele nu va cinsti, nici va întări mila noastră, nici va înnoi cartea
noastră, pre acela Domnul Dumnezeu să nu-l cinstească, nici să-l hrănească întru
domniia lui, nici să fie în veci sufletul lui, ci să fie preclet şi anathima şi afurisit de
Vlădica Isus Hristos şi de 3 1 8 sfinţi părinţi ce sânt în N icheia.
Pentru aceasta dar şi mărturii am pus domniia mea: jupan Ghionna vei ban i
jupan Preda vei dvomic i jupan Stroe vei logofet i jupan Bunea vei vistier i jupan
Hrizea vei spatar i jupan Gherghe vei clucer i jupan Istratie vei postelnic i jupan
Chirca vei stolnic i jupan Radu! vei comis i jupan Pană vei păhamic i jupan
Danciul vei sluger i jupan Nicula vei pitar. Şi ispravnic, pan Stroe vei logofet.
Şi s-au scris de Radu! logofet în scaunul Bucurăştilor, measeţa noiemvrie IO
dni, vă leat 7 1 63 <1 654>.
DANIC, Ms. 1 27, f. 392-392v.
Copie rom.
464 1 654 (71 63) noiembrie 13
ţ Adecă noi, satul Judenii, Giura i Cămârzan snă Gligorie i Bădica, Stan lu
Pătru ot Jideni, să se ştie că au luat Ursea pă Bălan în chezăşie dinai<n>tea noastră,
pentru bir. Bălan au fugit 1 , iar setenii au apucat pre Ursea şi i-am luat un bou şi
se-au preţuit 500 de bani şi la meare 300 bani, iar Ur<s>ei i-am făcut zapis să ţie
un pogon de vie în Judeni, la dumbravă. Şi eu, Moisi, am vândut un pământ, 24 de
paşi, la Bozii, 25 costande.
Mărturii, anume: diiacon Morgea ot Judeni i Todir roşiu ot tarn Manea portar ot
,
tarn Manea i brat ego, Neagu! i Gherghe ot tarn Gligorii ot tarn i Bădica ot tam, Tudor
, ,
ot tarn, Şerbu ot tarn sni Manciului, Margine ot tarn i Radu! Răzulii2, Alixandru ot tam
,
i brat ego, Corea, Manea roşiu ot Bărăştii, Neagu! Giurei ot tarn, Frăţilă ot tam,
D<r>ăgan ot tarn Crăciun3 peharnic ot târgu Râmnic şi mulţi omeni buni.
,
Şi am vândut eu, Moisi. 0-m vândut dă a mea bunăvoie şi cu ştirea tuturor

fraţilor di moşie. Aceasta scriem.
<N>a pisa<ho>m popă Colţea, nepot Colţii snă popa Niniţei. Pentru
credi<n>ţa am pus4 peceţile.
Pis noiuvrie 1 3 dni, vă leat 7 1 63 <1 654>.
DANIC, M-rea Râmnic, 1 1/ 1 5 .
5 54
î n partea de jos a suportului doc., sub dată şi sub amprentele digitale, a fost adăugat
ulter ior, alia mami, următorul text: „t Noi, acel pogon de vie nu l-am vândut, ce am vândut acel
pământ de paşi 24 eu, Şărban, i Ursul, feciorii lui Gherghie ot Jădeni. Şi aicea am scris eu,
Dracul snă Ion logofăt ot Bărăşti, cu învăţătura lui Şărban şi a Ursului, să să ştie. Leat 7204
<!695>, noiemvrie 2 dni".
Pe verso doc. se află scris, de aceeaşi mână, începutul unui alt zapis: „t Adecă eu, Moisi, scris-am
acesta al meu zapis la mâna U<r>sei şi a fii-său, lu Gheorghe, cum i-am vândut 1 pământ, 24 de paşi, Ia
Bozii, 250 de bani".
I .j>orHT.
2 Răzulii, ad. marg., cu altă cerneală.
3 Kp•�OH.
4
noe.
465 1654 (7163) noiembrie 13
t MHl\OcT·1·e10 EolK"IEIO, "iw HocTAHAHH lU'h pGAH BOHBOAA " rocnOAHH'h . ĂABAT
rocnoACTBO MH c·1·e nosel\eH"le rocnoACTBA MH sfentei 1 şi dumnezăieşti mănăstiri
Argeşul, unde easte hramul Uspenii Bogorodiţi şi părintelui egumenul Nicolae şi
tuturor părinţilor câţi vor fi lăcuitori într-acea sfăntă mănăstire, ca să fie volnici cu
această carte a domnii mele de să-şi ţii toată moşiia, cu toţi rumânii, den satul
Corbii 2 de Piatră şi cu metohul Merişul şi cu siliştea Cârstineştilor, însă precum au
hotărât cei 24 de boiari ci au hotărât în zilili răposatului Matei voivod, pintru că au
avut multă pâră părintele egumenul Necolae, naintea domnii mele, cu Neagoe şi
cu Radu) şi cu Şărbu, carii s-au făcut că sânt rudenii jupâneasii lu Cârjoiu, anume
M agda lina călugăriţa, în 2 rânduri. Şi aşa pârâia aceşti oameni ci scriu mai sus cum
că le-�u3 împrisurat mănăstirea Argeşul aceste moşii în silă.
lntr-aceea, domnii mea am căutat şi am judecat pri driptu şi pri lege
dumnezăiască4 împriună cu toţi cinstiţi derigătorii domnii mele şi bini am
<a>deverit domnii mea5 cum am <a>devirit domnii mea şi în judecata dentâiu, cum
că sânt a ce ste moşii6 ce scriu mai sus adevărate ali sfintii mănăstiri, date şi
închinate de Magdalina călugărita, răposatului Băsărab vodă. Şi apoi răposatul
Băsărab vodă le-au fost dat în sfă� ta mănăstire în Argiş, cum am văzut domnii mea
şi cărţili acel or domni bătrâni, de milă şi de-nchinăciune, la sîanta mănăstire.
Drept aceea, să fii volnic părintili egumenul Nicolae să-i scoaţă din siliştea
Cârstineştilor, den primăvară să-ş şază pri moşiia 7 lor, iar siliştea să fii a sfăntii
mănăstiri cu alala<l>te moşii dimpriună, să şi Ii ţii toate cu bună pace, cum au fost
de ve�c, pentru că s-au pârât de faţă şi au rămas aceşti oameni ce scriu mai sus de
. ş1 de judecată denaintea domnii mele den devan cum mai multă treabă8 cu
lege
aceste moşii să n-aibă. Pintru că aşa easte învăţătura dom� ii mele.
555
HHAKO AA wkcT . H HcnpABHHK, CAM pe'I rocnoACTBA MH .
nHc HOEM6p.IE IZ l\'kT r3 �r < 1 654>.
t 'iw RWCTAHAHH BWEBWAA, MHl\OCT°iE� EolKYE� rocnOAHH'"b .
'iw RWCTAHAHH BOHBOAA <m.p.>
DANIC, Ep. Argeş, XVl/39.

Orig. rom„ hârtie (39 x 20), pătat, sigiliu inelar în chinovar.
Rez., Aricescu, Indice, I, p. 62, nr. 8 1 9.
1 c<f>eHT°le .
2 Hops"le.
3 l\tA8.
4 A8MH€3'blll A CK'b.
S Mtl\e.
6
MOW J E .
•.
7
MOW I Hlll .
••
S TptAG'b.
466 1 654 (71 63) noiembrie 15
Damaschin vtori portar tras-am moşiia Sularii: ales-am Barbului stolnic

stânjeni 9 1 9 şi megiiaşilor, stânjeni 1 640 şi sfintei mănăstiri Bucovăţului, stânjeni
690, a patra parte, cum scrie cartea domnului nostru şi a boiarilor carii au judecat şi
easte la sfânta mănăstire.
Noiemvrie 1 5 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
Damaschin vtori portar.
DANIC, Ms. 722, f. 1 94v (fostă 798).
Copie rom.
467 1 654 (71 63) noiembrie 15
t Adecă noi, rumânii ot Gârbov, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie di mare
cridinţă la mâna Nicolii pârcălabului şi la a co<co>nilor lui, anume: Sămen logofăt şi
Ivan păhamic, cum să să ştii <că> în zilele răposatului Matei vodă fostu-ne-am vândut
unii din noi rumâni cu copii noştri, alţii am fostu luatu bani de jumătati, iar pră
556
rumânie, şi zapise n-am fost apucat să facem 1 • Di ci acum, în zilil<e> domnu nostru,
Costandin voivod, noi am2 mirsu nainti mărie sale de ne-am jiluit ca să-i dăm bani
îndărăptu, iar măriia sa aşa ni-u judicat, câţi bani nu ne-a fost dat, să ni-i di. Dici au
vinit la noi şi ne-au3 dat toţi banii: însă luat-am eu, Stanciu!, Mira, cu ficiorii mii, Preda
şi Andronii şi Vladul dir<ep>tu ughi 48 şi eu, Oprea, cu ficiorii mii, Radu! şi Ianăş,
di<ri>ptu ughi 32 şi eu, Radu!, fratili Op[ri]i4, cu ficiorii mii der<e>ptu ughi 19 şi eu,
Agapiia, cu ficiorii mii, Neagoi, di<ri>ptu ughi 1 2 şi eu, Ivan, diriptu ughi 1 2 şi eu,
Giurca, di<ri>ptu ughi 1 2 şi eu, Stoica, cu ficiorii mii, Bălaci, dirptu ughi 12 şi eu,
Stan, dirptu ughi 1 2 şi eu, Bălaciu, cu ficiorii mii, dirptu ughi [ .. .]4. Dici am luat
aceşti bani de a noastră bunăvoi, cu ştiri tu<tu>ror oaminilor noştri, ca să fim noi
rumâni di moşii ohanmici cu toată moşiili noastră.
Şi la tocmila noastră fostu-au boiarii şi oamini mărturii, anumi: Ghirghi
vomic ot Sărdă<ne>şti şi Ghirghina ot Şipot şi Preda ot Tunşi şi Cornea ot Cătun.
Şi păntru credinţa, pusu-ne-am digitili.
Şi am scris eu, Vladul ot Săcile. Pis meseţa noiavrii 15 dni, leat 7 1 63 <1654>.
Eu Preda snă Mirăi. Eu Radu!. Eu Oprea. Eu Stoica. Eu Ivan. Eu Agapie.
Eu N<e>agul peharnic
ţ Preda peharnic Urdearănul
t Dumitru peharnic ot Fratoştiţă
ţ Eu Vlăduţul postelnic ot Vălari
t Mihart peharnic ot Smârdeşteţa
t Stamatie păharnic Copăceanul
t Dumitraşco capitan ot Şotoaia5 .
DANIC, Doc. ist„ CCLXXXI/5.

Orig. rom„ hârtie (30,5 x 20,5), rupt puţin la îndoituri.
I .j..j.4K'1€M.
2
4M4,
3 H'k4S.
468 1654 (7163) noiembrie 15
. Zapisul lui Nedelco, fiul lui Stan logofăt din Săveşti, prin care vinde partea
lui de ocină din Ţerţileşti lui Radu! comis, I 00 de stânjeni, din apa Colentinei în
lung, până în hotarul Lunguleţi, în Valea Seacă.
DANI C, Col. Hotărnicii, j. Dâmboviţa, nr. 1 4, f. 6.
Rez.
557
469 1 654 (71 63) noiembrie 16
t Scris-am eu, Dan ot Rădeşti 1 , acesta al meu zapis împreună cu fraţii mei ,
anume: Stan i Bubai i Staico, ca să fie de mare credinţă la ci ns<ti>tei mâna

dumnealui jupan Chirca vei stolnic, cum să se ştie că i-am vândut partea noastră de
moşie din Bodăieşti, din judeţul Olt, care moşie am avut noi acolea de
cumpărătoare, de a noastră2 bunăvoie, fără nicio silă, despre tot otarul, moşie
stătătoare să fie dumnealui şi coconilor dumnealui, câţi Dumnezeu va lăsa, moşie
dreptă, bani gata ughi 1 O.
Şi mărturie: Mihul cel Roşu ot Urlueşti şi Marin logofăt ot Tătuleşti i Alăman
ot tam.
Şi am scris eu, Stan logofăt. Şi pentru credinţa ne-am pus şi degetele.
Pis measeţa noiemvrie, vă dni 1 6, 7 1 63 < 1 654>.
Eu Stan. Eu Bubai. Eu Staico. Eu Dan.
Isfan păhamic, mărturie.
După Ionaşcu, Bis., chipuri şi doc., p. 7 1 .
1 În text: Rădeştie.
2 '
ln text: noaastră.
470 1 654 (71 63) noiembrie 16
Zapis prin care se adevereşte că Drăghici postelnic împrumută de la Sima

Glogoveanu clucer 75 de florini, pentru răscumpărarea unei moşii <din Văgiuleşti>1
de la Lupu Bălteanu.
DANIC, Doc. ist., DCXIIVI 9 3 , nr. 4.
Rez. după doc. grecesc.
1 După titlul perilipsisului.
471 1654 (7163) noiembrie 20
tAdecă eu, Marie şi cu cumnatu-meu, Dragomir ot Corşori 1 , scris-am al

nostru zapis să fie de mare credinţă la mâna lu Ion izbaşa, cum să să ştie că i-am
558
dat delneţa Chiianţului, care o-u ţinut Haneş, de preste tot hotarul, den câmpu şi
den pădure şi den apă şi 2 den munte şi den săleşte satului, toată câtă să va alege,
pentru că am dat această delneţă pentru delneţa Trestiianelor, care o-u dat bărbatul
rniu, Oprea, mai nainte de vreme, de bani gata, ughi 22. Şi stătăt<o>are nu i-au
fost, ce i-am dat această delneţă pentru Trestiiani3 , să-i fie lui moşâie în vec şi
feciorilor lui şi nepoţilor.
Şi la aceasta tocmelă fost-au: den Corşori, Iuga şi Voico, Gorun, Ştefan,
Dragomir şi den Poinărei, Bade, Ion, M artin. Şi am scris eu, popa Tiodor.
Pis measeţa noiemvrie4 20 dne, Jet 7 1 63 <1 654>.
î Mariia.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XCVIII/57.

Copie, ibid. : ms. 1 37, f. 265-265v.
1 or Corşori, ad. marg.

'
- we.
3 TpecTHlll H E.
4
HOEMBpEH.
472 1654 (7163) noiembrie 22, Bucureşti
t MHAOCT·reio EoJK'leio, 'iw KocTAHAHH llleps.tH soesoA'I " rocnoAHH'b . AAKAT

rocnoACTRo MH c'lio nose1drn'IH rocnOACTKA MH [w] 1 seM3H ""'A.IH, "" HME 1 Stroe i
Vladul, fl:e] 2ciori[i] 2 lu Calen mocanul, den sat ce se chiam[ăf Ochiul Boului ot
sudstvo Dâmboviţa, den sus de Podulu Vălenilor, ca să fie volnici cu această carte
a domnii mele de [să] 2 -ş ţie a lor moşie de la Ochiul [B] 2 oului cu tot venitul
m[o] 2şii ce se va alege, pentru că au [f] 2ost a lor bătrână moşie de la moşi, de la
părinţi şi tot au fost [pfre seama lor.
Iar în zilele răp[ o ] 2satului Matei vodă, Radu! iuzbaşa za fuştaşi, el o au cerşut
milă la domnu şi o au tăcut moşi[e] 2 pustie, fără bir, iar când a[u] 2 fost acum, în
zilele domnii mel[e] 2 , aceşti săraci de oameni au venit cu jalbă şi cu lacrămele
pre3 obraz pentru moşia lor, fiind şi R[a] 1 d[ul iu] 2zbaşa de faţă la divan. Domnia
mea m am milostivit de le-am dat [ . . ] 2 iar pre seama lor să se [ ... ] 2 şi să-şi [ ... ] 2
- .
daj dea [ ... ] 2re din sat, iar Radu! iuzbaşa să nu mai a[ibă] 2 n[ici] 2o treabă de astăzi
�a [int] 2e acolo, ce încă să le dea şi [c ] 2artea cea de milă la m[ âna] 2 lor, să-ş poată
\mea moş[ia] 2 cu pace, mai mult val să n-aibă.
li HAKO AA H'kC1'. H HcnpAKHHK, CAM pE'IE rocnoACTKA [ MH] 2 .
nHc ASMHTp8 l\Oro<j>'bT4 8 E8K8[pe]41H, HOEM8p"1"e KR AbHH, K'b l\'h ,.3�r <1654>.
559
"iw KocTAHAHH BWEBWAA, MHl\OCT0l€10 Eo1K0l€10 rocnoAHH'h .
"iw KWCTAHAHH BOHBOAA <m.p.>
DANIC, Doc. ist., CLXV/64.

Orig. rom., hâ1tie (29 x 21 ), rupt la îndoituri, pătat, şters, sigiliu inelar în chinovar.
EDIŢII: Text, Potra, Tezaurul, p. 29 1 -292; menţ., Minea, Boga, Cum se moşteneau moşiile, p. 2.
1 „ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn. Dă domnia mea ac eastă
poruncă a domniei mele acestor oameni, anume . . . ".

3 Repetat.
4 Prescurtat A°?".
473 1 654 (71 63) noiembrie 23
ţ Adică noi, aceşti 1 1 2 boiari carie am fost luoaţi pre răvaşe domneşti, anume:
Voicilă din2 Buieşti 3 , din2 Mătăseşti4 Ianache, di<n> Ivăneşti Vlădan, din2 Periiaţi
Oprea, din2 Lăţcoiu Lazar portar, din2 Periiaţi Colţea, din2 Cirvenie Lipădat portar,
din Ulişti Stănimir iuzbaşa, den5 M ăneşti Vitan, din2 Poiană Gherghe portar, din2
Albişti Arsenie roşu, di<n> Stoienişti Nidelco roşu, scris-am acest zapis al nostru
ca să fii di mari credinţă la mâna Barbului 6 roşiului den5 Poiană şi a fraţilor lui,
cum să să ştie că am fost luoaţi pri răvaşele măriei sale, domnu nostru, di Barbu! şi
di Dragomir portar, ca să tocmim pentru nişti grădini. Şi am umblat cu toţi
împreună şi am adivărat pentru o grădină de suptu coastă7 cum au fost a Predii8
armaş, care au fost vândut toată9 partea lui di moşii Barbului6 şi fraţilor lui J O, ci au
fost împresurat Dragomir portar di o au ţinut şi n-au avut nicio treabă 1 1 • Şi amu pus
di am jurat şi muma Barbului pentru această grădină, de au jurat cum au fost a
Predii armaş. Şi 1 2 o am dat şi noi, aceşti 1 2 boiari, ca să o ţie Barbu! şi cu fraţii 1 3 lui
di acum nai<n>ti cu bună pace. Şi iar am mai aflat cu suflitili noastri 1 4 pri
Dragomir portar <că a> îngrădit loc di-al Barbului 6 . Dici, văzându că au îngrădit
Dragomir locul şi n-au avut treabă 1 1 , n-am vrut să-i spargim gardul, ci i-am dat loc
di la Dragomir, loc pentru loc, să-i fii di caii. Şi iar am mai aflat 2 grădene preste
gârlă, împrisurati di Dragomir p01tar şi au fost făcute schimbătoari 1 5 di au
schembat Belciul acesti grădine cu părinţii lu Dragomir portar şi au fost luoat
Dragomir loc pentru loc şi parte Belciului iar o am găsit cumpărată iar di ald�
Barbu! şi 1 2 o am dat şi 1 2 noi, acişti 1 2 boiari, ca să aibă a-ş ţinea di acum nai<n>tt
cu bună pace. Aceasta <a>m scris.
Şi pentru cridinţă ne-am 1 6 pus şi pi ceţi li mai jos şi 1 2 iscăliturili ca să crează.
Pis noiemvrie 23 17 dni, vă leat 7 1 63 < 1 654>.
560
Stănimir iuzbaşa 1 8
Vitan. Nedelco.
DJAN Prahova, Col. Documente, CXXIV/70.
Orig. rom., hârtie (26,5 x 1 9,5), două sigilii inelare în fum.
I d4E41E.
2
AKfll .
3 liSEljlE.
4 1\1.'bT'bCEljlE.
5 AE'IH .
6 1idpc8�!le.
7 KOWCT'b .
8 npeA'ie .
9 TOWT'b.
io
�se.
II
Tp-kdG'b .
12
UJE.
13 4>pal(ie.
14
HOWCTpH.
l l CKEMG'bTOWpH.
16
HiidM.
17 Cifra unităţilor a fost corectată peste altă cifră.
18
Semnătură autografă.
474 1 654 (71 63) noiembrie 24
t Adecă eu, j upâneasa Afimiia ot Jugălii ot sud Romanaţi, scris-am şi

mărturisi<s>cu cu aceasta al mieu zapis, ca să fii de mare cridinţi la mâna fie-mea,
Mareicăi, cum să să ştii că i-am dat toată ocina din Jugălie şi din Borenii 1 şi din
Păpălarii, câtă să va alegi partea noastră, de pristi tot hotarul, din hotar până în
hotar, câtă să va alegi din câmpu şi din apă şi din pădure şi din dealul cu viili şi din
săliştea satului, toată, câtă se va alegi partea noastră, pintru că alţi ficiorii di<n>
trupul miiu nu mi-au mai rămas, fără dinsa şi am căzut la grea datorie. Dici eu
m-am tocmit cu gineri-miiu, Tudur, cum să-i dau aceste moşii, toate câte scriiu mai
sus, zistri fie-mea, Mareicăi, iar el să plătească2 toată datoriia3 câtă easti, însă4 ughi
150, carei bani au fost datorii fiiu-miiu, Necula, domnii, ughi 1 1 6 pol şi alti
datorii, ughi 33 pol. Dici, deca va plăti giniri-miiu, Tudor, aceşti bani, el să ţii
a�este moşii, toate câte scriiu mai sus, cu pace, să le fii moşii stătătoari în veci,
pmtru că i le-am dat eu cu voia mea. Iar cini să va ispiti într-alt chip, măcar cini din
rudeniia mea, să n-aibă undi vini după mine, pintru că am tocmit eu cu voia mea.
561
Iar di alti datorii ci vor mai fi, să n-aibă giniri-n"!iiu nicio treabă, ci să aibă bună
pace, să aibă a căutari la mine, pintru că aşa mi-au) fost tocmeala.
Şi măr<tu>rii boiarii: Creciun logofăt i Vladul postelnic ot Giulişti i popa
Prida şi Neagu! ot Jugălii i Stipan i Vladul i Ion ot tam.
Şi pintru cridinţa, pusu-mi-am6 picitea.
Pis noimvrie 24 dni, leat 7 1 63 <1 654>.
Eu Crăciun logofăt ot Titoi
Eu popa Preda
Eu Vladul 7•
DANIC, Col. Emil Vârtosu, 1/106.

Orig. rom., hârtie (30,5 x 2 1 ,5), sigiliu inelar în tuş.
1 Completat cf. notei tergale.

2 nA'bTt4CK'b.
3 ..
A04Topm 1 .
4 Tuce.
S MHlll8 .
6 n8c8M·1·121M.
ţ MHl\OcT·1·eio EolK"le io, "iw RwC'rANAHN lllepsAN soesoA·I " rocnoAHH'h B'hco11
3€Ml\H 8rrppoRl\AX°iHCKO€ . ĂARAT rocnOACTRO MH c"IH nOREl\irn"iH rocnoACTBA h\11
cstTirn, BOlK€CTRNi>H MONACTHP 30R€MAro Ol\8Ms8HTAA WT Rol\HNTHNA, 11rA€iK€ ecr
XPAM csi>TH "iwAN RpHCTHT€1\, " WTnu,8 er8M€NA H€KH4'op, lll K OlKE A" ecT 8 1111tp11�
cRi>TA MONACTHp8 H RCHX R€'lHN°IH cRi>Ti>H MONACTHp, WBA'l€ AA ce 3 H 4E T T'hY'i�
KOTop"le np€BHRAT"I WT KpnCT MONACT1tp"IH AA s8AET 8 MltpNo H npoq.iENll 34 llllP lt 3A
K'hlll\IO, 3A CEHO lt 3A KONA H 3A ROI\ H 3A MEA lt 3A ROCOK H 3A c8xA W B l.!4 lt 3J
pABOT rocnOACK8 H 3A 83A€MCTRORORAN°i€ H 3A AltlKMA lt ropq.iHNA H WT KO H ll 34 WhAK
H 3A CR4KH AAlK BOR€ lt llllKA€N°l0€X KOl\ltll,H c8T np€3 l\i>T 8 3€Ml\H rocnOACTB4 11111, \l'î
K'h NHXTO B4NTORAN"le A"- NE HMAT, noN€;K€ c'hM MHl\OCTHRHXOM ce rocnOACTBO hlll
T€p€ rA C'hM npoCTHI\ 3A sctx KAKO €CT RH lll€ nHc AA N€nOKOltT npe AbH0lll li B'b
lKHROT4 rocnOACTR4 MH, KAKO c 8 T llltl\ np04J€Nlt lt WT npo'l0IH rocnOAAp0l1t H410np€:t,\E
Rpi>M€ KAKO C'hM RltAi>I\ rocnOACTRO Mit lt KNltrA noKOltNArO PAAl(I\ ROA'h lt KtlltrA
'l€A8 Cit, fl.l\€3ANAp8 ROA'h, lt KNltrA f'll\€3ANAp8 ROA'h "i...·1Aw 8 lt KNltrA A.ewH BO€BOAA
lt KNltrA noKOltNAro M4T€IO ROA'h 3A npo41€N°i€ lt 3A 8noKO€N"I€ .
562
.
TEM P"A I " rocnoACTBO MH " IJ.IE noA"POBi.\l\ME ECT rocnoA'h Eori. ci.c
.
rocnoACTB'i°i.\ tt ci.c CKltnTpOM AP'hlKi.\IJ.IE 3EMl\tt BAl.\W KOE Hi.\ CTOI\ " "" AiiA IHi.\
noKOllHi.\rO poA0i°T EAIO rocnOACTBi.\ MH, 'iw lliEp6i.\H BOA 'h, " rocnOACTBO Mit EIJ.lltM C'hC
c�ioT p ttA K8nHo c'hc BCltX Mit 'l1tCT1tT1tM1t npi.\B1tTEl\·1·1t rocnoACTBo Mit, BltA tlJ.18 c"i'"
cstTAi.\ MOHi.\CTHp8 ""8M6 8 1tTi.\ 6E3 CEI\/.\ lt 6E3 BE'lltHlt lt 6E3 AiiA0IHE lt 6E3 Ap8r
XOAOK 11 MllMCTHBHXOM cE rocnoACTBo MH ""A CBiiTi.\i.\ MOHACTHPE BHWE pE'IEHA TEPE
C'bM npoCTHI\ BE'IHH0l0H, ElKE npE6HBAT0l0 Ti.\M8 KOA MOHi.\CTHpE, Ai.\ 68AET Cl\0603111 li
ce�o 31.\ M lll\ pAA°I noMiiHA rocnOACTBi.\ MII Hi.\ nO'IHB WEX pOA0i°T EA0IE rocnOACTBA MH 11
AA G8AET H WHH 31.\ noMOIJ.IH li 31.\ nocl\8 WAH0l0'9I. CBiiTtH MOHl.\CTHPH HEnpiiCTi.\HO .
ÎAKOiKAE li Bit npABHTEl\°IH rocnOACTBi.\ MII li Bit BCiiM Cl\8SEM rocnOACTBd MII, BdpE
KoTop'ltt XOA0i°TE B'h Toro c8Atţ8 €1\XOB, 8 BpiiME HlKE XOKET 8Mp1t c"1"11 KHHri.\
rocnOACTBi.\ MII " Bit BEl\Md A" Bit Biip8ETE li 8 MHpHo A" r11 WCTdBHT0I, HHIJ.ld
GAHTosi.\u'IE A" HE 11M11T, EpE 6Mii A" 3HAET 3"" CTPi.\MoT 11 8prlE B'hcnp11EMAET
WT K'h rocnOACTBd MII.
H ElplllKE li 31\Kl\EHl.\H°IE noCTdBHX rocnOACTBO MH : no WWECTB0IA rocnOACTBd MII
KWl'W H3 6EPET rocnOA'h Eori. 6HTH rocnOAi.\P'h li Bl\AAl.\l\HU.8 3EMl\E Bl\AWKOE 111\H WT
K'b poAllTEl\H11ro nAOAA rocnOACTBA MII, Hl\H WT c'hpOAHHH HAWHX, Hl\H WT
1monl\EMEHllK li l\IOBH, A" dlJ.IE nO'IHTET li A" 8TBP'hAHT C0li.\ KHHri.\ rocnOACTBi.\ MII 311
MHl\HO " 311 npOIJ.IEH0IE no 8cTpOEH0IE KdKO ECT BHWE nHC, Toro rocnOA'h Eori. A" r11
n041tT€T " A" C'hXPAHllT B'h rocnOACTBii Ero li " B'h 68AEIJ.IE BELI.EX A8 w11 ErO . fi
Aljl€1\HiK€ H€nO'ITET li HEnOHOBHT, AH8 nonEpET li B'h W6BEH0IE WCTdBHT, Toro A" €CT
rp'bKllET 11 """�IM/.\ 11 11.j>8p11c11H WT Bl\'hAHKA Xp11cToc 11 wT TÎiÎ WT'hU.H ElKE c8T B'h
H1tK0IH H Ai.\ HMdT 'ldCT°llO C'hC IOAI.\ " C'hC l'lp01'91. Hi.\ EAllH MECTO, llMHH .
GElKE li CBEA0ITEl\E nOCTdBHX rocnOACTBO MH : JK8n11H flwpMi.\ BEI\ 61.\H
HpMEBCKAro, JK8n11H flpEAi.\ Ep'hHKOBirn8" BEI\ ABOpHHK, JK8n11H GTpoE <J>"IEpA BEI\
11orofET [ . . . ] 1 , JK8n11H Xp11311 cni.\TAp, 1K8n11H flEpr11 E'hAiiH81\ BEI\ Kl\IO'IEp, JK 8 n11H
H1tpKA CTOl\HHK, 1K8n11H P"AY" MHXl.\l\'11.\ BEI\ KOMHC, 1K8ni.\H fl11Ho cP1tMmEcK81\ BEI\
nEXAPHHK [ . . . ] I . H 11cnp11BHHK, Ci.\M pE'IE rocnOACTBO MII .
nuc A8M1tTp8 l\OrO<j>'hT EWl\A0l0'llO, 8 E8K8pE1J.1°I, MiiCEU.i.\ HOEMBp0IE KA AbHH li
WT fl[Ai.\Mi.\] 1 AAIKE AW Hb1Ht, B'h AiiT „3�r .
'iw HWCTllHAHH BWEBWAA, MHl\OCT0llO EoiK°llO rocnOAHH'h.

'iw HoCTAHAHH BOHBOAH <m.p.>
t Din mila lui Dumnezu, Io Costantin Şerban voievod şi domn a toată Ţara
Ungrovl ahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei,
du mnezeieştii mănăstiri care se cheamă Plumbuita de la Colentina, unde este
hramul Stăntului Ioan Botezătorul, şi părintelui egumen Nichifor, ca să fie în pace
sfanta mănăstire şi toţi vecinii sfintei mănăstiri, care însă se vor aşeza în jurul
563
mănăstirii, să fie în pace şi iertaţi de bir şi de găleată, de făn şi de cai şi de boi şi de
miere şi de ceară şi de oaie seacă şi de munci domneşti şi de împrumută şi de dijmă
şi de gorştină şi de cai de olac şi de toate dările şi mâncăturile care sunt peste an în
ţara domniei mele, de nimeni nici o tulburare să nu aibă, pentru că m-am milostivit
domnia mea de am iertat-o de toate câte sunt mai sus-scrise, în zilele şi în viata
domniei mele, cum a fost iertată şi de alţi domni încă de mai înainte vreme, cu�
am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radu! vodă şi cartea fiului lui,
Alexandru vodă, şi cartea lui Alexandru vodă Iliaş şi cartea lui Leon vodă şi cartea
răposatului Matei vodă de întărire şi de iertare.
Pentru aceea şi domnia mea, dacă m-a dăruit Domnul Dumnezeu cu domnia
şi cu schiptrul să stăpânesc Ţara Românească în scaunul şi la moştenirea
răposatului părinte al domniei mele, Io Şerban vodă, iar domnia mea, împreună cu
toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, încă am văzut această sfăntă mănăstire
Plumbuita fără sate şi fără vecini şi fără dedine şi fără alt venit şi m-am milostivit
domnia mea de sfânta mănăstire mai sus-zisă, ca să-i fie iertaţi vecinii care se vor
aşeza acolo lângă mănăstire, să fie slobozi şi sat de milă, pentru pomana domniei
mele şi a răposaţilor părinţi ai domniei mele şi să fie ei iertaţi şi de posluşania
sfintei mănăstiri neîncetat. Pentru aceea şi voi, dregători ai domniei mele şi voi,
toate slugile domniei mele, care umblaţi prin acest judeţ Ilfov, de vreme ce veţi
vedea această carte a domniei mele, să vă feriţi şi să-i lăsaţi în pace, nici o tulburare
să nu aibă, <căci> acel boier să ştie că mare certare şi urgie va petrece de către
domnia mea.
Încă şi blestem am pus domnia mea: după petrecerea domniei mele, pe cine
va alege Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti sau din
rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau din alt neam iubit, dacă va
cinsti şi va întări această carte de milă şi de iertare a domniei mele după întocmirea
ce este mai sus-scrisă, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească
în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu o va cinsti şi nu o va
înnoi, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de vlădica Hristos şi de
3 1 8 sfinţi părinţi care sunt la N icheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc,
amm.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei,
jupan Preda Brâncoveanu! mare vornic, jupan Stroe Fiera mare logofăt, [ . . . ] 1 ,
jupan Hrizea spătar, jupan Ghierghi Băleanul mare clucer, jupan Chirca stolnic,
jupan Radu] M ihalcea mare comis, jupan Pană Filipescu! mare paharnic, [ . J 1 Şi . . .
ispravnic, însăşi spusa domniei mele.

A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în Bucureşti, luna noiembrie 24 zile şi de la
A[dam] 1 până acum, în anul 7 1 63 <1 654>.
Muntele Athos, Arhiva M-rii Xiropotamu, nr. 1 3 .
Orig. slavon, perg. (35 , 1 x 47,5), sigiliu mijlociu timbrat.
564
Reg. (în lb. greacă), Marinescu, Xiropotamu, p. I 04, nr. 5 1 ; reg. (în lb. rom.), Doc. Xiropola11111.
p. 43, nr.50; menţ., Cândea, Mărturii, II, p. 1 12, nr. 103.
1 Loc acoperit de timbrul sigiliului.
476 <1654-1657> noiembrie 26
î Adică eu, diiaconul Badea ot Brezaie şi scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu

zapis cum să să ştie că nişti 1 moşie ci am fost cumpărat di la Neagu! Hulubiscu, moşiia
n-au fost a lui, ci fiind fost altuia moşiia, a lui Lăpădat, ficiorul lui Neagu vătaful ot
Hulubişti. Ci când au fost acuma, în zileli lui Costandin vodă, s-au sculat Despa, fata
lui Lăpădat aprodul, di mi-au dat banii, ughi 5 şi ş-au loat moşiie îndărăt, şi eu mi-am
loat banii ci am dat pi această moşie îndărăt din mâna Despii, fata lui Lăpădat aprodul.
Şi când am făcut2 acestu zapis, fost-au mulţi oamini buni mărturie, care-şi vor
pune mai jos şi iscălituri l i pentru credinţa, ca să să crează.
Şi am scris eu, Ghirghi logofăt, noiemvrie 26 dni, leat 7 1 62 3 < 1 653>.
t Eu Badea diiaconul ot Brez[oie] 4
î Tudor mărt<urie>5 .
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., L Vll/7.

Copie, ibid. : ms. 1 35, f. 85v-86.
HHHHlpH.
I
2 AM A'hKST .
1 Văleatul greşit; doc. datat după expresia: în zileli lui Costandin vodă.
477 1 654 (71 63) noiembrie 27
Adecă noi, megiiaşii ot Bârca, anume: Hrana i Hrizea i Dragomir i Florea i

Radom ir i popa Bogdan i Dan i Voinea i Barbut i Florea i Lobodă i Radu i Barbu! i
Florea, feciorul lu Hapan i Dragomir şi cu alţi megiiaşi, cu toţi scriem zapisul
no_stru, ca să fie de mare credinţă Ia mâna Dragoli, cum să să ştie că am vândut
0 Jumătate de funie de moşie a Radului, de aici din sat din Bârca, ca să-i fie lui
moşie ohabnică, şi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui, câţi Dumnezeu îi va da.
565
Pentru că am vândut noi această moşie de preste tot locul, din hotar până în hotar
pre unde să va adevăra această jumătate de funie ce scrie mai sus, că această moşi �
am vândut-o acestui boieriu pre bani gata, ughi 1 5 , că am vândut-o noi, de
bunăvoia noastră, pentru că ne-au sorocit Gavrilă păhamicu din întărirea pentru
moşiia Esenovul, la curte. Şi am dat noi aceşti bani pentru cheltuiala aceştii moşâi.
Şi pentru credinţa, ne-am pus degetile.
Noiembrie 27, leat 7 1 63 < 1654>.
Hran<a>. Hriza. Dragomir. Florea. Radomir. Popa Bogdan. Dan. V oinea.
Barbul. Florea. Lobodă. Radu.
DANIC, Ms. 295, f. 63v.
Copie rom.
Altă copie, ibid. : ms. 7 1 5, f. I 036v-I 037.
478 1 654 (71 63) noiembrie 27
Adecă eu, Duma birnicul şi eu, Voinea, dat-am zapisul nostru la mâna lui Pârvul
ceauşul, precum să să ştie că i-am vândut noi, de a noastră bunăvoie, o funie de moşie
ot Bârca, lui şi tuturor fratilor
' lui şi nepotilor lui, câti' Dumnezeu le va da şi acea funie
merge din apă în sus şi în jos, preste tot hotarul. Î nsă am vândut în bani gata, taleri 34
pol şi acea funie am vândut-o cu ştiria tuturor oamenilor noştri 1 şi am vândut-o ca să le
fie lor ohabnică şi stătătoare în veac, lor şi feciorilor lor, câţi Dumnezeu le va da.
Şi când s-au vândut această funie de moşie, fost-au mulţi oameni mărturie,
anume carii îş vor pune iscăliturile şi degetile mai jos, ca să să crează.
Noiemvrie 27, leat 7 1 63 < 1 654>.
Hrana. Hriza. Dragomir. Florea roşul. Oprea. Mihai. Popa B<o>gdan.
Voinea. Barbul. Florea. Lobodă. Radu.
DANIC, Ms. 295, f. 64.
Copie rom.
Altă copie, ibid. : ms. 7 1 5, f. I 038-1 038v.
I HOIJlpHH.
479 1 654 (7163) noiembrie 28
t MHl\OCT0IEio liolK°IEio, "iw HocTANAHN Wi.p6AN ROHROAA " rocnOAHN'b . AABA1'

rocnOACTRO MH c'IH noREr.irn'IE rocnOACTRA MH slugii domnii mele, Gavrilă
566
păhamicul, feciorul Radului vomicul de Desa, ca să fie volnic cu această carte a
domnii mele să ţie 1 5 stânjăni de ocină în sat în Urezi şi cu o vie care easte pre
acea moşie, care ocină şi vie le-au cumpărat Radu! vomicul, tatul lu Gavrilă
pehamic, de la muiarea Barbului llipaie, dereptu bani 750, încă din zilele lu Lion
vodă. Şi de atunce încoace tot au ţinut acea ocină şi viia cu bună pace până în zilele
răposatului Mateiu vodă. I ar cându au fostu atunce, avându Mateiu vodă pizmă pre
Radu! vistiiar Fărcăşanul, socrul lu Gavrilă pehamic, trimes-au aprod la Gavrilă
pehamic de i-au luat cărţile şi zapisele şi i-au judecit şi neşte rumâni. Deci, atunce
i-au fostu luat şi zapisul de cumpărătoarea acei moşii şi vii, iar cându au fostu
acum, în zilele domnii mele, iar Stan 1 al <lui> Modoranul, ginerile muierii
Barbului, au venit naintea domnii mele împreună cu Gavrilă pehamic, de s-au
pârât de faţă. Şi aşa zicea Stan 1 al <lui> Modoran naintea domnii mele că acea
ocină şi viia i-o-<a>u dat soacră-sa lui, zăstre. Iar Gavrilă pehamic au scos cartea
lu Lion vodă de o am citit domniia mea în divan şi cartea lu Mateiu vodă scriind că
au cumpărat Radu! vomicul acea vie şi moşiia ci scrie mai sus, de la muiarea
Barbului, soacra lu Stan 1 al <lui> Modoran. Deci a rămas Stan 1 al <lui> Modoran
de lege şi de judecată denaintea domnii mele, din divan. Deci domniia mea am
dat lu Gavrilă pehamic să-şi ţie acea ocină şi viia ci scrie mai sus, cu bună pace.
""""0 AA wkcT H HcnpARHHK, CAM p€'1€ rocnOACTRA MH
-
IlHC HO€MRp"ie Kit AhHH, "tT „3�r < 1 654>.

ţ "iw HwcTAHAHH RWERWAA, MH"OcT'le io EiolK°ieio rocnoAHH'h .
"iw HwcTAHAHH ROEROAA <m.p.>
DANIC, Fotografii de doc., Il/ 1 5 .

Fotografie după orig., sigiliu mijlociu, timbrat, c u timbru fix (cu ceara între file).
Copie modernă de N. Gh. Dinculescu, ibid. : ms. 1 234, f. 57-57v.
Menţ., Stoicescu, Matei Basarab, p. 58, nota 1 25.
1 Numele a fost corectat peste un alt cuvânt.
480 1 654 (7163) decembrie 2, Bucureşti
.
t MHMCT l0€IO EioiK°i€ 10, "iw HoCTAHAHH llhpllAH RO€ROAA " rocnOAHH'h R'hCO€ 3€M"€
88rrppoR"AX iH:CKO€ . ĂARAT rocnOACTRO MH c'lio noRMiiH0I€ rocnOACTRA MH '"8S€M
rocnoACTR" MH, Stan roşiul şi cu frate-său, Şărbu i Vasilie roşu şi cu frate-său, Tanasie i
Coica birnicul cu frate-său, Radu!, den sat den Broşteni ot sud<s>tvo Ialomiţa şi cu
feciorii lor, câti Dumnezeu le va da ca să le fie lor ocină în sat în Broşteni şi în sat în
Malul, toată p�ea lu Coman arm� şi a frătine-său, Boia, den apă şi den câmpu, den
pădure şi den şăzutul satului, de preste tot hotarul. Şi semnele ocinii încă să să ştie:
567
den apa Ialomiţii până în Piatra Brăgăreştilor, pentru că acestă ocină ce scrie mai
sus fost-au a lu Coman annaş şi a frăţi ne-său, Boia, de cumpărătoare, încă mai
denaintea vreme, şi tot o au ţinut cu bună pace.
Iar după aceea, când au fost în zilele răposatului Matei vodă, iar Coman
annaş şi cu frate-său, Boia annaş, făcut-au acea moşie vânzătoare. Într-aceea,
Udrea slugiarul, fiind un boiarin silnic şi având voie veg<h>eată la Matei voievod,
sculatu-se-au în sila lui de au cumpărat aceea moşie ce scrie mai sus şi n-au vrut să
întrebea pre slugili dumnii mele, Stan roşiul şi pre frate-<său>, Şărbu, şi pre
Vasilie şi pre frate-său, Tanasie, şi pre Coica birnicul şi pre frate-său, Radul, fiind
ei moşteni şi mai volnici a cum[păra] 1 • Şi tot o au ţinut de atunce încoace pre
seama2 lui până acum, în zilele dumnii mele. Iar după aceea, când au fost acum
în z[ile] 1 le dumnii mele, iar slugile dumnii mele, Stan roşiul cu frate-său,
Şărbu, şi Vasilie roşiul cu frate-său, Ta[nasie] 1 şi Coica birnicul cu frate-său,
Radul, ei s-au sculat cu pâră şi au venit naintea dumnii mele, în divan, în câteva
rânduri, de s-au pârât de faţă cu Udrea slujer. Şi aşa s-au jăluit şi au spus naintea
dumnii mele cum, când au cumpărat Udrea slujer acea moşie ce scrie mai sus,
pre dânşii nu i-au întrebat, nici a fost cu voie şi cu ştire<a> lor.
Î ntr-aceea, dumnia mea nici aşa n-am crezut, ce am nevoit pre slugili
dumnii mele, Stan roşiul şi cu frate-său, Şărbu, şi pre Vasilie cu frate-său,
Tanasie, şi pre Coica birnicul cu frate-său, Radu!, de au mersu naintea preacinstitului
şi preluminatului părintelui nostru, chir lgnatie mitropolitul, şi s-au îmbrăcat sfenţie
lui în odăjdii şi i-au jurat pre toţi cu mâinile pre [S] 3 fă[nta E] 3vanghelie, cum când au
cumpărat Udrea slujer [a] 1 cea moşie, pre dânşii nu i-au întrebat, nici au f[ost] 1 cu
ştire<a> lor şi cu voia lor. Şi au fost l[a] 1 jurământ şi Udrea slujer de faţă şi au <fost>
ispravnic boiarinul dumnii mele, Misail vtori portar. Şi au rămas Udre slujer de
judecată den divan şi i-au lepădat aceşti slujitori şi birnicii ce scriu mai sus toţi banii,
ughi 23 pol, câţi au fost dat Udrea slujer pre acestă moşie.
Derept aceea, am dat şi dumnia mea slugilor dumnii mele, lu Stan roşiul
şi frăţine-său, lu Şărbu şi lu Vasilie roşiul şi frăţine-său, lu Tanasie şi Coicăi
birnicul şi frăţ[i] 1 ne-său, [Rad] 1 u, ca să-şi ţie aceste ocine şi moşie cu bună pace, să
le fi[e] 1 moşii lor şi feciorilor lo[r] 1 şi ne[po] 1 ţilor şi strănepoţilor ohabnice în veac.
4
" H€ WT KOrO:KAHM <w€>noK01diBHMO, nopH3MO rocnoACTl!A Mlf .
G[â ;K[€] 1 8Bo C1![€]3A0fr€1\lf noC"l'Al!HXOM rocnoAC"l'l!O MH: nAH fiwpMA 1!€1\ BAN
KpM€1!CKlf " """ np€AA 1!€1\ l!OpHHK " """ GTpo€ 1!€1\ l\o[ro.j>'h"l' " nAH] 1 E8wt 8€11
l!lfC1'0lri1p " """ XpH3A 8€1\ cn'h"l'Ap lf """ r1wpr1€ 1!€1\ Kl\I04€p " """ KHpKA 8€1\ CTMHlfK lt
""" PAA'f" 1!€1\ [KoMHC H nAH] 1 """" 1!€1\ n€XAPHlfK " """ HcTpAT0I€ 1!€1\ [nocT€1\HHK]1 • H
HcnpAl!HlfK, 1!€1\ l\Oro.j>'h"l' .
" HAn1tc<Ax> A3'h, f11\€âAHAp8 l\oro.j>'h"l'. l!'h HAC"l'OI\ rpAA 1i8K8p€4Jlf, Mtce�A
A€K€M1!p0I€ B AbHH, 1\-k"l' r3�r5 <J 654>.
"iw KocTAHAHH BW€BWAA, MHl\OC1'0l€10 liolK°l€io rocnoAHH'h .
"iw KocTAHAHH 110€BOAA <m.p.>
568
DANIC, M-rea Sf. Apostoli, I Il/7.
Orig. rom., hârtie (4 1 x 28), rupt la îndoituri, pătat, sigiliu mijlociu timbrat.
Copii, ibid. : I I l/8, 9; ms. 1 84, f. l 1 5v- l 1 6.
2 diAM 4 .
4 KOKO)KAHl\I.
5„Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Ghionna mare ban al Craiovei şi pan Preda mare
vomic şi pan Stroe mare lo[gofăt şi pan] Bunea mare vistier şi pan Hrizea mare spătar şi pan Gherghe
mare clucer şi pan Chirca mare stolnic şi pan Radu! mare [comis şi pan] Pană mare paharnic şi pan
lstratie mare [postelnic]. Şi ispravnic, marele logofăt.
Şi am scris eu, Alexandru logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 2 zile, anul
7163".
481 1654 (71 63) decembrie 2
t Oamenii adevărători ai Bai<ei> şi ai Stoicăi vătaf ot Tigoiu şi <au>

adevărat că are şi Stoica vătaf şi Baia moşie în Tigoiu, tovarăşi amândoi dintr-u<n>
moş. Şi le-au făcut şi carte şi i-au împărţit şi s-au iscălit adeverători: Ştefan vătaf ot
Bogdănei, Istrate ot Tigoiu, Udrea ot tam, Marin ot tam i Bunea ot tam i Chervasie.
Şi au făcut acea carte din împărţeală 1 şi au tăiat-o în doao şi este la mine cu
celelalte cărţi, însă au tăiat-o pieziş şi cine va avea acea jumătate, va avea parte, iar
ca<re> nu va avea, va fi lipsit.
Leat 7 1 63 < 1 654>, dechemvrie dni 2.
t Io Costandin Basarab voievod.
DANIC, M -rea Rm. Sărat, XXII l/2.

Copie rom.
482 1 654 (71 63) decembrie 3
t 3AE METOBtţH ai popei lu Ciucur 1 şi ai Vladului şi ai Coică armaş şi ai

rum ânil or Neculei cliucer ot Săcele, po ime: ot Bibeşti, Stanciu! i Drag<o>mir ot
569
tam i ot Sărăceneşti, Barbu! Mititelui 2 i ot Stăjarul, Voicilă i ot Ceplea, Dumitru
Mărgoiul i ot Colibaşi, Preda i ot Scoa<r>ţa, Stan a lu M ihăilă i ot Aniniş, Lupul i
ot Cărpeniş, Udrea i ot Drăgoieşti, Radu! i ot Turbaţi, Dan al Măciucoiului i ot
Izvama, Drăghici, ca să jure cu aceşti 1 2 megiiaşi de cătră Necula cliucer cum nu
s-au vândutu rumâni de bunăvoie lor, ce le-au făcut silă când le-au dat bani. Deci
cum vor afla aceşti megieşi cu sufletele lor, aşa vor jura. Şi zioa Boboteaze să
jure la scaun la Craiuva.
Şi 3 ispravnic, Tanasie portar.
Dechemvrie 3 dni, leat 7 1 63 4 < 1 654>.
"iw RWCTAHAllH RW€RWAA, MllflOCT0l€1Q EolK°l€1Q rocnOAHHb .
DANIC, Doc. ist., MDXCil/4 1 .

Orig. rom., hârtie (26,5 x 20,5), pătat, sigiliu mijlociu în tuş.
I '18K"hp.
2 MeT·iTe11811.
3 Iniţial AH.
4 ,-:ip3r < 1 663>. Datat după senmătura autografă a domnului Constantin Şerban, sigiliu
mijlociu autentic; cf. de asemenea rezumatul doc. din 22 iunie 1 654, DANIC, Doc. ist., DCXIII/1 87,
în care apar Coica armaş şi popa Ciucur.
483 1 654 (7163) decembrie 5
tAdecă eu, Stanciu! 1 Bâra, scriiu şi mărturisescu cu acestă <a>l meu2 zapis,
ca să fie de mare credinţă la mâna fiiu-mieu, lu Lepădat, cum să să ştie c-au
cumpărat fiiu-mieu, Lepădat, vadul de moară însuş. Iar apoi m-au însoţit şi3 pre
mine4 pre jumătate. Deci, după moartea mea să n-aibă treabă ceialalţi feciori cu
partea fiiu-mieu, lu Lepădat, c-au cumpărat Lepădat mai naintea vadul de moară.
De-aciia m-au însoţit5 el pre mine4 pre jumătate.
Iar cine se va rădica de<n> feciorii miei 6, ceialalţi să facă alte alcamuri preste
acestu zapis, să fie proclet şi afurisit de 3 1 8 oteti ci sântu întru vă Necheiu şi să
lăcuiască cu luda şi cu Arie într-un7 loc. Iar eu în�ă nu voiu socoti căci sântem mai
mulţi, căci vom lucra mai multu, nu voiu băga seamă.
Getl'\e csi>Ai>Teti11 1mcT8 <la> acestă tocmeală, pre nume: Mihnea i Neagu! i
Radu! i Stan i Dragomir i Oana i Stoica meşterul i Vlad meşterul i Vlad Lupşor ot
Slănic.
Pis measeţa dechemvrie dni 5, vă leat 7 1 63 <1 654>.
Pentru credinţă, pusu-ne-am şi peceţili.
570
Mihnea. Neagu!. Radu!. Stan. Dragomir. Oana. Stoica. Vlad. Vlad.
Pis az, popa Stoica din Ştefăneşti 9.
DANIC, Doc. ist., I/26.

Orig. rom., hârtie (29,5 x 20), rupt la îndoituri şi pe margini, pătat.
I CTON'llM.
2
111e e!l.
3 Ad. interliniar.
4 M€N€.
l fcoiţHp.
6 ..
111 1 €€.
7 trpo.
8 „lată martori au fost".

9 Text criptografiat autograf.
484 1654 (71 63) decembrie 6
t Adecă eu, Iovan şi cu fraţii miei, Gherghe şi Nistor, nepoţii lu So<a>re din
P eşteşani, scris-am acesta al nostru zapis la sfânta mănăstire Tismana şi la mâna
părintelui egumenului Nicodim şi la tot săborul sfintei mănăstiri, pintru să să ştie că
ne-m vândut parte<a> nostră de moşie din hotarul Hobiţăi, a patra parte de peste 1
tot hotarul, pintru că2 aşa au ales3 omeni bătrâni din Peştişani: Bilţi şi Neagoe,
socrul lu Ion vătah şi Dumitru al Nanului şi Cârstiian şi alţi omeni buni şi călugări
carii vor pune şi peceţili şi iscăliturile mai jos.
Şi ne-m tocmit noi de a nostră bunăvoie de am dat sfintei mănăstiri această
moşie cari <s-au> scris mai sus. Şi ne-au dat părinţi di la sfânta mănăstire bani
gata, ughi 5.
Când s-au făcut acest zapis fost-au mărturie tot săborul sfintei mănăstiri şi din
sat din Tismana: Nicolce şi Todor şi Dumitru Sule.
Pis meseţa dechemvrii, 6 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
Iovan. Gherghe. Nistor. Bilţi. Negoe. Dumitru. Cârstâen. Nicolcea. Tudor.
Sulea. Ion.
DANIC, M-rea Tismana, XV/5.

Orig. rom., hârtie ( 3 1 ,5 x 2 1 ,3), pătat la îndoituri.
I
necTi. .
2 " •
„i. sens peste s 1ova „ 4".
3 48�ec .
571
485 1654 (71 63) decembrie 8
t Adecă eu, Cheraco ot Măcreşti ot Vale, ficiorul Neagului Betul, scris-am şi

mărturisescu cu acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna Radului
pehărnicel ot Măcreşti ot Vale, cum să să ştie că i-am vândut nişte moşie la
Măcreşti de Vale, însă fune 1 , stânjeni 33, care moşie au fostu den partea lui
Cheraco, snă Neagului Betul, deci vericâtă să va alege den hotar până <în> hotar,
den apa Buzăului până în Tătariul, ca să fie moşâi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor
lui câţi Dumnezeu îi va da, să-i fie lui moşâi stătătoare ohabnică.
Şi cându s-au vândut această moşâie, fost-au cu ştirea tuturor megiiaşilor şi
den sus şi den jos. Şi o am vândut de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă, dereptu
ughi 3 pol, bani gata.
Şi au fostu mulţi megiiaşi mărturie, anume: Radu! păhărnicel cojocariul ot
Măcreştii ot Vale şi Neagu! peharnic ot tam şi Radu! peharnic snă Naan ot tam şi
Petco peharnic ot tam şi Lazar peharnic ot Puieşti şi Naan peharnic snă Benii ot
tam şi Toader snă Stoicului peharnic ot tam şi Muşat peharnic snă Tatului şi
Neagu! peharnic snă Andonie ot tam şi Stoica peharnic snă Vasilie ot tam şi
Bogdan peharnic snă Marco ot tam şi alţi mulţi care îşi vor pune mai jos degetele.
Şi pentru mai adeverită credinţă, ne-am pus mai jos şi degetele pentru <ca> să să
crează.
Şi am scris eu, Dumitru logofăt. Pis dechemvrie dni 8, leat 7 1 63 <1654>.
ţ Eu Cheraco. ţ Radu! peharnic cojocar. ţ Neagu! pehamic. t Radu!
peharnic. ţ Petco peharnic. t Naan peharnic.
Muz. d e Ist. ş i Art ă al Mun. Buc., nr. 1 3 933.

Orig. rom., hârtie (27,5 x 2 1 ).
Menţ., Stoicescu, Subalternii marilor dregători, p. 77.
486 1 654 (7163) decembrie 8
t Adecă eu, Muşat şi cu ficiorii miei, anume Tatul 1 şi Marco şi cu toţi alţi
oameni ai noştri, făcut-am acest zapis al nostru, ca să fie de bună credinţă la mâna
Radului păhărnicel ot Măcreşti ot Vale, cum să să ştie că i-am vândut o fune de
moşie din Măcreşti, însă stânjeni 33 drept ughi 4, di a noastră bunăvoie. Şi aceştii
moşii îi merge lungul precum merg şi alte moşii den apa Buzeului până în Tătarul
şi până în lvanul. Deci această moşie ca să-i fie dumisale moşie stătătoare şi
feciorilor dumisale şi nepoţilor dumisale şi strănepoţilor dumisale în veci.
572
Şi când am făcut acest zapis, fost-au mulţi megiiaşi oameni buni mărturie,
anume: Radul păhărnicel cojocar ot M ăcreşti ot Vale şi Neagu! păhărnicel ot
tam şi Radul păhărnicel snă Nan ot tam şi Petco păhărnicel ot tam şi Lazăr
păhărnicel ot Puieşti şi Nan păhărnicel snă Benii ot tam şi Toader snă Stoicul
păhărnicel şi Muşat păhărnicel snă Tatul şi Neagul păhărnicel snă Andonie şi
Stoica păhărnicel snă Vasilie şi Bogdan păhărnicel snă M arco şi alţi mulţi
oameni buni.
Şi pintru credinţa ne-a[m] 2 pus toţi degetili, ca să să creaze.
Dichemvrie, 8 dni, leat 7 1 63 < 1 654>.
ţ Vânzătorii Muşat i snă ego, Tatu i Marco. t Radu! păhărnicel. ţ Neagu!
păhărnicel. ţ Radul păhărnicel snă Nan. t Şi Petco păhărnicel. ţ Lazar
păhărnicel. ţ Nan păhărnicel snă Beani. t Toader snă Stoicul
păhărnicel. t Neagu! păhărnicel snă Andonie. ţ Stoica păhărnicel
snă Vasilie. ţ Bogdan păhărnicel snă M arco.
Orig. rom., hârtie (27,5 x 2 1 ).
I T4HT8�.
487 <1 654> decembrie 9, Bucureşti
t MHMCT.le� Eo:K"le�. 'iw HocTAHAHH WepBAH ROEROAA " rocnoAHH'h R'hCOE

3EMl\la oyrrppoRl\AX"i€CKO€ . ĂARAT rocnOACTRO MH c"le� n0Riii\€H0I€ rocnOACTRA MH
cAO�rS rocnoACTRA MH, Drăgan nepotul lu Coman arămaşul ot Broşteni, şi cu
feciorii lui ce-i va dărui Dumnezeu, ca să-i fie lui moşie în Malu, stânjeni 40, însă
partea moşu-său, lui Boian şi a tatăni-său Vladul, cât se va alege şi de la Făgăraş şi
din Broşteni, să ţie el din doao cu unchiu-său, Coman armaşul, oarecât se va veni,
să ţie Drăgan ca şi unchiul său Coman armaş, cu bună pace. Pentru că aicea în
divanul domniei mele ' , avut-au Drăgan feciorul lu Vlad multă pâră cu unchiu-său,
Coman armaşul, jăluindu-se Drăgan cum că-i ţinea unchiu-său Coman toate
moşiile moşu-său Boian şi ale tătâni-său Vlad. Iar într-aceea, Coman armaşul, el
zicea naintea domnii mele ' , cum, după ce-au murit tatăl lu Drăgan, iar el au
plătit birul tătăni-său lui 2 Vlad într-un an şi el n-au avut treabă 3 nimic, într-acea
roşal ă.
Într-a ceea, domnie mea am căutatu şi am judecatu pre dirept şi pre lege
du mnedzias că, împreună cu tot divanul şi nu le-am putut domniia mea rumpea
ju dec ata din divan, ce le-am datu domnie a mea la mij locul lor 6 boiari 4 din
5 73
divanul domniei mele 1 dimprejurul locului, po ime: ot Gârbovi, Fiera i ot
Priviţi, M arco i ot tam Muşat i Radu i ot Broşteni 5 , Necula i Stredzea ot tam, ca
să jure Coman armaş cu aceşti 6 boiari ce scriu mai sus, cum au plătit birul
tătâni-său, Vlad, într-un an la roşală şi neavându el nici o treabă cu acea roşală.
Dice, cându au fost la dzi şi la soroc şi după ce ş-au strânsu Coman armaş acei
6 boiari la un loc, pre răvaşe domneşti. Iar acei 6 boiari, ei au căutat şi au
adevărat fo<a>rte bine cum n-au plătit Coman armaşul roşala tătâni-său, lu
Vlad, într-un an, nice a dat din casa lui nici un ban, ce au umblat <ca> un om
fără de suflet şi cu minciuni ca să împresoare această moşie fără de direptate, în
sila lui.
Î ntr-aceea, rămas-au Coman armaş, unchiul lu Drăgan, fecior lu Vlad, de lege
şi de judecată denaintea celor 6 boiari şi denaintea dornn i i mele 1 din divan,
precum am văzut domnie mea amândoao răvaşile domneşti şi cartea celor 6 boiari
de judecată, cum nimic treabă3 să n-aibă cu Drăgan nepotu-său.
Derept aceea, am dat domnie mea lu Drăgan, nepotul lu Coman arrnaş şi6
feciorilor ce le va dărui Dumnezeu, ca să-i fie lui în Malu stânjeni 40, partea
moşu-său Boian şi a tătâni-său Vladu şi de la Făgăraş şi din Broşteni să ţie în
doao cu unchiu-său Coman armaş, precum au ales acei 6 boiari şi să fie lu
Drăgan, nepotul lu Coman armaş, această moşie cât scrie mai sus ohabnică lui şi
feciorilor lui şi nepoţilor7 , strenepoţilor. H NE wT Koro.l>AO NenoKMirn"leM[o,
nopH]83[M]8o rocnOACT8A MH.
C€1K€ 01(60 CBii.AiiT€1\0iH noCTA81\ii.€M rocnOACT80 MH: 1K8nAN riwpMA 8€1\ 6AH
KpM€8CKHX " nAN npt:AA Ep'hHK08ii.NSI\ 8€1\ A80pHHK " nAN CTpOH 8€1\ l\Wrw.ţ.'hT "
[ . . . ]8 8€1\ cnATAP " nAN riwpre 8€1\ Kl\IQ'1€p " nAN HCTpAT°i€ 8€1\ [nOCT€1\HHK]8 " """
KHpKA 8€1\ CTOl\NHK " nAN PAASI\ 8€1\ KOMHC " nAN """" 8€1\ nexApHHK " ĂAH'l811 8€11
Cl\8:Kep. " HcnpA8NHK, oyAPH41€ HAcT8pel\ 8TOPH l\[wrw�'hT ]8•
HcnHCAX A3, M"1X"" l\Wrw�'hT, 8 rpAA 8 E8K8pe41H, Mtceu,A AEKEM8p"ie :; AhHH
H WT f'IAAMA AO HhlNii., T€'1€N°i€ l\ii.T[OM • • • J 9 .
t "iw KwcTANAHN 8W€8WAA, MHl\OCT0ieio Eo:K"ieio rocnoAHN'h .
"iw KWCTANAHH 80H80A'h <m.p.>
DANIC, M-rea Sf. Apostoli, I II/I O .

Orig. rom., hârtie (43,5 x 30), puţin rupt la îndoituri şi lipit, pătat, invocaţia simbolică, iniţiala
şi monograma în chinovar, sigiliu mijlociu timbrat.
Copie, ibid.: ms. 1 84, f. 1 1 5-l l Sv.
I Mii4 1\€.
2 Al\SH .
J Tpii46'h.
4 ••
GOlll p HI.
5 lipow41tNH.
574
6 W°iH.
7 NenotilHM•p.
9 Loc rupt în orig; datat după divan şi după nota tergală. „Şi de nimeni neclintit, după porunca
domniei mele. lată dar martori punem domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiova şi pan Preda
Brâncoveanu) mare vornic şi pan Stroe mare logofăt şi [ „ . ] mare spătar şi pan Gheorghe mare clucer
şi pan lstratie mare [postelnic] şi pan Chirca mare stolnic şi pan Radu) mare comis şi pan Pană marc
paharnic şi Danciul mare sluger. Şi ispravnic, Udrişte Năsturel logofăt al doilea. Am scris eu, Mihai
logofăt, în oraş în Bucureşti, luna decembrie 9 zile şi de la Adam până acum cursul anilor [. „ ]".
488 1 654 (7163) decembrie 1 0
Alt zapis pentru Cătun, iarăşi leat 7 1 63 dechemvrie 1 O .

Adică eu, M ihăilă şi c u frati-mieu, Istrate ş i Stoian o t Măgureni, ot
Prahova, scris-am al nostru zapis cum să să ştiie că am luat de la jupân Leca
spătar 1 O galbeni pentru nişte moşie ce am avut de la Cătun din Praoviţa, din
C heie în sus până în hotarul Cătunului, câtă să va alege partea noastră toată. Şi
o am vândut noi de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din sus
şi din jos.
Şi mărturiie: ot Moreni, Leca şi Ghinea i Borcea i Stan Ţigulescul şi popa
Drăgan i popa Oprea.
DANIC, M-rea Mărgineni, I N I , nr. 5.

Copie din 1 842- 1 847.
489 1654 (71 63) decembrie 1 0
t Adecă eu, Stan o t Cârsteianeşti, scris-am 1 zapisul mieu l a mâna lui Ion
iuzbaşa ot Corbuşori 2, cum să să ştie că am pus Ia dumnelui un loc, anume Glodul,
zălog, derept 80 de bani până Ia Paşti. Dă voi da banii la zi, să nu 3 ţie locul, iar de
nu voi da banii, atuncea, cum m-am prinsu, să fie locul la dumnelui, că aşa m-am
tocmit cu ştirea a tuturor4 <oamenilor> satului.
Şi pentru credinţă, pus-am degetul, ca să să crează.
Pis meseţa dechemvrie 1 0 dnă, vă leat 7 1 63 <1 654>.
Pis popa Iacov.
Stan.
575
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XCVIIl/58.
Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), puţin pătat.
Copie, ibid. : ms. 1 37, f. 272v-273.
I CKpHCCAM.
2 Hops!lwop"IH .
3 „nu" ad. interliniar, peste slova iniţială „w".
4 TSnpop.
ţ Adecă eu, Udrişte biv cămăraş, scriu şâ mărturisescu cu acest al m ieu zapis,
ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui lu Neagoe logofătul ot Săcuiani, cum
să să ştie că am avut eu nişte vii şi cu livezi în dealul Bărbăteştilor, în judeţul
Dâmboviţa, pre valea Văleanilor şi cu 2 dealniţe în sat în Bărbăteşti. Pentru că
aceste vii şi cu tot ce scriu mai sus, fostu-le-am cumpărat şi eu de la feciorii popei
lu Tanasie crisiiarul ot Târgovişte şi altă vie carea easte alăturea cu aceste vii fostu
o-am cumpărat de la Dobre snă Nicula ot Săteani 1 • Deci, când am fost cumpărat eu
aceste vii ce scriu mai sus şi cu livezile şi cu alte cumpărători, cumpăratu-le-am cu
voia şi cu ştirea tuturor boiarilor den Bărbăteşti şi cu ştirea tuturor m egi aşilor
demprejure şi cu voia a tuturor rudeniilor lor.
Deci, când au fost acuma în zilele mări<e>i sale, domnu nostru Io Costandin
Şărban voievod, iar eu de multă nevoie şi răutate ce am avut pre capul mieu,
sculatu-m-am di le-am vândut dun:mealui Neagoe logofătul, derept bani gata ughi
63 1 pol, ca să aibă a ţinerea dumnealui pre zapisili cele de cumpărătoare, cum am
fost ţinut şi eu, aşijdirilea să aibă a ţinerea şi dumnealui.
Şi am vândut eu di a mea bunăvoie, fără de nice o silă şi cu toată voia mea şi a
oamenilor miei. Şi i-am dat dumnealui şi zapisili toate ali mele cele de cumpărătoare,
la mâna dumnealui, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare şi ohabnecă şi cuconi lor
dumnealui şi nepoţilor şi strănipoţilor dumnealui în veci.
Şi mărturii încă am pus boiari mari şi ai doilea carii-şi vor pune mai jos
peceţili şi iscăliturili. Şi pentru mai adivirită credinţă, mi-am pus şi eu mai jos
pecetea şi iscălitura, ca să să crează.
Şi am scris eu, Nicula logofătul Boldici, u Bucurişti, measeţa dechem vrie I O
dni, vă leat 7 1 63 <1 654>.
Udrişte biv cămăraş
Stroe vei logofăt
Hrizea vei spătar
t Chirca vei stolnic
576
Gheorghie Băleanul vei clucer
Paană vei pehamic
t Danciul Pârâianul vei slujer
t Radu! vei agă ot Fărcaşa
Ivaşco vei armaş
Radu! logofăt Creţulescul
Udrişte Năsturel vtori logofăt
Buliga agă [ ]2 . . .
ţ Iordachi postelnic snă Trufanda

Vasilie
ţ Barbu! cupeţ
Pătru ceauşul
Preda căpitan ot Bucşani
Grama ot Negoieşti
Badea ot Comani
t Eu Vladul logofăt ot visterie Vâlceanul
Costandin chiurciubaşa
ţ Dumitru logofăt Boldici
Bratul logofăt
ţ Pârvu biv chehaie
ţ Dumitraşco Toloiul martur
fllVOU îTli; AOYyC08EîTli;3 .
DANIC, M-rea Cotroceni, LX/5.

Orig. rom. hârtie (44 x 29,5), sigiliu inelar în tuş.
Copie, ibid. : ms. 690, f. 8-Sv.
1 Pasajul : Dobre snă Nicula ot Săteani, ad. alia manu şi cu altă cerneală, în loc lăsat alb.
2 Semnătură indescifrabilă.
3 „Ghinea logofătul"; semnături autografe.
491 1654 (7163) decembrie 12
t Adecă eu, Stoica cu feci<o>rii miei şi Vasilie cu feciorii miei, nepoţii lu

Larion şi eu, Ioanichi, egumenul de la mănăstir<ea> Adâncata, unde easte hram
Sv�ati Arhanghel M ihail, împreună cu htitorii, anume: popa Simion i Tanasie i
Sto1 can ot Câri<o>măneşti, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de
mare credinţă la mâna părintelui chir Serafim episcop ot Buzivschi cum să se ştie că,
dup_ă moartea lu Larion, prădat-au Radul vodă Episcopie, pentru unchiu nostru,
Lanon, de i-au luat ughi 330. După aceea, Efrem episcop Trufăşilă jăluit-au la Radu!
577
vodă pentru această pradă mare şi nimic vină. Într-aceea Radu! vodă, văzând că se-au
prădat Episcopie fără nici <o> vină, dat-au viile şi toate moşiile câte au avut Larion
la Verneşti, să le ţie sfănta Episcopie şi le-au ţinut toţi episcopii cu bună pace până
acum, în zilele mării sale domnu nostru, Io Costandin Şărban voievod.
Iar când au fost acum iar eu Stoica şi Vasilie, împreună cu Ioanichie egumenul
şi cu htitorii, sculatu-ne-am cu pâră pentru aceste moşii asupra Episcopiei şi am
mersu de faţă cu părintele Serafim episcop, înaintea lu Costandin vodă şi au scos
3 mărturii bune, anume: Neofit egumenul ot Menedic şi popa Mihaiu cel bătrân şi
Ghelasie dechiiul şi au mărturisit cu ale lor suflete, cum se-au prădat Episcopiei cu
ughi 330 pentru Larion şi nu i se-au mai înturnat nimic. Şi au luat mare afurisanie
denaintea părintelui lgnatie mitropolitul şi am rămas datornici sfintei Episcopii, cum
să-i plătim aceşti ughi 330 ce se-au fost prădat pentru unchiul nostru Larion. Şi am
pus zi de la sveti Petră până la sveti arhanghel M ihail, cum să plătim aceşti bani ce
scrie mai sus, ughi 330. Dici, cându <a>u fost la zi, nicicum n-am pututu să plătim
banii, ce am căzut la pace, de am dat să ţie sfânta Episcopie 99 pogo<a>ne de vie
lucrate ale lu Larion den Verneşti şi cu locul casei den deal şi 30 de stânjăni de ocină
în sat în Verneşti den partea lu Larion den în cap până în cap, pentru aceşti bani ce
se-au prădat Episcopiei, ughi 330 să-i hie moşie stătătoare în vecie. Iar câtă moşie va
mai rămânea dentr-aceşti treizici de stânj ăni de ocină şi dentr-aceste 9 pogoane de vie
şi acel loc de casă să le ţie nepoţii lu Larion şi mănăstirea Adâncăţiei. Şi când se-au
făcut această tocmeală, făcut-au şi legătură: cini va mai scorni pâră, să fie de gloabă
şi să i se facă bătae şi să hie şi blăstimul arhieriilor pre capul aciluia.
Şi cându se-au făcut acest zapis, fost-au mulţi boiari mărturie, anume: o<t>
Cândeşti, Gherghe spătar i Moisi spătar i ot Verneşti, popa Jipa i Jipa postelnic i
Drag<o>mir al diaconului i Jipa Soriscul i Liftir ceauş, ot Zurişti, Zota, Manea,
Giurgea i ot Mărăcineni, Lupşa iuzbaşa i Dumitraşco Botoşanul căpitan i Vasilachi
iuzbaşa i Miercan iuzbaşa i Alexe i Vâlcul i ot Bădeni, Barbu! căpitan şi alţii multi
carie vor pune mai jos piciţili şi numili.
Şi pentru credinţa am pus peceţili şi numele.
'i HAnHCAX A3, EA1di Mro�eT .
ITic MiiCEllA AEKEMBp"le ii AbH°I, l\'bT,.:J�r < 1 654>.
Stoica.
Vasilie.
Popa Simion. Ianol.
t Manea.
I onichie.
Eu Giurgea.
t Tănasie. Popa Jipa.
t Eu Dragomir diiaconul
Jipa postelnic
ţ Eu Lefter ceauş
t Zota
578
t Eu Jipa al Sorescului
Vasilachi iuzbaşa
Andreiu iuzbaşa
ţ Eu Balea logofăt 1 •
DANIC, Doc. ist., CXXV/3.

Orig. rom., hârtie (45 x 29,5), pătat, I O sigilii inelare în fum.
Copie, ibid. : mss. 1 72, f. 1 68-1 69.
Rez.: Ionaşcu, M-rea Ciolanu, p . 8; Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. 1 6- 1 7 .
492 1654 (7163) decembrie 14
t Adecă eu, Stoica, cu feciorii miei şi Vasilie cu feciorii m1e1, scriem şi

mărturisim cu acesta 1 al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna Jipei postelnic
cum să se ştie că au avut de cumpărat doisprăzece stânjăni de ocini de la nepoţi lu
Balco, de la Dobra i Ilina, ittsă]nai denainte vreme şi i-a ţinut tot cu bună pace. Iar
acum, avându noi pâră şi gâlceavă cu părintele Serafim episcop pentru moşiia lu Larion
şi mai pre urmă ne-am împăcat cu sfintia lui şi ne-am făcut zapise de pace.
Într-aceea, ştiind noi de acest b� iarin, de Jipa postelnic, că are aceşti 12 stânjăni
de ocină den2 deal şi den câmpu şi den pădure, de preste tot locul, den2 cap până în
cap, cât vor călca aceşti stânjăni. Dat-am acest zapis al nostru la mâna lui cum să-şi
ţie aceşti 1 2 stânjăni de ocină cu bună pace, niminili să nu-l bântuiască alăturea cu
noi şi cu mănăstirea Adâncătiei.
Şi acestu zapis se-au făcut denaintea părintelui Serafim episcop, cu bunăvoia
noastră.
Şi când se-au scris acest zapis, fost-au mulţi oamini buni mărturie, anume:
loani chi, egumenul Adâncăţiei i o<t> Vemeşti, popa Jipa i Dragomir al diaconului
i Le ft er ceauş i Jipa Sorescul i Dragomir al Neacşăi i Ianolie i o<t> Mărăcineni,
Lupşă iuzb aşa i Dumitraşco capitan Botuşanul i Miercan iuzbaşa i Vâlcul logofăt i
Alexe ceauşu l.
Şi pentru credinţa, am <pus> degetele, peceţi.
I napisah az, Balea logofăt, u measeţa dechemvrie 14 dni, leat 7 1 63 <1 654>.
Serafim episcop
t Stoica
t Ereu popa Necula
Draghiia
Popa Jipa
579
Eromonah Ionichie
t Vasilie
Dragomir
Vasilie iuzbaşa
t Eu Lefter ceuş
t Dragomir al diiaconului
t Eu Jipa al Sorescului 3 .
DANIC, Doc. ist., CXL V I I I/5.

Orig. rom. (3 1 ,5 x 21 ), pătat, 4 sigi l i i inelare în fum ş i sigiliul mijlociu al Episcopiei
Buzăului în fum.
I A4ECTACTA.
2 Ae'l'H .
493 1 654 (71 63) decembrie 1 5
ţ Adecă eu, Dumitru cu frate 1 -miu Stan, feciorii2 Albului ot Băieşti scriemu şi
mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credenţă la mâna spătarului
Mihalachi, cum să se ştie că i-amu vândut moşie în Băleşti3 , stânjini 250 den câmpu şi4
den apă şi den pădure şi de preste totu hotarul moşie sterpă fără rumâni, dereptu bani
gata ughi 25, ca să fie durnnielui moşie ho<ha>mnică, lui şi coconiloru durnnielui.
Şi la aceasta tocmeala a noastră fost-au oameni 5 buni dă premprejurul locului,
anume: Radu! postelnic ot Bucşani i Gheoca ot tam, ot Zăvârteni, Stanciu! roşul i
bratie ego, Micul 6 i Stan ot tam, ot Şaineşti, Dumitraşco şufarul, ot Bâzâieşti,
uncheşul Ion i Cernat i Mirean.
Şi pentru mai mari credenţă, pusu-ne-am degitele <în> loc de peceţi.
Şi am scri<s> eu, popa Vlaicul. Pis measeţa decevrie dni 15, vă leat 7 1 63 <1 654>.
Eu Dumitru. Eu Stan. Eu Ion. Eu Mercan. Eu Cernat. Eu Stan Calbr<e>az.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXX/5 .

Copie, ibid., ms. 1 35, f. 309v.
I <j>pATh .
2
<j>e4op"le .
J &'h11E4JTE .
580
4 Ad. interlinear.
S WM\EHE.
6 A\HKSK.
494 1654 (7163) decembrie 15, Bucureşti
t MHl\OCT IEio
. Eoa:"IEio, "iw HOCTAHAHH lli'hp!iAH BOEBOAA " rocnOAllH'h B'hCOE
3€1111\€ oyrrppOBl\Ax"rHCKOE . ĂABAT rocnOACTBO Mit C0l0E OOBEl\EH0IE rocnOACTBA MH
so11tp 1rn rocnoACTBA M H Moisi spătar, feciorul Mihalcei dvomicul ot Pătârlage ot
sudstvo Sac şi cu feciorii lui ce-i va da Dumnezeu, ca să-i fi e lui ocină în sat în
Scurteşti în judeţul Buzăului însă toate părţili ce au fostu cumpărate de la
moşneanii satului cu zapise de la mâinili lor den câmpu şi den apă şi den şăzutul
satului şi cu viili şi de preste tot hotarul cât se va alege cumpărătorili ce au
cumpărat. Şi semnele ocinii încă să să ştie, în lungul ocinii den matca Buzăului
până în drumul lu Hier, iar în latul ocinii să aibă a ţinea cumu-i scriu zapisele de
cumpărătoare, pentru că aceste moşâi şi vii ce scriu mai sus, fostu-le-au cumpărat
boiariul domnii mele, Moisi spătar, în zilele răposatului Matei voievod, când au
fostu cu[r] 1 sul anilor 7 1 58 şi de atunce încoace tot au ţinut cu bună pace până acum
în zilele domnii mele. Iar după aceea, când au fostu acum în zilele domnii
mele, după ce m-au dăruit Domnul Dumnezeu cu domniia ţiitoriu Ţărâi Rumâneşti
la scaunul răposatului părintelui domnii mel<e>, Io Şărban voievod, iară satul
Scurteştii împreună cu vânzătorii, ei s-au sculat cu pâră şi au venit naintea
domnii mele în divan, de s-au pârât de faţă cu boiariul domnii mele Moisi
spătar şi aşa pârâia sătenii den Scurteşti împreună cu vânzătorii zicând cum că n-au
vândut acele ocini şi cu viili boiariului domnii mele, lu Moisi spătar, de
bunăvoia lor, ci au vândut den legătură şi den heară şi den grosu, fără de voia lor.
,
Intr-aceea, domnia mea nu i-am crezut, ci am dat satului Scurteştii legea ţărâi,
1 2 boiari pre răvaşe domneşti, însă boiarii anume: ot Buzău, Vasilache iuzbaşa i ot
Puţintei, Lupşă iuzbaşa i ot Vemeşti, Mihalcea roşul i ot Stănceşti, Dumitru
chivărariul i ot Măneşti, Ganea pehamic i ot Sârbi, Nan Călcâiu iuzbaşa i ot Buzău,
Popescul căpitan i Isac iuzbaşa ot tam i Mogoş iuzbaşa i Chero stegariul i ot
Smedeşti, Grama cel Lungu i ot Mărăcineni, Alexe ceauş, ca să jure satul Scurteştii
cu aceşti 12 boiari, cum, când au fostu cumpărat Moisi spătar moşâie şi vii în sat în
Scurteşti, nu i-au întrebat, nici au vândut vânzătorii de bunăvoia lor. Deci când fost
la zi, ei ş-a[u] 1 strânsu legea deplin şi au mersu la sfănta Episcupie la Buzău
naintea părintelui chir Serafim episcupul. Într-aceea, aceşti 1 2 boiari împreună cu
părinte le episc upul au cetit toate zapisele cele de cumpărătoare ale boiarinului
domn[ iei m] 1 ele [Moisi] 1 spătar şi se-au aflat şi au adevărat cum au fostu vândut ei
de a lor bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea satului Scurteştii şi cu mulţi boiari
mărturi e scrişi în zapis şi au mărturisit şi mărturiili lor naintea părintelui
58 1
episcupului şi naintea celor 1 2 boiari cum au fostu vândut acei oameni de a lor
bunăvoie, deci nicicum nu s-au putut apuca de lege ca să jure, ci au rămas
Scurteştii de lege. Şi am văzut domnia mea amândoao răvaşăle domneşti şi cartea
părintelui Sarafim episcupul şi zapisul celor 1 2 boiari jurători la mâna boiarinului
domnii mele Moisi spătar.
Într-aceea şi domnia mea am dat boiarinului domnii mele, Moisi spătar,
ca să-i fie aceste ocine şi vii ce scriu mai sus den Scurteşti moşâie lui şi feciorilor,
neclintite în veaci.
GE;KE 8so CREAiiTEl\E llOCTABl\iiEM rocnOACTBO MH: ;KSllAH fH\VPMA BEI\ BAN lt
;KSnAH IlpEAA BEI\ ABOpHHK H ;KSnAH GTpoE BEI\ l\Wrw<f>ET H ;KSllAH E8wk BEI\ RllCT0iap
H ;KSnAH XpH3ii BEI\ CllATAP H ;KSllAH fEprlE BEI\ Kl\S'IEp H ;KSllAH HC'rpâi R€h
nocTEl\HHK H ;KSllAH RHpKA BEI\ CTOl\HHK H ;K S llAH PAAI(" BEI\ KOMHC H ;KSllAH ĂAN�IM
BEI\ cl\8;KEp " ;KSnAH HEK81\A BEI\ nHTAp. H HcnpABHHK, ;K 8nAH GTpoE BEI\ l\Wrw<jler.
H HAllHCAX A3, GTAH l\Wrw<f>ET, B'h HACTOI\ rpAAI( Ol( li8K8pELJ.1H, MtC€l\A
2
AEKEMBp0IE � AbHH A WT flAAMA AA;KE AO HblHii, TE'IEH0IE l\iiTWM r3 � r < 1 654>.
t "iw RWCTAHAHH BWEBWAA, MHl\OCT°IEIO lio;K°IEIO rocnOAHH'h .
"iw ROCTAHAHH BOHBOA <m.p.>

Orig. rom., (44,5 x 30), pătat, sigiliu mij lociu timbrat.
Copii, ibid. : ms. 1 7 1 , f. 370v-3 7 1 ; extras, Doc. ist., CDLXXXII/74.

2 „Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban şi jupan Preda mare vomic
şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Gherghe
mare clucer şi jupan lstratie mare postelnic şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi
jupan Danciul mare sluger şi jupan Necula mare pitar. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Stan logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna decembrie 15 zile şi de la
Adam până acum, cursul anilor 7 1 63".
495 1654 (71 63) decembrie 1 7, Bucureşti
ţ Adecă eu, Nan din sat din Fiiani ot sudstvo Dâmboviţa şi cu fi c iori i miei, '
anume: Stan şi Radu! şi Cernea şi cu câţ îmi va mai da Dumnezeu, scriu şi

mărtu[ ri]sescu cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credenţă la mâna dumnealui
jupan Evstratie vei postelnic, ca să se ştie cum când au fost acum, în zilele2 mării
sale domnu nostru Io Costandin voievod Şărban, sculatu-ne-am noi, de am mers I�
dumnealui jupan Evstratie vei postelnic, de ne-am vândut dumnealui rumâni şi cu'
toată partea mea4 de moşie din sat, din Fiiani, vericât să va alege de preste tot hotarul,
582
din câmp, din pădure, din apă şi din şăzutul satului, derept bani gata ughi 65. Şi am luat
aceşti5 bani toţ gata în mâna noastră. Şi ne-am vândut de a noastră bunăvoie, fără de
nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos, ca să-i fiim dumnealui
rumâni ohabnici şi coconilor dumnealui, nepoţilor, strinepoţilor dumnealui, în vecie.
Şi când am făcut acest zapis, fost-au mulţi boiari mărturie, carie-ş vor pune
mai jos peceţele şi iscai ele.
Şi pentru mai adevărată credenţă, ne-am pus şi degetele în loc de pecete şi
iscăliturili, ca să să crează.
Hcn'icAX A3, Kocrk Mro<f>ET, oy rpAA oy E8K8pe4-1tt, MiicetţA AEKEMRpie 31 AbN'h,
B'h 1\'kT ,.3�r6 < 1 654>.
t Eu Nan ot Fiiani
Stroe vei logofăt
Bunea vei vistier
Paană spătar Filipescul 7
Gheorghe Băleanul vei cliucer
Radu vei aga
Badea vătaf
Sava vei şufar
Radu peharnic
Hrizea vei peharnic8
Udrea slujer
Colţea vornic Doicescul
t Necula postelnic
t Iosif roşu ot Putinei
Vasilache iuzbaşa
Tl;wy°'; Kaµapm;9
0
ft(l)Ka µc:ym; O'C:Tpapî]c; 1
Vădislav clucer
Dumitru cupariul 1 1
Radu! clucer Ştirbei
Pană postelnic
t Stoica slujer
Gherghe biv vei şufar
Dima slujer
Dumitru 1 2 •
DANIC, Doc. ist„ XLIV/ 1 8.
Orig. rom„ hârtie (30 x 2 1 ), puţin pătat, 4 sigilii inelare în tuş.
EDIŢII: Text, Potra, Tezaurul, p. 293; menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 1 69, 247.
I 4>H4K1p°iH0l'.
2
3EllE11t .
583
3 Iniţial Kp.
" MiiX.
5 A4EllJE.
6 „Am scris eu, Costea logofăt în oraş în Bucureşti, luna decembrie 17 zile, la anul 1 65 4" .
7 Semnează ca spătar, anticipând rangul pe care îl va avea de la I ianuarie 1 65 5 .
8 nex: semnează c a pehamic, anticipând rangul p e care î l v a avea d e l a I ianuarie 1 655.
9 „Ţogoş cămăraş".
10 „Ghioca mare şetrar".
11 nSnAp��.
496 1 654 (7163) decembrie 1 8, Bucureşti
ţ Adecă eu, Drăguşin, din sat din Fiiani ot suds<t>vo Dâmboviţa şi cu

ficiorii 1 miei, anume: Tatul şi Eftemie şi cu câţi ficiori <î>m va mai da Dumnezeu
şi cu toată partea de moşie cât să va alege în sat în Fiiani, din câmp, din pădure, din
apă şi din şăderea satului, aşişderea şi cu alte moşie care-m sânt de cumpărătoare,
însă să <să> ştie ce am cumpărat de la Manea Suflescul din sat din Ţâţa şi cu
semnele2 din valea Albişorului până în merii 3 Puiei şi până în hotarul Şărbăneştilor
şi până <în> apă şi cu apă cu tot, za bani 600 şi de la Stan al Mâinei, un loc în sat
în Fiiani cât să va alege în lung de 80 de stânjeni şi în lat de 20 stânjeni, ce am
cumpărat za bani 300 şi de la frate-său Pantazi, 2 locuri în câmpul4 Fiianilor cât să
va alege, care le-am cumpărat, za bani 500. Şi iar moşie în Fiiani, care o-m
cumpărat de la Manea o<t> tam, 1 livade în pajişte, cât să va alege, decindea de
apă, za bani 400. Şi iar moşie în Fiiani ce am cumpărat de la Stoica chitranul ot tam
cât să va alege, un loc la Fiereţea, za bani 200. Şi iar un loc ce am cumpărat în
Fiereţea de la Stanciu! o<t> tam, za bani 1 80. Şi iar un loc în Fiiani ce am cumpărat
de la Manea, cât să va alege acel loc în câmp, za bani 250.
Scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credenţă la
cinstită mâna dumnealui, jupan Evstratie vei postelnic, cum să să ştie când au fost
acum în zilele măriii sale domnu5 nostru, Io Costandin Şerban voievod, sculatu-ro-am
eu de a mea bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea fraţilor miei şi a tuturor megiiaşilor
dimprejurul locului din sus şi din jos, de m-am vândut dumnealui rumân, cu toţi
ficiorii 6 miei şi cu toată moşiia cât scrie mai sus, za bani gata 1 2 OOO. Şi am luat eu toţi
aceşti bani gata, în mâna mea, ca să-i fiu dumnealui rumâni ohabnici şi coconilor
dumnealui, nepoţilor, strănepoţilor dumnealui în veac.
Şi când am făcut acesta zapis, fost-au mulţi boiari mărturie, carie-şi vor pune
peceţele şi iscalele mai jos.
Şi pintru mai adivărată credinţa, mi-am7 pus şi degetul, ca să se crează.
Ispisah az, Costea logofăt, u grad u Bucureşti8 .
Measeţa dechemvrie 1 8 dni, vă leat 7 1 63 < 1 654>.
584
t Eu Drăguşin ot Fiiani
Radu peharnic
Bunea vei vi[stier] 9
Radu) cliucer Ştirbeai
t Stoica slujer
t Vădislav clucer
Stroe vei logofăt
� IO
P ana� veI spatar
Sava vei şufar
Gheorghie Băleanul vei cliucer
t Necula postelnic
ţ Iosif roşu ot Putinei
Vasilache iuzbaşa
Dima slujer
Dumitru cupariul
Udrea slujer
ţ Colţea vornic Doicescul
Radul vel agă
Hrizea vei peharnic 1 1
Ghioca vei şetrar
Badea vătaf
ţ Gherghe biv vei şufar
Tscoyrn; Kaµap ac; µaptî] p a� 12
flcoKa µcya o'E'tp<XpTJ� µaptî] p a�1 3.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 20), puţin pătat, 4 sigilii inelare în tuş.
EDIŢII: Text, Potra, Tezaurul, p. 293-294.
I 4>tt�Op0lHH .
2 di4MH€<\€.
J
M€p1€ H.
.•
4 K8Mn8A .
5
AOMNO.
6 4>tt�op"lett.
7 ••
MlmM.
8 &8K8pe41e .
10
Semnează ca spătar, anticipând funcţia pe care o va avea de la 1 ianuarie 1 655.
11
Semnează ca paharnic ' anticipând functia pe care o va avea de la 1 ianuarie 1 655.
12 •
„Ţogoş cămăraş, martor".

13 „Ghioca mare şetrar martor"; semnături autografe.
585
497 1654 (71 63) decembrie 18, Bucureşti
t Adecă eu, Radul din sat din Fiiani ot suds<t>vo Dâmboviţa şi cu ficiorii'
miei, [an] 2ume: Florea şi Neacşul şi cu câţ <î>-m va mai da Dumnezeu şi cu toată
partea mea3 de moş[ie] 2 cât să va alege în sat în Fiiani, scriu şi mărturisă<s>cu cu
acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credenţă la cinstită mâna dumnealui jupan
Evstratie vei postelnic, cum să să ştie când au fost acum în zilele mări<e>i sale
domnu nostru, lo Costandin Şerban voievod, sculatu-m-am eu de-am mers la
dumnealui de m-am vândut rumân, cu toţi ficiorii miei şi cu toată partea de moşie
cât scrie mai sus, derept bani gata, ughi 45.
Şi am luat aceşti bani toţi gata în mâna mea şi m-am vândut dumnealui eu de
a mea bunăvoia, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor miei şi a megiiaşilor
de primprejur den sus şi den jos, ca să fiu dumnealui rumân ohabnic şi coconilor
dumnealui, nepoţilor, strănepoţilor dumnealui în veac.
Şi când m-am vândut dumnealui şi am făcut acest zapis, fost-au mulţi boiari
mărturie, carie-şi <vor> pune mai jos peceţele şi iscalele.
Şi pintru mai adevărată credenţă, pusu-mi-am4 şi degetul în loc de pecete, ca
să să crează.
lspisah az Costea logofăt, u grad u Bucureşte.
Measeţa dechemvrie 1 8 dni, văleat 7 1 63 < 1 654>.
t Eu Radu! din Fiiani
ţ Stroe vei logofăt
Bunea vei vistier
Pană vei spătar5
Radu peharnic
Hrizea vei peharnic6
Gheorghe Băleanu vei cliucer
Radu vei agă
Sava vei şufar
Badea vătaf
Udrea slujer
Colţea vornic Doicescul
ţ Necula postelnic
t Iosif roşu ot Putinei
Vasilache iuzbaşa
n;wyoi; Kaµapm;7
t Vădislav clucer
Dumitru cupariul
8
rtoKU µqai; 0"€TpUpî]i;
Pană postelnic
586
Radul cliucer Ştirbei
Stoica slujer
t Gheorghe biv vei şufar
t Dima slujer
Dumitru9 .
DANIC, Doc. ist., XLIV/20.

Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ) , puţin pătat, 4 sigi l i i inelare în tuş.
EDIŢII : Text, Potra, Tezaurul, p. 295-296.
I 4'H�Hop°iHH.
3 11d>x.
4 ••
l\\IH41\\ .
5 Semnează ca spătar, anticipând rangul pe care îl va avea de la I ianuarie 1 655.
6 Semnează ca paharnic, anticipând rangul pe care îl va avea de la I ianuarie 1 655.
7 „Ţogoş cămăraş".
8 „Ghioca mare şetrar".
498 1654 (71 63) decembrie 1 8
t Adecă eu, Udrişte biv vei cămăraş, scris-am acest al meu zapis, c a să fie de
mare credinţe la mâna dumnealui j upan Ghiorma vei ban, cum să să ştie că am fost
cumpărat eu satul Pleşoiul de Sus de la jupâneasa Vlădaia, care au fost jupâneasă lu
Jane postelnic şi 1 de la feciorii ei, Dragomir i Stanei ul i Necula i Cârştov, tot satul
cu tot hotarul şi cu toţi rumânii, cum scriu şi în zapisăle cele de cumpărăto<a>re,
când me-au fost vândut ei mie, şi tot am ţinut acest sat cu bună pace. Iar când au
fost acum, în zelele măriei sale, domnu nostru, Io Costandin Şerban voievod, eu
având multe nevoi pre cap, sculatu-m-am de l-am vândut dumnealui jupânului
Ghiormei vei ban, de a mea bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tutoror
oamenilor mie, derept bani gata ughi 26 1, ca să-i fie dumnealui moşie
stătătoare, lui şi coconilor în veac.
Şi iar am mai vândut dumnealui jupânului Ghiormei vei ban moşie în Slatina
şi cu rumânii, câţi vor scrie în zapisul cel de cumpărătoare, când me-au fost vândut
mie, ca să-i fie dumnealui iar moşie, lui şi coconilor în veac, păntru că o am vândut
de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, derept bani gata ughi 80.
Şi iar am mai vândut jupânului Ghiormei vei ban 2 rumâni şi cu 2 feciori carii
me- au fost vândut mie tot această jupâneasă şi cu feciorii ei, ce scriu mai sus,
587
derept bani gata ughi 24, cum scrie şi zapisul cel de vânzare, ca să-i fie dumnealui
moşie stătătoare în veac, păntru că i-am vândut de a mea bunăvoie, fără de nici 0
silă.
Şi iar am mai vândut dumnealui jupânului Ghiormei vei ban un sălaş de
ţigan, anume Ştirbeai ţiganul şi 1 cu ţiganca lui, Paraschiva, şi cu toţi feciorii lor,
câţi scriu în zapisăle cele de cumpărătoare, păntru că aceast sălaş de ţigan ce se
scrie mai sus, fostu-I-am cumpărat iar de Ia jupâneasa Vlădaie şi de la feciorii ei,
carii sint mai sus-scrişi, derept bani gata ughi 1 1 9 şi i-am vândut de a mea
bunăvoie, derept bani gata ce scriu mai sus, ca să-i fie moşie stătătoare în veac.
Şi iar am mai vândut dumnealui moşia Lalcoţie, care o am fost eu
cum<pă>rat de Ia Neagu) snă Oprea iuzbaşa ot Craiuva, tot împrejurul Pleşoiului
toată moşia, câtă me-au fost vândută şi mie şi cât scrie şi zapisul cel din vânzare2.
Şi o am vândut dumnealui jupânului Ghiormei vei ban, de a mea bunăvoie, fără
nici o silă, derept bani gata, întru cât o am fost cumpărat şi eu, za ughi 90.
Şi iar am mai vândut j upânului Ghiormei un sălaş de ţigan, anume Lepa
ţiganul şi cu ţiganca lui, anume Muşa şi cu toţi feciorii lor, câţi scriu şi în
zapisul M anului postelnic, cel din vânzare3 , păntru că ace<s>t sălaş de ţigan ce
scrie mai sus, fostu-I-am cumpărat eu de la Manul postelnic, derept bani gata
ughi 1 04 şi I-am vândut de a mea bunăvoie fără4 de nici o silă, derept c ât scrie
şi în zapisul cel de vânzare, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în veac.
Şi iar am vândut jupânului Ghiormei vei ban un ţigan, anume Neagoe ţiganul,
care ţigan me-au fost şi mie de cumpărătoare de Ia Vasilie i brat ego, Preda, snă ai
lu Trandafir ot Paia şi I-am vândut derept cât l-am fost cumpărat şi eu, derept ughi
26 şi cum scrie şi zapisul cel de vânzare, ca să-i fie du[m] 5nealui aceaste moşie cu
bună pace, să ţie dumnealui cum am ţinut şi eu, păntru că I-am vândut de a mea
bunăvoie, toate câte scriu [a] 5 cest zapis, tot derept cât le-am fost cumpărat şi [e] 5u
şi cât scriu şi zapisă<le> cele ci am fost cumpărat şi eu derept bani [gata pe] 5ste tot
ughi 704.
Şi am vândut de [a mea] 5 bunăvoie, fără nici o silă.
Şi mărturie boiarii carii-şi vor [pune] 5 peceţeli şi iscăliturili.
Şi păn[tru c] 5 redi[n] 5ţa, me-am pus şi eu iscălitura, ca să se creaze.
Şi am scris eu cu mâna mea.
Pis dechemvrie 1 8 doi, leat 7 I 63 <1 654>.
DANIC, Doc. ist., CXLI/36.

Copie rom.
WE.
2 RA3Ap€.
J
RdH3Ap€ .
4 Repetat.
588
t 1\\11AOC'l'°l€10 Eo;K.1€io, "iw Roc'J'AHAllH lli'hpEAH BO€BOA°I 11 rocnOAllH'h B'hCO€

. .
3EM/\€ oyrrppoBl\Ax·111cKO€. ĂAB<\'I' rocnOAC'l'BQ MII , „€ nOB€1\€H 1€ rocnOAC'l'B<\ MII
sMtp1m rocnoAC'l'BA MII, Mo11rn cnA'l'Ap, CblH'h M11XM'l€11 dvornicul, şi cu ai lui
feciori ce-i va da Dumnezeu, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele, de
să tie toată partea de moşie a lu Ianache, feciorul lu Gherghie Negrul, den Potoceni
de� judeţul Buzăului, însă moşâia de la satul ce se cheamă Şch[i] 1 aul ot sudstvo
Slamni Rimnic i Brăila, den câmpu şi den apă şi den şăzutul satului, de preste tot
hotarul cât se va alege partea lui. Pentru că au venit boiariul domnii mele, Moisi
spătar, aici naintea domnii mele la divan, de s-au jăluit şi au spus cum că au
fostu cumpărat un ţigan, anume Echim cu 2 feciori şi pre Stana ţiganca, sora lu
Echim ţiganul cu doao fete, anume: Drăgana i Fâlca de la Gherghie Negrul, tatăl lu
lanache, derept ughi 70, în zilele răposatului Matei vodă, când au fostu cursul
anilor 7 154.
Iar după aceea, când au fostu acum în zilele domnii mele, iar Dumitraşco
roşul ot Jălişte, împreună cu jupâneasa Evda, j upâneasa lu Dragomir iuzbaşa ot
Sărata, ei s-au sculat cu pâră şi au venit naintea domnii mele la divan de s-au
pârât de faţă cu Ianache, feciorul lu Gherghie Negrul, vânzătoriul acestor ţigani ce
scriu mai sus. Şi au rămas Dumitraşco roşul şi jupâneasa Evda pre lanache snă
Gherghie Negrul. Deci Dumitraşco roşul el ş-au luoat pre Echim ţiganul cu doi
feciori ai lui ce scriu şi mai sus. I ar jupâneasa Evda ş-au luoat pre Stana ţiganca,
sora lu Echim ţiganul cu 2 fete ce sânt şi mai sus-zise, iar boiariul domnii mele,
Moisi spătar, au rămas şi fără ti<ga>ni şi fără bani.
Într-aceea, domnia me� am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege
dumnezeiască, împreună cu toţi cinstiţii diregătorii domnii mele şi am dat
domnia mea boiariului domnii mele, lu Moisi spătar ca să-şi ţie toată partea de
moşâie a lu Ianache, feciorul lu Gherghie Negrul, de la satul Şchiaul pentru ţiganii
ce scriu mai sus, care i-au fost vândut şi nu i-au fostu stătători, să-i fie moşâie lui şi
feciorilor stătătoare în veci.
G€;KE 8 so CB€Aii.'1'€1\€ noC'J'<\Bl\ii.€M rocnOAC'l'BO MII: ;K8nAH r"lwpMA BEI\ 6AH
li :K 8 n<\H npEAA B€1\ ABOpHllK li ;K 8nAH G'1'p0€ B€1\ l\WrW<j>E'I' li ;K8nAH E8H'h BEI\
G llCT°i'.t p 11 ;K8nA H Xp113i;. B€1\ cnA'l'Ap 11 ;K8n.tH f€pr"IE B€1\ Kl\8'1€p 11 ;K8nAH
HCT p.tT.IE BEI\ noC'l'€1\HllK 11 ;K8nAH R11pKA B€1\ C'l'MHllK 11 ;K8n.tH PAAI(" B€1\ KOMllC
li :K 8 n .t H " " " " B€1\ 11€XAPHllK li ;K 8nAH ĂAN'llOI\ B€1\ Cl\8;f(€p li ;K8nAH N€K81\A BEI\
mn.t p . H 11cnpABmm, [ ;K 8J2nAH G'!'poE BEI\ l\wrw<j>€'1' .
H HAnllCAX A3, G'J'AH l\Wrw<j>€'1', B'h HAC'l'OI\ rpAAI( 8 E8K8pE4Jll, Mii.C€1.ţ<\ AllK€MBp.IE
iii AliHll, l\t'J' ,.3�r3 <1 654>.
t "iw Rwc'l'AHAllH BW€BWAA, Mlll\OC'l'°IEio Eo;K.l€io rocnOAllH'h .
589
DANIC, Doc. ist., CDXL!I/3.
Orig. rom., hârtie (43,5 x 30), sigiliu mijlociu timbrat, puţin rupt la îndoituri.

3 „Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban şi jupan Preda mare vomic
şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Gherghe
mare clucer şi jupan lstratie mare postelnic şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu! mare co mis şi
jupan Pană mare paharnic şi jupan Danciul mare sluger şi jupan Necula mare pitar. Şi ispravnic, jupan
Şi am scris eu, Stan logofăt, în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna decembrie 1 8 zile, anul 7163".
500 1 654 (71 63) decembrie 19, Bucureşti
t MHMCT'leio Eo:K'leio, 'iw HOCTANAHN ill'hp6AN BO€BOAA H rocnOAHN'h B'hCOll

3EMI\€ oyrrppOBl\AX'iHCKO€. ĂABAT rocnOACTBO MH c'lio noBEl\irn'le rocnOACTBl.I MH c118Ml
1
rocnoACTBA MH, T8AOP'h pow'1'8 1\, ChlN'h EAps81\oB WT 1)10l\€4JH, WT COl(ACTB0
Gl\'h'li>2 , şi jupâneasii lui Maricăi, fata jupâneasii Ifimii, soacră lu Tudor roşu şi cu
feciorii lor câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor ocină în Jăgălie şi în Boreni şi în
Păpălari ot sudstvo Romanaţi, însă toată partea jupâneasii Ifimii den câmpu, den
păduri, den apă şi den dealul cu viile şi den şăzutul satului de pretutindine vericât se
va alege den hotar până în hotar, pentru că acestă ocină ce scrie mai sus fost-au de
moşiie ale jupâneasii Ifimii, soacră lu Tudor roşiul, de moşie, de strămoşie, însă mai
de-naintea vreme, den zilele altor domni bătrâni. Deci au fost dat aceste moşie toate
slugii dumnii mele, lu Tudor şi fii-sa Maricăi zestrea, căci că alt feciori n-au mai
avut, numai fără de acestă cocoană, ce au avut, mult, puţin au dat tot ei, căci că au
fost rămas soacră-sa, jupâneasa Ifimiia la multe datorii, ce tot ginere-său, Tudor, şi
jupâneasa lui, Marica, au plătit toate datoriile, de au dat întâi bani domneşti, ughi 1 16
pol şi la alţi datornici au mai dat ughi 33 pol, fac peste tot ughi 1 50. Deci au dat
aceste moşii toate ginere-său, lu Tudor şi jupâneasii lui Maricăi, pentru căci că au dat
ginere-său Tudor atâta bani ce scriu mai sus, de au plătit toate datoriile so<a>cră-sa,
cum am văzut dumnia mea şi zapisul jupâneasii Ifimii, făcut cu mare blestem şi cu
multe mărturii, scrisă în zapis, anume: i ot Titoi, Crăciun logofăt i ot Giuleşti, Vladul
postelnic i popa Preda i ot Jăgălie, Stepan i Neagu! i Ion ot tam.
De derept aceea, am dat şi dumnia mea slugii dumnii mele, lu Tudor
[r] 3oşiul şi jupâneasii lui Maricăi, ca să-şi tie
, aceste moşie, cu bună pace, toate cum
scri[e m] 3 ai sus, să le fie moşie ohabn ică lor şi feciorilor lor şi nepoţ i l or şi
strănepoţii[or în v] 3 eac.
H NE WT KOrO:KAHM84 nOKOl\€6HM8, nopH3M01f rocnOACTBA MH.
590
GE;i;E 01(68 CB€A0l0T €i\€ [nOCTABi\-kM rocnOACTBO MH]3 : nAN rlwpMA B€i\ GAN
HpMERC Kll li lK 8nAN npeAA B€i\ ABOpNHK li lK 8 nAN GTpoe BEI\ /\Oro.jleT H lK 8 nAN
[&Sui; RE/\ RHCTll\p]3 H lK8nAN XpH3A B€i\ CWhTAp li lK8nAN fEprE REi\ Ki\IOK€p H lK8nAN
HupKA RE/\ CTMNHK H iK8nAN PAAOI(" R€i\ KO[MH]3c [H]3 lK8nAN """" Cli1i\°ln'hcK8i\ REi\
nEXAPHH K 11 iK8nAN HcTpAT°le R€i\ noCT€i\NHK . 11 HcnpARNHK, GTpoe R€i\ i\oro.jleT .
H HAn H c<Ax> A3'h, !1"11KâANA[p8]3 i\OrO.jl€T, R'h NACTOi\ rpAA E8K8p€1J.1H, M-kC€lţA
AEKERp1h. "1:0: AhNH H WT f'IAAMA AL\lKE AO N'hlN-k, T-k'lEN°l.E i\-kTOM, i\-kT „:Îpâr5 <1 654>.
"iw KoCTANAHN RW€RWAA, MHi\OCT0IEIO EOlK0IEIO rocnOAHN'h .
"iw KocTANAHN ROHBOAA <m.p.>
DANIC, Col. Emil Vârtosu, I/1 07.

Orig. rom„ hârtie (45 x 30), rupt la îndoituri, sigiliu mij lociu în chinovar.
1 Corectat peste alt cuvânt.

Dă domnia mea această porunca a do11U1iei mele slugii do11U1iei mele Tudor roşul, fiul Barbului din
Giuleşti, din judeţul Vâlcea".
4 KOKOlKAHM8 .
Iată dar şi martori [am pus domnia mea]: pan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Preda
mare vomic şi jupan Stroe mare logofăt ş i jupan [Bunea mare vistier] şi jupan Hrizea mare spătar şi
jupan Gherghe mare clucer ş i jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu! mare comis [şi] jupan Pană
Filipescu! mare paharnic şi jupan Istratie mare postelnic. Şi ispravnic, Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Alexandru logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 1 9 zile şi de
la Adam până acum, cursul anilor, anul 7 1 63".
501 1654 (7163) decembrie 20
t Adecă eu, Radu! logofăt snă Costandin postelnic ot Jugur, scris-am zapisul
meu să fie de credinţă Ia mâna dumnelui Radului logofăt Creţulescul, cum să se
ştie că amu vândutu dumnelui viele noastre de la Ţâgăneşti de<n> Ograda de Jos,
pogoane 9, dereptu ughi 1 60 şi 1 le-<a>mu vândut de a me bunăvoie fără de nici o
selă. Şi 1 am vândut dumnelui împreună cu viele, tot într-acest preţ de bani ce scrie
mai sus şi moşi ia me toată den câmpu şi den pădure şi 1 den sat de preste tot hotarul,
şi 1 de moşiia şi 1 de cumpărătoare, toată parte<a> juguranilor o vândui dumnelui
precum scriu şi 1 cărţili cele bătrâne, ca să-i fie moşie stătătoare în veci.
Şi 1 mărturie, boiari carie-şi voru pune iscăliturili mai jos2 .
Şi 1 am scris eu, Rad ul, cu mâna me şi me-am pus şi pecete.
Pis dechemvrie 20 dni, leat 7 1 63 3 < 1 654>.
591
Radu! logofet ot Jugur
Mareş logofet mărturie4 •
DANIC, M-rea Sf. Apostoli, 1 1/ 1 6.

Orig. rom., hârtie (3 l x 2 1 ,2), sigiliu inelar aplicat în tuş.
Alte copii, ibid. : DUS ; 11/44, f. 3v; Il/75, f. 2; ms. 1 84, f. 1 36v.
IU E .
2 .v.8c.
3 Cifra unităţilor „r" a fost scrisă peste „e" iniţial.
ţ MHMCT0leio EolK"leio, "iw RocTAHAHH WepsAH BO€BOA0I " rocnoAllH'h B'bco11

3eMl\H 88rrppoBAAX0IHCKO€ . AABAT rocnOACTBO MH c"lio noseAi>H.IH ro cnOACTBA 11111
cBi>ToM8, BOlK€CTBH°IH MOHACT11p A i>A8A, XPAM csi>TH HeKol\A€, 11 WT'hl.!8 er8 M€t1A
"iwAH " BCi>M llHOKOM, r.:\KOlK€ AA €CT CBi>Ti>H MOHACTHp8, BH W€ n11c, 'IACT rocn OACKd
3A BHH'hpH'l BCAX, WT no W'IHHA MOHACTHp°IH WT HA WOl\OMOH, KOTOp0l0H l\IOA0I€ KOOATll
C'hC MOTHKA " no C'h'llO A'hllH C'hC C€KHpA B't. ropA l(i>l\A Tepe XOK€T C'hTBop11T"i
BHHorpAA I( no MECTOM 11 no W'IHHA MOHACTHp°IH Ai>A8A, l\IOBO ceAo fAOAirn"l11, 11ioso
Ap8rH 'll\OB€1.(0IH, B't.C AA s8A€T 8 MHpHo 3A BHH't.pH'IH WT K't. BCHX BHHAp ll'·l'R p°1"11 WT
Ai>A81\ Tp't.rOBHtp°IH, 3A HHXTO llAHTOBAH"le AA H€ HMAT . noH€;t;€ C'hM g
MHl\OCTHBHXOM CIO rocnOACTBO MH Tepe C't.M npocTHI\ no CBi>TA MOHACT Hp € Aii11811 3d
BHH't.pH'l, AOCTOAH"IA rocnOACKA, WT A i>A"IHA MOHACTHp0IH WT HA WMOMOH, KdKO ECT
llHI\ npoCTHI\ " WT HHH rocnOAApH, TAKOlKA€ C't.M npocTHI\ H rocnOACTBO MII li no
MHl\OBAXOM no rni>TAA MOHACTHpe A i>A81\ c't.c Toro BHHApH'l, 'IACT rocnoACKA , PAA°i
noMi>HA " PAA"I noMOlpH CBi>Ti>H MOHACT1tp8, r.:\KOlK€ AA €CT CBi>Ti>H MOHACT11p8 B'b
8 Kpi>nA€H0I€, A llOlK€CTBHHM HHOKOM B't. n1t1.p8 H B't. WCTPAll li rocnOACTBd MII li
noKOHHAro poA"ITeAH rocnOACTBA Mit, Bi>'IHO€ B't.cnOMHHAH"le . H BHAi>XoM roc noACTRO
MH " KHHrA i\ewH BOA'h H KHHrA nOKOHHArO MAT€H [so] 1A't. 3A npotp€H°i€ li 3d
MHl\OBAH0l0€, WT KOrAA llHCT T€'1€H0l0A Ai>TOM ,-3PMA .
TEM PAA0I C't.M nOHOBHI\ H 8 TBP't.AHX HAA C0IA KHHrA rocnOACTBd M II no
8cTpO€H0l0€, KAKO €CT BHW€ nHC .
" nOCTABHX " rocnOACTBO MH " Kl\€T<f>o : no WTIJl€CTB0IA rocnoACTBA MII, Koro
H3sepeT rocnoA"' Eor'h BHT0I rocnOAAP"' EAAW Koe 3eMAH, MHl\IOBH AA A4J€ no 'lllTET 11
AA nOHOBHT C0IA KHHrA rocnOACTBA MH 3A MHl\HO " 3A npotp€H°1€, A d4J€llll :K E
592
H€110411T€T li H€n0HOBHT, .rn 8 non€p€T lt pA30pHT lt B'h WBB€H0I€ WCTABHT, Toro AA
EC'f T p'h Ki\€T lt AHA�l0MA WT B[A'h] I A°IKA XpHCTOC li WT Tfil WT'hlţlt €lK€ c8T B'h
t1[11d°111 11 AA HMAT 'lACT0lto C'hC IOAA lt [c'hc] 1 flp"IA [HA €A] 1 HH M€CTO, AMHH .
G€;i;€ 11 [cBEAHTE] 1 A"le nocTABllXOM rocnoACTBO Mit : [lK8] 1 nAH rlwpMA [BEA BAN
llpM€BCK ] 1 Aro, lK8nAH [npe] 1 AA BEA ABOpH1tK, lK8[nAH GTpoe BEA Aoro<f>eT, lK8nAH
Xp] 1 113<1 c n'h TAp, [ . . . lK8nAH ] 1 rlepr"le Ki\to 'lAp, PAA\'" MHXM'lA KOM11c, [flAAw]1
nEXAPllHK 11 HcTpAT0I€ nocTEi\HltK. H 11cnpABH1tK, lK8nAH G[ Tp] 1 oe BEI\ Aoro<f>eT .
nuc A 8 M11Tp8 i\Oro<f>€T E<MAH'lto> 8 E8K8pe4.11t, MiiC€1ţA A€K€MBp0I€ K AhHlt li
W'f flAM\A AW HhlHii, B'h AiiT 3i)3r.
"iw KwcTAHAllH BW€BWAA, M1ti\OCT0lto EolK"lto rocnOAHH'h .
"iw KWCTAHAHH BOllBOAH <m.p.>
dumnezeieştii mănăstiri Dealul, hramul Sfăntul Nicolae, şi părintelui egumen Ioan
şi tuturor călugărilor, ca să fie sfintei mănăstiri, mai sus-scrisă, partea domnească
de vinărici toată de pe ocina mănăstirii de la Şolomon, care oameni au săpat-o cu
sapa şi au tăiat stejarii cu securea în pădurea întreagă ca să facă vie pe locul şi pe
ocina mănăstirii Dealu, fie satul Glodenii, fie alţi oameni, toţi să fie în pace de
vinărici de către toţi vinăricerii din dealul Târgoviştei, de la nimeni tulburare să nu
aibă. Pentru că m-am milostivit domnia mea de aceasta de am iertat sfânta
mănăstire Dealul de vinărici, venitul domnesc, din dedina mănăstirii de la
Şolomon, cum a fost iertată şi de alţi domni. De asemenea am iertat şi domnia mea
şi am miluit sfânta mănăstire Dealul cu acest vinărici, partea domnească, pentru
pomana şi pentru ajutorul sfintei mănăstiri, ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire,
iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de întărire şi domniei mele şi răposatului
părinte al domniei mele, veşnică pomenire. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui
Leon vodă şi cartea răposatului Matei vodă de iertare şi miluire, de când a fost
cursul anilor 7141 .
Pentru aceea am înnoit şi am întărit cu această carte a domniei mele, după
intocmirea care este mai sus-sc risă.
Şi am pus domnia mea şi blestem: după trecerea domniei mele, pe cine va
alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, îl rog să cinstească şi să
înno iască această carte a domniei mele de milă şi de iertare, iar dacă nu o va cinsti
şi nu o va înnoi, ci o va călca şi o va strica şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei
0� blestemat şi anatem a de vlădica Hristos şi de cei 3 1 8 sfinţi părinţi care sunt la
N1cheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, amin.
lată şi [martori] 1 am pus domnia mea: uu] 1 pan Ghiorma [mare ban al
Cr� iovei] 1 , jupan [Pre] 1 da mare vornic, ju[pan Stroe mare logofăt, jupan Hr] 1 izea
spatar, [ .. .jupan] 1 Gherghie clucer, Radu! Mihalcea comis, [Pan] 1 ă paharnic şi
lstrah e poste lnic. Şi ispravnic, jupan S[tr] 1 oe mare logofăt.
593
A scris Dumitru logofăt Boldiciu în Bucureşti, luna decembrie 20 de zile şi
de la Adam până acum în anul 7 1 63 < 1 654>.
DANIC, M-rea Dealu, XXII/ 1 3 .

Orig. slavon, hârtie (4 1 ,8 x 28,2), rupt la îndoituri, sigiliu mijlociu timbrat, căzut.
Cu o trad. rom.; altă trad., ibid., ms. 462, f. 38v-39.
503 1654 (71 63) decembrie 22, Petrarul
ţ Adecă eu, Ion[a] 1 şco postelnic, snă M ihaiu [ ... ] 1 uri, scris-am acest al meu
zapis, ca să fie de ma[r] 1 e credenţă la mâna I[ v] 1 anculu2 , sinu Stanciulu ot
Gemenele, cumu să se şti<e> c-amu răscompăratu eu, Ionaşco postelnic, pre
Ivancul, feciorul uncheşulu Stanciu! cu delniţa tatănă-său, Stanciuiui3, câtă să
va tragi prestă tot şi a [ . . . ] 1 uscata şi în codru şi în câmpo şi în sălişti, der[e] 1 ptu
bani gata, ughi 30. [Ş] 1 i I-amu răsco<m>păratu de a n[oastră] 1 bunăvoie4, cu<m>
să fie Ivancolu în pace şi slobod, el 5 şi fe[cior] 1 ie, cene să va tragi den Ivanc[u] 1
[ ] 1 i el moşiia lui6 câ[tă să] 1 va tragi 7 nomai făr [ ... ] 1 şi făr celaltu [ .. . ] 1 cum că
•••
Stan, frate[ ... ] 1 Ivanco [ ... ] 1 în parte pre de [ ... . Şi c] 1 ându au făcotu acesta [zapis,
fo] 1 stu mărtureie, [ ... a] 1 nume: popa Negu[ ... ] 1 ot Petr[arul ş] 1 i Necşulu diiaco<n>
[ ] 1 , Dobre pârcălabulu şi Radu [ ... ] 1 i Stan Gărdin ş[i ... ] 1 meciul şi mulţi om[e] 1 ni
•••
buni şi bătrânie.
Şi câ[ndu] 1 s-au făcutu acesta tocmelă8 , s-au făcotu în satu în Petrarul, în casa
popi lu Pătru, sân popa Radu!.
Pis measeţa dechemvrie dni 22, leat 7 1 63 < 1 654>.
t Şi pentră întărita credinţă, am pos [ ... ] 1 şi peceţi<l>e.
Eu Ion[aşco] 1 postelnic9
Eu Irena
I napisah az, popa Pătru JO .
DJAN Dâmboviţa, Col. Documente, Il/14.
Orig. rom., hârtie (28 x 21 ), rupt la îndoituri.

2 Iniţial: °i[B]4HK011M0ie.
3 GT4H'lS11S1"e .
4 .•
60H'bB0€1€.
5 94
5 e8�.
6 �·ie.
J Tpp�1,i1'.
S TOKOMM'b.
10
neTp'b .
t Adecă eu, Neagu! logofăt Chiveriţă, scris-amu zapisul miiu, ca să hiie de

mare credinţă la mâna jupanului Tanasie vtori portaru i a jupâneasei dumnealui
Voicăi şi a coconiloru dumnealor câţi Dumneziu le 1 va dărui, cumu să se ştie că
i-amu vândutu dumnealui moşie dân satu, den Duşani ot sudstvoi Vlaşca, însă dân
partea a mea, stânjăni 300 însă trei sute şi cu partea a mea dă vii şi dân lacurili
carili-s hălăşteai cu peşte şi cu partea a mea dân vadurili dă moară şi cu partea a
mea dân pometuri şi dân câmpu, din păduri şi dân siliştea satului şi dân apă şi dă
priste tot hotarul varicât va fi alisu, dân hotaru până în hotaru, cum ne scriu şi
cărţili bătrâni dă moşii şi pre hotară bătrâni şi pri semne, pentru că i-om vândutu
dumnealui dă a mea bunăvoie, fără nici o silă şi câtu se va mai alegi a mai avea
afară dă aceste 300 dă stânjăni să aibu a-i vinderea2 iar dumnealui şi i-am vândut
dumnealui aceşti stânjăni ce scrii mai sus stânjănul câti 25 dă bani. Şi i-om vândutu
dumnealui cu ştirea fraţiloru mii: Radului logofăt şi a Mihnei şi a surăriloru mele şi
a nepoţiloru miei, ca să-i fii dumnealui moşii stătătoari şi ohabnică în veac şi
coconilor, nepoţilor şi strinipoţiloru şi cu ştirea tuturoru vicinilor noştri şi dân sus şi
dânjos şi dâmprijurul locului.
Şi la tocmeala noastră, fost-au boiari mărturii, po ime: ot Breazoi, Radu! vtori
comis i Cârlan vtori comis i Crăciun vtori armaş i ot Litcă, Tudor logofăt i ot
Şainişti, Dumitraşco vtori stolnic i brat ego, Costin i ot Clejani, Mihalaşco vtori
spatar snă ban Pavlachi i jupan Ghirghi vistier Carida i ot Bucşani, Radu! postelnic
snă Corcodil stolnic i ot Cârtojani, Negoiţă vtori comis i ot Cosoba, Riga vtori
portar i ot Vâlceni, Neagu! vtori portar i Costea postelnic, brat Ghinea vistier, i
Manăilă neguţătorul, ginerili Predii dvomic Balomirescul, i Vlădilă gramaticul dă
�a biserica domnească ot Bucurişti şi alţi boiari mulţi, carii-şi voru pune mai jos
1scăl iturili.
Şi am scris, eu, Neagu! logofăt Chiveriţă, cu mâna a mea, în casa logofătului
Ylădilă, în Bucurişti.
Şi pintru cridinţa, pusu-mi-am pecetea şi iscălitura.
Pis measeţa dechemvrie 23 dni, vă leat 7 1 63 <1 654>.
t Neagu! logofăt Chiveriţă
t Riga vtori portar
595
t Dumitraşco ot Şainişti
t Eu Todor logofăt ot Litcă
t Negoiţă Tătar
3
M1xaA.âKtS cmarnpai;
Negoiţă vtori comis
t Radu! comis ot Breazoe
t Crăciun armaş
t Badea iuzbaşa Toporanul
t Manole vornic
t Dabul iuzbaşa ot Ghimpeani
t Brătia logofăt
t Eu, Ştefan ot Stoinişti
Cârlan comis
ţ Neagu! vtori portar
t Costea postelnic
t Vădislav clucer
t Stan logofăt mărturie
Dima vtori clucer mărturie
Ianachi cupeţ mărturie
ţ Jupân Costandin chiurciubaşa
Stanciu! căpitan ot Udivoe
ţ Damaschin vtori portar
Vlădilă grama<tic> mărturie
t Mănăilă, ginerele Predii vornec, mărturie. 4
DANIC, M-rea Radu Vodă, LXXIII/ I .

Orig. rom., hârtie (43 x 29), rupt puţin l a îndoituri, 2 sigilii inelare în fum.
Copie, ibid. : LXXlll/7; Doc. ist., MDCL/89, f. 58-59.
f\"b .
2 REHAEpt .
3 „Mihalachi spătar".
505 1 654 (7163) decembrie 23
t Adecă eu, jupâneasa ' Mara şâ cuconi ai mei2 , Tudor i Dumitraşco ot

Măineşti, scriem şâ mărturisim cu acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la
mâna părintelui Gavrilă năstavnicul de la sfânta mănăstire de la Brâncoveni, cum să
se ştie că i-am vândut 1 ţiganca, anume Stanca, de a nostră bunăvoia fără de nici 0
596
silă, derept bani gata ughi 25, ca să fie roaba ohabnică sfintei mănăstiri în v<e>ac. Şâ
aceşti bani câţ scrie mai sus luatu-i-am noi toţi în mâ} nile noastre. lare cari din noi va
întorce sau va face alte valuri sfintei mănăstiri acelaJ să fie trăclet şâ proclet de Iisus
Hristos şă de 3 1 8 oteţi eje vă N ichei şâ să fie la un loc cu Iuda şă cu Arii a.
Şâ la această a nostră tocmala, fost-au mulţi boieri mărturiie: Negoiţă postelnic
ot Văleni, Dobre vătaf ot Brâncoveni, popa Radu! ot tam, Stan Ţoghie ot Măineşti,
Voico pârcălab ot Brâncoveni, Tudose o<t> tam.
Ispisah az, Avram logofăt.
Şâ păntru adeverită credinţă, pusu-ni-am şâ peceţile noastre cu iscăliturili.
Pis measeţa dechembrie 23 dni, Jet 7 1 63 < 1 654>.
Eu Mara. Eu Tudor. Eu Dumitraşco.
Avram logofăt.
DANIC, M-rea Brâncoveni, XXII/22.

Orig. rom., hârtie (33 x 2 1 ), sigiliu inelar în tuş. Documentul are un incipit alia manu: ,,Io.
Costandin voevoda".
I ;t8nSHli\CA.
2 MEEH.
l A�E'hllA.
506 1654 (7163) decembrie 23
t Adecă eu, Dragomir Rociotă, cu jupânesă me, Voi2'ă, scris-am zapisul 1 nostru2
la mâna vomicului Detco şi a coconilor durnn ielui, ca să fie de mare credinţă, cum să
să ştie că e-m vândutu o livadă în poieniţă, din livada lu Drăghici până în pădure,
dereptu bani gata 400, ca să fie durnn i ialui moşie ohabnică lui şi coconilor dumnielui.
Şi cându o-m vândutu fost-au boieri, anume: Stanciu! iuzbaşa, Ivaşco
postelnic i Dumitru postelnic i Pârvul logofăt i Preda postelnic i Radu Rociotă i
Stanciu! i Mihăilă i popa Barbu! i popa Danu.
Şi păntru credinţa, pusu-ne-m şi degetele mai jos.
Pis meseţa dechemvrie dnă 23, leat 7 1 63 <1 654>.
1 Dragomir. I Voica.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CLVII/44.

I 3AnHc118.
l HOCCTpS.
597
507 1 654 (71 63) decembrie 2 3
t Adecă eu, Stan snă Dragomiru ot Băieşti, scriu ş i mărturisescu cu acesta al

miu zapis, ca să fie de mari credinţă la mâna spătarului Mihalachi cum să se ştii că
m-am tocmit cu dumnielui de i-am vândut moşiia den B ăieşti, stânjini I 00, dereptu
ughi 1 O bani gata, den câmpu, de<n> apă, den păduri de priste totu hotarul, ca să fii
dumnielui moşie ohabnică ' lui şi coconilor dumnielui.
Şi la aceasta tocmeala a noastră fost-au mulţi oameni buni, anume: Radu!
postelnic ot Bucşani i Gheoca ot tam i Şterbul logofet2 ot tam i Stanciu! vătah ot
Flămânda i Stan Calbreazu ot Ghimpeni, ca să fii mărturii aceşti omeni buni care-s
sensu mai sus.
Şi pentru mari credenţa3 , pus-am şi degitul în loc de pecete.
Şi am4 scris eu, popa Vlaicul ot Clejani.
Pis measeţa dechemvrie dni 23, 7 1 63 <1 654>.
Eu Stan snă Dragomir.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXX/6.

I WXOGHHK'h.
2 f1Sr8.j>ET .
3 Ad. interliniar.
4
4M4.
508 1 654 (71 63) decemb rie 24, Bucureşti
t MHMWr"leio Eo;i;·1·€ io, "iw KocTAHAHH ill'hfl6AH ROHRWA'h H rocnoAHH'h R'hCW€

3€MI\€ 88rrppwRl\AX0l0ltCKWH€ . ĂARAT rocnOACTRO MH C0ll0 nWR€1\iiH0l0€ rocnoACTRA Mit
601\'liflHH rocnOACTRA MH, ;i;8 nAH N€K 81\€R RTOfl0l€ Kl\I04€fl WT rl\w<rw>RA H C'hC
cblHORH Ero, GEMEN l\Wrw<j>ET 11 HRAH nEXAflHHK 11 c'hc c1>mos11 €M8, €1\H1.ţ€ )f(€ Eor'h
AA flORAX, IL\KO;K€ AA MW €CT C€1\W KopKWRA, WT c8ACTRW M€X€AltHl.ţlt , H C'h RCH-X
noK8nl\€H0l€X WT WKOl\Ho C€1\WR KopKWR€H, €1\HKW c8T 611� noK8nHl\H 3A N11KA, €)f(€
sHs REI\ "wrw<j>'hT, ElKE c 8 T sc..i.x R'h EAHH XWTAfl, W6A4€ HA HME: KwpA8H811 1t
K'hpl\11r81\, WT nol\IO H WT !UWM8 H WT ROAA H C'hC 6flOAWR€ 3.:1 ROAllHHl.ţH li C'hC
" " " '° 3.:1 RHHorpAAH H WT C€AM€4Jlt C€1\WR H WT no R'hcx8A, RAflll €1\HKA C€ XTHT
113sp.:1T wT no R'hCOM xoT.:1poM8, no cTAflH XWTAflH H 6€1\iiri·e . H XWTAflO R€ H 6e11 tr1t
wH eM8 AiiAHHe AA c€3H.:1e : wT xoT.:1p8" r'hp6oR'hl..\8 " 8H AWflH 8 xwTi1p811
598
lKupoR 8t\oR, 8 K8KA HA KAMEHA H no At\611l\ MoTpWt\WR TAX CTAPA 8 rwpHH, AWp1t 8
xoupoR HMOACEB, no EMii E'hp3€CK8t\WR 8 rwpHH, AOpH 8 XWTAp8" i\.8 1111 1 'hR H WT
r8i>. llAKH:KE R'h XWTAP8" r'hp6WRELl8t\OR, KWt\HKW c8T A'hP:KM HllKA t\OrO<f>'hT HA
€C1' W'f npt:KAE RpiiME WT npH AbHH noKOHXHWM8 AfHXAllt\ ROHRWA'h 'fWt\llKO AA
A•P;+; 'h 11 HeK 8t\A Kt\IO'IEp B'h TWrw CEt\W KopKORA C'hC RCHX noK811t\EH·1·e ll:KE c8T
RHWE pE'IEH0IE.
€tµ H:KE H R€'1HH0IH WT C€t\W KopKWRA AA C€3HA€, no HME : 1\.811 81\ li C'hC CblHORH
ero, C'.Jnpt H E'ht\A'I 11 ApAroM1tp H E'ht\81.!'h H Hiirwe 11 CblHORlt ero, 1\.81181\, 11 6pAT0IE
EfW lf n'hcTp'hRAH H C'hC CblHORH ErO H HEK8t\A C'hC CblHORlt Ero, n'hpR8t\ 1t GApA lf
n'bp R8t\ C'hC CblHORH HO, CJnp-fi, lf flEprE H CblHOBH ErO lf rp81l\ C'hC CblHORH ErO,
1\\b11mt, H n'hpR8t\ H c'hc CblHORH ero, EWAA. 11 A8M11Tp8 H t'hc cb1HoR11 ero H
t\\lfXAIO C'hC CblHOBH ero, MHK8t\, H "iwH C'hC CblHORH ero H H'IH'h W C'hC CblHORH ero lf
c'bc spAT ero, PAA'f"· H M1tXA10 H 6pAT ero H <Pp'h1HK8t\ C'hC CblHORH ero, MHK 8t\ H
HEK8M H E'hT0IA> H "iwH H 6pAT ero, CJAH'IA>, H Et\'hAWIO H C'hC CblHORH ero H Il'hA8pE
11 c•c CblHORH ero, Ap'hroio H MHXAIO 11 Ap'hrwio C'hC CblHORH ero H "iwH C'hC CblHOllH
ero 11 spAT ero, Et\'hAWH, C'hC CblHOllH EM8 H GTp'hL!HMHp, 6pAT Il'hp118t\011, H1HK8t\ 11
GpATOM8 CH, GAllA H C'hC CblHOllH ero .
H llAK AA CE 3HAET H 11€'1HHH KW€ c8T noK8nHt\H 3A 6Miip1tH rocnOACTllA MH,
HeK8t\A Kt\IO'IAp, WT H HA CTpAHA 3A WC€6HO, 6€3 W'IHH8 1t AWHECHt\ ECT 6M-fipHH
rOCllOACTRA MH, NEK8 t\AB Kt\IO'IAp, WT H HA CTpAAHHA H nocTABHt\ EC'f AA CEAHlll HA
CE�W RopKWllA, no HM€ : Et\AA8t\ C'hC CblHORH EM8 H rpo3AR C'hC CblHORlf EM8 H
Ap.ir8" c'hc CblHORH EM8 " E'ht\A'I c'hc CblH'h ero, GTAHK8t\, 11 c'hc Ap8s11 CblHORH EM8,
llWHE:+:E EC'f nwK8nHt\H 601\iipHH rocnOACTBA MH, HEK8t\AR Kt\IO'IAP Twrw CEt\8
HopKWRA ne R'hCWM XOTApwM8 H C'hC RCHX RE'IHHH H C'hC B'hC XWAWKOM8, KAKO ECT
KltlU lll'h llltCAH, WT HA EACHt\°IER ApMAW 1 , CblH'h flp€A0l0€ R tnATAp, RH8K 3A CblH'h
HllK'bER 61fll REt\ t\Wrw<f>'hT, 3A 8rn y AtnpH rwTWRlt . H c"lio RE'IHHlt KOE EC'f
llOK81111t\1t HEK8 t\AR Kt\IO'IAP WT H HA CTpAAHA H CEAH W nAK TAM8, HA CEt\W KopKWllA,
Ap8rn L\EHA 8 rn p. H npwAAAWlll E EAc1tt\·1·e11 ApMAm Twrw CEt\W KopKWRA C'hC RCHX
RE'lltHlf KWE c 8 T TAM8 3A A-fiA°IHW, WH 3A CRO€M8 AW6p0110t\IO, 6€3 HE EAHA
CIMWCT0llO, C'hC 0'(3HAH0l01l\ RCA\M liOt\iipHM H A MErHll\ WWM WT rop lt W'f H3 AWt\ H W'f
Kp'bCT'h MECTWM8 . H RHAtxwM8 rotnOACTRO MH H 3AnltCOR 3A npOAAH0l0€ W'f p8KA
EACHt\°IER ApMA lll , CblH'h Ilp€A0l€R t nATAp, HA p8KA 6Miip11H rOCllOACTRA MII, HeK8t\ER
K��'lAp, C'hT11 opHt\ WT MiiCEL!A MApT0l0E K.\ AbHll, R'h t\i.T r3PMS. C'hC RCHX r.ot\tpM\ 8
rn.x REt\llKlt HAnHCAX O'( 3AnHC .
l'1. llOT WM8, np€3 MMW 11p-fiME, A KOMHH 8t\ ECT EAHH t\-fi'f, A Cll p'hl!llt\'h li
PDA8 KAH H GA<f>EpA H A8n8 " wT KopKWRA H l\\AHOt\A> wT iK11pwR, WHll CE m1JA1trM
C'bc np8x R'h npOTHB8 EACHt\01€ ApMA lll H AOW'ht\H c8T npEA llOKWHXHArO MATEIO
599
ROllRWA'h, 8 R€1\1lK0l0€ AlfRAN, T€p€ C'hnpiiLII'h c il. 3A l\llU.8 C'hC 6M-kp11N rocnOACTBd
Mit, HeK81\A Kl\I04Ap, li C'hC EAClll\01°€ ApMAill , KOrw €CT 6111\ CTOnANWRO C€1\W KopKWBd.
11 CIIU.€ np-k u1 € lf3 p€4€'f <Pp'hU.lfl\'h 2 lf PnA8KAN lf G.t<J>EpA li i\8n81\, KAKO c8T WHH
noROl\€Nlf A" AP'h;KAT c� C€1\W KopKWRA H A" noRpATH ilI H .tcnp·1·11 E.tCHl\0lER .tpMA UI " "
3<\A . fi i\\L\NOI\€, WH €4JH;KH p€K'hl\ 8 AHRL\N np€A ML\T€IO ROA'h KAKO HM-kl\ li WH
€AHO A€1\ 3<\ W41m8 TL\M8, R'h C€1\W KopK'.V RA, " H3RL\AH c 8 T Ol[ AHRAH KHlfrL\
fdRpllltl\'h ROlfROA'h, H'h C€ HL\IJJ€1\ KtlHrL\ 31\A H l\'h;Kl\HRL\ . !'I EL\CHl\.l€R dpM.:llll , WH ECT
lilll\ lt3RL\Alfl\ 8 AllRAH KHHrtt A06[pu 11]3 npARE, KHttrA noKOHXHAro MHX""" BOllBOA'h
tMA R'h C€1\W KopKORA 3A noK8neH·1·� HttK'hR l\oro<f>'hT nttcAHH 8 KHHrA RCHX
R€411<H>lf, no lfM€ . 11 W6p-kTAI\ C€ c8T " "iwrn<J>, c;.:1418 <Pp'hU.Hl\'hR, " [ . . . ]4, WT'h �8
P'h,\8KL\H81\ 11 poA1tT€1\€R GL\<f>€p1tR H i\8n81\wR, npOAARAI\ RCHX R€411Hlf N1tK'hB
l\Wrw<j>ET C'hC RCAX WT'h4HCTR.:I HM WT KopKWBL\, " AEI\ M.:1HOl\€R, AH8 113 pE41fT 8
AllRMI KL\KO llMAlll AEI\ oy KopKWRA, 11 W6pil.TAI\ ce c8T oy KHttrA Mttx.:1111\ BOllROA'h 1t
AEI\ ero npoA""" RCAX HttK'hR Mro<f>'hT 3A AEAWM CH, E'hl\K81\ H 3A 811KoM8 c11,
i\8n8" nEX"PNllK, ChlN'h E'hl\K81\oR .
T.t;K€, B'h TOM, nOKWHH.:lrO MAT€IO ROlfRWA'h €CT rl\EAL\I\ " c8AHI\ no npdBd li
no 3AKWHA Eo;+(le10, K8nHw C'hC 4HCH-ktt w 8M8 H np-kwcB€4J€H.tro "PX.l€MttTponOl\HT
WT'hU.8 HL\IU€M8 Klfp Bl\'hAHKA Tew<f>HI\ R'hCW€ 3EMI\€ El\A llIKW€ " C'hC BCllX
n0411T€N€MH npARHT€1\IO rocnOACTB8 €M 8 " BHA-kl\ rocnOACTB8 €M8 " np041fTHll
KHltrL\ M1tXAHI\ BOHBWA'h TL\ 3<\ noK8neH"I€ "" p8K.t 6M-kpttH rocnoACTBA Mit,
HeK81\€B Kl\I04Ap, A""" 3A E.tettl\"1€ ApMAill li A06p€ €CT HCTHNCTBOBAI\ rocnOACTB8
EM8 11 3NA EAWX c'hc B'hC AHBAHOB KAKO ECT 6HI\ CEl\W KopKWBA BCHX BE'llfHEB
HllK'hB l\Oro<f>'hT . 11 AABAI\ MAT€IO BOllBOA'h WT AHRAH no <Pp'hU.Hl\'h " no PnA8KdH
11 no GL\<f>EP" H no i\8n8" A" 68AET B€4HHH HeK81\EB Kl\I04Ap, KAKO ECT lllfll 1t
HllK'hB l\OrO<f>'hT AO B'h AhHH rocnOACTR8 €M8, CllU.€ AA 68AET " WT C'hA"X " "
11pEA. KL\KO BHA -kl\ ML\TEIO BOA 'h H 3An11coR <Pp'hU.Hl\'hR R'h p8K.t BMii pnH
rocnOACTRA Mit, H€K81\€R Kl\I04Ap, CAM CREA i;. T€1\CTB8€T . T A;K €, CHU.€ c8T WCTi.111
.
<Pp'hU,lfl\'h H P'hA8KL\H H GL\<f>Ep.t 11 i\ 8 n 8" " M.tHOl\0l€ WT 3AKONL\ H wT c8;KAEH le WT
np€A MAT€IO ROHROA'h WT AHBAH . 11 RHA -kxwM rocnOACTRO Mit " KNHrA nwKOllXH " ro
MdTEio ROllROA'h "" p8K.t 6M-kp11H rocnoACTRA MH, HeK81\€B Kl\104.:1p, 3A np8x 11 3A
WCTAI\ . 11 WT TOrA.:I WRL\M R'hC A'hP;f("" 6M-kp1m rocnOACTRA Mit, HeK 81\A Klll04d p,
C€1\W KopKWR.:1 C'hC RCllX R€41fH0lH C'hC A06p0 MHpHW AO C'hA"X R'h AhHH rocnOAC TBO
Mlf .
f1 noTWM, K'hA.:I €CT 6111\ llhlN-k R'h Abilii rocnOACTRA Mit, " AKO A"PORM Mii
ecT rocnoA'h Eor8 no rocnoACTRo Mlf ci,c rocnOACTR"I� " 4HCTHTOM u.tc.tp'h c'hc
CKltnTpo 3EMI\€ El\MUKOE "" nptcTOl\t noKWHXN.:1ro poA1tT€1\10 rocnOACTRL\ Mit, "iw
. Wnp!iAll BOlfRWA'h R-k'IHA€ nAM€T, " 601\-kpttH rocnOACTRA Mit, EACHl\01°€ llHB BEII
600
apl\1a w . noCl\M ECT NA RE'lHN°lH WT CEl\W WT KopKWRA TEPE ECT AWNllClll\ li\KOiKE AA
C€n pt w E C'hC EiM-lipHN rocnOACTRA MII, HEK81\AR Kl\IO'lap, pEK84.111 KaKo lţENa Th.X
AiiA JIHE NE ECT liHI\ KOl\HKO ECT AM HEK81\aR Kl\IO'lap, 'lTO ECT lilll\ lţENOR c"llO
AiiAllHE no REl\MA . TAlKE, RiiA84.111 WNH KAKO NE MOiK'hllJH CTRORH lllll NllLIJ" C'hC
�8KaRCTR"IH li C'hC Cl\WRE l\'h;f(l\llRE, WNH ECT n"A"" Na 1iM-kp1m rocnOACTBa MII,
HeK 81\aR Kl\IO'lAp, C'h REl\HKWE MOl\EN°lE. TAiKE, HEK 8 1\AR Kl\IO'lap, WN ECT npoCTlll\ no
scux RE'lHNH EM8 wT KopKoRA 3A np8x 'lTo EcT sH" xo4JHT A" cTRoR11wH 11 wT llAET
RCllX "" K8KIORE HM8 . l'I AKO ECT MHN81\ " MiiCll!ţ€, A RE'lHN°lH WT KopKWBa, WNll
naKHlKE R'h3RHrN81\ CE ECT C'hC npEN°l0E RTOpAro PEAOR C'hC 8'l€N°lh. i\En'hAATOB KAnHT<IN
TO rO Cl\En'h WT HMOCA H nOW'hl\ nAK NA BaCHl\0l0E ApMAUJ H MOl\lll\ CE ECT A<ICTOll 111 11
PMll wN11 NA AHRAN AA H3RAAHW 3A RE'l1tNAN°IE wT Na HEK8AAR Kl\10'l<1p AA 11 A<1RaT11
GaCHl\0lER apMALU M'h3AW 8rn c H AAKA;f(E BACHl\0l0E ApMAUJ Na AHRaN KaKW NE ECT
npOAM no WNH RE'lHNH 3A AOEipORM-li EM8, N'h ECT npOAM 3a Clll\OCT rOCIJOiKAEB
6�HHHR . H CH!ţE npii tuE EIACHl\"IE ApMALU npEA rornOACTRA MH H A R'hC AHRaNOR
rocnOACTRA MH, 3A K8nNo C'hC RE'lHN°l0H WT KopKORa, pEK84JH KaKO ECT lilll\ npoAM
CE�W KopKWRA rocnOlKAER 61\HNER 3A CHl\OCT, A rocnOlKA" 61\HNAR C'hTBOpHI\ ECT
npoMENEN°l0E C'hC HEK8AAR Kl\IO'lAp TEPE ECT R'h3HMal\ wT Na HEK8AaR Kl\IO'lap EAHN
CEl\W H noK8nHI\ ECT rocnOlKAA 61\HNA HEK81\ER Kl\IO'lap CEl\O KopKWRA WT NA BaC111\0l0E R
apMaw . 11 liOA-lipHN rocnOACTRA MH, HEK 81\AR Kl\IO'lap, WN ECT 113RaAlll\ 3MlllCOR
GaCHl\0lER ApMAW 3A noK8nEN"i°h. CEl\OR KopKWRA llCKMNHX C'hC p8Ka EM8 li K8cT8AEN
C'hC K8CT8A0lli\ EM8 H A AEAOM CH, HllK'hllR l\OrO.ţ>'hT, H a EiA4JOM Cil , OpEAllER
cnaTap, H C'hC RCHX sM-lipHM Th.X REl\HK0l0H CREA-liTEl\0l0E 8 3anHc ne K8CT8A·l·E H ne
1tCKMN11M8 11x . H CHtţE nHCAX Ol( 3AnHc KaKo ECT npoAM BarnA.IER apMaiII c"lio AiiAllHE
li RE'lHNH 3A AOEipORWl\t EM8 H ECT liHI\ R'h3HMal\ RCHX NORlţH roTORH 8 p8Ka EM8 WT
"" p8 Ka HEK8 1\HER Kl\IO'lEp, A 3a rocnO;f(AA 61\HNA NH4JA NE nHlll ll Ol( 3alJHC . TalKE,
R-kA84.111 BACHl\0lER ApMALU 3AnHCOR EM8 HCTHHCTRORM NA p8Ka HEK81\ER Kl\IO'lap
R'h3BpaTHI\ CE ECT TEPE ECT CREAHTEl\CTRORal\ C'hC 8cTa EM8 npEA rocnOACTBa MII, 8
R€1\llK0l0E AHRAN, KAKO ECT lilll\ npoA"" C0ll0 AiiAllNE H RE'lllNll 3A AOEipORM-k EM8 . 11
RHA-kXWM rocnOACTRO MH ARE KNHrll noKWHXNAro MaTE<1t> BOA'h, EAN" 3A
noK8 nEN°lE, Ap8rA 3A np8x H 3A WCTM.
B'h TOM, rocnOACTRO MH C'hM ri\EAM H c8AllX no npaRa li no 3aKONa lioa;"(EIO,
K8nHo C'hC RCHXMH no'lHTENEMll npARHTEl\IO rocnoACTRA MII H REl\Mll A01ip11 C'hM
HCT HHCT RORAI\ rocnoACTRA MH KAKO ECT s111\ XOAHI\ BACHl\0lE apMarn 11 BCHX RE'l11N·1·11 WT
KopKWRA C'hC l\A1.ţKAN°J0E 11 wcTM ECT BAC Jll\0l0E apMa m 11 RCHX RE'l1tN·1·11 �'T KopKoRa WT
3<\ KOHa H WT c8;f(AEN°lE WT npEA rocnoACTRA MH 8 AHRaN . -
GEro pAAH, AAAOX rocnOACTRO MII GM-kpHN rocnoACTRa MH, HEK 81\EB) Kl\IO'lAp,
li ChlN ORH EM8, GEMEN l\OrO.ţ>'hT H 11RaN nExapNHK, li\KOlKE AA s8AET llM CEl\8
60 1
lfopKORA C'hC 11rnx RE'lltH°iH RHUJE nHc H C'hC KopA8H81\ H C'hC Knpl\11r81\, KAKo ECT GHI\
A'hP lK"" 11 N11KA l\oro<f>nT 11 CblH'h ero, npEAA cnATAp, 3A Ai>A11Ho 11 R'h wxaGHo,
CblHOllOM li RH8KOM li npt111t8411TOM li HE WT6 KOrOlKA07 HEnOKMiiGHMO, nopH3MO
rocnOACTRA MII .
GE:KE Ol(GO 11 CREAiiTEl\·1·e nocTARllXWM rocnOACTRO MII: JK8nAH rlwpMa REI\ li<IH
J{pMEllCK0l0E li lK8nAH npEAA !IEI\ AROpHltK H X\8nAH GTpWE !IEI\ l\OrO<f>ET H a<8naN
E8ut !IEI\ RllCT0i°rZ1p li lK8nAH Xp113A !IEI\ cnATAp H lK 8nAH rlwprle !IEI\ Kl\"'4Ep H a<8naH
HcTpAT·,·e REI\ nocTEl\HHK H lK8nAH K11pKA REI\ CTOl\HHK H JK 8 nAH PAA8 " REI\ KOM11c 11
JK811AH nAAH'h !IEI\ nEXAPHHK H lK8nAH ĂAH481\ REI\ Cl\8lKEp H JK8nAH NeK81\a BEI\
n1t TAp . H 11cnpARH1tK, JK8nAH GTpwe REI\ l\oro<f>ET .
H HAnltCAX A3, npEAA l\Oro<f>ET, R'h HA CTWI\ rpAA8 8 E 8 K8pE4Jlt, MiiCE�TwM 3�r .

"iw KWCTAHAHH RWERWAA, MHl\OCT0I"' EolK"I"' rocnOAHH'h .
"iw KWCTAHAHH llOHROAH <m.p.>
mele, jupan Necula al doilea clucer din Glo<go>va şi cu fiii lui, Semen logofăt şi
Ivan paharnic şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie satul Corcova,
din judeţul Mehedinţi, şi cu toate cumpărăturile dimprejurul satului Corcova, câte
au fost cumpărate de Nica, care a fost mare logofăt, ce sunt toate într-un hotar, însă
anume: Cordunul şi Cârligul, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vadurile de
moară şi cu plaiul cu vii şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricât se va alege de
peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne. Şi hotarele şi semnele acelor dedine să
se ştie: din hotarul Gârbovăţului până în hotarul Jirovului, la casa de piatră şi pe
albia cea bătrână a Motrului în sus, până în hotarul Imoasei, pe Valea Bârzescului
la deal, până în hotarul lui Lupşe şi de aici iarăşi în hotarul Gârbovăţului, cum a
ţinut Nica logofăt încă de mai înainte vreme din zilele răposatului Mihail voievod,
atâta să ţie şi Necula clucer în acel sat Corcova cu toate cumpărăturile care sunt
mai sus-zise.
Î ncă şi vecinii din satul Corcova să se ştie, anume: Lupul şi cu fiii lui, Oprea
şi Bălaci şi Dragomir şi Băluţă, şi Neagoe şi fiul lui, Lupul, şi fratele lui şi
Păstrăvan şi cu fiii lui şi Necula cu fiii lui, Pârvul şi Sava şi Pârvul cu fiul lui,
Oprea, şi Gheorghe cu fiii lui şi Gruia cu fiul lui, Mâinea, şi Pârvul cu fiul lui,
Boja, şi Dumitru cu fiii lui şi Mihaiu cu fiul lui, Iancu), şi Ion cu fiii lui şi Ianăş cu
fiii lui şi cu fratele lui, Radul, şi Mihaiu cu fratele lui şi Frâncul cu fiii lui, Iancu! şi
Necula şi Bătia, şi Ion şi fratele lui, Oancea, şi Vlădoiu cu fiii lui şi Pădure cu fiii
lui, Drăgoi şi M ihaiu, şi Drăgoiu cu fiii lui şi Ion cu fiii lui şi cu fratele lui,
Vlădoiu, cu fiii lui şi Străţimir, fratele lui Pârvul, Iancu) şi cu fratele lui, Sava, şi cu
fiii lui.
602
Şi iarăşi să se ştie şi vecinii care i-a cumpărat boierul domniei mele, Necula
clucer, deosebit, din altă parte, fără de ocină şi i-a adus boierul domniei mele,
Necula clucer, din altă parte şi i-a aşezat în satul Corcova, anume: Vladul cu fiii lui
şi Grozav cu fiii lui şi Dragul cu fiii lui şi Bălaci cu fiul lui, Stancu!, şi cu alţi fii ai
lor, pentru că a cumpărat boierul domniei mele, Necula clucer, acest sat Corcova cu
tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, cum este mai sus-scris, de Ia Vasile
annaş 1 , fiul lui Preda spătar, nepot de fiu al lui N ica fost mare logofăt, pentru ughi
400 bani gata. Ş i aceşti vecini care i-a cumpărat Necula clucer din altă parte şi
locuiesc iarăşi acolo, în satul Corcova, în preţ alţi 1 00 ughi. Şi a vândut Vasile
annaşul acest sat Corcova cu aceşti vecini ce sunt acolo de dedină, el de a lui
bunăvoie, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus şi din
jos şi dimprejurul locului. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vânzare de Ia
mâna lui Vasile armaş, fiul lui Preda spătar, la mâna boierului domniei mele,
Necula clucer, făcut în luna martie 2 1 de zile, anul 7146, cu toţi boierii cei mari
scrişi în zapis.
Iar după aceea, după puţină veme, dacă a trecut un an, Frăţilă şi Răducan şi
Safera şi Lupul din Corcova şi Manolea din Jirov, ei s-au ridicat cu pâră împotriva
lui Vasilie armaş şi au venit înaintea răposatului Matei voievod, în marele divan, de
s-au judecat de faţă cu boierul domniei mele, Necula clucer, şi cu Vasile armaş,
care a fost stăpân în satul Corcova. Şi aşa pâra Frăţilă2 şi Răducan şi Safera şi
Lupul, zicând cum că sunt ei mai volnici să ţină satul Corcova şi să întoarcă banii
lui Vasile armaş. Iar Manolea, el încă a zis în divan înaintea lui Matei vodă cum că
a avut şi el o parte de ocină acolo, în satul Corcova, şi a scos în divan cartea lui
Gavrilă voievod, care s-a găsit carte rea şi mincinoasă. Iar Vasile armaş, el a fost
scos în divan cărţi [bune şi] 3 drepte, cartea răposatului Mihail voievod asupra
satului Corcova de cumpărătură a lui Nica logofătul şi cu vecinii toţi scrişi în carte
anume. Şi s-au găsit şi Iosif, tatăl lui Frăţilă, şi [ ... ] 4 tatăl lui Răducan şi părinţii lui
Safera şi ai lui Lupul, vânduţi toţi vecini lui Nica logofătul cu toate ocinile lor din
Corcova, iar partea lui Manole, ce a zis în divan cum că a avut parte în Corcova,
s-a găsit în cartea lui Mihail voievod şi partea lui vândută toată lui Nica logofătul
de moşul său, Vâlcul, şi de unchiul său, Lupul paharnic, fiul lui Vâlcul.
Apoi, după aceea, răposatul Matei voievod a căutat şi a judecat după dreptate
şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu cinstitul şi preasfinţitul arhimitropolit a
toată Ţara Românească, părintele nostru chir vlădica Teofil, şi cu toţi cinstiţii
dregători ai domniei lui şi a văzut domnia lui şi a citit cartea de cumpărătoare a lui
Mihail voievod Ia mâna boierului domniei mele, Necula clucer, dată de Vasile
annaş şi bine a adeverit domnia lui împreună cu tot divanul cum că a fost satul
Corcova toţi vecini ai lui Nica logofătul. Şi a dat Matei voievod din divan pe
Frăţilă şi pe Răducan şi pe Safera şi pe Lupul să fie vecini lui Necula clucer, cum
au fost şi lui Nica logofăt până în zilele domniei lui, aşa să fie şi de acum înainte,
cum a văzut Matei vodă şi zapisul lui Frăţilă la mâna boierului domniei mele,
Necula clucer, singur mărturisind. Apoi, aşa au rămas Frăţilă şi Răducan şi Safera
603
şi Lupul şi Manolea de lege şi de judecată înaintea lui Matei voievod în divan. Şi
am văzut domnia mea şi cartea de pâră şi de rămas a lui Matei voievod la mâna
boierului domniei mele, Necula clucer. Şi de atunci încoace tot a stăpânit boierul
domniei mele, Necula clucer, satul Corcova cu toţi vecinii cu bună pace până acum
în zilele domniei mele.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit
Domnul Dumnezeu cu domnia şi cinstitul împărat cu schiptrul Ţării Româneşti pe
scaunul răposatului părinte al domniei mele, Io Şerban voievod veşnică pomenire,
iar boierul domniei mele, Vasile fost mare arrnaş, a trimis la vecinii din satul
Corcova de i-au adus ca să se judece cu boierul domniei mele, Necula clucer,
zicând cum că preţul acestei moşii n-a fost cum a dat Necula clucer, căci a fost
preţul acestei moşii mai mare. Apoi, văzând ei că nu pot face nimic cu vicleşug şi
cu cuvinte mincinoase, au căzut cu mare rugăminte la boierul domniei mele,
Necula clucer. Apoi, Necula clucer a iertat pe toţi vecinii lui din Corcova pentru
pâra ce au fost vrut să facă şi s-au dus toţi pe la casele lor. Iar dacă au trecut 8 luni,
vecinii din Corcova, ei iarăşi s-au ridicat cu pâră în al doilea rând cu învăţătura lui
Lepădat căpitan cel orb de la Imoasa şi au mers iar la Vasile arrnaş de s-au rugat să
stea pentru ei la divan ca să-i scoată din vecinie de la Necula clucer şi să dea lui
Vasile arrnaş mită ughi 200 ca să zică Vasile arrnaş în divan cum că n-a vândut pe
acei vecini de a lui bunăvoie, ci i-a vândut în silă doamnei Elina. Şi aşa pâra Vasile
arrnaş înaintea domniei mele şi a tot divanul domniei mele, împreună cu vecinii din
Corcova, zicând că a vândut doamnei Elina satul Corcova de silă, iar doamna Elina
a făcut schimb cu Necula clucer de a luat de la Necula clucer un sat şi a cumpărat
doamna Elina pentru Necula clucer satul Corcova de la Vasile arrnaş. Iar boierul
domniei mele, Necula clucer, el a scos zapisul de cumpărătură al lui Vasile armaş
pentru satul Corcova iscălit cu mâna lui şi pecetluit cu pecetea lui şi a moşului său,
Nica logofăt, şi a tatălui său, Preda spătar, şi cu toţi boierii cei mari martori în zapis
cu peceţile şi cu iscăliturile lor. Şi aşa scria în zapis cum că a vândut Vasile armaş
această dedină şi vecinii de bunăvoia lui şi a luat toţi banii gata în mâinile lui de la
mâna lui Necula clucer, iar de doamna Elina nimic nu scria în zapis. Apoi, văzând
Vasile annaş zapisul său adevărat la mâna lui Necula clucer s-au întors de au
mărturist cu gura lui înaintea domniei mele, în marele divan, cum că a vândut
această dedină şi vecini de bunăvoia lui. Şi am văzut domnia mea şi amândouă
cărţile răposatului Matei vodă, una de cumpărătură, alta de pâră şi de rămas.
Pentru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi foarte
bine am adeverit domnia mea cum că a umblat Vasile armaş şi toţi vecinii din
Corcova cu mincină şi a rămas Vasile arrnaş şi toţi vecinii din Corcova de lege şi
de judecată înaintea domniei mele în divan.
Pentru aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, Necula5 clucer, şi
fiilor lui, Semen logofăt şi Ivan paharnic, ca să le fie lor satul Corcova cu toţi
vecinii mai sus-scrişi şi cu Cordunul şi cu Cârligul, cum a ţinut şi Nica logofăt şi
604
fiul lui, Preda spătar, de dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de
şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Ghiorghie mare clucer şi jupan Istratie mare
postelnic şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu] mare comis şi jupan Pană
Şi am scris eu, Preda logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna
decembrie 24 zile şi de la Adam până acum, cursul anilor 7163 <1 654>.
lo Costandin voievod <m.p.>
DANIC, Doc. ist., CXXXIY/80.

Orig. slavon, perg. (45,5 x 79), sigiliu mij lociu timbrat, deteriorat parţial.
Cu o trad. rom. , ibid. , LXXYl/35 (cu data: 24 decembrie 1 655).
Menţ., Chiriţă. Boierii Brâncoveni, p. 357; Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. I 85, 25 I .
I cn4T4p.
2 lll p 'htţHfl'hfl.
4 Loc alb în orig.
5 NeKSKSt1eR.
6 11e u.•T. repetat.
7
KorwpAO.
.
Î M1tMCT0l0E IO Eo;i.:"leio, 'iw KocTAHAHH WEpllAH ROEROA I H rocnoAHH'h R'hCOH
3EMl\tt 8rrppoRMX·1·11cKoE. AARAT rocnoACTRO MII c·1·io noREl\i>H°IH cRi>Ti.11, GO;KECTRH°IH
€n1tcK8n"l11 WT E83'h8 li 'lHCTH-klltU OM WT'hl.ţ8 HAIUEM8 Apx"leEnHCK8n Kl(P GEpA�HM
E83'hRCKOM 11 RCi.M llHOKOM, El\111.ţH ;KltR8t.µ11 R'h WllHTi.l\H TOM, lllKO;KE AA ECT
C RiiT t. 11 e1111CK8 1il11 W'lllH8 11 RtrnorpAA.I 8 CEl\O 8 EEpHE t.µ11, WT '!ACT 61\Ap"lwH MOHAX,
�·Ga4 € :; norOAllE 3A RHHorpAAI( pAllOTAl\Hll li C'hC MECTOM K8KER WT A-kl\ H C'hC '",\ 3A
C€ :+:€1111 3A W'lllH'h 8 CEM, 8 EEpHeqm, WT '!ACT 61\Ap0IWNOR WT rl\AR AO rMR, 3ANE;KE

ECT c"IA RHlllE pE'l EHA Ai>A°IH8 11 81111orpAA·1 wT Eep11Et.µH GHl\H c8T 3A Ai>A"l11 8
605
€1\t1p°lw HoB MOHAX . TAlKE, AOKl\E ECT SHI\ €1\t1p"lwH lK HB SHI\ ECT AM " CB'ha "
enHrn8n"le E83'h8 wt.Koe HWBtţH, 8rn �. " nocl\ii, no C'hMP'hT €1\t1p0IWHOB MONAX,
noKOHHAro f>AAI("" BOA'h MHXHt nl\iiHHI\ ECT no CBiiTA EnHcK8n·1·e P"A"I €1\t1p"lwH, TEPE
ECT B'h3HMM 8ru .0\. 6€3 npt1BOCT0l0IO, c84ii" enHCK8n TOro AA €�pHM Tp8<j>'hlllltll'h .
B'h TOM, nOKOHHArO f>AAI("" BOA'h rocnOACTBA €M8 CMOTPHI\ ECT H AABM ECT CB-!nirn
em1cK8n"l11 pt1A0I TAM nl\tHCTBA, BHHorpt1A·1· H Bctx A iiA"i°HE €1\t1p"lwHoB KOl\11Ko ECT
HMM "" BepHE4JH . H B'hC AP'hlKM ECT CBiiTA enuCK8n"le WT E83'h8 C'hC AOspo M1tpt1o
H BCHX enHCK8n"IH AO C'hA" ·
f'I noTOM, K'hAA ECT SHI\ HblHt B'h AbHH rocnOACTBA MH, BH81.(l1t 611ap·1�·11
MOHAX, GTOHKA C'hC CblHOB°IH ero, Bt1c111\"le C'hC CblHOBH rn
H "iwt1HHK0l01t e r8MENd wr
cBiiTAA MOHACTHpE f'IA'hHKATA, XP"M rnt TH "PXAHrEI\ MHX"""· K8nHo C'hC KTltrop"lu
em, nont1 GeMEWH, Tt1Ht1c·1·e H GToHKAH, WHH ecT nOAltrM np8x P"A·1· c·1·11 AiiAllHE tMA
rntTA enHcK8n"le H np°IH AET npEA rocnOACTBA Mit 8 BEl\HK°IH AHBAH 3A l\lt!.18 C'hC
WT'htţ8 enHCK8nt1 Gept1�HM. H AOHECHI\ ECT CBiiTHt ero TPH CBEAHTEl\H AOBp1t, Hd
HME: New�HT er8MEH WT CBiiTA MOHACTHP MEHEAHK H CTAP nont1 M1tXA1t 1t fE11ac·1·E
EA8K°IEt0H WT en1tCK8n"le, Tepe ECT C'hBEA°ITEl\tTBOBM C'hC A8U1t1M1t ux npEA
rocnOACTBA MH, KAKO ECT Sili\ nl\tHHI\ noKOHHAro f>AAI("" BOA'h no CBiiTtltl e n 1tCK8 n"1'E
P"A.I €1\Ap°lwH, no MHoro C'hC 8r11 TA H HtCT nOAABM HH4JA, HH EAHH HOB!.18 1t e411t;i;E
ECT B'h3HMM H "�8p1tCAH0l0€ WT npEA 4HCTHiiH lUOM8 H nptwc41tHHOM8 WT'hl.18
HAlllEM8 KHp HrHAT0I€ MHTponOl\HT . TAlKE, ECT WCTM BH8tţ"IH €Mp0IWH MOHtlX A8;i;1111
cBtTtH en1tCK8n·1·H 8r1t TA, 4TO ce nl\iiHHI\ pt1A°I 81tKOM c8, €1\t1p01°W H H nocTt1B1111 ECT
WT'htţ8 Gept1�HM enHCK8n8" AbH'h wT cBiiTH neTp'h AO "" cBiiTH "PX""re" M uxa1111
H HiiCT MOrl\'h A" rA nl\ATHI\ BH8t.(IH €1\t1p0IWH HOBL(IH, H'h AABM ECT c1rht11
enHcK8n"l1t WT E83'h8 WT 4ACT 81tKOM c8, €1\t1p01°W H, P"A.I TEX HOBl.IH, 8rn ii\, RIHUE
nHC, ; norOAHE 3A BHHorpAAI(" pt1SOTMH€ WT BepH€4JH H C'hC MECTOM K8KEB WT Aill
H C'hC '";:\ 3A CElKEHH 3A W4HH8 8 CEl\O, 8 BepH€4J0I, WT rl\AB AO rl\AB . H nAAM ECT Hd
Mltp, AA ECT CBtTiiH En1tCK81l1°1t 3A AiiA"i°H8 CTOA[T] 1El\HA, [To] 1 1\1tKO Ai>A0l0H 8 XOKET
Ml1H81\ no MHoro, A" ECT BCAX no pt131\0rA BH8lţHM €1\t1p0l0WHOB H MOHtlCTltp'iu
f'IA'hHK'h1.ţ0l1t, KAKO BHAiiXOM rocnOACTBO Mit H 3t1n1tc81\ HM WT 8cTpOEH0IE C'hC /\\NOSlt
SMiipH 8 3AnltC CREA iiTEl\0l1t.
Gero pt1A0t", AAAOX C'hM 11 rocnOACTBO MH cBtTt1t, solKECTBH0IH en11cK8n'l1t
li\KO;t;E A" ECT AiiA0IHH8 WXAS lt B'h WKptnl\EH0IE H HE WT KWrW;t;AO HEnOKO/\illlt/\IO,
noptt3MO rocnOACTBA l\IH .
GElKE 8so H CBEA0ITEI\€ nOCTABHX rocnOACTBO MH: ;i;8nt1H rlwpMA StlH, ;i;8nAH
npeAA BOpHHK, GTpoe l\OrO�ET. E8Ht BltCT0lmp, XpH3A cnATAp, K1tpKt1 CTMHllK,
rlepr1t Kl\I04€p, f>AAI("" KOMltC, CTAHO next1pHHK H HcTpt1T0IE noCTEl\HltK . H 1tcnpt1BNltK,
;i;8nt1H GTpoe BEI\ l\wrw�eT .
606
.
nuc A 8M"frp8 Mro.ţ>ET EMA ilfio, 8 rpAAI( E8K8pe 4.111, AEKEMRp"i'e K; AbNll, 8„
�tT 3fi3 r .
'iw KwcTANAHN Rl.IJERl.l'AA, M1tl\OCT0iio Eoa<Yio roc nOAllN "b .
"iw KwcTANAllN so11soA1t <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă sfintei dumnezeieştii Episcopii d e la
Buzău şi cinstitului părinte al nostru arhiepiscopul chir Serafim al Buzăului şi
tuturor călugărilor câţi locuiesc în locaşul acela, pentru ca să fie sfintei Episcopii
ocină şi vii în sat, în Verneşti, din partea lui Elarion monah, însă 9 pogoane de vie
lucrătoare şi cu locul caselor din deal şi cu 30 de stânjeni de ocină în sat, în
Vemeşti, din parte lui Elarion din cap până în cap, pentru că această mai sus-zisă
ocină şi vii din Verneşti, au fost de dedină ale lui Elarion monah. Apoi, de când a
fost în viaţă Elarion a dat la sfănta Episcopie Buzău nişte bani, ughi 300, iar în
mmă, după moartea lui Elarion monah, răposatul Radu! vodă Mihnea, a prădat
sfânta Episcopie pentru Elarion, de a luat 630 ughi fără dreptate, fiind episcop
atunci Efrim Trutăşilă. Î ntru aceea, răposatul Radu voievod, domnia lui a socotit şi
a dat sfintei Episcopii pentru acea pradă, viile şi toate dedinile lui Elarion câte a
avut la Verneşti. Şi tot le-a ţinut sfănta Episcopie de la Buzău cu bună pace şi toţi
episcopii până acum.
Iar după aceea, când au fost acum în zilele domniei mele, nepoţii lui Elarion
monah, Stoica cu fiii lui, Vasilie cu fiii lui şi Ioanichie egumen de la sfănta
mănăstire Adâncata, hramul Sfăntul Arhanghel Mihail, împreună cu ctitorii ei:
popa Simeon, Tanasie şi Stoican, ei au ridicat pâră pentru aceste dedine asupra
sfintei Episcopii şi au venit înaintea domniei mele în divanul cel mare de faţă cu
părintele episcop Serafim. Şi a adus sfinţiia sa trei martori buni, anume: Neofit
egumenul de la sfănta mănăstire Menedic şi popa Mihai cel bătrân şi Ghelasie
eclisiarhul de la Episcopie, de au mărturisit cu sufletele lor înaintea domniei mele,
cum că a prădat răposatul Radu! voievod sfănta Episcopie pentru Elarion mai mult
cu 330 ughi şi nu i-a dat nimeni nimic, nici un ban şi încă a luat şi afurisanie
înaintea cinstitului şi preasfinţitului părintelui nostru chir Ignatie mitropolit. Apoi,
au rămas nepoţii lui Elarion monah datori sfintei Episcopii ughi 330, ce s-au prădat
pentru unchiul lor Elarion. Şi le-a pus părintele Serafim episcopul zi de la Sfăntul
Petru până la Sfântul Arhanghel Mihail şi nu au putut să plătească nepoţii .lui
Elarion, ci au dat sfintei Episcopii de la Buzău din partea unchiului lor Elarion,
pentru acei bani, ughi 330, mai sus-scrişi, 9 pogoane de vie lucrătoare în Vemeşti
şi cu locul caselor din deal şi cu 30 de stânjeni de ocină în sat, în Vemeşti, din cap
până în cap. Şi au căzut la pace, ca să fie sfintei Episcopii de dedină stătătoare, iar
câtă dedi nă va rămânea mai mult, să fie toată pe seama nepoţilor lui Elarion şi a
sfintei mănăstiri Adâncata, cum am văzut domnia mea şi zapisul lor de tocmeală cu
mulţi boieri martori <scriş i> în zapis .
607
Pentru aceea, am dat şi domnia mea sfintei dumnezeieştii Episcopii, ca să-i
fie de dedină ohabnică şi de întărire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei
mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma ban, jupan Preda vomic,
Stroe logofăt, Bunea vistier, Hrizea spătar, Chirca stolnic, Ghierghi clucer, Radu!
comis, Pană paharnic şi Istratie postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt Boldiciu, în oraşul Bucureşti, decembrie 26 zile, în
anul 7 1 63 <1 654>.
DANIC, Ep. Buzău, XXVl/28.

Orig. slavon, hârtie (44,5 x 30,5), sigiliu mijlociu timbrat.
Cu o trad. rom. din sec. al XIX-iea; alte trad., ibid., XXVl/ 1 5, f. 6v (cu data: 27 decembrie
1 654); Doc. ist., CXXIX/248; ms. 1 7 1 , f. I 77- l 77v.
Rez., Aricescu, Indice, II, p. 1 5 , nr. 1 479.
ţ MHl\OCT0l€10 Eo:K0l€10, "iw HocTAHAHH ill'hpGAH RO€ROAA H rocnoAHH1i Rnco11

3EMI\€ oyrrppoRl\AX.IHcKoE . AARAT rocnoACTRo MH c·1·io noRENlrn"le rocnOACTRA MII
Gol\'kpHH rocnoACTRA Mit, MoHCE cnATAp, H C'hC Cb1Hos·1 ero, €1\HL(l.MH Eorn AAPORAX 1 ,
ca să-i fie lui ocină în Odobeni u sudstvo Buzău, însă stânjăni despre apa Buzăului
900, iar despre obârşiia Mociorăi, stânjăni 600, iar despre capul ocinii de cătră
Mierăie stânjăni 300, den câmpu, den pădure, apă şi vaduri de moară şi vii, oarecât
se va alege de preste tot hotarul, den hotar până <în> hotar, care ocină easte aleasă2
şi hotărâtă şi-mpietrită cu 1 2 boiari hotarnici şi cu om domnescu ispravnec, Stoian
vtori portar, încă den zilele răposatului Matei voievod, văleat 7 1 58. Pentru că
această ocină ce scrie mai sus cumpărat-au Moise spătar de la Lefter ot Odobeni şi
de la feci<o>rii lui, Anton i Lefter i Mateiu, cu zapise şi cu aldămăşari denaintea
părintelui Serafim, episcup ot Buzău, cu bani gata, derept 700 de lei bătuţi şi de
atunce până acum, tot au ţinut Moise spătar această moşie ce să scrie mai sus cu
bună pace.
Iar după aceea, cându au fostu acum, în zilele dumnii mele, iar Anton,
snăi Lefter ot Odobeni şi cu cumnatu-său, Dumitraşco căpitan za roşii, snăi
Botoşanului, sculatu-se-au3 cu pâră şi au venit naintea dumnii mele în divan de
608
se-au pârăt de faţă. Deci Anton snăi Lefter aşa pârâia cum au vândut tată-său Lefter
împreună cu <linşii stânjăni 600. Iar cându au hotărât Moise spătar cu cei 1 2 boiari,
fostu-i-au dat la capul ocinii despre apa Buzăului, stânjăni 900. Iar Moise spătar
scos--au răvaşili acelor 1 2 boiari hotarnici, scriindu în răvaşe cum n-au avut Lefter
ot Odobeni la capul ocinii despre Mierăia, ca să-i umple ocina ce i-au fost vândut,
acele 600 de stânjini de ocină ce au aflat numai 300 de stânjăni. Deci lipsa ocinii ce
au fostu de cătră M ierăia datu-i-o-au la capul ocinii de cătră apa Buzăului, den apa
Buzăului până în drumul de suptu coastă. Iar Dumitraşco căpitan, el pârâia pentru o
roată de moară ce o au ajunsu Moise spătar cu hotarul, ca să o ia înnapoi.
Într-aceea, dumnii<a> mea am căutat şi am judecat împreună cu toţi cinstiţii
deregătorii dumnii mele şi am dat dumnii<a> mea lu Moise spătar ca să-şi ţie
moşiia cu bună pace, cum au hotărât cei 1 2 boiari. Iar pentru 2 roate d[e] moară ce
se-u călcat cu hotarul ce au fostu una a lu Dumitraşco snăi Botoşanului, alta a
Giurgii ot Odobeni, am judecat dumnii<a> mea să aibă a-şi căutarea la Anton snăi
Lefter de Odobeni şi la fratele său, Lefter, să le dea moşie pentru moşie, pentru că
au rămas Anton snăi Lefter şi Dumitraşco căpitan snăi Botoşanului de lege şi de
judecată denaintea dumnii meale den divan. H NE WT KorolKA8 NEnoK01drnHM,
nopH3MO rocnOACTBA MH .
GElKE 8so CBEAiiTHl\°iE IlOCTABl\iiEM rOCilOACTBO MH : lK 8 nAN r1wpMA BEI\ BAN H
:K8nAH npeAA BEI\ ABOpNHK H lK8nAN GTpOE BEI\ l\Oroij>i.T H lK8nAN XpH3A BEI\ cnATAp "
:K8nAH fEprE BEI\ Kl\IO'IEp H lK8nAN HHpKA BEI\ CTOl\NHK H lK8nAN nANA BEI\ IlEXAPNHK H
:K8nAH PAAI(" BEI\ KOMHC H nAN HcTpAT0l0E4 BEI\ nocTEl\NHK . H HcnpABNHK, BEI\ l\Oroij>ET.
HcnHCAX A3, GTAN Mroij>ET, 8 E8K8pE4JH, MiiCEl..lA AEKEMBp0iE � AbNH H WT
11AAMA AO CEro IlHCAN°iE, TE'IEN°ill\ l\tTOM „3�r5 <1 654>.
t "iw HWCTANAHN BWEBWAA, MHl\OCT0iEIO EolK°IE IO rocnOAHN'h .
"iw HOCTANAHN BOHBOA <m.p.>
6
flpO'IHTENNO'IHNOIO BTOpH l\OrOij>'hT .
DANJC, Doc. ist., CXCVl/I 1 6.

Orig. rom., hârtie (43 x 30), rupt la îndoituri, sigiliu mijlociu timbrat.
Menţ., Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. I 96.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, boierului domniei mele, Moise spătar şi cu fiii lui,
câţi Dumnezeu îi va da".
2 41di4C"h.
J CK8�4T8c8t48.
4 HRCTp4T·1·e .
5 „Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. . .
. Ială dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghionna mare ban şi jupan Preda �are vom1 c ŞI
_
Jupan Stroe mare logofăt şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Gherghe mare clucer ŞI J upan Ch1rca
609
mare stolnic şi jupan Pană mare paharnic şi jupan Radu! mare comis şi pan Istratie marc postelnic. Şi
ispravnic, marele logofăt.
Şi am scris eu, Stan logofăt, în Bucureşti, luna decembrie 29 zile şi de la Adam până la această
scriere, cursul anilor 7 1 63 ".
6 „Şi a colaţionat al doilea logofăt".
511 1 654 (7 163) decembrie 29, Bucureşti
t MHl\OCT0leio Eo;i<"leio, "iw KocTAHAHH ill'hpGAH ll0€110AA H rocnOAHH 'h R'hcou

3€MI\€ oyrrppo111\AX0IHCKO€ . ĂAllAT rocnOACTllO MH c"lio nOll€1\-kH0I€ rocnOACTRA l\\lt
601\-kpHH rocnOACTllA MH, MOHC€ cnATAp, H CbC CblHOll0l0 ero, €1\HL(l0HM <Eorn> AACT 1 ,
ca să-i fie lui ocină în sat în Scurteşti u sudstvo Buzău, însă stâ<n>jăni 4 pol şi 3
cedvârţi de vie făcătoare şi alaturea pe den jos o ţălină, den gardul de sus, până în
gardul de jos, despre sat, oarecât se va alege, pentru că această ocină ce scrie mai
sus şi vie şi ţealenă, cumpărat-au boiarinul dumnii mele, Moise spătar de la
Stoiana, fămeia Vlaicului şi de la fii-său, Vicul, mai denainte vreme, den zilele
răposatului Matei vodă, cu zapis denaintea părintelui, chir Serafim, episcup ot
Buzău şi a mulţi boiari, cându au fost cursul anilor 7 1 58 şi de atunce până acum tot
au ţinut Moise spătar, cu bună pace. Iar cându au fostu acum, în zilele dumnii
mele, iar satul Scurteştii, ei au rădicat pâră, zicându cum au luoat Moise spătar
această moşii den Scurteşti, în silă şi fără dereptate2 şi fără ştirea lor. Şi au venit
naintea dumnii mele în divan, de se-au 3 pârât de fată.
Într-aceea, dumnii mea am căutat şi am judecat, împreună cu tot divanul şi
am dat dumnii mea satului Scurteştii lege, 1 2 boiari, ca să jure cum au cumpărat
Moise spătar în silă şi fără ştirea lor. Iar cându au fostu la zi, trimis-am dumnii mea
pre sluga dumnii mele, Ion vtori portar, ispravnecu4 şi au strânsu satul Scurteştii
legea deplin, la sfănta Episcupie, în Buzău, naintea părintelui chir Serafim episcup.
Deci nicicum n-au putut jura, ce au rămas satul Scurteştii de lege. Şi am văzut
dumnii mea amândoao răvaşile domneşti la mâna lu Moise spătar şi cartea celor
1 2 boiari şi cartea părintelui Serafim episcupul ot Buzău, cum n-au putut jura.
Într-aceea, dumnii mea făcut-am cartea dumnii mele, ca să-şi ţie Moise
spătar moşiia cu bună pace. Iar cându au fostu acum, al doile rându, dentr-aceşti
oameni den Scurteşti, carii au purtat legea, sculatu-se-au Drima, feciorul
Bozioiului, cu pâră şi au venit naintea dumnii mele, în divan, de se-au pârât de
faţă. Şi aşa pârâia Drima cum au cumpărat Moise spătar această ocină ce scrie mai
sus fără ştirea lor. Iar Moise spătar scos-au [ ... ] 5 în divan zapisul cel de
cumpărătoare, cum au cumpărat denaintea părintelui S erafi[m ... ]5 şi denaintea
Popescului căpitan [o]t5 Buzău şi a mulţi boiari şi au mărturisit părinte[le] 5 Serafim
episcup naintea dumnii mele şi a tot divanul, cum au cumpărat Moise spătar cu
ştirea lor tuturor. Într-aceea, dumnii mea am căutat şi am judecat, împreună cu toţi
610
cinstiţi deregătorii dumnii mele şi am dat dumnii mea lu Moise spătar ca să-şi
tie moşiia cu bună pace, cum o au cumpărat, pentru că au rămas Drima de lege şi
de judecată denaintea dumnii mele den divan, cum mai multă metiah<nă> să
n-aibă. H N€ WT KorolKA!S NEnoK01di6HMO, nopH3MO rocnoACTllA Mlf .
GelKE 8so Cll€AtTHl\°IE noCTA111\tHM rocnoACTllO Mlf : nAN fl"wpMA 11€1\ BAN 11 nAN
npeAA 11€1\ 11opNHK " nAN GTpoe 11€1\ Mroif>ET " nAN XpH3A 11€1\ cnATAP " nAN repre
BEII Klll04€p H nAN HHpKA 11€1\ CTOl\NHK H IlANA 11€1\ nexApNHK H nAN PAA!SI\ 11€1\ KOMlfC
" nAN HcTpAT·1·e 11€1\ noCT€1\NHK.

HcnHCAX A3, GTAN Mroif>eT, 8 E8K8p€q.m, MtC€tţA A€KEMBp0i€ K-e. Al.Nil 11 wT
flAAMA T€4€N°I€ l\tTWM ,-3 � r6 < 1 654>.
t "iw HwcTANAlfN llW€11WAA, M1t11ocT·1·e io EolK0i€io rocnoAHN'h .
'iw HwCTANAHN BOHBOAA <m.p.>
7
Ilpo4HT€NN04HNOIO BTOpH MrOlf>'hT .

Orig. rom., hârtie (44 x 30,5), rupt puţin la îndoituri şi pătat.
Copie, ibid. : ms. 1 7 1 , f. 37 l v-372.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Moise spătar, şi cu fiii lui,
câţi <Dumnezeu> îi va da".
2
AEpenT44TE.
3 Repetat.
4 Hcnp4RHECK8.
5 Loc rupt şi pătat în orig.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Ghiorma mare ban şi pan Preda mare vomic şi pan
Stroe mare logofăt şi pan Hrizea mare spătar şi pan Gherghe mare clucer şi pan Chirca mare stolnic şi
Pană mare paharnic şi pan Radul mare comis şi pan Istratie mare postelnic.
Şi am scris eu, Stan logofăt, în Bucureşti, luna decembrie 29 zile şi de la Adam cursul anilor
7 1 63".
7 „A colaţionat al doilea logofăt".
61 1
MENTIUNI DE DOCUMENTE
'
512. 1654 (71 62) ianuarie 2. Matei Basarab voievod întăreşte <mănăstirii Motru
moşia Scăieşti>.
DANIC, Doc. ist., MCDXXXVI/227, f. 2 1 v (nr. 343).
Stoica vinde unchiaşului Petre ocină în <Căzăneşti>.

513. 1654 (7162) februarie 7.
DANIC, A.N., CCCVI/ 1 4 (nr. 1 4).
Constantin Şerban voievod întăreşte <milele mănăstirii>

514. 1654 (7162) iunie 14.
Tismana.
DANIC, Doc. ist., MCDXXXVl/f. 27 (nr. 537).
515. 1654 (7162) iulie 7. Hotarnica moşiei Albenilor, faţă de funiile berevoiască,
lungească, sfătulească şi căprească.
Ştefulescu, Gorjul ist. şi pit., p. 366-367.
Constandin Şerban voievod întăreşte <mănăstirii Bistriţa,

516. 1654 (7162) iulie 25.
moşia Hotarul Banului>.
DANIC, Doc . .i st., MCDXXXVI/227 (nr. 866), completat după titlul
perilipsisului.
Constantin Şerban voievod întăreşte <mănăstirii

517. 1654 (71 62) iulie 28.
Câmpulung, moşia Tătăreni>.
DANIC, Doc. ist., MCDXXXVI/227 (nr. 782), completat după titlul
perilipsisului.
518. (1654 1 ianuarie-31 august 1 654) 7162. Zapis pentru moşia Trestienii de Sus
<j. Prahova>.
DANIC, Doc. ist., CMIIl/36, f. 26v.
51 9. (1654 1 ianuarie-31 august 1 654) 7162. Zapis pentru <Valea Ştefăneştilor şi

Izvorani, j. Muş cel> .
DAN IC, Col. Hotărnicii, j. Muşcel, nr. 3, f. l 9v.
613
520. (1654 septembrie ]-august 31 1 655) 7163. Hrisov al lui Constantin Şerban
voievod pentru moşiile lui Hrizan postelnic <Bărbătescu> şi ale lui Pătraşcu
cupar <Bălăceanu>.
Grecianu, Genealogiile, II, p. 1 50.
52 1 . 1654 (71 63) septembrie 1 7. Hrisovul lui Constantin Şerban voievod pentru
<moşia Cocorăştii, j . Romanaţi>.
DANIC, Doc. ist., MCDLXXXV II/1, (nr. 1 1); altă menţ., ibid. , MCDLXXXVIVI
(nr. 22), completat după titlul perilipsisului.
522. 1 654 (71 63) octombrie 1 9. Hrisovul lui Constantin Şerban voievod pentru
<moşia Cocorăştii, j. Romanaţi>.
DANIC, Doc. ist., MDCLXXXV Il/1, nr. 8 ; altă menţ., ibid. : MDCL:XXXVIV5,
nr. 9; completat după titlul perilipsisului.
614
DOCUMENTE FALSE ŞI ÎNDOIELNICE
A <1654-1 657>
Adecă acicea s-au pârât Ionaşco păh[arnic] din Răspopi, fecioriul lui
Buzăian şi cu Voinea păharnic de Scăuiani pentru o moşie din Răspopi, partea
Haştei ce au fost vândută de Voinea comis[u]lui celui mare Radului. Dece s-au
părât Ionaşco paharnic, feciorul lui B uzăian şi cu Voinea paharnic din Scăuiani
înaintea domnului nostru Costantin Vod[ă] şi naintea tot divanul. Şi au rămas
Ionaşco paharnic, fecioriul lui Buzăian, pre Voinea paharnic de Scăuiani şi le-au
ales domnul şi toţi boiarii giudeci pre dereptate, de i-au trimis la omeni buni şi
megiaşi bătrâni, ce vor şti cu sufletele lor cât au vândut Voinea cu cea parte a
Haştei. Ce-ntr-aceea, au socotit acei 6 megiiaşi, de au ales partea Voinei
paharnic ce i-au fost partea. Iar Voinea n-au [a]vut nice o treabă cu partea
Haştei ce are treabă Ionaşco paharnic fecioriul lui Buzăian cu partea Haştei de
Răspopi; altul nime n-are nice o treabă cu aceale zeace funi[i] ce le-au ales acei
6 oameni buni: anume Lupul Roiul din Răspopi şi Neagoe fecioriul lui Nan ot
tam şi Răzvan, fratele lui Neagoe ot tam şi Dragomir, fecioriul lui Carataţă ot
tam şi Stanciu!, feciorul Roiului ot tam şi Ion Răzmiriţă ot tam, feciorul
Radului ot tam.
Dece noi mărturisim cu sufletele noastre şi cum ştim şi di părinţii noştri
că n-are treabă Voinea cu aceale zece fune de moşie partea Haştei, ce are treabă
·
lonaşco paharnic şi cu frate său , Dumitru, feciorii lui Buzăian din Răspopi,
nepoţii Haştei; iar Voinea are treabă cu partea Chiranei, câtu-i va fi partea.
Dece aşa ştim cu sufletele noastre, noi, acei 6 megeiaşi. Şi pre mai mare
credinţă, ne-am pus şi peceţile, cându am hotărât de am ales această moşi [e]. Şi
întra-ceştea moşie are treabă şi Buzăian fecioriul lui Belciug şi cu frate său
Nicula, iar fecioriul lui Belciug.
După Zotta, Un document, p. 57-58.

Datat după menţionarea voievodului Constantin Şerban.
Fals după formular; persoanele amintite în zapis nu se regăsesc în alte documente ale
epocii.
615
B 1654 (71 62) februarie 2, Târgovişte
t MH/\OCT0l0€ 10 EolK·1·€ io, "iw ML\T€H E"c"P"''" BO€BOA°I H rocnOAHN'h B'hCOE 3EMM
8rrppoB/\L\X0l0HCKO€. ĂL\BL\T rocnOACTBO MH c"1€ nOB€1\€N°I€ rocnOACTBL\ MH, H'h HAE8 WT
C€/\O WT '-l€pN'hA0l0€ , WT C8ACTBO foplKHI\, H C'bC CblNOBH CH, €1\HlţEM EO l"h
npHn8cTllTH, laKOlKE AL\ M8 ECT W4HN8 Ol( '-IEpH'hAHla, <AEI\> ĂL\N4IOl\OB lt AE�
Kp'hCTEB B'bCL\X, WT nMIO " WT m8M8 " WT BOAL\, BL\p01° El\HKL\ CE XTET H36p4î,
noNElKE EiElKL\X ĂL\N41M 11 Kpi.cTR 3L\ EiHp WT npt AbNH noKOHNNOM PL\AI(" 80E80A'h,
" K'hNAL\ BHWE nHC, WN nl\L\THI\ c°IE W4HNE, ElKE c8T BH W E p€4EHE, 3L\ ""P WT AbHll
noK011NNM\ 8 PL\A I(" BOEBOA'b AO AbNH El\L\A BOEBOA 'h, CbN'b BEl\HKL\rO li nptAO!iparw
El\L\A BOEBOA'h . TL\lKE, El\L\A BOEBOAL\, AL\BL\I\ K'hNAEB A" AP'hlKHT c°IE W4HH8 8 H W E n1tc
41'0 W ECT nl\L\THI\ 3L\ BHp.
H nL\K AL\ ECT K'hNAEB NErOBL\ W4HN8 AEI\ BL\4JOM CH H ML\TH EM8, B4pE EllltK4
CE XTET H3BpL\T, noNElKE M8 ECT CT"P" H npL\BL\ W4HN8 H AEA0l0N8 .
H nL\K A" ECT K'hNAEB " "P"T EM8, E8AEB, H CbNHX CblHOBH rn, EAHH n11aH€H
41'0 Cb 30BET M'hN'bHl\iiC'h . " BHAiiXOM rocnOACTBO MH " KNHrL\ El\L\AI( 80E80Ab,
CblN'b BEl\HKL\rO E/\L\AI( BOEBOAb, "" p8KL\ K'hHA€B " " CblNOBH Ero no c"I€ W'IHHE 81tW€
nHC, l\tT r3ML\, BET'hX'h li PL\3AL\l\HL\.
Gero P"A·I. rocnoACTBO MH noNOBHXOM 11 8TBP'hAHXOM ci.c c"le KHHra
1
rOCllOACTBL\ MH laKOlKE AL\ ECT H3 C0IE W4HNE BHWE pE4ENH 3L\ A iiA°INE HM H B'b WX4B
CblNOBHM " BN8lţHM " npiiBN 8 4€TOM " NE WT KOrOJKAO NEnOKOl\iiBHMWO, nop1t3fl\0
rocnoACTBL\ MII .
GElKE 8 so 11 CBEAiiTEl\E nocTL\Bl\iiEM rocnoACTBO MH: JK8n"" Gn"x"i8 fl 8Ell1tK"iH
BL\H KpM€BCK0I€ " JK8nL\N npEAL\ Ep'hNKOBtN 8 1\ BEI\ ABOpNHK " lK8nL\H PMl(ll 8€11
l\WrW.j>ET " lK 8 nL\N E8 Nt BEI\ BHCT°lrap " lK 8 nL\N ĂH0l°K81\ BEI\ cnL\TL\P " JK811L\H r11wpfl14
BEI\ Kl\84Ep " lK8nL\N KOCTL\NAHN BEI\ nOCTEl\NHK " lK8nL\N """"'b BEI\ C TOllHHK lt
JK8nL\H PL\A I(" BEI\ KOMHC H nL\K lK 8 nL\N PL\A I(" BEI\ nEX"P""K H lK8nL\N Ol(AP t 8€11
cl\8lKEP H """ HEK8"" BEI\ nHTL\p . H HcnpL\BNHK, lK 8 nL\N PL\AI(" BEI\ l\Wrw.j>ET .
H NL\nHCL\X L\3, GTL\N l\Wrw.j>ET, B'h NL\CTMNH rpL\AI( Ol( Tpi.roBHtp E, Mtce11a
<f>EBp8L\p·1·E B AbNll, L\ WT l1AL\ML\ AL\lKE AW NblNt TE4EN°I€, l\iiTWM r3�B.
t "iw ML\TEIO BOEBOAL\, MHMCT°lio EoJK"lio rocnOAHN'h .
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, lui Cânda din satul
Cemădie, din judeţul Gorj, şi cu feciorii lui, câţi Dumnezei îi va dărui, ca să-i fie lui
ocină în Cemădia, <partea> Danciului şi partea lui Cârstea toată, din câmp şi din
pădure şi din apă, oricât se va alege, pentru că în zilele răposatului Radul voievod
Danciul şi Cârstea au fugit de bir, iar Cânda, mai sus-scris, el a plătit aceste ocine,
616
mai sus-zise, de bir din zilele răposatului Radul voievod până în zilele lui Vlad
voievod, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Î ntr-aceea, Vlad voievod, a dat lui
Cânda să tină această ocină mai sus-scrisă pentru că a plătit-o de bir.
Şi iar să-i fie lui Cânda ocină, partea tatălui său şi a mamei lui, oricât se va
alege, pentru că îi este lui bătrână şi dreaptă ocină şi dedină.
Şi iar să-i fie lui Cânda şi fratelui lui, Buda, şi cu feciorii lor, un munte ce se
chiamă Mănăileasă. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Vlad voievod, fiul
marelui Vlad voievod, la mâna lui Cânda şi a fratelui lui peste aceste ocine mai
sus-scrise <din> anul 704 1 , veche şi stricată.
Pentru aceea, domnia mea am înnoit şi am întărit cu această carte a domniei
mele ca să le fie lor aceste ocine mai sus-zise de dedină lor şi de ohabă, fiilor şi
nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Spahiul mare ban la Craiovei şi
jupan Preda Brâncoveanu! mare vornic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan Bunea
mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Ghionna mare clucer şi jupan
Costandin mare postelnic şi j upan Pană mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi
iar jupan Radu! mare paharnic şi jupan Udrea mare sluger şi pan Necula mare pitar.
Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofet.
Şi am scris eu, Stan logofăt, în scaunul cetăţii în Târgovişte, luna februarie 2
zile, iar de la Adam până la această scriere, anul 7 1 62 <1 654>.
ţ Io Matei B asarab voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
DANIC, Ms. 1 234, f. 39r-39v.

Copie slavă, cu o trad. modernă.
Î ndoielnic, deoarece Cânda nu putea trăi în anul 1 533, când se spune că el ar fi plătit de bir pe
Danciul şi Cârstea, în zilele lui Vlad voievod, şi ar fi primit de la domn partea acestora de moşie.
I
xo4&.
c <1 654> martie 14
Matei voievod Basarab domn a toată Tara Românească, dat-am domnia mea
cartea domniei mele acestui fecior al nostru : ostaş al domniei mele, ca să-i fie lui
Dragomir din Gureni 1 Hoideş si suroru-sa, Lupa, ca să le fie lor din Brăteşti şi din
Gureni, partea lui Bălină cu silişte, cu câmp, cu pădure, cu muntele Răsboiu, peste
tot hotarul, ce le-au răscumpărat din rumânie în Iunie martie 1 8.
Şi iar să-i fie lui Constantin şi surorii-sa, Lupa, ocină în Gureni 2 silişti de la
Nicola purcariu, feciorul Coicăi, cu scaun de moară, ce l-am răscumpărat din
rumânie în aspri I O 1 3 .
617
Şi iarăşi să-i fie lui Constantin şi surori-sa, Lupa, una silişte de la Coica din
coastă până-n coastă în ruptă, drept aspri 302. Şi iar să-i fie Costantin i surori-sa,
Lupa, această moşie din Gureni de la Dumitru din Scoarţă în ruptă din Gureni de la
Dumitm din Scoarţă în ruptă pe şapte jumătăţi de mei. Şi iar să fie lui Costantin şi
surori-sa, Lupa, ocină în Sohodol, partea M icului peste tot hotarul cu silişte cu
câmp cu pădure, cu Sturu, cu faţă lui care stăpâneşte Constatin, cu suroru-sa, Lupa,
aceste moşii, din zilele altor domni vechi şi bătrâni şi din zilele Radului vodă.
Şi au fost răscumpărarea satului Gureni, Constantin cu surori-sa, Lupa, a le
stăpâni, aceste numite moşii cu bună pace, Constantin cu soru-sa, Lupa, copiii,
nepoţii, strănepoţii, câţi Dumnezeu îi va dărui, neclătit peste porunca domniei mele.
Şi am iscălit domnia mea pe toţi boierii domniei mele: dumnealui Dragomir
vei vomic i Dumitru logofăt, Stroe vei pitar, Preda D ilcu vei vornic, Radu vei
vornic, Radu! vei comis, Constantin vei stolnic, Hristea vei pitar, Radu! vei logofăt.
Din anul 7 1 65 < 1 657>, martie 1 4.
DANIC, Ms. 1 234, f. 36.

Fals după persoane şi toponime, văleatul greşit nu corespunde domniei lui Matei Basarab.
1 Cuvântul Gureni, şters cu două linii în copia actului orig.
D <1654 septembrie 1 -ante 1655 februarie 1 1>
t MHMCT0lEIO Eoi1(leio, "iw KOCTAHAHH WEpEAH BWEBWA'h H rocnOAHH'h B'hCOE

3EMl\ll\ 88rrppOBl\AX0l0E CKOE . ĂABAT rocnOACTBO MH C0lE nostl\EH0lE rocnOACTBtl MII
B'hCi>AM8 HACl\EAHIU.ţEB CEl\OB KOE ECT8 6HI\ BE'lHH"IH WT Ill\ACOB KHCApOB IlEXAPHHK WT
Aosp1t'li>mt H " EpAT0lEM CH, KocTAHAHH nEXAPHHK, WT c8ACTBO El\'h'li> A, " C'hC
CblHOBHX EM8, El\HllEM8 Eor'h npHn8cTHTH, lll K OlKE AA €CT8 WT C'hAA "" npEA 8
MHpHHO " CBOEOAHHO 34 B€'l€HAH0lE, WHH " CblHOBH Ero, WT K'h KHpKA IlOCTEl\HHK " WT
K'h GpAT0l€ EM8, GTAHKO, CblHOBHX KHCApOB IlEXAPHHK, H WT K'h n'hpBOl(I\ IlOCTEl\HltK,
Cblll'h KOCTAHAlttlOB IlOCTEl\HltK, H WT K'h CblHOB0l EM 8 H WT K'h BCAX nop8AEH0l eM8, 3A
HltXTO BAl\OBAH0l0E H 6AHTOBAH0lE 34 BE'lEHAH0l€ AA HE HMAT B'h Bi>K, noHEiKE Toro
'lMBi>'lH Blt llJE, rlltC ECT8 GHI\ BE'lHHH1 HA npEAlKAt sptAMt K1tcApOB llOCTEl\HltK lt
KocTAHAHH nocTEl\HHK WT cel\o wT AospH'li>HH, 34 Ai>AH H wT HA npi>AAAH, 1t B'hC
Ap'h;t;M C'hC AOGpo M1tp11110 AA;t;E AO HblHt, B'h AbHH rocnoACTBA MH .
f1 IlOTOM8, K'hAA ECT Gltl\ C'hAA B'h AbHHX rocnOACTBA MH, " K1tpKAB nocTEll HltK
H C'hC EipAT·l·EM ErO, GTAHKO, CblHOBH KHCAp IlEXAPHHK, K 8nHOlK€ C'hC EpAAA'lEAOM CHX ,
n'hpB81\ IlOCTEl\HHK, WHH CMOTpET H B'h cp'hA'hllE HM, EAHA P"A" noMi> HA lt PAA11
618
Eora, A p8rA pAAH A8 w e poAHTEi\HHM8 ero, TEPE c8T 8TAKMH WE ci.c HHXHOM HX H
8cTARHWE no cK8noBAH.IE TEPE c8T CK8noRM BCHX WT K'h HHXHHX H wT RCHX c i.rH01ll
ero 11 ci.c Rciix AiiMBE 11M8 3A w4HH 8 wT AospH4iiHH, 3A lKEi\TH c HOBL!H roToRH H
C'bC 3an11 c WT p8KA HM 3A HCKOnOBAH°IE lt C'hC MHOSH 6MiipH H A06pH "8AE HAnHCAHHX
8 3an1tc R'hC no HME, KA C'hM BltAi;" rocnOACTBO MH H C'hC B'hC AHBANHOM8 KAKO
H11 pKA nocTEi\NHK H spAT°IEM ero, GTAllKO, WCTABHWE no TEX i\IOAHX BHWE nHc TEPE
c8T cK8n oRAi\ 3A A06po BMii HM .
Gero pAAHX, rocnoACTBO MH ElJ.IElKE ci.M AA" HM H ci.M 4HCNHM c·1·e KHHrA
rocnoACTBA Mit HA p8KA sciiM MErlIA mH wT ni\ACA KHcApos nEXAPHHK WT AospwiiiHH
lt A Ep ATOM CHX, KoCTAHAltH nEXAPHHK, IAKOlKE AA ECT8 WT C'hAA HA npiiA A HiiKOE
4MHHL!H CB060AHO 3A BE4HNAN°l0E WT K'h K1tpKA noCTEi\HHK H WT K'h spAT°IE EM 8 ,
CTAll KO, lt WT K'h sctx nopOAEH0IE EM8 . Gero no MNOro BAi\OBAH0l0E Hi\H 6AHTOBAH0IE 3A
RE411HAH0IE AA HE HMAT B'h BiiKHX, HltlKE WT HHX, HHlKE CblHOBH Ero, NHlKE BH81.!EM
ero, HHJKE npiiBHS4ETOM Ero . H HE WT KOrOJKAO HEnOKMi>SHMOE, nopH3MO
rocnOAC TRA MH .
GEJKE 8 so CBiiAiiTEi\°IE nOCTABi\iiEM rocnOACTBO MH: lK8nAH rîwpMA BEI\ 6AH
H pal\ERCKllX H lKSnAN flpEAA Epi.HKOBiiH8" BEi\ ABOpHHK H lKSnAH GTpoe BEl\HK°IE
l\oro<t>ET li JK 8 nAN E 8 Hii BEi\°IHK0IE BHCT0l01'lp li lKSnAH XpH3ii BEi\HK0IE cnATAP li lK8nAH
riwp r°IE BEl\HK0l0E Ki\I04iipio H lKSnAN HBCTPAT0IE BEi\llK0IE nocTEi\NllK li JKSnAH KHpKA
RE l\HK0IE CTMNHK 11 lKSnAH PAA'( " M1tXM4ii BEi\llK0IE KOMllC H lK 8 nAH flAH'h BEi\HK0IE
nexap HHK li lK8nAN ĂAH4Si\ BEi\ltK0IE ci\81,llIAp li lKSnAH NEKSl\A BEi\ nllTAp. H
1tc n paRH H KOB, 8ApH4JE Ni.cT8pe" BTop"le i\Oro<f>ET.
11 HAnllCAXOM A3, MHXAH i\Oro.f>Ei.!Ei\, CblH'h 6.f>TA s11B K'hnHTAH HA 8 HrEpH, H
WT f1AAMA AO HblHii TEKS4JHM i\i.TOM, B'h i\i.T 3�r.

t "iw KWCTAHAHH BWEBWAA, MHMCT0llO EOlK0llO rocnOAllH'h .
"iw KwcTAHAHH BOEBOAH <m.p.>
t Din mila lui Dumnezeu, Jo Costandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele tuturor moşnenilor
satului care au fost vecini din plasa lui Chisar paharnic din Dobriceni şi a fratelui
său, Costandin paharnic, din judeţul Vâlcea, şi cu feciorii lor, câţi Dumnezeu le va
dărui, ca să fie ei de acum înainte în pace şi slobozi de vecinie, ei şi fiii lor, de către
Chirca poste lnic şi de către fratele lui, Staico, fiii lui Chisar paharnic, şi de către
PâJ\lul poste lnic, fiul lui Costandin postelnic, şi de către fiii lor şi de către tot
neamul lor, de nimeni supărare şi bântuială pentru vecinie să nu aibă în veci, pentru
că aceşti oameni mai sus-scrişi au fost vecini de mai înainte vreme ai lui Chisar
postelni c şi ai lui Costandin postelnic din satul Dobriceni, din moşi-strămoşi şi tot
1-au ţ inut cu pace până acum, în zilele domniei mele.
619
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, Chirca postelnic şi cu
fratele lui, Staico, fiii lui Chisar paharnic, împreună cu vărul lor, Pârvul postelnic,
ei au socotit din inima lor, una pentru pomană şi pentru Dumnezeu, alta pentru
sufletul părinţilor lor, şi au tocmit cu ai lor şi i-au lăsat de s-au răscumpărat toţi de
către ai lor şi de către fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină din Dobriceni, pentru
200 galbeni bani gata şi cu zapis de la mâna lor de răscumpărare şi cu mulţi boieri
şi oameni buni scrişi în zapis toţi pre nume, după cum am văzut şi domnia mea şi
cu tot divanul cum Chirca postelnic şi cu fratele lui, Staico, i-au lăsat pe aceşti
oameni, mai sus-scrişi, de s-au răscumpărat de bunăvoia lor.
Pentru aceea, domnia mea încă am dat şi am făcut această carte a domniei
mele la mâna tuturor megiaşilor din plasa lui Chisar paharnic din Dobriceni şi a
fratelui lui, Costandin paharnic, ca să fie ei de acum înainte nişte oameni slobozi de
vecinie de către Chirca postelnic şi de către fratele lui, Staico, şi de către tot
neamul lor. Pentru aceea, mai multă supărare sau bântuială de vecinie să nu aibă în
veci, nici ei, nici fiii lor, nici nepoţii lor, nici strănepoţii lor. Şi de nimeni neclintit,
Iată dar martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi
jupan Preda Brâncoveanu] mare vomic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea
mare vistier şi jupan Hrizea mare spătar şi jupan Ghiorghie mare clucer şi jupan
Istratie mare postelnic şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radu] Mihalcea mare
comis şi jupan Pană mare paharnic şi jupan Danciul mare sluger şi jupan Necula
mare pitar. Şi ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea logofăt.
Şi am scrie eu, M ihai logofeţelul, fiul lui Efta fost căpitan de unguri, şi d e la
Adam până acum, trecerea anilor, în anul 7 1 63 .
DANIC, M-rea Amota, XVIII/ 1 3 .
Orig. slavon, hârtie (43,5 x 29,7), îndoielnic, prezintă multe greşeli d e scriere, „spart în divan'',
puţin rupt la îndoituri şi pătat; sigiliu mijlociu timbrat; începutul documentului şi pe verso.
Cu o trad. rom.
Menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 1 25, 238.
I RE'IH'IHHH.
E 1 654 (71 63) septembrie 14
t Adecă eu, Radu] postelnic ş i c u fratele mieu, Vladul paharnic, şi cu văru

nostru, Dumitraşco cluceriul Murgeanu), dat-am zapisul nostru ca să fie de bună
620
credinţă la mâna lui Nedelco i Cârstei i a lui Dragomir, nepoţii lui Turcin, megiaşii
din Pleşoi, precum să să ştie că în zilele Mihnii vodă rădicându-se 1 strămoşu
nostru, Theodo see logofăt mare, pe acea vreme întâmplându pribiagilor den
Vlădeani2 i din Slăviteşti, însă lui Tudor vei logofăt i văru-său lui Arsenie sărdaru,
fost-au dăruit domniia mea strămoşului nostru biv vei logofăt Theodosie toate
moşiile Clădenilor şi ale Slăviteştilor, însă Pleşoi, însă Gărdeşti i Galigiul. Şi a
vândut şi Turcin, moşul acestor megiiaşi, pe lângă boiiari Vlădeani i Slăviteşti,
moşie în Pleşoi, în capul hotarului, în jos, stânjeni 1 50. Şi rădicându strămoşul
nostru o mănăstire ce să chiiamă Flămânda s-au fost întâmplat de s-au pus zidul pe
această chingă de moşie a lor.
lar cându au fost în zilele lui Mihai vodă, boiarii Vlădeşti şi Slăviteşti, Tudor
vei logofăt i Arsenie vei sărdar din pribegie împreună şi cu Turcin şi trăgând pă
stămoşul nostru, Theodosie vei logofăt, la divan naitea lui Mihai vodă l-au scos din
toate moşiile şi n-au rămas mănăstirea pustie. Apoi au căzut strămoşul nostru cu
rugăciune la Turcin megiiaşul de i-au dat această parte a lui de moşie, în Pleşoi,
stânjeni 1 50, schimbu pe moşi ia Dobreşti, pe hotarul jumătate, cât să aibă pe ce sta
mănăstirea. Şi după ce au ieşit de la divan au făcut pace şi cu Slăviteşti de au
dăruit şi ei dă bunavoia lor de pomană stânjeni 500 din Gărdeşti. Şi s-au legat cu
zapis să fie toţi <c>titor şi pre această aşăzământu au fost până acum. Iar când au
fost acum găsindu noi acest hrisov ai Mihnii vodă şi, neştiindu noi povestea
moşului nostru, ne-am sculat naintea mări sale lui vodă şi am cerut 12 boiari
hotarnici şi viindu acea la mănăstirea Flămânda şi scoţându noi acel hrisov al
Mihnii vodă, iar boiarii Vlădeani i Slăbeteşti, Stepan postelnic i Isac logofăt i brat
ego, Şărban postelnic i Udrea vnuc Tudor biv vei logofăt, şi cu aceşti megiiaşi carii
mai sus sânt zişi, şi scoasă hrisovul lui Mihai vodă şi zapisul strămoşului nostru lui
Theodosie de pace şi cunoscându noi iscălitura moşului nostru n-am mai putut zice
nimic, ci am dat şi noi zapisul nostru lui Nedelco i Cârstei i lui Dragomir, nepoţii
lui Turcin, ca să să ştie moşiia Dobreştii, hotarul jumătate, cum le scrie zapisul
strămoşului nostru lui Theodosie biv bel logofăt.
Şi noi să ne ţinem mănăstirea Flămânda cu acei stânjeni 1 50 ce am luat
schimbu şi cu stânjeni 500 ce avem de danie de la boiarii Vlădeani i Slăviteşti.
Şi pentru mai adevărată credinţă, am iscălit cu slova noastră să să crează.
Measeţa septembrie, 1 4 dni, vă leat 7 1 <63> < 1 654>.
t Eu Radu! postelnic.
Eu Vladul paharnic.
DANIC, Doc. ist., XC/57 .
Fals, după o notă tergală: „Aceste carte cunoscăndu-se că sunt <min>cinoase, s-au pecetluit de
noi ca să nu să <poată> schimba'', autentificată cu un sigiliu domnesc, octogonal, în tuş.
I PbKbHA8Cb .
2
Gp�bA irn"i.
62 1
F 1 654 (71 63) septembrie 15
t Noi, cei 1 2 boieri ş i megiiaşi bătrâni dinprejurul Jocului, aceştia câţi sântem
luaţi pre răvaşe domneşti şi boiareşti de Rudeni, de Radu! postelnic i brat ego
Vladul paharnic i Dumitraşco clucer, ca să-i judecăm cu boiarii din Vlădeni i din
Slăviteşti şi cu megiiaşii din Pleşoi care s-au găsit judeţi, dat-am cartea noastră de
judecată lui Nedelco i frăţâni-său lui Dragomir i Cârstei, nepoţii lui Turcin, precum
să să ştie că dându ei moşie în Pleşoi, pă apa Topologului ot sud Argeş, stânjeni
1 50, aleasă i lămurită de către boiarii Vlădeni i Slăviteşti. Şi şi-au ţinut cu bună
pace până în zilele Mihnii vodă, când au fostu leatu 7086, fiindu boiari din Vlădeni
i din Slăviteşti, împreună şi cu Turcin megiiaşul, pribegi pentru frica Mihnii vodă,
pre acia vreme s-au ridicat Theodosie Rudeanul logofăt mare şi iubindu-l domniia
atâta de mult, fostu-i-au dăruit moşiia Pleşoi a V lădenilor i a Slăviteştilor cu tot
hota<rul>. Şi pe darul domnului fost-au <ridicat o mănăstire de> piatră pe această
moşie şi s-au <întâm>plat de au pus zidul în capul hotarului den jos, în sili<şte>,
de au fost partia lui Turcin megiiaşul, acei stânjeni 1 50.
Iar când au fost în zilele lui Mihai vodă, fiindu leat 7 1 03, venit-au din pribegie
boiarii Vlădenii i Slăviteştii, Tudor biv vei logofăt i brat ego, Arsenie serdar, şi au
venit cu ei şi Turcin megiiaşul, găsit-au mănăstiria Flămânda făcută şi, nepuntându
îngădui boiarii Vlădenii i Slăviteştii împreună şi cu Turcin megiiaşul pe Theodosie
biv vei logofăt Rudeanul ca să le stăpâniască moşiia, fără de nici o dreptate, mers-au
la divan, înaintea lui Mihai vodă şi aşa îndată au rămas de lege şi de judecată şi au
ieşit călugării din mănăstire şi au rămas mănăstiria pustie câtăva vreme.
Deci văzându Theodosie logofăt Rudeanul că au umblat cheltuindu-să rău şi
fără dreptate, căzut-au la Turcin megiiaşul de i-au dat partea a lui de moşie <pe>
care stă mănăsti<ria> [ ... ] 1 din sat stânjeni 1 50 schimbu pe mo<şia> Dobreştilor a
sa pe hotarul jumă<tate>. Şi fiindu moşie atâta de pu<ţină> căzut-au Theodosie
logofăt <cu> rugăciune şi la boiarii den Vl<ădeşti i> din Slăviteşti, la Tudor biv vei
logofăt şi la vără-său, Arsenie sărdarul şi cu schimbu şi cu bani [ ... ] 1 mai lărgească
înaintea mănăs<tirea>. Şi n-au putut folosi nimic, fără de cât [ . . ] 1 bunăvoia a lor au
.
dăruit deci stânjeni 500, însă din Gărdeşti şi s-au voit să fie toţi titori. Şi după ce
<au dărui>t stânjeni 650, au pus piiatră şi den <sus> şi den jos, ca să nu să mai
tinză mănăs<tirea>. Pe acesta aşezământ au stăpânit moşiia.
Iar când au fost acum, sculatu[ ... ] 1 boiarii den Ruda, care sântu mai sus-zişi
[„.] hrisov al Mihnii vodă, ca să stăpâni<ască pe>ste tot şi să-şi ia şi moşiia
<Dobr>eştii de la nepoţii lui Turcin [.„] 1 cartea lui Mihai vodă şi zapi<sul l>ui
Theodosie Rudeanul biv vei logofăt <de toc>meala şi de aşăzământ, ca văzându şi
<bo>iarii aceştiia Rudenii, Radu! [ ... ] 1 de au judecat lui Ne<delco> şi fraţilor lui şi
verilor [„.] 1 . Deci Turcin să aibă a ţinia şi a stăp<âni D>obreştii jumătate precum
<este> zapisul lui Theodosie logofăt d>e căt>re boiarii Rudeni şi de către
<m>ănăstirea Flămânda, mai multă prici<nă înt>re dânşii să nu aibă. Şi s-au
622
în<tărit> cartea aceasta cu iscăliturile i [ ... ] ' , fiindu ispravnic <Dum>itrache portar.
Şi s-au scris [ ... ] 1 aceasta dă popa Dragomir.
Septembrie 1 5, leat 7 1 63 < 1 654>.
t Dima spătar
Stroe spătar Stănescu!
t Mi<ha>lcea logofăt Stănescu!
ţ Draghici căpitan M ihăescul
t Matei ot Cacova
t Mihalcea sluger
t Chisar din Cre[ ... ] 1
t Udrişte logofăt din Şireaneasa
t Popa Dan
<Cos>tanda cupeţ ot Vei Ocnă
ţ Lămotă ot [ ... ] 1 nari 2
DANIC, Doc. ist., XV/58.

Fals, după nota tergală „Aceste carte cunoscându-se că sunt <min>cinoase, s-au pecetluit de
noi ca să nu să <poată> schimba'', autentificată cu un sigiliu domnesc, octogonal, în tuş.
1 Loc rupt.
G 1654 (7163) septembrie 27
Preaînalte şi sânte Patriarhu!

Cu marea şi luminata milă a Domnului Dumnezeu, aşijderea şi cu bunăvoinţa a
Prea Sânţii tale, amu săvârşitu şi am dat patru şi zecea biserică întru iertarea păcatelor
mele, înzestrând-o pe deasupra cu 2 OOO de galbini şi douo icone îmbrăcate cu
argintu, spre a fi dreptu zestre ale sântei biserici. Săvârşindu această sântă biserică,
zmeritu rogu-te preasânte, să-mi dai sânta bagoslovenie întru mântuirea mea, spre a
putea pă vecie să fiu cu sufletu deşertu dă păcate, dobândindu milostenia Domnului
Dumnezeu, întru cruda faptă ce am săvârşitu la un ceasu dă mânie, omorându pă
cumnatu-mie, banu Grecianu, întru cât el mi-a fost totdeauna potrivnic la domnie.
Dumnezeu milostiv să aibă milă de sufletul meu.
Tara
Mă închin zmeritu sănătătii
Muntenească. ' tale Io cu mila lui Dumnezeu domn a toată
' ,
Matei Basarab.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc„ nr. 12 6 1 3 .
Fals, hârtie (28,5 x 1 9,5); alt fals, idem, nr. 1 2 922, cu mici diferenţe.
623
H 1 654 (71 63) octombrie 21
ţ Adecă eu, popa Iordan i popa M ârzea, carii amu fostu <l>a moartea babei
Nane de o am ispovedit şi o am priciştuit şi o am întrebat pentru părticeaoa de
moşie, cui va să o dea. Ci ia aşa au zis: părtea mea de moşie, cât se va alege, să fie
pe 3 fraţi, anume: Neagu! cu fraţii lui, pe o parte şi Vlad pe altă parte şi Catalina pe
altă parte. Şi să aibă a mă grijirea după moartea mea, iar moşiia să le fie de moşie
stătătoare lor şi feciorilor lor şi cine se va trage din ei.
Iar cine se va scula peste cuvântul mieu într-altu chip, să fie blestemat şi
afurisit de 3 1 8 oteţă ije vă Nechei.
Şi au fostu mulţi oamenii buni mărturii, anume: Mârzea i Stan Chirică şi
Stănislav Moisi i Stan Bocancea i Radu Iştion, Drăghiu, Dobrotă, Stoica, Muşat, Ivan.
Pis mesiţa octomvrie 2 1 dni, vă leat 7 1 63 < 1 654>.
pupă Creţeanu, Doc. Prahova, p. 972, nr. 5 .
Indoielnic după conţinut.
I <1654-1 657> noiembrie 1 1
ţ Să să ştie că s-au înfrăţit Stoian, ficiorul lui Cârstiian, cu Muşat, ficiorul

iuzbaşei 1 Gligorie şi au dăruit Stoian pe frate-său, Muşat, cu moşie din apă râului până
suptu co<a>stă, tăt cât să va <a> lege parte lui2 Stoian şi parte de mo<a>ră3 şi un răzor
după Rede di 1 O paşi, însă de<n> hotarul Reazii, ieră frate-său, Muşat, au dăruit pe
frate-său, Stoian4 , cu o bute de vin de o sută de vedre, care-i va plăce den buţile lui.
Dece cându s-au făcut acesta zapis, au întrebat Stoian de toţi fraţii lui şi au
fost cu voie tutorăra.
Şi mărturie au fost: părintele Ion, ficiorul popei Dragului şi on Pârle,
unchiu său şi Ciuciul 5 Cârstien şi Bejan şi Stoica a lui Leotă şi Negul, ficiorul lui
Gherman mon<ah>6 şi M icul Hostul 7 şi Petca, nepo<a>ta Scurtului, cumnata8 lui
Stoian şi mulţi oameni buni carii nu s-au prilejit acole şi din sus şi din jos.
Ieră cine va înto<a>rce, acela să fie treclet şi proclet şi afurisit de Vlădica
Hristos şi de trei sute şi 1 8 oteţi din Nechi<a>9 şi petrilea şi lemniii să putrezescă,
ieră trupu lui să nu mai putrezescă şi să fie negru ca Iuda.
Şi s-au făcut acest zapis întru zilele milostivului domn Ion Costantin
voivod 1 0 , meseţa noiamvri 1 1 , 1 1 dni.
ĂIA ce 3HM .
t !'I mtCIAI\ AIACKIAI\ HIA HM€ flpdrnH€ . ĂIA ce 3HIAI\ 1 2 •
DANIC, Ep. Râmnic, XCVII I/ 1 6.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,5), trei sigilii inelare în tuş.
624
Datai după menţiunea: întru zilele milostivului domn Ion Costantin voi1•od.
Pe verso documentului este scris, alia rnanu: „t Să să ştii cându s-au înfrătit Stuian cu frate-seu
' '
Muşat, datu-s-au o bute de vin şe bute au fustu de vedre l 30, depreună cu Vişan şe cu Stan, fratii lui".
·
Îndoieln ic după scris, conţinut (formularul de înfrăţire), manieră de datare.
1 io3S64WEH; cuvânt urmat de lui Stoian, corectat prin barare.

2
AIOH.
3 şi parte de rno<a>ră, ad. marg.
4 GTO€H.
S
':IEJO�IOA.
6 Întregire probabilă.
7 XoccTSA.
8 KSM4H4T4.
9 RH HEKH.
J O ROHROHA.
I I HOlllM <!>PH.
12
„ Să se ştie. ţ A scris dascălul pe nume Arsenie. Să se ştie".
J 1 654 (7163) noiembrie 14, Bucureşti
t MHMcT'leio EoJK°IEio, "iw KocTAHAHH WepsAH ROEROAH " rocnoAHH'h R'hcoe

3EMi\€ 8rpoRi\AX°IHCKO€ . ĂARAT rocnOACTRO MH c'lio noR€j\HH0I€ rocnOACTRA MH Cj\8rlH
rocnoACTRA MH Ol(APE4JER j\Oro.ţ>nT WT Wnp'hHi>CA H noneR T8Aoc'le H C'hC ChlHOR.IH
ero, €j\Htţ€lK€ Eorn AACT, iaKOlKE A" MO ECT W'IHHA ero [ . . ] 1 C'h 30RH A'hwHp'ii tţ'IH 2 ,
•
WT c8AcTRO P'hMHHKOR, iaKOlKE A" HMAT AP'hlKHT W'IHHA 3A Ai>AHHA, wT W'IHH'h AO

W'IHH'h nOMRHH8, [€j\H] 1 tţ€lK€ H3El€PHT 'IACT "X· nowklKE np°IHAET nptA [rocnOACTRA
MH] 1 01(APH4JE j\Oro.ţ>nT " nonA T8Aoc'le cnc np8x c'hc E8K8p WT A'hw 'hpAtţH [3A
i\H1.ţ8J 1 nptA rocnOACTRA MH . H WCTM E8K8p WT 3AKOHA npi>A [rocno] 1 ACTRA MH,
nOHEiKE WH T'h'IHIO HMM 'IACT ero, €r0lK€ npOAA W€ ero [ . „ ) 1 MOHC€R W'hTAp " no
MHOrox np8x HE HMAT R'h R-fi[K . . . ) 1 . H WCTAj\ E8K8p WT 3AKOHA H WT c8iKA€H0I€ WT
nptA rocnOACTRO MH WT AHRAH .
TAKOlK AE, A" HMAW € AP'hlK€ W'IHHA 3A Ai>AHH8 [e] 1 lKE C'h 30RHT mc8j\, €lK€
C'h np8x cj\8 r" rocnoACTRA MH, O l( APH4JE j\oro.ţ>ET. c'hc [EA] 1 At WT Ep'hHj\ nptA
llOKO HHAro MAT€H R0€ROA'h KA[Ko RH] 1 Ai>X " KHHrA MAT€H R0€ROA'h [ . „ ]3 A" HMAW€
83MHW € L . ] 1 WT K8Ao H3 AA, noHElKE HEHMAW E HHlKTO [ . „ ] 1 . H WCTM EAAt WT
.
3AKO HA " WT c8 JKA€HH WT nptA rocnOACTRA MH WT AHRAH [H) 1 HE <wT> KOrOlKAO

HEnOKMtGHMO, nopH3 MO rocnOA CTRA MH .
[G€lKE] 1 " CRi>Ai>T€j\€ noCTARHX rocnOACTRO MH: lK8nAH ft'wpMA REj\ ElAH
[HpME] 1RCKAro " lK8nAH npEAA EpnHKORi>H8j\ R€j\ AROpHHK " [;K8nAH] 1 GTp0€
625
l\Or0�€T H )1(8nAN E8wk BHCT°llll p H lK8nAN HHpKA Cn'"hTAp H fi'e p[rle Kl\IO'lap] 1 lf
XpH3A CTOl\NHK81\ H PAA'f" KOMHC H n[AAN'h nexAPNHK H lK8nAN HcTpa] 1 iie
nocT€1\NHK . H <HcnpABNHK>, )1(8nAN GTpoe B€1\ Mro�eT4 •
UHc A<8MHTp8> l\<oro�eT> E<MAH'lio> 8 E8K8pe4.1H, [ Mi.mv] 1 NO€MBp"ie Al
<A'hNH>, B'h l\i.T ,-3�r.
'iw HWCTANAHN BW€BWA'h, MHl\OCT°llO Eo)l("lio rocnOAHN'h .
'iwN HWCTANAHN BOHBOAH <m.p.>
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei
mele, Udreşte logofăt din Şârâneasa şi popii Tudosie şi cu fiii lui, câţi îi va da
Dumnezeu, ca să le fie ocină, [ . . . ) 1 se chiamă Deşiraţii, din judeţul Râmnic, ca să
stăpânească ocina de moştenire, ocină până în ocină jumătate, cât se va alege partea
lor, pentru că au venit înaintea [domniei mele] 1 Udrişte logofăt şi popa Tudosie cu
pâră cu Bucur din Deşiraţi [de faţă] 1 înaintea domniei mele. Şi a rămas Bucur de
lege înaintea [domniei] 1 mele, pentru că el a avut numai partea lui, p e care a
vândut-o [ . . ] 1 lui Moise spătar şi mai multe pâri să nu aibă în [veac] 1 • Şi a rămas
.
Bucur de lege şi de judecată dinaintea domniei mele în divan.

De asemeni, să stăpânească ocina de moştenire, [care] 1 se chiamă Iasul,
pentru care s-a pârât sluga domniei mele, Udrişte logofăt, cu Badea din Brăila
înaintea răposatului Matei voievod, [cum am] 1 văzut şi cartea lui Matei voievod
[ . ) 2, să stăpânească şi să aibă [a lepăda banii] 1 de unde s-au dat, pentru că nu a
• •
avut nici [o treabă] 1 • Şi a rămas Badea de lege şi de judecată dinaintea domniei

mele în divan [şi de] 1 nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
[lată] 1 şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al [Craiovei] şi '
jupan Preda Brâncoveanu! mare vomic şi uupan] 1 Stroe logofăt şi jupan Bunea vistier
şi jupan Chirca spătar şi Ghier[ghie clucer] 1 şi Hrizea stolnicul şi Radu! comis şi P[ană
paharnic şi jupan Istra] 1 tie postelnic. Şi <ispravnic> jupan Stroe mare logofăt4.
A scris D<umitru> l<ogofăt> B<oldiciu> în Bucureşti, [luna] ' noiembrie 1 3
<zile>, î n anul 7 1 63 <1 654>.
Ion Costandin voievod <m.p.>
DANIC, M-rea Sf. Ioan din Focşani, VIII/6.
Fals slavon, hârtie (42,5 x 28), rupt la îndoituri, restaurat, sigiliu mijlociu timbrat; v. stud. introduc1iv .
1 Loc rupt în text.

2 Initial a fost scris alt cuvânt.
3 Lo � pătat în text.
4 "
In text: KOMHc.
626
DOCUMENTE CU DATĂ RECTIFICATĂ
I .<1 654 septembrie 1 - 1 655 august 3 1 > 7 1 63 1 655 (71 63) <aprilie 14>, datat
DANIC, Ms. 454, f. 37-37v după o altă copie
2.<1 654 septembrie 1 - 1 655 august 3 1 > 7 1 63 1 655 (71 63) <ante februarie 4>,
DANIC, Ms. 454, f. 7 l v-72 datat după ibid., f. 70v
3.<1 654 septembrie 1 - 1 655 august 3 1 > 7 1 63 1 655 (71 63) <martie 28>, după
DANIC, M-rea Hurezi, I/8 DANIC, ds. 57, f. 52-52v
4.<1 654 septembrie 1 - 1 655 august 3 1> 7 1 63 1 655 (7 1 63) <post ianuarie 1>,
DANIC, Ms. 454, f. 1 86-1 87 datat după DANIC, Ms. 454,
f. 1 93
5.1654 (7 1 63) octombrie 28 <1 656-1 657> octombrie 28,

BAR, F. LXXXI/1 1 8 după rangurile beneficiarilor şi
ale martorilor
627
ABREVIERI, INDICAŢII DE UTILIZARE A INDICELUI
A.N. = Achiziţii noi !UZ. = iuzbaşă

B.A.R. = Biblioteca Academiei Române J. = j udeţ
B.N. = Biblioteca Naţională log. = logofăt
col . = colecţie menţ. = menţiune
cpt. = căpitan m-re = mănăstire
c.s. = Colecţii speciale ms., mss. = manuscris(-e)
DMBAN = Direcţia Municipiului Bucureşti nep. = nepot, nepoată
a Arhivelor Naţionale p. = parte
DAN IC = Direcţia Arhivelor Naţionale pah. = paharnic
Istorice Centrale post. = postelnic
DJAN = Direcţia Judeţeană a Arhivelor reg. = regest
Naţionale rez. = rezumat
doc . = document spăt. = spătar
eg. = egumen sr. = soră
f. = fiu sţ. = soţ, soţie
fc . = fiică trad. = traducere
fr. = frate V. = verso
frag. = fragment vist. = vistier
ierom . = ieromonah vv. = voievod
( ) Parantezele rotunde cuprind variantele fonetice ale numelor.

< >Parantezele ascuţite cuprind completările editorilor şi identificările.
Trimiterile sunt făcute la numărul documentelor.
629
INDICE DE NUME PROPRII
Acachie, popă, martor pt. nişte ţigani 346. jurător pt. Craioviţa 322; - din
Achim, armaş din Tălpăşeşti, boier jurător pt. Ciobăneşti 28; - din Creţuleşti, martor
Masloşi 360; martor pt. Mirceşti 290.
- pt. Şerbăneşti 4 1 2; din Davideşti, tatăl
-
Adaam v. Adam. lui Stoian, Oancea, Radu!, Stan, Mihnea

Adam (Adaam), f. lui <Comăţeanu> Socol v . şi Ion 1 60; - din Mirceşti, boier
<Cornăţeanu>. hotarnic pt. Albeştii Chirăiţi 423, 424,
Adâncata, m-re <j. Buzău> 244, 295, 49 1 , 453; - din Săseni, tatăl lui Stan 297;
492, 509; hotar la Sârbeni <j . Sac, azi
- -din Sârbeni 375; din Surduieşti,
-
j. Buzău> 375. f. unchiaşului Belo 1 1 8; <din

Afimiia v. Afimia. Trânşani>, martor pt. <Trânşani> 1 97;
Afimia, rumân (Afimiia, Ifimia) din Jigălia, -f. unchiaşului Badea din Tegeni, fr. cu
mama lui Necula şi a Maricăi, soacra lui Stan, Ştefan şi Bratul 144; f. lui Bârnă
-
Tudor, moşiile ei la Jigălia, Boureni şi din Surdeşti, martor pt. Lăţeasca 307;
Păpălari 474, 500. - f. lui Vasile, aldămăşar pt. dealul
Aga din Focşănei 378; - rumân din Prapăr Săsenilor 297; - fustaş, sţ. Dobrei,
268. cumpără loc de casă în Bucureşti 265;
Agapie, rumân din Gârbov, tatăl lui Neagoe -i se porunceşte să nu spargă satul
62, 467. m-rii Plăviceni 399; log. din Lereşti
-
Agaton, rumân din Cemăteşti 1 3 5 . v. <Lerescul>; - log. din Rătivoieşti,

Agerul Dragomir din Şchei, martor pt. Fundeni f. lui Oprea, fr. cu Vâlcul, Văsiiu şi
189. Simion, cumpără ocină la Poienărei 7,
Agripa, (Gripa) martor pt. Ogrezeni 336. martor 26, vinde ocină în Năpârteni
Alăman v. Aliman. 355; popă, fiii lui în pâră pt. Plăticeşti
-
Albeni, moşie <j. Gorj> 5 1 5 . şi Sărăşti 3 1 9; - rumâni din: Gârleni,

Albeşti (Albişti), sat, ocină, j. Buzău 3 1 1 , 424, tatăl lui Neacşu! 1 9 1 , Gemenele 96,
443, 453; sat <j. Ialomiţa> 473; sat
- - Negrăşani, f. lui Baia, fr. cu lane şi
<j. Muşcel, azi j. Argeş> 3 1 8; - <j. Vlaşca, Radu! 26 1 , Negrăşani, f. lui Neaga,
azi j. Ilfov> 1 1 ; Chirăiţi, sat <j. Buzău>
- fr. cu Ursu şi Stan 26 1 , Negrăşani, f. lui
423. Răduţu Lungul, tatăl lui Preda 26 1 ,
Albişor v. Valea -. Negrăşani, f. lui Stanciu!, fr. c u Goran
Albişti v. Albeşti. şi [)obrotă 26 1 , Negrăşani, tatăl lui
Albui, boier jurător pt. Groşani 4 1 1 ; - clucer, Dragne, Soare şi Oprea 26 1 , Negrăşani
fr. cu lvaşco vomic v. <Golescu >; v. Băsăilă; v. şi Băsăilă, <Golescu>,
- comis, feciorii lui 1 78; din Albeşti,
- <Lerescu>, Valea lui -.
p. lui de moşie în sat 453; - din Argeş, - Drăghie din Măneştii de Jos (Gor
f. Dumitrei şi al lui Tanasie, vinde vie la Măneşti) 22.
� oieşt i 3 1 7; din Băieşti, tatâl lui Stan
- Albeşti, drum, hotar la Flămânzeşti <j. Argeş>
ŞI Dumitru 493; -din Bucovă ţ, boier 13.
63 1
Alboteşti, sat <j. Ialomiţa> 22. - vv. <Coconul>, f. lui Radu vv
Aldea, cojocar din Olt «olteanul» 3 72; - din Mihnea, cartea lui pt. m-rea Plumbuit�
Berceni, fr. cu Stan spătărel 88; - din 4 75, cartea lui pt. m-rea Snagov 177 ,
Dărvari 1 1 5 , 200; - din Popânzăleşti, documente în vremea lui 1 1 5, 129, 169,
martor <pt. Rusăneşti> 439; - din Rucăr 443, în domnia lui 200; v. şi Nicolae
v. Băcica; - fr. cu Lazăr şi Istrate, p. lui - vv.
în Muscel 389; - fr. de moşie cu Preda Alexe (Alexie, Alixie), ceauş din Mărăcineni v.
călăraş din Găneşti 70; - rumân din Carşote; - din Cartiu, martor pt. Curte
!oneşti, f. lui Mogoşanul, fr. cu Simion 43 1 ; - din Mărăcineni v. Vâlcul; - din
1 28 , 279; v. şi Băcica. Oraşul de Floci v. Carşote; - din
Aldeanii de Jos, sat <j . Sac, azi j. Buzău> 297. Piteşti, scrie doc. 99; v. şi Carşote,
Alexandra (Alixandra), fc. lui Ivan portar din Vâlcul.
Văcăreşti şi a Fierâcăi, sr. cu Negoiţă <Alexeanu> Ghiorma, ban (mare) al Craiovei,
spăt., sţ. lui Mihai 99; fc. lui Necula,
- tatăl lui Alexandru post. (al doilea)
sţ. lui Bădilă Dumitru log. 225; - fc. lui (sţ. Neacşei, ginerele lui Jane din
Petre clucer Aslan, sţ. lui Udrea comis, Boleasca post. mare), boier judecător pt.
nora lui Hrizea vomic, nep. doamnei m-rea Coşuna 433, cartea lui pt. m-rea
Elina, primeşte satul Herăşti zestre de la Bucovăţ 233, 333, cartea lui pt. Vădislav
tatăl ei 1 27, 1 44. clucer 334, cercetare şi judecată în fata
Alexandria, patriarhia de - 1 99. lui 63, 452, ,judecător al tuturor părţil�r
Alexandru (Alixandru) al Stanei, martor pt. Severinului" 326, jurământ în faţa lui
Dumireşti 1 1 2; - din Cioroiu 85; din - 322, 462, martor în divan: 1 52, 156, 160,
Jideni, fr. cu Corea, martor pt. chezăşie 1 62, 1 72, 1 76, 1 8 1 , 1 84, 1 86, 1 9 1 , 200-
464; - log., scrie doc. 72, 1 84, 205, 227, 202, 204, 205, 2 1 5, 2 1 6, 220, 222-224,
252, 327, 339, 480, 500; - popă din 225, 230 bis, 243, 244, 246-248, 25 1,
Mihăieşti 69; - popă din Vâlcea, martor 260-262, 266, 267, 269, 287-289, 303,
pt. Dăieşti 2Tl; - post. (al doilea), 305, 3 1 2, 3 1 5, 3 1 6, 3 1 9, 320, 322, 325,
<f. lui Ghiorma banul>, sţ. Maricăi, 327, 328, 338, 340, 348, 349, 352-355,
nep. doamnei Elina, <ginerele lui Radu 357, 3 89, 397, 404, 407, 414, 443, 444,
Popescu Şintescu mare agă>, întărit în 446, 448, 449, 457, 462, 463, 475, 480,
Herăşti 1 27, 27 1 , martor pt. !oneşti 279; 487, 494, 498, 499, 500, 502, 508-5 1 1 ,
- vv cel Batrân «cel Mare» <al Ii-lea
. pâinea lui d e l a Vlădeni 436, pâră în faµi
Mircea, 1 568- 1 574; 1 574- 1 577> vv., lui la Craiova 446, clucer (mare), martor
f. al lui M ircea vv., tatăl lui M ihnea vv. 1 67, martor în divan: 6, 13, 18, 72, 97,
<Turcitul>, bunicul lui Radu <Mihnea>, 1 1 6, 1 35, 1 37, 1 43, 1 56, 160, 162 172,
cartea lui 1 77, 455, danie 355, în 1 76, sluger (mare fost) 4 14.
vremea domniei lui 1 37, 1 62, 244, 272, Alexie v. Alexe.
328; Aliman (Alăman) din Tătuleşti, martor pl.
- vv . cel Rău, f. lui Bogdan vv. Bodăieşti 469; - rumâni din: Lungi 152,
Lăpuşneanu, < 1 592- 1 593>, cartea lui Lungi, fr. cu Voica 1 52.
205 ; Alimpie, monah la m-rea Argeş 16.
- vv Iliaş, < 1 6 1 6-1 6 1 8; 1 627-1 629,
. Alisafta, călugăriţă, sţ. lui Ştefu! log. din
f. lui Radu Mihnea vv.>, tatăl lui Piteşti, soacra Radei, mama lui Pătraşco
Alexandru <Coconul>, cartea lui pt. 32 1 .
m-rea Cozia 347, cartea lui pt. Masloşi Alixandra v . Alexandra.
360, cartea lui pt. m-rea Hotărani 407, Alixandru v. Alexandru.
cartea lui pt. m-rea Plumbuita 475, Alixie v. Alexe.
documente în vremea domniilor lui 1 23, Alun, m-re <j . Gorj> 149.
1 28, 1 64, 1 69, 200, 204, 2 1 6; 243, 269, Aluniş, sat <j . Olt>, oameni din - 222.
300, 3 1 2, 359, 404, 4 1 6, 453, în vremea Amlaş şi Făgăraş, herţeg al - 63, 326, 404.
domniei lui 1 1 5 , 1 62, 266, 269, 300, 3 1 2, Ana, sr. lui Lupul cpt„ vinde şi zălogeşte
433; - fugă de bir în vremea lui 25 1 . moşie la Vemeşti 435, 438; - s!. lui
632
Nan, mama lui Neagoe din Cătun 25; din Fratoştiţa, boier hotarnic pt. Cucuiaţi
- ţigancă a lui Vasilie log. din Rătevoieşti 460, cumpără rumânii din Seaca 1 95;
242. - roşu, martor pt. Cepturile 75; - rumâni
Anania (Ananiia) din Budişteni, martor pt. din: Izbiceni 246, Puişor 2 1 5, Urecheşti, al
Dobroieştii de Jos 6 1 ; - rumân din m-rii Gura Motrului, f. lui Vlad Mânci.rău,
Zăvalu, f. lui lovan 325. fr. cu Pătru 6; - spăt. v. <Rudeanul>;
Ananiia v. Anania. - spăt., ginerele Ancuţei, i se întăresc nişte
Anca (Ancuţa) din Nicopole, fc. lui Dumitru ţigani 207; - tatăl lui Tudor din Bresniţa
Ochiută, sţ. lui Tudoran, vară cu Neagu 285; - ţigan al m-rii Argeş 1 6; - vinde în
portar 1 42, 237; - doamna, <fc. lui Săcuiani 73; - vomic, tatăl lui Nedelco
Radu Şerban vv.>, sţ. lui Nicolae log., scrie doc. 98; v. şi Cotenescul,
Pătraşco vv., nora lui Mihai Viteazul Golescu, <Rudeanul>.
vv., mama Elincăi vistiereasa, soacra lui Andreica, ţigancă 99.
Eustratie Leurdeanu, sr. vitregă a lui Andreicu v. Andrei.
Constantin Şerban 1 06, 1 85, 248, 367, Andriiu v. Andrei.
368, 459; - fc. lui <Grădişteanu> Bunea Andronic împărat v. Paleolog.
vist. (mare), fosta sţ. a lui lanache spăt., Andronie (Andronii) din Găieşti, f. lui Udrea
cumnată cu Cârstea clucer, Adam şi 1 08; - rumân din Gârbov, f. lui Mira, fr.
<Vintilă> Florescu!, nora lui cu Preda şi Vladul 467.
<Comăţeanul> Socol clucer (mare) şi a Andronii v. Andronie.
Varvarei, mama lui Matei 50, 5 1 , 60, Androsul din Oraşul de Floci, martor pt.
1 03, 429; - fc. Oprişei şi a lui Şerban, Scurteşti 3 1 3 .
sr. cu Dobra şi Voica 54; - jupâneasă, Angelii v . Coada -.
mama Tudosiei şi a lui Dobrişan, soacra Anghel (Anghil), cumpără moşie în Mirceşti
lui Stanciu log. din Budişteni 1 1 O; 1 26; - din Buneşti, martor la danie 408;
- mama lui Şerban post. <din Coiani> - din Leoteşti, boier hotarnic pt.
355; - nep. lui Constantin Şerban vv., Albeştii Chirăiţi 423, 424, 453; - f. lui
întărită în Baciul 29 1 ; - soacra lui Stan Zbârghez din Sărăcineşti, nep. lui
Andrei spăt. 207; - sţ. lui Lăudat comis Andreicu, vinde vie la Comet 40 I ; -
din Beleţi, cumnată cu Stepan post. din f. lui Vetrea din Potoceni, p. lui de moară
Stoiceni 1 96. 442; - martor pt. dealul Crângurenilor
Ancu(l) din Cacaleţi, f. lui Cârstea, fr. cu 1 53 ; - roşu din Dragoslavele, boier
Mihai ceauş, Stanciu! şi Lupul, întărire adeveritor pt. Budeşti 209, 3 1 6; - roşu
domnească pt. Novaci, Călineşti 327; - din Rotunda, pâră pt. Frăsinet 348;
martor pt. Rucăr 7 1 ; - p. lui de ocină la - rumâni din: Negrăşani, f. lui Radul
Crevedia 223. 26 1 , Negrăşani, f. lui Voico, fr. cu Negre,
Ancuţa v. Anca. Vladul şi Coman 26 1 , Negrăşani, fr. cu
Andonie, tatăl lui Neagu păhărnicel din Puieşti Stoica 26 1 ; - tatăl lui Mihai post. 1 74;
485, 486. - vătaf din Mihăieşti 69; - Radu,
Andrăşeşti (Hăndreşăşti), sat, j. Ialomiţa 20 I , aldămăşar pt. Bărăşti 356.
457. Anghelina, monahia 3 1 2; - sţ. lui Cârstea cpt.
Andreicu v. Andrei. din Târgovişte, mama Păunei Elinei,
Andrei( u) (Andreicu, Andriiu), cojocar din Marulei şi a lui Dumitru clucer, fc.
Craiova, sţ. Neacşei, tatăl lui Mihai 4 1 ; - sufletească a doamnei Elina 97, 1 30;
din Băbeni, tatăl lui Goran 69; - din Deal, - stareţă la m-rea Râncăciov, cumpără
tatăl lui Stan Zbârghez, unchi lui Anghel în [asu 49.
din Sărăcineşti 40 I ; - din <Muscel> Anghil v. Anghel.
v. Cotenescul; - din Rogoz, tatăl lui Anghelet din Argeş, scrie doc. 40; - Dima,
- 298; - f. lui - din Rogoz, revendică grec, martor pt. Căzăneşti 350.
ţigani 298; - iuz., bani luati în casa lui cu Aniniş, sat <j. Gorj> 482.
împ rumut 206; - pitar, martor pt. Săruleşti Aninoasa, sat <j. Muscel, azi j. Dâmboviţa>
1 1 ; - popă din Oteşani v. Golescu; - post. 26, 27, 1 89, 230, 320.
633
Antim, eg. al m-rii Glavacioc 252; - popă <din Argeş, apă, topic 252; - j., (sate în -) 47 167
Târgovişte> v. Chiriaţi; v. şi Chiriaţi. -
323, 349, 355; m-re 13, 47, 121 � 123 '.
Antiohia, patriarhia de - 1 1 1 , 1 36. 260, 264, 306, 309, 3 1 7, 3 1 8, 465;
Anton (Antonie) din Buneşti, danie la R�mnic - oraş v. Curtea de -. .
409; - din Felii, pâră în divan 1 92; Arion (Areon) din Dumireşti, fr. cu Maria şi cu
- din Glaveş, boier j urător 369; - din Barbu! 1 1 2 ; - din Săseni, f. lui Mihoc,
Răteşti, stăpân de ţigani 230; - f. lui martor pt. dealul Săsenilor 297· '
Lefter din Odobeni, fr. cu Lefter şi - megiaş din Şerbăneşti 12.

Matei, cumnat cu Dumitraşcu cpt. de Armaş(ul) din Nenişorul de Jos 1 18.
roşii, vinde moşie, se pârăşte în divan Armeanca, sţ. lui lstratie, nora popii Toader,
5 1 0; - <neg.> v. Grama; - post. din cumnată cu Pătraşco cămăraş 1 56.
Negoieşti v. Negoiescul; - post., martor Armega, bunicul lui Gheorghe din Căpreni,
pt. Brăgăreşti 1 5; - rumân din Zăvatu socrul lui Titica 343, 3 1 3.
325; - şătrar, martor pt. Găneşti 70; Arnăut, subaş din Brăila, martor 397.
v. şi Grama, Negoiescul. Arnota (Amuta), m-re <j . Vâlcea> 23, 139,
Apostol (Apostul), f. lui Mâine post. şi al 1 5 1 , 344, 345, 394, 46 1 .
Vlădaiei, fr. cu Necula, Hriza, Stroe, Amuta v . Arnota.
Neculiţă pah. 247; - fr. cu Ghinea şi Arsenie, fr. cu Giurca 334; - roşu din Albeşti,
Leca, viile lui la Piteşti 93; - popă din boier j urător pt. grădini în j . Ialomiţa
Călineşti v. Călinescu); - popă de la -
473; rumân din Dusăşti, f. lui Manea
biserica domnească <din Brăila>, cel Bătrân, fr. cu Ivan 90.
martor pt. Găujani 397; - rumân din Arşi, sat <j. Gorj> 360.
!oneşti, f. lui Ivan al Muşătoaiei 128; re
Arvat, spăt., tatăl lui Tudosie pah. v. <Şti b i>.
- vinde moşie 1 66; v. şi Călinescu). Aslan Petrea, clucer, <f. lui - vornic>, tatăl
Apostolache, m-re v. Mâstâneşti. Alexandrei, socrul lui Udrea comis,
Apostul v. Apostol. înzestrează pe fiica sa în Herăşti 127.
Arca din Popânzăleşti, f. lui Bogdan, fr. cu Atanasie (Tănasie), ctitorul m-rii Adâncata v.
Sava, martor pt. Robăneşti 450, 45 1 ; - Tănasie; - ep. de Buzău, cumpără în
din Stolojani, f. lui Tatomir, vinde ocină Pizduleşti 3 59, 455; v. şi Tănasie.
la Lacul Frasinului 1 93 . Athos (Sf. Munte), m-ri închinate la - 326.
Arcar, sţ. Frangăii v . Cuciuc -. Avraam v. Avram.
Arceşti, sat <j . Romanaţi, azi j. Teleonnan>, Avram (A vraam ) din Cerneţi 67; - din Târgovişte,
ocină, rumâni din - 4 14. -
boier j urător pt. Târgovişte 267; f. lui
Argea v. Coada -. Stanciu din Morânglavi, nep. lui Pătraşco
Arhanghel Sf., m-re v. Râmnic. 68; - log., scrie doc. 450, 45 1, 505
Ardeal v. Ţara Ungurească. - popă din Mihăieşti, scrie doc. 1 17;
Areon v. Arion. - rumân din Duşăşti, f. lui Dobrotă, fr. cu
Argea v. Coada -. Nedelco şi Marin 90.
Babul Cârstian, tatăl lui Vlad 1 60. Badea (Bade, Badiul) al lui Boja, vinde moară
Baboie v. Manea al lui -. 226, 262; -
boier hotarnic pt. Bădeni
Baciu, aldămăşar pt. Bărăşti 356; - popă, f. lui v. Toacă; - boier jurător pt. m-rea
Vlad Băciulescu, fr. cu Nedelco, tatăl Câmpulung 4 1 O; -
clucer, martor pt.
lui Vlaicu, cumnat cu Despa, unchi lui Mârzăneşti 27; -
cpt. din Comam
Micu 402. -
v. Comăneanul; cpt. din Nucet, boier
Baciu, moşie <j . Teleorman> 29 1 . j urător pt. Grădiştea 4 1 7, pt. Mărăcineni
Bade v. Badea. 1 82, pt. Văleni 1 87; -
cpt., martor pt.
634
Sârbeni 375; - diacon din Brezoaie, fr. cu Neacşu! 457, Negrăşani (de la
moşia lui <la Hulubeşti> 476; - din Recea), f. lui Ilie, fr. cu Vişan 26 1 ,
Buneşti, martor 408; - din Câmpulung Negrăşani, f. lui Manea Lungul, fr. cu
(bătrânul, unchiaş) v. Buică; - din Radu!, Dragomir, Vasilie şi Vlaicul 26 1 ,
Codreni 377; - din Comani v. Comăneanul; Negrăşani, f. lui Ursu Căpăţână, fr. cu
- din Comăniţa, f. lui Toma, întărire Balea, Soare, Cerna! şi Vişan 26 1 ,
domnească pt. ocină în sat 1 20; - din Negrăşani, tatăl lui Stan ş i Manea 26 1 .
Poinărei, martor pt. Corşori 55, 47 1 ; Baja, rumân din lzbiceni, fr. cu Tudoru 246.
- din Sârbeni, fr. cu Ioniţă 3 7 5 ; - din Balaci(u) din Bresniţa, se împrumută 285;
Slăvileşti, martor I O; - din Tegeni - post. din Cerăt, boier j urător 1 24, 1 3 1 ,
(unchiaş), tatăl lui Albul, Stan, Ştefan şi 1 36.
Bratul 1 44; - din Văleni, fr. cu Muşat Balco de la Dobra, vinde ocină lui Jipa post.
armaş 46; - din Vlădila, tatăl lui Novac 492; - f. Oprinei, fr. cu Staico, Costea şi
1 77; - din Zoreşti, boier j urător pt. Gherghi, p. lui de ocină la Verneşti 244.
Valea Teancului 293; - f. lui Ciurungă, Bale v. Balea.
martor pt. Brăgăreşti 304; - f. lui Balea (Bale) din lvăneşti. fr. (?) cu Toader din
Drăghici, scrie doc. 5 8 ; - f. Muşei, lvăneşti, tatăl lui Stanciu! şi al lui
fr. cu Apostolache şi Ene, vinde în -, cumpără ocină în sat 1 8 ; - din
Lipăreşti 58; - fr. cu Vladul, vinde lvăneşti, f. lui -, fr. cu Stanciu!, nep. (?)
ocină la Cârstieneşti 7; - iazul lui la lui Toader din lvăneşti 1 8 ; - din Lereşti
Poenărei 7; - martor pt. satul Bădeni v. Stoica al lui ; - din Mirceşti 1 26;
-
428; - pârcălab, boier jurător pt. - groapa lui -, hotar la Cemăteşti 1 35 ;

Câmpulung 409, 4 1 1 , v. şi Lerescul; - - log., scrie doc. 49 1 , 492; - log., boier
pârcălab din Argeş, tatăl lui Radu!, hotarnic 1 98; - log. din Chiojd, martor
martor 7, 44; - pârcălab din Săseşti, la înfrăţire 5; - log. din Vemeşti
boier jurător pt. Tudoran 237; - v. Vernescul; - rumâni din: lzbiceni
pârcălab din Vlădeşti, tatăl lui Cazan 246, <Lungi>, tatăl lui Stan 1 52,
282, 41 O, 448; - popă, martor pt. Negrăşani 2 6 1 , Negrăşani, f. lui
Sârbeni 375; - rumâni din: Arceşti, tatăl Bălăceanul, fr. cu Manea 26 1 ,
lui Ghiorghie, Preda şi Stoica 4 1 4, Negrăşani, f. lui Ursu Căpăţână, fr. cu
Deleni 266, Izbiceni 246, Tătărani 1 62 , Soare, Cemat, Vişan şi Baico 26 1 ,
f. lui Neagu! din Ciocănari, fr. cu Negrăşani, tatăl lui Ursu, Stoica şi
Toader, Dragomir şi Radu!, nep. lui Rusul 26 1 , v. şi Linişorul; - tatăl lui
Marco 9; - tatăl lui Ivan rumân din Gherghe rumân din lvăneşti 1 28;
Tătărani 1 62; - tatăl lui Vişan din - unchiul lui Crăciun, p. lui la Bătieşti
Vlădila 348; - vătaf de aprozi din 54; v. Linişorul, Vernescul, Stoica al
Vârâţi, ia boieri hotarnici 4 1 7; - vătaf, lui -.
ocina lui la Băciciu 252; - vătaf, martor Balica, f. lui Necula pitar din Braşov, scrie
495-497; v. şi Buică, Comăneanul, doc. 1 4 ; - p. lui de ocină la Călineşti
Lerescul, Toacă. 327; - pah. din Breasla, martor pt.
Badea, sţ. lui Radu Golilea doroba nt 3 5 . Arceşti 4 1 4.
·
Badiul v. Badea. Balomir, martor pt. Ogrezeni 336.
Badul, rumân din Perişor 2 1 5 . Balomireasca, moşie lângă Bogăteşti <j. Muscel,
Bahiceas a , soacra lui Tudor 297. azi j. Argeş> 36 1 .
Baia, ia oameni adeveritori 48 1 · - rumân din Balomirescu Preda, vomic, socrul lui Manoilă
:
Negrăşani, tatăl lui Albul Jane şi Radu! neg. din Vâlceni 504.
26 1 ; - vinde moşie lui Matei Basarab Balomireşti, sat <j. Dâmboviţa> 279.
329 bis. Balotă, fiii lui -, moşia lor la Mârzăneşti 288;
Baico de la Recea v. rumân; - din Carcadulea - log. din Şchei, martor pt. Fundeni
364; - din Ciobăneşti 28; - din Ţigăneşti, 1 89; v. şi Câmpul lui -.
f. lui Vitanu, fr. cu Neagu, Vitan şi Baloteşti (Băloteşti), sat <j. Ilfov> 1 1 O; - sat
Marica 76; - rumâni din: Hăndreşeşti, <j. Dâmboviţa> 279, 3 1 5.
635
Balş, sat <j . Romanaţi, azi j . Olt> 3 39, 42 1 . 360; - post. din Măneşti v. Mănescul·
Balta Albă, topic la ocina căpotească <j . Rm. - post. din Pârâiani v. Pârâianu; roş- �
Sărat> 358, 443; - Verde, sat, j . Mehedinţi din Poiana, grădina lui în j. Ialomita
63; v. şi Gurguiaţii de la -. 473 ; - rumâni din: Arceşti 41 4 ,
Ban, rumâni din: Negrăşani, f. lui Hârsu, fr. cu Băldălui, f. lui Diicul, fr. cu Stanciu!
Stoica 26 l , Negrăşani , f. lui Manea, fr. 269, Lazul 434, Lazul, fr. cu Oprea 434,
cu Voica 26 1 . Seaca v. Schinteică, Vârvoru 2 1 5·
Bancu v . Stoica al -. - socrul lui Stan al Modoranulu i
Bane(a), fr. cu Dragomir vomic, i se porunceşte v. Ilipae; stolnic din Poiana
să nu spargă satul m-rii Plăviceni 399; v. Poenaru; - tatăl lui Stoica din Săseni
v. Radul al lui -. 297; v. şi Bădeanul Bengescu, Brăiloi,
Barbu(I) <al Mircioaiei> din Dumireşti, Craiovescu, Dâlgeanul, Filişanul,
martor 1 1 2; - aldămăşar pt. Bărăşti 356; Ilipae, Mănescul, Mititelul, Pârâianu,
- armaş, martor 35 1 , 352; - ban (mare, Poenaru, Schinteică.
fost), moşul lui Matei Basarab Barcea, martor pt. Turburea 2 1 0.
v. Craiovescul; - cel bătrân, locul lui la B arză v. Cuibul -, Părul lui -.
Cârstieneşti 7; - comis din Dâlga Basarab vv. cel bătrân < Laiotă , 1473-1476>,
v. Dâlgeanul; cpt. din Bădeni cartea lui 1 03, 1 06, 260, 309, 465,
v. Bădeanul; - cpt. din Târgul Bengăi Crucea lui -, hotar la Flămânzeşti 13;
v. Bengescu; cupar v. cupeţ; - cupeţ
- - vv. cel Bun, tatăl lui Basarab vv.
(cupar), f. popii Cândea din Brâncoveni, v. Mircea cel Bătrân; - vv., f. lui
fr. cu Udrişte camaraş, întărire Basarab vv. cel Bun v. Mihai I <f. lui
domnească pt. un rumân 203, cumpără Mircea cel Bătrân>; v. şi Neagoe -.
ţigan 235, i se întăreşte ocină în Başcov, sat <j . Dolj> 422, 446, 460.
Mârzăneasca de Jos 220, cotropeşte Băbani v. Băbeni.
ocina călăraşilor din Mârzăneşti 288; Băbeni (Băbani), sat <j . Vâlcea> 69; - sat
- din Bârca, luat pe răvaş domnesc pt. <j . Rm. Sărat, azi j. Buzău> 60; - sat,
Giurgiţa 462, martor 478, vinde ocină în j . Prahova 1 35 .
sat 477; - din Bresniţa, f. lui Ivănuş, Bă bici, sat <j . Romanaţi, azi j. Olt> 25 1 .
fr. cu Nedelco şi Sin, se împrumută bani Băcăleşti, sat, j . Olt 1 42, 237.
289; - din Cârstieneşti, tatăl lui Neagoe, Băcica Aldea, martor pt. Rucăr 7 1 .
Oprea şi Văsiiu, vinde ocină în sat 7; Băcilă <din Săcelu> v . Stanciul a l lui -.
- din Drăgoiani v. Brăiloi; - din Băciulescu Vlad, tatăl lui Baciu popă şi
Duşăştii de Sus 90; - din Făureşti, fr. cu Nedelco, socrul Despei, bunicul lui
Dumitru, martor 68; - din Gărdeşti, Nedelco şi Vlaico 402.
boier j urător 1 02, 222; - din Giuleşti, Băciuieşti, sat <j. Argeş> 402.
tatăl lui Tudor roşu 500; - din Gropşani, Bădărăţ Stanciul, p. lui la Bătieşti 54.
boier hotarnic 422; din Sărăcineşti v.
- Bădeani v. Bădeni.
Mititelul; - din Sârbeni, f. lui lerciu <Bădeanu> Barbu, cpt. din Bădeni, sţ. Tudorei
375; - din Scăuiari, f. lui Neagoe 32; 64, 354, 4 1 6, 455, 456, 49 1 .
- din Scăuiari, f. lui Roman 32; - din Bădeni (Bădeani), sat <j. Săcuiani, azi
Ştirbeşti, boier jurător pt. averea lui j. Buzău> 64, 354, 4 1 6, 455, 49 1 ; - sat
Costea 223; - f. vitreg al lui Costea <j. Muscel, azi j. Argeş> 389, 4 1 0, 428,
sluger, fr. cu Neagu şi cu Neacşa 223; 448.
- f. lui Dumitru stolnic v. Filişanul; Bădeşti, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 41 l, 449;
- fr . cu Marco şi Arian d i n Dumireşti v. şi Cursura -. .
1 1 2; - neg., martor pt. Bărbăteşti 490; Bădica, călăraş din Bucureşti 168; - dm
- p. lui de ocină la Cătun 25, la Groşi Jideni, martor 464; - din Mihăieşll
323; - popă din Dâlga, martor 57; v. Crăciun; - din Roteni 1 44; - din
- popă, martor pt. <Cârstieneşti> 506; Suteşt i, boier j urător 222; din Teşita,
-
- post., cumpără în Şuşiani 2 1 ; - post. boier j urător 4 1 3; - <din Ţâţa> 147;

din Drăgoieni, boier j urător pt. Masloşi - roşu din Cânde şti, boier adeveritor pt.
636
Urecheşti 3 1 6; - rumâni din: Tătărani al lui -, Zăvatu 325, Zăvatu, fr. cu Stan,
1 62, Tătărani, f. lui Negre 1 62 ; v. şi tatăl lui Stanciu 325, v. şi Belciug, Stan
Crăciun. al lui -;
Bădicanul, moşul lui Costandin 306. - Neagoe <din Cozia>, tatăl lui Radu,
Bădică Radu, fântâna lui -, hotar la Păpălari Stanciu şi Jon 23; - Stoica din Cărunţi,
1 3 7. răscumpără ocină zălogită 1 1 3 .
Bădiceşti, sat <j. Rrn. Sărat, azi j . Buzău> 86. Bălăcanul, rumân din Negrăşani, tatăl lui
Bădici v. Măgura -; Vadul lui -. Balea şi Manea 26 1 .
Bădilă din Duşăştii de Sus, tatăl Stanei 90; Bălăceanu Pătraşco, clucer, cupar (mare) martor
- din Scăuiari, tatăl lui Neagoe 32; 44, 276, 520.
- Dumitru, log. din Târgovişte, sţ. Bălănel din Dumireşti v. Trufajul.
Alexandrei, ginerele lui Necula Curia Bălăşani, sat <j. Dolj> 322.
225. Bălceşti, sat <j. Vâlcea> 229.
Băduleşti, sat <j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa> Băldălui, sat <j. Dolj> 269.
1 07. Băleanu Gheorghe (Ghierghi), clucer (mare),
Băhărosul Stanciu! din Mărgăriteşti, f. Vlădaiei, martor: în divan 1 52, 1 8 1 , 1 84, 1 86,
nep. lui Radu! din Rusăneşti 439. 1 9 1 , 200, 202, 204, 205, 2 1 5 , 220, 222-
Băica din Băbeni, boier hotarnic 1 3 5 . 224, 225, 230 bis, 243, 244, 246, 247,
Băiceşti, sat <j. Gorj> 360. 25 1 , 260-262, 266, 267, 269, 287-289,
Băicoi, sat <j. Prahova> 72, 338, 380. 300, 305, 3 1 0, 3 1 2, 3 1 4-3 1 6, 320, 322,
Băicoiului, casele -, topic la B ibarsă <j. Sac> 325-328, 338, 340, 347-349, 355, 357,
338. 389, 397, 404, 407, 4 1 4, 443, 444, 446,
Băilă, călăraş din Mârzăneşti, tatăl lui Tudor 448, 449, 457, 462, 463, 475, 480, 487,
288. 494, 499, 500, 502, 508-5 1 1 , martor pt.
<Băilescul> Ion din Boişor, fr. cu Stoica I ; Bărbăteşti 490, pt. !oneşti 44, pt.
- Stoica din Boişor, fr. cu Jon, cumpără rumânire la Fiiani 495-497, boier
în Bumbuieşti I . judecător pt. m-rea Coşuna 433;
Băjan, cumpără moşie l a Goziani 238; - f. lui - Pătru, ceauş de aprozi, luat în locul
Ionaşco, martor pt. Dumireşti 1 1 2 ; eg. Varlaam de la m-rea Câmpulung
- rumân din Cemăteşti 1 3 5 ; - tatăl lui 3 1 4.
Stan din Dumireşti 1 1 2. Băleşoara v. Bălişoara.
Băjăşti v. Băjeşti. Băieşti, sat <j. Vlaşca, azi j. Ialomiţa> 493,
<Băjescul Ghiorghiovici> Mareş, log. <din 507.
Băjeşti, Câmpulung>, boier jurător 2, Bălileşti, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 389.
26, întărire domnească pt. ocină în Bălişoara (Băleşoara), sat <j. Buzău> 423,
Hurezi 3 1 O, pt. un rumân 305, martor 424, 453.
pt. Ţigăneşti 50 I . Băliţi din Hurezi, megiaş luat pe răvaş
Băjeşti (Băjăşti), sat <j . Muşcel şi Pădureţ, azi domnesc pt. Giurgiţa 462.
j. Argeş> 305. <Bălotescu> Cânda, post. (clucer) din
Bălaci din Gârbovăţ, unchiul Floarei I 00; Baloteşti, fr. cu - Vintilă iuz., martor
- rumâni din: Corcova 508, Corcova, 1 1 O, 279, 3 1 5; Vintilă, clucer, iuz. din
-
f. lui Lupul, fr. cu Oprea, Dragomir, Baloteşti, fr. cu - Cânda 1 1 0, 279, 3 1 5.

Băluţă şi Neagoe, unchi lui Lupul Băloteşti v. Baloteşti.
508, Gârbov 467, Gârbov, f. lui Băltean(u) din Micşăneşti, se răscumpără din
Stoica 467. rumânie 239; - <Văgiulescu> Lupu,
Bălan (Pălan) din Bădeni 64; - din Jideni, luat post. din Bălteni, moşia lui la Văgiuleşti
în chezăşie pt. bir 464; - din Stolojani, 422, 460, 470.
martor 1 93 ; - moşul lui Toader v. Bălteni, m-re (ctitoria lui Hrizea vomic), metoh
Belciug; - p. lui de ocină la Crevedia al m-rii Radu Vodă din Bucureşti 3 1 2;
223; - roşu din Stăneştii de Sus, pâră în - sat, j. Ilfov 3 1 2; sat <j. Mehedinţi>
-
divan 354; rumâni din: Seaca v. Stan

- 303, 422, 460.
637
Bălţaţi, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 4, 350, 397, - Dragomir d i n Cărunţi, tatăl lui
398, 443. - Cristian, Stanciu şi Marin 1 1 3-
'
Băluică din Păpălari, fr. cu Mirean 13 7. - Marin, f. lui - Dragomir din Cărunti
Băluţă, rumân din Corcova, f. lui Lupul, fr. cu fr. cu Cristian şi Stanciu, nep. Rad� i
Oprea, Bălaci, Dragomir şi Neagoe, 1 1 3 ; - Stanciu, f. lui - Dragomir, fr. cu
unchi lui Lupul 508. Cristian şi Marin, nep. Radei 1 I 3.
Bănache, delniţa lui la Corşori 7. Bârnă din Surdeşti, tatăl lui Albu 307.
Băneşti, sat <j. Argeş, azi j. Dâmboviţa> 1 39, Bâra, rumân din Zăvalu, f. lui Toader 325;
279; - sat <j . Vlaşca, azi Dâmboviţa> - Stanciu!, tatăl lui Lepădat, adevereşte
44, 1 09; - sat <j. Sac, azi j. Buzău> 5 3 ; că fiul său a cumpărat un vad de moară
- sat <j . Argeş> 6 1 . 483.
Bănuieşti, sat, j . Sac <azi j . Buzău> 5 3 . Bârca, sat <j . Dolj> 1 24, 1 3 1 , 1 36, 264, 462,
Bărariul v. Berariul. 477, 478.
Bărăşti (Borăşti), sat <j . Rm. Sărat, azi Bârcă, tatăl lui Oprea din Bărbăteşti 35.
j. Buzău> 356, 397, 464. Bârlea, cumpără moşie în Berivoeşti 259.
Bărbăreşti, sat <j. Romanaţi, azi j. Vâlcea> <Bârsescul> Bratu, ceauş, face schimb de
203, 425. ţigani 296, martor pt. Piteşti 32 1 ;
<Bărbătescu> Hrizan, post. 520. - Preda, clucer, tatăl lui - Vlad, log. de
Bărbăteşti, sat <j Dâmboviţa> 35, 490; - sat vistierie 63; - Vlad, post., log. de
<j. Vâlcea> 344, 345, 394. vistierie din Hârseşti, f. lui - Preda
Bărbuleasa Stoica, martor pt. Rucăr 7 1 . clucer (nep. lui Manea <Ghizdavăţ>), se
Bărbuleşti, sat <j . Sac, azi j . Buzău> 64; - sat judecă cu Radu! ban Buzescul pt.
<j. Ialomiţa> 1 1 7. moştenirea boierilor din Drăgoeşti 63,
Bărbunceşti, sat <j. Buzău> 30 I . martor pt. Arceşti 4 1 4 .
Bărcan, ceauş, martor pt. Micşani 20; - f. popii Bârseşti, sat <j . Argeş> 7; - sat <j. Ilfov> 296;
Danciul din Gârbov, prădat de roşii din -sat <j . Olt> I 87; - sat <j. Vâlcea> 63,
Rm. Sărat 397; - iuz. din Miroşi, tatăl lui 284, 4 1 4 .
Stoica 335; - rumân din Negrăşani, f. lui Bârseştii, boierii din -, rude cu familia
Ilie, fr. cu Vlaicul 26 I ; - văr cu Manea, boierilor din Drăgoeşti 63.
Ion şi Neagu, vinde ocină la Ueşti 208. Bârza, sat <j . Dolj> 1 24, 1 3 1 , 1 36, 462.
Băsăilă Albul, rumân din Negrăşani, tatăl lui Bârzescul v. Valea -.
Lazăr 26 1 . Bâsca (Bisca), sat <j . Sac, azi j. Buzău> 164.
Băsărab v. Basarab. Bâşceni (Băşceni), sat <j. Sac, azi j. Buzău> 354.
Băseşti, sat <j. Dâmboviţa> 237. Bâşcoveanul Stan, vornic (al doilea), trimis de
Băşceni v. Bâşceni. Matei Basarab să cerceteze nişte locuri
Băşineşti, sat <j . Prahova> 24 1 . ale m-rii Coşuna 205 .
Bătia, rumân din Corcova, f. Frâncului, fr. cu Bealcea v. Belcea.
Iancu! şi Necula 508. Bealciul v. Belciul.
Bătiescu (Bitiescu) Radu, log., f. lui - Stoica Bealeţi v. Beleţi.
log., boier jurător pt. Câmpulung 41 O; Beică, rumân din Izbiceni 246.
- Stoica, log. din Bătieşti, tatăl lui Beicea, rumân din Deleni 266.
- Radu log. 54, 41 O, 448. Belcea (Bealcea) din Gârbovi 62; - tatăl lui
Bătieşti, sat, j. Muscel şi Pădureţ <azi j. Argeş> Radu 297.
54. Belcin (Bulcin), sat <j. Dolj> 1 78.
Bătrânul, megiaş din Urecheşti, vinde ocină Ia Belciug Bălan (Pălan), moşul lui Toader, p. lui
Coteni 4 1 8 . de moşie la Bărăşti 356; Toader, nep.
-
Băzare<a> Radu, rumân din Gemenile 96. lui - Bălan, vinde moşie la Bărăşti 356.
Băzăieşti, sat <j . Vlaşca, azi dispărut> 493. Belciul (Bealciul), grădina lui în j. Ialomiţa
Bâca Vlad, martor pt. Comet 40 I . 473; - rumân din Cemăteşti 1 28;
Bâlgăi v . Piscul -. - socrul lui Stanciu! din Ivăneşti, vinde
Bâltea Cristian, f. lui - Dragomir din Cărunţi, ocină în Ivăneşti 1 8, 249; - tatăl lui
fr. cu Stanciu şi Marin, nep. Radei I 1 3 ; Manciul 1 8 .
638
Belciu(I), sat <j. Dolj> 1 24, 1 3 1 , 1 3 6, 334. jurător pt. m-rea Câmpulung 449, boier
Belea, cânepiştea lui la Groapa Lupului şi hotarnic pt. Bădeni 448.
Duşăşti 90. Berivoeşti (Berevoieşti), sat <j. Muscel, azi
Beleţi (Bealeţi, Beliţi), sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 1 1 9, 389, 402; - sat <j. Sac,
j. Argeş> 1 34, 2 1 9, 4 1 0, 448. azi j. Prahova> 259.
Belgrad, cetate <în Transilvania> 269. Bertuiul, martor pt. Fundeni 1 89.
Beliti v. Beleti.
' Betul Neagul, tatăl lui Cheraco din Măcreştii
Bel �, unchiaş din Surduieşti, tatăl lui Albu 1 1 8. de Yale 485.
Benciu, rumân din Negrăşani, tatăl lui Stan, Bezdead, sat <j. Dâmboviţa> 1 47, 355.
Călin, Stoica şi Soare 26 1 . Bibarsă, sat, j . Sac <azi dispărut> 338.
Benea din Pueşti, tatăl lui Nan păhărnicel 485, Bibarţi, sat <j. Sac, azi dispărut> 380.
486. Bibeşti, sat <j. Gorj> 280, 482.
Benga v. Bengescu. Biceşti, sat <j. Rm. Sărat, azi j . Buzău> 373.
<Bengescu> (Benga) Barbul, cpt., fr. cu Bilciurescul Radu, spăt., boier jurător pt.
- Stanciu! pah. şi - Ylăduţul, ginerele lui Mărăcineni 1 82 .
Nicola pârcălab 232, a luat pe seama lui Bilţi, martor pt. Peştişani 484.
rumânii din satele Sulariul şi Băldălui Birivoiescul v. Berivoiescul.
269, rumânii lui din Giurgiţa 462; Bisca v. Bâsca.
- Stanciul, pah., post., fr. cu - Ylăduţul Bistra, sat <j. Buzău> 423, 424, 453 .
şi - Barbul, om puternic în casa Bistriţa (Bistriţă), m-re 1 2 1 , 1 39, 1 5 1 , 2 1 2,
domnească, a luat pe seama lui rumânii 242, 243, 338, 5 1 6.
din satele Sulariul şi Băldălui 269, martor Bistriţă v. Bistriţa.
pt. schimb de ţigancă 425, rumânii lui B itiescul v. Bătiescul.
din Giurgiţa 462; - Vlăduţul, fr. cu Biţilor, topic la Davideşti <j. Muscel şi Pădureţ>
- Stanciu! şi - Barbu!, a luat pe seama lui 1 60.
rumânii din satele Sulariul şi Băldălui Blahoda Manea, rumân din Negrăşani, tatăl
269, rumânii lui din Giurgiţa 462. lui Filcea şi Ciocan 26 l .
Bengeşti, familie de boieri, revendică în divan Blaj, p. lui de ocină la Albeşti 453.
rumânii din satele Sulariul şi Băldălui Blaj, sat <j. Romanaţi, azi j . Olt> 45 1 .
269, 462. Blăjescu Neagoe din Stolojani, vinde p. lui de
Berariul (Băra.Iiul, Beraru) Ionaşco din Grădişte, ocină din sat 1 93.
boier jurător pt. moşia căpotească 398, Blotea, rumân din !oneşti 1 28 .
443. Boba, sţ. lui Radu d i n Cucuteni, fc . Dumitrei,
Beraru v. Berariul. sr. cu Neacşa, cumnată cu Dumitru l 32.
Berceni, sat <j. Ylaşca, azi în mun. Bucureşti> Bobe din Săcuiani v. Vlad al lui -; - f. lui
88. Otea din Popeşti, boier jurător pt. Lungi
Bercilă, rumân din Bădeni, tatăl lui Pătru, 1 25 ; - martor pt. Berivoeşti 259.
Dumitraşco şi Yitan 448. Boblicescu Stoica din Şovârcu, tatăl Neagăi şi
Berciugov, sat <j . Ilfov> 1 74, 377. al Mariei 328.
Berea v. Opriş al lui -. Boboiu Stan din Stăneştii de Sus, pâră în
Bereşti, sat <j. Olt> l 87. divan 354.
Berevoieşti v. Berivoieşti. Bochin Voinea <din Dragoslavele>, aldămăşar
Berilă, rumân din Cerbureni, tatăl lui Stanciu! 40. 372.
Berilescul Stoichiţă (Stoica), cpt., boier Bodăeşti, sat, j . Olt 469.
judecător pt. Cernăteşti 44 1 , boier Bodea din Groşani, eliberat din rumânie 3 1 4.
jurător pt. Mărăcineni 1 82 , cumpără Bogătescul v. Bogotescul.
ocină în Săruleşti 1 1 . Bogăteşti (Bogoteşti), sat <j. Muscel, azi
Berileşti, sat <j. Dâmbovita> 250. j. Argeş> 1 33, l 46, 226, 262, 36 l , 389,
Berindei, locul lui la Corş� ri 7. 4 1 0, 449.
Berivoescul (Birivoiescul) Nan, log. <din Bogdan din Cerneţi 67; - din Craioviţa,
Berivoieşti>, boier jurător, martor 292, întărire domnească pt. elib. din rumânie
402, 4 1 0, 4 1 1 , 448 ; - Pană, log., boier 322; iuz., tatăl lui Ştefan log. şi
-
639
Vasilie iuz. 1 74; - păhărnicel din 44 1 , 444-446, 448, 449, 457, 459, 472,
Pueşti, f. lui Marco, martor pt. Măcreştii 4 7 5 , 4 8 5 , 490, 502, 509, martor pt.
de Vale 485, 486; popă din Bârca 477,
- Bărbăteşti 490; - Necula, log., scrie
478; - rumâni din: Masloşi 272, doc. 1 8 1 , 262, 309, 3 1 7, 3 1 8, 344, 345,
Masloşi (cel Mic) 360, Perişor 2 1 5 , 490; - Pană, post. <din Târgovişte>,
Vărvoru 2 1 5 ; - tatăl Ancăi şi al lui Sava via lui la Bărbăteşti 35; - Stanciu <din
450; - vătaf, martor pt. loc de casă în Târgovişte>, martor pt. Bărbăteşti 35.
Bucureşti 265, 276; - Stan («cel Boldurugeşti (Buldurugeşti), sat <j. Ilfov>
bătrân») din Stâlpeni, vinde ocină 98. 283, 377.
Bogdănei, sat <j . Rm. Sărat, azi dispărut> 4 8 1 . Bologa Preda, cpt., pârcălab la Strehaia, vinde
Bogdăneşti, sat <j . Vâlcea> 1 1 1 , 46 1 . ţigani 257, 2 5 8 .
Bogdea, rumân din lzbiceni 246. Bolovan Stanciu din Câmpulung, boier jurător
Bogdonici din Pleşoiul de Sus, boier j urător 273, 3 1 4 .
446. Boltea v. Boldea.
Boghiani, sat <j. Sac, azi dispărut> 338. Bolun(ul) Dragomir, călăraş, martor pt. loc de
Bogorod, megiaş din Şerbăneşti 1 2 . casă în Bucureşti, martor pt. împrumut
Bogotescul (Bogătescul) Stanciu, log. din 265, 276, 3 5 1 , 352.
Bogoteşti, boier jurător 1 3 3, 226, 262, Bomboi v. Piscul -.
moşia lui la Bogoteşti 41 O, stăpân peste Bonţeşti, sat <j . Ilfov> 324.
munte la Rucăr 1 46. Bora, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 4, 1 1 3.
Bogoteşti v. Bogăteşti. Boră, p. lui de ocină la Crevedia 223.
Bohan(ul), topic la Giurgiţa <j. Dolj> 462; Borăşti v. Bărăşti.
v. şi Piscul -. Borcea, cpt. din Buzău, martor pt. Cucuteni
Boia, fr. lui Coman annaş, p. lui de ocină la 1 32 ; - din Comişani, martor pt. Luciani
Broşteni 480. 42; - din Moreni, martor pt. Cătun 488;
Boian, moşul lui Drăgan, p. lui de moşie la: - martor pt. Miridina 376; popă,
-
Malu 427, Broşteni 487. clisiarh, tatăl lui Dumitru popă 276.
Boică v. Buică. Bordea din Carcadulea 364; - Radu din
Boica, şetrar, moara lui 1 35 . Bresniţa, se împrumută 285.
Boicul cel Mare d i n Răsturnaţi, boier j urător Bordeni, sat <j. Prahova> 338.
369; - cel Mic din Răsturnaţi, boier Bordeşti, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău> 373,
jurător 369. 392.
Boişoara v. Boişora. Bordoşani v. Burduşani.
Boişora (Boişoara), sat <j. Argeş, azi j. Vâlcea> Boreani v. Boureani.
I. Borenghi Stan <din Berciugov>, bunicul
Boja, rumân din Corcova, f. lui Pârvul 508; Stancei 377.
v. şi Badea al lui -. Boruleanul Dumitru din U lmet, boier jurător
Bojii v. Neagu! al -. pt. Craioviţa 322.
Bold, rumân din Ghierghireşti, fr. cu popa Boşca, p. lui de ocină la Sârbeni 375.
Milea şi Sin 1 28 . Botea, rumân din Hăndrăşeşti, fr. cu Stanciu!
Boldea (Boltea), p. l u i d e ocină la Bărăşti 356; 457.
- tatăl lui Dumitru din Verneşti 458. Boteanu! Crăciun, log., boier hotarnic pt.
Boldescu Dumitru, log., martor pt. Glaveş Bădeni 4 1 0, 448, 449; - Nedelco, clucer
364. <din Boteni>, ispravnic de Dâmboviţa
Boldeşti, sat <j. Prahova> 30 1 , 343. 247.
Boldici(u) Dumitru (Dimitrie), log. din Botenească, moşie la Stăneşti <j. Vlaşca, azi
Târgovişte, scrie doc. 7, 9, 50, 60, 79, j . Ilfov> 1 84, 1 88, 289.
1 04- 1 06, 1 1 5, 1 20, 1 24, 1 25, 1 27, 1 28 , Botenii (- de Sus), sat <j. Muscel, azi
1 30, 1 3 5, 1 3 7, 1 56, 1 5 7, 1 62, 1 83 , 1 86, j. Dâmboviţa> 36, 1 4 1 .
1 9 1 , 20 1 , 202, 222, 224, 243, 244, 246- Botezatu Tănasie, portar (al doilea), sţ.
248, 260, 262, 266, 267, 269, 288, 289, Voicăi, cumpără moşie la Duşani 504,
298, 3 1 2, 32 1 , 348, 357, 383, 40� 4 1 0, la Ueşti 208, ispravnic la jurământ pt.
640
Căzăneşti 222, pt. Săcel 482, ispravnic Brăila, oraş: oameni fugiţi l a - 397, biserica
pi. Poenari 247. domnească din 397; - drumul - 338; -
Botoşanul Dumitraşco, cpt. din Mărăcineni, j . v. Rm. Sărat şi -.
martor 49 1 , 492. Brăiloi(u), poruncă pt. restituirea bunurilor lui
Bour v. Lacul -. Stamate pah. 275; - Barbu! din Drăgăiani,
Boureani v. Boureni. fr. cu Stoica post. şi Drăghici 3 1 .
Boureni (Boreani, Boureani), sat (moşie), Hrăneşti, sat <j. Ilfov> 274; - sat <j. Sac, azi
j. Romanaţi <azi j. Dolj> 474, 500. j . Prahova> 3 1 9, 357.
Bozii, topic la Jideni <j. Rm. Sărat> 464. Brătăşani, sat <j. Romanaţi, azi j . Olt> 4 1 4.
Bozioiu, tatăl lui Drima 5 1 1 . <Brătăşanu> Ghinea, vist., sluger din
Bradul, m-re, ctitoria lui Radu M ihalcea comis Brătăşani, tatăl lui Mihăilă spăl. şi
(mare), scutită de toate dările, închinată Miho, fr. cu Costea post. din Vâlceni
metoh Episcopiei Pogoniana 326. 429, 504, cumpără moşie în Gura Foii
Braico, ţigan, f. lui Voico 1 96 . 1 09, martor pt. Arceşti 4 1 4, pâră cu
Braloştiţa, sat <j. Dolj> 3 0 3 , 4 2 2 , 460. Stroe Leurdeanu log. (mare) 355;
Bran, popă de la biserica domnească din - Mihail (Mihăilă) f. lui - Ghinea, fr.
Târgovişte 35; - tatăl lui Dumitru cu Miho 1 09, martor pt. Pârliţi 429;
croitor rumân din Tătărani 1 62 ; - vinde - Miho, f. lui - Ghinea, fr. cu Mihail
ocină la Mitreşti 97; v. şi Măgura lui -. 1 09.
Braşov <din Mlăci> v. Radul al lui -. Brătiani, sat <j . Muscel, azi j. Argeş> 31 O.
Braşov, oraş <în Transilvania> 300; - sat Brătianu! (Brătiian) Mihai, log. <din Brătiani>,
<j. Buzău> 1 4. boier hotarnic 402, 4 1 O, 4 1 1 , 448, 449.
Bratea, martor pt. Gărdeşti 1 02 ; v. Preda al -. Brătiian v. Brătianu!.
Bratia, sat, j. Muscel <azi j. Argeş> 3 5 5 ; Brătilă, ceauş, boier jurător pt. averea lui
- hotar la Corşori <j . Muscel> 7. Costea sluger 223.
Bratu(!), ceauş v. Bârsescul; - din Coieteşti Brătileşti v. Brătuleşti.
v. Coitescul; - <din Dragoslavele> Brătuleşti (Brătileşti), sat <j . Muscel, azi
v. Pohocel; - din Leoteşti, martor pt. j. Argeş> 54.
Odobeni 43; - din Pleşcoi, ginerele lui Brânceai, sat <j. Teleorman> 1 94.
Radu, fr. cu Duţea, văr cu Stoica, martor Brâncoveanu! Danciul, tatăl lui Matei
pt. Negoşina 2 1 7; - f. unchiaşului Badea Basarab, vinde ocină la Tâmna 1 8 1 ;
din Tegeni, fr. cu Stan, Ştefan şi Albul - Preda, vomic (mare), martor în divan
144; - log. domnesc, martor pt. Bărbăteşti 6, 7, 1 3, 1 8, 54, 60, 63, 72, 79, 97, 1 04-
490, pt. Mirceşti 1 74; - log. din Târgovişte, 1 06, 1 1 0, 1 1 5, 1 1 6, 1 20, 1 27, 1 28, 1 30,
martor pt. Budişteni 1 1 O; - popa Bratu, 1 3 5- 1 3 8, 1 43, 1 52, 1 60, 1 62, 1 67, 1 72,
martor pt. Rucăr 7 1 ; - ţigan al m-rii Argeş 1 76, 1 8 1 , 1 84, 1 86, 1 9 1 , 200-202, 204,
16; v. şi Bârsescul, Coitescul, Pohocel. 205, 2 1 5, 2 1 6, 220, 222-224, 225, 230
Brădet, m-re 362. bis, 243, 244, 246-248, 25 1 , 26 1 , 262,
Brădiceni, sat <j . Gorj> 360. 266, 267, 269, 287, 300, 305, 3 1 0, 3 1 2,
Brăgarea Radul, martor pt. Cărunţi 1 1 3 . 3 1 4-3 1 6, 3 1 9, 320, 322, 325-328, 338,
Brăgă rea scă , moşie, j . Săcuiani <azi j. Buzău> 340, 347-349, 353-355, 357, 389, 397,
304; v. şi Piatra -. 404, 407, 4 1 4, 42 1 , 443, 444, 446, 448,
Brăgărescu Neagoe, post., f. lui - Oană, tatăl 449, 457, 459, 462, 463, 475, 480, 487,
lui Radu şi Neagoe 253; - Neagoe, f. lui 494, 499, 500, 502, 508-5 1 1 , cartea lui
Neagoe post., fr. cu Radu, nep. lui pt. ţigani 207, face schimb de sate cu
- Oană, i se întăreşte ocină la Cărunţi Episcopia de Râmnic 383, ispravnic de
253; - Oană, tatăl lui Neagoe post., doc. 1 45, boier jurător (pt. moşie,
bunicul lui Radu şi Neagoe 253; zestre) 50, 5 1 , 60, 254, boier tocmelnic
- Radu, f. lui - Neagoe, fr. cu Neagoe, 1 2 1 , 1 22, stăpâneşte satul Târnna în silă
nep. lui Oană 253. (fiind «tare şi puternic» în vremea lui
Brăgăreşti, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 1 5 . Matei Basarab) 1 8 1 , hotărniceşte moşia
64 1
din satul Brebu a m-rii Brebu 202, Bucşă v. Radul al lui -.
rumânii lui din Ştiubeia 245. Bucşăneşti, sat <j . Argeş> 292.
Brâncoveni, m-re <j . Romanaţi, azi j. Olt>, Bucur din Mihăeşti, martor pt. Fundeni 189 ·
ctitoria lui Matei Basarab 1 37, 268, 339, -
- post., tatăl lui Goran 40 1 ; rumân di �
42 1 , 450, 45 1 , 505; - sat <j . Romanaţi, Gemenile 96.
azi j. Olt> 288. Bucureşti, oraş (cetate), biserică în - 208·
Brâncovenilor, hotarul -, hotar la Păpălari 1 37. biserica domnească Uurământ la -) 265 '.
Brânduşi, loc la -, topic la Corşori <j. Muscel> 3 1 4, 504; biserica Tabacilor 168; casă
7. în - 504; j itniţa domneasc ă 205;
Breasta, sat <j. Dolj> 282, 4 1 4. j udecată la - (lege adusă la scaunul de
Breazoaia (Breazoe, Breazoea, Breazoie, Brezoi), la -) 26 1 , 3 1 4; loc de casă 168, 205,
sat <j. Dâmboviţa> 1 0 1 , 279, 476, 504. 276; loc de casă cu prăvălie şi pivni!ă
Breazoe v. Breazoaia. 205; loc emitere doc. 1 72, 176, 1 83,
Breazoea v. Breazoaia. 1 84, 1 86, 1 9 1 , 200-202, 204, 205, 222-
Brebinarul Vladul, rumân din !oneşti 1 28 . 224, 230 bis, 243, 244, 246-248, 251,
Brebul, m-re, ctitoria l u i Matei Basarab 72, 26 1 , 266, 269, 282, 288, 300, 303, 305,
202; - sat, j . Prahova 72, 202. 3 1 0, 3 1 2, 3 1 4-3 1 6, 320, 322, 324, 326,
Bresnicenii, sătenii din Bresniţa 285. 327, 338, 340, 347, 349, 353-355, 397,
Bresniţa (- de Sus, de Jos), sat <j . Mehedinţi> 404, 407, 433, 44 1 , 443-446, 448, 449,
285. 452, 457, 459, 462, 463, 472, 475, 487,
Brezeşti v. Crângul -. 495-497, 502, 508, 509, 5 1 1 ; m-rii în:
Brezoi v. Breazoaia. Mihai Vodă 8, 1 88 , 289, 4 1 9, Plumbuita
<Brezoianu> Radu, comis (al doilea) din (de la Colentina) 475, Radu Vodă (Sf.
Breazoi, cumpără ocină în Ţerţileşti Troiţă, Sf. Treime) 1 42, 23 1 , 274, 3 12,
468, martor pt. Coso ba 1 O 1 , pt. Duşani 426, Sf. Gheorghe Vechi (biserica lui
504, pt. rumânii din !oneşti 279. Mitrea vomic) 265; oameni din -: 182,
Breazoie v. Breazoaia. 1 84.
Bria din Răsnicel, boier jurător 446. Bucuviel, topic la Cemăteşti 1 35.
Broască v. Puţul lui -. Buda, iazul lui - 7.
Broscari, sat, j. Mehedinţi 63, 65, 66, 245, -
Budea, p. lui de ocină la Budeşti 209; Constantin
395. din Mileşti, vinde ocină în sat 45.
Broscariul Radu, scrie doc. 2 1 6, 277. Budeşteni v. Budişteni.
Broşteani v. Broşteni. Budeşti, sat <j. Rrn . Sărat, azi j. V rancea> 209 .
Broşteni (Broşteani), sat <j. Ialomiţa> 427, 480, Budimoc, rumân din Izbiceni 246.
487. Budişteni (Budeşteni), sat <j. Muscel, azi
Brusturi, topic la Cârstieneşti <j. Muscel> 7. j . Argeş> 24, 6 1 , 1 1 0.
Bubai din Rădeşti, fr. cu Dan, Stan şi Staico, Buduiu, <rumân din Lungi>, tatăl lui Mihăilă
vinde ocină la Bodăeşti 469. şi Manea 1 52.
Bubercă, ţigan, tatăl lui Radu 99. Budureşti, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 319,
Buciuleşti, silişte <j. Rm. Sărat> 443 . 357.
Buciumaş v. Stoica al lui -. Buduvacă Dumitraşco, martor pl. Dumireşti
Buciumi v. Buciumeni. 1 1 2.
Buciumeni (Buciumi), sat, j . Vâlcea 63, 250. Bughea, sat <j . Muscel, azi j . Argeş> 7 1 .
Bucovaţi v. Bucovăţ. Bugheni, sat <j . Sac, azi j. Prahova> 369.
Bucov, sat <j . Sac, azi j. Buzău> 88. Buhuci Mihăilă, ia boieri hotarnici 423, 424,
Bucovăţ (Bucovaţi, Coşuna), m-re (lângă -
453; Neagu, tatăl lui Stoian 3 1 1 .
Craiova) <j. Dolj> 52, 1 24, 1 3 1 , 1 36, Buică (Boică) Badea (bătrânul) din Câmpulung,
2 1 5 , 233, 333, 433, 452, 466; - sat boier jurător 273, 3 14.
<j. Dolj> 2 1 0, 322. Buicescul Diicul, spăt. (mare, fost), boier
Bucovului, hotarul - 1 3 5 . j urător 63, eliberează satul Glupavi din
Bucşani, sat <j . Dâmboviţa> 490, 504; - sat rumânie 1 94 ' întărire domnească pt.
<j. Vlaşca, azi j . Giurgiu> 493, 507. satul Arceşti 4 1 4, martor în divan 7,
642
13, 18, 54, 60, 63, 72, 79, 97, Buzău, apă (matca -, hotar) 5 , 297, 4 8 5 , 486,
rumâneşte în silă satul Craioviţa în 494, 5 1 O; - episcop de (arhiepiscop de
vremea lui Matei Basarab 322, ţine -, Episcopie la -, jurământ la ) 74, -
j. Dolj de biruri 322. 1 32, 1 54, 1 55, 2 1 4, 244, 295, 30 1 , 302,

Buieşti, sat <j. Ialomiţa> 473. 337, 358, 359, 393, 4 1 6, 423, 424, 430,
Bujor, tatăl lui Radu rumân din Dârvari 200; 443, 447, 453, 455, 456, 494, 509, 5 1 1 ;
- unchi (?) lui Ursul din Dârvari 1 1 5 , - oraş (târg, case în -, oameni din): 80,
200. 95, 1 32, 244, 293, 30 I, 302, 31 l , 420,
Bujore an u l Tudor, log., martor 1 5 1 . 494; j. (sate în -) 1 43, 1 83 , 2 1 7, 244,
-
Buliga <Lupul>, agă (mare) din Ciovâmăşani 302, 3 1 1 , 337, 453, 5 1 1 .

37 1 , 490, întărire domnească pt. m-rea Buzeanul, martor pt. Coteni 4 1 8 .
Topolniţa 204, pt. satul Seaca lui Cara <Buzescu> Elina băneasa, sţ. lui Radu
104, ridică case în Bucureşti pe locul Buzescu ban, fc. lui Papa Greceanu
m-rii Coşuna 205. log. (mare, fost), mama lui Matei
Bulcin v. Belcin. Buzescu, nora lui Radu Buzescu
Buldurugeşti v. Boldorugeşti. clucer, sr. cu Drăghici vist. (al doilea),
Bulercă, ţigan, tatăl lui Radu 99. cumnată cu - Maria băneasa 63, 247,
Buluchescul Nan <din Ţâţa> 1 47 . 282; Maria, băneasa, fc. lui Radu
-
Bulzeşti, sat <j. Dolj> 322. Buzescu clucer, sr. cu Radu Buzescu
Bum bu ieş ti , sat <j . Argeş, azi j . Vâlcea> I . ban, cumnată cu Elina, mătuşa lui
Buna din Duşăşti, sţ. lui Gherghe cel bătrân Matei Buzescu 247; - Matei, f. lui
90. - Radu ban şi al Elinei băneasa, nep.
Bunea, ceauş din Muşcel 379; - din Tigoiu, lui - Radu clucer şi al Mariei Buzeasca
boier adeveritor 4 8 1 ; - f. lui Tatul băneasa şi al lui Drăghici vist. 63, 247,
sluger din Orbeasca, fr. cu Muşat, finul 282; - Preda (Ceptureanu), spăt. din
lui - Grădişteanu, vinde ocină la Cepturoaia, f. lui - Teodosie log.
Grădiştea 403; - rumân din Băldălui, <Corbeanul>, nep. lui - Radu ban 63,
f. lui Manea, fr. cu Văsiiu, Neacşu! şi I 05, 1 70; - Radu ban, f. lui - Radu
Stoica 269, v. şi Ion al lui ; - vinde - clucer, sţ. Elinei băneasa, tatăl lui
ocină în Mitreşti 97; vist. (mare)
- - Matei, fr. cu Maria Buzeasca
v. Grădişteanu; v. şi Grădişteanu, Ion băneasa 247, pâră în divan pt. moşiile
al lui -. Drăgoeştilor 63, 282; - Radu clucer,
Buneşti, sat <j . Rm. Sărat, azi j . Buzău> 408. tatăl lui - Radu ban şi al Mariei
Bunta, rumân din Izbiceni, f. lui Duţă 246. Buzeasca băneasa, bunicul lui Matei -,
Burciul, martor pt. Gârbov 373. socrul Elinei băneasa 247.
Burdela Manea din Dralea, rumân al m-rii Buzeştii (din Cepturoaia), familie de boieri, au
Radu Vodă 8 . cotropit satele boierilor din Drăgoeşti
Burduş ani (Bordoşani), sat <j . Dâmboviţa> 50, 63, stăpânesc în silă satul Sărsca 446.
60. Buzinca <Dimitrie>, sluger, comis, tatăl lui
Bure, rumân din Vârvoru 2 1 5 . Papa şi al lui Preda sluger, ginerele lui
Burila , sat <j . Mehedinti> 65. Mihai spăt. <din Răduleşti>, sţ.
Burlan din Felii, pâră În divan pt. ocină în sat Grăjdanei, cumpără satul Izbiceni 5,
1 92. 246, 442; - Papa, f. lui - <Dimitrie>
Busea, pah. din Coteşti, boier jurător pt. Stoieneşti comis, fr. cu Preda sluger, Matei
389. Basarab i-a confiscat satul lzbiceni 246;
Butoiu (Potoc), m-re <j. Dâmb oviţa> 1 3 9, - Preda, sluger, f. lui - <Dimitrie>
386. comis, fr. cu Papa, se înfrăţeşte cu Radu
Buzatul Tudor Radu din Cioro iaşul 1 3 1 36
1, . Mihalcea Cândescu 5, Matei Basarab i-a
Buză Radu! din Voivode şti, boier
jurător pt. luat satul Izbiceni în silă 246, p. lui de
ocină la Bibarsă 3 3 8 . moară în j. Buzău 442.
643
c
Cacaleţi, sat, j. Vlaşca <azi Izvoru, j . Ilfov> Carambiel Radu, ţigan, sţ. Radei, tatăl Stanei
327; sat <j. Buzău> 423, 424, 453.
- 294.
Cacoţi, sat <j. Mehedinţi> 65, 1 63 . Caraţea Ion, rumân din lzbiceni 246.
Cacova, sat <j . Vâlcea> 4 1 4 . Caraula, sat <j . Mehedinţi, azi j. Dolj> 422.
Calan v. Călin. Carcadulea, sat <j . Sac, azi j. Buzău> 87' 360
'
Calbreaz Stan din Ghimpeni, din Zăvârteni, 364, 365, 367, 368, 370, 380, 4 1 5.
martor pt. Băieşti 493, 507. Caricea, tatăl lui Petriman rumân din Tătărani
Cale<a>, fc. lui Gostilă, vinde ocină la Trânşani 1 62 .
1 97. Carida v. Caridi.
Calcio <din Trânşani>, martor 1 97. <Caridi> (Carida, Caridie) Gheorghe, clucer
Calea Cioroiului, topic la Giurgiţa <j . Dolj> (al doilea), vist. (al doilea) din Clejani,
462; Goicii, topic la Giurgiţa <j. Dolj>
- boier j urător 63, 223, 3 1 5; cumpără
462; - Măceşului, topic la Giurgiţa moşie în Stâlpeni 98, în Glupavi 194;
<j . Dolj> 462; Padei, topic la Giurgiţa
- martor 44, 1 67, 504.
<j . Dolj> 462; - Vianului, topic la Caridie v. Caridi.
Radovan <j . Dolj> 2 1 5 . Carşotă v. Carşote.
Calen v. Călin. Carşote (Carşotă) Alexie (Alexe, Alecsie),
Calin v. Călin. ceauş din Mărăcineni, f. lui - Mihai,
Calofireşti, sat <j. Teleorman> 238. nep. lui - Alexie, văr cu Dumitraşco,
Calone, log., fr. cu Ianache, Miho şi popa întărire domnească pt. ocină la
Dumitru, martor 3 5 1 , 352. Deduleşti 1 83 , martor 28 1 , 430, 443,
Calotă din Felii, pâră în divan pt. ocină în sat 455, 49 1 , 492, 494; - Alexie <din
1 92; f. lui Hamza din Popeşti, scrie
- Oraşul de Floci>, tatăl lui Dumitraşco,
doc. 1 49; - post. din Târgovişte, boier fr. cu - Mihai din Mărăcineni, unchi lui
jurător pt. Tudoran 237; - popă din - Alexie 1 83 ; - Dumitraşco, f. lui
Craiova, scrie doc. 2 1 O. - Alexie <din oraşul de Floci>, nep. lui
Cantacuzino (Catacuzino) Costandin, post. - Mihai din Mărăcineni, văr cu - Alexie
(mare, fost), boier jurător 50, 5 1 , 60, 1 52, ceauş 1 83 ; - Mihai din Mărăcineni, fr.
254, cumpără moşie la Căzăneşti 350, cu - Alexie, tatăl lui - Alexie ceauş,
face schimb de ţigănci 74, ispravnic unchi lui Dumitraşco 1 83 .
domnesc 1 82, martor în divan 6, 7, 1 3 , Cartiu, sat <j . Gorj> 43 1 .
1 8 , 54, 63, 72, 79, 97, 1 04-1 06, 1 1 6, Cartojani (Cârtojani), sat <j. Vlaşca, azi
1 43, 1 67, 443, martor pt. înfrăţire 5, j . Giurgiu> 504; - sat <j. Vâlcea> 56.
participă la înmormântarea lui Muşat Caso v. Casoe.
vist. 287, stăpâneşte satul Strehaia 248. Casoe (Caso, Casul) Nica, grec <din
Capcea, vinde rumâni din Groşi 236. Câmpulung>, boier jurător, martor 4 1 0,
Capinteni v. Căpinteni. 4 1 1 , 448 , 449.
Caplea, băneasa, mama lui Vintilă <Corbeanul> Casul v. Casoe.
vomic (mare, fost), moşia ei la Plosca Catacuzino v. Cantacuzino.
407; sţ. lui Mihai comis din Floreşti
- Catalina v. Cătălina.
1 70; ţigancă, mama Stanei 1 90.
- Cata v. Catea.
Capotă Cârstea, rumân din Băjeşti, tatăl lui t �
Ca ea (Ca ) Manea din Urdeşti 1 57; Necula,
-
Dumitru, Neagoe, Contoş şi Jon 305. ţigan, tatăl Tudorei 99.

Capul Petiticului, topic la Gârbov <j. Rm. Sărat> Cazan v. Căzan.
373; Piscului, topic la Brebu 202.
- Căcălaul, poruncă pt. restituirea bucatelor lui
Cara v. Seaca lui -. Stamatie pah. 275.
Caragea, rumân din lzbiceni 246; - Pavlache, Căineşti v. Câineşti.
ban, tatăl lui Mihalaşco spăl. (al doilea) Călcâi(u) Nan (Naan) din Sârbi, boier jurător
din Clejani 504. pt. Scurteşti 28 1 , 430, 494.
644
Căldăraru, i se porunceşte să restituie bucatele Căpoteşti, sat, moşie la Balta Albă <j. Rm.
m-rii Brădet 362. Sărat> 398.
Căldăruşani, m-re (ctitoria lui Matei Basarab) Căpreani v. Căpreai.
206, 2 1 3, 239, 24 1 , 296, 299; - sat Căpreni (Căpreani), sat <j. Dolj> 1 24, 1 3 1 ,
<j. Ilfov> 294. 1 3 6, 303, 445.
Călian, tatăl lui Gaşpar 2 8 5 . Căpreşti, sat <j. Buzău> 343.
Călimăneşti, sat, j. Vâlcea 347. Căpuşescul Neagoe din Scăiani, boier hotarnic
Călin (Calan, Calen, Calin) din Mirceşti, 1 3 5.
martor 1 26, 290; - din Roteni (uncheaş) Cărare, rumân din lzbiceni 246.
144; - f. Stanei din <Berciugov>, nep. Cărbăşti (Cărbişi), sat <j. Gorj> 360.
Râmâncăi 377; - log., scrie doc. 3 5 5 ; Cărbişi v. Cărbăşti.
- log., martor pt. Stoieneşti 3 3 5 ; Cărbunarul, moşie <j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa>
- mocan din Ochiul Boului, tatăl lui 48.
Stroe şi Vladul 472; - roşu <din Cărpeniş, sat <j. Gorj> 482.
Bărbuleşti> 1 1 7; - rumâni din: Drajna Cărunt, funia -, topic la Cărunţi <j . Prahova>
de Jos 353, Hăndrăşăşti, fr. cu Mihai, 253.
Mogoş şi Radomir 457, Negrăşani, f. lui Cărun ţi , sat <j . Sac, azi j. Prahova> 1 1 3 , 253.
Benciu, fr. cu Stan, Stoica şi Soare 26 1 , Cătălina (Catalina), fc. lui Vasilache ban, sţ.
Negrăşani, f. lui Luca, fr. cu Radu! şi lui Şerban post., stăpână în Şuţa 1 1 6.
Cătărău din Cerbureni 40.
Voico 26 l ; - tatăl lui Nedelea, dăruieşte
Cătin, rumân din Arceşti 4 1 4.
ocină la Davideşti pt. pomenire 1 60.
Cătun, sat <j. Gorj> 2 1 8, 467; - sat <j. Sac,
Călinescu! Apostol, popă din Călineşti, f. lui
azi j . Prahova> 25, 88, 488; - sat
- Dediu vătaf, fr. cu - Ghinea şi - Leca,
<j. Teleorman> 97; - sat <j. Vlaşca, azi
vinde moşie la Căzăneşti 350; - Dediu
j. Dâmboviţa> 1 25, 223.
vătaf, tatăl lui - Apostol popă, - Ghinea
Cătuşii v. Coada -.
şi Leca 93, 350; - Ghinea, f. lui
-·
Căută Radu! din Şerbăneşti 1 2 .
- Dediu vătaf, fr. cu - Apostol popa şi
Căzan (Cazan) din Mârşa, martor pt. Cârtojani
- Leca 93, 350; - Leca, f. lui - Dediu
56; - f. lui Badea pârcălab din Vlădeşti,
vătaf, fr. cu - Apostol popa şi - Ghinea boier hotarnic pt.: Bădeni 448,
93, 350.
Câmpulung 41 O, Plăticeni 3 1 9, scrie
Călineşti, sat, j. Prahova 1 9, 350; - sat doc. 282; - f. Pârciului, martor pt.
<j . Teleorman> 3 2 7 . Brăgăreşti 304; - post. v. Năsturel;
- roşu din Brăneşti, boier jurător pt.
Călmăţui, apă <j . Buzău> 3 1 1 , 4 5 3 ; - podul -,
hotar la Bibarsă 3 3 8 ; - cel Mare, topic Plăticeşti 357; v. şi Năsturel.
la Albeşti <j. Buzău> 4 5 3 ; - cel Mare, Căzăneşti, sat <j. Olt> 1 20; - sat <j . Prahova>
topic la Cucuteni <j. Sac> 1 32; - cel 332, 338, 350; - lui Spată (din plasa
Mic, topic la Cucuteni <j. Sac> 1 32; din Vale), j. Olt 222.
-Tătarului, topic la Albeşti <j. Buzău> Câinelui v. Gura, Valea -.
423, 453. Câineşti (Căineşti), sat <j. Romanaţi, azi
Că l u găre n i , sat <j. Sac, azi j . Buzău> 1 5 , 3 3 8 , j. Vâlcea> 400.
1 89, 369, 3 7 0 , 4 1 5 ; - sat <j . Valşca, azi Câlcă, delniţa lui la Bătieşti 54.
j. Giurgiu> 1 79. Câlnău, sat <j. Buzău> 455, 456; - topic la
Căm ârzan(u ) din Jideni, f. lui Gligorie, martor Pizduleşti 359.
464, p. lui de ocină 1 1 2 . Câltea v. Coltea.
Cănucea, rumân din Zăvatu, f. lui Pătru 325. Câ � pina, sa i <j . Prahova> 397.
Că pă ţână Ursu, rumân din Negrăşani, tatăl lui Câmpul lui Balotă, sat, j . Mehedinţi 63.
Balea, Soare, Cemat, Vişan şi Baico Câmpulung (Câmpul Lung, Dălgopol,
26 1 . Dălgopole, Dlăgopol ), loc emitere doc.
Că pinteni (Capinteni), sat <j . Dolj , azi j. Gorj> 1 68, 4 1 1 ; - m-re (biserica cea bătrână,
30, 422, 460. ctitoria lui Alexandru Nicolae vv.,
Căplan Pătraşco, martor pt. Pulaşi 329. Negru Vodă, rectitorită de Matei
645
Basarab) 1 3 3, 1 46, 226, 262, 292, 3 1 4, - din Bresniţa, f. lui Manea, se împrumută
340, 3 6 1 , 409--4 1 1 , 428, 448, 449, 5 1 7; 285; - din Creţuleşti, boier jurător 1 57;
- oraş (oameni din -) 2, 26, 1 28, 1 46, -din Ploieşti, boier jurător 338; - din
226, 262, 273, 3 1 4, 3 1 8 , 3 89, 402, 409, Stârcul, martor pt. Ghimpeni 107; - f. lui
4 1 0, 449. Bratu din Coeteşti, se înfrăţeşte cu
Câmpulungeanul Voinea, log., post. din Gheorghe 343; - f. lui Ghionea, vinde în
Câmpulung, boier hotarnic pt. Bădeni Mitreşti, nep. lui Combi post. 97; - f. lui
448, pt. o dârstă 226; boier jurător pt. : Marte, fr. cu Muşat, Costea şi Mane,
m-rea Câmpulung 1 3 3 , 449, Groşani vinde moşie în Lăţasca 307; - iuz. de
4 1 1 , Suslăneşti 2, martor pt.: Câmpulung roşii, sţ. Neacşei, ginerele lui Mihai armaş
41 O, 41 I , moară 262, 292, ţigani 402. 1 48 , 294; - log. din Branceni, martor pt.
Câmpul Lung v. Câmpulung. Glupavi 1 94; - log., unchiul lui Nica post.,
Cânda v. Cândea. fr. cu Drăghici post. 35; popă, cumpără
-
Cândea (Cânda, Cândie), clucer v . Bălotescu; ocină în Gura Largă 54; - post. din
- din Budişteni, martor 6 1 ; - din Cocorăşti, vinde ţigan 405; - post. din
Mirceşti, cumpără moşie în sat 1 26, Săteni, martor pt. Brăgăreşti 1 5 ; - roşu din
290; - f. lui Dobrişan, nep. Ancăi şi al Cioceni, boier jurător pt. Tudoran 237;
Tudosei 1 1 0; - popă din Brâncoveni, t. - ruman1 din: Băjăşti v. Capotă,
lui Barbu! cupeţ şi al lui Udrişte Hăndrăşeşti 457, Puişor, fr. cu Cozma
cămăraş 288; - post. din Băloteşti v. 2 1 5; - tatăl lui Novac din Vlădila 348; v.
Bălotescu; v. şi Bălotescu. şi Capotă, Cornăţeanu, Râul -.
<Cândescu> Radu, comis (mare) v. Mihălcescu. Cârsteian v. Cârstian.
Cândeşti (Cândişti), sat <j. Rm. Sărat, azi Cârsteşti, sat <j. Vlaşca, azi j . Dâmboviţa> 20.
j. Buzău> 209, 3 1 6, 398, 4 1 6, 443, 445, Cârstian (Cârstâen, Cârsteian, Cârstiian) al
49 1 . Guţii, martor pt. dealul Săsenilor 458;
Cândie v. Cândea. - cpt. din Ciocăneşti, martor la logodnă
Cândişti v. Cândeşti. 1 30; cpt. din Târgovişte, sţ.
<Cârjoae> Magdalina, călugăriţă, fosta sţ. a Anghelinei, tatăl Păunei şi al lui
lui Cârjoi, dăruieşte moşii m-rii Argeş Dumitru clucer, socrul lui Tudorie pah.,
260, 465. înzestrează 1 30; - cel Mare v. rumân;
Cârjoi, sţ. Magdalinei călugăriţa 260, 465. - <din Cacaleţi>, tatăl lui Mihai ceauş,
Cârlan din Brezoi, comis (al doilea), Stanciu!, Lupul şi Ancul, cumpără ocină
<sţ. Neacşei>, martor 504. la Novaci şi Călineşti 327; - din
Cârlig, rumân din Cernăteşti, tatăl lui Stan şi Cucuiati,, tatăl lui Onel, boier jurător pt.
Oancea 1 28 . Văleni 1 87; - din Drăgăneşti, boier
Cârligaţi, sat <j . Vlaşca, azi j . Ilfov> 44. hotarnic 1 35 ; - din Glaveş 364; - din
Cârlige (Cârligi), sat <j . Rm. Sărat, azi Glupavi, f. lui Neguţ, fr. cu Neagu! şi
j. Vâlcea> 398, 443; v. şi Lacul -. Dragnea, vinde ocină la Glupavi 1 94;
Cârligea din Alboteşti v. Manea al lui -. - din Herăşti 84; - din Negovani
Cârligi v. Cârlige. v. Radu al lui - : - din Oteşani
Cârligul, topic la Corcova <j . Mehedinţi> 508. v. Golescu; f. lui M ihuleaci, vinde vie
-
Cârlomăneşti (Cârlomănişti), sat <j . Buzău> la Ostra 363, 366; - f. lui Stoian, fr. cu
1 98 , 278, 49 1 . Stoica 1 60· - locul lui la Corşori
Cârlomănişti v . Cârlomăneşti. <j . Muscel » 7; - martor pt. funia
Cârna, sat <j. Dolj> 334. balotească 249; - martor pt. Clinceani
Cârnat, tatăl lui Cârstea din Bresniţa 2 8 5 . 330; - martor pt. Peştişani 484;
Cârpeşti, sat <j . Sac, azi j . Buzău> 1 54. - rumâni din: <Fedeleşoi>, f. lui Oprea
Cârstâen v. Cârstian. 7, !oneşti, f. lui Muzăcel 1 28, )oneşti,
Cârstea al Guţei, rumân din Zăvalu, tatăl lui f. lui Stoica Gogoşoiul 1 28, Negrăşani,
Lupu 325; - aprod din Ialomiţa, martor pt. f. lui Stanciu!, fr. cu Radu! 26 1 ,
Şuşani 2 1 ; - clucer v. Cornăţeanu; - din Negrăşani, f. lui Matei, Drag, Vasilie şi
Bresniţa, f. lui Cârnat, se împrumută 285; Stanciu! 26 1 , Zăvalu 325, Zăvalu, tatăl
646
lui Paul 3 2 5 ; - tatăl lui Vladul v. fr. cu Dragomir şi Mâinea 1 2 8,
Babul; v. şi Babul, Golescu, Radu al Negrăşani, f. lui Dobrotă, Răuţul, fr. cu
lui -. Pătru, Stanciu! şi Danciul 26 1 ,
Cârsteneşti v. Cârstieneşti. Negrăşani, f. lui Ursu Căpăţână, fr. cu
Cârstieneşti (Cârsteneşti, Cârstiianeşti, Balea, Soare, Vişan şi Baico 26 1 , Ostra,
Cârstineşti, Crăstiineşti) sat <j. Ilfov> f. lui Dobromir, fuge din ţară 363;
144; - sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 7, - unchiul lui Neagu! pah. 1 77.
260, 465, 489; - sat <j. Vâlcea> I . Cernavoda, localitate la sud de Dunăre 1 28.
Cârstiian v. Cârstian. Cernădie, sat <j. Gorj> 360.
Cârstiianeşti v. Cârstieneşti. Cernătescul lovan, rumân din Dârvari 1 1 5,
Cârstineşti v. Cârstieneşti. pâră în divan în vremea lui Alexandru
Cârstina, sţ. lui Fătu log., mama lui Dragomir Iliaş vv. 200.
şi Oprea din Corşori, soacra Mariei 27. Cernăteşti, podgoria - <j . Ilfov> 1 72; - sat
Cârstocea din Hulubeşti, megiaş tocmelnic pt. <j. Vlaşca, azi j . Ilfov> 1 28; - sat
Ghimpeni I 07. <j. Sac, azi j. Prahova> 1 35, 44 1 .
Cârtojan Negoiţă, comis (al doilea), boier Cernăteştii, rumâni din !oneşti 1 28.
jurător, martor 1 82, 504. Cernea, jupân din Boureni, martor pt. Piatra
Cârtojani v. Cartojani. Curmezişată 83; - rumân din Fiiani,
Câşlegă, jupân (neg.), cumpără ocină în funia f. lui Nan, fr. cu Stan şi Radu! 495 .
pulpească 1 1 2 . Cerneiul, tatăl lui Radu rumân din Dârvari
Ceapă Stanciu (cel bătrân), megiaş din Duşăşti 1 1 5, 200.
90. Cerneţi, hotar la Flămânzeşti <j. Argeş> 1 3 ;
Cearovăţ v. Ţarovăţ. - sat, j. Mehedinţi 63, 67.
Cega v. Tâmpinişul -. Cernica, portar (mare), ispravnic domnesc
Celebia (Cilibiia), ceuş de dorobanţi din 1 36; - rumân din Izbiceni 246;
Tâmna, f. lui Frăţilă, nep. lui Draghiia - vomic, f. lui lonaşco comis din
1 80, 1 8 1 . Săcuiani, nep. lui - cel bătrân, vomic
Celei(u) (Cileiu), apă 1 2; - sat <j . Romanaţi, din Săcuiani 340; - vomic (cel bătrân),
azi j . Olt> 1 39, 2 1 2 . din Săcuiani, tatăl lui lonaşco comis,
<Ceparul> lvaşco, armaş (mare), martor în bunicul lui - vomic, stăpâneşte cu
divan 389, pt. Bărbăteşti 490. Mitrea pitar în satul Cureştii pe Baltă
Ceplea, sat <j. Gorj> 482. 340.
Cepturi, sat <j. Olt> 75; - sat <j. Sac, azi Cerno din Păpălari 1 3 7.
j. Buzău> 34 1 . Cervenie (Cirvenie), sat <j. Ialomiţa> 473 .
Ceptureanu Preda spăt. v. <Buzescu> Preda. Cetăţi, topic la Budişteni 24.
Cepturoaia, sat <j . Romanaţi, azi j. Olt> 63, Cheie, topic la Cătun <j. Prahova> 488.
1 05, 1 70. Chera, armaş din Craiova, martor pt. Vâlcăneşti
Cerăt (Ceretu), sat <j. Dolj > 1 24, 1 3 1 , 1 36, 41.
462. Cheraco din Măcreştii de Vale, f. lui Neagu!
Cerbureni (Cerburini, Ciorobăreni), sat Betul, vinde moşie în sat 485.
<j . Muscel, azi j . Argeş> 40, 1 70 . Cherbeleţ, cneaz din Dârvari 1 1 5 , 200.
Cerburini v. Cerbureni. Chero v. Chiro.
Ceretu v. Cerăt. Chervasie, om adeveritor 48 1 .
Cernat din Băzăieşti, martor pt. Băieşti 493; Chesar v. Chisar.
- din Cârstieneşti, f. lui luga, fr. cu Chiciul, sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov ?> 50.
Oprea şi Văsiiu 7 ; - f. lui Radu! croitor Chicoş <din Focşănei> 378.
din Săseni, fr. cu Ionaşcu, vinde vii în Chiiaritului, delnită la Corşori 4 7 1 .
dealul Săsenilor 458; - martor pt. (
Chiojd u), sat <j . S ac, azi j. Buzău> 5 , 354.
-
Ogrezeni 336; portar (mare, fost) om Chirăiţi, p. lor de ocină la Albeşti 453.
domnesc pt. Drajna 353, 354; - post. Chirca, armaş, scrie doc. 1 02; - ban v.
din Târnava, boier jurător 1 36 ; - rumâni Rudeanu; - din Râmnic v. Hulubescu;
din: Cemăteşti, f. lui Vladul Gură Albă, - din Vârluţa, boier jurător pt. Craioviţa
647
322; -martor pt. Gărdeşti 1 02 ; - pah„ Ciocănari, sat <j. Dâmboviţa> 9.
cumpără sat în vremea lui Radu Mihnea Ciocăneşti, sat <j. Vlaşca, azi j. Teleorman>
1 3 7; - post. (mare) v. Rudeanu; 1 3 0, 4 1 9.
- stolnic (mare) v. Rudeanu; - via lui Cioceani v. Cioceni.
-, hotar la Ocna Mare 338; v. şi Cioceanul Mihai, comis, boier jurător pt.
Hulubcscu, Rudeanu. Mărăcineni 1 82 , martor pt. Brăgăreşti
Chirfote, popă, eclesiarh <din Târgovişte>, 15.
f. popii Tudoran, tatăl Predei şi al lui Cioceni (Cioceani), sat <j. Sac, azi j . Buzău>
Dragul, socrul lui Proca 3 5 . 1 5 , 3 3 , 1 25, 237, 4 1 9 .
Chirfotoaia (Chirfutoaia) Mihna, soacra lui Ciochină, unchiul lui Radu din Negovani şi al
Dragomir Poncea 225. lui Ciochinescu Neagoe 1 50.
Chirfutoaia v. Chirfotoaia. Ciochinescu Neagoe din Negovani, tatăl lui
Chiriac, log. din Ştefoaia, boier j urător pt. Radu, nep. de fr. al lui Ciochină 1 50.
·
averea lui Costea sluger 223. Ciocoro Tudor (Tuduru), vornic, f. lui Manea,
Chiriaţi Antim, popă <din Tărgovişte>, tatăl lui Gheorghe, fr. cu Păcală, Latco
martor pt. Bărbăteşti 3 5 . şi Stroe, unchiul Radei, Stancăi, Neac ăi Ş
Chirieţilor, p. -, topic la Albeşti <j . Buzău> şi lui Oprea 3 1 9, 357.
311. Cioplea din Şofrânceni, martor pt. Curtea 43 l.
Chirilă din Cârlomăneşti, martor pt. Piscu 278. Ciorani, sat <j . Ialomiţa> 1 74, 2 1 3 .
Chiriţă, neg. din Oraşul de Floci, boier Ciorâca, apă <j . Argeş> 374.
tocmelnic pt. Sufleni 22; - vornic Cioreceşti, sat <j. Romanaţi, azi j . Olt> 68.
v. Voicilă. Ciorobăreni v. Cerbureni.
Chiro (Chero, Chiru), călăraş, săpunar din <Ciorogârleanu> Ghioca, şetrar (mare), martor
Ploieşti 1 50; - stegar din Buzău, boier 1 68, 335, 495-497.
j urător 28 1 , 494. Cioroiaşi, sat <j. Dolj> 85, 1 24, 1 3 1 , 1 36.
Chiru v. Chiro. Cioroiu, sat <j . Dolj> 8 5 ; v. şi Calea -.
Cioropeiu Radu din Brădiceni, boier jurător
Chisar (Chesar) din Leoteşti, boier j urător
pt. Masloşi 360.
369; - f. jupânului Stănae, fr. cu Ilie,
Ciovârnăşani, sat, j . Mehedinţi 204.
împrumută bani de la eg. m-rii
Cireş v. Valea -.
Căldăruşani 206; v. şi Crucea lui -.
Cirvenie v. Cervenie.
Chisar, via lui -, topic la Ocna Mare 3 3 8 .
Cislău, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 1 5 , 354, 44 1 .
Chiseleţ(ul), baltă 23 1 ; - sat <j. Ilfov> 2 2 8 .
Ciuban d i n Ciobăneşti 28.
Chitrarul Stoica din Fieni, vinde ocină în sat
Ciubrova (Ciobrova), sat <j . Mehedinţi> 282.
496.
Ciucur, popă din Săcel, ia boieri jurători 482,
Chiţimie, rumân din lzbiceni 246.
leapădă banii de rumânie 232.
Chiveriţă Mihnea, fr. cu - Neagu! log. şi cu
Ciulniţa, sat, j . Ialomiţa 1 03 .
Radu log. 504; Neagu!, log. <din
-
Ciupăligă (Ciupligă) Oprea, rumân din
Bucureşti>, fr. cu Radu log şi - M ihnea, Dârvari, pâră în divan în vremea lui
vinde moşie 504. Alexandru Iliaş vv. l 1 5, 200.
Cileiu v. Celeiu. Ciupligă v. Ciupăligă.
Cilibiia v. Celebia. Ciupe, topic la Poenari <j. Muscel> 7.
Cimpoitorul Stănilă, rumân din !oneşti 1 28 . Ciuperceni, sat <j. Mehedinţi> 282.
Cioană, post. d i n Târnava, boier j urător pt. Ciurângă, _tatăl lui Badea 304.
Cioroiaşi 1 24, 13 l . Clejani, sat <j . Vlaşca, azi j . Giurgiu> 504,
Cioara, munte <j . Muscel> 389; v. şi Gura 507.
Văii -. Cliciul, sat <j . Vlaşca, azi. Ilfov> 60.
Ciobanu, bunicul lui Dedea din Poieni 33. Clinceni, sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov> 94, 330.
Ciobăneşti, sat <j . Prahova> 28. Coada Argelii, topic la Ghimpeni 1 07;
Ciobrova v. Ciubrova. - Cătuşii, topic la Ghimpeni 1 07;
Ciocan, rumân din Negrăşani, f. lui Manea - Purcariului, topic la Ghimp eni
Blahoda, fr. cu Filcea 26 1 . 1 07.
648
Coasta Tătarului, topic la Duşăşti <j. Teleonnan> Coitescu(I) (Coitescul) Bratu, tatăl lui
90; - Turcului, hotar la Cemăteşti Cârstea, boier jurător 343, 443, ciobanii
<j. Prahova> 1 35 . lui - 33 1 ; Neagoe, martor pt. Scăuiari
-
Cobia, m-re 270. 1 64.

Cobiian, post. din Dobroţei 1 44. Coiteşti (Coeteşti), sat <j . Buzău> 343 443.
Cocârţă Lepădat, rumân din Bădeni, tatăl lui Cojăşti, boierii din -, vând rumâni lui Hrizea
Dragomir, Vitan, Jupan şi Stan 448; vomic 3 1 2.
- Vitan, rumân din Bădeni, f. lui Colceac, rumân din Lungi, f. lui Vladul Sfitac,
- Lepădat, fr. cu Dragomir, Jupan şi fr. cu Dobre şi Stoian 1 52.
Stan 448 . Colentina, apă (m-rea de la -) 256, 468, 475.
Cochie, popă, rumân din lzbiceni 246. Colibaşi, sat <j. Gorj> 482.
Cociovovul Gros, apă, hotar la Gurguiaţi 224. Coloş Radu <din Dragoslavele>, aldămăşar
Cociul din Găujani, fuge la Brăila 397. 372.
Cocoe Manea, roşu din Dobroteni, m artor pt. Colţea (Câlţea) din Periaţi, boier luat pe răvaş
Grozeşti 34 1 . domnesc 73; - din Şchei, tatăl lui Radu
Cocorăscu Radu, log. (mare, fost), pah. 4; - f. popii Neniţa, bunic (?) popii
(mare), boier j udecător pt. zestre 50, - 464; - popă, nep. lui -, scrie doc. pt.
5 1 , boier jurător 1 5 2, cumpără rumâni Jideni 464; - vomic v. Doicescu; v. şi
9, ispravnic de doc. 6, 7, 1 3 , 1 8 , 54, Doicescu.
63, 79, 1 05, 1 06 , 1 1 5 , 1 20, 1 2 8, 1 30, Colţeşti, sat <j. Gorj> 149.
1 3 5 , 1 3 7, 1 3 8 , 1 5 6, 1 60, 1 62 , 1 72 , Colzore, sat <j. Ilfov, azi dispărut> 377.
întărire domnească pt. satul Tâncăbeşti Coman, aldămăşar pt. Bărăşti 356; - annaş din
300, se j udecă cu Mareş <Băjeşcu> Broşteni, fr. cu Boia, unchi lui Drăgan,
log. pt. un rumân 305, martor la ia boieri jurători pt. adeverirea plăţii
înmonnântarea lui Muşat vist. 287, birului 427, 480, 487; - boier jurător pt.
martor în divan: 7, 1 3 , 1 8 , 54, 60, 63, Câmpulung 4 1 1 ; - boier jurător pt.
72, 79, 97, 1 04 - 1 06, 1 1 0, 1 1 5 , 1 1 6, Groşani 4 1 1 ; - cpt„ se pune chezaş 29;
1 20, 1 27, 1 28, 1 3 0, 1 3 5 , 1 36- 1 3 8 , 1 43 , - diacon, martor pt. Gărdeşti 1 02; - din
1 60, 1 62, 1 72 , 3 0 0 , scutelnicii s ă i de l a Căzăneştii lui Spată 222; - din Corşori,
Palanga 227. sţ. Malei, vinde ocină în sat 7; - din
Cocorăşti, sat <j . Rm. Sărat, azi j . Prahova> Costeşti 50; - din Dragoslavele v.
1 5, 405; - sat <j. Romanaţi, azi j. Olt> Enăşescul; - din Găujani, a fost prădat
521-522; - de Mislea, sat <j. Prahova> pt. duşegubină 397; - din Groşani,
338; - pe Grind <j. Prahova> 9 . eliberat din rumânie 3 1 4; - din
Codrea <din Berciugov> v. Stan al -. Hodivoaia, fr. cu Oprea călăraş, întărire
Codrei Dumitru, ţigan al lui Ghinea post. 2 1 8 . domnească pt. ocină la Grozeşti 1 79;
Codreni, sat <j. Ilfov> 3 77. - <din Muscel>, boier jurător 449; - din
Codreşti (Cadrişti), sat <j . Buzău> 398, 443 . Rucăr 7 1 ; - din Scăieni, f. lui Milea,
Codrişti v. Codr eşti. martor pt. Tâmpa 46; - din Scăieni,
Codrul Stolnicese, topic la Mihăieşti <j. Ialomiţa> tatăl lui Stan, bunicul lui M ihai 32;
1 1 8. - <din Tâta>, tatăl lui Stănislav 1 47;
Coelie, tatăl lui Duminecă din lvăneşti 1 8 . -jupân din Săveşti, scrie doc. 36;
·
Coeteşti v. Coit eşti. - nep. lui Oprea Florescu!, boier jurător

Coiani, sat <j. Ilfov> 3 5 5 . pt. ocină la Bibarsă 338; - p. lui de
Coica, annaş, văr cu Stanciu! spăl. ş i Vlad 232, ocină la Găvana 1 92; - rumâni din:
482; - din Broşteni, birnic, fr. cu Radu, Cemăteşti, fr. cu Dobrotă şi Vladul 1 28,
pâră în divan 480, tocmeală făcută în Costeşti 60, Negrăşani, f. lui Voico,
casa lui 427; - din Stolojani, tatăl lui Anghel şi Vladul 26 1 , Negrăşani, fr. cu
Radu 1 93 . Stanciu!, Oprea şi Stoica 26 1 ; stegar,
-
Coichi na Stan din ?leşeşti, martor pt. Curte<a> călăraş din Mârzăneşti 288; tatăl lui
-
43 1 . Neagu! şi Oprea rumâni din Tătărani

Coilie, tatăl lui Dum inec ă 249 . 1 62; v. şi Enăşescul.
649
Comani, sat <j. Ilfov> 222; - sat <j. Olt> 1 87, Co<n>ţeşti, sat <j . Muscel, azi j . Argeş> 428 .
4 1 7, 429, 445, 490. Copăceanul Stamate (Stamatie), pah., f. lui
<Comăneanul> Badea, cpt. din Comani 1 87, Miloş log. din Copăceni 1 40, 2 7 1 , 275.'
429, 4 1 7, 445, 490. 360, 467.
Comăniţa, sat, j . Olt 1 20. Copăceni (Copoceni), sat <j. Gorj> 140, 360.
Combi, post., fr. cu Ghionea din Mitreşti, Copoceni v . Copăceni.
unchiul lui Cârstea 97. Corbeanul Dumitraşco, f. lui Negoiţă - log.,
Comişani, sat <j . Dâmboviţa> 42. fr. cu Vintilă - (II), nep. lui Vintilă - (I)
Constandin v. Costandin. vomic I 05; Negoiţă (Neagoe), log , f.
-
.
Constantin (Constandin, Costandin), cpt. din lui Vintilă - (I), vomic (mare), tatăl lui
Stăneşti, martor pl. Săruleşti 1 1 ; - cpt., Vintilă - (II) post. şi Dumitraşco - fr. ,
f. lui Radu armaş, dator cu bani 1 6 1 , cu jupâneasa Maria şi Teodosie

pâră în divan 3 1 6, vinde satul Groşi -, cumnat cu Udrişte Năsturel log. (al
-
1 67, 323; chiurciubaşa, martor pt.: doilea), unchi lui Matei post. 105 1 86; ,
Bărbăteşti 35, 490, Ciocănari 9; - Tudosie (Teodosie), log., f. lui Vintilă

- diacon din Buzău, tatăl lui Necula - (I), fr. cu Negoiţă - post„ tatăl lui
diacon 293, 302; - diacon, f. popii Preda spăt. din Cepturoaia, socrul lui
Dobrul. din Aldenii de Jos, cumpără vie -
Drăgoi cpt. I 05, 1 86; Tudor, călăraş
-
în dealul Săsenilor 297; din Bălişoara din Mârzăneşti 288; -
Vintilă (II),
v. Vână; - <din Gârleni>, tatăl lui
post., f. lui Negoiţă - log., fr. cu
Stoica, Neagu!, Pahomie şi Sima 1 9 1 ;
Dumitraşco -, nep. lui - vomic (mare)
- din Juguri v . Turcin; - din Măneşti,
1 05 , 1 86; - Vintilă (1), vomic (mare),
boier hotarnic 80, 423, 424, 453; - din -
-
tatăl lui Negoiţă - log„ Tudosie ban şi
Mileşti v. Budea; din Oraşul de Floci,
al jupânesei Maria, bunicul lui Preda
văr cu Sava, nep. lui Iorga şi Muşa 267; -
-
spăt. din Cepturoaia, Vintilă (li) şi
f. lui Dragul, nep. Slaviţei şi al lui
-
Dumitraşco, <socrul> lui Udrişte
Curesie 304; f. lui Preda, nep. lui
Năsturel, log. (al doilea) 1 05, 1 86, 407.
Bădicanul, dăruieşte ţigancă la m-re
Corbi(i), sat <j . Vlaşca, azi j. Dâmbovi\a>
306; - fr. cu Mihai, p. lui la Bătieşti 54;
- hagiu, moara lui 463; -
log. din I 05, 42 1 ; - de Piatră, sat <j. Muscel,
Hârseşti, scrie doc. 284, 306; - log. din azi j. Argeş> 260, 3 1 8, 465.
Stăneşti, martor pt. Şuşani 2 1 ; - martor Corbilor, hotarul -, topic la Cârstieneşti
pt. Gârleşti 1 02; - portar (mare) <j . Muscel> 7.
-
v. Gălăţeanul; post. din Juguri, tatăl Corbul, hotar la Flămânzeşti <j . Argeş> 13.
lui Radu log. 50 1 ; -
post. (mare) v. Corbuşori v. Corşori.
Cantacuzino; -
rumâni din: Gârleni, Corcan din Urlati,, boier hotarnic 1 35.
tatăl lui I va, bunic lui Ion 1 9 1 , Lazul <Corcodel> (Co rcodil), stolnic, tatăl lui Radu
434, Zăvalu, tatăl lui Stoica 325; - tatăl - post. 223, 504; - Radu, post. din
lui Marco 4 1 0; -
serdar, martor pt. Bucşani, f. lui - stolnic, cumpără un
Jupâneşti 26; v. şi Budea, Cantacuzino, ţigan 223, martor pt. Băieşti 493, 507,
Gălăţeanul, Turcin, Vână. pt. Duşani 504.
- Pogonat, împărat, ctitor al m-rii de la Corcodil v . Corcodel.
Pogoniana 326; Corcova, sat, j. Mehedinţi 508.
- Şerban vv., < 1 654- 1 658>, f. lui Cordunul, hotar la Corcova <j. M ehedinţi>
Radu Şerban, privilegiul lui pt. neg. 508.
chiproviceni 230 bis, passim. Corea din Jideni, fr. cu Alexandru, martor 464.
Constantinopol v. Ţarigrad. Corlat din Gropşani, bunic/unchi lui Costea
Contoş, rumân din Băjeşti, f. lui Cârstea din Gropşani, boier hotarnic 422, 460.
Capotă, fr. cu Dumitru, Neagoe şi Ion Corlaţi, hotarul -, topic Ia Cucuiaţi <j. Mehedinţi>
305. 460.
Conţescu(!) Pustiul Vlaicu, log. din Conţeşti, Corlăteşti, sat <j. Romanaţi, azi j. Olt> 393.
tatăl lui Ghiorman, boier j urător, martor <Cornăteanu > Adam, f. (vitreg) al lui - Secol
4 1 0, 428, 448, 449. c iucer şi al Varvarei, fr. vitreg cu
650
- Cârstea clucer, - <Vintilă> Florescu! 422, 434, 460; - sat <j . Gorj> 32;
pah. şi cu - lanache sluger, cumnat cu - sat <j . Vâlcea> 40 1 .
Anca, unchi lui - Matei, nep. lui Pătru Cornişani, sat <j. Dâmboviţa> 225.
Raţ şi al lui Gheorghe Raţ, vinde moşie Corniţei v. Cornăţel.
la Pârliţi 5 1 , 1 03, 429; - Cârstea, Cornul Pietrei, topic la Corşori <j. Muscel> 7;
clucer, f. lui - Socol clucer, <f. sufletesc v. şi Padina -, Piscul -.
al doamnei Elina>, sţ. Anghelinei, tatăl Corşori, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 7, 1 7,
Elinei, Marulei şi al Păunei, întărit în 27, 55, 1 1 9, 292, 4 1 1 , 449, 47 1 , 489.
Mitreşti, fr. (vitreg) cu - Adam, Vintilă Coru ia, p. lui de ocină la Mihăeşti 1 1 7.
Florescu, - lanache, unchi lui - Matei Cosniţa, topic la Bătieşti <j. Argeş> 54.
50, 51, 60, 97, 1 03 , 389, 429; Cosoba, sat, <j. Ilfov, azi j. Giurgiu> 1 0 1 , 504.
- Florescu <Vintilă II>, f. lui - Socot Costandin v. Constantin.
clucer, fr. (vitreg) cu - Adam, - Cârstea Costea, băiaş <din Baia de Aramă>, se pune
şi - lanache sluger, unchi lui - Matei chezaş 29; - călăraş, martor pt. Mitropolie
50, 51, 60, 63, 1 03, 389, 429; 78; - cojocar din Târgovişte 225; - din
- lanache, sluger, spăl., f. lui - Socol Gropşani, nep. lui Corlat, boier hotarnic
clucer, sţ. Ancăi, fr. (vitreg) cu - Adam, pt. Cucuiaţi 460; - <din Mileşti>
- Cârstea şi - Florescu <Vintilă>, tatăl v. Dălbac; - f. lui Marte, fr. cu Cârstea,
lui Matei, ginerele lui Bunea Muşat şi Marte, vinde moşie la Lăţeasca
Grădişteanu vist. (mare) 50, 5 1 , 60, 1 03, 308; - f. lui Nedelco, martor pt.
429; - Matei, f. lui - Ianache spăt. şi al Cioroiaşi 85; - f. Oprinei, fr. cu Batco,
Ancăi, nep. lui <Grădişteanu> Bunea Stoica şi Gherghi, p. lui de ocină la
vist. (mare) şi al lui Socot clucer (mare), Verneşti 244; - f. Radei, fr. cu Ivan şi
<Cornăţeanu> Costea, F lorescu pah. şi Oprea, vinde în dealul Crângurenilor
Adam 50, 5 1 , 429; - Socol, clucer 1 53, 1 58; - log., scrie doc. 495-497;
(mare) din Comăţeni, sţ. <Marulei, fc. - post. din Vâlceni, fr. cu Ghinea vist.,
lui Mihai Viteazul> şi al Varvarei, tatăl martor 504; - sluger, tatăl Neacşei,
(vitreg) al lui - Adam, - Cârstea c lucer, Barbu şi Neagu, boier hotarnic pt.
- <Vintilă> Florescu! pah., - lanache Mihalcea log. 223; v. şi Dălbac.
sluger, socrul Ancăi, bunic lui - Matei, Costea, sat <j . Vlaşca, azi dispărut> 1 78.
cumnat cu Pătru Raţ şi Gheorghe Raţ Costen v. Costin.
50, 60, 1 03, 389, 429, boier j urător 1 52, Costeni, sat, j. Ialomiţa 1 96; - sat <j. Sac, azi
389, 429, om domnesc pt. m-rea j. Buzău> 4.
Câmpulung 4 1 O, 448; - Socol, vomic Costeşti, sat <j . Argeş> 1 3, 389; - sat
(mare) <din Comăţeni, bunic lui> <j . Dâmboviţa> 50, 60; sat
- Socot clucer, moşul lui - Cârstea <j. Mehedinţi> 3 7 1 ; - sat <j. Vâlcea>
clucer, - <Vintilă> Florescu! pah., 243.
- lanache sluger, - Adam şi - Matei, Costin (Costen) din Şaineşti, fr. cu Dumitraşco
ctitorul bisericii de la Pârliti 429. stolnic (al doilea), martor 504; - şătrar
Cornăţel (Cornăţeni, Corniţei), târg <j . Ilfov> din Gomeni, boier jurător pt. Şovârcu
1 86, 304, 4 1 4; - sat <j. Dâmboviţa> 50; 1 78.
- sat (conac la -) 4 1 5; - topic la Coşcodia, sat <j. Mehedinţi> 234.
Gornoviţa <j. Mehedinţi> 3 7 1 . Coşuna, m-re v. Bucovăţ.
Comăţeni v. Corn ătel. Cotârlă, <rumân din Lungi>, tatăl lui Dragată
Corne(a) din Cătu � , martor pt. Gârbov 467; 1 52.
- din Corniţei, tatăl lui Laţco 304; Coteani v. Coteni.
- post. din Copăceni, boier jurător pt. Cotenescul Andrei <din Muscel>, f. lui Vlad
Masloşi 360. (cel bătrân), boier jurător pt.: Bădeni
Corneşti, sat <j . Dâmboviţa> 1 82, 20 1 , 457; 448, m-rea Câmpulung 4 1 0, 41 l , 449,
- sat <j. Vlaşca, azi j . Ilfov> 20, 294. vinde moşie în Voineşti 409.
Corn et, dealul -, hotar la Flămânzeş ti Coteni (Coteani), sat <j. Rrn. Sărat, azi dispărut>
<j . Argeş> 1 3 ; - sat <j . Dolj> 4 1 4, 418.
65 1
Coteneşti, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 409. Clinceni 330; - log. din Titoi, martor pt.
Coteniţa (Cotiniţa), sat <j. Olt> 437. Jigălie 474, 500; - log. v. Boteanu!·
Coteşti, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea> 209. - martor pt. funia balotească 249'.
Cotiniţa v. Coteniţa. - martor din Mihăeşti v. Măjescul; - p '.
Cotmeana, m-re <j. Argeş> 1 5 1 . -
lui de ocină la Bărbuleşti 1 1 7; pah.
Coţăieni, sat <j . Vlaşca, azi j . Dâmboviţa> 252. din Râmnic, martor pt. chezăşie la
Coţofană, rumân din Izbiceni 246; - Dobre, Jideni 464; - popă, scrie doc. 43; - post.
călăraş din Mârzăneşti 288; - Ion, p. lui din Bădiceni 360; - rumâni din: !oneşti
de moară 442. 279, Lungi, fr. cu Stanciu! 1 52, Vârvoru
Coţofăneşti v. Coţofeneşti. 2 1 5 ; - tatăl lui Ivan din Luciani 42;
<Coţofeanu> Mihai, spăl., sţ. Hârşovei, p. lui - tatăl Stancăi şi al Sorei, socrul lui -,
de ocină la Cucuiaţi 460. nep. lui Balea, vinde ocină la Bătieşti
Coţofeneşti (Coţofăneşti), sat <j . Prahova> 28. 54; v . şi Boteanu!, Măjcscul;
Cozia, m-re <j . Vâlcea> 23, 1 5 1 , 1 77, 347- - Bădica din Mihăeşti 1 1 7;
349; - sat <j. Vâlcea> 23. - Standul din ?redeşti, boier jurător
Cozleci, sat <j . Prahova> 1 82. 446.
Cozma, eg. al m-rii Radu Vodă 1 42; - rumâni Crăiţă, tatăl lui Radu 2 1 7.
din: Lazul 434, Perişor, fr. cu Cârstea Crăiuva v. Craiova.
-
2 1 5; ţigan, f. lui Radu! 99. Crăstiineşti v. Cârstieneşti.
Craiova (Craiuva, Crăiuva), oraş (oameni Crâştov, f. lui Iane post. şi al Vlădaiei, fr. cu
din -) 4 1 , 52, 2 1 5, 322, 325, 422, 460, Dragomir, Stanciu! şi Necula 498.
482, 2 1 0, 487, 498, 500; dorobanţii de Crâng, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 423, 424,
la - 322; puşcărie la - 322; ban mare 453; - (ul) Brezeştilor 375.
al - 7, 13, 1 8 , 54, 63, 8 1 , 97, 1 04, 1 06, Crângcanu, ţigan, tatăl Şerbanei 99.
1 1 6, 1 20, 1 27, 1 28, 1 35, 1 37, 1 38, 1 43, Crângeni, sat <j. Teleorman> 238.
1 72, 1 8 1 , 1 9 1 , 200, 20 1 , 205, 2 1 6, 220, Crângureni (Crângurenie), sat (deal, topic)
223, 224, 225, 230 bis, 233, 243, 246, <j . Muscel> 1 1 0, 1 53, 1 58.
25 1 , 26 1 , 262, 269, 288, 289, 303, 3 1 5, Crângurenie v. Crângureni.
3 1 6, 3 1 9, 32� 32� 328, 333, 334, 338, Creaţa, sat <j. Vlaşca, azi j . Ilfov> 1 57.
340, 397, 404, 407, 4 1 4, 444, 446, 452, Creciun v. Crăciun.
475, 502, 508; scaun de judecată la 52, Creţu(I), cpt. din Codreşti, boier jurător pt.
322, 446, 462; biserica domnească Căpoteşti 398, 443; - popă, aldămăşar
Uurământ la -) - 322; m-re lângă - 205. pt. Bărăşti 356; - Neagoe din Cozia 23.
<Craiovescul> Barbu, ban (mare, fost), moşul Creţul, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 369.
lui Matei Basarab voievod 325. Creţulescul Radu, log. din Creţuleşti, f. lu i
Craioviţa, sat, j . Dolj <azi în or. Craiova> 322. - Stan log. din Creţuleşti 9, 26, 44, 101,
Craiuva v. Craiova. 490, 50 1 ; - Stan, log. din Creţu Ieşti,
Cravisin, scutit de bir de către domn pt. paza -
tatăl lui - Radu log. 1 0 1 ; Vlaicu, log„
fântânii domneşti 46 1 . tatăl lui Ghiorma 4 1 0, 4 1 1 .
Crăceşti, sat <j . Teleorman> 3 1 5 . Creţuleşti, sat <j . Vlaşca, azi j. Ilfov> 101, 157,
Crăciun (Creciun) al Danei d i n Cioroiaşul 412.
1 36; - al Tămăşescului, vinde ocină la Crevedia, sat, j. Vlaşca <azi j. Giurgiu> 223.
-
crivina Giulei 1 93; armaş (al doilea) Cristea, clucer v. Socol; - din Duşăştii de Sus,
din Brezoi 354, 504; - boier jurător pt. tatăl Dragnei 90; - martor pt. lvăneşti
Groşani 4 1 1 ; - ceauş din Dumireşti 1 8; v. şi Socol.
1 1 2; - dărăban din Săveşti 36; - din Cristian, f. lui Dragomir v. Bâltea.
Bordeni, boier j urător pt. ocină la Criveţ, tatăl Stamatei 328.
Bibarsă 338; - din Boteni, boier j urător Crivina (Crivină), sat <j. Muscel, azi j. Argeş>
1 4 1 ; - din Cârlomăneşti, f. lui Iachint, 4 1 1 , 449; - topic la Bătieşti <j. Argeş>
fr. cu Mihăilă 278; - din lvăneşti, 54; - Giulei, topic la Stolojani <j. GmJ>
martor 1 8; - ginerele lui -, vinde ocină 1 93.
la Bătieşti 54; - hagiu, martor pt. Crivină v. Crivina.
652
Crucea l ui Chisar, topic la Bibarsă 338. Curmătura (Curmătură), topic la Miridine
Crudu Stan, martor pt. Rucăr 7 1 . <j . Sac> 376; - Turnişoarului, topic la
Cuceşti, sat <j . Vâlcea> 284. Gârbov <j. Rm. Sărat> 373.
Cuciuc Arcar, sţ. Frangăi, locul lui de casă în Curmătură v. Curmătura.
Bucureşti 205. Curte< a >, sat <j . Gorj> 43 1 , 432; - de
Cuciulat, iuz. din Topolniţa, boier jurător 3 7 1 . Argeş, oraş (oameni din, m-re la)
Cucui v. Voina al lui -. <j . Argeş> 7, 1 3 , 1 6, 3 1 , 40, 287, 309,
Cucuiaţi (Cucuieţi), sat <j. Mehedinţi, azi 3 1 7.
j. Dolj> 1 87, 422, 460. Curtişoara, sat <j. Olt> 266, 279.
Cucuie\i v. Cucuiaţi. Cursura Bădeştilor, topic la Şuşiani <j. Sac,
Cucurici, tăntâna lui -, topic la Bibarsă 330. azi dispărut> 2 1 .
Cucuteni, sat <j. Dâmboviţa> 1 2; - sat <j . Sac, Cuştereanul Iancu, log., f. lui - Oancea log., fr.
azi. Buzău> 1 32. cu Sava log., Şerban cpt., Mihai pah.,
Cuibul Berzei, hotar la Păpălari 13 7. Negoiţă log., Misail, vinde ocină la
Cuicu al gelepului, rumân <din Săcelu> 1 59 . Ciorani, scrie doc. pt. Ciorani 2 1 3;
Cularcu v. Marco -. - Mihai, pah. <din Cuştereni>, f. lui
Culea, pah., cumnat cu Anca şi Lăudat comis, - Oancea log., fr. cu Sava log., Şerban
căzut la nevoie în vremea lui Matei cpt., Negoiţă log. şi Iancu log., vinde ocină
Basarab 1 96; - Dumitru Sârbul <din la Ciorani 2 1 3; - Misail, f. lui - Oancea
Nicopole>, f. lui - Vasilie 1 42; - Vasilie log., fr. cu Iancu, Sava log., Şerban cpt.,
din Nicopole, tatăl lui - Dumitru Sârbul Mihai pah., Negoiţă log. 2 I 3; - Negoiţă,
142. log., f. lui - Oancea, log., fr. cu Sava log.,
Curăteştii (de pe Neajlov), sat, j. Vlaşca <azi Mihai pah., Şerban cpt., Iancu log. şi
j. Ilfov> 50, 60, 1 30. Misail 2 1 3, 277; - Oancea, log., tatăl lui -
Curesie, tatăl lui Dragul, fr. Slăviţei, bunicul Sava log., Mihai pah., Negoiţă log.,
lui Costandin 304. Şerban cpt., Iancu log. şi Misail 2 1 3; -
Cureştii pe Baltă, sat, j. Ilfov 340. Sava, log., f. lui - Oancea log., fr. cu
Curiacea (Curiiaci), sat <j. Mehedinţi> 67. Şerban cpt., Iancu log., Mihai pah.,
Curiia Necula, omul lui Proca neg., tatăl Negoiţă log. şi Misail, vinde ocină la
Alexandrei, socrul lui Bădilă Dumitru Ciorani 2 1 3; - Şerban cpt., f. lui -
log. 225. Oancea, fr. cu Iancu, Sava log., Mihai
Curiiaci v. Curiacea. pah., Misail şi Negoiţă log. 2 1 3.
Dabiul Ionaşco din Ţufuteşti, boier j urător pt. Scăuiani, tatăl lui Dumitraşco 3 1 6, 398,
Căpoteşti 398, 443 . - iuz., cumpără, primeşte zălog vie
443;
Dabul, pescar din Păpălari 1 3 7 ; - rumâni din: la Vemeşti 435, 438; - Stan din
Gârleni 1 9 1 , Masloşi 272. Creţuleşti, martor pt. Şerbăneşti 4 1 2.
Daiane din Ghergani, boier j urător pt. Lungi Damiian v. Damian.
1 2 5. Dan al Măciucoiului din Turbaţi, boier jurător
Damaschin, eg. al m-rii Cozia 270; - portar (al 482; - din Bârca, vinde moşie în sat 477;
doilea), om domnesc la hotărnicie, scrie - din Grădişte, boier jurător 273, 3 1 4;
doc 422, 460, 466; - vomic din Bucureşti, - din Rădeşti, fr. cu Stan, Bubai şi Staico
boier jurător pt. Mărăcineni 1 82; - vomic 469; - din Sârbeni 375; - din Vlădila, se
(fost), martor pt. Ştefăneşti 1 44 . judecă pt. Frăsinet 348; - f. lui Felca
Da mian (Damiian, Dămian, Dimianul, vomic din Urecheşti, tatăl lui Felca 3 1 6;
Dimiian), cpt. de sârbi, dăruit cu satul - locul lui de ocină la Corşori 7; - martor
Salcia de către Radu Mihnea 1 06; - din 393; - popă, martor pt. Cârstieneşti 506;
653
- popă, scrie doc. 48; - rumâni din: Darie, bunicul lui - din Suslăneşti, tatăl lui
Lazul 434, Negrăşani, tatăl lui Dragu Neguţ 2 ; - din Suslăneşti, f. lui Negu\,
26 1 , Negrăşani, f. lui Ion Mărtin, fr. cu nep. lui - 2.
Mărin şi Vladul 26 1 , Perişor 2 1 5, Datco (Deatco, Detco), fr. cu Gherghina, vinde
Zăvalu, f. lui Marinaş 325, Zăvalu, f. lui p. lui de ocină la Lacul Frasinilor 193-
Drăgan 325; - vătaf, martor pt. - post. din Curte<a>, fr. cu Nicol �
Berivoeşti 259; - vinde în Mitreşti 97; Ţangoniscul, martor 43 1 , 432; - post.,
- vist., <ctitorul m-rii Mărcuţa> de pe f. lui Vâlsan post., fr. cu Danciu post.,
Colentina 256; Radu post., văr cu Marga, nep. lui Matei
- <al II-i ea> vv. < 1 420-1424; 1 426- 2 1 5; - rumân al Mitropoliei, fr. cu Stan
1 43 1 >, cartea lui pt. m-rea Snagov 1 72. 78; - vomic, cumpără livadă <în
Dana <din Cioroiaşul> v. Crăciun al -. Cârstieneşti> 506.
Oancea, rumân din Zăvalu 325. David, post., hotărniceşte ocină 52, 233;
Danciul al Rămetii, călăraş din Bucureşti, - rumân din B ibeşti, martor 280.
întărire domnească pt. ocină la Stăneşti Davideşti, sat, j. Muscel şi Pădureţ <azi j. Argeş>
1 84; - aprod, martor pt. Şuşani 2 1 ; 1 60.
- din Bădeni, boier jurător pt. Stoeneşti Dăbuleni, topic la Potelu! <j. Romana\i, azi
389; din Răteşti, martor pt. j. Olt> 2 1 2.
Dobroieştii de Jos 6 1 ; - din Zătreni v. Dăeşti, sat, j . Vâlcea 277.
Zătreanul; - eliberat din rumânie 462; Dălbac Costea <din Mileşti>, vinde ocină în
- log. din Mileşti v. Pârâianul; - popă sat 3 8 .
din Bărbăteşti, martor 35; - popă din Dălgopol v. Câmpulung.
Gârbov, tatăl lui Bărcan 397; - popă din Dălgopole v. Câmpulung.
Vişina Seacă, fr. cu Radu 260; - post., Dălhăuţi, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea>
f. lui Vâlsan din Craiova, fr. cu Radu 398, 443 .
post., Datco post., văr cu Marga, nep. Dămian v. Damian.
Dănăilă din Aninoasa, martor pt. Fundeni 1 89;
lui Matei 2 1 5; - rumâni din: Broscari
- tatăl lui Dragomir 1 95.
395, Negrăşani, f. lui Dobrotă Răuţul,
Dăneşti, sat <j. Muscel, azi j . Argeş> 2.
fr. cu Pătru, Cerna! şi Stanciu! 26 1 ,
Dăngeşti, sat <j . Vâlcea> 1 5 1 .
Perişor 2 1 5, Vârvor 2 1 5; - sluger
Dănilă, diacon, martor pt. ţigani 405.
(mare) din Mileşti v. Pârâianu; - tatăl
Dărăbanţul, vinde ocină în Mitreşti 97.
lui Pătru 1 84; - vomic, boier hotarnic
Dărmănescul Neagoe, log., scrie doc. 26.
pt. Gurguiaţi 224; - vomic (mare), tatăl
Dăzmăţui v. Dezmăţui.
lui Matei Basarab v. Brâncoveanu!; v.
Dâlga, sat <j. Dolj> 57, 1 24, 1 3 1 , 462.
şi Brâncoveanu!, Pârâianul, Zătreanul.
Dâlgeanul Barbu, comis din Dâlga, f. lui
Dancu, popă, scrie doc. 2 1 9.
- Stanciu! post., boier jurător 124, 1 3 1 ,
Daniel (Danii!, Daniile), eg. al m-rii Cotmeana 1 36, 269, 462; mărturiseşte în divan
1 5 1 ; - eg. al m-rii Deduleşti, face schimb 269; - Stanciu!, post., tatăl lui - Barbu
de moşie 86; - eg. al m-rii Râncăciov 49, comis 269.
1 34; - eg. şi nastavnic al m-rii Snagov Dâmboviţa, j . (sate în -) 1 82, 247, 355, 472 ,
1 50, 1 72; - judeţ din Râmnic 1 1 1 ; 490, 495--497; - râu (mori pe -) 50, 5 1 ,
- martor pt. Piteşti v. Lani; v. şi Lani. 60, 1 0 1 .
Danii! v. Daniel. Dânţeşti v : Dinţeşti.
Daniile v. Daniel. Dârjan, f. lui Radu Dârjenoe, aldămăşar pt.
<Danovici> Marco, arrnaş (mare, fost), sţ. Bărăşti 356.
Radei, tatăl lui Toader, a stăpânit în silă Dârjenoe Radu, tatăl lui Dârjan 356.
satul Lungi în vremea lui Matei Basarab Dârvari, sat, j. Mehedinţi 1 1 5 , 200.
1 52; întărit în Şchiopeni 1 43 ; - Toader, Dârvăreni, sătenii din Dârvari 1 1 5.
post., f. lui - Marco arrnaş şi al Radei Dârveşti, sat <j. Dolj> 462.
1 43. Deal(ul), m-re 320, întărire domnească pt.
Danul, sat <j . Argeş> 40. vinăriciul domnesc de la Şolomon 502;
654
- sat <j. Vâlcea> 40 1 ; - Demianilor, Detco v. Datco.
topic la Şchiopeni <j. Buzău> 1 43 ; Devesel, sat <j. Romanaţi, azi j . Olt> 1 77.
- Râmnecului, topic l a Şchiopeni Deznăţui (Dăzmăţui) de Sus, topic la Giurgiţa
<j. Buzău> 1 43 ; - Teişului <j. Rrn. <j. Dolj> 462.
Sărat> 263. Dichiseni, sat <j. Ilfov> 228.
Deadul v. Dediul. Dicol v. Diicul.
Deatco v. Datco. Did din Buneşti, martor la danie 408.
Decâine Stan din Bărbăteşti 3 5 ; - rumân din Diia din Craioviţa, întărire domnească pt.
Izbiceni 246. eliberare din rumânie 322.
Decea, ţigancă 2 1 8. Diicul (Dicol), mazil din Berciugov 377;
Dedea, nep. lui Cioban, vinde în Poieni 33, 34. - rumâni din: Băldălui, tatăl lui Stanciu!
Dediu(I) (Deadul, Dedu!) din Budişteni, martor şi Barbu! 269, Lungi 1 52; - spăl. (mare,
6 l ; - din Cârligaţi, martor pt. !oneşti fost) v. Buicescul; v. şi Buicescul.
44; - martor pt. <dealul Crângurenilor> Dima, armaş din Bărbuleşti 64; - clucer din
158; - tatăl lui Tudorachi, Neagu! şi Mălureni, martor pt. Dobroeştii de Jos
Dumitru, cumpără ocină la Găvana 1 92; 6 1 ; - din Carcadulea, vinde ocină în sat
- vătaf v. Călinescu!; v. şi Călinescu!. 4 1 5 ; - din Urecheşti, vinde ocină la
Dedu! v. Dediul. Coteni 4 1 8; - fr. cu Florea călăraş din
Deduleşti, sat <j. Buzău> 1 83, 440. Bucureşti 1 68; - grecul v. Anghelet;
Defta, martor pt. Căzăneşti 332. - log., scrie doc. 6, 1 3 , 220; - rumân
<Deleanu> Drăguşin, pah. (mare) din Deleni, din Perişor 2 1 5; - sluger, martor pt.
sţ. Drăganei, tatăl lui Necula, Gorgan Fiani, 495-497; - sluger, martor pt.
clucer şi Fota I 48, 22 I , cumpără satul Piteşti 32 1 ; - sluger, tatăl lui Mihu spăl.
Smârdeştiţa 333, 452, ctitorul m-rii de 1 6 1 ; - spăl. din Râmnic 1 1 1 ; - spătărel
la Deleni-Olt 1 20 ; rumâneşte în silă v. Olănescu; v. şi Anghelet, Olănescu.
satul Căzăneşti 222; martor pt. Arceşti Dimianul v. Damian.
414; pâră în divan pt. satul Deleni 266; Dimiian v. Damian.
- Fota, f. lui - Drăguşin, fr. cu Gorgan Dimitrie, log. v. Boldiciu; - sluger v. Buzinca;
clucer şi Necula, se j udecă cu rumânii - tatăl jupânesei Dumitra Drăgoiasca
din Căzăneşti 222, 266; - Gorgan, v. <Ghizdavăţ>.
clucer, f. lui - Drăguşin, fr. cu Necula şi Dintrunlemn, m-re <j. Vâlcea> 2 1 1 .
Fota, se judecă cu rumânii din Căzăneşti Dinţeşti (Dânţeşti), sat <j. Vlaşca, azi j . Ilfov>
148, 222, 266, răscumpără satul Runcu 50.
22 1 ; - Necula, f. lui - Drăguşin, fr. cu Dionisie (Deonisie), eg. al m-rii Brădet 362;
Gorgan clucer şi Fota 22 1 , 222, 266. - eg. al m-rii Cozia, martor pt. Robăneşti
Deleni, sat, j . Olt 266. 42 1 ; - eg. (ierom.) al m-rii Govora,
Demiani v. Dealul -. vinde moşia Curiaci 67; - eg. al m-rii
Deonisie v. Dionisie. Valea 77; - ep. (arhiepiscop) de Râmnic
Desa, sat <j. Dolj> 479. 1 46, 1 5 1 , întărire domnească pl. satul
Despa, fc. lui Lepădat aprodul, nep. de fc. a lui Muereasca 383, pt. satul Buneşti 408,
Neagu vătaf din Hulubeşti, moşia ei la martor pt. satul Bădeni 428, pt. o moară
Hulubeşti 476; - fc. lui Mihai şoimar din la Câmpulung 292; - ierom. la m-rea
Târgovişte şi a Dumitrei, st. lui Zaharia Argeş 16; - popă, martor pt. Glaveş
din Comişani 225; - st. lui Nedelco, nora 365.
.
lui Vlad Băciulescu, cumnată cu popa Dlăgopol v. Câmpulung.
Baciu 402. Dobra, ocina ei la Suslăneşti 2; - fc. Oprişei şi
Despi na, sţ. lui Ilie vomic din Comeşti, mama a lui Şerban, sr. cu Anca şi Voica 54;
jupânesei Mihna, Marulei logofeteasa şi - st. lui Albu fustaş 265; - sţ. lui
a lui Mihalcea vomic, are satul Pa �pul, mama lui laniu, vinde loc la
Hăndrăşeştii de zestre 20 1 , 457; - sţ. lui Gruiul lui Preda 7; v. şi Lacul -.
Muşat vist., mama Ilincăi şi a lui Vasile Dobre (Dobri), călăraş din Glaveş 364, 4 1 5;
spăl., bunica lui Hrizea 254, 287. - călăraş din Mârzăneşti v. Coţofană;
655
- din Carcadulea 364; - din Căzăneştii 26 1 ; - din Poieni, vinde ocină în sat 34·'
lui Spată 222; - din Duşăştii de Sus 90; - din Târgovişte, ginerele lui Stoica
- fântâna lui (moara lui -), hotar la cumnat cu - 382; - iuz. din Ţigăneşti '.
Bibarsă 338; - f. lui Nicula din Săteni, boier j urător pt. Teşila 4 1 3; - martor pt.
vinde vie 490; - f. lui Vlad din Lungi Căzăneşti 332; - p. lui de ocină Ia
1 52; - fr. cu Mihai, Vlaicu şi Vlad, Călineşti 1 9; - p. lui de ocină la Muşcel
vinde moşie la Şerbăneşti 4 1 2; 379; - rumâni din: Cemăteşti, fr. cu
- ginerele lui Stoica (cel bătrân) călăraş Coman şi Vladul 1 28, Cemăteşti, fr. cu
din Târgovişte, cumnat cu Sibiu, Stoian Ştefu!, Radu!, Stan şi Micul 135,
şi Neagoe, vinde vad de moară în Duşăşti, tatăl lui Nedelco, Petre, Avram
Târgovişte 79; - hagiu, martor pt. şi Marin 90, Negrăşani, f. lui Dragne, fr.
Clinceni 330; - martor pt. Sârbeni 375; cu Muşat şi Neagu 26 1 , Negrăşani, f. lui
- pârcălab, martor pt. răscumpărare din Radu!, fr. cu Dumitru şi Marco 26 1,
rumânie 503; - popă, scrie doc. 209; Negrăşani, f. lui Stanciu!, fr. cu Goran
- rumâni din: Băldălui, f. lui Ghiorma, şi Andrei 2 6 1 , Negrăşani, f. lui Vişan
fr. cu Lazăr şi Dragomir 269, Duşăşti, 26 1 , v. şi Rădiţă, Răuţul; v. şi Rădiţă,
tatăl lui - 90, Duşăşti, f. lui - 90, Răuţul;
Hăndrăşeşti, tatăl lui - 457, Hăndrăşeşti, - Răul, rumân din !oneşti 1 28.
f. lui - 457, Izbiceni 246, Lungi, f. lui Dobroteni, sat <j . Sac, azi j. Prahova> 34 1 .
Vladul Sfitac, fr. cu Stoian şi Colceac Dobroţei, sat <j . Ilfov> 1 44; - sat <j. la lomi!a>
1 52, Negrăşani, f. lui - 26 1 , Negrăşani, I 1 8.
fr. cu Voico şi Marco 26 1 , Perişor 2 1 5 ; Dobru, moşia lui la Masloşi 360; - popă din
- vătaf d i n Brâncoveni, martor pt. Aldenii de Jos, tatăl lui Costandin
Măineşti 505; - vătaf din Văleni, martor diacon 237.
pt. Robăneşti 450, 45 1 ; - vomic (al Dobruş din Săseşti, boier jurător pt. Tudoran
doilea), ispravnic la j urământ 338; v. şi 237.
Coţofană. Dochiţa, mama lui Vasilie 297.
Dobreşti, sat <j. Vâlcea> 344. Dodan, ţigan, tatăl Radei 99.
Dobri v. Dobre. Doftana, apă <j. Prahova> 202.
Dobriceani, sat <j. Vâlcea> 394. <Doicescul> Colţea, vomic din Doiceşti, fr. cu
Dobriceni, sat <j. Romanaţi, azi j. Olt> 425. - Udrea, boier jurător pt. Tudoran 237,
Dobrin, log. din Ungurei, boier jurător 1 87, cumpără moşie la Pârliţi 429, martor pt.
4 1 7; - f. lui Coman Enăşescul din înfrăţire 5, 250, martor pt. rumânie 495-
Dragoslavele, fr. cu Oancea, Mihăilă, 497, moşiile lui la Văleni 2 14, vinde
Neagoe şi Micul, pâră pt. satul Bădeni moşie la Ciulniţă 1 03; - Udrea, sluger
428; - rumâni din: Bădeni 448, (mare) din Doiceşti, fr. cu Colţea vomic,
Negrăşani, tatăl lui Dobre 26 1 . martor: pt. Ciocănari 9, pt. Fiani 495-
Dobroieştii (- de Sus, - de Jos), sat <j . Muscel, 497, martor pt. înfrăţire 5, martor în
azi j. Argeş> 6 1 , l l O. divan 97, 1 36, 1 38, 1 60, 1 72, 176, p. lui
Dobromir din Bresniţa, se împrumută 285; de moşie în Malu şi Broşteni 427, 480.
- din Sărăţeni, boier tocmelnic pt. Doiceşti, sat <j. Dâmboviţa> 35, 237, 250, 429.
Sufleni 22; - f. lui Paraschiva din Dolj (Dolj Jil, Doljâi, Jiul de Jos), j. (sate în ) -
Muscel 379; - f. lui Tudoran armaş, 1 06, 1 36, 322, 325, 383, 407, 433, 4 34,
vinde în Gheorgănel 84; - tatăl lui 445, 446, 452, 462; boierii din -jurământ
Cerna! din Ostrov 363. în divan 200.
Dobroslav, p. lui de ocină la Novaci 327; Dolj Jil v. Dolj.
- rumân din Deleni 266. Doljâi v. Dolj.
Dobrosloveni, sat <j. Romanaţi, azi j. Olt> 235. Dolofan(ul), aldămăşar pt. Bărăşti 356; - Pârvu,
Dobroşeştii, sat, j. Ilfov 1 72. log. din Oteteliş, boier judecător 63.
Dobrotan, rumân din Tătărani 1 62. Domitru v. Dumitru.
Dobrotă al Neanciului, rumân din Negrăşani, Done, martor pt. vânzare de ocină la lvăneşti
tatăl lui Oprea, Micul, Vişan şi Stanciu! 1 8; - martor pt. funia balotească 249.
656
Dos, sat <j. Vâlcea> 63, 69. hotarnic 30 I, 424; - din Hurez, boier
Drace a din Băbiciu, iertat de rumânie 25 1 . j urător pt. Giurgiţa 462; - din Jiani 65;
Drag v. Dragul. - din Măicăneşti 384; - din Muscel,
Draghia (Draghiia) din Gurmăneşti v. Albul; boier jurător 449; - din Râca, boier
- din Vemeşti, f. lui Vasilie ungurul, hotarnic pt. Poieni 33; - din Româneşti
martor 458; - unchiul/bunicul lui 1 57; - din Stăneştii de Sus, pâră în
Celebia ceauş de dorobanţi din Tâmna divan 354; - din Şchei v. Agerul; - din
18 I ; - vinde moşie la Goziani 238; v. şi Târgovişte v. Poncea; - din Târnava,
Albul. boier jurător pt. Cioroiaşul 1 24, 1 3 1 ;
Draghiia v. Draghia. - <din Ţâţa> 1 47; - f. lui Dănăilă,
D ragiu l din Balomireşti, tatăl lui Stan, bunic martor pt. Seaca 1 95; - f. lui Fătul din
lui - şi Radu! 279; - f. lui Stan, fr. cu Corşori 55; - f. lui Fătul log. şi al
Radu, nep. lui - din B alomireşti 279. Cârstinei, fr. cu Oprea, cumnat cu Maria
Dragna, fc. lui Cristea din Duşăştii de Sus 90. 27; - f. lui Iane post. şi al Vlădaiei, fr. cu
Dragne din Glupavi, f. lui Neguţ, fr. cu Stanciu!, Necula şi Crâştov 498; - f. lui
Cârstea şi Neagu!, vinde p. lui de ocină Ivan, funia lui de loc de la Cucuiaţi 460;
din sat 1 94; - din Muşăteşti, întărire - f. lui Oprea log. şi al Mariei, nep. lui
domnească pt. ocină în sat 1 85 ; - f. lui Mitrea vomic şi Drăguşin ban, fr. cu
Oancea din Jupâneşti, fr. cu Vlad 26; Ivan, văr cu Stroe, vinde loc de casă în
- rumâni din: Negrăşani, f. lui Albul, fr. Bucureşti 265; - f. lui Posmâlcă din
cu Soare şi Oprea 26 1 , Negrăşani, f. lui Jugureni, boier jurător 369; - f. (?) lui
Goţea, fr. cu Stan şi Stanciu! 26 1 , Voica Sterpul, tatăl lui Vlad mazilul
Negrăşani, tatăl lui Muşat, Neagu şi 1 38; - fr. cu Mihalcea din Tihuleşti,
Dobrotă 26 1 ; v. şi Sindilie; - vătaf din martor 53; - fr. cu Neagoe, cumpără
Berivoieşti, tatăl lui Stan 3 89; - vătaf de ocină la Davideşti 1 60; - fr. cu Necula
plăieşi, boier jurător pt. m-rea şi cu Stoian, martor pt. Săcuiani 73;
Câmpulung 4 1 1 , 449, pt. Groşeni 4 1 1 ; - fr. cu Tudoran post. v. Lerescul;
v. şi Sindilie. - iuz. din Călugăreni, martor pt.
Dragolea, cumpără o funie de moşie la Bârca Brăgăreşti 1 5 ; - iuz. din Sărata, sţ.
477. Evdei 64, 499; - log., schiler din Cozia
Dragomir al diaconului din Vemeşti, martor 23; - log. din Lereşti, martor pt. o
438, 49 1 , 492; - al Neacşei, martor moară la Câmpulung 292; - pitar din
492; - al lui Iacov din Corşori 55; Băjeşti, tatăl lui Ivan pah., bunic
- boier jurător pt. Câmpulung 4 1 O, 41 O; Neacşei 305; - judeţ din Buzău 244;
- boier jurător pt. Groşani 4 1 1 ; - martor pt. înfrăţire la <Ştefăneşti>
- călăraş v . Bolun; cpt. din 483; - p. lui de ocină la Cătun 25; - p.
Călugăreni 369, 370, 4 1 5 ; - cpt. din lui de ocină la Crevedia 223; - păcurar
Glaveş 380; - ctitor al m-rii Potoc 1 39; din Dumireşti 1 1 2; - pârcălab din
- din Băieşti, tatăl lui Stan 507; - din Găureana 1 36; - popă din Doiceşti,
Bârca 477, 478; - din Bârza, boier martor la înfrăţire 250; - popă din
jurător pt. Giurgiţa 462; - din Bibeşti, Gărdeşti, fr. cu Pătru post. I 02; - popă,
boier jurător, martor 280, 482; - din scrie doc. pt. Potoceni 442; - portar din
Buneşti, martor 409; - din Buzău, f. lui Stăneşti, martor, boier jurător 2 1 , 1 25;
Tudor, cumnat cu Stanciu, martor 297; -.portar, grădinile lui în j. Ialomiţa 473;
- din Cărunţi v. Bâltea; - din Cioroiaşi - post. (al doilea), ispravnic 2; - post.,
v. Rodescul; - din Corşori, martor 55, boier judecător 63; - post. din Beleţi,
47 1 ; - din Corşori, fr. cu Oprea, cumnat martor 2 1 9; - post. din <Pişteşti>, fr. cu
cu Maria, vinde delnită Pătru post., martor 43 1 , 432; - post.,
. în sat 47 1 ; - din
Cosoba, martor 1 0 1 ; - din Crângu v. st.0 Stanei, tatăl lui Stroe 276; - rumâni
Lupu; - din Fârtopeşti, martor pt. d in: Bădeni, f. lui Lepădat Cocârţă,
Tihuleşti 53; - din Godeni, boier j urător fr. cu Vitan, Jupan şi Stan 448,
273, 3 1 4; - din Gomoieşti, boier Băldălui, f. lui Ghiorma, fr. cu Lazăr şi
657
Dobre 269, Cemăteşti, f. lui Vladul - rumâni d i n : Ciocănari, f. lui Nistor, fr.
Gură Albă, fr. cu Cemat şi Mâinea 1 28, cu Nistor şi Voica 9, Corcova 508'
Ciocănari, f. lui Neagul, fr. cu Radu, Izbiceni 246, Negrăşani, f. lui Cârstea'
Badea, Toader, nep. lui Marco 9, fr. cu Matei, Vasilie şi Stanciul 261
Corcova, f. lui Lupul, fr. cu Oprea, Negrăşani, f. lui Dan 26 1 , Negrăşani '.
Bălaci, Băluţă şi Neagoe, unchi lui tatăl lui Vlaicul 26 1 , Negrăşani, f. lui
Lupul 508, Drajna de Jos 353, Duşăşti Vlaicul 26 1 ; - stăvar <din Târgovişte>,
90, Izbiceni 246, lzbiceni, nep. Ionesei martor pt. Mitropolie 78; - tatăl lui
246, Lazul 434, Negrăşani, f. lui Lungul Vladul rumân din Negrăşani 26 1 ;
Manea, fr. cu Radul, Vasilie, Baico şi - ţigan, f. lui Mihăilă, fr. c u Radu, Ion
Vlaicul 26 1 , Zăvalu 325; - spătărel din şi Stanciu 402.
Miroslăveşti 1 5 1 ; - sţ. Voicăi v. Rociotă; Drajna (- de Sus, - de Jos), sat <j. Sac, azi
- tatăl lui Stroe 54; - vomic, cumpără j . Prahova> 353, 354.
vie la Ostra 363; - vomic, fr. cu Dane, i Dralea, sat <j. Ilfov> 8.
se porunceşte să nu spargă satul m-rii Dranoveţi, sat <j. Romanaţi, azi j . Olt> 102,
Plăviceni 399; - vomic (mare) din 235.
Plăviceni şi <din Runcu> 1 29, boier Drăgan din Bărăşti, martor pt. chezăşie la
judecător 63, martor 288; v. şi Agerul, Jideni 464; - din lvăneşti, martor 18;
Bâltea, Bolun, Lerescul, Lupu, Poncea, -din Mătăsari, boier jurător 157; din-
Rociotă, Rodescul. Morânglav, martor pt. Cioreşti 68; din -
Dragomireşti, sat <j . Ilfov> 1 84, 1 88. Tătuleşti 1 57; - f. lui Vlad, nep. lui
Dragoslav din Căzăneşti, boier jurător pt. Coman armaş din Broşteni 427, 487;
ocină la Bibarsă 338. - -
martor pt. Deduleşti 440; martor pt.
Dragoslava din Priboieni, mama lui Stanciu şi funia balotească 249; - popă, martor pt.
Radu 385. vânzare la Cătun 488; - rumâni din:
Dragoslavele, sat <j. Muscel, azi j . Argeş> Cemăteşti 1 35, Drajna de Jos 353,
402, 428. Zăvalu 325, Zăvalu, fr. cu Drăghici 325,
Dragosloveni, sat <j. Rrn. Sărat, azi j . Vrancea> Zăvalu, tatăl lui Dan 325; -tatăl lui
209, 3 16. Nicola, Duca, Mirea, Lupu şi Dumitru
Dragostin din Bugheni, boier jurător 369. 245.
Dragotă, post. <din Poiană>, boier jurător 1 36, D răgana, păhărniceasa, sţ. lui Drăguşin
1 63; - rumâni din: !oneşti, f. lui Stoica, <Deleanu> pah., mama lui Gorgan clucer,
fr. cu Radul 1 28, Lungi, f. Cotârlei 1 52. Fota şi Necula, întărire domnească pt.
Dragul (Drag), ceauş de dorobanţi, împrumută ocină la Deleni 266.
pe popa Dumitru 35 1 ; - din Creaţa, Drăgaş, apă <j. Gorj> 32.
-
boier judecător 1 57 ; din Juguri, boier Drăgăneşti, familie de rumâni 245.
-
hotarnic pt. Juguri 1 4 1 , 4 1 0, 448; din Drăgăneşti, sat <j . Sac, azi j. Prahova> 1 35 .
Negovani, boier hotarnic 1 35; - din Drăgăşani, sat <j . Teleorman> 1 02.
Săruleşti, se înfrăţeşte cu Nedelco, Drăgeşti, sat <j . Dâmboviţa> 1 57.
Stoica şi Pătraşco 1 1 ; - f. popii Drăghici(u), ban, martor pt. Bărbăteşti 35;
Chirfote, fr. cu Preda, cumnat cu Proca, - cpt. din Comani, boier hotarnic 417;
nep. popii Tudoran 35; - f. lui Curesie, v. ş i Mihăescul; - din Băiceşli,
nep. Slaviţei, tatăl lui Costandin, vinde f. Dumitrei, fr. cu Neagu pah., nep. lui
moşie 304; - f. lui Ion log. din Bărăşti, - post. din Şomoneşti 360; - din
scrie doc. 464; - funia lui la Sârbeni Băneşti, f. lui Sârdei armaş, fr. cu
375; - iuz. din Cislău, ia boieri Neaga preoteasa 1 09; - din Bugheni,
judecători pt. Cemăteşti 44 1 , boier boier jurător 369; - din Cocorăştii de
jurător pt. Drajna 354, cumpără în Mislea, boier jurător pt. ocină la Bibarsă
Brăgăreşti 1 5 ; - popă, martor pt. 338·' - din Craiovita· întărire domnească
Dumireşti 1 1 2; - post. din Poiana, boier pt. eliberare din �mânie 322; - din
jurător pt. Cioroiaşu 1 24, 1 3 1 ; - post. Duşca, boier jurător pt. grădini în
din Stăneşti, vinde ocină la Şuşiani 2 1 ; Târgovişte 267; - din Izvama, boier
658
jurător 482; - din Răteşti, f. Mujei, sţ. Corcova 508, Corcova, f. lui Pădure, fr.
Neacşei, ginerele lui Ivan pah. 305; cu Mihaiu 508, Izbiceni 246, Negrăşani,
- din Sârbeni 375; - fr. cu Stoica post. f. lui Stanciu!, fr. cu Gheorghie 26 1 ,
din Drăgoiani 3 1 ; - hotarul lui la Zăvatu 325; - spăt. din Hârteşti, boier
Şuşiani 2 1 ; - iuz., martor pt. Piatra jurător pt. Stoeneşti 389; - strănepotul
Currnezişată 83; - livada lui <la călugăriţei Magdalina 260; - vist.,
Cârstieneşti> 506; - log. din Pleşoi, rumâneşte în silă, în vremea lui Radu
socrul lui Dumitraşco, boier hotarnic Şerban vv., satul Păpălari 137; v. şi
422, 460; pah. din Dâlga, răscumpără
- Fălcoianu.
moşie în sat 57; - pitar, boier jurător pt. Drăgolcea, cumpără moşie la Gorgănel 84.
un ţigan 235; - post. din B ărbăteşti, fr. Drăguiul, f. lui Leul v. Drăgoi.
cu Cărstea log., unchiul lui Nica post. Drăgulin din Creţul, boier jurător 369; - rumân
35; - post. din Curte<a>, fr. cu Radu! din Cemăteşti 1 35.
post., martor 43 1 , 432; - post. din Drăguşan, fr. cu Oprea din Colzore 377.
Fărcăşeşti, boier j urător pt. Masloşi 360; Drăguşin, ban, moşul lui Dragomir, Stroe şi
- post. din Izvor, boier hotarnic pt. Ivan post. 265, 276; - pah. din
Cucuiaţi 65, 460; - post. din Puturoasa, Comăniţa v. Deleanu; - rumâni din:
martor pt. Arceşti 4 1 4; - post. din Fiiani, tatăl lui Tatul şi Eftimie 496,
Roşiia, boier jurător pt. Masloşi 360; Pârdeşti, tatăl lui Pătru, Ignat şi
- post. din Stolojani, martor 1 93 ; Vădislav 444; - stolnic v. Filipescu; v.
- post. d i n Şomoneşti, tatăl Dumitrei, şi Deleanu, Filipescu.
bunic lui Neagu pah. şi -, p. lui de ocină - Iepure, p. lui de ocină la Tihuleşti 53.
la Masloşi 360; - post., f. lui Tanasie Drăguţă din Goziani, martor 238.
clucer, martor pt. Bărbăteşti 35; - post., Drăngeşti (Drăngişti), sat <j. Ilfov> 454.
moşia lui de la Văgiuleşti 470; - post., Drăngişti v. Drăngeşti.
tatăl Dumitranei din Masloşi 272; Drănic, sat <j. Dolj> 462.
- rumâni din: Ciocănari, f. lui Marco, Dreveşti v. Driveşti.
fr. cu Ion, Dumitru şi Tudoran, nep. lui Drima, f. Buzoiului, pâră în divan 5 1 1 .
Neagu! 9, Lazul 434, Vaideeşti, fr. cu Drincea, sat <j . Mehedinţi> 200.
Radu!, Simion, Vladul, Manea şi Udrea Driveşti (Dreveşti), sat <j. Dolj> 1 24, 1 3 1 ,
1 28, Zăvatu 325, Zăvalu, fr. cu Drăgan 1 36.
325; - tatăl lui Părvul din Lazul 434; Drosul, post. din Braloştiţa, tatăl lui Mihai din
- tatăl lui Radu rumân din Dârvari 200; Braloştiţa <şi din Vâlcăneşti> 1 06, 303,
- vătaf, tatăl lui Vintilă post. 308; 422, 460.
- vist. (al doilea) v. Greceanu; v. şi Drujiul Manea din Carcadulea, p. lui de moşie
Greceanu, Mihăescul. în sat 4 1 5.
Drăgoeşti, sat <j. Gorj> 63, 1 25, 482. Drumul cel Mare, hotar la Ocna Mare
Drăgo eşti, fam. de boieri (averea lor -) 63. <j. Vâlcea> 338; - lui Hiera, topic la
Drăgoiani (Drăgoieni), sat <j. Gorj> 3 1 , 360. Scurteşti <j. Buzău> 494; - Morii, topic
Drăgoiasca Dumitra, jupaniţă, fc. lui Dimitrie la Ocna Mare <j. Vâlcea> 338;
<Ghizdavăţ>, sţ. lui Tudor din Drăgoeşti, - Stupilor, topic la Mârzăneşti 288.
sr. lui Manea Ghizdavăt 63. Duca, p. lui de moşie la Robăneşti 45 1 ;
Drăgoiasc a, moşie <j . Gorj > 6 3 . - rumâni din: Broscari 66, Broscari,
Drăgoieni v . Drăgo iani. f. lui Drăgan fr. cu Nicola, Mirea, Lupu
Drăgoi(u), cpt. din Fălcoi v. Fălcoianu; şi Dumitru 245.
- cumpără moşie la Bărăşti 356; - din Ducu, popă din Râmnic, martor 408.
Chiojdu, boier jurător pt. Drajna 354; <Dudescul> (Dudiscul) Dumitru, vist.,
- p. lui de moşie la Frăsinetul de Câmp vomic, tatăl lui - Radu log. 324, 337,
1 77; - martor pt. Cărbunaru 48; - martor vinde satul Sulari pt. multe nevoi şi
pt. răscumpărarea unei mori 442; popă,
-
pradă ce a avut de la Matei Basarab
f. lui Leul, fr. cu Radu şi Stoica, nep. lui 269, sătenii din Sulari i se vând rumâni
Rafail călugărul 339, 42 1 ; - rumâni din: 433; - Radu, log., f. lui - Dumitru vist.,
659
întărire domnească pt. ocină la Bonţeşti lui Mihai Carşote, văr cu Alexie ceauş,
324, la Scurteşti şi Râmniceani 337, vinde ocină la Deduleşti 1 83; f. lui -
martor pt. Grădiştea 403, pt. Joneşti 44, Negoiţă Corbeanul log. v. Corbeanul ·
moşia lui la Călineşti 1 9, pâră pt. moşie - f. lui Vasilie ceauş, fr. cu Pătraşc �
35 1 , 352, prădat de Matei Basarab 269, ceauş şi cu Iancu! din Bucureşti 1 08; -
în conflict cu Jipa post. pt. o ţigancă ginerele lui Drăghici log. din Pleşoi,
1 90. boier hotarnic 422; - ia boieri hotarnici
Dudiscul v. Dudescul. pt. moşia de la Balta Albă 358; log. -
Duică <din Ţâţa> v. Stan al lui -. din Căpreni 1 24, 1 3 1 , 136, 303; -
Dulce, topic la Davideşti <j. Argeş> 1 60. martor pt. Bărbăteşti v. Toloi; martor-
Duma, birnicul, vinde o funie de moşie l a <pt. Dumireşti> v. Buduvacă; -

Bârca 478. martor pt. Gârbov 373; - pah., f. lui
Dumenecă v. Duminică. Neacşu ceauş 20; - popă din Gărdeşti,
Duminică (Dumenecă) din Jvăneşti, f. lui tatăl lui Dumitru, unchiul lui Preda,
Coelie, martor 1 8, 249; - din Poiană, cumpără ţigancă 1 02; - post. din
martor pt. lvăneşti 1 8; - iuz. din Piteşti Dreveşti, boier jurător 1 36; post. din
-
1 6 1 ; - log., scrie doc. 1 82. G oieşti, boier jurător 1 24, 1 3 1 , 136; -

Dumireşti, sat <azi în or. Rm. Sărat> 1 1 2. roşu din Jălişte, pâră în divan 316, 499;
D umitra din Băiceşti, fc. lui Drăghiciu post. - rumân din Bădeni, f. lui Bercilă, fr.
din Şomăneşti, mama lui Neagu pah. cu Pătru şi Vitan 448; - stolnic (al
şi a lui Drăghiciu 360; - din Masloşi, doilea) din Şaineşti, fr. cu Costin,
fc. lui Drăghici post., ia boieri hotarnici martor 504; v. şi Filipescu!; şufar -
272; - fc. lui Dumitraşco popă din din Şaineşti, martor 493; -vătaf de
Gărdeşti I 02; - fc. lui Dimitru fustaşi din Târgovişte, martor pt.
<Ghizdavăţ> v. Drăgoiasca; - mama Săruleşti 1 1 ; - vist., f. lui Hrizea
Bobei ş i a Neacşei, soacra lui Radu şi vomic, tatăl lui Hrizea spăl. (mare)
a lui Dumitru din Cucuteni, nep. 3 1 2 ; v. ş i Botuşanul, Buduvacă,
Neagăi Gârba 1 32 ; - sţ. lui M ihai Corbeanul, Filipescu!, Rudeanul,
şoimaru din Târgovişte, mama Toloi.
Despei, soacra lui Zaharia din D umitru (Domitru) al lui Nanul, martor pt.
Comişani 225; sţ. lui Tanasie,
- Peştişani 484; - aprod din Târgovişte,
mama lui Albu, vinde vie la Goleşti fr. cu Pătraşco vătaf de peici, martor
3 1 7;- sţ. lui Vasilie, fc. lui Vladul 31; - boier luat pe răvaş domnesc pt.
din Arceşti, pâră în divan pt. satul satul Scurteşti 430; - boier jurător pt.
Arceşti 4 1 4; v. şi Drăgoiasca. rumânire 482; - călăraş din <Bărbuleşti>,
Dumitraşco, clucer v. Rudeanul; comis (al
- martor 70, 1 1 7; - cânepiştea lui la
doilea), martor pt. Micşani 20; - comis Duşăşti 90; - ceauş, f. lui Şain, întărire
din Şutoaia 32; - comis, ginerele lui domnească pt. ocină în satul Sărsca
Vasilache ban din Şuţa 1 1 6; cpt. din
- 446; - chivărar din Stănceşti, martor
Gherghiţa, ia boieri judecători 44 1 ; 343, 494; - clucer, f. jupânesei
- cpt. din Mărăcineni v. Botoşanul; Anghelina <şi a l lui Cârstea cpt.>,
- cpt. din Şitoaia, boier jurător 200, fr. cu Păuna, cumnat cu Tudorie
303, 460, 467; -cpt. de roşii, f. lui pah. 1 30; - cpt., fr. cu Sârbu 415;
Botoşanul, cumnat cu Anton, pâră în - cpt. de seimeni, pâră pt. ocină la
divan 5 1 O; - din Budişteni, martor pt. Pârtăiani 255; - cpt. din Dreveşti,
Dobroeştii de Jos 6 1 ; - din Jilişte, boi�r jurător 1 36; - cpt. din Vemeşti,
boier luat pe răvaş domnesc 44 3 ; - din cumpără ocină în dealul Săsenilor
Măineşti, f. Marei, fr. cu Tudor, vinde 458; - croitor v. rumân din Tătăram;
ţigancă 505; - din Vemeşti, martor - cupar, martor pt. Fiani 495-497;
435, 438; - din Scăuiani, f. lui - dărăbant din Bucureşti 1 68; diacon -
Damian, pâră în divan 3 1 6, 398, 443; de la biseri�a domnească <din Târgovişte>

- f. lui Alexie din oraşul de Floci, nep. 3 5 ; - din Băcăleşti v. Ochea; - din
660
Bibeşti, martor 280; - din Boureni, <din Dobroţei> 1 1 8; - post. din
pâră pt. Joc la Piatra Curmezişată 83; Preoteşti, boier jurător 222; - post.,
- din Caplea v. Mărgoiul; - din mărturiseşte în divan 1 20; post., -
Cârtojani, tatăl lui G hiura şi al lui martor pt. Cărbunaru 48; post.,
-
Rade 56; - din Cerbureni 40; - din martor <pt. Cârstieneşti> 506; post., -
Cucuteni, sţ. Neacşei, cumnat cu martor pt. Comet 40 1 ; - post., martor

Radul, ginerele Dumitrei 1 32; - <din pt. Frăgari I 5 I ; - roşu din Bordeşti,
Dobroţei>, martor pt. Mihăeşti I I 8; ocină în sat 392; - rumâni din: Băjeşti,
- din Duşăşti 90; din Făureşti, fr. cu
- f. lui Cârstea Capotă, fr. cu Neagoe,
Barbu! 68; - din Groşi, cumnat cu Contoş şi Jon 305, Broscari, f. lui
Vlaicu 1 6 1 ; - din Hulubeşti, megiaş Drăgan, fr. cu Nicola, Duca, M irea şi
tocmelnic pt. Ghimpeni 1 07; - din Lupu 245, Ciocănari, f. lui Marco,
Izvor, boier j urător pt. Broscari 65; fr. cu Ion, Drăghici şi Tudoran, nep. lui
- <din Nicopole> v. Culea; - din Neagu! 9, Corcova 508, Drajna de Jos
Scăieni, fr. cu Stan Gogean 46; - din 353, !oneşti v. Muzăceanul, Lazul
Scorţeni, martor pt. Cărunţi 1 1 3 ; - din 434, Negrăşani, f. lui Radu!, fr. cu
Tismana v. Sulea; - din Turburea, Dobrotă şi Marco 26 1 , Negrăşani, tatăl
martor 280; - din Uime! v. Boruleanul; lui Radu!, Marin, Simedriu, Şerbu şi
- din Vemeşti, f. lui Boldea, martor pt. Stan 26 1 , Radovan 2 1 5, Tătărani,
dealul Săsenilor 4 5 8 ; - din Vlădila croitor, f. lui Bran 1 62, Tătărani,
v. Mâncu; - din Vodineşti, boier unchiul lui Jitea şi Ion 1 62, Zăvatu
jurător 222; - f. Albului din Băieşti, fr. 325, Zăvatu, f. lui Marin 325, Zăvatu,
cu Stan, vinde moşie în Băieşti 493; f. lui Stepan cel Mic 325; - scrie doc.
- f popii Andrei din Oteşani v. Golescu; 433; -stolnic v. Filişanul; ţigan -
- f. lui Dediul, fr. cu Tudorachi şi v. Codrei; - vist. v. Dudescul; -

Neagu!, vinde ocină l a Găvana I 92; vomic din Fundeni, martor pt. Grozeşti
- f. lui Flore din Mirceşti I 26; - f. lui 34 1 ; v şi Bădilă, Boldescu, Bold ici,
Neguţ vătaf din Ţâţa 1 47 ; - f. lui Boruleanul, Codrei, Colea, Dudescul,
Toma, fr. cu Stoica ş i Vlaicul, vinde Golescu, Filişanul, Mărgoiul, Mâncu,
ocină la Davideşti I 60; - livada lui <Ia Muzăceanul, Ochea, Ochiută, Solea;
Duşăşti> 90; - log. din Căldăruşani, - Ion <din Dragoslavele>, tatăl lui
tatăl lui Mihai armaş, bunicul Neacşei Coman, aldămăşar 372.
294; - log. din Piteşti, martor 32 1 ; Dumitrache, pah., martor pt. loc de casă în
- log. din Pleşoi I 06; - log. din Bucureşti 276.
Olăneşti 1 5 1 ; - log. din Târgovişte Dunăre, apă (hotar pe -) 1 28, 224, 383, 407;
v. Bădilă, Boldescu, Boldici; - martor ţigani fugiţi peste - 1 56.
pt. răscumpărarea unei p. de moară Duşani, sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov> 504.
442; - martor pt. Cioroiaşi 85; Duşăşti v. Duşeşti.
- martor pt. Fieni 495-497; - martor Duşca, fr. cu Drăghici din Târgovişte 267.
pt. Micşani 20; - martor pt. Mirceşti Duşe, post. din Stolojani, boier jurător din
290; - martor pt. Ogrezeni 336; - nep. Masloşi 360, cumpără ocină la Lacul
Scurtului, martor pt. Dumireşti 1 1 2; - Frasinilor 1 93.
pah. din Fratoştiţa, martor pt. Gârbov Duşeşti (Duşăşti) sat <j. Teleorman> 90.
467; pitar din Driveşti, boier jurător
- Duşoiul Radu, tatăl lui Vasilie 297; Vasilie, -
pt. Cioroiaşu 1 24, 1 3 1 ; - popă din f. lui - Radu, martor pt. Săseni 297.
Prăjani, vinde în Ciobăneşti 28; - popă Duţă, tatăl lui Bunta rumân din Izbiceni 246.
din Oteşti, mărturiseşte în divan 1 20; Dute v. Dutu.
- popă din Ţâţa, scrie doc. 1 47; Du tea din P leşcoi, fr. cu Bratu, văr cu Stoica,
·
- popă, f. lui Borcea popă, martor pt. martor pt. Negoşina 2 1 7.

loc de casă în Bucureşti 276; - popă, Duţu (Ouţe), fr. cu Stanciu, văr cu Tudoran,
fr. cu Ianache, Miho şi Calone log., ia vinde ocină la Olteni 80; martor pt.
-
bani cu împrumut 35 1 , 353; - portar Deduleşti 440.
661
E
Efghenie v. Evghenie. şi a Despinei, sr. cu Vasilie spăt., mătuşa

Efrem v. Efrim. lui Hrizea pah., moşia ei de la Izvorani
Efrim (Efrem, Ifrim), eg. al m-rii Cozia 349; - 287, 254; - fc. lui Neagoe din Corşori,
eg. m-rii Gura Motrului 6; ep. de Buz.ău
- vinde munte 7; - fc. lui Stoica din
v. Trufăşilă. Vaideeşti, nep. lui Stoica din
Eftimie (Iftenie) din Beleţi, cumpără moşie în Câmpulung, vinde p. ei de ocină din
sat 2 1 9; din Dăngeşti 1 5 1 ; rumân,
- - Vaideeşti 1 28 ; fc. lui <Topoloveanu>
-
f. lui Drăguşin din Fieni, fr. cu Tatul Tudor stolnic, sr. cu Tudor din
496. Topoloveni 64; - nep. lui Balco, vinde
Egnatie v. lgnatie. ocină la Vemeşti 492; sţ. lui Radu! ban
-
Elarion v. llarion. Buzescu v. Buzescu; ţigancă, mama lui

-
Elefter v. Elefterie. Radu 1 02; v. şi Buzescu.

Elefterie (Elefter), ceauş, martor pt. împăcarea E lhov v. Ilfov.
lui Stoica şi Vasile cu ep. Serafim 492. Elina v. Elena.
Elena (Elina, Ileana, Ilina), doamna, sţ. lui Elinea v. Elena.
Istratie <Leurdeanu> post. (mare), fc. lui Elov, râul lui 54.
-
<Nicolae> Pătraşcu vv. şi a doamnei Enăşescul (!năşescul) Coman din Dragoslavele,

Ancuţa, nep. lui Mihai <Viteazul> vv . , f. lui Dumitru Ion, tatăl lui Oancea,
nep. de fr. a lui Constantin Şerban vv., Mihăilă, Neagoe, Dobrin şi Micul, fr. cu
cumnată cu Pană <Pârdescu> cămăraş Micul, ridică pâră pt. moşia Bădeni 428,
87, dania ei pt. m-rea Mărgineni 367, 448, vinde loc de casă în Dragoslavele
martoră pt. Sârbeni 375, rumânii ei din 372, vinde satul Bădeni 4 1 0; Micul,
-
Lazul 445; - doamna, sţ. lui Matei <f. lui Dumitru Ion>, fr. cu - Coman,
Basarab vv., sr. lui Udrişte Năsturel log. unchiul lui Oancea, Mihăilă, Neagoe şi
(al doilea), mătuşa lui Alexandru Dobrin, p. lui de moşie la Bădeni 428,
<Alexeanu> post. (al doilea) şi al 448.
jupânesei Marica, adoptă pe Matei post. Ene(a) v. Iane.
1 05, acuzată că a cumpărat satul Corcova Eremiia v. Ieremia.
în silă 35, dăruieşte satul Herăşti Esenovul, moşie <j . Dolj> 477.
nepoţilor ei 1 27, face schimb de sate cu Evanet' v. Ivan.
Necula clucer 508, ocina ei la Coteni 97, Evda, jupâneasa lui Dragomir iuz., se pârăşte
4 1 8, rumânii ei în Corlăteşti 393; - fc. lui în divan cu lanache 499.
Cârstea clucer şi a Anghelinei, sr. cu Evghenie (Efghenie), eg. m-rii Mislea 3, 216.
Marula şi Păuna 97; fc. lui Muşat vist.
- Evstratie v. lstratie.
Falcă din Ţarovăţ v. Lupul al lui -. 1 86, boier jurător pt. Mărăcineni 1 82,
Făgăraş, herţeg al - v. Amlaş şi -; - sat martor pt. !oneşti 279, pt. Slăvileşti 10;
<j. Ialomiţa> 427, 487. -Pătru, log. din Fălcoi, martor pt.
Fălcoi, sat <j . Romanaţi, azi j . Olt> 1 0, 1 82, Slăvileşti 1 0 .
42 1 , 437. Fărcaşa, sat <j. Olt> 4 1 4, 490.
<Fălcoianu> Drăgoiu, cpt. din Fălcoiu, <Fărcăşanu> Radu!, agă (mare), cpt., spăl.,
ginerele lui Tudosie <Corbeanul> ban, vist. din Fărcaşa, socrul lui Gavrilă pah.,
nep. lui Vintilă <Corbeanul> vomic boier jurător 1 6 1 , martor: la logodnă
(mare), văr cu Vintilă <Corbeanul> 1 3 0, pt. Arceşti 4 1 4, pt. Bărbăteşti 490,
post., întărire domnească în Găujani Fiani 495-497, pt. Lazul 44 5, pt.
662
Stoeneşti 3 89, la judecată 444; pizmuit 1 49; - <din Muscel>, boier jurător 449;
de Matei B asarab vv. 479. - din Poieni, vinde moşie în sat 33, 34;
Fărcăşeşti, sat <j. Gorj> 360. - din Turburea, tatăl lui Radu 2 1 0; din
-
Făta, se înfrăţeşte cu Gheorghe şi Ion 250. Vărăşti 1 44; - pah. din Homeşti 84;
Fătul, log. din Corşori, tatăl lui Dragomir şi - post., p. lui de moşie la Băicoi 72;
Oprea, sţ. Cârstinei 27, 55; - popă, scrie - post., vinde moşia lui lui Matei
doc. 343. Basarab 329 bis; rumân din
Făurei, sat <j. Ilfov> 1 86. Negrăşani, tatăl lui Nan, Oprea, Stanciu!
Făureşti, sat <j . Romanaţi, azi j . Olt> 68. şi Stănimir 26 1 ; v. şi Radu al -.
Fântâna Grecilor, topic la Radovanu, j. Dolj Filipescu Drăguşin, stolnic, hotărăşte ocină de
2 1 5 ; - Teiului, topic la Giurgiţa, j . Dolj la Brebu 202; - Dumitraşco, stolnic
462; - Veche, topic la Mârzăneşti (mare, fost), hotărăşte ocina m-rii
<j. Teleorman> 288. Glavaciog de la Cemăteşti 1 35, boier
Fântâneaoa, munte, j . Muscel 3 89. jurător 1 52, întărit în Şchiopeni 143,
Fântânele, topic la Cârstieneşti <j. Muscel> 7; martor pt. Arceşti 4 1 4; - Pană, pah.
v. şi Padina -. (mare) din Filipeşti, cartea lui pt. moşia
Fârtopeşti, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 5 3 . de la Pizduleşti 4 1 6, învoială în faţa lui
Fedeleşoi, sat <j . Vâlcea> 7. 455, martor în divan: 1 8 1 , 1 84, 1 86,
Felca, vomic din Urecheşti, tatăl lui Dan, 1 9 1 , 200-202, 204, 205, 2 1 5, 2 1 6, 220,
bunic lui - 3 1 6; din Urecheşti, f. lui
- 223-225, 230 bis, 243, 244, 246-248,
Dan, nep. lui - vomic, întărire pt. ocină 25 1 , 26 1 , 262, 26� 26� 26� 287-28�
în sat 3 1 6. 300, 305, 3 1 0, 3 1 2, 3 1 4-3 1 6, 3 1 � 32�
Felii, sat <j. Sac, azi dispărut> 1 92. 322, 325-328, 338, 340, 347-349, 353-
Fera v. Fiera. 355, 357, 389, 397, 404, 407, 4 1 4, 443,
Fesinţa v. Fisenţea. 444, 448, 449, 457, 459, 446, 455, 462,
Fetii v. Valea -. 463, 475, 480, 487, 490, 496, 497, 499,
Fiani (Fiiani), sat, j. Dâmboviţa 495-497. 500, 502, 508-5 1 1 , spăt. (mare), martor
Fiera (Fera, Hera, Hiera) din Gârbovi, boier în divan: 256, 495-497, stolnic (mare),
jurător pt. plata birului de ruşală 427, pt. martor în divan: 5-7, 1 3, 1 8, 60, 63, 72,
Coman armaş 487; - drumul lui 494; 79, 97, 1 04-106, 1 1 0, 1 1 5, 1 1 6, 1 20,
- log. din Ocna Mare, primeşte zălog 1 27, 1 28, 1 30, 1 35-1 37, 1 39, 143, 1 56,
sculele lui Radu 284; - roşu din Bereşti, 1 60, 1 62, 1 72, 1 76, martor pt. înfrăţire
ia boieri jurători pt. ocină la Văleni 1 87; 5; - Pădure, post. din Filipeşti, boier
- vinde în dealul Crângului 1 58; - vist. jurător pt. Plăticeşti 3 1 9, 357.
v. Racotă; - vomic (al doilea), alege Filipeşti, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 5, 3 1 9,
ocina m-rii Mărgineni 79; vezi şi 357, 4 1 8.
Racotă; Fiileşanu v. Filişanu.
- Stroe, log. (mare) v. Leurdeanu. Filişanu (Fiileşanu) Barbu!, f. lui Dumitru
Fieraţă, sat <j. Dâmbo vita> 496.
·
stolnic, fr. cu Preda post. şi Mihai
Fierăşti v. Hereşti. comis, judecată în divan pi. satul Salcia
Fierâca, sţ. lui Ivan pitar din Văcăreşti, mama 1 06, întărire domnească pi. satele
lui Negoiţă spăt. şi a Alexandrei, soacra Dârvari şi Risipiţi I 15, 200; - Dumitru,
lui Mihai 99. stolnic (mare, fost), tatăl lui Mihai
Fiiani v. Fiani. comis, Preda post. şi Badea 200,
Filcea, rumân din Negrăşani, f. lui Blahoda cumpără satele Salcia 1 06, Dârvari (cu
Manea, fr. cu Ciocan 26 1 . rumâni) I 15, sluger (mare, fost), boier
Filiaş� sat <j. Dolj> 1 24, 1 3 1 ; - sat <j. Mehedinţi> jurător 63, martor pi. Arceşti 4 1 4;
200, 4 1 4. - Mihai, comis <din Filiaşi>, f. lui
Filip (Pi!ip), boier hotarnic pt. Bădeni 448; Dumitru stolnic, fr. cu Preda post. şi
- boier hotarnic pt. Câmpulung 41 O, Barbu, boier jurător 1 24, 1 3 1 , 1 36,
41 1 ;- boier jurător pt. Groşani 4 1 1 ; judecată în divan pt. satul Salcia I 06,
- din Alun, unchiul lui Ivan şi Stanciu întărire domnească pt. satele Dârvari şi
663
Risipiţi 1 1 5, 200;- Preda, post., f. lui Foieşti, sat <j. Teleorman> 90.
Dumitru stolnic, fr. cu Mihai comis şi Foii v. Gura -.
Barbu, judecată în divan pt. satul Salcia Fonden i v. Fundeni.
1 06, întărire domnească pt. satele Fota, f. lui Drăguşin pah. v. Deleanu; rumân
-
Dârvari şi Risipiţi 1 1 5, 200. din Lazu, f. lui Stan 434; v. şi Deleanu.

Fira log., martor pt. Stoieneşti 335. Fote (cel bătrân), morile lui 79.
Fisenţea (Fesenţa, Fisinţa), cpt. şi log. din Fraia, rumân din Negrăşani, tatăl lui Stanciu! '
Goieşti, boier hotarnic pt. Caraula, Radul şi Oprea 26 1 .
Î ntorsătura Bubii şi Cucuiaţi 422, 460, Fraica, rumân din Izbiceni 246.
Comet 303, martor pt. !oneşti 44, Lazul Franga, sţ. lui Cuciuc Arcan, vinde m-rii
434; - log. din Plăviceni, martor 279; Coşuna un loc de casă în Bucureşti 205.
- log. din Ungurei, boier hotarnic pt. Franţa, boier hotarnic pt. Bădeni 448,
Grădiştea şi Vârâţi 4 1 7, scrie doc. 363, Câmpulung 4 1 O; - fr. cu Manta, văr cu
393. popa Necula, tatăl Maricăi 292; neg. -
Fisinţa v. Fisenţa. din Floci, boier tocmelnic pt. Sufleni

Flămânda, m-re 229; - sat <j. Vlaşca, azi 22.
j. Ilfov> 507. Frasini v. Lacul -.
Flămânzeşti, sat <j . Argeş> 1 3 . Fratea, călăraş din Mârzăneşti 288; rumân-
Flăşti v . Fleşti. din Gârleni 1 9 1 .

Fleşti (Flăşti), sat <j. Argeş> 78. Fratoştiţa, sat <j . Dolj> 460, 467.
Flore v. Florea. Frăcea (cel bătrân), boier hotarnic pt.: Bădeni
Floarea, fc. lui Vasile, nep. lui Balaci 1 00. 428, 448, Câmpulung 4 1 0, 4 1 1 ; - din
Floceşti, sat <j . Vlaşca, azi j . Ilfov> 94. Jupâneni 1 4 1 ; - din Miridina v. Sitilă;
Floci, oraş <j . Ialomiţa> 22, 1 83 , 3 1 3. - din Muscel, boier jurător 449; vinde
-
Florăşti v. Floreşti. munţii de pe moşia Bădeni 448; v. şi

Flore v. Florea. Sitilă.
Florea (Flore), călăraş, casa lui în Bucureşti Frăcii v. Valea -.
1 68; - din Bârca, f. lui Hapan, vinde o Frăgari, moşie <j. Vâlcea> 1 5 1 .
funie de moşie în sat 4 77, martor pt. Frăsinet(ul) (- de Câmp), sat <j . Romanaţi,
vânzare în sat 478; - din Mirceşti, tatăl azi j. Olt> 1 77, 348; - topic la Băbiciu,
lui Dumitru 1 26, 379; - din Păpălari j. Romanaţi 252; - topic la Dusăşti
1 37; - din Urecheşti, martor pt. <j. Teleorman> 90.
Budeşti 209; post. din Floreşti, fr. cu
- Frăteştii, sat <j . Gorj> 360.
Stanciu! Hamanul, boier jurător pt. Frăţilă din Bărăşti, martor pt. chezăşie 464;
ocină la B ibarsă 3 3 8 ; roşu, martor pt.
- - din Tâmna, tatăl lui Celebia ceauş de
vânzare în Bârca 478; - rumâni din: dorobanţi 1 8 1 ; - rumân din Corcova,
Arceşti 4 1 4, Fiiani, f. lui Radu, fr. cu f. lui Iosif, pâră în divan 508.
Neacşu! 497; ţigan din Gonea Peşterili
- Frâncul din Gârleni, fr. cu Coman 373;
31. - rumân din Corcova, tatăl lui lancul,
Florescu) Oprea <din Floreşti>, unchi/bunic Necula şi Bătia 508.
al lui Coman, boier jurător pt. ocină la Frânghie (Frenghie) Stoica din Poenari, boier
B ibarsă 338; v. şi Cornăţeanu. j urător 3 1 4, pt. Groşani 273.
Floreşti (Florăşti), hotar, topic la Albeşti Frenghie v. Frânghie.
<j. Buzău> 423, 453; - sat <j. Dâmboviţa> Fronce, rumân din Hăndreşăşti, fr. cu Neagu!
50, 60; - j. Dolj 6; sat <j. Gorj> 32; sat
- - 457.
<j. Prahova> 338; sat <j. Vâlcea> 1 70.
- Frujina, sţ. lui Staico post. <din Bucov>, nora
Foamete v. Mărul lui -. Mariei 1 86.
Focan Stanciu din Câmpulung, tatăl lui Frujină, călăraş din Mârzăneşti 288.
- Stanciu 1 33 , 226, boier hotarnic pt. o Frumuşani, sat <j. Dâmboviţa> 5 1 .
dârstă 262; - f. lui - Stanciu, boier Frumuşei, sat <j. Romanaţi, azi j . Olt> I D. _
hotarnic pt. o dârstă 226. Fulga, rumân din Lazul, tatăl lui Lupul din
Focşănei, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 378. Lazul 434.
664
Fundata (câmpul de la -), topic la Brebu Fundul Plopilor, topic la Pizduleşti, j . Buzău
<j. Prahova> 202. 359.
Fundeni (Fondeni), sat <j. Prahova> 46, 1 89, Furcă, casele lui-, topic la Mârzăneşti 288.
34 1 , 357, 397. Futeşti, sat, j. Teleonnan 3 1 5.
Gagul din Văleni, rudă cu Radu I , Radu II, - <Movilă> vv., <f. lui Simion Movilă
Nicola, Mihăilă, p . lui l a Stăvileşti 1 0; vv., 1 6 1 8-1 620>, cartea lui (de
- iuz. din Frumuşei, martor pt. Slăvileşti răscumpărare din rumânie) 1 1 5, 508,
1 0. pâră în vremea sa 342, (răscumpărare a
Galatia, monah la m-rea Argeş 1 6 . rumânilor din Dârvari) în zilele lui
Galicia (Galiciia), sat <j . Dolj> 1 24, 1 3 1 , 1 36; - 1 1 5, 1 27.
- topic la ocina căpotească <j. Rm. Sărat> Găieşti, sat <j. Vlaşca, azi j . Dâmboviţa> 96,
443. 1 08.
Galiciia v. Galicia. Gălăţeanu Costandin, portar (mare), bani daţi
Gane(a), boier luat pe răvaşe domneşti pt. înaintea lui 409, ispravnic domnesc la
satul Scurteşti 430; - pah. din Măneşti, hotărnicie/ la jurământ 3 1 4, pt.: Dârvari
boier hotarnic pt. Albeşti (Chirăiţi) 423, 200, Scurteşti 28 1 , m-rea Câmpulung
424, 453, boier jurător pt. Prundăreşti 409, 4 1 1 , 448, 449, Mârzăneasca de Jos
30 I , pt. Scurteşti 28 1 , 494; - rumân din 220, Prodileşti 1 57, pt. stăpânire de
Negrăşani, f. lui Şerbu, fr. cu Stroe 26 1 . ţigani 298, martor pt. Stoieneşti 389,
Ganul, roşu din Porumbreni, tatăl lui Nedelco, trimis domnesc pt. cercetarea hotarelor
i se întăreşte ocină în Obileşti 1 74, 459. satelor Voineşti şi Bogăteşti 36 1 , viile
Gaşpar, megiaş, f. lui Călian din Bresniţa, se lui în Valea Teancului 293, 302.
împrumută 285; - sţ. Mariei, tatăl lui Găleşoaia (Gălişaia), sat <j. Gorj> 360.
Marco şi al lui Loiz, se înfrăţeşte cu Staico Găletici (Goletici), apă, loc pe malul - 1 60.
din Făurei, p. lui de ocină în Găujani 1 86. Gălişaia v. Găleşoaia.
Gavriil v. Gavrilă. Găneasa, sat <j. Romanaţi, azi j. Olt> 264.
Gavrilă (Gavriil, Găvrilă) bătrânul din Băicoi, Găneşti, sat <j. Ilfov> 70, 32 1 .
f. lui Stanciu! din Băicoi, fr. cu Vladul Gărdeşti, sat <j . Olt> 1 02, 222.
Ţigănuş, i se întăreşte ocină în B ibarsă Gărdin Stan, martor pt. răscumpărare din
338, 380; - călugăr, fost Mihail monah, rumânie 503.
face danie la Episcopia Râmnic 408; Găujani, sat, j. Ilfov 1 86; - sat, j. Rm. Sărat şi
- cumpără la Gorgănel 84; - din Boteni Brăila <azi j. Buzău> 397.
1 4 1 ; - eg. al m-rii Brâncoveni 339, 42 1 , Găunoşi, sat <j. Ilfov, azi j. Ialomiţa> 228.
450, 45 1 , 505; - eg. a l m-rii Potoc 1 39; Găureana, sat <j. Dolj> 1 36.
- pah. din Târnava, f. lui Radu vomic Găvana, sat <j. Prahova> 1 92.
din Desa, ginerele lui Radu) Fărcăşanul Găvăjdibrod (Grajdibrod), sat <j. Romanaţi,
vist., boier hotarnic pt. Comet 303, i se azi j. Olt> 212.
întăreşte moşie la Hurezi 479, soroceşte Găvrilă v. Gavrilă.
pe megiaşii din Bârca pt. vânzarea unei Gâlcescu Mihai, martor pt. Stolojani 1 93.
moşii în sat 477; - popă, martor pt. Gârba Neaga <din Cucuteni>, rudă cu
Fundeni 1 89; - popă, scrie doc. pt. Dumitra şi cu Stroe, p. ei de moşie în
Episcopia Buzău 1 32; - rumân din sat 1 32.
Negrăşani (cel bătrân), tatăl lui Stan, Gârbov(-i), sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău>
Voinea şi Şerbu 26 1 ; - spăt., f. lui 373, 397, 443; - sat <j. Gorj> 62, 8 1 ,
Mârza spăt., vinde ocină la Nâpârteni şi 467; - sat <j. Ialomiţa, azi j . Ilfov> 427,
Brătia 355; 487.
665
Gârbovăţ(ul), sat, hotar la Corcova, j. Mehedinţi pt. Stăneşti 1 88; - f. Oprinei, fr. cu
1 00, 508. Balco, Stoica şi Costea, p. lui de moşie
Gârbovenescu Stanciu, megiaş din Bresniţa la Vemeşti 244; - f. popii Mihu, martor
de Sus, se împrumută 285. pt. Bărbăteşti 3 5 ; - f. popii Stan, scrie
Gârburi, sat <j . Buzău?> 82. doc. pt. dealul Săsenilor 297; f. lui
-
Gârla Stejarului de Sus, topic la Gurguiaţi şi Tatul din Şchiopeni, se înfrăţeşte cu

Vărăşti <j . Ilfov> 224. Cârstea 343; - f. lui Tudor Ciocoro
Gârleni, sat, j . Dolj 1 9 1 , 325. vomic, văr cu Oprea, Rada, Stancea,
Geamănului v. Lacul -. Neacşa, nep. lui Păcală din Răteşti, lui
Geană, p. lui la Bătieşti 54. Stanciu!, Stroe şi Laţco 3 1 9, 357; fr. -
Geică <din Ţarovăţ> 67. cu lovan şi Soare, nep. lui Soare din
Gemenele (Gemenile), sat <j . Dâmboviţa> 96, Peştişani, vinde moşie în hotarul
409, 503. Hobiţei 484; - fr. cu Varvara v. Raţ;
Gemenile v. Gemenele. - iuz., martor pt. vânzare <în j. Ilfov>
Georca, rumân din Vârvor 2 1 5 . 1 66; - iuz., vinde moşie la Albeşti 424;
Ghelasie, dichiu (eclesiarh) a l Episcopiei - judeţ din Târgu Jiu, martor pt.
Buzău, monah, martor pt. Episcopia Curte<a> 43 1 ; - log., scrie doc. pt.
Buzău 1 32, 244, 295, 49 1 , 509. Cosoba 1 0 1 , pt. Hulubeşti 476; martor-
Ghenadie (Ghinade), eg. al m-rii Gruiu 1 66; pt. Cătun 25; - neguţător, martor pt.
-eg. al m-rii Mihai Vodă 8. Piatra Curmezişată 83; - nep. lui
Ghenciu <din Berciugov>, fr. cu Staico iuz. şi Armega, martor pt. o înfrăţire 343,
cu Micul 377. martor pt. vânzare la Scurteşti 3 1 3;
Gheoca v. Ghioca. - pârcălab din Strehaia, martor pt.
Gheorghe v. Gherghe. vânzare de rumâni 6, martor pt. ţigani
Gheorghie v. Gherghe. 257, 258; - pârcălab, martor pt. ţigani ai
Gheorma v. Ghiorma. m-rii Câmpulung 402; - popă din
Gherasim, ierodiacon la m-rea Argeş 1 6. Săcuiani, cumpără p. de loc în sat 73;
Gherghe (Gheorghe, Gheorghie, Gherghi, - popă din Vemeşti, martor pl. dealul
Gherghie, Ghierghe, Ghierghi, Ghierghie, Săsenilor 458; - popă, eclesiarh, martor
Ghirghi, Ghiorghe, Ghiorghie), aprod pt. Găneşti 70; - portar (al doilea), om
din Bucureşti, martor pt. vânzarea unui domnesc la hotărnicie 33; portar din
-
loc în oraş 1 68; - cel bătrân, megiaş din Poiana, boier luat pe răvaşe domneşti pt.
Duşeşti, sţ. Bunei 90; - clucer (al grădini în j . Ialomiţa 473; -post. din
doilea) v. Caridi; - clucer (mare) v. Mârzăneşti, tatăl lui Stroe, vinde la
Băleanu; - din Băduleşti v. Piteşteanul; Duşeşti 90; - post., p. lui în satul Runcu
- <din Berileşti>, unchiul lui Ion, se 22 1 ; - roşu din Negreni, boier jurător
înfrăţeşte cu Făta 250; - din Berivoieşti, pt. Căzăneşti 222; - roşu din Pleşcoi, fr.
martor pt. moşie în sat 259; - din cu Sirea roşu, cumpără ocină la
Căpreşti, martor pt. o înfrăţire v. Negoşina 2 1 7; - roşu <din Stolojani>,
Meiutescul; - din Căzăneşti, boier martor pt. vânzare de ocină în sat 1 93;
jurător pt. ocină la Bibarsă 338; - din - rumâni din: Arceşti, f. lui Badea, fr.
Comăniţa, f. lui Neniul cel bătrân, fr. cu cu Preda şi Stoica 4 1 4, Arceşti. f. lui
Necula, văr? cu Stan şi Vâlcan, i se Stoica, fr. cu Neacşu!, Necula şi Ion
întăreşte moşie în sat 1 20; - din 4 1 4, Corcova 508, Duşeşti, f. lui Manea
Crivina, tatăl lui Stan, boier j urător pt. 90, !oneşti 279, !oneşti, f. lui Bale� 1 28,
m-rea Câmpulung 4 1 1 , 449; - din Negrăşani, f. lui Stanciu!, fr. cu Drăgoiu
Jideni, f. lui Ursea din Jideni, tatăl lui 26 1 , Perişor 2 1 5, Zăvalul 325; - spăl.
Şerban şi Ursul 464; - din Jideni, din Cândeşti v. <Mihalcea-Cândescu
martor pt. chezăşie 464; - din Potoceni Mihălcescu>; - şufar (mare, fost),
v. Negrul; - din Stolojani, boier j urător martor pt. Fieni 495, 497; tatăl lui
-
pt. Masloşi 360; - din Şovârcu, martor Cuciuc, rumân din lzbiceni 246; vătaf, -
666
martor pt. Cioroiaşi 85; - via lui la Râmnic 1 1 1 ; log„ martor pt.
Ocna Mare 388; - vist. (al doliea) din Bărbăteşti 490, martor pt. Glupavi 1 94;
Clejani v. Caridi; vomic din Sărdăneşti
- - megiaş din Duşeşti 90; - pah. din
v. <Sărdănescul>; v. şi Băleanu, Caridi, Săcşori 1 44; - popă din Râmnic, martor
Meiu tescui, <Mihalcea-Cândescu pt. danie 408; - popă, martor pt.
Mihălcescu>, Negrul, Piteşteanul, Raţ, Bogdăneşti 1 1 1 ; - post. din Cătun, fr.
<Sărdănescul>. cu Lupul, ţiganii lui 2 1 8; - post. din
Gherghi v. Gherghe. Târgovişte, martor pt. vânzare de
Gherghician (Gherghicin) Vlad, iuz„ boier rumâni 40; - sluger din Văleni, martor
jurător pt. Mărăcineni 1 82, martor pt. pt. Ro băneşti 42 1 ; - vist., sluger din
moşia brăgărească 304. Brătăşani v. <Brătăşanul>; v. şi
Gherghicin v. Gherghician. <Brătăşanul>, Călinescu, Stroe.
Gherghie v. Gherghe. Ghioca (Gheoca), cpt., cumpără la Măicăneşti
Gherghina (Ghirghina) din Negoeşti, boier 384; - din Bucşani, martor pi. Bucşani
jurător pt. Masloşi 360; - din Şipot, 493, martor pi. Băieşti 507; - şetrar
martor pt. Gârbov 467; - fr. cu Datco, (mare) v. <Ciorogârleanu>.
vinde locul lui de ocină de la Lacul Ghiocelului v. Poiana -.
Frasinilor 1 93 ; - j udeţ din Bucureşti, Ghionea din Mitreşti, tatăl lui Cârstea, fr. cu
martor pt. loc de casă în Bucureşti 265, Combi post. 97.
276; - judeţ din Câmpulung, martor pt. Ghiorghe v. Gherghe.
nişte ţigani 402; - stolnic din Şitoaia, Ghiorghie v. Gherghe.
boier hotarnic pt. Cucuiaţi 460, martor <Ghiorghievici> Mareş, log. v. <Băjescu>.
pt. Lazul 434, martor pt. Scăuiari 32. Ghiorma (Gheorma, Ghiorman), ban (mare) al
Gherghina, <jupâneasă>, cumpără moşie la Craiovei, clucer (mare), sluger (mare,
Muşcel 379. fost) v. <Alexeanu>; - din Glaveş, se
Gherghiţa(-ă), oraş <j. Ilfov, azi comună pârăşte pt. moşie la Bibarsă şi la Glaveş
j. Prahova> 1 1 , 24 1 , 3 80, 44 1 , judecata 364, 380, 4 1 5; - f. lui Vlaicul Conţescu!
lui Matei Basarab vv. la 338.
- (Pustiul) log„ boier jurător pt. m-rea
Ghica, martor pt. Căzăneşti 350. Câmpulung 4 1 O, 448; - rumân din
Ghiciul din Pleşcoi, martor pt. Negoşina 2 1 7. Băldălui, tatăl lui Lazăr, Dragomir şi
Ghidiciul, sat <j. Dolj> 282. Dobre 269; v. şi <Alexeanu>.
Ghidul, comis din Popeşti, martor pt. !oneşti Ghiorman v. Ghiorma.
279; - Ion, martor pt. Căzăneşti 332. Ghiormescul (Ghiurmescul) Nicula, cumpără
Ghiera (Ghira), ţigan, sţ. Stanei, tatăl Sultanei moşia brăgărească 304.
şi al lui Salefir, hoţ de cai 257, 258. Ghira v. Ghiera.
Ghiergani, sat <j. Dâmboviţa> 1 25 . Ghirghi v. Gherghe.
Ghierghe v . Gherghe. Ghirghina v. Gherghina.
Ghierghi v. Gherghe. Ghitioara, ocnă <j. Sac, azi j. Prahova> 1 55.
Ghierghie v. Gherghe. Ghiura v. Giura.
Ghierghieşti, sat, j. Vlaşca, <azi j. Dâmboviţa>, Ghiurmescul v. Ghiormescul.
oameni din - 1 28. Ghizdavăţ <Dimitrie>, tatăl jupânesei
Ghimpaţi, sat <j . Dâmbovi ta> 1 25. Dumitra Drăgoiasca şi al lui - Manea,
'
Ghimpe ni, sat <j . Vlaşca, azi j . Ilfov> I 07, socrul lui Tudor din Drăgoieşti 63;
507. - Manea, f. lui - <Dimitrie>, fr. (greşit:
Ghinade v. Ghenadie. fiul) jupânesei Dumitra Drăgoiasca 63.
Ghincea, martor pt. Căzăneşti 350. Gialalăul Radu!, post. din Beleţi, boier
Ghinea, cojocar, face schimb de ţigani 405; hotarnic, jurător pt. m-rea Câmpulung
- cumpără vie <la Căzăneşti> v. Stroe; 4 1 0, 4 1 1 , 448, 449.
- diacon din Râmnic, ginerele lui Gighiri, stolnic, tatăl jupânesei Despina, socrul
Stanciu Sarchiz I I I ; - din Călineşti v. lui Ilie vomic, bunicul lui Mihnea, al
Călinescu; - <din Moreni>, martor pt. Marulei logofeteasa şi al lui Mihalcea
vânzare la Cătun 488 - judeţ din vomic, dă satul Hăndreşăşti de zestre 457.
667
Giughelea, tatăl lui Stoica rumân din Tătărani martor pt. Găujani 397; - eg. „m-rii lui
1 62. Drăguşin <Deleanu> pah., din Comănita"
Giula v. Crivina -. (<schitul Deleni>) 1 20; - f. lui L�p �
Giuleşti (Giulişti), sat <j. Vâlcea> 69, 474, iuz., boier jurător pt. Valea Teancului
500. 293; - fr. cu Ochen, martor pt.
Giulişti v. Giuleşti. Dumireşti 1 1 2 ; - megiaş din Urecheşti,
Giura (Ghiura), clucer din Iubea 29, fr. <de vinde ocină la Coteni 4 1 8; - mitrop. al
ocină> cu Mihai clucer şi Pană Ţării Rom., cartea sa de blestem 42 1 ;
<Pârdescu> cămăraş 1 63, boier jurător - popă, martor pt. Clinceni 330; tatăl -
pt. Risipiţi 200, face schimb de ţigani lui Cămârzan din Jideni 464; ţigan, -
425,; - din Bărăşti v. Neagu! ; - din

- tatăl Oprinei ţiganca 405.
Cârtojani, f. lui Manelea şi Dumitru, fr. Gligorii v. Gligorie.
cu Rade 56; - din Hinov, martor pt. Glimbina, topic la Gârbov <j . Rm. Sărat> 373.
Broscari 65; - din Jideni, martor pt. Glod(ul), topic la Cârstieneşti <j. Muşcel> 7,
chezăşie 464; - din Morunglavi, <fr.> 489.
cu Pătraşco pah. 68, cumpără moşie în Glodeni, sat <j . Dâmboviţa> 502.
Pulaşi 329; - f. lui Stoica al Bancului Glogova, sat <j. Mehedinţi> 62, 1 59, 187, 232,
din Gărdeşti I 02; rumâni din: Arceşti
- 360, 393, 508.
4 1 4, Băldălui, f. lui Marin, fr. cu Şerban Glogoveanul Ivan, pah., f. lui - Necula pârcălab,
şi Stoica 269; v. şi Neagu! -. fr. cu - Semen log., rumânii lui din
Giurca, clucer, socrul lui Răduţu! iuz. din Corcova 508, din Gârbov 467; Necula,-
Medvejde, cumpără moşie cu rumâni la clucer al doilea din Glogova, pârcălab,

Groşi 236; - din Cucuiaţi, ridică pâră tatăl lui - Semen log. şi al lui - Ivan pah.,
pt. ocina din sat 422; - din Piatra v. socrul lui Barbu Bengescu 62, 232, 245,
Ţarfoiul; - rumâni din: Cârna, fr. cu boier jurător pt. Masloşi 360, pl. Văleni
Ionaşco şi cu Arsenie 334, Gârbov 62, 1 87, „chezaş pre oameni" 29, execută
467; v. şi Ţarfoiul. datornici 30, ia 1 2 megiaşi jurători pt.
Giurgea din Odobeni, roata lui de moară pe rumânii din Săcele 482, iartă de rumânie
apa Buzăului 5 1 O; din Zoreşti, martor
- pe Nicoară, nep. lui Radu comis 393, i se
pt. Vemeşti 49 1 . întăreşte satul şi rumânii din Corcova 508,
Giurgiţa, sat, j . Dolj 462. rumânii lui din: Broscari 245, Gârbov 467,
Giurgiu, vătaf, f. lui Laiotă, nep. lui Zaharia Săcele 1 59, 263; - Semen (Sămen, Sima),
pitar <şi al Slamnei> 446. log., clucer, f. lui - Necula pârcălab, fr. cu
Glavacioc (Glavaciog, Glăvăciog, Glăvăciov), - Ivan pah., ispravnic pt. Masloşi 360,
m-re <j . Vlaşca, azi j. Argeş> 252, 44 1 , rumânii lui din Corcova 508, din Gârbov
i se întăreşte ocină în Cemăteşti 1 35, 1 72. 467, se judecă pt. moşia Gârbovi 81,
Glavaciog v. Glavacioc. clucer, împrumută bani lui Drăghici post.
Glaveş, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 87, 338, 470.
367-369, 370, 380, 4 1 5. Glupavi, sat, j. Vlaşca, <azi j . Ilfov> 194.
Glăvan, rumân din Izbiceni 246. Godeanu Lupu din Spineni, boier hotarnic pt.
Glăvăciog v. Glavacioc. Comet 303.
Glăvăciov v. Glavacioc. Godeni, sat <j. Muşcel, azi j . Argeş> 273, 314,
Glâmbocel, piatră de hotar, topic la Budişteni 389.
<j . Muşcel> 24. Godina v. Ignat al -.
Gligore v. Gligorie. Goeşti v. Goieşti.
Gligori(e) (Gligore, Gligorii, Grigorie) din Gogâltan din Gomoviţa, boier jurător pt.
Focşănei, f. Radei, martor pt. dealul Gomovita 3 7 1 .
Săsenilor 297, martor pt. vânzare în sat Gogean Stan din Scăieni, fr. cu Dumitru 46.
.
378; - din Jideni, martor pt. chezăşie Gogoanci Vlaicu, p. lui de moşie în Stoieneştl
464; - din Leoteşti, boier hotarnic pt. 389.
moşia de la Glaveş 369; - din Maxin, Gogociu, delniţa lui la Bătieşti 54.
668
Gogoş Oprea, tatăl lui Vlad 2 1 0. Gorgănel(e), sat <j . Vlaşca, azi j . Ilfov> 84.
Gogoşi, sat <j. Mehedinţi> 65, 1 75, 1 95, 245. Gorgoe, p. lui la Bătieşti 54.
Gogoşoiul Stoica, rumân din Ioneşti, tatăl lui Gorj (Gorjâl, Jiul de Sus), judeţ, sate în - 6,
Cârstea 1 28. 3 1 , 1 40, 406.
Gogul din Başcov, boier adeveritor pt. Sărsca Gorjâl v. Gorj .
446. Gomeani v . Gorneni.
Goia, post. din Preoteşti, mărturiseşte în divan Gorneni (Gomeani), sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov>
1 20; - rumân din Pârdeşti, f. lui Ştefan, 1 78.
fr. cu Ion şi Tatul 444. Gornoviţa, sat <j. Mehedinţi> 3 7 1 .
Goicea v. Calea -. Gorun din Corşori 55, martor pt. vânzare în sat
Goieşti (Goeşti), sat <j. Dolj> 1 24, 1 3 1 , 1 36, 47 1 , vinde ocină la Poenărei 7.
303, 422, 460. Gostavăţ, hotar la Băbiciu, j . Romanaţi 25 1 .
Golăni, moşie în j. Ialomiţa 255. Gostea, f. lui Radu! post. din Şuiei, fr. cu
Golean, rumân din Perişor 2 1 5 . Stanciu!, vinde un copil de rumân 7.
Golescu Albu, clucer, fr. cu - Ivaşco vomic, Gostilă, tatăl Calei, p. lui de ocină <din Trânşani>
ctitor la m-rea Vieroşu 355; - Andrei, 1 97.
popă din Oteşani, tatăl lui Dumitru, f. Goţea, rumân din Negrăşani, tatăl lui Stan,
lui - Cârstian, fr. cu - Radu 284; Stanciu! şi Dragne 26 1 .
- Cârstian din Oteşani, tatăl lui - Radu Govora, m-re <j . Vâlcea> 67, 1 5 1 .
şi al popii Andrei, bunicul lui - Dumitru Grabicean, p. lui la Odobeni 43.
284; - Dumitru, f. popii Andrei din Gradea (cel bătrân), rumân petecar din Bălteni
Oteşani, nep. de fiu lui - Cârstian, nep. 3 1 2; (cel bătrân), fr. cu popa Marco,
-
de fr. lui - Radu, dă bani cu împrumut tatăl lui Şerbu 54 ..

284; - lvaşco, vomic, fr. cu - Albu Gradişti v. Grădişte.
clucer, ctitor la m-rea Vieroşu 342, 355; Graiusul, p. lui de ocină la Devesel 1 77.
- Radu, f. lui - Cârstian din Oteşani, fr. Grajdibrod v. Găvăjdibrod.
cu popa Andrei, unchi lui - Dumitru, se Grama cel Lung din Smedeşti, boier luat pe
împrumută la nep. său 284. răvaşe domneşti pt. satul Scurteşti 28 1 ,
Goleşti, dealul - <j. Argeş> 3 1 7; - sat <j. Argeş> 430, 494; - din Negoeşti, martor pt.
7, 209. Bărbăteşti 490; fr. cu Preda, martor pt.
-
Goletici v. Găletici. o înfrăţire 343; - ocina lui la Costeşti

Golilea Radu, dorobanţ din Bărbăteşti, sţ. Badei 50, 60; - Antonie, <neg.>, dăruit de
35. Mihai vv. cu satul Herăşti şi cu rumânii,
Gomoieşti, sat <j. Buzău> 3 0 1 , 424. pt. „o pradă ce i-a fost făcută" 1 27;
<Gomoiescul> Vasile din Gomoieşti, boier - Neagoe, pitar din Cepturi, sţ. Vişei
hotarnic pt. Albeşti 424, boier jurător pt. 34 1 ; - Radu, rumân din Zăvalul 325.
Prundăreşti 30 I . Gramaticos, grec dăruit de Matei Basarab vv.
Gonciul din Găujani, se pârăşte în divan cu cu satul Netezeşti 396.
Negoiţă clucer 397. Grădişte(a) (Gradişti), sat <j. Muşcel, azi în
Gongu din Sârbeni, cumpără ocină în sat 3 75. oraşul Câmpulung, j. Argeş> 273, 3 1 4;
Goran (Gorăn), f. lui Andrei din Băbeni, vinde - sat <j. Olt> 4 1 7; sat <j. Rm. Sărat,
-
la Mihăieşti 69; -log. din Olăneşti v. azi j. Brăila> 398, 443; - de Jos, sat,
<Olănescu>; - rumân din Negrăşani, j. Muşcel şi Pădureţ 403.
f. lui Stanciu!, fr. cu Dobrotă şi Andrei <Grădişteanu> Bunea Vâlcul, vist. (mare),
26 1 ; - stegar din Buzău, martor pt. tatăl Ancăi, bunicul lui Matei, sţ.
Olteni 80; v. şi <Olănescu>. Despei, ginerele lui Miho spăl„ socrul
Gorăn v. Goran. lui <Comăteanul> lanache spăl. 50, 5 1 ,
Gorga n, cânepiştea lui la Duşeşti 90; - clucer 60, boier j �decător pt. Drăgoeşti 63, pt.
v. <Deleanu>; livada lui la Gura Văii
-
moşiile lui Muşat vist. 254, boier
Cioarei 90; v. şi <Deleanu>. jurător, ia seama veniturilor unor sate
Gorganul Oii, topic la Glaveş <j. Sac> 3 70. din j. Teleorman 3 1 5, boier jurător pt.
669
satul Lungi 1 52, boier tocmelnic pt. m -
Groşi (Groşâi), sat, j . Argeş 1 67, 323; sat'
rea Argeş 1 2 1 , 1 22, i se întăreşte satul j. Mehedinţi 1 6 1 , 236, 240.
Duşeşti 90, satul Izbiceni 246, martor în Groza v. Grozea.
divan 7, 1 3, 1 8, 54, 63, 72, 79, 97, 1 04- Grozav din Coteşti, martor pt. Budeşti 209·
1 06, 1 1 0, 1 1 5, 1 1 6, 1 20, 1 27, 1 28, 1 30, - f. lui Stan fost rumân al Mitropolie i
1 35, 1 36, 1 39, 1 43, 1 52, 1 56, 1 60, 1 62, Ţării Rom„ fr. cu Vlădilă şi Ion 78;
1 67, 1 72, 1 76, 1 84, 1 86, 1 9 1 , 200-202, - rumân din Corcova 508.
204, 205, 2 1 5, 2 1 6, 220, 222-225, 230 Groze(a) (Groza), armaş din Vârloi 149·
bis, 243, 244, 247, 248, 25 1 , 260-262, - cânepiştile lui la Coasta Tătarului ş i
266, 267, 269, 287-289, 300, 305, 3 1 0, Duşeşti, merii lui la Duşeşti 90; din -
3 1 2, 3 1 4-3 1 6, 3 1 9, 320, 322, 325-328, Focşănei, martor pt. vânzare în sat 378·
338, 340, 347-349, 353-355, 357, 389, - post. din Brădiceni, boier jurător pt '.
397, 404, 407, 4 1 4, 443, 444, 446, 448, Masloşi 360.
449, 457, 462, 463, 480, 494, 499, 508, Grozeşti, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 34 1 ;
509, martor pt. înfrăţire 5, martor pt. - sat, j . Teleorman 1 79.
Ciulniţa 1 03, martor pt. Fieni 495-497, Gruia (Gruie), post. din Peşceana, boier jurător
martor pt. Pârliţi 429, naşul lui Bunea pt. Masloşi 360; -post. din Strehaia,
boier hotarnic pt. Caraula, Întorsătura
-
<din Orbeasca>, cumpără moşie la
Grădiştea 403 . Bubii şi Cucuiaţi 422, 460; rumân din
Grăjdana, fc. lui Miho spăt., sţ. lui Bunea Corcova, tatăl lui Mâinea 508.
<Grădişteanu> vist. (mare), sţ. <fostă> Gruiani, sat <j . Vlaşca, azi j. Teleorman> 16,
a lui Buzinca <Dimitrie> comis, 1 se 1 79.
întăreşte satul Izbiceni 246. Gruianul, eg. al m-rii Gruiu l 66.
Grămăditele, sat <j. Prahova> 38 1 .
Gruie v. Gruia.
Gruiu, m-re <j. Buzău> 1 66.
<Greceanu> Drăghici, vist. (al doilea), fr. cu
Gruiul lui Preda, topic la Corşori <j. Muşcel> 7;
Elina Buzescu băneasa, cumnat cu Radu
- Stejarului, topic la Corşori <j. Muşcel>
Buzescu ban, unchi lui Matei Buzescu,
7; - Ursului, topic la Bădeni <j. Muşcel>
boier jurător pt. moşiile, rumânii şi
448.
ţiganii lui Muşat vist. 254, boier jurător
Gubena Radul, rumân din Cemăteşti 135 .
pt. satul Lungi 1 52, martor la eliberarea
Guduluş Stoica, vinde moşie <la Deduleşti> 440.
din rumânie a satului Corbi, jură în
Guiul, ţigan, tatăl lui Radu ţigan, sţ. lorcăi
divan 1 05, martor pt. Ciocănari 9, se
ţiganca 235.
pârăşte pt. satul Poienari 247.
Gumnuş, apă, silişte peste - 1 93.
Greci, sat <j. Romanaţi, azi j. Olt> 29, 306,
Gura Câinelui, topic la Bătieşti <j. Argeş> 54;
42 1 .
- Foii, sat <j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa>
Grecilor v. Fântâna -.
1 09; - Holubei, topic la Davideşti
Greşiţă (Grişiţă), post. al doilea, sţ. Stanei,
<j. Muşcel> 1 60; - Hotarelor, topic la
boier jurător pt. Mărăcineni 1 82,
-
Bătieşti <j. Argeş> 54; Izvorului, topic
cumpără loc de casă în Bucureşti 276.
-
la Miridina <j. Sac> 376; Largă, topic
Grigorie v. Gligorie.
Grind v. Cocorăştii pe -.
-
la Bătieşti <j>. Argeş> 54; Maurului,
topic la Răjleţul <j. Argeş> 374;
Gripa v. Agripa. - Mănescului, topic la Ghimpeni
Grişiţă v. Greşiţă. <j. Vlaşca> 1 07; - Motrului, m-re
Groapa Lupului, topic la Duşeşti <j. Teleorman> -
<j. Gorj> 6; Nişcovului, sat <j. Buzău>
90; 59; -
Scoarţei, topic la Răjleţul
Gropşani v. Groşani. <j . Argeş> 374; -Secătuitei, topic la
Groşâi v. Groşi. Răjleţul <j. Argeş> 374; - Stănimireasa,
Groşani (Gropşani), sat <j. Buzău> 95· - sat topic la Răjleţul <j. Argeş> 374;
j. Muşcel şi Pădureţ <azi j. Arge > 273 � '. - Streoaiei, topic la Bătieşti <j. Argeş>
3 1 4, 4 1 1 , 449; - sat <j. Romanati. azi ' 54; - Şoaşului, hotar la Ocna Mare
j. Olt> 422, 460. -
<j. Vâlcea> 388; Văii, topic la Duşeşti
670
<j. Teleorman> 90; Văii Cioarei, topic
- Gurguiaţi (i), sat <j. Teleorman> 1 85; - de Ia
la Duşeşti <j. Teleorman> 90; Văii
- Baltă, sat, pe Mostişte <j. Ilfov> 224.
Tisii, topic la Duşeşti <j. Teleorman> 90; Gurmăneşti (Gurmănişti), sat <j. lalomita> .
- Văii Văcarului, topic la Duşeşti 22.

<j. Teleorman> 90. Gurmănişti v. Gurmăneşti.
Gurăalbă Vladul, rumân din Cemăteşti 1 28. Guţa (Guţă), rumân din !oneşti 1 28; v. şi
Gurban, sat <j. Vlaşca, j. Ilfov> 289, 328. Cârstea al -; Cârstian al -.
Gurdul din Sârbeni, fr. cu Neagu!, unchiul lui Guţă v. Guţa.
Mihai 375. Guzeani v. Guzeni.
Gurgui Ion, rumân din Seaca 1 95. Guzeni (Guzeani), sat <j. Teleorman> 238.
<Haiducul> Radul, iuz., tatăl lui Milea 4 1 1 , Hârsu, rumân din Negrăşani, tatăl lui Ban şi
448, 449. Stoica 26 1 .
Hamanul Stanciul din Floreşti, fr. cu Florea Hera, roşu din Bereşti, ia boieri jurători pt.
post., boier j urător pt. ocină la Bibarsă ocină la Văleni 1 87.
338. Herăşti v. Bereşti.
Hamza, croitor din Bresniţa, se împrumută Hereşti (Fierăşti, Hăreşti, Herăşti), sat, j. Ilfov
285; - din Popeşti, tatăl lui Calotă 1 49; 84, 1 27, 3 1 6, 462.
- eg. m-rii Alun, fr. cu Paraschiv 1 49; Hiera v. Fiera; Drumul lui -.
- f. lui Lupul din Popânzăleşti, martor Hinov(a), sat <j. Mehedinţi> 65.
pt. Robăneşti 450; - log., nep. lui ltovoe Bobiţa, hotar la Peştişani <j . Gorj> 484.
post. din Popânzăleşti 439; - post. din Hodea, rumân din Izbiceni, f. lui Staico 246.
Dâlga, rumânii lui din Giurgiţa 462; Hodivoaia (Hodivoe, Odivoi), sat <j. Vlaşca,
- rumâni din: Prapăr 268, Zăvalul 325. azi j. Ilfov> 1 79, 1 84, 289, 328.
Haneş, delniţa lui la Corşori 4 7 1 . Hodivoe v. Hodivoaia.
Hanul din Galicia, v. Nicola -. Hodor din Sulari v. Rodescul.
Hapan, tatăl lui Florea din Bârca 477. Hodorescul, tatăl lui Stan rumân din Negrăşani,
Hargetoaia v. Hărgetoaia. bunicul lui Mărin şi Vlaicul 26 1 .
Hăndreşăşti v. Andrăşeşti. Holobescu v . Hulubescu.
Hăreşti v. Hereşti. Holubei v. Gura -.
Hărgetoaia (Hargetoaia, Hărjătoaia), sat Homeşti, sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov> 84.
<j. Mehedinţi, azi j. Dolj> 6, 1 24, 1 3 1 , Horodelul v. Matca -, Orodelul.
136, 200, 303. Hotarelor v. Gura -.
<Hărgetoianu> Mihai, clucer din Hărgetoaia, Hotarul Banului, moşie <j . Vâlcea> 5 1 6.
boier hotarnic pt. Comet 303, boier jurător Hotărani, m-re <j. Romanaţi, azi j. Olt> 1 70,
pt. Cioroiaşi 1 24, 1 3 1 , 1 36, boier jurător 407.
pt. Dărvariul 200, dă bani cu împrumut Hoţului v. Piscul -.
285, martor pt. vânz.are de rumâni 6. Hoviza, apă 357.
Hărjătoaia v. Hărgetoaia. Hrana, megiaş din Bârca, dat pe răvaş
Hărteşti, sat <j. Muşcel, azi j . Argeş> 389. domnesc pt. Giurgiţa 462, martor pt.
Hăzeşti, sat <j. Sac, azi j . Prahova> 357. vânzare la Bârca 478, vinde o funie de
Hârsova (Hârstova), spătăreasă, sţ. lui Mihai moşie la Bârca 477.
<Coţofeanu> spăl., ia boieri hotarnici Hrancea, aldămăşar pt. Bărăşti 356.
pt. satele Caraula, Întorsătura Bubii şi Uranitul, p. lui de ocină la Călineşti 327.
Cucuiaţi 422, ia boieri pe răvaşe Hrastul, sat, j. Dolj, la Dunăre, sat domnesc
domneşti pt. Cucuiati 460.
·
383.
Hârstova v. Hâr sov a. Hristofor, eg. m-rii Stelea 267.
67 1
Hriza v. Hrizea. 508-5 1 1 , martor pt. Bărbăteşti 490, pah.
Hrizan, post. v. <Bărbătescu>. (fost, mare), martor pt. înfrăţire 5 , pah.
Hrizea (Hriza) <din Bălteni>, ban (mare, fost), (mare), martor pt. Fieni 495-497; f. lui
-
tatăl lui Udrea comis, bunicul lui - <din Mâinea post. şi al Vlădaiei, fr. cu
Bogdănei> spăt. (mare), socrul lui Necula post., Apostol, Stroe şi Neculită '
Dumitraşco vist. (mare) şi al pah. 247; - megiaş din Bârca, vinde o
Alexandrei, a luat mită două sate de la funie de moşie în sat 477, martor pi.
Radu Buzescu ban 63, vomic (mare, vânzare în sat 478; - pah., f. lui Vasile
fost), ctitor al m-rii Bălteni 1 27, 1 44, spăt., nep. lui Muşat vist. din Pietroşani
3 1 2, 353, 354; <din Bogdănei>, spăt.
- şi al Despinei, nep. Ilincăi 254, i se
(mare), f. lui Dumitraşco vist. (mare), întăresc moşii în lzvorani 287.
nep. lui - <din Bălteni> vomic (mare), Hulubescu (Holobescu, Hulubiscu) Chirca
se judecă cu rumânii petecari din din Râmnic, martor pt. danie 408;
Bălteni 3 1 2, martor în divan 1 04, 1 06, -Neagu! <din Hulubeşti>, moşia lui în
1 1 0, 1 1 5, 1 1 6, 1 20, 1 27, 1 28, 1 30, 1 35- sat 476.
1 37, 1 39, 1 43, 1 52, 1 56, 1 60, 1 62, 1 72, Hulubeşti (Hulubişti), sat <j . Dâmboviţa> 107,
1 76, 1 8 1 , 1 84, 1 86, 1 9 1 , 200-202, 204, 476.
205, 2 1 5 , 2 1 6, 220, 222-225, 230 bis, Hulubiscu v. Hulubescu.
243, 244, 246-248, 25 1 , 260-262, 266, Hulubişti v. Hulubeşti.
267, 269, 287-289, 300, 305, 3 1 0, 3 1 2, Humă, topic la Corşori <j. Muşcel> 7.
3 1 4-3 1 6, 3 1 9, 320, 322, 325-328, 338, H urez(i) (Urezi), sat <j. Dolj> 462, 479; sat,
-
340, 347-349, 355, 389, 397, 404, 407, j. Teleorman 3 1 0; - sat <j. Vâlcea> 235.
4 1 4, 443, 444, 446, 448, 449, 457, 459, Huria (Huriia), sat <j. Olt> 1 87, 363.
462, 463, 475, 480, 494, 499, 500, 502, Huriia v. Huria.
lachim(u) v. Ioachim. <Cornăţeanu>; v. şi <Cornăţeanu>,

lacov, locul lui la Corşori 7; popă, scrie doc.
- <Negrul>.
pt. Cârstieneşti 489; v. şi Dragomir al Ianachi v. lanache.
lui -. lanăş (Ianoş, Ianuş) din Masloşi, f. lui Stanciu
Ialomiţa, apă, mori, vaduri de moară pe - 79, din Masloşi, iertat de rumânie 272, p. lui
1 27, 382, 429, 480; judeţ, sate în 1 8, - de moşie în sat 360; - fiii lui, p. lor de
2 1 , 1 03, 1 38, 1 96, 20 1 , 255, 429, 457, moşie la Bădiceşti 86; - rumâni din:
480. Corcova, fr. cu Radu! 508, Gârbov, f. lui
Jana, sţ. lui Novac neg., vinde moşie la Groşi Oprea, fr. cu Radu!, nep. lui Radu! 467,
323. Lazul 434, Lazul, fr. cu Nestor 434.
lanache (lanachi), ceauş, martor pt. schimb de Iancu(!), călăraş, martor pt. Găneşti 70;
ţigani 405 ; - din Lipia, boier hotarnic -comis din Urzicuta, ' boier jurător pt.
pt. Albeşti (Chirăiţi) 423, 424, 453; Cioroiaşu 1 24, 1 3 1 , 1 36; - din Bresniţa,
- din Mătăseşti, boier luat pe răvaşe se împrumută 285; - f. lui Vasilie ceauş,
domneşti pt. grădini în j. Prahova 473; fr. cu Pătraşco ceauş şi Dumitraşco din
- f. lui Gherghie Negrul din Potoceni Bucureşti 1 68; log. v. <Cuştereanul>;
-
v. <Negrul>; -fr. cu popa Dumitru, - pârcălabul, rumân din Seaca 195;

Miho şi Calona log. 3 5 1 , 352; - grămăticul - rumâni din: Corcova, f. lui Frâncul, fr.
de la Biserica Domnească din Târgovişte cu Necula şi Bătia 508, Corcova, f. lui
35; - log. de vistierie, martor pt. Piteşti Mihai 508, Corcova, fr. cu Sava 5 08;
32 1 ; - neg., martor pt. Lazul 445; v. şi <Cuştereanul>.
- sluger v. <Cornăţeanu>; spăt. v.
- lane, topic la Silişte <j . Argeş> 49.
672
Iane(a) (Ene(a), Iani, laniu, Jano), cornişei, i se Căzăneşti 222; rumân din Cernăteşti,
-
întăreşte ocină la Obileşti 459; - cpt., se f. lui Sperlea 1 28.

pârăşte pt. locuri la Piatra Curmezişată Iasul, topic la Silişte <j . Argeş> 49.
83; - din Căzăneşti, boier jurător pt. Iaşi, sat, j. Argeş 47.
ocină în B ibarsă 338; - din Cândeşti, laşilor v. Valea -.
boier adeveritor pt. Budeşti 209, boier lcăfoae din Cătun, p. lui de moşie la Crevedia
jurător pt. moşia căpotească 398, 443; 223.
- din Topliceni, boier jurător pt. moşia !dosea v. Micul al -.
căpotească 398, 443; - din Verneşti, Iepure din Tihuleşti v. Drăguşin.
f. lui Stan, martor pt. vânzare în sat 435, lerciu v. Iarciu(I).
438; - f. lui Andrei din Uricheşti, nep. Ieremia v. Irimia.
lui Vlad Mândrău 6; f. lui Marco post.
- Ierusalim, patriarh al 1 42, 204.
-
din Curte<a>, vinde delniţe în sat 43 1 , levaneţ v. Ivan.

432; - f. Muşei, fr. c u Apostolache şi Ifimia v. Afimia.
Badea, vinde în Lipăreşti 58; - f. Oprinei, Ifrim v . Efrim.
fr. cu Neacşa, vinde ocină la Bonţeştii Ifrosina, călugăriţă, cumnată cu Radu, se pârăşte
de Jos 324; f. lui Pampu şi al Dobrei,
- pt. o vie 400.
vinde loc la Gruiul lui Preda 7; judeţ
- Iftenie v. Eftimie.
din Tg. Jiu, martor pt. Curte<a> 43 1 ; Ignat v. Ignatie.
- log. din Lăngeşti v. Lăngescul; martor
- lgnatie (Egnatie, Ignat) al Godinei, martor pt.
pt Căzăneşti 332; - martor pt. Pulaşi împrumut 35 1 , 352; - eg. m-rii Mihai
329; - pah. din Aninoasa, tatăl lui Vodă 4 1 9, zapisul lui la mâna
Tudoran <Vlădescu> pah. din Aninoasa megiaşilor din Stăneşti şi Obrejie 1 88;
27, 230, scrie doc. pt. Stoieneşti, - f. lui Stoilă, rumân din Răzmireşti, fr.
j. Muşcel 389; - pah. din Dobriceni, cu Micul, Oancea şi Simnicoară 89;
martor pt. schimb de ţigani 425; pah.,- - mitrop. (vlădica) al Ţării Rom., ep. de
f. lui Proca din Târgovişte, martor pt. Râmnic (fost) 3, 60, 1 1 6, 1 5 1 , 240, 24 1 ,
Pârliţi 429; - popă din Craiova, martor 295, 320, adevereşte m-rii Valea
pt. Vâlcăneşti 4 1 ; - popă din Mihăeşti stăpânirea asupra unor ţigănci 77, cartea
69; post. din Cernădie, boier jurător pt
- lui de afurisenie/cu mare blestem 65,
Masloşi 360; - post. din Dos, boier 244, 4 1 0, 4 1 1 , 449, 509, cumpără o
judecător pt. boierii Drăgoeşti 63; ţigancă de la m-rea Căldăruşani 239, ia
- post., sţ. jupânesii Vlădaia, tatăl lui 24 de boieri hotarnici pt. alegerea
Dragomir, Stanciu(, Necula, Cârştov moşiei Băbiciu 25 1 , învoială în faţa lui
498; - rumâni din: <Bălceşti>, f. lui 455, judecă împreună cu domnul 202,
Pătru din Bălceşti 229, Hăndrăşeşti, fr. 353, jurământ înaintea lui 236, 480,
cu Oprea 457, !oneşti 1 28, Lazul 434, martor la împărţire de zestre 50, 5 1 ,
Negrăşani, f. lui Baia, fr. cu Albul şi porunceşte pt. alegerea moşiei d e la
Radul 26 1 ; spăt. din Bucov, martor pt.
- Pizduleşti 4 1 6, pt. cercetarea hotarelor
vânzare de ţigani 88; - zugrav, martor moşiei Bogăteşti 36 1 , slobozeşte doi
pt. un vad de moară la Câmpulung 292; rumâni 78; - nep. mitrop. -, ia dijma
v. şi Lăngescul. „cu strâmbu" de la Târcov 420;
lani v. Iane. - rumâni din: Băldălui 269, Pârdeşti, f.
laniu v. Jane. lui Drăguşin, fr. cu Pătru şi Vădislav
Jano v. Jane. 444.
lanolie din Verneşti, martor pt. împăcare 492. lgnatie v. Ignat.
Ianoş v . Ianăş. Ilarion (Elarion, Larion, Lareon), boier
Ianuş v. Ianăş. hotarnic la Cârlomăneşti 1 98; - f. lui
larea, p. lui de ogor la Davideşti 1 60; Mechia,
- Cornea, martor pt. Brăgăreşti 304;
martor pt. Rucăr 7 1 . - monah, ep. (fost) de Buzău, casele şi
larciu(I) (Ierciu) din Sârbeni, tatăl lui Barbul moşia lui la Vemeşti, danie la m-rea
375; roşu din Suteşti, boier jurător pt.
-
Adâncata şi la Episcopia Buzăului, fr.
673
cu Ivan, unchi lui Vasilie ungurul 244, unchiului său 49 1 , 509; -eg. al m-rii
49 1 , 492, 509; - popă din Puţinei, boier Bucovăţ 1 36, 205, 2 1 5 , 233, 452; eg. -
jurător pt. Valea Teascului 293. al m-rii Glavaciog 1 35 ; - eg. al m-rii

Ilea, pah. din Urecheşti, i se întăresc vii în Stelea 1 42 ; - ieromonah, eg. al m-rii
dealul Teişului de Jos 1 76, martor pt. Argeş 1 6; - martor pt. vânzare la
Budeşti 209, se pârăşte în divan pt. Mihăieşti 69.
moşie la Urecheşti 3 1 6; - vătaf, martor Ioasaf (losaf, Isaf), <eg.> al m-rii Ţânţăreni 6;
pt. Miridina 376. - ieromonah, eg. al m-rii Câmpulung
Ileana v. Elena. 1 33, 1 46, se pârăşte cu Manta roşu pl.
Ilfov (Elhov), j., (sate în) - 1 0 1 , 1 27, 1 72, 1 86, un vad de moară 226, 262, 292.
220, 300, 3 1 2, 32 1 , 324, 340, 459, slugi Iocan, văr cu Mihăilă şi Trandafira, via sa la
domneşti care umblă prin 475.- Căzăneşti 332.
Ilie, f. lui Luca din Gherghiţa şi al jupâniţei lochin (Ochin), megiaş din Bresniţa, tatăl lui
Stănae, fr. cu Chisar, împrumută bani de Ion, se împrumută 285.
la Varlaam, eg. rn-rii Căldăruşani, pune Ioil, rumân din Tătărani 1 62.
zălog un ţigan 206, 24 1 ; - neg., ia cu Ion (Ioan) al lui Bunea, rumân din Perişor
zălog satul Tâncăbeşti 300; - p . lui de 215; - ceauş din Cârligi, boier jurător
moşie la Cucuiaţi 460; - pah., viile lui pt. moşia căpotească 398, 443; ceauş -
în dealul Teişului 263; - post. din din Ciocăneşti, boier hotarnic pt. Poieni
Gropşani, boier hotarnic pt. Caraula, 33; - croitor din Duşeşti, se vinde
Întorsătura Bubii şi Cucuiaţi 422, 460; rumân 90; - din Bădeni, tatăl lui
- rumâni din: Gârleni, f. lui Neagoe, Voinea, Stoica şi Stan 64; din Bârca,
-
nep. lui Muşat 1 9 1 , Negrăşani, tatăl lui rnegiaş dat pe răvaş domnesc pt.
Vişan şi Baico de la Recea 26 1 , Giurgiţa 462; din Bâzâieşti, martor pt.
-
Negrăşani, tatăl lui Vlaicul ş i Bărcan Băieşti 493; - din Boişor v. Băilescul;
26 1 , Perişor 2 1 5; vomic din Comeşti,
- - din Davideşti, f. lui Albul, fr. cu
şţ. Despinei, ginerele lui Gighiri stolnic, Stoian, Oancea, Radu!, Stan şi Mihnea, i
tatăl jupânesei Mihna, al Marulei se întăreşte ocină la Davideşti 1 60;
logofeteasa şi al lui Mihalcea vomic - din Dâlga, martor pt. vânzare de
20 1 , 457. moşie în sat 57; - <din Dragoslavele>
I lina v. Elena. v. Dumitru; - din Dumireşti v. Pârle;
Ilinca v. Elena. - din Fleşti, martor pt. Mitropolie 78;
llipae Barbu!, socrul lui Stan al Modoranului - din Gurguiaţi, f. lui Stan vătaf, se
479. pârăşte în divan cu sătenii din Muşeteşti
lliseiu, popă, scrie doc. pt. Ogrezeni 336. 1 85 ;- din Jigălie, martor pt. Jigălie
Imbros din Hâzeşti, tatăl lui Oprea, fiii lui se 474, 500; - din Leoteşti, boier hotarnic
pârăsc la divan pt. Plăticeşti şi Sărăşti pt. Albeşti (Chirăiţi) 423, 424, 453;
3 1 9, 357. - din Poenărei, martor pt. Corşori 55,
Imoasa, sat, hotar la Corcova <j. Mehedinţi> 47 1 ;
- din Sitişeşti, boier hotarnic pt.
508. Grădiştea şi Vârâţi 4 1 7; din Spârleni,
-
!năşescul v. Enăşescul. martor pt. Pulaşi 329; - din Ţigăneşti,

Ioachim (lachirnu) din Mirceşti, martor pt. tatăl lui Micul, bunicul lui Şerban, face
vânzare în sat 1 26; - spăt., se pune „aşezământ" cu Mareş <Băjescu> log.
chezaş 29; - tatăl lui Crăciun şi Mihăilă pt. moşie la Hurezi 3 1 O; eg. al m-rii
-
din Cârlornăneşti 278. Bucovăţ 52; - eg. al m-rii Dealu 502;

Ioan v. Ion. - f. lui Frăcea Sitilă din Miridina, fr. cu
Ioana, am1ăşoaia, sţ. lui Radu! <Vărzaru> Manea 376; - f. lui Marin rumân din
arrnaş (mare, fost), cade la mare nevoie Răzmireşti, fr. cu Stan şi Stancu! 89:
şi lipsă după moartea sţ. 1 76. - f. lui Neagoe Bălan <din Cozia>, fr.
loanichi(e), eg. al rn-rii Adâncata, nep. lui cu Stanciu şi Radu 23; f. lui Stan, fost
-
Ilarion monah 492, se pârăşte în divan rumân al Mitropoliei, fr. cu Vlădilă şi

cu Serafim, ep. Buzăului, pt. ocina Grozav 78; - f. lui Stan Ţapul, martor
674
pt. dealul Săsenilor 297; - iuz. din pt. moşie în Beliţi 2 1 9; scrie doc. pt.
-
Corşori, boier j urător pt. m-rea Ueşti 208; - se judecă pt. Scurteşti v.
Câmpulung 4 1 1 , 449, cumpără delniţă Roadeoală; - tatăl lui Stan din Brebu
la Corşori 55, 47 1 , cumpără p. de Ioc la 72; - tatăl lui Toader din Carcadulea
Trestiani şi la Scurtele 1 7, primeşte 4 1 5 ; - ţigan, f. lui Mihăilă din
zălog un loc la Glodul 489, se pârăşte Băciuieşti, fr. cu Radu, Stanciu, Dragul,
pt. nişte vii I 1 9, scrie doc. pt. m-rea nep. lui - 402; - ţigan, fr. cu Mihăilă,
Câmpulung 292; - iuz. din Piteşti 1 6 1 ; unchi lui -, Dragu, Stanciu, Radu 402;
- log. din Bărăşti, tatăl lui Dragul 464; - văr cu Manea, Neagu şi Bărcan, vinde
- log. din Corşori v. vătaf din Corşori; moşie la Ueşti 208; - vătaf, ginerele lui
- log. din Podobaniţa, scrie doc. pt. Neagoe din Peştişani 484; - vătaf, log.,
Scăuiari 32; - log., martor pt. Costeni 4; din Corşori, fr. cu Pătru, unchi lui
- martor pt. Căzăneşti v. Ghidul; Tudoran şi Preda, primeşte întărire
- martor <pt. dealul Crângurenilor> domnească pt. moşii din Corşori,
158; - martor pt. Sârbeni 375; - megiaş Cârstieneşti, Poenari 7; - vătaf din
din Bresniţa de Sus, f. lui Iochin, se soborul Mitropoliei, martor pt.
împrumută 285; - megiaş din Burila 65; Mitropolia Ţării Rom. 78; v. şi
- moldoveanul, martor pt. Cărunţi I 1 3 ; Băilescul, Caraţea, <Coţofană>,
- nep. lui Gheorghe <din Berileşti>, se Dumitru, Ghidul, Gurgui, Mărtin,
înfrăţeşte cu Făta 250; - nep. popii Pârle, Pisica, Roadeoală.
Stan, i se întăreşte ocină în Sărăţeni Iona (Ianna), rumân din Negrăşani 26 1 .
138; - p. lui de moară <în j. Buzău> v. Ionaşco (Ionaşcu), aldămaş pt. Bărăşti 356;
<Coţofană>; - popă, f. popii Dragul, - (cel bătrân), călăraş din Mârzăneşti
martor pt. Dumireşti 1 1 2; - popă, 288; - comis din Săcuiani, ginerele
domnul îi porunceşte să nu spargă (greşit: fiul) lui Cemica cel bătrân
hotarul moşiei Studina a m-rii Plăviceni vomic din Săcuiani, tatăl lui Cemica
399; - portar (al doilea), ia bani fără de vomic 340; - din Biceşti, martor pt.
lucru de la satul Stoineşti 335, om Gârbov 373; - din Grădişte v. Berariul;
domnesc, ispravnic la judecată şi - din Tofteşti v. Dabiul; - din Vemeşti,
jurământ 358, 4 1 3, 430, 448, 449, 5 1 I ; martor pt. vânzare în sat 435, 438; - f. lui
- rumâni din: Arceşti, f. lui Stoica, fr. Radu! croitor din Săseni, fr. cu Cemat,
cu Ghiorghie, Neacşu! şi Necula 4 1 4, vinde în dealul Săsenilor 458; - fr. cu
Băjeşti, f. lui Cârstea Capotă, fr. cu Băjan, martor pt. Dumireşti 1 1 2;
Dumitru, Neagoe şi Contoş 305, - mazil, martor pt. împrumut 3 5 1 , 352;
Băldălui 269, Băldălui, f. lui Neacşu!, - post. din Cătun, f. lui Miroslav log.
fr. cu Oprea, Trofin şi Ursul 269, 88; post., f. lui Mihai, răscumpără un
-
Ciocănari, f. lui Marco, fr. cu Dumitru, rumân 503 ; - rumâni din: Cârna, fr. cu
Drăghici şi Tudoran, nep. lui Neagu! 9, Giurca 334, Gemenile 96; sârbul din
-
Corcova 508, Corcova, fr. cu Oancea Craiova, boier adeveritor pt. Povarul 52,
508, Corcova, fr. cu Vlădoiu 508, 233; v. şi Berariul, Dabiul.
Deleni 266, Drajna de Jos 353, Duşeşti, Ionaşcu v. lonaşco.
f. lui - 90, Duşeşti, tatăl lui - 90, Ioneasa, bunica (mătuşa) lui Dragomir 246.
Gârleni, f. lui Ion, nep. lui Costandin Ioneşti, sat, j. Mehedinţi 6; - j. Vlaşca, <azi
1 9 1 , Gârleni, f. lui Nicola 1 9 1 , j. Dâmboviţa> 44, 1 14, 1 28, 1 69, 279.
Gemenile 96, lzbiceni v . Caratea, Ioniţă din Sârbeni, fr. cu Badea 375 .
Lazul 434, Masloşi 272, Negrăşani v. Ianna v. Iona.
Mărtin, Pârdeşti, f. lui Stan 444, Iorca, ţigancă, mama lui Radu ţiganul, sţ. lui
Pârdeşti, f. lui Ştefan, fr. cu Tatul şi Guiul ţiganul 235.
Goia 444, Perişor, fr. cu Neagu 2 1 5, Iordache (lordachi, lorgachi), log., martor pt.
Seaca v. Gurgui, Tătărani, f. lui Nan, Micşani 20; - post. (al doilea), f. lui
fr. cu Jitea 1 62, Tătărani v. Pisica 1 62, Trufanda post. v. <Pârşcoveanu>;
Zăvalul 325; scaun din Beliţi, martor
-
- vomic (al doilea) din Cozleci, boier
675
jurător pt. Mărăcineni 1 82, cumpara Iseru, post. d i n Viişoară, boier jurător pi. un
ţigani 88; v. şi <Pârşcoveanu>. ţigan 235; - roşu <din Craiova>, martor
Iordachi v. Iordache. pt. Vâlcăneşti 4 1 .
Iordan din Scăiani, boier hotarnic pt. Ispas din Roteşti, boier jurător pt. Lungi 125;
Cernăteşti 1 35 . - martor pt. Coteni 4 1 8; - portar din
Iorga, ceauş, nep. l u i Stanciu! ceaprazar, ridică Urzicuţa, martor pt. Ueşti 208.
pâră pt. moşia căpotească 443; - cojocar, Istrate v. Istratie.
adevereşte pt. Găieşti 1 08 ; - neg. 1 6 1 , Istratie (Evstratie, Istrate, lstratii, lvstrati) din
1 67, cumpără moşie l a Groşi 323; - sţ. Buneşti, martor pt. danie 408; - din
Muşei, tatăl lui Sava din Oraşul de Tigoiu, „om adeveritor" pt. moşie în sat
Floci, unchi lui Constantin, cumpără 48 1 ; - f. lui Manul, martor pi. răscumpără
grădină în Târgovişte 267; - zlătar <din unei p. de moară <în j. Buzău> 442;
Bucureşti>, martor pt. loc de casă în - fr. de moşie cu Aldea şi Lazăr. p. lui
Bucureşti 276. în Stoieneşti 389; - fr. cu Mihăilă,
Iorgachi v. Iordache. vinde moşie la Cătun 488; - log., vinde
losafv. loasaf. o c"ină în Grozeşti 34 1 ; - p. lui de ocină
!osie, post., martor pt. Stăneşti 1 88. l a Sârbeni 3 7 5 ; - post. (mare)
Iosif, post. din Crângeni, martor pt. vânzare de v. <Leurdeanu>; - rumân din Plăticeşti,
moşie la Goziani, în casa lui se primesc fr. cu Samoilă şi Mircea 3 1 9, 357, ridică
banii pt. tranzacţie 238; - post. din pâră pt. contestarea statutului de rumân
Putineiu, boier jurător pt. Şovârcu 1 78 ; 3 1 9; - vist. v. <Leurdeanu>; v. şi
- roşu d i n Putinei, martor p t . rumânire <Leurdeanu>.
la Fieni 495-497; - tatăl lui Frăţilă, lstratii v. Istratie.
rumân din Corcova 508. Işalniţa, sat <j . Dolj> 322.
Iova din Hârseşti, face schimb de ţigani 296. Işfan v. Iştfan.
lovan din Ulmet, boier jurător pt. Craioviţa Iştfan (Işfan), pah. din Mihăieşti, martor pt.
322; - fr. cu Gherghe şi Nistor, nep. lui Mihăieşti 69, martor pt. Bodăeşti 469;
Soare din Peştişani, vinde p. lui de - stolnic din Câineşti, se pârăşte cu
moşie din hotarul Hobiţei 484; - p. lui Ifrosina călugăriţa pt. o vie 400.
de moşie <la Gornoviţa> 3 7 1 ; - rumâni Itovoe, martor pt. Berivoieşti 259; - post. din
din: Dârvari v. Cernătescul, Perişor Popânzăleşti, fr. cu Stoican din
2 1 5 , Zăvalul (I şi I I ) 325, Zăvalul, tatăl Popânzăleşti, bunic (unchi) lui Hamza
lui Anania 325; v. şi Cernătescul. log. 439.
Iremie v. Irimia. Iubea v. lupea.
lriimia v. lrimia. Iuga din Cârstieneşti, tatăl lui Oprea, Cerna! şi
lrimia (Eremiia, Ieremia, Iremie, Iriimia) din Văsiiu 7; - locul lui la Cârstieneşti 7;
<Botenii de Sus> 36; - din Negovani, - din Corşori 7, 55, martor pt. Trestiani
boier hotarnic pt. Cernăteşti 1 35 ; - din 1 7, martor pt. vânzare în sat 47 1 ; - p. lui
Stănceşti, martor pt. o înfrăţire 343; de moşie la Crevedia 223; - rumân din
- p. lui de ocină la Poenărei 7; - popă, Negrăşani 26 1 ; v. şi Stan al -.
f. popii Proca, fr. cu Despa 225. lupea (Iubea), sat <j . Mehedinţi> 200, 425. .
Irod, fr. cu Şerbu din Tihuleşti 53. lva, rumâni din: Gârleni 1 9 1 , Gârleni, f. lu i
lsac, iuz. din Buzău, boier jurător pt. satul Costandin, tatăl lui Ion 1 9 1 .
Scurteşti 28 1 , 430, 494, i se întăreşte Ivan (Evaneţ, Ievaneţ), al Muşătoaiei, rumân
ocină la Groşani 95; - log., scrie doc. din !oneşti, tatăl lui Apostol 128;
pt. Comet 303. - călăraş din Bucureşti 1 68; - călăraş din
lsaf v. loasaf. Mârzăneşti 288; - cupeţ din Poiană,
Isar din Câmpulung, scrie doc. pt. Bucureşti boier jurător pt. grădină la Târgovişte
1 68; - din Vârâţi, bunic (unchi) lui 267; - <din Alun>, fr. cu Stanciu, nep.
Necola vătaf, boier hotarnic pt. lui Filip 1 49; - din Bugheani, boi�r
Cucuiaţi 460; - log., scrie doc. pt. hotarnic pt. m-rea Mărgineni 369; - dm
Bărbăteşti 3 5 . Căzăneşti, boier jurător pt. ocină în
676
Bibarsă 338; - din Dăeşti, se pârăşte pt. lvanco (lvancul) din lşalniţa, boier jurător pt.
nişte năpăşti 277; din Focşănei, fr. cu
- Craioviţa 322; - f. lui Stanciu! din
Staico 378; - din Păpălari 1 37; - din Gemenele, fr. cu Stan, răscumpărat din
Răsnicel, boier jurător pt. Sărsca 446; rumânie de Ionaşco post. 503.
- din Strâmbeni, boier j urător pt. ocină în Ivancul v. lvanco.
Bibarsă 338; din Vemeşti, fr. cu Ilarion
- lvanul, hotar la Măcreştii de Vale <j . Rm.
ep. <de Buzău> 244; f. lui Costea şi al
- Sărat> 486.
Radei, fr. cu Oprea, vinde în dealul lvaşco, armaş (mare) v. <Cepariul> 490;
Crângurenilor 1 53; - f. lui Crăciun, scrie - log., scrie doc. 1 66; - post., cumpără
doc. pt. Lucieni 42; - fr. cu Petriman log. moşia Cărbunarul 48; - post., martor
<din Bărbăteşti> 35; - iuz. din pt. vânzare <la Cârstieneşti> 506;
Bucşăneşti, martor pt. vad de moară la - sluger din Izvor v. <Ştirbei>; - ţigan,
Câmpulung 292; log. din Huria, boier
- f. lui Neagoe, fr. cu Slav şi Neagoe
jurător pt. Văleni 1 87, martor pt. Ostra 223; - vătaf, boier cojurător 1 6 1 ;
363; - log. din Tâmova, martor pt. - vomic din Răteşti, f. lui Antonie
Oteşani 284; - martor pt. dealul <Mujescul> v. <Rătescu>; - vomic,
Crângurenilor 1 53; megiaş din Gârbovi
- fr. cu Albu clucer v. Golescu; v. şi
62; pah. din Glogova v. Glogoveanu;
- <Cepariul>, Golescu, <Rătescu>,
- pah., f. lui Dragomir pitarul din Băjeşti, <Ştirbei>.
tatăl Neacşei, socrul lui Drăghici 305; lvăneşti, sat, j. Ialomiţa 1 8, 249, 473.
- pitar din Văcăreşti v. <Văcărescu!>; Ivănuş, tatăl lui Nedelco, Sin şi Barbu! din
- post., f. lui Oprea log. şi al Mariei, fr. Bresniţa de Sus 285.
cu Dragomir, nep. lui Mitrea vomic I vstrati v. Istratie.
(mare) şi al lui Drăguşin ban, văr cu lvul, portar, martor pt. Bărbăteşti 35.
Stroe, vinde loc de casă în Bucureşti 265, lzbiceni, sat, j . Romanaţi, <azi j . Olt> 246.
276; - roşu din Ciocăneşti, boier jurător lzvarna, sat <j. Gorj> 482.
pt. Lungi 1 25; - rumâni din: Băldălui Izvor, sat <j. Dolj> 460; - sat <j. Mehedinţi> 65,
269, Duşeşti, f. lui Manea cel bătrân, 1 87; - sat <j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa>
fr. cu Arsenie 90, Gârbov 467, Lazul 252.
434, Tătărani, f. lui Badiul 1 62, Zăvalul lzvorani, m-re <j. Buzău> 30 1 ; - sat <j. Muşcel,
325, Zăvalul, f. lui Stoicea 325; sluger,
- azij. Argeş> 287, 5 19;
martor pt. !oneşti 44; - tatăl lui Izvoranilor v. Valea -.
Dragomir, funia lui de loc la Cucuiaţi Izvorul [ . . . ], sat, j. Mehedinţi 63; - Miridinei,
460; v. şi Nan (al) lu -; v. şi Glogoveanu, apă, topic la Miridina <j. Sac> 376.
<Văcărescu!>. Izvorului v. Gura -.
Î
Î ntorsătura Bubii, sat <j. Mehedinţi> 422.
Jădeani v. Jideni. Jiana (Jiiana, Jiiani), sat, j. Mehedinţi 63, 65.

Jăgălie v. Jigălie. Jiblea, sat, j. Argeş 349.
Jălişte v. Jilişte. Jideni (Jădeani, Judeani), sat <j. Rm. Sărat, azi
Jăfco din Cârligaţi, martor pt. !oneşti 44. j. Buzău> 464.
.
Jdegla, sat <j. Dolj> 282. Jigălie (Jăgălie, Jugălie, Jugălii), sat <j. Romanaţi,
Jdreala v. Zdralea. azi j. Olt> 474, 500.
677
Jiiana v. Jiana. Jitco, log. din Meret, scrie doc. 1 95.
Jiiani v. Jiana. Jitea, rumâni din: Tătărani, f. lui Nan, fr. cu
Jilişte(a) (Jălişte, Jilişti), sat <j. Buzău> 3 1 6, Ion, nep. lui - 1 62, Tătărani, unchiul lui
443, 499. - şi Ion 1 62.
Jilişti V. Jilişte. Jiu(-1), boierii „ " adeveresc în divan 269 ·
-
Jilti, popă din Preşna, boier jurător 37 1 . - de Jos, judeţ, v. Dolj; - de Sus, jude \
Jipa al Sorescului v . Sorescul; - popă din v. Gorj .
Vemeşti, boier jurător pt. Valea Judeani v . Jideni.
Teancului 293, martor pt. împăcarea lui Jugălie v. Jigălie.
Stoica şi Vasilie cu ep. Buzăului 492, Jugălii v. Jigălie.
martor pt. Vemeşti 438, 49 1 ; - portar, Jugur(i), sat <j . Muşcel, azi j. Argeş> 2, 141,
dăruieşte m-rii Coşuna loc de casă cu 41 O, 448, 449, 50 I .
prăvălii, pt. pomană 205; - post. din Jugureani v . Jugureni.
Vemeşti, boier luat pe răvaşe domneşti Jugureni (Jugureani), sat <j. Sac, azi j. Prahova>
pt. moşia căpotească 443, întărire 369.
domnească pt. o ţigancă ce se afla la Juncu Mihăilă, rumân din Perişor 2 1 5 .
Radu Dudescu 1 90, martor pt. Vemeşti Jupan, rumân din Bădeni, f. lui Lepădat Cocâ1ţă,
438, 49 1 , p. lui de ocină cumpără <la fr. cu Dragomir, Vitan şi Stan 448.
Vemeşti> 492; v. şi Sorescul. Jupâneni, sat <j. Muşcel, azi Jupâneşti, j. Argeş>
Jirov, sat <j . Mehedinţi> 422, 460, 508. 26, 1 4 1 , 449.
Lacul Bour, topic la Cârstieneşti <j. Muscel, Lalcoţie, moşie <j. Dolj> 498.
azi j. Argeş> 7; - Calului, topic la <L>ambrino, grec, cumnat cu Preda ban 393.
Radovanu <j. Dolj> 2 1 5 ; - Dobrii, Lani Daniile, martor pt. Piteşti 32 1 .
topic la Radovanu <j. Dolj> 2 1 5 ; Lancie din Bumbuieşti, delniţa lui la Bumbuieşti
- Frasinilor, topic l a Stolojani <j . Gorj> I.
1 93; -Geamănului, topic la Radovan Lareon v . llarion.
<j. Dolj> 2 1 5 ; Mare, topic la Corşori
- Larga, sat <j . Vlaşca, azi j. Ialomiţa> 18.
<j. Muscel, azi j. Argeş> 7; - Oii, topic Largul v. Stanciu! al lui -.
la Giurgiţa, j. Dolj 462; -Stejarului, Larion v. llarion.
hotar la Cemăteşti <j . Valşca, azi Laţco bătrânul din Căzăneştii lui Spată,
j . Ilfov> 1 35 ; - Trifului, hotar la mărturiseşte în divan 1 20, 222; - din
Cosoba <j. Ilfov> I O I; Viţelului topic
- Stolojani, martor 1 93; - f. lui Cornea
la Radovanu <j. Dolj> 2 1 5 ; - cu din Comăţel, martor pt. Brăgăreşti 304;
Cârligele, topic la Radovan <j . Dolj> - f. lui Stanciu, fr. cu Păcală şi Tudor
215; - cu Răchiţele, topic la dealul Ciocoro 357; - ginerele lui Tănasie roşu
Săsenilor <j . Buzău> 297; - cu Rogozul, din Râmnic 1 1 1 .
hotar la Corşori <j. Muscel, azi j. Argeş> Lazar v. Lazăr.
7; - lui Mogoş, topic la Corşori, Lazăr(u) (Lazar, Lăzăroie) din Corlăteşti, tatăl
<j . Muscel, azi j. Argeş> 7. lui Nicoară 393; - din Lăţeai, boier
Laiotă, tatăl lui Giurgiu vătaf, <fr.> cu Zaharia tocmelnic pt. Sufleni 22; - din Scăuiari
pitar, <f.> Slamnei 446; 32; - din Tg. Jiu, tatăl lui Radu! 431,
- Basarab vv., <f. lui Dan al Ii-lea, 432; - funia lui de loc la Cucuiaţi 460;
1 473-1 476, 1 476-1477>, danie la m-rea - fr. cu Aldea şi Istrate, p. lui la Muscel
Argeş 465. 389; - martor pt. Ogrezeni 336;
Lalciu(l), rumâni din: Negrăşani, f. lui Stan al - păhărnicel din Puieşti, martor pt.
lugăi 26 1 , Negrăşani, tatăl lui Stanciu! vânzare la Măcreştii de Vale 485, 486;
26 1 . - portar din Lăţeai, boier luat pe răvaş
678
domnesc pt. grădini în j. Ialomiţa 473; Leon (Lion) <Tomşa>, vv. <f. lui Ştefan vv.,
- rumâni din: Băldălui, f. lui Ghiorrna, 1 629-1 632>, în zilele lui 63, 88, 397,
fr. cu Dragomir şi Dobre 269, Hăndrăşeşti 479, doc. în vremea lui 1 72, 204, 2 1 6,
457, Lazul 434, Negrăşani, f. lui Albul 220, 269, 300, 404, 475, 479, 502.
Băsăilă 26 1 , Zăvalu 325, Vârvoru 2 1 5; Leontie, eg. la m-rea Argeş 260, 309, 3 1 7.
- vier al m-rii Snagov 1 50. Leoteşti (Leuteşti), sat <j . Sac, azi j. Buzău>
Lazba din Craiova, tatăl lui Pană, boier hotarnic 43, 423, 424, 453.
pt. Caraula, Întorsătura Buţii şi Cucuiaţi Lepa din Dâlga, sţ. Neacşăi, cumnat cu Vlad,
422, 460. vinde în sat 57.
Lazul, sat <j. Dolj> 434, 445. Lepădat (Lăpădat, Lipădat), aprod, f. lui
Lazuri, sat <j . Vlaşca, azi j. Dâmboviţa> 60. Neagu vătaf din Hulubeşti, tatăl Despei
Lăngescu Ianiu, log. din Lăngeşti, boier 476; - cpt. (cel orb) de la Imoasa, cu
jurător pt.: Câmpulung 4 1 0, Groşani 27, învăţătura lui rumânii din Cacova ridică
4 1 1 , 449;
- Stan, boier hotarnic pt. pâră la divan 508; - cpt. din Craiova,
Bădeni, m-rea Câmpulung 4 1 0, 448. martor pt. Vâlcăneşti 4 1 ; - f. lui Stanciu
Lăngeşti, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 27. Bâra, cumpără vad de moară 483; - log.
Lăpădat v. Lepădat. (cel bătrân), unchi lui Mitrea cântăreţ
<Lăpuşneanu> Bogdan, vv. al Moldovei, tatăl 396; - martor pt. Gârbov 373; - portar
lui Alexandru <cel Rău> 205. din Cervenie, boier luat pe răvaşe 473;
Lăţasca, topic în <j. Ialomiţa> 308. - rumâni din: Bădeni v. Cocârţă,
Lăţcoi, sat, topic în <j . Ialomiţa> 22, 473. Izbiceni 246; v. şi Cocârţă.
Lăudat, comis, om domnesc pt. Corbii de Lepăreşti v. Lipăreşti.
Piatră 260; - comis, sţ. Ancăi, fr. cu Lepşa Radu, fr. cu Radu, vinde în Carcadulea
Stepan post. din Stoiceni, cumnat cu 415.
Culea pah., unchiul lui Tănasie 1 96, <Lerescul> Albul, log., fr. cu Dragomir,
229; - din Beleţi, tatăl lui Simion şi Oancea log., Pătru, Tudoran şi Badea
Vintilă 1 34; f. lui Micudă cel bătrân,
- 409, 4 1 0, 449; - Badea, pârcălab, fr. cu
p. lui în Stoieneşti 3 89; - fr. cu Stan, Tudoran post., Pătru, Albul, Oancea log.
vinde vie la Bătieşti 54. şi Dragomir 449; - Dragomir, fr. cu
Lăzăroie v. Lazăr. Albul, Badea, Tudoran, Oancea log. şi
Leaotă din Nişcov, boier jurător pt. Prundăreşti Pătru, boier hotarnic pt. Bădeni 41 O,
30 1 . 448, 449; - Oancea, log. din Lereşti, fr.
Leca, cupeţ, martor pt. ţigani 405; - din cu Tudoran post., Badea pârcălab,
Călineşti v. Călinescul; - din Moreni, Dragomir, Albul şi Pătru 292, 4 1 O, 449;
martor pt. Cătun 488; - iuz. dăruit cu - Pătru, fr. cu Tudoran post. Albul,
moşie în Cepturile 75 ; - pitar, martor Oancea log., Badea şi Dragomir, boier
pt. Ciocănari, Icneşti 9, 279; - spăt. din hotarnic pt. Bădeni 448, 449, pt.
Bucureşti, cumpără în Cătun 1 68, 488; Câmpulung 41 O, Groşani 411;
- spăt. (fost, mare), unchiul lui Mihai - Tudoran, post. din Lereşti, fr. cu
post., stăpân în Icneşti 1 28, 1 69; Pătru, Oancea log., Badea, Dragomir şi
- stolnic v. vomic; - vătaf de bărbieri, Albul 1 33, 146, 226, 262, 292, 402,
martor pt. loc de casă în Bucureşti 265; 4 1 0, 448, 449.
- vomic (stolnic) din Băneşti, ctitor la Lereşti, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 2, 146,
m-rea Potoc, martor 6 1 , 1 39, 279; v. şi 1 33, 226, 262, 273, 292 3 1 4, 402, 409,
Călinescul. 4 1 0.
Lefter (Lifter), ceauş din Vemeşti, boier Lespedea v. Măgura -, Valea -.
jurător pt. moşia căpotească 1 98, 438, Letcă, sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov> 504.
443, 49 1 ; - cpt., martor pt. Scăieni 1 64; Leul din Rebăneşti 450; tatăl popei Drăgoi,
-
- din Odobeni, f. lui -, fr. cu Anton, al lui Radu şi Stoica, fr. cu Rafail
Matei, vinde moşie 5 1 O; - din Odobeni, călugăr 339, 42 1 .
tatăl lui - Matei şi Anton 5 1 O. <Leurdeanu> lstratie (Evstratie), post. (mare),
Leica din Perieţi, martor pt. Lăţasca 307. f. lui - Stroe, sţ. Ilincăi, ginerele lui
679
Nicolae Pătraşco vv. şi al Ancuţei Liliiac Vladu(l) din Mitreşti 97.
doamna, cumnat cu <Părdescu> Pană Linca, ţiganca, sr. Neacşei ţiganca 296.
mare cămăraş, cumpără rumâni la Fiiani Linişoru Halea, rumân din Negrăşani, tatăl lui
495, 496, rumânii lui din Lazul 434, Stanciu! 26 1 .
445, martor în divan 87, 1 06, 1 1 0, 1 1 5, Linu(!), cânepiştea lui la Duşăşti 90.
1 20, 127, 1 30, 1 35, 1 37, 1 39, 1 52, 1 35, Lion v. Leon.
1 39, 1 56, 1 60, 1 62, 1 76, 1 8 1 , 1 84, 1 86, Lipădat v. Lepădat.
1 9 1 , 200-202, 204, 205, 2 1 5 , 2 1 6, 220, Lipăreşti (Lepăreşti), sat <j. Ialomiţa> 58.
222-226, 230bis, 243, 244, 246-248, Lipia (Lipiia, Lipiie), sat <j. Buzău> 423, 424,
25 1 , 260-262, 266, 267, 269, 287-289, 453.
300, 305, 3 1 0, 3 1 2, 3 1 +-3 1 6, 3 1 9, 320, Lipiia v. Lipia.
322, 325-328, 338, 340, 347-349, 353- Lipiie v. Lipia.
355, 389, 397, 404, 4 1 4, 443-446, 448, Liseiu Radu <din Pătârlage>, face schimb de
449, 457, 459, 462, 463, 480, 487, 494, ţigani 59.
499, 500, 502, 508-5 1 1 , martor Plăticeşti Liţa din Bălăşani, boier j urător pt. Craioviţa
şi Sărăşti 357, Plosca 407, Teleorman 322.
3 1 5, moşia lui la Glaveş 364, pribeag la Liudescul v. Ludescul.
Ţarigrad 1 06; Stroe (Fiera, Hiera), log.
- Livezeni, sat <j. Ilfov, azi j. Dâmboviţa> 1 57.
(mare), vist., tatăl lui - lstratie, socrul Livezi, sat <j. Dolj> 233; - topic la Gomoviţa
Ilincăi, cartea lui de vânzare pt. o vie 363, <j . Mehedinţi> 37 1 .
dăruieşte satul Răjleţul m-rii Vieroşi 355, Lobodă, megiaş din Bârca, vinde o funie de
ispravnic de doc. 1 52, 1 76, 1 8 1 , 1 84, moşie în sat 477, 478.
1 86, 1 9 1 , 200-202, 204, 205, 2 1 5, 2 1 6, Loghin, fr. cu Simion, vinde o moară 37.
222-225, 230bis, 243, 244, 246--2 48, Loiz, clucer, boier jurător 1 63, 1 82; - sluger,
260-262, 266, 267, 269, 287-289, 298, f. lui Gaşpar şi al Mariei, fr. cu Marco,
305, 3 1 0, 3 1 2, 3 14, 3 1 6, 3 1 9, 322, 325, vinde p. lui de ocină la Găujani 182,
326--3 28, 338, 340, 347-349, 363, 389, 1 86, 299.
397, 404, 4 1 4, 443, 444, 446, 448, 449, Lorinţi din Bărbunceşti, boier jurător pt.
457, 462, 463, 480, 487, 490, 494, 499, Prundăreşti 30 I .
500, 502, 508-5 1 1 , martor în divan 1 52, Luca din Căzăneşti, boier j urător pt. ocină la
1 69, 1 76, 1 8 1 , 1 84, 1 86, 1 9 1 , 200-202, Bibarsă 338; - din Ţarovăţ 67; - mitrop.
204, 205, 2 1 5, 2 1 6, 222-225, 230 bis, al Ungrovlahiei 260; - popă, eg. al m-rii
243, 244, 246-248, 260-262, 266, 267, Adormirea Maicii Domnului, cumpără
269, 287-289, 298, 300, 305, 3 1 0, 3 1 2, un ţigan 402; - popă, scrie doc. 23;
3 14, 3 1 6, 3 1 9, 320, 322, 325, 326-328, - rumân din Negrăşani, tatăl lui Radu!,
338, 340, 347-349, 353, 354, 363, 389, Călin şi Voica 26 1 .
397, 404, 4 1 4, 443, 444, 446, 448, 449, Luciani (Luciiani), sat <j . Dâmboviţa> 42.
457, 459, 462, 463, 475, 480, 487, 490, Luciiani v. Luciani.
494, 499, 500, 502, 508-5 1 1 , martor la <Ludescul> (Liudescul) <Şerbanovici> Stoica,
înmormântarea lui Muşat vist. 254, 287, log. din Ludeşti, de la m-rea Potoc, scrie
martor pt. Fiiani 495-497, Plăticeşti şi doc. 63, 1 39, 32 1 , martor pt. Jupâneşti 26.
Sărăşti 357, Plosca 407, Teleorman 3 1 5, Lu deşti, sat <j . Dâmboviţa> 32 1 .
martor pt. zestre 50, 5 1 , 60, moşie la Lumânărarul, socrul lui Stoica din Brăila 397.
Găieşti zălogită de el 108. Lumotă, p. lui în Urecheşti 3 1 6.
Leuteşti v. Leoteşti. Luncavăţ, apă 277.
Levrea, tatăl lui Stoica şi al lui Stan din Groşani Lunea, <ceauş din Nămăieşti> v. Nămăiescul.
3 1 4. Lungi, sat <j. Dâmboviţa> 1 52. .
Licura, hotar la Ocna Mare <j . Vâlcea> 338. Lungul Manea, rumân din Negrăşani, tatăl Im
Liftir v. Lefter. Radu!, Dragomir, Vasile, Baico şi
Liica din Gherghiţa, sţ. Stănaiei, tatăl lui Ilie Vlaicul 26 1 ; - Răduţu, rumân din
şi Chisar 24 1 ; - unchiul lui Negrea log. Negrăşani, tatăl lui Albul, 26 1 .
3 1 9, 357. Lunguleţ(i), sat <j . Dâmboviţa> 468.
680
Lupa, ţigancă a lui Tudor stolnic <Topoloveanu> Novaci şi Călineşti 327; - din Cătun,
64; - ţigancă de zestre a lui Oană popa fr. cu Ghinea post., ţiganii lui 2 1 8; - din
64. Gruian, f. lui Stoica călăraş, tatăl lui
Lupe(a), călăraşul din Călugăreni, întărire Rade 1 6; - din Lazul 434; - din
domnească pt. ocină la Grozeşti 1 79; - Popânzăleşti, tatăl lui Hamza 450; din-
din Larga, martor pt. ocină în lvăneşti Spineni v. Godeanu; - din Tăbărăşti,
1 8; - p. lui de ocină la Novaci 327. boier jurător pt. Prundăreşti 30 I ; - f. lui
Lupşă (Lupşe, Lupşi), iuz. din Comeşti, boier Şerban, martor pt. Gârbov 373; - iuz.
jurător pt. Mărăcineni 1 82; - hotarul lui din Tituleşti 53; - log., sluga lui
la Corcova 508; - vomic, iuz. din Străţimir din Gomoviţa 3 7 1 ; - martor
Mărăcineni, tatăl lui G ligorie, boier pt. Ciobăneşti 28; - pah. din Maxin,
adeveritor pt. Pizduleşti, Valea unchiul lui Manolea din Jirov, boier
Teancului 1 66, 28 1 , 293, 4 1 6, 430, 455, hotarnic pt. Albeştii Chirăiţi 423, 424,
456, 49 1 , 492, 494; v. şi Lupul al lui -. 453, 508; - pâră pt. un rumân 203;
- Radu, vinde în Carcadulea 4 1 5 . - post. din Bălteni şi Văgiuleşti
Lupşe v. Lupşa. v. Bălteanu <Văgiulescu>; - rumâni
Lupşi v. Lupşa. din: Broscari, f. lui Drăgan, fr. cu
Lupşor Vlad din Slănic, martor pt. înfrăţire la Nicola, Duca, Mirea şi Dumitru 245,
Ştefăneşti 483. Corcova 508, Corcova, f. lui Neagoe,
Lupu(!), agă (mare) v. Buliga; - al lui Falcă nep. lui Oprea, Bălaci, Dragomir şi
din Ţarovăţ 67; - al lui Lupşe din Băluţă 508, Corcova, tatăl lui Oprea,
Vemeşti, martor pt. Costeni 4, 458; Bălaci, Neagoe, bunicul lui - 508,
- boier jurător pt. un ţigan 235; - ceauş lzbiceni 246, Seaca 1 95, Turburea 280,
din Strehaia, martor pt. ţigani 257, 258; Zăvalu 325, Zăvalu, f. lui Cârstea 325,
- cel Roşu, popă, p. lui de moşie în Zăvalu, f. lui Nedelco 325, Zăvalu, fr.
Albeşti 453; - cpt. din Călugăreni, cu Zaharia 325; - vomic, tatăl lui
martor pt. Fundeni 1 89; - cpt., fr. cu Dragomir cpt., miluit cu satul !oneşti
Ana <din Vemeşti> 435, 438; - din 1 28, 1 69, 335, 402, 4 1 5; v. şi Bălteanu
Aniniş, megiaş j urător 482; - din <Văgiulescu>, Buliga, Godeanu,
Bălteni, boier j urător pt. Comet 303; Groapa - Dragomir din Crângu,
· -
- din Bârca, megiaş dat pe răvaş boier hotarnic pt. Albeştii Chirăiţi 423.
domnesc la Giurgiţa 462; - din Lupuleci din Suceni, boier jurător pt. Craioviţa
Bulzeşti, tatăl lui Vladul 322; - din 322.
Cacaleţi, f. lui Cârstea, fr. cu Mihai Luscan, popă, martor pt. Chinceni 330.
ceauş, fr. cu Stanciu! şi Ancul, întărit la Luţcan, rumân din Găujani 1 86.
Macarie (Măcarie) din Poiană, martor pt. ocină Malaieşti v. Mălăieşti.

în lvăneşti 1 8; - patriarh al Antiohiei, Malcoci Stoica, martor pt. Mirceşti, vinde
cartea lui I I I , 1 3 1 , 1 36, 1 42. ocină în Mileşti 38, 39; - rumân din
Macrea Radu din Voineşti, văr cu Vişa, vinde Hăndreşăşti, fr. cu Stan şi Necşat 457.
în Gemenile 90. Malea, moşia ei în satul Corşori 55; sţ. lui
-
Macsin v. Maxin. Coman din Corşori, vinde loc în sat 7.

Maftii v. Matei. Malu, sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov> 427, 480,
Magdalena (Magdalina), călugăriţă v. Cârjoaie; 487; v. şi Valea -.
- monahie, stareţa m-rii Viforâta 224; v. şi Mamura, sat, j. Vâlcea, întărit lui Vlad
Cârjoaie. <Bârsescul> 63.
Magdalina v. Magdalena. Manciu din Ivăneşti, f. Murgeanului, fr. cu
Mageariul Radu din Frejureni 88. Tudor, Mango, Vlădan şi Neagu!
Mahamet Radu <din Stolojani>, martor 1 93. 1 8, 249; din Mirceşti 1 26, 290; - f. lui
-
68 1
Belciul, martor pt. vânzare de ocină în 26 1 , Negrăşani v. Blahoda, Lungul,
Ivăneşti 1 8; - tatăl lui Mircea <din Tătărani 1 62, Vaideei, unchi al lui
Ivăneşti> 1 8; - tatăl lui Şerbu din Jideni Radul, Simion, Drăghici, Vladul, - şi
464. Udrea 1 28 , Vaideei, <fr.> cu Radul,
Mancoj Petre, miluieşte ocină la m-rea Mărgineni Simion, Drăghici, Vladul şi Udrea, nep.
79. lui - 1 28, Zăvalu 325; - tatăl lui Cârstea
Mandel, p. lui de ocină la Călineşti 327. megiaş din Bresniţa 285; - unchiul lui
Mane(a) (Mănea) al Cârligei din Alboteşti, Zaharia 1 35; - văr cu Neagu, Ion,
boier tocmelnic pt. Sufleni 22; Bârcan, vinde moşie la Uieşti 208; v. şi
- aldămăşar pt. Bărăşti 356; - al lui Blahoda, Burdela, Caţea Cocoe,
Baboie, rumân din Cemăteşti 1 35 ; Drujiul, Ghizdavăţ, Lungul, Suflescul.
- cumpără î n <Botenii d e Sus> 36; Manelea, sţ. lui Dumitru din Cârtojani, mama
- din Carcadulea v . Drujiul; - din lui Ghiura şi Rade 56.
Creţuleşti, martor pt. Şerbăneşti 4 1 2; Maneţa v. Stan al lui -.
- din Dralea v. Burdela; - din Fiiani, Mango din lvăneşti, f. Mungeanului, fr. cu
vinde o livadă în paj işte, vinde loc în sat Tudor, Manciul, Vlădan şi Neagu( 1 8.
496; - din Homeşti 84; - din Jideni, fr. Manoilă v. Manole.
cu Neagu!, martor pt. chezăşie 464; Manolache v. Manole.
- din Morânglavi, tatăl lui Radu 68; Manole (Manolache, Manulea, Manoilă,
- din Păpălari, fr. cu Marin 1 37; - din Mănălache), călugăr, tatăl Oprişei din
Răteşti, tatăl lui Stroe, bunic lui Oprea Luciani 42; - comis din Topoloveni,
357; - <din Ţâţa> v. Suflescul; - din boier hotarnic martor 6 1 ; - cpt. <din
Urdeşti v. Caţea; din Zoreşti, martor
- Jirov>, tatăl lui Mihai din Jirov, nep. lui
pt. Vemeşti 49 1 ; - f. lui Ghizdavăţ Vâlcul şi al lui Lupul pah. 422, 460,
<Dimitrie> v. Ghizdavăţ; - f. lui 508; - neg. din Vâlceni, ginerele lui
Frăcea Sitilă, fr. cu Ion din Miridina Preda Balomirescul vomic 504.
376; - f. lui Pătru din Uricheşti, nep. lui Manta, cupeţ, văr cu popa Necula, fr. cu
Vlad Mândrău, fr. cu Udrea 6; - fr. cu Franta, unchi Maricăi, vinde moară la
Radu!, vinde livezi la Bătieşti 54; - fr. p
Câm ulung 27, 292; - log., boier
cu Ştefan, p. lui la Bătieşti 54; - martor jurător pt. m-rea Câmpulung 4 1 1 , 449,
pt. Cătun 25; - martor pt. Ciobăneşti scrie doc. 44, 1 60. 223, 242, 3 1 5, 359;
28; - megiaş din Cacoţi 65; - megiaş - roşu, f. lui Pană din Câmpulung, nep.
din Carcadulea 364; - p. lui, topic la lui Necula 1 33, 226, 262; - popă din
dealul Săsenilor 297; - pah. din Ocna Mare, martor pt. Robăneşti 450,
Urecheşti, întărire domnească pt. moşie 45 1 .
în Urecheşti 1 76; popă, făntâna lui -,
- Manu, post„ vinde ţigani 498; - tatăl lui
topic la Bibarsă 338; - popă, martor pt. Istrate 442.
ţigani 405; - portar din Jideni, martor Manulea v. Manole.
pt. chezăşie 464; - post., fr. cu Stanciu( Mara, mama lui Tudor şi Dumitraşco din
şi Stoian, cumpără în Coteni 4 1 8; Măineşti, vinde o ţigancă lui Gavrilă de
- roşul din Aluniş, boier jurător 222; la m-rea Brâncoveni 505.
- roşu din Bărăşti, martor pt. chezăşie la Marco (Marcu) al lui Vlaicul, călăraş din
Jideni 464; - roşu din Dobrotin v. Mârzăneşti 288; - armaş (mare fost)
Cocoe; rumâni din: Băldălui, tatăl lui
- v. Danovici; - ceauş din Săruleşti,
Bunea, Văsiiu, Necşul şi Stoica 269, martor pt. Săruleşti 1 1 ; - cel Plăviţ,
Duşăşti (cel bătrân), tatăl lui Arsenie şi vinde la !asu 49; - din Juguri, f. lui
Ivan 90, Duşăşti, tatăl lui Gherghe 90, Constantin, boier jurător pt. Câmpulung,
lzbiceni 246, Lungi, f. lui Buduiu, fr. cu Groşani 409-4 1 1 , 449; - din Lipăreşti,
Mihăilă 1 52, Negrăşani, f. lui Baico, fr. martor 5 8 · - din Priviti
' ' boier jurător pt.
cu Stan 26 1 , Negrăşani, f. lui Bălăianul, �
Coman rmaş 427, 487; - f. lui
fr. cu Balea 26 1 , Negrăşani, f. lui Nan Costandin Turcin din Juguri, boier
26 1 , Negrăşani, tatăl lui Ban şi Voico hotarnic pt. Bădeni 448; - f. lui Gaşpar
682
şi al Mariei, fr. cu Loiz, vinde la - fc. lui Stan, sr. cu Arion şi Barbu! din
Găojani 1 86; - f. lui Muşat, fr. cu Tatul, Dumireşti 1 1 2; - fc . lui Vitanu din
vinde în Măcreştii de Vale 486; - f. lui Ţigăneşti, sr. cu Vitan, Neagu, Baico
Stanciu pârcălab, martor pt. lanu 49; 76; - jupâneasă, fc. lui Vintilă
- fr. cu Mâinea, megiaş din Carcadulea <Corbeanu> vomic (mare), sţ. lui
364, 4 1 5 ; - martor pt. Miteşti 39; Udrişte Năsturel, log. (al doilea), sr. cu
- popă, fr. cu Oradea (cel bătrân), Negoiţă log., mama lui Matei post., are
unchiul lui Şerbu 54; - post. din de zestre satul Corbi 1 05; - sţ. lui
Curt<a>, tatăl lui Jane 43 1 , 432; - post., <Alexeanu> Alexandru post. (al doilea),
schiler din Dragoslavele, Rucăr, boier nep. doamnei Elina <fc. lui Radu
jurător pt. Câmpulung 1 46, 402, 4 1 1 , Şintescu-Popescu>, întărită în Hărăşti
449; - rumâni din: Ciocănari, tatăl lui 1 27; - sţ. lui Gaşpar, mama lui Marco şi
Drăghici, Ion, Dumitru şi Tudoran, fr. Loiz din Găojani 1 86; - sţ. lui Oprea,
cu · Neagoe, se vinde rumân 9, Dărvari, mama lui Ivan post., cumnata lui
tatăl lui Simion 200, Duşăşti 90, !oneşti Dragomir din Corşori, mătuşa lui Stroe,
1 28, Negrăşani, f. lui Radu!, fr. cu vinde la Corşori 265, 276, 47 1 ; - sţ. lui
Dumitru şi Dobrotă 26 1 , Negrăşani, Stan din Bănuieşti, sr. cu Şărbu din
fr. cu Voico şi Dobre 26 1 , Seaca 1 95 ; Tihuleşti şi Irod 53; - ţigancă a lui
- tatăl l u i Bogdan păhărnicel d i n Puieşti Stamatie pah. 275; ţigancă fugită de la
-
485, 486; - ţigan, tatăl Mihnei ţiganca m-rea Valea 77; - ţigancă fugită în Ţara
1 96; v. şi Danovici. Turcească, mama Neacşei şi a lui
Marcu v. Marco. Oprea, întărită lui <Păulescu Mogoş>
Mardarie, postelnicel, întărire domnească pt. cpt. 1 56; - vară cu Vişan, moşia ei în
ocină la Stăneşti 1 84; - rumâni din: Ogrezeni 336; v. şi Buzescu.
Arceşti, f. lui - 4 1 4, Arceşti, fr. cu Marica v. Maria.
Staico 4 1 4. Mariia v. Maria.
Mareş (Mariş), cpt. din Ploieşti, martor 1 50; Marin (Mărin), aldămăşar pt. Bărăşti 356;
- cpt. din Teşila, boier jurător 4 1 3 ; - cpt., - cpt. din Ploieşti, boier judecător pt.
martor pt. Glaveş şi Carcadulea 364; - din Cemăteşti 44 1 ; - codrul lui la Ghimpeni
Mirceşti 1 26; - din Vodineşti, boier 1 07; din Cerbureni 40; - din Ciobăneşti
-
jurător 222; - log. din Băjeşti, Câmpulung 28; -din Drajna de Jos 353; - din
v. Băjescul; - pârcălab din !oneşti 6; Goleşti, tatăl lui Stan, vinde vie 7; - din
- popă, scrie doc. 70; v. şi Băjescul. Maxin, boier hotarnic 80, 423, 424, 453;
Marga, fc. lui Matei din Caracal, nep. lui Vâlsan - din Păpălari 1 37; - din Păpălari, fr. cu
vinde în Perişor 2 1 5. Manea 1 37; din Tigoiu, om adeveritor
-
Marga v. Piatra lui Matei al -. 48 1 ; f. lui Dragomir v. Bâltea; log.

- -
Margine din Jideni, martor pt. chezăşie 464. din Tătuleşti, martor pt. Bodăieşti 469;
Maria (Marica, Mariia), băneasa, fc. lui Radu - neg. din Curtea-de-Argeş 40; p. lui
-
Buzescu v. Buzescu; - <din Bucov>, de moşie la Cucuiaţi 460; portar din

-
mama lui Staico post., soacra Frujinei, Maxin 30 I ; poruncă să dea bucatele la
-
p. ei în Găijani 1 86; din Budişteni, sţ.

-
m-rea Brădet 362; - rumâni din: (cel
lui Oprea, vinde în Dobroieşti 6 1 ; - din bătrân), petecar din Bălteni 3 1 2,
Şovârcu, sr. cu Neaga, fc. lui Stoica Băldăluiu, tatăl lui Şerban, Giura şi
Boblicescul 328; - doamna, mama lui Stoica 269, Duşăşti, f. lui Dobrotă,
<Radu> Şerban vv., bunica lui Constantin
fr. cu Nedelco, Avram şi Petre 90,
Şerban vv., danie la m-rea Argeş 3 1 8,
Gârbuiu 1 9 1 , lzbiceni 246, Negrăşani,
325; - fc. A!imiei din Jigălie, sţ. lui
f. lui Dumitru, fr. cu Radu!, Semedin,
Tudor roşu, sr. cu Necula, nora lui
Şerbu şi Stan 26 1 , Negrăşani, f. lui Ion
Barbu! din Giuleşti, deţine ocini,
Mărtin, fr. cu Dan şi Vladul 26 1 ,
primeşte moşii de zestre 474, 500; - fc.
Negrăşani, f. lui Stan, fr. c u Vladul,
lui Franţa, nep. lui Manta, vară cu popa
nep. lui Hodorescul 26 1 , Răzmireşti,
Necula, vinde moară la Câmpulung 292;
683
tatăl lui Stan, Stancu) şi Ion 89, Tătărani fr. cu Drag, Vasilie şi Stanciu! 261 '
1 62, Turburea, f. lui Radu, fr. cu Pârvul Negrăşani, f. lui Cristea 26 1 , Turburea
280, Zăvalu, tatăl lui Dumitru 325; - tatăl lui Preda, Şerbu, Pătru, Rad �
ţigan, f. Zoicăi şi al lui Stan magherul 280, Zăvalu 325; - ţigan v. Surdu;
298; v. şi Bâltea. - vinde în <Berciugov> 377; v. şi
Marina v. Stanciu! -. <Buzescu>, Cornăţeanu, <Rudeanul>,
Marta, mama lui Cârstea şi Muşat, vinde în Piatra lui - al Margăi, Surdu.
Lăţeasca 307. - vv . Basarab, <f. lui Danciu vomic
Marte, f. lui -, fr. cu Cârstea, Muşat şi Costea, din Brâncoveni>, agă (mare, fost), st.
vinde moşie la Lăţasca 308; - tatăl lui Elinei, nep. lui Basarab vv., nep. I�i
Cârstea şi Muşat, Costea ş i - 307, 308. Barbu Craiovescu <mare> ban şi al
Mariş v. Mareş. doamnei Maria, tatăl adoptiv al lui
Martin (Mărtin) din Cârlomăneşti 278; - din Mateiaş post. 1 05, 204, 325, 4 1 8, acuzat
Titeşti, martor pt. Bumbuieşti 1 ; - locul de abuzuri 1 37, 1 84, 1 88, 236, 240, 246,
lui la Cârstieneşti 7; - rumâni din: 2 5 1 , 269, 377, ctitor la Brâncoveni 137,
Negrăşani 26 1 , Negrăşani, f. lui Stan B rebu 202, Câmpulung 4 1 1 , 448, 449,
Tălpigă, fr. cu Radul şi Nenciul 26 1 ; Strehaia 248, dar la masă făcut de el
- vinde vie la Poienărei 7, 47 1 ; - Ion, 282, doc. scris în vremea lui 1 05, 120,
rumân din Negrăşani, tatăl lui Mărin, 1 23, 1 36, 1 42, 1 45 , 1 56, 1 72, 192, 1 97,
Stan şu Vladul 26 1 . 204, 205, 227, 243, 269, 306, 3 1 6, 326,
Marula, fc . lui Cârstea clucer şi a Anghelinei, 349, 3 83, 404, 475, 479, 502, 508, în
sr. cu Păuna şi Elina 97; - logofeteasă, plimbare la Gherghiţa 338, Râmnic 349 ,
fc. lui Ilie vomic şi a Despinei, sr. cu în vremea lui 9, 49, 64, 1 05, 1 06, 1 1 6,
Mihna jupâniţa şi cu Mihalcea vomic, 1 1 9, 1 22, 1 27, 1 28-1 3 1 , 1 35 , 1 36, 138,
întărire domnească pt. satul Hăndreşăşti 1 39, 1 42, 1 45 , 1 46, 1 52, 1 56, 1 69, 1 70,
20 1 , 457. 1 83, 1 92, 1 96, 200, 203, 205, 220, 222,
Masloşi, sat <j. Gorj> 272, 360. 223, 225, 256, 235, 236, 244, 245-247,
Mata, cpt. din lupea, se pune chezaş 29. 25 1 , 255, 260, 26 1 , 262, 266, 267, 269,
Matca Horodelului, topic la Orodelul 460; - lui 282, 287-289, 302, 305, 3 1 0, 3 14, 315,
Nan, topic la Ţăgăneşti <j. Ilfov> 1 70. 3 1 7, 3 1 9, 322, 323, 328, 329bis, 33 1 ,
Matei(u) (Maftii, Măteiu) al Margăi v. Piatra 333-335, 337, 3 3 8 , 340, 344, 345, 353-
lui -; - clucer, post. v. <Rudeanul>; 355, 3 80, 396, 407, 409, 4 1 0, 415, 42 1,
- coconul, f. lui Radu Buzescu 422, 428, 433, 443, 444, 446, 452, 459,
v. <Buzescu>; - din Cârlomăneşti, f. lui 460, 465, 467, 472, 479, 480, 494, 499,
Ţăpoteiu, martor pt. Piscu 278; - din 508, 5 1 O, 5 1 1 , ocină, mori, grădini,
Craiova, tatăl Margăi, fr. cu Vâlsan, vinărici întărite, miluite de el, scutiri şi
unchi lui Danciu post., Radu post., privilegii 97, 1 05 , 1 06, 1 28, 1 55, 179,
Daico post., p. lui în Perişor 2 1 5 ; - din 1 9 1 , 2 1 2, 2 1 6, 300, 320, 326, 349,
Şovârcu 1 88 ; - f. lui lanache spăl. reface m-rea Câmpulung 3 1 4, sat
Cornăţeanu v. Cornăţeanu; -f. lui moştenit de la părinţi - 248, satele lui
Lefter din Odobeni, fr. cu Anton, Lefter, cumpărate 1 95, 339, 448, săteni
vinde moşie 5 1 O; - log. din Cacova, rumâniti înaintea lui 1 82, schimb de
martor pt. Arceşti 4 1 4; - popă din sate î � vremea lui 383, trimite om
Gălişoara, moşia sa la Masloşi 360; domnesc să cerceteze locuri ale m-rii
- popă din Tătărăşti, boier hotarnic pt. Coşuna 205, ţiganii săi 207, 257, 258.
Poienari 33; - post., f. lui Udrişte Matiţi, sat <j. Vlaşca, azi j. Buzău> 46.
Năsturel log. (al doilea) şi al jupânesei Maurul v. Gura -.
Maria, nep. lui Vintilă vomic, Mavrodin, comis din Muscel, martor pt.
<f. adoptiv al lui Matei Basarab vv.> Brăgăreşti 1 5.
1 05 ; - roşu din Târgşor, se pârăşte pt. Maxio, rumân din Gârleni 1 9 1 .
Plăticeşti 357; - rumâni din: Masloşi, Maxio (Macsin), sat <j. Sac, azi J . Buzău>
popă 272, Negrăşani, f. lui Cârstea, 30 1 , 397, 423, 424, 453.
684
Mazilul, tatăl lui Stan 1 95. Mărăcini, sat <j. Dolj> 1 26, 1 3 1 , 1 36.
Măcarie v. Macarie. Mărgăreteşti v. Mărgăriteşti.
Măceşu v. Calea -. Mărgăriteşti (Mărgăreteşti), sat <j. Vlaşca, azi
Măciucă Radu din Mărăcineni, boier jurător j. Ialomiţa> 439.
pt. Valea Teancului 293. Mărgineanu Stoica din Băşceni, boier jurător
Măciucă, topic la Săcuiani <j. Bui;ău> 32. pt. Drajna 354.
Măciucoiul v. Dan al -. Mărgineni, m-re hramul Sf. Arhangheli
Măcoi, sat <j. Gorj> 1 49. <j. Sac, azi j. Prahova> 79, 87, 92, 364,
Măcreştii de Vale, sat <j. Rrn. Sărat, azi j. Buz.ău> 367-370, 3 8 1 , 382, 4 1 5.
485, 486. Mărgoiul Dumitru din Caplea, megiaş jurător
Măgăiţă Stan din Fundeni, martor pt. Fundeni 482.
1 89. Mărin v. Marin.
Măgura Bădiciului, topic la Scăuiari <j . Gorj> Mărtin v. Martin.
32; lui Bran, topic la Giupiţa <j. Dolj>
- Mărtinescul Radu!, rumân din Negrăşani 26 1 .
462; - Lespezii, topic la Scăuiari Mărul lui Foamete, topic l a Davideşti 1 60;
<j. Gorj> 32; - Mirăi, topic la Scăuiari v. şi Valea -.
<j. Gorj> 32; - lui Scaun, topic la Mătăsari, sat <j . Vlaşca, azi j. Dâmboviţa> 83,
Scăuiari <j. Gorj> 32; - Scârzei, topic la 1 57.
Scăuiari <j. Gorj> 32. Mătăseşti, sat <j. Ialomiţa> 473.
Măgureni, sat <j. Mehedinţi> 14; - sat <j. Vâlcea> Măteiu v. Matei.
436. Măteşti, sat <j. Buzău> 5 .
Măgurice, hotar la Cucuiaţi <j. Mehedinţi> 460. Măţăul sat <j . Muşcel şi Pădureţ, azi j . Argeş>
Măican, rumân din Masloşi 272. 273, 3 1 4.
Măicăneşti, sat <j. Vlaşca, azi j . Ilfov> 94, Măxinel, topic la Olteni 80.
384. Măxineni, m-re <j . Rrn. Sărat şi Brăila, azi
Măjescul Crăciun, martor pt. Mihăieşti 1 1 8. j . Brăila> 392, 443.
Mălae Ştefu!, roşu din Brăneşti, martor pl. Mâinea, cpt. din Popeşti v. <Popescu>; - din
Brăgăreşti 304, 309, 3 1 9, 357. Carcadulea, fr. cu Mareea, vinde ocină
Mălăieşti (Malaieşti), sat <j. Dolj>, 422, 460. 4 1 5; - <din Ghimpeni> v. Stanciu! al
Măldăreşti, sat <j. Vâlcea> 63, 277, 394, 400. lui -; - livada lui la Bătieşti 54; - post.,
Mălureni, sat j . <Argeş> 6 1 . sţ. Vlădaiei, tatăl lui Necula, Hrizea,
Mămcel, martor pt. Ciobăneşti 28. Apostol, Stroe şi Niculiţă pah„ danie pt.
Mănalache v. Manole. multă slujbă 247; - rumâni din:
Mănăilă, pah. din Văleni 1 87; - rumân din Cernăteşti, f. lui Vladul Gură Albă, fr.
lzbiceni 246. cu Cemat şi Dragomir 1 28, Corcova,
Mănea v. Manea. f. lui Gruia 508, Deleni 266; - tatăl lui
<Mănescu> Barbu, post. din Măneşti, boier Stan şi Pantazi <din Ţâţa> 496; v. şi
jurător pt. Cemăteşti 20, 1 78, 44 1 ; v. şi <Popescu>, Stanciu al lui -.
Gura -. Mâineşti, sat <j . Romanaţi, azi j. Olt> 505.
Măneşti, sat, <j. Saac, azi j. Buzău> 1 5 , 28 1 , Mâncu Dumitru din Vlădila, pâră pt. Frăsinet
423 427, 453; - sat <j . Dâmboviţa> 1 78, 348.
30 I, 494; - sat <j. Prahova> 44 1 ; - sat Mândrău Vlad din Urecheşti, tatăl lui Andrei
<j. Vlaşca, azi j . Ialomiţa> 20, 80, 473. şi Pătru 6.
Mănică, pivniţa lui 54. Mândre, rumân din Vărvoru 2 1 5.
Mănoiu Radu <din Dragoslavele>, vinde loc Mânzul, rumân din Cernăteşti 1 28.
de casă 372. Mârşa (Mârşe) sat <j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa>
<Mărăcineanul> Vasilache, iuz. din Buzău, 56, 223.
Mărăcineni 28 1 , 4 1 6, 430, 455, 456, Mârşavul Radu, rumân din Turburea, tatăl lui
49 1 , 494. Preda şi al lui Stan 280.
Mărăc ineni(i) sat, j. Buzău 1 83, 293, 30 1 , Mârşăviţ Necula, neg. <din Dobroteni>, boier
4 1 6, 443, 455, 49 1 , 492, 494; - sat jurător pt. Mărăcineni 1 82.
<j . Dâmboviţa> 1 82. Mârşe v. Mârşa.
685
Mârza (Mârzea), megiaş din Urecheşti, vinde Micul al ldosei, fr. cu Pătru, vinde în Gorgănel
ocină în Coteni 4 1 8; - spăl., tatăl lui 84; - cânepiştea lui la Duşeşti 90; - (cel
Gavrilă spăl. <din Brătiani> 355. bătrân) din Stoieneşti, martor 389; - diacon
Mârzăneasca (de Jos), ocină în j . Ilfov 220. din Târgovişte 40; - <din Berciugov>,
Mârzăneştii (de Jos), sat <j. Teleorman> 27, fr. cu Stoica iuz. şi cu Ghenciu! 377;
90, 288. - din Dumireşti v. Rădunei; - din
Mârzea v. Mârza. Lipăreşti, martor 5 8 ; - din Suslăneşti,
Mâstâneşti (Apostolache, Yaideei), m-re, ctitoria nep. lui Oprea vătaf 2; - f. lui Coman
lui lanache post. <j. Buzău> 1 38, 429. Enăşescu, fr. cu Oancea, Mihăilă,
Mâzgani, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 389. Neagoe şi Dobrin, nep. lui - 428, 448;
Mechia, martor pt. Rucăr v. larea. - f. Despei şi al lui Nedelco, nep. popei
Medvejdea, sat <j. Mehedinţi> 200, 236, 240, Baciu şi Vlad Băciulescu, văr cu Vlaicu
260, 303, 346, 460. 402; - f. lui Ion din Ţâgăneşti, tatăl lui
Mehăilă v. Mihăilă. Şerban, vinde ocină la Hurezi 3 1 0; f lui
-
Mehedinţi, j. (sate în -) 63, 1 04, 1 06, 1 1 5, Stoilă rumân din Răzmireşti, fr. cu
1 80, 1 8 1 , 200, 204, 236, 248, 269, 508; Simnicoară, Oancea şi Ignat 89; - fr. cu
- boierii din - 200, 269. Coman Enăşescul v. <Enăşescul>; fr. cu -
Meietescul v. Meiutescul. Stanciu roşu din Zăvârteni 493; - livada

Meiutescul (Meietescul) Gheorghe din lui la Gura Văii Tisei 90; - livada lui la
Căpreşti, martor pt. o înfrăţire 343. Sângeriş 90; - locul lui la Ţâţa 147; - p. lui
Melchiisedec v. Melchisedec. la Groşi v. Tălpigă; - pitar din Băneşti,
Melchisedec (Melchiisedec, Melfie, Melhie, martor pt. !oneşti 44; - rumâni din:
Melhii, Melhiesedec), eg. al m-rii Cernăteşti, fr. cu Ştefu!, Radu!, Stan şi
Câmpulung 1 46, 3 1 4, 3 6 1 4 1 0, 428. Dobrotă 1 35 , Gemenile 96, Negrăşani,
Melfie v. Melchisedec. f. lui Dobrotă al Neanciului, fr. cu
Melhie v. Melchisedec. Oprea, Vişan şi Stanciuş 261, Vârvoru
Melhiesedec v. Melchisedec. 2 1 5; - vistiernicel. p. lui la Mihăieşti
Melhii v. Melchisedec. 1 97; v. şi <Enăşescul>, Rădunei,
Menedic, m-re <j. Sac, azi j . Buzău> 297, 49 1 , Tălpigă.
509. Miduş Radu, ţigan al m-rii Strâmba 140.
Mera din Gârleni v. Stanciu al -. Mierăie v. Mierea.
Meret, sat <j. Mehedinţi> 1 95. Miercan v. Mirean.
Meriş, metoh al m-rii Argeş 260, 465. Mierculeţ v. Piscul -.
Meşteru, rumân din B ibeşti 280. Mierea (Mierăie), hotar la Odobeni <j . Sac, azi
Miceşti, sat <j . Muscel, azi j. Argeş> 323. j . Buzău> 5 1 0.
Micicaţi, hotar, topic la Cucuiaţi <j. Mehedinţi> Mihai(!) (Mihaiu, Miheail), armaş din
460. Căldăruşani, f. lui Dumitru log., tatăl
Miclăuş (Micleuş), rumân din Lazul, f. lui Neacşei, socrul lui Cârstea iuz. 294,
Radu! 434. 32 1 ; - ban din Slănic, boier jurător pt.
Miclăuşani, sat <j. Dâmboviţa> 50. Drajna 354; - birar din Gura Nişcovului
Miclea, rumân din Costeşti 243 . 59; - ceauş din Şinteşti, f. lui Cârstea,
Micleuş v. Miclăuş. fr. cu Stanciu!, Lupul, Arcul, întărit în
Micşan din Româneşti, boier jurător 1 57; - p. lui Novaci şi Călineşti 327; - cel bătrân,
de ocină la Ciulniţa I 03. popă de la Ep. Buzău, tatăl lui - 132.
Micşani, sat <j . Vlaşca, azi j. I lfov> 20; 49 1 , 509; - clucer din Hărgetoaia
- hotar, topic la Negoşina <j . Buzău> v. <Hărgetoianu>; - clucer, fr. cu
2 1 7. Giura clucer şi cu Pană cămăraş 163:
Micşăneşti v. Micşuneşti. - comis din Floreşti, sţ. Capiei, boier
Micşuneşti (Micşăneşti), sat <j. I lfov> 239. jurător pt. vânzare de rumâni 6, 32, 1 70;
Micudă (cel bâtrăn), spăt. din Stoieneşti. tatăl - comis v. Cioceanul, <Filişanu>;
l u i Lăudat, boier jurător, «om d e 90 d e - cpt. mare <din Budişteni> 24; - din
ani» 389, 4 1 0, 4 1 1 , 449. Băbiciul, iertat de rumânie 25 1 : - din
686
Bărbuleşti 1 1 7; - din Sărea, martor pt. <din Bărbăteşti> 35; - post. din Rudeni
vânzare în sat 478; - din Bresniţa v. Rudeanul; - rumâni din: Corcova,
v. Preda al lui -; - din Cârlomăneşti, 508, Corcova, f. lui Pădure, fr. cu
vinde la Piscu 278; - din Craiova, f. lui Drăgoi 508, Corcova, tatăl lui Iancu!
Andrei şi al Neacşei 4 1 ; - din Jirov, 508, Drajna de Sus 353, Hăndrăşeşti, fr.
f. lui Manole, boier hotarnic pt. Cucuiaţi cu Mogoş, Călin şi Radomir 457,
460; - din Maxin, martor pt. Găujani !oneşti 279, Izbiceni 246, Lazul 434;
397; - din Mărăcineni v. Carşote; - din - spăl. <din Coţofeni> v. <Coţofeanul>;
Pleşcoi, martor pt. Negoşina 2 1 7; - din - v. şi Brătăşanul, Brătianu!, Carşote,
Pleşoiul de Sus, boier j urător 446; - din Cioceanul, <Coţofeanu>, Cuştereanul,
Predeşti, boier jurător 222; - din <Filişanu>, Gâlcescu, <Hărgetoianu>,
Putinei, cumpără la Crevedia 223; - din Preda al lui -, Rudeanul;
Scăuiari, f. lui Stan, nep. lui Coman 32; - I Basarab vv., f. lui Basarab cel bun
- din Şofrăceni, martor pt Curtea 43 1 ; vv. <de fapt Mircea cel Bătrân vv.>,
- din Văgiuleşti, boier hotarnic pt. ctitor al m-rii Snagov 1 72.
Cucuiaţi 422, 460; - din Verneşti, f. lui - vv., Viteazul ( 1 593-1 60 I ), f. lui
Voico, martor pt. Verneşti 435, 438; Pătraşco cel Bun vv. şi al Theofanei
- eg. la m-rea Govora 1 5 1 ; - eg. la călugăriţa 348, tatăl lui Nicolae Pătraşco
m-rea Mărcuţa 256; - f. lui Ghinea vist. vv., socrul doamnei Ancuţa, bunicul
v. <Brătăşanu>; - f. lui Proica, vinde Elincăi 87, 1 06, 123, 246, 248, 445,
vie în dealul Crângurenilor 1 58; - f. popei ctitor şi donator la m-rea Clocociov 77,
- cel bătrân de la Ep. Buzău 1 32; - fr. la Ep. de Râmnic 383, doc. emise de el
cu Costandin, p. lui la Bătieşti 54; - fr. 1 06, 1 86, 3 1 9, 327, 357, 508, în vremea
cu Dobre, Vlaicu şi Vlad, vinde în lui - 97, 1 23, 1 28, 1 29, 1 34, 1 86, 200,
Şerbăneşti 4 1 2; - grecul, vinde la 246, 262, 338, 452, 508, Legătura lui
Mitreşti 97; - ierom. şi eclesiarh <la Ep. 65, 1 57, 1 86, 20 1 , 224, 273, 3 1 2, 3 1 4,
Buzăului> 1 32; iuz. din Podobniţa 32;
- 334, 39 1 , 4 1 1 , 449, 457, m-rea lui în
- iuz. din Răteia, martor pt. Stolojani Bucureşti 8, pradă pe Antonie neg.,
1 93 ; - log. din <Brătieni> v. Brătianu!; răscumpărări de rumâni, de ocini când
- log. din Gherghiţa, scrie doc. 1 1 , 1 1 2, era la Bălgrad 269, 459, sate şi rumâni
434, 487; - log., martor pt. Frângeni ale - 8, 1 06, 1 1 5 , 1 78, 2 1 5, 243, 30 1 ,
1 5 1 ; - martor pt. Mirceşti 290; - martor 348, 3 83, m-rea lui Bucureşti 8 .
pt. Ogrezeni 336; - martor pt. Stolojani Mihai Vodă, m-re v . Bucureşti.
v. Gâlcescu; - monah, în călugărie Mihail v. Mihai.
Gavril, danie la Râmnic 408; - neg., sţ. Mihaiu v. Mihai.
Alexandrei, ginerele lui Ivan pitar din Mihalache (Mihalachi, Mihalaşco), log. din
Văcăreşti şi al Fierâcăi, cumnat cu Cosoba 26, 44, 1 O 1 ; - log., ginere lui
Negoiţă spăt. 99; pah. <din Mitrea pitar din Stăneşti, cumnat cu
Cuştereni> v. <Cuştereanul>; - <pah. Pătraşco clucer, întărit pt. Cureştii de
din Vâlcăneşti>, din Braloştiţa, f. lui Baltă 340; - spăl. din Clejani, f. lui
Drosul post., nep. lui Stănilă post. şi Pavlache ban mare (fost), cumpără în
Radu! post., întărit în Salcia 1 06, Băieşti 493, 504, 507, primeşte dar la
303, boier hotarnic pt. Cucuiaţi 460. nuntă o ţigancă 282.
- popă, eclesiarh domnesc 78; - popă, Mihalachi v. Mihalache.
martor 244; - popă monah, adeveritor Mihalaşco v. Mihalache.
pt. m-rea Adâncata 295; - poruncă dată Mihalce v. Mihalcea.
lui să nu spargă satul m-rii Plăviceni Mihalce(a), boier hotarnic 1 98; - diacon din
399; - post. (al doilea) din Pătroaia, Tihuleşti, fr. cu Dragomir 53; - f. lui
f. lui Toma comis, nep. lui Leca spăl., Necula post. din Cocorăşti, martor pt.
martor pt. !oneşti 1 69, 279; - post., Brăgărăşti 1 5 ; - log. din Mârşa, martor,
f. lui Anghel, martor pt. ocină la jurător pt. averea lui Costea stegar 223;
Mirceşti 1 26, I 74; - post., tatăl lui Petre - log., f. Neacşei, nep. lui Costea stegar
687
223; - log., f. lui Paraschiva, (fost) 1 62, 1 67, 1 72, 1 76, 1 78, 1 8 1 , 1 84, 186,
mare log., scrie doc. 1 36, 1 52, 1 72, 1 76, 1 9 1 , 200-202, 204, 205, 2 1 5, 2 1 6, 222,
200, 25 1 , 26 1 , 287, 3 1 6, 3 1 9, 320, 325, 223, 224, 225, 230 bis, 243, 244, 246,
326, 404; - roşu din Vemeşti, boier 248, 2 5 1 , 26 1 , 262, 266, 267, 269, 287,
jurător pt. Scurteşti 28 1 , 494; - sluger 288, 300, 305, 3 1 0, 3 1 2, 3 1 4, 3 1 6, 319,
din Dos 69; - stegar, boier jurător pt. 320, 322, 325-328, 338, 340, 347, 349,
Scurteşti 430; - vomic din Comeşti, f. 397, 404, 4 1 4, 443, 444, 446, 447, 449,
lui Ilie vomic şi al Despinei, fr. cu 455, 457, 459, 462, 463, 475, 480, 487,
jupâneasa Mihna şi Marula logofeteasa, 494, 499, 500, 502, 508, 509, 5 1 0, 5 1 1 ,
se judecă pt. Hăndrăşeşti 9, 20, 457; martor pt. vânzări 247, 252, 289, 31 5,
- vomic din Pătârlage şi Cândeşti, tatăl 352, 355, 357, 389, 4 1 � martor �
lui < - Cândescu> Radu comis (mare), logodnă 1 30, învoială în faţa lui 455,
Gherghe spăl., Pătru comis şi al lui reface de iznoavă m-rea Bradul 326,
Moise spăl., stăpân în Potoceni şi schimb de ţigănci 74.
Şchiaul 1 82, 397, 494, 499; Mihart, clucer din Şitoaia, boier hotarnic pt.
- Mihălcescu <Cândescu> Gherghe, Caraula, Întorsătura Bubii şi Cucuiaţi
spăl., <f. lui - vomic din Pătârlage>, fr. 422; - pah. din Smârdeştiţa, boier
cu Neagoe spăl., Moise spăt., Pătru hotarnic pt. Cucuiaţi şi Gârbov 460,
post. şi Radu comis (mare), martor 43 467; - post. din Dâlga, rumânii lui din
1 32, 326, 49 1 ; Mihălcescu Giurgiţa 462.
<Cândescu> Moise spăt., <f. lui <Mihăescul> Drăghici, cpt., boier jurător pt.
- vomic din Pătârlage>, fr. cu Neagoe Mărăcineni şi Văleni 1 82, 1 87.
spăl., Gherghe spăl., Pătru comis şi Mihăieşti, sat <j. Vlaşca, azi j. Ialomiţa>, 1 17,
Radu comis (mare), tatăl lui Anton, 1 1 8, 1 25 , 1 89; sat <j . Olt> 1 87; sat
- -
Lefter şi Matei 326, boier jurător 456 <j . Vâlcea> 69.

cumpără ocină în Odobeni 5 1 O, ia boieri Mihăilă, abagiu <din Târgovişte>, martor pt.
pe răvaşe pt. Scurteşti şi Albeşti 1 25 , Mitropolie 78; - <din Albeşti Chirăiţi>
1 32, 1 43, 2 8 1 , 33 1 , 343, 4 1 6, 423, 424, v. Buhuci; - din Căzăneşti, sţ.
430, 447, 453, 455, 49 1 , 494, 499, 5 1 0, Trandafirei, văr cu locan, vinde vie
51 1; Mihălcescu <Cândescu> 332; - din Cârlomăneşti, fr. cu Crăciun,
Neagoe (Negoiţă) clucer, pah., <f. lui f. lui Ioachim, martor pt. Piscu 278;
- vomic din Pătârlage>, fr. cu Moise din Scoarta v. Stan al lui ; - din
- -
spăl., Gherghe spăl., Pătru post. şi Radu Urluieni, m'ărturiseşte în divan 1 20;
comis (mare) 59, 326, cumpără în din Văleni, înfrăţit cu Radu I şi cu
-
Odobeni 43, răscumpără datornici 82, se Radu II şi cu Nicola pe ocină în

pârăşte pt. moşia Căpoteasca 443, Slăvileşti 1 0 ; - f. lui Enăşescul Coman
martor, boier jurător 49, 398, întărit în din Dragoslavele, fr. cu Oancea,
Găujani 397; Mihălcescu <Cândescu>
- Neagoe, Dobrin şi Micul, ridică pâră
Pătru, post. din Pătârlage, <f. lui pt. Bădeni 428; - fr. cu Istrate, vinde
- vomic din Pătârlage>, fr. cu Radu moşie la Cătun 488; - martor pt.
comis (mare) Neagoe spăt., Gherghe Cărbunaru 48; martor <pt.
spăt. şi Moise spăl. 326; - Mihălcescu Cârstieneşti> 506; - pârcălab, martor
<Cândescu> Radu, comis (mare) din pt. dealul Crângurenilor 1 53, 158;
Pătârlage, <f. lui - vomic din Pătârlage>, pivoţel, martor pt. Dumireşti 1 1 2 ;
-
fr. cu Neagoe spăl., Gherghe spăl. Pătru - rumâni din: Ciocănari 9 , Duşăşti,
comis şi Moise spăt. <sţ. Soficăi, ginerele tatăl lui Mirea 90, lzbiceni 246, Lungi,
lui Neagu din Negoieşti, cumnat cu f. lui Buduiu, fr. cu Manea 1 52, Perişor
Gherghe şi Necula>, dăruieşte moşie v. Juncu, Răzmireşti, tatăl lui Neacşu]
1 5, întărit în Drajna 353, 354, martor în şi al lui Voico 89, Turburea 280;
divan 5 7, 1 3, 1 5, 1 8, 54, 63, 72, 79, 97,
- - spăl., f. lui <Brătăşanu> Ghinea vist.
1 04-1 06, 1 1 0, 1 1 5, 1 1 6, 1 20, 1 27, 1 28 , v. Brătăşanu; - ţigan din Băciuieşti,
1 30, 1 35-1 37, 1 39, 143, 1 52, 1 56, 1 60, fr. cu Ion, tatăl lui Ion, Stanciu!,
688
Dragul, Radu 402; - ţigan, sţ. Neacşei, - popă, rumân din Gherghieşti, fr. cu
tatăl Voicăi 230; v. şi Brătăşanu Sin şi Bold 1 28; - rumân din Gemenile
Buhuci, Juncu, Stan al lui -. 96; - tatăl lui Coman din Scăieni 46.
Mihălăul din Corşori 55. <Milescu> Danciu v. Pârâianu.
Mihălcescu v. Mihalcea <Cândescu> Radu. Mileştean din Tăbăreşti, fr. cu Popescu cpt.,
Mihna din Târgovişte v. Chirfotoaia; - boier jurător pt. Prundăreşti 30 I .
jupaniţă, fc. lui Ilie vomic şi a Despinei, Mileşti (Milişti), sat <j. Dolj> 32, 303, 4 1 4,
sr. cu Marula logofeteasa şi Mihalcea 422, 434, 460; - sat <j. Ialomiţa> 38,
vomic, întărită în Hăndreşăşti 20 1 , 457; 39, 45.
- ţigancă, fc . lui Marco ţiganul 1 96; Milişti v. Mileşti.
v. şi Chirfotoaia. Miloş, log. din Copăceni, tatăl lui Stamatie
Mihnea din Davideşti, f. lui Albul, fr. cu pah. 140; - log. din Pârâu, boier
Stoian, Oancea, Radu!, Stan şi Ion, hotarnic pt. Cucuiaţi, Caraula 422, 460.
întărire domnească în Davideşti 1 60; Miorită
' v. Radu! al lui -.
- fr. cu Neagu! log. v. Chiveriţă; Mira, rumân din Gârbov, tatăl lui Preda,
- martor pt. Ştefăneşti 483; - rumâni Andronie şi Yladul 467; v. şi Măgura -.
din: Hăndreşăşti 457, lzbiceni, ginerele Mirean (Miercan) din Bâzăieşti, martor pt.
lui Zăgorean 246; v. şi Chiveriţă. Băieşti 493; - din Păpălari, fr. cu
- vv . Turcitul ( I 577- 1 5 83 , I 585- Băluică 1 37; - iuz. din Mărăcineni,
1 5 9 1 ), f. lui Alexandru vv. II Mircea, martor 4 1 6, 443, 455, 49 1 , 492.
tatăl lui Radu - vv., <sţ. Neagăi Mirce v. Mircea.
doamna>, în vremea lui, 2, 205, 2 1 5 , Mirce(a), armaş (al doilea), trimis de domn să
3 1 6, 3 2 8 , 347, 407, 462, cartea l u i pt.
ia deşugubină 397; - dărăbanţ din
Yieroşi 342, miluieşte pe Pârvul log.
Târgovişte, doc. scris în casa lui 1 49;
(fost, mare) cu loc de casă în Bucureşti
- din Goleşti, martor pt. Budeşti 209;
205; v. şi Radu - vv.
- din lvăneşti, martor p!. ocină în sat 1 8;
Mihneşti (Mihnişti), sat <j. Râmnicu Sărat, azi
- din Poiană, martor pt. ocină la lvăneşti
j. Buzău> 209, 3 1 6, 398, 443.
1 8· - din Tâmavă v. <Târnoveanul>;
Mihnişti v. Mihneşti.
Miho (Mihu) cel roşu din Urluieşti, martor pt.
f.
- lui Manciul, martor pt. lvăneşti 1 8;
- fr. cu Neagoe, p. lui la Pizduleşti 359;
Bodăieşti 469; - f. lui Ghinea vist.
- iuz. din Buzău, martor pt. funia
v. <Brătăşanu>; - fr. cu Dumitru popă,
pulpească 1 1 2; - martor pt. funia
lanache şi Calohna log. 35 I , 352; -
balotească 249; - popă, fr. cu Neagomir
popă, tatăl lui Gherghe <din Bărbăteşti>
297; - roşul din Pleşiul de Jos, boier
35; - portar, hotarnic pt. Gurguiaţi 224;
- post. v. <Olănescul>; - scrie doc. jurător 446; - rumâni din: Negrăşani,
tatăl lui Stan 26 1 , Plăticeşti, fr. cu
278; - spăl., f. lui Dima sluger 1 6 1 ;
- spăl., tatăl Grăjdanei, socrul lui Istrate şi Samoilă 3 1 9, 357; strănep. al
-
<Grădişteanu> Bunea vist. (mare) şi al Magdalinei monahia 260; - vinde ocină

lui Buzinca comis, cumpără satul la Plăticeşti 357; v. şi <Târnoveanul>;
lzbiceni 246; v. şi Brătăşanu, - Basarab vv. cel Bun <Bătrân>,
<Olănescul>. < 1 397- 1 4 1 8>, tatăl lui Basarab vv.
Mihoc, tatăl lui Arian 297. (greşit pt. Mihai I vv.) 1 72;
Mihoveanul Stanciu, boier hotarnic pt. - vv. ( 1 509- 1 5 1 0), f. lui - vv., tatăl lui
Câmpulung şi Bădeni 4 1 O, 448. Alexandru II <Mircea vv.> 1 37, 244,
Mihu v. Miho. 455.
Mihuleci, tatăl lui Cristea 363, 366. Mirceşti, sat <j. Ialomiţa> 38; - (Murseşti)
Milco, pârcălab al cetăţii Poienari 1 3 . <j . Sac, azi j. Buzău> 1 74, 423, 424;
Milcov, apă <j . Buzău> 373. - sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov> 1 26, 290.
Milea , f. lui Haiduc, boier judecător pt. Mircioaia <din Dumireşti> v. Barbu! al -.
Groşani 4 1 I , 449; - f. lui Radu! iuz., Mircioiul Radu din Stăneştii de Sus, pâră în
boier hotarnic pt. Bădeni 4 1 0, 448; divan 354.
689
Mirea, rumâni din: Băldălui, tatăl lui Pătru şi Moara v. Drumul -.
Stan 269, Broscari, f. lui Dragomir, Moaşa v. Oprea al -.
fr. cu Nicola, Duca, Mirea, Lupu şi Moceşti, sat <j . Sac, azi j. Buzău> 423, 424.
Dumitru 245, Duşăşti, f. lui Mihăilă 90, Mociogan, tatăl lui Neagoe din Cârlomăneşti
Gârleni 1 9 1 , lzbiceni 246. 278.
Miridina, apă, sat <j . Sac, azi j. Buzău> 376; Mociora, hotar la Odobeni, j . Buzău 51 O.
v. şi Izvorul -. Modoran <din Hurezi> v. Stan al lui -.
Miroslav din Găneşti, f. lui Radu log. 32 1 ; Moga (Muga), rumân din Scăuiari 32; - vinde
- log., tatăl lui Ionaşco post. din Cătun moşie 1 66.
88. Moghilă v. Movilă.
Miroslăveşti, sat <j . Vâlcea> 1 5 1 . Moghiliţă, topic la Bibarsă 338.
Miroşi, sat <j . Sac, azi j . Prahova> 335, 369. Mogoş (Mogoşi), cpt. din Păuleşti v.
Misail, portar (al doilea), ispravnic la jurământ Păulescul; - iuz. din Buzău, boier
pt. Broşteni 480; - <din Cuştereni> v. jurător şi martor 95, 28 1 , 430, 494;
<Cuştereanul>; v. şi <Cuştereanul>. - popă, martor pt. Sârbeni 375; - rumân
Mislea, apă, m-re <j . Sac. azi j. Prahova> 3, din Hăndrăşeşti, fr. cu Mihai, Călin şi
2 1 6, 253; v. şi Cocorăşti pe -. Radomir 457; v. şi Lacul lui -,
Mişina, sat <j. Dolj> 282. Păulescul.
Mititelul Barbu! din Sărăcineşti, megiaş Mogoşanu!, rumân din !oneşti, tatăl lui Aldea
jurător 482. şi Simion 1 28 .
Mitre(a), cântăreţ, nep. lui Lepădat log., i se Moise (Moisi), cpt. d e roşii, cumpara m
întăreşte moşie Ia Netezeşti 396; Scăiani şi Bâsca 1 64; - f. lui Albul din
- comis, martor pt. Brăgăreşti 1 5 ; - din Lungi 1 25 ; - rumân din Lungi 1 52;
Drăgăşani I 02; - din Săcşori 1 44; - spăl., cpt. din Cândeşti v. Mi halcea
- <din Trânşani>, fr. cu Radu!, martor Mihălcescu <Cândescu>; - vinde la
1 97; - log., boier jurător pt. Câmpulung Jideni 464; v. şi. Mihalcea Mihălcescu
4 1 1 , 449; - pitar, din Stăneşti, tatăl lui <Cândescu>.
Pătraşco clucer, socrul lui Mihalaşco Moisi v. Moise.
log., dă zestre jumătate din satul Moldova, fugă în - 1 69; vv. al - 205.
Cureştii de Baltă 340; - post. din Moma, rumân din Lungi, tatăl lui Vlad şi al lui
Dragomireşti, fr. cu Stoica pah., f. lui Radu 1 52.
Vâlcu, danie la m-rea Mihai Vodă 289; Momâcescul Şerban <din Trânşani>, martor
- vomic (mare, fost) <din Hotărani, sţ. pt <Trânşani> 1 97.
Neagăi>, bunic lui Dragomir, Ivan post. Momcea, rumân din Tătărani 1 62.
şi Stroe 276, 407, biserica lui Ia Momimcea, f. lui Rohat <din Berciugov> 377.
Bucureşti <Sf. Gheorghe Vechi> 265 . Morănescul (Morăneştii), familie din Bresniţa
Mitreşti, sat, j. Teleorman 97. de Sus 285.
Mitroaia Neaga, vorniceasa <sţ. lui Mitrea Morăneştii v. Morănescul.
vomic mare din Hotărani>, sr. cu Morânglavi (Moroglavi), sat, <j. Romanaţi,
Vlaicu clucer, mătuşa lui Preda post. azi j . Olt> 68, 329.
Tătăranul robită de turci în vremea lui Moreni, sat <j . Dâmboviţa> 488.
Simion <Movilă> vv., vinde satul Lungi Morgea v. Murgea.
1 25 , 1 52, 1 62. Morgociu Radu, bunicul lui Voicu 290.
Mitrofan, eg. la m-rea Mărgineni, i se întăresc Moroglavi v. Morânglavi.
moşii şi dijme 79, 364, 365, 367, 368, Mostişte, apă, j. I lfov <j. Giurgiu> 1 1 , 224,
370, 376, 382. 459.
Mitropolia Ungrovlahiei v. Târgovişte. Moş(u), ceauş din Cioroiaşi 85, 1 24, 1 3 1 , 136;
Mladin din Teleşti, boier jurător pt. Masloşi - judec din Sulari 433; - megiaş din
360. Urecheşti, vinde ocină la Coteni 418;
Mlăci, topic la Ţâţa <j . Dâmboviţa> 1 47. - popă rumân din Tătărani 1 62.
Moacşa, sţ. lui Radu! cpt., fc. lui Oprea log. Maşat v. Muşat.
din Deduleşti 1 83. Mosăşti v. Moşeşti.
690
Moşeşti (Moşăşti), sat <j. Sac, azi j. Buzău> 53. hotarnic pt. Albeştii Chirăiţi 423, 424,
Motru, apă ( hotar) <j. Gorj> 1 06, 508; - m-re 453; - din Găujani, fugit la Brăila 397;
<j. Gorj> 5 1 2. - <din Gârleni>, tatăl lui Neagoe, bunic
Movilă (Moghilă) Gavrilă vv . < 1 6 1 6, 1 6 1 8- lui Ilie 1 9 1 ; - din Nănişori, martor pt.
1 620, f. lui Simion - vv.>, cartea lui pt. Costieni 4; - din Poieni, vinde în sat 34;
m-rile Cozia şi Snagov 1 72, 34 7, 383, - din Priviţi, boier jurător 427, 487;
rumâni răscumpăraţi în vremea lui 200; - f. Martei, fr. cu Cârstea, vinde moşie
- Simion vv. < 1 600- 1 60 1 , 1 60 1 - 1 602, la Săteasca 307, 308; - f. lui Tatul slujer
tatăl lui Gavrilă - vv.>, robie la turci în din Orbeasca, fr. cu Bunea, martor pt.
vremea lui 1 52, cartea lui 383. Grădiştea 403; - martor pt. Ciobăneşti
Muereasca, sat, j . Vâlcea, întărit ep. Râmnicului 28; - martor pt. Clinceni 330;
383. - păhărnicel, f. lui Tatul, martor pt.
Muga v. Moga. Măcreştii de Vale 485, 486; - popă din
Muja din Răteşti, tatăl lui Drăghici, socrul <Berevoieşti>, scrie doc. 27; - roşu din
Neacşei, <cuscru lui Ivan pah. şi Ruşceani, boier jurător pt. Costea stegar
Neagăi> 305. 223; - rumâni din: Hăndreşăşti 457,
Mujescul Ivaşco, vomic v . <Rătescul>; Izbiceni 246, Negrăşani, f. lui Dragne,
- Neagoe, log., scrie doc. 1 66, 323; v. şi fr. cu Neagu şi Dobrotă 26 1 , Tătărani,
<Rătescul>. fr. cu Ştefan şi Stan 1 62; - tatăl lui
Muntele Şes, topic la Corşori <j. Muscel, azi Tatul şi Marco, vinde moşie la
j. Argeş> 7. Măcreştii de Vale 486; - vier al m-rii
Munteni, sat <j . Rm. Sărat, azi j. Buzău> 86. Snagov 1 50; - vist. din Pietroşani, sţ.
Muranglă Vlaicul, rumân din Negrăşani, tatăl Despinei, fost sţ. al Zamfirei, tatăl lui
lui Vladul 26 1 . Vasile spăt. şi al Ilincăi, bunic lui Hriza
Murgea (Morgea), diacon din Jideni, martor pah., moşia lui la lzvorani 254, 287.
464; - din Bălţaţi, boier jurător pt. Muşătăşti v. Muşeteşti.
Căpoteşti 398, 443 . Muşătoaia v. Ivan al -.
Murg(ul), cpt., miluit d e Matei Basarab vv. c u Muşcel, sat <j. Sac, azi j . Buzău> 1 5, 323, 379;
ocină în Grozeşti I 79. - şi Pădureţ, j. (sate în -) 7, 54, 1 4 1 ,
Murgeni, sat <j . Ialomiţa> 1 54, 232. 1 60, 230, 273, 287, 305, 3 1 4, 355, 389,
Murseşti v. Mirceşti. 403, 4 1 1 , 449; boieri jurători din - 449.
Muşa <din Căpoteşti>, sr. cu Stanciu ceprăzar Muşeteşti (Muşătăşti) (de pe Vedea), sat,
398, 443; - fc. lui Stanciu din lvăneşti, j . Teleorman 1 85.
vinde ocină în sat 1 8 ; - mama lui Badea, Mutilă <din Poienari>, sţ. Voicăi, vinde ocină
Ene, Apostolache, vinde în Lipăreşti 58. în sat 7.
Muşat (Moşat), armaş, fr. cu Stănilă, martor Muzăceanul, tatăl lui Cârstea rumân din
pt. Tâmpa 46; - din Beliţi, martor pt. !oneşti 1 28; - Dumitru, rumân din
ocină în sat 2 1 9; - din Bistra, boier !oneşti 1 28.
Naan v. Nan. 1 1 2 ; - călăraş din Mârzăneşti 288; - din

Nai, vătaf din Berivoieşti, cumpără moşie în Buneşti, martor pt. danie 408; - din
sat 259 . Măcreştii de Vale, tatăl lui Radul
Nagoia v. Nea goe . păhărnicel 486; - din Sârbi v. <Călcâiu>;
Nagu l v. Neagu!. - <din Tâta> ' v. Buluchescul; - f. lui
Nan(u) (Naan) al lui Ivan din Bălişoara, boier Vişan d in Scăiani 1 64; - iuz. din
hotarnic pt. Albeştii Chirăiţi 423, 424, Şovârcu, martor pt. Stăneşti 1 88; - log.
453 ; - călăraş, martor pt. Dumireşti (al doilea de vistierie), martor pt.
69 1
Mârzăneşti 27; - log. din Berivoieşti v. Vemeşti 492; - sţ. lui Drăghici, fc. lui
Berivoiescul; - log. din Corşori 55; Ivan pah„ nep. lui Dragomir pitar din
- log., viile lui la Pătroaia 1 1 9; - martor Băjeşti, nora lui Muja 305; st. lui
-
pt. !asu 49; - păhărnicel din Puieşti, Dumitru din Cucuteni, fc. Dumitr� i, sr.
f. lui Benea, martor pt. Măcreştii de cu Boba, cumnata lui Radu 1 32; sţ. lui -
Vale 485, 486; pârcălab din Lepa, nora lui Vlad din Dâlga, vinde în
Şerbăneşti 1 2; - rumâni din: Fiiani, tatăl sat 57; - sţ. lui Radu, nora lui Stan,
lui Stan, Radu! şi Cernea, se vinde cumpără în Piscu 278; - ţigancă fugită
rumân 495, Negrăşani, f. lui Filip, fr. cu în Ţara Turcească 1 56; - ţigancă, marna
Oprea, Stanciu! şi Stănimir 26 1 , Radei ţiganca 296; - ţigancă, mama
Negrăşani, tatăl lui Manea 26 1 , Tătărani, Sincăi 296; - ţigancă, sr. cu Oprea, fc.
tatăl lui Jitea şi Ion 1 62; - tatăl lui Radu Mariei, fugită în Ţara Turcească 1 56;
păhărnicel din Măcreştii de Vale 485; - ţigancă, sţ. lui Mihăilă 230; v. şi
- tatăl lui Neagoe din Cătun 25; v. şi Dragomir al -.
Berivoiescul, Buluchescul, <Călcâiu>, Neacşu(!) (Necşul), cânepiştea lui la Duşeşti
Dumitru al lui -, Matca lui -. 90; - cânepiştea lui la Groapa Lupului
Nana, ţigancă a lui Ghinea post. 2 1 8 . 90; - cânepiştea lui la Gura Văii 90;
Nasta, fc. Savei din Negoieşti, sr. c u Vasilie, - ceauş, tatăl lui Dumitraşco pah„
schimb de ţigani 405. cumpără ocină la Micşani 20, 1 68;
Nastasie din Pârscov, tatăl lui Porumb 297. - diacon, martor pt. Gemenile 503;
Nămăiescul Lunea <ceauş din Nămăieşti>, - din Beleţi, cumpără moşie în sat 219;
boier jurător 409-4 1 1 , 448; - martor pt. - <din Botenii de Sus> 36; - din Piteşti,
Peştişani v. Dumitru al -; - Stanei ul pâră pt. o moară 342; - din Ţigăneşti,
<din Nămăieşti>, boier jurător 4 1 1 , 449. fr. cu Stoian 76; - f. lui Tatul, fr. cu
Nămăieşti, sat <j . Muşcel, azi j. Argeş> 2, Stroe, vinde la Fundeni şi Salcia 1 89;
273, 3 1 4. - megiaş din Şerbăneşti 1 2; - p. lui în
Nănişori (Nenişorul) - de Jos (Dol Nenişor) Urecheşti 3 1 6; - rumâni din: Arceşti, f.
sat <j. Ialomiţa> 1 1 8 ; - sat <j. Sac, azi lui Stoica, fr. cu Gherghe, Necula şi Ion
j. Buzău> 4. 4 1 4, Băldălui, f. lui Manea, fr. cu
Năpârteni, sat, j . Muşcel <azi j . Argeş> 355. Bunea, Văsiiu şi Stoica 269, Băldălui,
Năsturel Căzan, post., f. lui - Radu, fr. cu tatăl lui Oprea, Ion, Trofin şi Ursul 269,
- Udrişte log. (al doilea), moşiile lui în Gârleni, f. lui Albul 1 9 1 , Fiiani, f. lui
Teleorman 3 1 5, 4 1 3 ; - Radu, log., tatăl Radu, fr. cu Florea 497, Hăndreşăşti, fr.
lui - Udrişte log. şi Căzan post. 3 1 5 ; cu Baico 457, Hăndreşăşti, fr. cu
- Udrişte, log. (al doilea) d i n Herăşti, Malcoci şi Stan 457, Perişor 2 1 5,
f. lui - Radu log., fr. cu - Cazan post., Răzmireşti, f. lui Stoilă, fr. cu Voico 89.
sţ. jupânesei Maria, tatăl lui Matei post., Neag v. Neagu!.
ginerele lui <Corbeanu> Vintilă vomic Neaga (Nega), cumnată cu Necula, viile ei în
(mare), fr. cu Elina doamna, cumnat cu Valea Teancului 293, 302; - doamna
Matei Basarab vv. şi cu Negoiţă log., <st. lui Mihnea Turcitul vv.>, <fc. lui
ispravnic de doc., 1 05 , 3 1 5 , martor 462, Vl �icu clucer din Cislău>, mătuşa lui
490, scrie doc. 355, 487, 5 1 1 . Preda post. Tătăranul 1 62; - <din
Neacşa (Nicşa), fc. lui Costea sluger, mama lui Cucuteni> v. Gârba; - din Poinărei, s\.
Mihalcea log., sr. vitregă al lui Barbu şi lui Neagoe, vinde în Trestiani 1 7; din -
Neagu 223; - fc. lui Mihai armaş din Şovârcu, sr. cu Maria, fc. lui Stoica
Căldăruşani, sţ. lui Cârstea iuz., nep. lui Boblicescu, mătuşa lui Stamati, ocina ei
Dumitru log. 294; - fc. Oprinei, sr. cu în sat 328; - fc. lui Radu! v. Oloaga;
Ianiu, p. ei în Bonţeştii de Sus 324; - fc. - mama lui Stănia 1 60; - p. ei la
lui Păcală din Răteşti, sr. cu Rada şi Suslăneşti 2; - preoteasa, fc. lui Sârdei
Stancea, vară cu Oprea şi Gherghe 3 1 9, armaş, sr. cu Drăghici 1 09; sţ. lui
-
357; - jupâneasă din Măgureni, oamenii Andrei cojocar din Craiova, mama lui
ei 436; - mama lui Dragomir din Mihai, vinde în Vulcăneşti 4 1 ;
692
- ţigancă, fc. lui Sârbul 99; - vorniceasa Oancea log. v. Cuştereanul; martor pt.
-
v. Mitroaia; v. şi Gârba, Mitroaia, Bărbăteşti 35; martor pt. Deduleşti 440;

-
Oloaga, Radu al -. - martor pt. Scăuiani v. Coictescul;

Neaga, rumân din Negrăşani, tatăl lui Albul, - pah. din Buciumi, f. lui Stanciu pah„
Ursu şi Stan 26 1 . martor la înfrăţire 250; - pah. din
Neagoe (Nagul, Nagoia, Neagoi, Neagoia, Sufleni, ia boieri pe răvaş domnesc 22; -
Neagueiu, Negoe, Negoi, Negoie, Negoiţă, pah. din Tătărani v. Tătăranul; - p. lui
Niagoe, Nigoi, Nigoiţă, Nigoiţel) ban din în Corbii de Piatră 465; - pitar v.
Bora, martor pt. Cărunţi 1 1 3; cpt. de
- Grama; - popă, călăraş din Mârzăneşti
margine, om domnesc, cumpără vie şi 288; - popă, scrie doc. pt. Broscari 65;
vad de moară 37, 392; - ceauş, călăraş - post. din Brăgăreşti, tatăl lui - v.
din Mârzăneşti 288; - (Negoiţă) clucer Brăgărescu; - post. din Măcoi 1 49;
din Pătârlagele v. <Mihalcea Cândescu - post. din Văleni, martor pt. Robăneşti
Mihălcescu>; - clucer, ia boieri hotarnici 450, 45 1 , 505; - roşu din Pizdeleşti, ia
1 98, 358; - comis din Câmpina, martor boieri adeveritori 455, 456; - rumâni din:
pt. Găujani 397; - comis (al doilea) din Băjeşti, f. lui Cârstea Capotă, fr. cu
Cârtojani v. Cârtojan; - din Başcov, Dumitru, Contaş şi Ion 305, Bătieşti,
boier hotarnic pt. Caraula, Cucuiaţi etc. f. lui Neagu!, fr. Cu Stoica şi Stanciu! 54,
422; - din Cârlomăneşti, f. lui Mociogan, Corcova, f. lui Lupul, fr. cu Oprea,
martor pt. Piscu 278; - din Cârstieneşti, Bălaci, Dragomir şi Băluţă, tatăl lui
f. lui Barbu!, fr. cu Oprea şi Văsiiu, vinde Lupul 508, Drajna de Jos 353, Găujani
ocină în sat 7; - din Cerbureni 40; - din 1 86, Gârbov, f. lui Agapie 467, Gârleni
Corşori, tatăl Ilincăi 7; - <din Cozia> v. 1 9 1 , Gârleni, f. lui Muşat, tatăl lui Ilie
Bălan, Creţul; - din Giurgiţa, elib. din 1 9 1 , Gemenile 96, lzbiceni (I, II) 246,
rumânie 462; - din Gurguiaţi, pâră în Lazul 434, Lazul, tatăl lui Pârvul 434,
divan cu sătenii din Muşeteşti 1 85 ; - din Negrăşani, f. lui Voico, fr. cu Anghel,
Poienărei, sţ. Neagăi 1 7; din Vladul şi Coman 26 1 , Perişor 2 1 5,
Neagovani v. Ciochinescul; - din Zăvalu 325, Zăvalu, al Stoichinei, tatăl
Priseaca, boier jurător pt. Craioviţa 322; lui Văsii 325, Zăvalu, f. lui Stan 325,
- din Răscăiaţi, martor pt. Dăieşti 277; - Zăvalu, tatăl lui Pătru 325; - socrul lui
din Scăiani v. Căpuşescul; - din Ion vătaf, martor pt. Peştişani 484;
Scăuiari, f. lui Bădilă 32; - din Scăuiari, - spăt., v. <Văcărescu!>; ţigan al lui
-
tatăl lui Barbu! 32; - din Stăneştii de Sus, Cârstea iuz„ sţ. Stancăi 1 48; - ţigan,
pâră în divan 354;- din Stolojani v. f. lui , fr. cu Slav şi lvaşco 223; - ţigan,
-
Blăjescul; - din Urdeşti 1 57; - f. babei tatăl lui lvaşco, Slav şi - 223; - vinde vie
Ana şi al lui Nan, zălogeşte moşie la la Poienărei 7; v. şi Bălan, Blăjescul,
Cătun 25; - f. lui Enăşescul Coman din Brăgărescu, Căpuşescul, Cârtojan,
Dragoslavele, fr. cu Oancea, Mihăilă, Ciochinescul, Coietescul, <Corbeanul>,
Dobrin şi Micul, pâră pt. Bădeni 428; - f. Cretul,
. Cuştereanul, Dărmănescul,
lui - post. v. Brăgărescu; - fr. cu Gra ma, <Mihalcea Cândescu
Dragomir, cumpără ocină la Davideşti Mihălcescu>, M ujescul, Săcuianul,
I 60; - fr. cu Mircea, p. lui în Pizduleşti Tătăranul, Văcărescu!; - Basarab vv.
359, 4 1 6; - fr. cu Pătru, vinde loc la < 1 5 12- 1 5 2 1 >, dania lui 1 22, 1 23, 462.
Corşori 7; - ginerele lui Stoica cel Neagoi v. Neagoe.
bătrân, călăraş din Târgovişte, cumnat cu Neagoia v. Neagoe.
Sibiu, Dobre şi Stoian 79; - log. de Neagol v. Neagu!.
vistierie, cumpără ocină în Mirceşti 1 74; Neagomir, fr. popei Mircea, martor pt. dealul
- log. din Săcuiani v. Săcuianul; - log. Săsenilor 297.
din Dărmăneşti v. Dărmănescul; - log., Neagovani v. Negovani.
<f. lui Vintilă vomic Corbeanu> Neaguieu v. Neagoe.
v. <Corbeanul>; - log., scrie doc. Neag(ul) (Nagul, Neagol, Negul), agă (mare)
v. Mujescul; - log., f. lui Cuştereanul <din Strâmba>, ocina lui căpotească
693
443; - al Bojii din Bordeni, boier boier jurător 1 42, 1 6 1 , 1 82, 1 83, 237,
jurător pt. Bibarsă 3 3 8 ; al lui Vişan,
- 267; - rumâni din: Bătieşti, tatăl lui
rumân din Lazul 434; - călăraş din Stoica, Stanciul şi Neagor 54,
Mârzăneşti, f. lui Uiescul 288, 35 1 , 3 52; Cernăteşti, fr. cu Papreţ 35, Ciocănari,
- <din Başcov>, bunic lui Preda 460; tatăl lui Radu, Badea, Toader şi
- din Felii, tatăl lui Stoica 1 92; - <din Dragomir, fr. cu Marco, se vinde rumân
Glupavi>, martor 1 94 ; - din Glupavi, 9, Gârleni, f. lui Costandin, fr. cu
f. lui Neguţ, fr. cu Cârstea şi Dragnea, Stoica, Pahomie şi Sima 1 9 1 ,
vinde la Glupavi 1 94; <din Hăndreşăşti, fr . c u Froncea 457, Lazul
Hulubeşti> v. Hulubescul; - din 434, Lazul, tatăl lui Stan 434, Lungi
lvăneşti, f. Murgeanului, fr. cu Tudor, 1 52, Negrăşani, f. lui Dragne, fr. cu
Manciul, Mango şi Vlădan, martor 1 8; Muşat şi Dobrotă 26 1 , Perişor, fr. cu Ion
- din Jăgălia, martor pt. Jăgălia 474, 2 1 5, Seaca 1 95 , Tătărani, f. lui Coman,
500; - din Jideni, fr. cu Manea, martor fr. cu Oprea 1 62 ; - spăt. din Bălileşti,
pt. chezăşie 464; - din Lipia, boier boier jurător pt. Stoieneşti 389; -
hotarnic pt. Albeşti 423, 424, 453 ; - din spătărel, boier j urător pt. Teşita 4 1 3;-
Mirceşti 1 26; - din Sârbeni, fr. cu stegar, martor pt. casă la Bucureşti 265;
Gurdul 375; - din Sârbeni, fr. cu Stoian - tatăl lui Cheraco v. Betul; - tatăl lui
375; - din Sârbeni, nep. lui Gurdul 375; Stoian v. Buhuci; - vătaf din Hulubeşti,
- din Văleni 46; - f. lui Dediul, fr. cu tatăl lui Lepădat aprodul, bunic Despei
Tudorachi şi Dumitru, vinde la Găvana 399, 476; - vinde la Uieşti, văr cu
1 92; - f. lui Oprea iuz. din Craiova, Manea, Ion şi Bărcan 208; - Giurei din
vinde moşie 498; - f. Voicăi, vinde la Bărăşti, martor pt. Jideni 464; v. şi
Berivoieşti 259; - f. (vitreg) al lui Betul, Buhuci, Chiveriţă, Hulubescul.
Costea stegar, fr. cu Barbu, fr. (vitreg) Neaguţ v. Neguţ.
cu Neacşa 223; - f. lui Vitan din Neajlov, apă (hotar, matcă) <j. Giurgiu> 130,
Ţigăneşti, fr. cu Baico, Vitan ş i Marica 223.
76; - fr. cu Tărchilă, se judecă pt. Neanciu v. Dobrotă al -.
Scurteşti 3 1 3 , 33 1 ; - grămătic din Neaniu v. Neniul.
Zoreşti, scrie doc. 53; log. din Săveşti,
- Neagra Gârba, ocina ei la Cucuteni, bunica
scrie doc. 36; -- log., f. lui Andriiu Dumitrei 1 32.
vomic, scrie doc. 98; - martor pt. Cătun Nebunul v. Radu al -.
25; - log. <din Bucureşti> v. Chiveriţă; Neca v. Nica.
- martor pt. înfrăţire la <Ştefăneşti> Neceşti, hotar pe drumul Piteştilor 83.
483; - pah. din Băiceşti, f. lui Dumitru, Nechifor v. Nichifor.
fr. cu Drăghiciu, nep. lui Drăghici post., Necoară v. Nicoară.
ia boieri jurători pt. Masloşi 360; - pah., Necola v. Necula.
f. lui Stan din Vlădila, nep. lui Cernat, Necolae v. Nicolae.
întărire domnească pt. Frăsinetul de Necopoe v. Nicopole.
Câmp 1 77; - pah., f. lui Ştercu din Necşat, rumân din Hăndreşăşti, fr. cu Stan şi
Vlădila, pâră pt. Frăsinetul 348; - pah., Malcoci 457.
martor pt. Gârbov 467; - păhărnicel din Necşul v. Neacşu!.
Măcreştii de Vale, martor 485, 486; Nectarie, eg. m-rii Bradu, arhimandrit de la m-rea
- păhărnicel din Puieşti, f. lui Andonie, Pogoniana, nastavnic 326.
martor pt. Măcreştii de Vale 485, 486; Necula (Necola; Neculiţă, Nicola, Nicula) al
- păhărnicel din Tăbărăşti, jură pt. popii din Câmpulung, boier jurător 273,
Prundeşti 30 I ; - popă din Petrarul, tatăl 3 1 4; - al toboşarului <din Săcelu> 1 59;
lui Pătru popă, martor pt. răscumpărare - aprod din Târgovişte, scrie doc. 2 1 ,
de rumâni 503; - portar (al doilea) din 3 1 , 237; - ceauş din Răsimnici 237;
Vâlceni, martor pt. Duşani 504; - portar - clucer, post. din Stângăcea v.
(mare) din Vaideei, nep. lui Dumitru Stângăceanul; - clucer (al doilea) <din
Ochiută, văr cu Ana, întărit în moşii, Glogova> v. Glogoveanul; - cumpără
694
moşie în Brăgăreasca v. Ghiormescul; Păpălari 1 37; - popă, văr cu Manta,
- diacon, f. lui Costandin diacon din Franţa şi Marica, vinde moară la
Buzău, întărit în Valea Teancului 302; Câmpulung 292; - portar (al doilea),
- din Săseşti, boier jurător 237; - din ispravnic 24; post. v. clucer din
-
Broşteni, boier jurător 427, 487; - din Stângăcea; - post. din Smârdeşteţ, boier
Comăniţa, f. lui Neniul bătrănul, fr. cu jurător 60; - post., fr. cu Radu comis,
Gherghe, văr cu Stan şi Vălean, nep. lui nep. lui Zaharia sluger 1 78; - post.,
Tudor, întărit în Comăniţa 1 20; - din martor pt. Fiiani 495-497; - rumâni
Curtea v. Ţangoniscul; - din <Gârleni>, din: Arceşti, f. lui Stoica, fr. cu
tatăl lui Ion 1 9 1 ; - din Hurez, megiaş Gheghie, Neacşu! şi Ion 4 1 4, Broscari
jurător pt. Giurgiţa 462; - din Ocnele 65, 66, 395, Broscari, f. lui Drăgan, fr.
Mari, martor pt. Mihăieşti 69; - din cu Duca, Mirea, Lupu şi Dumitru 245,
Preajba, fr. cu Radu!, martor pt. Corcova, f. lui Frâncul, fr. cu Iancu! şi
Curte<a> 43 1 ; - din Răscăieţi, martor Bătia 508, Corcova, tatăl lui Pârvul şi
pt. Dăieşti 277; - din Săteni, tatăl lui Sava 508, Gârleni, tatăl lui Teodosie
Dobre 490; - din Urseşti, vinde ocină în 1 9 1 , Lazul 434, Seaca 1 95 ; - ţigan v.
Budeşti 209; - din Văleni, înfrăţit cu Caţa; - văt., nep. lui !sar din Vârâţi,
Radu I şi II şi Mihăilă, p. lui în boier hotarnic pt. Cucuiaţi 422, 460; -
Slăvileşti 1 0; - f. Afimiei din Jigălia, fr. vist., ocină vândută lui 1 38; viile lui
-
cu Marica, datoriile lui la domnie 474; în Valea Teancului, cumnat cu Neaga

- f. lui Drăguşin pah. v. <Deleanu>; 293 ; - vinde moşie la Micşani 20; -
- f. lui lane post. şi al Vlădaiei din vinde moşie 1 66; Hanul din Galicia,
-
Pleşoiul de Jos, fr. cu Dragomir, boier jurător 1 24, 1 3 1 , 1 36; v. şi

Stanciu! şi Cârstov 498; - f. lui Vintilă Boldici, Caţa, Curiia, <Deleanu>,
din Gogoşi, martor pt. Seaca 1 95 ; - fr. Ghiormescul, Glogoveanul, Mârşăviţ,
cu Stoian şi Dragomir, martor pt. Stângăceanul, Ţangoniscul.
Săcuiani 73; - iuz. din Pădureţi, boier Necola v. Necula.
hotarnic pt. Văleni 1 87; - iuz., martor Neculai v. Nicolae.
pt. Clinceni 330; - log. din Corşori, Neculce, moşul lui Manta roşul 262.
pâră cu Mihai post. din Pătroaia 1 1 9; - Neculiţă v. Necula.
log. din Ţigăneşti, martor 1 1 O; log., fr.
- Neda v. Nedea.
cu Preda post. 1 02; - log., scrie doc. v. Nede v. Nedea.
Boldici; - megiaş din Oreahoviţa 65; - Nedea (Neda, Nede) din Băbiciul, iertat de
neg. v. Mârşăviţ; - omul lui Proca rumânie 25 1 ; - din Saca, boier jurător
neg. v. Curiia; - p. lui de ocină la pt. Povarul 52, 233.
Micşani 20; - p. lui la Sârbeni 375; Nedealca v. Vlad al -.
- pah., f. lui Mâinea post. şi al Vlădaiei, Nedelco (Nedelcu, Nidealco) al popii, tatăl lui
înfrăţit cu Apostol, -, Stroe, Hriza 247; Costea, vinde în Cioroiaşi 85; ceauş,
-
- pah. din Smârdeştiţa, f. lui Mâinea roşu din Săveşti, f. lui Stan log., casa lui
post. şi al Vlădaiei, înfrăţit cu Apostol, la Bucureşti 36, 1 68, 468; clucer <din
-
Stroe, Hriza, Neculiţă pah., întărit în Boteni> v. Boteanu; - cumpără moşie în

Poienari 247, boier hotarnic pt. Caraula, Berivoieşti 259; din Cosoba, tatăl lui
-
Cucuiaţi etc. 422; - pârcălab v. clucer Radu I O I ; - din Mi hăieşti, boier jurător
din Glogova; - pitar (mare) <din pt. Lungi 1 25; din Săruleşti, înfrăţit cu
-
Cornăţel>, ispravnic domnesc, martor, Dragul, Stoica şi Pătraşco 1 1 ; - din

boier j urător 5 1 , 25 1 , 398, martor în Şchei, martor pt. Fundeni şi Salcia 1 89;
divan 1 36, 1 38, 1 52, 1 60, 1 72, 1 76, 1 78, - f. lui Băciulescul Vlad, fr. cu popa
200, 2 1 5, 26 1 , 287, 30� 305, 3 1 0, 3 1 4, Baciu, tatăl lui Micu, s\. Despei, unchi lui
3 1 5, 320, 322, 325-327, 338, 349, 389, Vlaico 402; - f. lui Ganu din Porumbreni,
397, 404, 407, 4 1 4, 462, 463, 494, 499, martor pt. Mirceşti 1 74: f. lui Ivănuş
-
508; - pitar, tatăl lui Salica 1 4; - popă din Bresnita de Sus, fr. cu Sin şi Barbu!
din lupea, scrie doc. 425; - popă din 285 · înf;ătit cu Stoica <din Botenii de
' -
.
695
Sus> 36; - log. din Prisăceani, scrie doc. f. lui - Gherghie din Potoceni, p. lui de
44; - pah. din Bucov 88; - popă, i se moşie la Şchiaia 499;
porunceşte să nu spargă satul m-rii - vv., cartea lui - 443, ctitor al m-rii
Plăviceni 399; - portar (al doilea) 1 6 1 ; Câmpulung 3 1 4, 4 1 O, 4 1 1 , 449, ocină
- portar din Râmnic, martor pt. Uieşti stăpânită în vremea lui 1 20.
208; - post. din Câmpulung, boier jurător Negui, ţigan al m-rii Tismana 2 1 8.
pt. Stoieneşti 389; - roşu din Săveşti v. Negul v. Neagu!.
ceauş; - roşu din Stoieneşti 473; - rumâni Neguţ(u) din Glupavi, tatăl lui Cârstea, Neagu!
din: Duşeşti, f. lui Dobrotă, fr. cu Petre, şi Dragnea 1 94; - martor pt. Ciobăneşti
Avram şi Marin 90, Hăndreşăşti 457, 28; - vătaf din Suslăneşti, tatăl lui Darie
Zăvalu, tatăl lui Lupu 325; - tatăl lui 2, 389; - vătaf din Ţâţa, tatăl lui
Toader din lvăneşti 1 8, 249; - vătaf, Dumitru 1 47.
hagiu, sţ. Paraschivei, miluit de Matei Neia, unchiaş din Mileşti 38, 39.
Basarab vv. cu moşia Cătun 97; v. şi Nenciul din Larga, martor pt. ocină vândută în
Boteanu!. lvăneşti 1 8 ; - din Livezeni 1 57; - rumâni
Nedelcu v. Nedelco. din: Hăndreşăşti 457, Negrăşani, f. lui
Nedelea din Bădeni v. Stoica al lui - ; - f. lui Stan Tălpigă, fr. cu Radu! şi Mărtin 26 1.
Călin <din Davideşti> 1 60; - i se Nenciulescu Radu, log., scrie doc 304.
porunceşte să nu spargă satele m-rii Nenişor v. Nănişor.
Plăviceni 399; - iuz., pâră pt. moşia de Neniţa (Niniţa), dascăl <de la biserica
la Mârzăneşti 220; v. şi Stoica al -. domnească din Râmnic>, aldămăşar pt.
Nega v. Neaga. Bărăşti 356, 443 ; - popă, tatăl lui
Negoe v. Neagoe. Colţea 464; - răspopul din Fundeni,
Negoi v. Neagoe. cumpără în Găujani 397
Negoie v. Neagoe. Neniul (Neaniul) bătrânul din Comăniţa, f. lui
Negoiescul Antonie, post. <din Negoieşti, Tudor log., <fr.> cu Tudor, tatăl lui
v iitorul domn Antonie vv.>, boier Necula şi Gherghe, unchi lui Stan şi
judecător pt. Cernăteşti 1 82, 44 1 . Vâlcu, întărit în Comăniţa 1 20; -din
Negoieşti, sat <j. Gorj> 360; - sat <j . Prahova> Nănuleşti 373; - post., f. lui Vasilache,
1 82, 405. martor pt. Căzăneşti 350; - unchiaş,
Negoiţă v. Neagoe. cumpără în M ileşti 45.
Negolea din Muscel v. Stoica al lui -. Neniuleşti, sat <j . Rm. Sărat, azi j. Buzău>
Negoşina, sat <j. Buzău> 2 1 7. 373.
Negovani (Neagovani), sat, vie <j. Sac, azi Neofit, eg. al m-rii Adâncata 295; eg. al m-rii
-
dispărut> 1 35, 1 50. Menedic 244, 297, 49 1 , 509.

Negraşi v. Negrăşani. Nestor v. Nistor.
Negrăşani (Negraşi), sat <j. Vlaşca, azi j. Argeş> Netezeşti (Nitezeşti), sat <j. Ilfov> 396.
1 65, 26 1 . Niagoie v. Neagoe.
Negre(a) (Nigrea, Nigrul) din Trestiani, boier Nica (Neca), grec din Câmpulung v. Caso;
jurător pt. Plăticeşti 3 1 9, 357; - log. din - log. (mare fost) din Corcova, tatăl lui
Fundeni, nep. Liicăi, boier jurător pt. Preda spăt., bunicul lui Vasile armaş
Plăticeşti 3 1 9, 357; - popă, moara lui -, 300, 508; - pah. din Poiană, face
hotar la Păpălari 1 37; - rumâni din: schimb de ţigani 242; popă, martor pt.
-
Bădeni, f. lui Rădici, fr. cu Stoica şi Mârzăileşti 27; - post., nep. lui Cârstea
Vladul 448, Tătărani, tatăl lui Bădica log. şi ai lui Drăghici post. 35; stegar
-
1 62; - unchiaş, ia boieri jurători pt. domnesc din Berciugov, martor pt.
Albeştii Chirăiţi 423 . Mirceşti 1 74; v. şi Caso.
Negreni, sat <j. Olt> 222. Nicicov v. Nişcov.
Negrilă din Stăneşti, martor la o înfrăţire 343. Nichifor (Nechifor), cpt. din Borăşti, f. lui
Negrilcasca, ocină la Săruleşti <j. Ilfov> 1 1 . Todirită, martor pt. Gujani 397; eg. al
-
Negru(!) Gherghie din Potoceni, tatăl lui m-rii G lavaciog 1 35, 252; eg. al m-rii
-
- lanache, vinde ţigani 499; - lanache, Hotărani 407; - eg. al m-rii Plumbuita
696
283, 475; - eg. al m-rii Vieroşu 342; Nicşul v. Neacşu!.
- pădurar, aldămăşar pt. Bărăşti 3 56. Nictarie v. Nectarie.
Nicoară (Necoară), boier hotarnic 1 98; - din Nicula v. Necula.
Crângu, boier jurător pt. Albeşti 423, Nidealco v. Nedelco.
424, 453; - f. lui Lazăr din Corlăteşti, se Nifon (Nefon) eg. al m-rii Vieroş 292, 355, 374.
răscumpără din rumânie 393; - rumân Nigoi v. Neagoe.
din Dârvari, pâră pe vremea lui Nigoiţă v. Neagoe.
Alexandru Iliaş vv. 1 1 5, 200; - scaun Nigoiţel v. Neagoe.
din Săseni, martor pt. dealul Săsenilor Nigrea v. Negrea.
297; vinde în !asu 40.
- Nigrul v. Negrul.
Nicodim, călugăr, poartă pâră pt. Budeşti 209; Nigui v. Neagoe.
- eg. al m-rii Tismana 2 1 8, 346, 404, Niniţa v. Neniţa.
407, 484. Nistor (Nestor) din Preaşna, boier jurător 3 7 1 ;
Nicola v. Necula. - fr. cu lovan ş i Gherghe, nep. lui Soare
Nicolache v. Nicolae. din Peştişani, vinde moşie în hotarul
Nicolae (Necolae, Neculai, Nicolache) din Hobiţei 484; - martor pt. !asu 49; - p. lui
!oneşti, f. lui Vlad, fr. cu Stanciu şi de vie la Poinărei 7; - rumân din:
Vişan 44; din Sălcuţa, megiaş jurător
- Ciocănari, f. lui -, fr. cu Dragul şi cu
pt. Giurgiţa 462; - eg. al m-rii Argeş Voica 9, Ciocănari, tatăl lui -, Dragul şi
1 3 , 1 6, 1 2 1 - 1 23 , 260, 264, 306, 3 1 7, Voica 9, Lazul, fr. cu lanăş 434.
3 1 8, 465; - eg. al m-rii Strehaia 6; Nişcov (Nicicov), sat <j. Buzău> 30 I; v. şi
- martor pt. Căzăneşti 332; - portar, Gura -.
ispravnic domnesc 398; Nişu(I) din Costeşti, boier jurător 3 7 1 ; - din
- <Alexandru> vv. < 1 35 1 - 1 364>, Topolniţa, boier jurător 3 7 1 .
Negru vodă, ctitor al m-rii Câmpulung, Nitezeşti v . Netezeşti.
moşii şi vecini dăruiţi acesteia 273, 3 1 4, Niţu din Săseni v. Radu! -.
4 1 1 , 449 . Novac din Vlădila, f. lui Badea 1 77; - din
- Pătraşco vv. < 1 599-1 600>, f. lui Vlădila, f. lui Cârstea, pâră pt. Frăsinet
Mihai Viteazul vv., sţ. doamnei Ancuţa, 348; - iuz., martor pt. Clinceni 330:
tatăl Ilincăi, socrul lui Jstratie - neg. din Miceşti, sţ. Stanei, vinde la
Leurdeanul post. (mare) 87, 367, 445 . Groşi 1 67, 323.
Nicolcea din Tismana, martor pt. Peştişani 484. Novaci, sat, j. Vlaşca <azi j. Teleorman> 327.
Nicopole (Necopoe), oraş în Bulgaria 1 42, 237. Nucet, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 1 82, 1 87, 4 1 7.
Nicovici Tanasie, log., scrie doc. 405 . Nucşoara, sat (topic) <j. Muscel, azi j. Argeş>
Nicşa v. Neacşa. 7, 3 1 8.
Oaie v. Gorganul -, Lacul -. Groşani 4 I I ;

- din Bughea, vinde în
Oaliş, vătaf, martor pt. Pizdeleşti 455. Rucăr 7 1 ; - din Cozia 23; - din
Oana v. Oană. Davideşti, f. lui Albul, fr. cu Stoian,
Oană (Oana, Ona) din Godeni, boier jurător Radu!, Stan. Mihnea şi Ion, întărire pt.
273, 3 1 4; - din Săveşti, martor pt. Davideşti 1 60; - din Ghimpaţi, boier
Botenii de Sus 36; - martor pt. înfrăţire jurător pt. Lungi 1 25; - f. lui Coman
la <Ştefăneşti> 483; -popă, f. popei Enăşescul din Dragoslavele, fr. cu
Paraschiv 64, 294; - rumân din Drajna Mihailă, Neagoe, Dobrin şi Micul, pâră
de Jos 353; - tatăl lui Neagoe post. v. pt. Bădeni 428; - iuz. din Cătun, boier
Brăgărescu; - Stanciu!, vinde moşie în jurător pt. Lungi 1 25; log. din Bălţaţi,
-
Beliţi 2 1 9; v. şi Brăgărescu. martor pt. Costeni 4; - log. din Cuştereni

Oanc ea (Once, Oncea, Oancia), aldămăşar din v. Cuştereanul; - log. din Lereşti v.
Vlădoieşti 372; - boier jurător pt. Lerescul; p. lui de ocină la Bătieşti 54;
-
697
- pâră pt. ocina Sărsca 446; - rumâni Ona v. Oană.
din: Cemăteşti, f. lui Cârlig, fr. cu Stan Once v. Oancea.
1 28, Cemăteşti, f. lui Corcova, fr. cu Ion Oncea v. Oancea.
508, Jupâneşti, tatăl lui Dragne şi Vlad Onel din Cucuiaţi, f. lui Cârstea 1 87.
26, Răzmireşti, f. lui Stoilă, fr. cu Micul Opre v. Oprea.
Simnicoară şi Ignat 89; - spăl. din Rucăr, Oprea (Opre) al Moaşei, rumân din Costeşti
martor pt. Stoieneşti 389; - vistiernicelul, 243 , călăraş din Hodivoaia, fr. cu
-
martor pt. Mihăieşti 1 17; v. şi Cuştereanul, Coman, întărit în Grozeşti 1 79;

Lerescul. - călăraş din Mârzăneşti 288; - curtean,
Oancia v. Oancea. f. lui Vlădat din Bora, martor pt. Costeni
Obârşia Poienii, topic la Radovani <j. Dolj> 2 1 5. 4 ; - din Argeş v . Tudorănescul; din -
Obidiţi, sat <j. Sac, azi j . Buzău> 50, 60. Bârca, martor pt. vânzare în sat 478;
Obileşti (pe Mostişte), sat <j. Ilfov> 1 74, 459. - din Bucovăţ, martor pt. Turburea 210;
Obislav, sat <j. Vlaşca, j . Ilfov> 252. - din Budişteni, sţ. Mariei, vinde în
Obrejie, apă <j. Vlaşca, azi j. Ialomiţa> 1 84, 1 88 ; Dobroieşti 6 1 ; - din Cârstieneşti, locul
- topic l a Corşori <j. Muscel, azij. Argeş> lui la Viişoara 7 ; - din Cârstieneşti,
7. vinde ocină în sat 7; - din Cârstieneşti,
Ochea (Ochia, Ochiută) Dumitru din Băcăleşti, f. lui Barbu!, fr. cu Neagoe şi Văsiiu,
tatăl Ancăi, ginerele lui Tudoran, unchiul vinde în sat 7 ; - din Cârstieneşti, f. lui
lui Neagu portar 1 42, 237. luga, fr. cu Cemat şi Văsiiu, vinde în sat
Ocheu, fr. cu Grigore din Dumireşti 1 1 2. 7 ; - din Dobroţei 1 44; - din Drăgeşti,
Ochia v. Ochea. boier jurător 1 57 ; - <din Floreşti> v.
Ochin v. lochin. Florescu!; - din Focşănei, fr. cu Stan
Ochiul Boului, sat, j . Dâmboviţa 472. 378; din Gârbovi 62; din Groşani v.
- -
Ochiută v . Ochea. Solea; - <din M itreşti> v. Surdul; din -
Ocna <Mare> (Ocnele Mari, Vei Ocnă), sat, Orbi v. Vlăgeu; - din Periaţi, boier
ocna de la - <j . Vâlcea> 69, 1 2 1 , 284, jurător pt. grădini în j . Ialomiţa 473;
338, 394, 450, 45 1 ; - <Telega>, sat - din Poieni, vinde în sat 34; <din -
<j. Prahova> 46, 92. Popânzăleşti>, martor pt.<Rusăneşti>

Odivoi v . Hodivoaia. 439; - din Scăuiari, tatăl lui Preda 32;
Odobeni, sat <j. Buzău> 43, 5 1 0. - din Suslăneşti, f. lui - vătaf, fr. cu Telea
Ograda de Jos, topic la Ţigăneşti, j. Argeş 2; - din Turburea, martor pt. rumâni
501 . 280; - f. lui Bârcă, vinde la Bărbăteşti
Ogrăzeni, sat <j . Ilfov, azi j, Giurgiu> 336. 3 5 ; - f. lui Costea şi al Radei, fr. cu
<Olănescu> Dima, spătărel din Olăneşti, f. lui I van, vinde în dealul Crângurenilor 156;
- Goran, fr. cu - Mihul post. 1 5 1 ; - f. lui Fătu log. şi al Cârstinei, fr. cu
- Goran, log. din Olăneşti, f. lui Bucur Dragomir, cumnat cu Maria 27; f. lui -
post., tatăl lui Mihul post. şi al lui Dima Imbrost din Hăzeşti, pâră pt. Plăticeşti
spătărel, martor 1 5 1 , 40 I , 4 1 4; - Mihul, 357; - f. lui Stroe, nep. lui Manea din
post. din Olăneşti, f. lui - Goran log., Răteşti, văr cu Gheorghe, Rada, Stanca
fr. cu. Dima 1 5 1 ; - Stroe, log. din şi Neacşa 3 1 9, 357; - f. lui Vlad <din
Olăneşti, cumpără moşie la Comet 40 I ; Berciugov>, tatăl lui Rădan şi al IUI
- Tudor, log. din Olăneşti, scrie doc. Matei 377; - f. lui Vlaicu, uncheaş din
225. Şerbăneşti 4 1 2; - fr. cu Drăgăşan Stoica
Olăneşti, sat <j . Vâlcea> 1 5 1 , 40 1 , 4 1 4. din Colzore 377; - iuz. din Craiova,
Oloaga Neaga, fc. lui Radu!, mama lui Radu!, tatăl lui Neagul 498; iuz., moşia lui la
-
p. la Oătieşti o lasă lui Stoica log. 54 Teşila 4 1 3 ; - log. din Budişteni, sţ:
Olt, apă (sat lângă -) 63, 25 1 , 329, 349; - j . Mariei, tatăl lui Ivan post. şi al lui
(oameni, sate în -) 1 42, 222, 266, 437, Dragomir, 24, 265, 276; - log. di�
469. Deduleşti, tatăl Moaşcăi, socrul IUi
Olteni, topic la Rm. Vâlcea <j. Vâlcea> 80. Radu cpt. 1 83 ; - log. din Rătivoieşti,
Oltişor, apă, topic la Păpălari 1 37. tatăl lui Văsiiu, Simion, Vâlcul şi Albul
698
log., vinde ocină la Poienărei 7; log., -
tatăl lui Vlad v. Gogoş; - ţigan, f.
martor pt. dealul <Crângurenilor> 1 58; Mariei, fr. cu Neacşa, fugit în Ţara
- log., scrie doc. pt. Perişorul 1 53, 2 1 5; Turcească 1 56; - vinde la Plăticeşti
- martor pt. Clinceni 330; - martor pt. 357; v. şi Ciupligă, Florescu!, Gogoş,
!asu 49; - martor pt. un rumân din Sulea, Surdul, Tudorănescul, Vlăgeu.
Bălceşti 229; megiaş din Pizduleşti 4 1 6,
- Oprean (Oprian) din Scăuiari 32.
455; - pârcălab din Groşani, eliberat din Oprian v. Oprean.
rumânie 3 1 4; popă, martor pt. Clinceni
- Oprina, mama lui Balco, Stoica, Costea şi
488; post. din Târgovişte 40; - scaun,
- Gherghe 244; - mama lui Janiu şi
martor la Bărbăteşti 35; - sţ. Mariei, fr. Neacşa, vinde în Bonţeşti 324.
cu Dragomir din Corşori, delniţa lui la Oprina, ţigan, f. lui Glogorie 405.
Corşori 4 7 1 ; - rumâni din: Băldălui, f. Opriş al lui Berea, p. lui la Groşi 323; - popă
lui Neacşu!, fr. cu Ion, Trofin şi Ursul din Pârşcoveni, martor pt. Rosăneşti
269, Băldălui, f. lui Voico, fr. cu Preda 450, 45 1 ; - vinde în Cărbunarul 48.
şi Stoian 269, Corcova, f. lui Lupul, fr. Oprişa, fc. lui Mănalache din Luciani 42; - sţ. lui
cu Bălaci, Dragomir, Băluţă, Neagoe, Şerban, mama Ancăi, Dobrei şi a Voicăi,
unchi lui Lupul 508, Corcova, f. lui vinde ocină la Bătieşti 54.
Pârvul 508, Dărvariul v. Ciupligă, Orban Stan, log., stăpân în Sărsca în vremea
Fedeleşoiu, tatăl lui Cârstian 7, Gârbov, lui Mihnea vv. 446.
tatăl lui Radu! şi Ianoş, fr. cu Radu! Oraşul de Floci, târg v. Floci.
467, H ăndrăşeşti 457, Hăndrăşeşti, fr. Orbeasca, sat <j. Muscel, azi j . Argeş> 403.
cu Janiu 457, lzbiceni 246, Lazul 434, Orbi, sat <j . Gorj> 43 1 .
Lazul, f. cu Barbu! 434, Negrăşani, f. lui Orbul Stoica, pah. din Dragomireşti, vinde p.
Albul, fr. cu Dragne şi Soare 26 1 , lui din moşia botenească domnului
Negrăşani, f. lui Dobrotă a l Neanciului, Matei Basarab 1 84.
fr. cu Micul, Vişan şi Stanciu! 26 1 , Oreahoviţa, sat <j. Mehedinţi> 65.
Negrăşani, f. lui Filip, fr. cu Nan, Orodelul (Horodelul), apă 460; v. şi Matca -.
Stanciu! şi Stănimir 26 1 , Negrăşani, f. Orzan din Dragoslavele, aldămăşar 372.
lui Fraia, fr. cu Stanciu! şi Radu! 26 1 , Ostra, sat <j. Olt> 363, 366.
Negrăşani, fr. c u Stanciu!, Coman şi Ostrica, topic la Goleşti <j. Argeş> 7.
Stoica 26 1 , Seaca 1 95 , Tătarani, f. lui Otăsău, apă, j . Vâlcea 2 1 1 .
Coman, fr. cu Neagu! 1 62, Turburea, f. Otea, tatăl lui Bobe din Popeşti 1 25 .
lui Stan, fr. cu Radu 280, Zăvalul 325, Oteşani, sat <j. Vâlcea> 284.
Zăvalul, tatăl lui Neagoe 325; tatăl lui
- Oteşti, sat <j. Olt> 1 20.
- vătaf din Suslăneşti şi al lui Telea 2; - Oteteliş, sat <j. Vâlcea> 63, 303.
Pacală v. Păcală. Sadova 1 9 1 , 325; - ierom., vinde vie 54;

Padea, sat <j. Dolj> 462; v. şi Calea -, Piatra -. - rumân din Gârleni, f. lui Costandin,
Padeş, sat <j. Mehedinţi> 360. fr. cu Stoica, Neagu! şi Sima 1 9 1 .
Padina, hotar la Cucuiaţi <j. Mehedinţi> 460; -
Pahul, cpt. din Strehaia, martor 287, 288, trimis
Cornului, hotar la Cucuiaţi domnesc pt. strângerea unor rumâni 234.
<j. Mehedinţi> 460; - Fântânelor, topic Paia, sat <j. Mehedinţi, azi j. Dolj> 498.
la Radovanu <j. Dolj> 2 1 5; - Purcelii, Paisie, patriarh al Ierusalimului, cartea lui de
topic la Giurgiţa <j. Dolj> 462; - Rabiei, afurisenie 142, 204, 237.
topic la Giurgiţa <j. Dolj> 462. Palanga, sat <j. Ilfov, azi j. Giurgiu> 227.
Pahomie, eg. al m-rii Cozia, pâră cu moştenii Paleolog Andronic, împărat bizantin, ctitorul
satului Frăsinet 348; - eg. al m-rii m-rii de la Pogoniana 326.
699
Paleţ (Paliţ) din Preajba, martor pt. Curte<a> log. 1 52, 1 72, 3 1 6, 3 1 9, 320, 325, 326,
43 1 . 404; martor pt. Comet 40 I ; pah. din
- -
Paliţ v . Paleţ. Urecheşti, întărire domnească pt. vie în

Pampul, sţ. Dobrei, tatăl lui laniu 7. dealul Teişului de Jos 1 76, pâră pt.
Paană v. Pană. moşie la Urecheşti 3 1 6; - popă din
Pana v. Pană. Comeşti, tatăl lui Oană popă 64, 294;
Panaet v . Panait. - tatăl lui Dobromir din Muşcel 379;
Panait (Panaet, Panaiut), aldămăşar pt. Bărăşti - ţigan al m-rii Strâmba 140.
356; - cpt. din Grădiştea, boier jurător Paraschiva, sţ. lui Nedelco vătaf hagiu 97;
pt. Căpoteşti 398; - cpt. din Râmnic, - ţigancă, mama Stancăi 282.
boier jurător 443 ; - din Lipăreşti, Paraschiva, via lui -, topic la Ocna Mare
martor 58. <j . Vâlcea> 3 3 8 .
Panaiut v. Panait. Parasco (Parascu, Părascu), cupeţ (neg.),
Pană (Paană, Pana, Pano), cămăraş din cumpără ocină la <Drângeşti> 454,
<Căpreni>, Pârdeşti v. Pârdescul; martor pt. Cosoba 1 0 1 , Lazul 434.
- cojocar din Târgovişte, martor pt. o Parascu v. Parasco.
moară în Câmpulung 292; - comis (al Parepa, post., tatăl lui Pană 405.
doilea) <din Măneşti>, vinde în Brăgăreşti Parpalie Stoica <din Botenii de Sus>, tatăl lui
1 5, martor pt. Micşani 20; - cumpără Stoica 36.
moşie la Groşi 323; - din Câmpulung, Partenie (Parthenie), eg. al m-rii Roata 56;
tatăl lui Manta roşu 1 33, 226, 262; - din - eg. al m-rii Sf. Arhanghel 1 5 1 ; eg.-
Craiova, f. lui Lazba, boier hotarnic pt. al m-rii Vaideei 1 38 .

Cucuiaţi 460; - f. lui Parepa post., martor Parthenie v. Partenie.
pt. ţigani 405; - log. v. Berivoescul; Pascul, martor 442; - vinde loc la Poenărei 7.
- neg. 1 67; - pah. 260, 405; - pah. (mare) Paul, rumân din Zăvalu, f. lui Cârstea cel mare
v. Filipescu!; - pârcălab, martor pt. 325.
întîă\ire 250; - post., martor pt. Fiiani 495, Pavel din Mileşti, martor pt. Mirceşti 38, 39;
497; - post. din Târgovişte v. Boldici; - post., ia boieri hotarnici 1 35; - rumân
- rumân din Lazul 434; - spătar (mare) v. din Cemăteşti 1 35 .
Filipescu!; - stâna lui la Gârbov 373; Pavlache, ban v. <Caragea>; - boier jurător
- vist. (mare), socrul lui Vasile vist. pt. Mărăcineni 1 82; vezi şi <Caragea>.
(mare), strămoşul lui Iordache Pa vieţui, sat, j . Mehedinţi 1 80.
<Pârşcoveanu> post. (al doilea), cumpără Păcală (Pacală) din Răteşti, f. lui Manea, tatăl
satul Lungi 1 25, 1 37, 1 52, 1 78; v. şi Radei, Stancăi, Neacşei, fr. cu Tudor
Berivoescul, Boldici, Fili pescui, Ciocoro vomic şi Stroe 3 1 9, 357; roşu -
Pârdescul. din Cepturi, martor pt. Cepturile,

Pano v. Pană. Grozeşti 75, 34 1 .
Pantazi, fr. cu Stan al Mâinei, vinde moşie 496. Păcalea, martor pt. Piatra Curmezişată 83.
Papa, armaş, vinde moşie în Urecheşti 3 1 6; Păduce Radul din Gogoşi, împrumută
- log., participă la înmormântarea lui jupânesei Stanca bani 1 75 .
Muşat vist. 287; - pitar din Hurezi, Păducei, hotar l a Păpălari 1 3 7.
boier jurător pt. un ţigan 235; - post. Pădure, post. din Filipeşti v. Filipescu; - rumân
din Livezi, pâră pt. ocină la Povarul 52, (cel bătrân) petecar din Bălteni 3 1 2,
233; - post., f. lui Buzinca comis v. Corcova, tatăl lui Drăgoi şi Mihaiu 508;
Buzinca; v. şi Buzinca. - vomic (al doilea), om domnesc pt.
Papreţ, fr. cu Neagu! rumân din Cemăteşti ţiganii lui Andrei spăl. 207; v. şi
1 35;- Radul, rumân din Cemăteşti, Filipescu, Piscul -.
fr. cu Stan 1 3 5 . Pădureţi, sat <j . Vâlcea> 1 87.
Paraschiva din Cepturoaia 1 70 ; - din Pădureţ v. Muşcel şi -.
<Focşănei> 378; - fr. lui Hamza eg. de Pălan v. Bălan.
la m-rea Alun l 49; - log. (mare, fost) Păpălari, sat, j. Romanaţi <azi j . Olt> 137,
<din Drăghineşti>, tatăl lui Mihalcea 474, 500.
700
Părascu v. Parasco. Păuna, sţ. lui Tudorie pah., fc. lui Cârstea cpt.
Părul lui Barză, topic la Corşori <j. Muscel> (clucer) şi a Anghelinei, nora lui Arvat
7. spăt., sr. cu Dumitru clucer, Elina şi
Păscăeşti, sat, j. Vâlcea 63. Marula 97, 1 30.
Păstrăvan, rumân din Corcova 508. Păziei v. Piatra Padei.
Pătârlage, sat, j . Sac <azi j . Buzău> 59, 397, Pârâiani (Pârâieni), sat <j. Gorj> 4 1 4, 422, 460.
494. Pârâianul Barbu!, post. din Pârâiani, f. lui
Pătraşco (Pătraşcu), ceauş din Bucureşti, f. lui Stanciu! post., boier hotarnic pt.
Vasilie ceauş, fr. cu Iancu! şi Dumitraşco Cucuiaţi 460; - <Milescul> Danciul,
1 68 ; clucer din Stăneşti, f. lui Mitrea
- log., sluger (mare) din Mileşti, tatăl lui
pitar, cumnat cu M ihalaşco log. 340; - Preda cpt. din Mileşti 460, boier
- clucer v. Bălăceanul; - comis (al hotarnic pt.: m-rea Coşuna 433,
doilea), martor pt. Brăgăreşti 304; Caraula, Î ntorsura Bubii şi Cucuiaţi
- cpt. din Tomeni v . post.; - cupar 422, face plângere la domnie 329 bis,
(mare) v. Bălăceanul; - din Cârsteşti, martor pt.: Arceşti 4 1 4, Bărbăteşti 490,
martor pt. Micşani 20; - din Săruleşti, Corlăteşti 393, Lazul 434, Scăuiari 32,
înfrăţit cu Nedelco, Dragul şi Stoica ia boieri hotarnici pt. Comet 303,
1 1 ; - log. din Leoteşti, boier hotarnic martor în divan 1 52, 200, 2 1 5, 25 1 , 26 1 ,
pt. Albeşti 423, 424, 453; - martor pt. 28� 30� 305, 3 1 0, 3 14, 3 1 5, 32� 322,
Pulaşi v. Căplan; pah. din 325-327, 329 bis, 338, 349, 355, 389,
Morânglavi, <fr.> cu Giura 68, 397, 404, 407, 4 1 4, 433, 462, 463, 487,
cumpără moşie în Pulaşi 329; - pah. 494, 499, 508; Preda, cpt. din Mileşti,
-
din Pleşoi, boier hotarnic pt. Cucuiaţi f. lui - Danciul sluger (mare), boier
422, 446, 460; - pah., face schimb de hotarnic pt. Cucuiaţi 460; - Stanciu!,
ţigani 425; - pârcălab, martor pt. post. din Pârâiani, tatăl lui - Barbu!
Ciocănari 9; - popă din Săveşti, post. 460, martor pt. Arceşti 4 14, boier
<unchiul> lui Stoica, martor pt. hotarnic pt. Caraula, Î ntorsura Bubii şi
<Botenii de Sus> 36; - post. din Cucuiaţi 422.
Rovinari, boier jurător pt. Masloşi 360; Pârâieni v. Pârâiani.
- post. (cpt.) din Tomeni, ia boieri Pârâu(!), sat <j. Gorj> 235, 422, 460.
hotarnici 4 1 7, revendică satul Păpălari Pârciu, tatăl lui Căzan 404.
1 3 7; sţ. Radei, f. Alisaftei călugăriţa
- <Pârdescu> Pană, cămăraş din Pârdeşti şi
şi al lui Ştefu! din Piteşti 32 1 ; vătaf
- Căpreni, fr. cu Mihai şi Giura clucer,
de peici, fr. cu Dumitru aprod din cumnat cu Istratie Leurdeanu post.
Târgovişte 3; şi Bălăceanul, Căplan. (mare) şi cu Ilinca 1 63, cumpără ocină în
- vv <cel Bun, 1 554-- 1 557>, tatăl lui
. Slăvileşti I O, Turburea 2 1 O, cumpără
Mihai Viteazul 327; rumâni în Turburea 280, împrumută bani
- vv <Nicolae>, f. lui Mihai Viteazul,
. rumânilor din Lazul 434, 445, rumânii lui
sţ. doamnei Ancuţa şi tatăi doamnei din Pârdeşti 444, domnul îi porunceşte să
Ilinca 1 3, 87, 248, 367, 445. lase în pace m-rea Segarcea 1 99.
Pătraşcu v. Pătraşco. Pârdeşti (Predeşti), sat, j. Mehedinţi 222, 42 1 ,
Pătrăşcan din Gârbovi, boier hotarnic pt. 444, 446.
moşia căpotească 443 . Pârle Ion din Dumireşti 1 1 2.
Pătroaia (Pătroaie), sat, j. Vlaşca <azi Pârliţi, sat, j. Ialomiţa 429.
j. Dâmboviţa> 96, 1 1 9, 1 69, 279. Pârscov, sat <j. Buzău> 297.
Pătroaie v. Pătroaia. Pârşan, rumân din Izbiceni 246.
Pătru v. Petru. <Pârşcoveanu> Iordache, post. (al doilea), f. lui
<Păulescu> Mogoş, cpt. din Păuleşti, ia boieri - Trufanda post., strănepotul lui Pană vist.
hotarnici I 82, 44 1 , aduce ţigani din (mare), fiind «cocon mic» a trecut
Ţara Turcească din porunca lui Matei Dunărea «în alte pământuri» 125, 1 28,
Basarab 1 56. J 52, 169, boier jurător pt. Mărăcineni 1 82,
Păuleşti, sat <j . Prahova> 1 56, 338. cumpără rumâni 1 4, întărire domnească pt.
70 1
satul !oneşti 44, 1 14, 1 28, 279, pt. satul Peaniş v. Peneş.
Lungi 1 52, martor pl. Bărbăteşti 490, satul Peia, j upâneasă din Căpinteni, datoare fată ' de
şi rumânii lui din Negrăşani 1 65, 26 1 ; Nicola pârcălab 30.
- Trufanda post., tatăl lui - Iordache Peia din Căpinteni, boier hotarnic 422, 460.
post., nep. lui Pană vist. (mare) 1 4, 44, Peica, martor pt. Seaca 1 95 .
1 1 4, 1 52, 1 69, 26 1 , 279, 490, miluit pt. Pelini, sat (moşie), j . Sac <azi dispărut> 357.
slujbă dreaptă şi credincioasă 1 28. Peliticul v. Capul -.
Pârşcoveni, sat <j . Romanaţi, azi j . Olt> 450, Peneş (Peaniş) Stan, roşu din Dumireşti,
45 1 . aldămăşar pt. Bărăşti 1 1 2, 356, 397, 443.
Pârţa, rumân din lzbiceni 246. Periaţi (Perieşti, Periiaţi), sat <j. Ialomiţa>
Pârţăiani, sat, j. Ialomiţa 255. 307, 473; - sat <j . Prahova> 1 50.
Pârvu(l), ceauş, cumpără ocină la Bârca 478; Perieşti v. Periaţi.
- ceauş din Văgiuleşti, nep. lui Mihai din Periiaţi v. Periaţi.
Văgiuleşti, boier hotarnic pt. Caraula, Perişor, sat <j . Mehedinţi> 2 1 5 .
Cucuiaţi etc. 200, 422, 460; chehaia
- Perişoriu, topic l a Gârbov <j . Rm . Sărat> 373.
(fost), martor pt. Bărbăteşti 490; - clucer, Peşceana v. Peşciana.
log„ (mare, fost) <din Cioroiaşi>, f. lui Peşciana (Peşceana), apă <j. Mehedinţi> 14;
Stepan ban, ctitor la Bucovăţ 1 3 1 , 1 36, - sat <j. Gorj > 360.
cumpără moşia Perişor 2 1 5 , dăruit de Peşcina, martor pt. Gomoviţa 3 7 1 .
Mihnea <Turcitul> cu loc de casă în Peşteşani v . Peştişani.
Bucureşti 205, dăruie case în Bucureşti Peştişani (Peşteşani), sat <j. Gorj> 484.
m-rii Coşuna pt. pomenire 205; - cpt. din Petco din Scăuiani, f. lui Stan 32; - din Vâlcea,
Izvor, boier jurător pt. Broscari 65; - din martor pt. Dăeşti 277; - păhărnicel din
Başcov, boier jurător 446; - din Beliţi, Măcreştii de Vale, martor pt. Măcreşti
martor pt. moşie în sat 2 1 9; - din 485, 486; - pitar <din Craiova>, martor pt.
Bresniţa de Susu v. Socolescu; - din Vâlcăneşti 4 1 ; - popă, scrie doc. 85;
Glogova, boier jurător pt. Masloşi 360; - rumân din Zăvalu 325.
- din Poieni, vinde ocină în sat 34; - Petiticul v. Capul -.
f. lui Vrabie iuz., boier hotarnic pt. Bădeni Petra v. Piatra Curmezişată.
448, pt. Câmpulung 4 1 0; - iuz. de roşii Petrarul, sat <j. Dâmboviţa> 503.
<din Craiova>, martor pt. Vâlcăneşti Petrea v . Petru.
4 1 ; - log., martor pt. Cărbunaru 48, Petreiu, vinde vie la Bătieşti 54.
Cârstieneşti 506; - log. din Oteteliş v. Petreman v. Petriman.
Dolofanul; v. şi clucer; - martor pt. Petriman (Petreman) din Goleşti, vinde ocină
Pulaşi 329; - pah. din Gemenile, tatăl 7; - f. lui Vlad al lui Bobe din Săcuiani
Radei, socrul lui Andrei 409; - post., 73; - log., fr. cu Ivan, martor pt.
<ginerele> Hârşovei spătăreasa 460; Bărbăteşti 3 5 ; - rumân din Tătărani,
- post. din Văgiuleşti, boier hotarnic pt. f. lui Caricea 1 62.
Comet 303; - rumâni din: Băldălui, tatăl Petronie, moş, martor pt. ţigani 346.
lui Stoica şi Stanciu! 269, Corcova, f. lui Petroşani v. Pietroşani.
Necula, fr. cu Sava 508, Corcova, fr. cu Petru (Pătru, Petrea), ceauş, martor pt.
Străţimir 508, Corcova, tatăl lui Boja Bărbăteşti 490; - ceauş, martor pt.
508, Corcova, tatăl lui Oprea 508, !oneşti 44; - ceauş de aprozi v. Băleanu;
Gemenile 96, Izbiceni 246, Lazul 434, - cizmar din Ocna 46; - clucer v. Aslan;
Lazul, f. lui Drăghici 434, Lazul, f. lui - comis v. post.; - cumpără moşie la
Neagoe 434, <Săcelu> v. Robu, <Căzăneşti> 5 1 3 ; - dăruieşte ocină m-rii
Turburea, f. lui Radu, fr. cu Marin 280, M ărgineni v. Mancoj; - din Bălceşti,
Vârvoru 2 1 5 ; vinde moară l a tatăl lui Iane 229; - din Bărbăreşti, tatăl
Câmpulung 292; - vist. (al doilea), lui Stănislav 203; - din Boldurugeşti
martor pt. Mârzăneştii de Jos 27; - vist. 377; - din Corbuşori, martor pt. Trestiani
(marej v. Vlădescu; v. şi Dolofanul, 1 7; - din Cozia 23; - din Creţuleşti 157;
Robu, Socolescu, Vlădescu. - din lvăneşti, martor 1 8; - din Jideni
702
v. Stan al lui -; - din Pârdeşti, martor pt. Argeş a avut pâră cu orăşenii din Argeş
Robăneşti 42 1 ; - din Scăieni 46; - din 1 3 , cartea lui 3 1 6.
Scăieşti, sţ. Varvarei, vinde în Tâmpa 46; Piatra (Piiatră), sat <j. Romanaţi, azi j. Olt> 1 36,
- din Scăuiani, tatăl lui Toma 32; - din 460; - sat <j. Dolj> 1 24, 1 3 1 ; - topic la
Stăneştii de Sus, pâră în divan 354; - din Budişteni 24; - Brăgăreştilor, topic la
Târgovişte v. Vulei; - f lui Danciul, Malu 480; - Curmezişată, topic pe
întărire domnească pt. ocină la Stăneşti drumul Piteştilor 83; - Despicăturii v.
1 84; - f lui Mihai post., martor pi. - Spintecăturii; - lui Matei al Margăi,
Bărbăteşti 35; - fr. cu Ion vătaf din hotar la Cucuiaţi <j. Mehedinţi> 460;
Corşori, tatăl lui Tudoran şi Preda, vinde - Padei (Păziei), topic la Giurgiţa <j. Dolj>
rumâni 7; - fr. cu Micul, vinde în 462; - Păziei v. - Padei; - Spintecăturii
Gorgănel 84; - fr. cu Neagoe, vinde loc (Despicăturii), hotar la Cucuiaţi
la Corşori 7; - fr. cu Tudoran post., boier <j. Mehedinţi> 460; - Şitoaiei (Şutoaiei),
hotarnic pi. Bădeni v. Lerescul; - fr. cu hotar la Cucuiaţi <j. Mehedinţi> 460.
Varvara v. Raţ; - iuz. din Vârâţi, boier Pieleni, sat <j. Buzău> 82.
jurător 52, 233, 422; - log. din Fălcoi Pietroasa (Pitroasa), topic la Ghimpeni 8, 1 07.
v. Fălcoianu; - martor pt. Ciobăneşti 28; Pietroşani (Petroşani), sat <j . Muscel, azi
- martor pi. Glupavi 1 94; - martor pi. j. Argeş> 287.
funia balotească 249; - nep. lui Frăcea Pietroşiţa, topic la Corşori <j. Muşcel> 7; -
Sitilă din Miridina 376; - pah. din Şipot, topic la Ghimpeni 8, 1 07; - topic la
boier jurător 446; - pâră pt. un rumân Poenari <j. Muşcel> 7.
203; - pârcălab din Pătârlage 59; - popă, Piperca Radu, rumân din Drajna de Jos 353.
f popii Radu din Petrarul, scrie doc. 503; Pilip V. Filip.
- popă, scrie doc. 84; - post. din Pişteşti, Pisc(ul), sat <j. Ilfov> 7, 278; - topic la Bătieşti
fr. cu Dragomir, martor pt. Curte<a> <j. Argeş> 54; - Bâlgăi, topic la Scăuiari
43 1 , 432; - post., fr. cu Dragomir popă 32; - Bohanului, topic la Giurgiţa
din Gârdeşti 1 02; - post., f lui Mihalcea <j. Dolj> 462; - Cornului, topic la
vomic v. Mihalcea <Mihălcescu Gârbov <j. Rrn. Sărat> 373; - Hoţului,
Cândescu>; - rumâni din: Bădeni, f. lui topic la Budişteni 24; - Mirculeţului,
Bercilă, fr. cu Dumitraşco şi Vitan 448, topic la Râjleţul <j. Argeş> 374;
Băldălui, f lui Mirea, fr. cu Stan 269, - Pădurii, topic la Obislav <j. Vlaşca>
Duşăşti, f. lui Dobrotă, fr. cu Nedelco, 252; Râului, munte, topic la Rucăr 7 1 ;
-
Avram şi Marin 90, !oneşti 1 28, lzbiceni - lui Bomboi, topic l a Ghimpeni
246, Lazul 434, Negrăşani, f. lui Dobrotă <j. Vlaşca> 8, 1 07; - lui Preda, topic la
Râuţul, fr. cu Cemat, Stanciu! şi Danciul Corşori <j. Muscel> 7; v. şi Capul -.
26 1 , Negrăşani, tatăl lui Stan Stoica şi Pisica Ion, rumân din Tătărani 1 62.
Stan 26 1 , Pârdeşti, f. lui Drăguşin, fr. cu Pişteşti, sat <j. Gorj> 43 1 .
Ignat şi Vădislav 444, Perişor 2 1 5, Pitea Radul <din Târgovişte>, martor pt.
Tătărani, f. lui Staico 1 62, Turburea, f. Mitropolie 78.
lui Matei, fr. cu Preda, Şerban şi Radu Piteşteanul Gheorghe din Băduleşti, megiaş
280, <Uricheşti>, f. lui Vlad Mândrău, fr. tocmelnic pi. Ghimpeni 8, 9, 1 07.
cu Andrei 6, Zăvalu, f. lui Neagoe 325, Piteşti, oraş, j. Argeş 60, 83, 93, 99, 1 6 1 , 342,
Zăvalu (cel Mic), tatăl lui Stanciu 325, 362, vii la - 50, drumul - 83; - de
Zăvalu, tatăl lui Cănucea 325; - vomic Pasărea, sat <j. Ilfov> 32 1 .
(al doilea), zapis scris cu învăţătura lui Pitroasa v. Pietroasa.
1 85; - vomic, martor pt. rumânii din Piţuiu, casa lui, hotar la Păpălari 1 37.
!oneşti 279; v. şi Aslan, Bălcanu, Pizdeleşti (Pizduleşti), sat <j. Buzău> 359,
Fălcoianu, Lerescul, Mancoj, Mihalcea 4 1 6, 455, 456.
<Mihălcescu-Cândescu>, Raţ, Stan al Pizduleşti v. Pizdeleşti.
lui -, Stâna lui -, Vulei. Plăseni, sat <j. Ilfov> 283.
- vv. <cel Tânăr, 1 559- 1 568, f. lui Plăşcoi v. Pleşcoi.
Mircea Ciobanul>, în zilele lui m-rea Plătică, vinde ocină la Plăticeşti 357.
703
Plăticeşti, sat, moşie <j. Sac, azi dispărut> 3 1 9, Polovincanul Stanciu din Băbiciu, iertat de
357. rumânie 25 1 .
Plătocimanul, apă <j . Argeş> 3 74 . Poncea Dragomir, ginerele Mihnei Chirfotoaia,
Plăviceni, sat, j . Romanaţi <azi j . Teleorman> locul lui la Târgovişte 225.
1 29, 279; - m-re <j. Teleorman> 399. Popa, arrnaş, p. lui de moşie la Urecheşti 1 76;
P<l>eniţa, sat, j . Mehedinţi <azi j . Dolj> 460. din Vărăşti 1 44; - pah., dăruieşte moşie
-
Pleşcoi (Plăşcoi), sat, j . Buzău 2 1 7. la Cepturile 75; - rumân din Costeşti 243;
Pleşăşti v. Pleşeşti. - spătărel din Obileşti v. Radu al lui -.
Pleşeşti (Pleşăşti), sat <j. Gorj> 43 1 . Popăscul v. Popescul.
Pleşnicu, hotar la Cucuiaţi <j. Mehedinţi> 460. Popânzăleşti, sat <j. Romanaţi, azi j. Dolj>
Pleşoiu (- de Jos, - de Sus), sat <j. Dolj> 1 06, 439, 450, 45 l .
422, 446, 460, 498. Popescul (Popăscul, Popiscul) Mâinea, cpt. din
Ploeşti v. Ploieşti. Albeşti (din Buzău, din Popeşti), fr. cu
Ploieşti (Ploeşti), oraş (tărg) <j. Prahova> 1 50, Mileştean din Tăbăreşti 301, boier
338, 44 1 . hotarnic 223, 430, 443, întărire domnească
Plop v. Fundul -, Valea -. pt. ocină la Albeşti 3 1 1 , jură pt. Scurteşti
Plosca, sat, j . Dolj 407. 28 1 , 494, 5 1 1 , martor pt. !oneşti 279, pt.
Ploschina, tatăl lui Necula pârcălab, bunic lui Pârliţi 429, pt. Scăuiani 1 64; - <Şintescu>
Semen log., p. lui de ocină la Gârbovi Radu (Radu Staico din Popeşti; Radu al
8l. lui Staico), pah., comis (mare; ceaşnic) din
Plumbuita, m-re v. Bucureşti. Popeşti, f. lui Staico vomic din Popeşti,
Podobaniţa, sat <j. Dolj> 32. nep. lui Staico Şintescul vomic (mare),
Podul Vălenilor, topic la Ochiul Boului cumnat cu Matei Basarab, martor în
<j. Dâmboviţa> 472. divan: 6, 7, 1 3, 1 8, 54, 63, 72, 79, 97, 104,
Poenari (Poienari), cetate, pârcălab al - 1 3; - sat 1 05, 1 06, 1 1 0, 1 1 5, 1 16, 1 20, 127, 128,
<j. Muscel şi Pădureţ, azi j. Argeş> 247, 1 3 0, 1 35-1 37, 1 39, 143, 1 52, 156, 1 60,
273, 3 1 4. 1 62, 1 72, 1 76, 222, 256, agă mare 63,
<Poenaru> Barbu, stolnic din Poiana, boier boier judecător pt. zestre 60, judecă
jurător pt. Masloşi 360, întărire domnească pricină 82, revendică ocină în satul
pt. satele Sulariul şi Băldăluiul 269, p. lui Cureştii pe Baltă 340; - Staico, vomic
de ocină la Sulari 466, rumânii lui din (mare) <din Popeşti>, tatăl lui - Staico
Sulari 433. vomic din Popeşti, bunicul lui - Radu
Poenărei (Poienărei, Poinărei), sat <j. Muscel, azi pah. mare 340; - Staico, vomic din
j. Argeş> 7, 1 7, 47 1 ; - sat <j. Vâlcea> 55. Popeşti, <f. lui - Staico vomic mare>,
Pogonat v. Constantin -. tatăl lui - Radu pah. 340.
Pogoniana, Episcopie de la Rumelia <azi în Popiscul v. Popescul.
Grecia> 326. Popeşti, sat <j. Vlaşca, azi j . Ilfov> 7, 125,
Pohocel Bratu <din Dragoslavele>, aldămăşar 1 49, 223; sat <j. Dolj> 279.
-
372. Popoveci v. Popovici.

Poiana (Poiană), sat <j . Dolj> 1 24, 1 3 1 , 1 36, Popovici (Popoveci) v. Vâlccau lui -.
242, 269, 360; - sat <j. Ialomiţa> 1 8 , Porumb, f. lui Nastasie din Pârscov, vinde vie
267, 473; - sat <j . Mehedinţi> 282; în dealul Săsenilor 297.
- sat <j. Prahova> 28; - Ghiocelului, Porumbreni, sat <j. Ilfov> 1 74, 459.
topic la Duşăşti <j. Teleorman> 90; Posmâlcă, tatăl lui Dragomir din Jugureni,
- Purcariului, hotar la Păpălari <j. Olt> boier jurător 369.
1 37; v. şi Obârşia -. Potaţchie, tatăl lui Vişan <din Focşănei> 378.
Poiană v. Poiana. Potelu, sat <j. Romanaţi, azi j. Olt> 2 1 2.
Poienari v. Pocnari. Potlogi, sat <j. Dâmboviţa> 3 l .
Poieni, sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov> 33, 34. Potoc, matca <j . Vlaşca, azi j . Dâmboviţa> 8,
Poienărei v. Poenărei. 1 07; - m-re <j. Dâmboviţa> v. Butoiul.
Poinărei v. Poenărei. Potoceni, sat, j . Buzău 442, 499.
704
Potop Zârnă din Sibiceu, martor 376. 397, 407, 4 1 4, 508; - log. din Tăriceni
Potrovole, martor pt. ţigani 405. v. Tărăceanu; - martor <pt. Cârstieneşti>
Povarul, sat <j. Dolj> 52, 233. 506; - nep. lui Stanciu log. din
Prahova, j. (sate în -) 72, 202, 2 1 6, 338, 350, Cârstieneşti, vinde în Bumbuieşti I ;
488. - pah„ are cărţi pt. ţigani 2 7 l ; - pah.
Praoviţa, apă 488. din Urdari v. Urdăreanul; - pârcălab v.
Prapăr v. Prapor. Bologa; - pitar (mare) v. Brâncoveanul;
Prapor (Prapăr), sat <j. Romanaţi, azi j. Dolj> - popă din Giuleşti, martor pt. Jăgălie
268 . 474, 500; - post. din Mălăieşti, boier
Pravila, moara lui în Piteşti 342. hotarnic pt. Cucuiaţi 460; - post., fr. cu
Prăduleţ, apă <j . Rm. Sărat, azi j. Buzău> 373. Nicula log„ martor pt. Gârdeşti 1 02;
Prăjani, sat <j. Prahova> 28. - post. din Tătărani v. Tătăranul;
Preada v. Preda. - post. din Tatomireşti, martor 6;
Preajba (Prejva, Prijbă), hotar la Bobiciu - post. v. Filişanul; - roşu din Scăuiani
<j. Romanaţi> 25 1 ; - sat <j. Gorj> 43 1 . 1 49; rumâni din: Arceşti 4 1 4, Arceşti,
-
Preda (Preada, Prida) a l Bratei, p . lui de f. lui Badea, fr. cu Ghiorghie şi Stoica
moşie în Robăneşti 45 1 ; - al lui Mihai, 4 1 4, Băldălui, f. lui Voico, fr. cu Stoian
din Bresniţa, împrumută bani 285; şi Oprea 269, Gârbov, f. lui Mira, fr. cu
- annaş, grădina lui în j . Ialomiţa 473; Andronie şi Vladul 467, Negrăşani,
- ban, cumnat cu Lambrino 393; f. lui Albul, nep. lui Răduţu Lungul 26 1 ,
- călăraş din Găneşti, vinde ocnă în sat Turburea, f. lui Matei, fr . c u Şerban,
70; - clucer v. Bârsescul; - clucer din Pătru şi Radu 280, Turburea, f. lui Radu
Greci 29; - cpt. din Bucşani, martor pt. Mârşavul, fr. cu Stan 280; - scutit de bir
Bărbăteşti 429, 490; - cpt. din Mileşti v. pt. paza făntânii domneşti 46 1 ; - sluger,
Pârâianul; - cpt. v. Bologa; - din f. lui Buzinca comis v. Buzinca;
Başcov, nep. lui Neagul, boier hotarnic - sluger v. Reduliscul; - slujitor din
pt. Cucuiaţi 460; - din Beleţi, martor Argeş v. Zărnescu; - spăl. din
2 1 9; - din Colibaşi, boier jurător 482; Cepturoaia v. Buzescu; - spăt., tatăl lui
- din Greci, pâră pt. dijma m-rii Argeş Vasile armaş (mare, fost), f. lui Nica
306; - din Izvor, boier jurător 65; - din log. (mare, fost) 508, vinde moşie pt. a
Mălăieşti, boier hotarnic 422; - din scăpa de închisoare 300; - spudei, scrie
Olăneşti, fr. cu Vlad, martor pt. doc. 1 38; - tatăl lui Costandin 306;
Sărăcineşti 40 1 ; - din Păpălari 1 37; - vomic, martor pt. Corbi 260; - vomic
- <din Popânzăleşti>, martor <pt. (mare) v. Balomirescu, Brâncoveanu!;
Rusăneşti> 439; - din Stănceşti, boier v. şi Balomirescu, Bârsescul, Bologa,
jurător 267; - din Şirineasa, pâră pt. Brâncoveanul, Buzescu, Buzinca,
năpăşti 277; - din Tunşi, martor pt. Filişanul, Gruiul lui -, Pârâianul,
Gârbov 467; - f. lui Barbu! log. din Piscul lui -, Reduliscul, Tărăceanu,
Dranoveţ, nep. lui Dumitraşco popă, Tătăranul, Urdăreanul, Valea lui -,
vinde o ţigancă l 02; - f. lui Buzincă v. Zărnescu.
sluger; - f. lui Oprea din Scăuiari 32; Preda, fc. popii Chirfote, sţ. lui Proca, sr. cu
- f. lui Pătru, fr. cu Tudoran, nep. lui Dragne, nep. popii Tudoran 35.
Ion vătaf din Corşori 7; - f. lui Proca ?redeşti v. Pârdeşti.
din Râmnic, fr. cu Vasilie şi Tanasie Prejva v. Preajba.
1 5 l ; - f. lui Stanciu! Ştomlega, pâră în Preoteşti, sat <j. Ilfov, azi în corn. Baloteş.ti>
faţa lui Ghionna mare ban 446; - f. lui l 52; - sat <j. Olt> 1 20, 222.
Trandafir din Paia, fr. cu Vasilie, 498; Prepeliţă, aldămăşar pt. Bărăşti 356.
- fr. cu Grama, martor pt. înfrăţire 343; Preşna, sat <j. Mehedinţi> 37 1 .
- iuz„ martor pt. loc de casă în Bucureşti Prevăleni, sat <j. Argeş> 47.
265; - log. din Fălcoiu, martor pt. Previţi v. Priviţi.
Robăneşti 42 1 ; - log. <din Târgovişte>, Priba din Muşăteşti, întărire domnească pt.
scrie doc. 1 8, 3 1 0, 3 1 4, 322, 338, 347, ocină în sat l 85.
705
Priboi, martor pt. Gornoviţa 3 7 1 . Prundeni, sat, j . Vâlcea 63.
Priboieni, sat <j. Dâmboviţa> 385. Pucercel, martor pt. <dealul Crângenilor> 158.
Prida v. Preda. Pueşti, sat <j. Buzău> 485, 486.
Prijbă v. Preajba. Pugina v. Pungina.
Pripor, topic la Corşori <j. Muscel> 7. Puia, merii lui - la Fiiani 496.
Prisăceni, sat <j . Vlaşca, azi j . Argeş> 44. Pulaşi, sat <j . Olt, azi dispărut> 222, 329.
Priseaca, sat <j . Dolj> 322. Puloiul Vlaicu, martor pt. Rucăr 7 1 .
Priviţi (Previţi), sat <j . Saac, azi j . Buzău> Pungina (Pugina) din Grădişte, boier jurător
427, 487. 273, 3 1 4.
Proca, aprod din Potlogi 3 1 ; - boier jurător pt. Puntecele, topic la Corşori <j . Muscel> 7.
Câmpulung 4 1 1 ; - <din Muscel>, boier Pupezeni, sat <j . Sac, azi j . Buzău> 4.
jurător 449; - din Râmnic, tatăl lui Purcarului v . Valea -, Coada -, Poiana -.
Tanasie, Vasilie şi Preda 1 5 1 ; - din Pustiul Vlaicul, log., v. Conţescu!.
Târgovişte, tatăl lui Jane pah. 429; Putinei(u), sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov> 1 78,
- ginerele popii Chirfote, sţ. Predei, 223, 495--497.
cumnat cu Dragne 35; - neg., fr. cu Putinică din Preşna, boier jurător 3 7 1 .
Vulei Pătru, cumpără în Târgovişte 225; Puturoasa, sat <azi Teişu, j . Olt> 4 14.
- popă din Târgovişte, tatăl Despei şi al Puţilă (Puţilea), cneaz din Dârvari 1 1 5; - Stoian,
lui Eremiia 225. cneaz din Dârvari 200.
Procopie, sluga lui Pană comis din Măneşti, Puţilea v. Puţilă.
martor pt. Brăgăreşti 1 5 . Puţin�i (Puţintei), sat <j. Buzău> 293, 4 1 6,
Prodan din Glaveş, boier jurător 369. 494.
Prodea din Verneşti, f. lui Răchilă, martor pt. Puţintei v. Puţinei.
dealul Săsenilor 458. Puţul lui Broască, hotar la Cucuiaţi
Prodileşti, sat <j . Dâmboviţa> 1 57. <j . Mehedinţi> 460.
Proica, tatăl lui Mihai 1 58 . Pu ţuri , sat <j . Dolj> 1 24, 1 3 1 .
Prundăreşti, sat <j. Buzău> 30 1 . Puzman, cpt., dator cu aramă 29.
Raba Radu din Cârstieneşti, locul lui la Rade v. Radu.

Cârstieneşti 7. Radivoe din Dârveşti, luat pe răvaş domnesc
Rabie v. Padina -. pt. Giurgiţa 462.
Racotă Fiera, vist., stăpâneşte ocină în Radomir din Bârca, vinde ocină în sat 477;
Răzmireşti 89. rumâni din: Hăndreşeşti, fr. cu Mihai,
-
Rada, «armăşoaia», sţ. lui Marco <Danovici> Mogoş şi Călin 457, !oneşti, fr. cu Stan
armaş (mare), mama lui Toader post. 279.
143; din Focşani, mama lui Gligorie
- Radoslav din Săseşti, boier jurător pt. Tudoran
297; - fc. lui Păcală din Răteşti, sr. cu 237; - din Dăeşti, pâră pt. năpăşti 277;
Stancea şi Neacşa, vară cu Gherghe şi - iuz. din Potlogi 3 1 .
Oprea, întărire pt. moşie la Plăticeşti şi Radovan, sat <j . Dolj> 2 1 5 .
Sărăşti 3 1 9, 357; - fc. lui Pârvu pah. din Radu(I) (Rade), agă (mare) v. Fărcăşanul,
Gemenile, sţ. lui Andrei, vinde moşie în <Popescu-Şintescu>; - al Neagăi,
Voineşti 409; -- mătuşa lui Stanciu, rumân din Izbiceni 246; al Nebunului
-
Cristian şi Marcu 1 1 3; - sţ. lui Pătraşcu, din Drăgăneşti, boier hotarnic 1 35; - al
nora Alisaftei călugăriţa şi a lui Ştefu! lui Banea din Vodineşti, boier jurător
32 1 ; - ţigancă, fc. lui Dodan 99; 222; - al lui Braşov <din Mlăci>, locul
- ţigancă (copilă), fc. l linei ţiganca I 02; lui la Mlăci 1 47; - <al lui> Bucşă din
- ţigancă, fc. Neacşei 296; - ţigancă, sţ. Cozia 23; - al lui Cârstian din
lui Radu Carambiel şi mama Stanei 294. Negovani, boier hotarnic 1 35; al lui
-
706
Filip, rumân din Turburea, tatăl lui - din Cioroiaşul 1 36; - din Craiova,
Pârvu şi Marin 280; - al lui Mioriţă, boier jurător pt. Craioviţa 322; - din
rumân din !oneşti 1 28 ; - <al lui> Popa, Creţuleşti, martor pt. Şerbăneşti 4 1 2;
spătărel din Obileşti, întărire domnească - din Cucuteni, sţ. Sobei, ginerele
pt. moşie în Obileşti 1 74, 459; - al lui Dumitrei, cumnat cu Dumitru 1 32;
Staico, pah. (mare) v. <Popescu - din Davideşti, f. lui Albul, fr. cu
Şintescu>; - <al lui> Voda, ţigan al Stoian, Oancea, Stan, Mihnea şi Ion,
m-rii din Câmpulung 402; - aldămăşar întărire domnească pt. ocină în sat 1 60;
v. Anghel; Sterpul; - aprod din - din Dâlga, martor pt. Dâlga 57; - <din
Scăuiani 1 49; - aprod, martor pt. Dragoslavele> v. Coloş, Mănoiu; - din
Cepturile 75; - armaş, cumpără moşie Drăgoeşti, boier jurător 482; - din Duşăşti
la Budeşti 209; - armaş din Strehaia, 90; - din Frejureni v. Mageariul;
boier hotarnic pt. Cucuiaţi 460; - armaş, - <din Focşănei>, fr. cu Stoian 378;
tatăl lui Costandin cpt. 1 67, 3 1 6, 323, - din Gârbovi 62; - din Gogoşi v.
460; - armaş (mare, fost) v. Vărzaru; Păduce; - din Groşani, eliberat din
- armaş (al doilea), vinde vii în dealul rumânie 3 1 4; - din Gruian, f. lui Lupul,
Teişului 263; - ban v. Buzescu; - boier nep. lui Stoica 1 6; - din Hinov 65; - din
hotarnic 1 98 ; - călăraş din Corlăteşti, Mărăcineni v. Măciucă; - <din Miridina>
martor 393; - călugăr din Stăneştii de v. Tritoreanul; - din Mitreşti, fr. cu
Sus 354; - cânepiştea lui la Duşăşeşti Stanciu!, vinde ocină în sat 97; - din
90; - ceauş de roşii, martor pt. Ţigăneşti Morânglavi, nep. lui - 68; din Muscel
-
76; - clomnic, adevereşte pt. o ţigancă 379; - din Pătârlage v. Liseiu; - <din
282; - clucer din Şchei, martor pt. Pleşoi>, boier hotarnic pt. Cucuiaţi 422,
Lăţasca 307; - clucer v. Buzescu, 460; - din Poenari 7; - din Preajba,
Ştirbei; cojocar v. păhărnicel; fr. cu Nicola, martor pt. Curt<a> 43 1 ;
- comis, martor pt. Corbi 260; - comis, - din Priboieni, f. Dragoslavei, fr. cu
martor pt. Ioneşti 44; - comis, cumpără Stanciu! 385; - din Priviţi 427, 487;
ocină la Corlăteşti 393; - comis (al - din Răsnicel, boier jurător 446; - din
doilea) din Brezoi v. Brezoianu; Recea, boier hotarnic pt. Poieni 33;
- comis, fr. cu Necula post., nep. lui - din Rusăneşti, tatăl Vlădaiei, bunicul
Zaharia sluger 1 78 ; - comis (mare) lui Stanciu! Băhărosul din Mărgăriteşti
v. Mihalcea <Mihălcescu-Cândescu>; 439; - din Scăuiani 32; - din Scorţeni,
- cpt. din Fărcaşa v. Fărcăşanul; - cpt. martor pt. Cărunţi 1 1 3; - din Stăneştii
din Măldăreşti, boier judecător 63; de Sus v. Mircioiul; - din Stolojani,
- cpt., sţ. Moaşcăi, ginerele lui Oprea f. Coicăi 1 93; v. şi Mahamet; - din
log., vinde ocină la Deduleşti 1 83; Stârcul, megiaş tocmelnic pt. Ghimpeni
- croitor din Săseni, tatăl lui Ionaşcu şi 8, 9, 1 07; - din Strehaia, boier hotarnic
Cernat 458; - cumnat cu maica Ifrosina 422; - din Şerbăneşti v. Căută; - <din
400; - diacon din Râmnic 1 1 1 ; - din Târgovişte> v. Pitea; <din Trânşani>,
-
Bălişoara, boier hotarnic 423, 424; - din fr. cu Mitrea 1 97; - din Urecheşti, vinde
Bârca, vinde moşie în sat 477, martor ocină în Coteni 4 1 8; - din Văleni,
478, boier hotarnic pt. Albeşti 453; înfrătit cu Nicola, Mihăilă şi Radu din
- din Bârseşti, f. lui Stanciu!, vinde vie Văle �i, vinde în Slăviteşti J O; - din
la Goleşti 7; - din Brădiceni v. Verneşti, scrie doc. 458; - din Vişina
Cioropeiu; - din Bresniţa v. Bordea; Seacă, fr. cu Danciul popă, pâră pt.
- din Broşteni, fr. cu Coica birnic 480; Corbi 260; - din Voineşti v. Macrea;
- din Buneşti, martor pt. danie 408; - din Voivodeşti v. Buză; - dorobanţ v.
- <din Cârstieneşti> v. Raba, Rociotă; Golilea; - f. lui Badea pârcălab din
- din Cârtojani, f. Marulei şi al Argeş, vinde copil de rumân 7; - f. lui
uncheaşului Dumitru, fr. cu Ghiura 56; Bealcea, martor pt. dealul Săsenilor 297;
- din Cerbureni 40; - din Ciobăneşti 28; - f. lui Cârstian Golescu v. Golescu;
- <din Cioroiaşi> v. Buzatul Tudor; - f. lui Ciochinescu Neagoe, nep. lui
707
Stoica Radu şi al lui Ciochină 1 50; - f. lui Nenciulescu; - martor pt. Berivoeşti
Crăiţă, socrul lui Bratu, vinde ocină 259; martor <pt. Cărunţi> v.
2 1 7; - f. lui Colţea din Schiiani, vinde Brăgarea; - martor pt. Ciolăneşti 28; -
ocină în Costeni 4; - f. lui Draica, martor pt. Cioroiaşi 85; - martor pt.
martor pt. B ărbăteşti 35; - f. lui Filip Gărdeşti 1 02; - martor pt. Mileşti 39; -
din Turburea, p. lui de ocină în sat 21 O; martor pt. înfrăţire la <Ştefăneşti> 483;
- f. lui Gherghina, martor 1 49; - f. lui - martor pt. răscumpărare din rumânie
Lazăr din Tg. Jiu, cumpără delniţă în 503; - moşul lui Voicu v. Morgociu; -
Curte<a> 43 1 , 432; - f. lui Leul, fr. cu neg. din Ploieşti, unchiul lui Radu viar
Drăgoi şi Stoica, nep. lui Rafail călugărul 1 50; - neg., p. lui de ocină la Drăngeşti
233, 339, 421 ; - f. lui Manea din 454; - p. lui de ocină în funia copeşască
Morânglavi, unchiul lui - 68; - f. Neagăi v. Turtiman; - p. lui de moşie la Corbii
Oloaga, nep. lui - 54; - f. lui Neagoe de Piatră 465; - pah., martor pt. Fiiani
post. v. Brăgărescu; - f. lui Neagoe 496, 497; - pah. din Sulimanul 144,
Bălan din Cozia, fr. cu Stanciu şi Ion 23; 3 2 1 ; - pah. (mare) v. Cocorăscu,
- f. lui Nedei co din Cosoba I O I; - f. lui <Popescu-Şintescu>; păhărnicel
Stan, fr. cu Dragiul, nep. lui Dragiul din (cojocar) din Măcreştii de Vale,
Balomireşti 279; - f. lui Stan, sţ. Neacşei, cumpără moară, martor 485, 486; -
cumpără vii la Piscu 278; - f. lui Stoica păhărnicel din Măcreştii de Vale, f. lui
Bătiescul log., boier hotarnic pt. Bădeni Nan, martor 485, 486; - pârcălab în j.
448; - f. lui Stroe călăraş din Hodivoaia, Muscel 1 4 1 ; - pârcălab din Negrăşani
întărire domnească pt. ocină la Stăneşti v . rumân; - pârcălab din Sătcel, vinde
1 84; - f. lui Şerban vist., martor pt. copil de ţigan 425; - popă din
rumânii din !oneşti 279; - f. lui Tetcu, Brâncoveni, martor pt. Măineşti 505; -
întărire domnească pt. ocină la Sărăţeni popă (din Corşori ?) 7; - popă din
1 38; - f. lui Vâlcan pah., întărire Coţofăneşti, scrie doc. 28; - popă <din
domnească pt. ocină la Stăneşti 1 84; Ghimpeni>, scrie doc. 1 07; - popă din
- fântâna lui v. Bădică; - fr. cu Manea, Pârşcoveni, martor pt. Robăneşti 450,
vinde livezi la Bătieşti 54; - fr. cu Radu 45 1 ; - popă din soborul Mitropoliei 78;
Lepşa, vinde ocină în Carcadulea 4 1 5; - - popă, tatăl lui Şerbu din Drăgoeşti
iuz. de fustaşi din Bucureşti 265, 276, 1 25; - portar (al doilea), om domnesc la
472; - iuz. din Giuleşti 69; - iuz. din hotărnicia moşiei Albeşti 423, 453,
Medvejde, v. Răduţu!; - iuz., tatăl lui cumpără moşie la Găneşti 70; - portar
Milea v. Haiducul; - judecă în Sulari din Bucureşti, martor pt. Ueşti 208; -
433; - livada lui la Frăsinet 90; - livada portar, ispravnic pt. jurământ 302, pt.
lui la Gura Văii Văcarului 90; - livada Valea Teancului 293; - post. din Beleţi
lui la Poiana Ghiocelului 90; - log. din v. Gialalăul; - post. din Bucşani v.
Argeş 3 1 ; - log. din Băicoi 380; - log. Corcodel; - post. din Cărăbiş, boier
(mare, fost) din Cocorăşti v. j urător pt. Masloşi 360; - post. din
Cocorăscu; - log. din Creţuleşti v. Curte<a>, fr. cu Drăghici post., martor
Creţulescul; - log. din Jugur, f. lui 43 1 , 432; - post. din Dobroţei 144; -
Costandin post. din Jugur, scrie doc., post. din Şuiei, tatăl lui Stanciu! şi
vinde vie la Ţigăneşti 50 I ; - log. din Gostea 7; - post. <din Vâlcăneşti>, văr
Ţigăneşti v. Ţigănescul; - log. din cu Stănilă post., întărire domnească pt.
Vărăşti, scrie doc. 302, 307, 308, 463; - Salcia 1 06; - post., f. lui Vâlsan, fr. cu
log., f. lui Dumitru Dudescu v. Danciu post., Datco post., văr cu Marga,
Dudescu; - log., f. lui Miroslav log., nep. lui Matei 2 1 5; - roşu din Cepturi,
cumpără ocină în Piteşti 3 2 1 ; - log., f. martor pt. Grozeşti 34 1 ; - roşu, martor
lui Stoica log. v. Bătiescu; - log., fr. cu pt. Jane 49; - rumâni din: Bărbăreşti
Neagu! Chiveriţă şi Mihnea 504; - i se 203, Cernăteşti, fr. cu Ştefu!, Stan,
porunceşte să restituie bucatele m-rii Dobrotă şi Micul 1 35, v. şi Gubena,
Brădet 362; - log. v. şi Năsturel, Papreţ, Ciocănari, f. lui Neagu!, fr. cu
708
Badea, Toader şi Dragomir, nep. lui Cozma 99; - ţigan, f. lui Gruiul şi al
Marco 9, Ciocănari, tatăl lui Vişan 9, larcăi 235; ţigan, f. lui Mihăilă ţigan
-
Corcova, fr. cu lanăş 508, Dârvari, f. lui din Băciuieşti, fr. cu Ion, Stanciu şi
Bujor 200, Dârvari, f. lui Comeiul 200, Dragu, nep. lui Ion 402; - ţigan, sţ.
Dârvari, f. lui Drăghici 200, Dârvari, f. Radei v. Carambiel; ţigan zălogit pt.
-
lui Vemeiu 1 1 5, Drajna de Jos 353, v. şi bani împrumutaţi 206; - ţigan v.

Piperca, Fiiani, tatăl lui Florea şi Miduş; - ungurul <din Dragoslavele>,
Neacşu( 497, Fiiani, f. lui Nan, fr. cu aldămăşar 372; - viar, nep. lui Radu
Stan şi Cernea 495, Gârbov, fr. cu neg. din Ploieşti 1 50; - vinde în
Oprea, unchi lui Radul şi Ianăş 467, Fundeni şi Salce v. Sălceanul; - vinde
Gârbov, f. lui Oprea, fr. cu lanăş, nep. cânepiştea lui Belea şi a Micului din
lui Radul 467, Gârleni, tatăl lui Stoian Duşăşti la Coasta Tătărului 90; - vist. v.
1 9 1 , Gemenile 96, v. şi Băzarea, Fărcăşanul; - vomic din Desa, tatăl lui
!oneşti, f. lui Stoica, fr. cu Dragată 1 28, Gavrilă pah., cumpără moşie la Hurezi
lzbiceni 246, Lazul 434, Lazul, tatăl lui 479; v. şi Anghel, Bădică, Bătiescu,
Miclăuş 434, Lungi, fr. cu Vladul, f. lui Băzarea, Bilciurescul, Bordea,
Moma 1 52, Negrăşani, f. lui Baia, fr. cu Brăgarea, Brăgărescu, Brezoianu,
Albul şi Jane 26 1 , Negrăşani, f. lui Broscariul, Buzatul Tudor, Buză,
Dumitru, fr. cu Marin, Simedriu, Şerbu Buzescu, Carambiel, Căută,
şi Stan 26 1 , Negrăşani, f. lui Fraia, fr. Cioropeiu, Cocorăscu, Colo ş,
cu Stanciu! şi Oprea 26 1 , Negrăşani, f. Corcodel, Creţulescul, Dârjenoe,
lui Luca, fr. cu Călin şi Voico 26 1 , Dudescu, Duşoiul, Fărcăşanul,
Negrăşani, f. lui Lungul Manea, fr. cu Gialalăul, Golescu, Golilea, Grama,
Dragomir, Yasilie, Baico şi Ylaicul 26 1 , Gubena, Haiducul, Liseiu, Lupşă,
Negrăşani, f. lui Radul pârcălabul 26 1 , Macrea, Mageariul, Mahamet,
Negrăşani, f. lui Stan Tălpigă, fr. cu Măciucă, Mănoiu, Mărtinescul,
Nenciul şi Mărtin 26 1 , Negrăşani, f. lui Mârşavul, Miduş, Mihalcea
Stanciu!, fr. cu Cârstea 26 1 , Negrăşani, <Mihălcescu-Cândescu>, Mircioiul,
f. lui Ursu, fr. cu Voico 26 1 , Negrăşani, Morgociu, Năsturel, Nenciulescu,
f. lui Ylaicul 26 1 , Negrăşani, tatăl lui Papreţ, Păduce, Piperca, Pitea,
Anghel 26 1 , Negrăşani, tatăl lui <Popescu-Şintescu>, Raba, Răduţu!,
Dumitru, Dobrotă şi Marco 26 1 , Rociotă, Sălceanul, Sterpul, Ştirbei,
Negrăşani (pârcălab), tatăl lui Radul Tritoreanul, Turtiman, Ţigănescul,
26 1 , v. şi Mărtinescul, Seaca 1 95, Vărzaru;
Turburea, f. lui Matei, fr. cu Pătru, - Călugărul din Stăneştii de Sus, pâră
Şerbu şi Preda 280, Turburea, f. lui în divan 354;
Stan, fr. cu Oprea 280, v. şi Mârşavul, - Niţii din Săseni, martor 297;
Yaideeşti, <fr.?> cu Simion, Drăghici, - Răzulea din Jideni, martor pt.
Manea şi Udrea, nep. lui Manea 1 28, chezăşie 464;
Zăvalu 325, v. şi Grama; martor pt. - vv. cel Mare < 1 495-1 508>, tatăl lui
danie 229; - scrie doc. v. Broscariul; - Radu vv. de la Afumaţi 1 22, 3 1 6;
spăt. din Fărcaşa v. Fărcăşanul; - spăl., - vv. <de la Afumaţi, 1 522- 1 523, 1 524,
f. lui Şerban vist., cumpără ocină în 1 524-1 525, 1 525-1 529>, f. lui - vv. cel
Micşani 20; - spăt., p. lui de moşie la Mare, care a pierit la Râmnic, cartea lui
Poieni 3 3 , 34; - spăl. v. Bilciurescul; - de judecată 1 3 , 3 1 6, danie 1 22;
spătărel din Periaţi, f. lui Sima log. 1 50, - vv. Mihnea < 1 60 1 - 1 602, 1 6 1 1-1 6 1 6,
1 5 1 ; sţ. Elinei băneasa v. Buzescu; -
-
1 620- 1 623>, f. lui Mihnea vv.
tatăl lui Dârjan v. Dârjenoe; - tatăl <Turcitul>, tatăl lui Alexandru vv.
Neagăi Oloaga, bunicul lui -, vinde <Coconul> 1 1 5, 200, 260, 300, 443,
ocină la Bătieşti 54; - tatăl lui Vasilie v. cartea lui 269, 383, 396, 404, cartea lui
Duşoiul; - ţigan al lui Andreiu 298; -
pi. : m-rea Cozia 347, m-rea Hotărani
ţigan, f. lui Bulercă 99; - ţigan, f. lui 407, m-rea Mislea 2 1 6, m-rea
709
Plumbuita 475, m-rea Snagov 1 72, Rădilă, rumân din Negreşani 26 1 .
Poienari 247, danie 1 23, 1 69, judecată Rădiţă Dobrotă, rumân din Negreşani 26 1 .
în vremea lui 1 3 7, 244, 348, 462, Răducan, post., zapisul lui d e vânzare 1 8 1 ;
miluieşte cu moşii 1 14, răscumpărare de - rumân d i n Corcova 508.
ocină de la el 459, a prădat Episcopia de Răduna v. Rădunei.
Buzău pt. bani 244, 295, 49 1 , 509, Rădunei (Răduna) Micul din Domireşti 1 1 2.
dăruieşte satul Salcia lui Damian cpt. Răduţul, clucer v. iuz.; - iuz. din Cerneţi 67;
1 06, în a doua domnie a lui satul - iuz. (clucer) din Medvejde, boier
Izbiceni s-a rumânit 246, hotărnicie în jurător pt. Cornet 303, pt. Cucuiati
vremea lui 224, ocină vândută în zilele 460, pt. Risipiţi 200, datorie c�
lui 1 83, 446, rumâni din vremea lui 457, ţigănci faţă de m-rea Tismana 346, dă
schimb de ţigani în vremea lui 294; bani cu împrumut 285, întărire
- vv. Şerban < 1 602- 1 6 1 0, 1 6 1 1 , f. domnească pt. rumânii de la Groşi
doamnei Maria>, tatăl lui Constantin 236, 240; - rumân, tatăl lui Albul v.
Şerban vv. şi al Ancuţei 1 04, 1 06, 1 22, Lungul; v. şi Lungul.
1 23 , 1 39, 1 79, 1 84, 2 1 6, 227, 246, 3 1 9, Răj leţul v. Râjleţul.
320, 393, 443, 462, 475, 508, cartea lui Rămetii v. Danciul al -.
123, 1 28, 1 34, 1 36, 1 77, 2 1 5, 3 1 9, 357, Rănghe, post. din Frăteşti, boier jurător pt.
404, 443, 462, dania lui pt. m-rea Argeş Masloşi 360.
3 1 8, ocini cotropite în zilele lui 63, pâră Răolna, via lui la Căzăneşti 332.
în zilele lui 63, 348, în zilele lui 65, Răpanda, topic la Corşori <j. Muscel> 7.
1 86, 244, sat rumânit în zilele lui 1 3 7, Răpaos, topic la Cârstieneşti <j. Muscel> 7.
vânzare în vremea lui 267. Răscăiaţi, sat <j. Vlaşca, azi j . Dâmboviţa>
Radu Vodă, m-re v. Bucureşti. 1 02; - sat <j. Vâlcea> 277.
Rafael v. Rafailă. Răsimnici, sat <j . Ilfov> 237.
Rafailă (Rafael), călugăr, fr. cu Leul, unchi lui Răsipiţi, sat, j. Mehedinţi 200.
Drăgoi popa, Radu şi Stoica, schitul său Răsnicel, sat <j . Dolj> 446.
la Robăneşti 42 1 ; eg. al m-rii Govora
- Răspopeşti v. Răspopi.
67; - ierom. de la Mitropolie 78. Răspopi (Răspopeşti), sat <j. Buzău> 423, 424,
Rainea Spiru), călăraş din Mârzăneşti 288. 453.
Rata, ţigancă, fc. lui Vişan 405. Răspopoaie, topic la Giurgiţa <j . Dolj> 462.
Ratco, martor pt. Glupavi 1 94. Răstoaca, apă <j. Dâmboviţa> 50, 60.
Raţ Gherghe, fr. cu Varvara şi cu - Pătru, Răsturnaţi, sat <j . Sac, azi j. Prahova> 369.
cumnat cu Socol <Comăţeanul> clucer, Rătăiul, topic la Bădeni <j. Muscel> 448.
unchi lui Adam <Comăţeanul>, martor Răteia, sat <j. Gorj> 1 93 .
pt. Pârliţi 429; Pătru, fr. cu - Gherghe
- <Rătescul Mujescul> Ivaşco, vomic din
şi cu Varvara, cumnat cu Socol> Răteşti, f. lui Antonie, boier jurător pt.:
Comăţeanu> clucer, unchi lui Adam moşie la Şovârcu 1 78, 223, 279,
<Comăţeanu>, martor pt. Pârliţi 429. rumânii din loneşti 279, averea lui
Raţă Stanciu din Ghimpeni, locurile lui în sat Costea 223, cumpără ţigancă 230.
9, 1 07. Răteşti, sat <j. Vlaşca, azi j. Argeş> 1 78, 230,
Răchilă, tatăl lui Prodea din Vemeşti 458. 305, 3 1 9; - sat <j. Argeş> 6 1 ; - sat
Răchiţele v. Lacul cu -. <j . Sac, azi j. Buzău> 357.
Rădae, rumân din lzbiceni 246. Rătevoeşti v, Rătivoieşti.
Rădan, clomnic, adevereşte pt. o ţigancă 282; <Rătivoiescu> Vasile, log. din Rătivoieşti,
- din Giurgiţă, eliberat din rumânie boier jurător pt. m-rea Câmpulung 292,
462; f. lui Oprea, nep. lui Vlad, vinde
- 409, 4 1 1 , 449, face schimb de ţigani
ocină în <Berciugov> 377. 242.
Rădeşti, sat <j . Olt> 469. Rătivoieşti (Rătevoeşti), sat, j. Muscel <azi
Rădici din Stoeneşti, boier jurător 3 1 4, martor j . Argeş> 7, 26, 242, 355.
pt. Groşani 273; - rumân din Bădeni, Rătunda v. Rotunda.
tatăl lui Vladul, Stoica şi Negrea 448. Răul, rumân din !oneşti v. Dobrotă.
710
Răuţul Dobrotă, rumân din Negrăşani, tatăl lui Rodescul Dragomir din Cioroiaşi, răscumpără
Pătru, Cerna!, Stanciu! şi Danciul 26 1 . ocină în sat 85; - Hodor din Sulari 433;
Răzmireşti, sat <j . Teleorman> 89. - Stan din Cioroiaşi, martor 85.
Răzmiriţă, cpt. din Codreşti (din Grădiştea), Rogoz, sat, j. Ialomiţa 298; - topic la Gurguiaţi
boier jurător pt. Capoteşti 398, 443 . şi Vărăşti 224; v. şi Lacul cu -.
Răzulea v. Radu! -. Rohat, tatăl lui Mimincea <din Berciugov>
Răzvad, sat <j. Dâmboviţa> 50, 60, 389. 377.
Răzvan, cpt., moşia lui la Goleni 255. Roja v. Valea -.
Râca, spăl., martor pt. Cepturile 75. Roman din Brătileşti, f. lui Şărbu, p. lui la
Râca, sat <j. Vlaşca, azi j . Ilfov> 33. Bătieşti 54; - din Gruiani, întărire
Râjleţul (Răjleţul), sat, moşie <j . Argeş> 355, domnească pt. ocină la Grozeşti 1 79;
3 74; - apă 3 74. - din Scăuiari, tatăl lui Barbu! 32; - din
Râmanca, mama Stancei <din Berciugov> 377. Vizureşti, boier jurător pt. Lungi 1 25;
Râmnec v. Râmnic. - locul lui la Cârstieneşti 7; - post. din
Râmnic (Râmnec), oraş (oameni din -, târg) 9 1 , Calofireşti, martor pt. Goziani 238;
1 1 1 , 1 29, 1 46, 208, 349, 408; Episcopia - rumân din Cemăteşti, fr. cu Stan 1 35;
de la - : 1 46, 1 5 1 , 25 1 , 408, întărire - spătărel, întărire domnească pt. ocină
domnească pt. satul Muereasca 283; ep. la Obileşti 459.
de - 42 1 , 428; m-re din - Sf. Arhanghel Romanaţi, j . (sate în -) 1 29, 1 37, 203, 246,
1 5 1 ; Matei Basarab merge la - 349; Uliţa 25 1 , 268, 348, 42 1 , 474.
Mare, numită Troianul, întărită m-rii Româneşti, sat <j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa>
Cozia 349; pârcălabii de la - 347; 1 57.
voievod pierit la - 1 3; dealul - 143; ocna Roşca Stan din Săseşti, boier jurător pt.
de la - 92, 1 29; apă 9 1 ; - (-ul) Sărat (şi Tudoran 23 7.
Brăila), j. (sate în -) 1 76, 338, 356, 397, Roşia (Roşiia), sat <j. Gorj> 360.
499; - târg: 443, 464. Roşiia v. Roşia.
Râmniceni, sat <j. Buzău> 3 3 7. Roşioara, matca -, topic la Căzăneşti
Râncăciov, m-re <j. Muscel, azi j . Argeş> 49, <j. Prahova> 350.
77, 1 34. Roşul din Suteşti, boier jurător 222; v. şi
Râpa de Jos, topic la Ţigăneşti 76; - Roşie, Lupul cel -.
topic la Radovan <j. Dolj> 2 1 5. Roteni, sat <j. Vlaşca, azi j . Ilfov> 1 44.
Râul Cârstii, apă 463; - Mare, topic la Roteşti, sat <j. Dâmboviţa> 1 25.
Corşori <j. Muscel> 7; v. şi Piscul -. Rotunda (Rătunda), sat, j . Romanaţi <azi
Rea v. Valea -. j. Olt> 282, 348; - topic la Albeşti
Recea, sat <j. Buzău> 33, 26 1 . <j. Buzău> 423, 453.
Reduliscu Preda, sluger, martor pt. Costeni 4. Rovinari, sat <j. Gorj> 360.
Riga din Cosoba, portar (al doilea), martor pt. Rubăneşti v. Robăneşti.
Duşani 504. Rucăr, sat (munte la -) <j. Muscel, azi
Risipiţi, topic la Cârstieneşti <j. Muscel> 7. j. Argeş> 7 1 , 146, 389.
Roadeoală Ion, se judecă pt. Scurteşti 33 1 . Rudeanul Andrei, spăt., f. lui - Vlad, tatăl lui
Roata, sat <j. Vlaşca, azi j . Giurgiu> 56. - Dumitraşco clucer, cumpără rumâni în
Robăneşti (Rubăneşti), sat, j . Romanaţi <azi j. Deleni 266; - Chirca, stolnic (mare),
Dolj> 339, 42 1 , 450, 45 1 . unchi lui - Dumitraşco clucer, cumpără
Robul din Ocna, martor pt. !oneşti 46; moşie la Bodăeşti 469, ia boieri
- Pârvu, rumân <din Săcelu> 1 59; hotarnici 1 87, 3 7 1 , mărturiseşte în divan
- Stan din Bordeni, boier jurător pt. 1 20, 266, martor pt. Bărbăteşti 490,
ocină la B ibarsă 3 3 8 ; - Stoica, martor în divan 1 52, 1 8 1 , 1 84, 1 86, 1 9 1 ,
(uncheaş) din Neagovan, unchiul lui 200-202, 204, 205, 2 1 5, 2 1 6, 220, 222-
Radu 1 50 . 225, 230 bis, 243, 244, 246-248, 25 1 ,
Rociotă Dragomir, s ţ . Voicăi, vinde lui Datco 254, 260-262, 266, 267, 269, 287-289,
vomic livadă <în Cârstieneşti> 506; 300, 305, 3 1 � 3 1 2, 3 1 4, 3 1 5, 3 1 � 32�
- Radu, martor pt. Cărbunaru 48. 322, 325, 326-328, 338, 340, 347-349,
71 1
353-355, 357, 389, 397, 404, 407, 4 1 4, Rusul, rumâni din: Negrăşani, f. lui Balea, fr.
443, 444, 446, 448, 449, 457, 462, 463, cu Ursu şi Stoica 26 1 , Negrăşani, fr. cu
475, 480, 487, 490, 494, 499, 500, 508- Voico, unchi lui Stan 26 1 .
5 1 1 ; - Dumitraşco clucer, f. lui - Rusăneşti, sat <j . Romanaţi, azi j. Olt> 439.
Andrei spăl., nep. lui - Vlad şi lui - Rusea, pah. din Bogăteşti, boier jurător pt.
Chirca stolnic, pâră în divan pt. satul Stoeneşti 389.
Deleni 266; - Matei post., clucer din Rusen (Rusin) din Stăneştii de Sus, pâră în
Curtişoara, martor pt. loc de casă în divan pt. ocină în Stăneşti 2, 1 84, 354.
Bucureşti 276, pt. rumânii din !oneşti Rusin v. Rusen.
279; Mihai, post., nep. lui Mihai post.
- Rustea din Văleni, rudă cu Radu (I şi II),
1 69; - Vlad, tatăl lui - spăl. 266. Nicola, Mihăilă, p. lui de ocină la
Rugi, topic la Poenari <j . Muscel> 7 ; v . şi Slăvileşti I O; - neg., ia cu zălog ocină la
Valea -. Tâncăbeşti 300.
Rugină, topic la Corşori <j . Muscel> 7. Rusul Tudor, popă, zugrav din Buzău, boier
Rumelia, regiune în Imperiul Otoman 326. jurător pt. Valea Teancului 293.
Runcu, sat <j . Dâmboviţă> 22 I ; - apă <j . Ruşceani (Ruşgeani), sat <j. Vlaşca, azi dispărut>
Dâmboviţa> 374. 223.
Ruptură, topic la Miridina <j . Sac> 3 76. Ruşgeani v. Ruşceani.
Saac v. Sac. 77; - popă, martor pt. Mârzăneşti 27; -
Sac (Saac, Săcuiani), j. (sat în -, m-re în -) rumâni din: Corcova, fr. cu Iancu! 508,
1 35, 304, 326, 338, 4 1 5. Corcova, f. lui Necula, fr. cu Pârvul
Saca v. Seaca. 508, M itreşti 97; - şufar (mare), martor
Sadova, m-re 1 9 1 , 325. pt. Fiiani 495-497; v. şi Cuştereanul.
Safera, rumân din Corcova 508. Săceiu (Săcil, Sătcel), sat <j. Gorj> 1 59, 232,
Sake v. Salcia 263, 425, 467, 482.
Salcia (Sake) (- de pe Motru), sat, j. Mehedinţi Săcil v. Săcel.
1 06; - sat <j . Prahova> 1 89. Săcşori, sat <j . Ilfov> 1 44.
Salefir, ţigan, f. lui Ghiera ţigan şi al Stanei, fr. Săcuiani, j . v. Sac; - sat <j . Ilfov> 340; sat
-
cu Sultana 257. <j . Dâmboviţa> 73, 490; - sat <j . Sac,

Samfira, sţ. (fostă) lui Muşat vist., mama lui azi j . Buzău> 1 1 6.
Vasile spăl., ţiganii şi satele ei 254, 287; <Săcuianul> Neagoe, log. din Săcuiani,
- ţigancă a m-rii Căldăruşani 239. cumpără vii 490.
Samoilă, rumân din Plăticeşti, fr. cu Istratie şi Sălceanul Radu!, vinde ocină în Fundeni şi
Mircea 3 1 9, 357. Sake 1 89.
Samurantră din Pâcleni (feciorii lui -) 82. Sălcuţa, sat <j . Dolj> 462.
Sarchiz Stanciu din Râmnic, socrul diaconului Sămen v. Semen.
Ghinea 1 1 1 . Sămion v . Simion.
Sarul, rumân din Drajna de Jos 353. Sărata, apă (hotar pe -) <j. Prahova> 338,
Saşilor v. Valea -. 370; - sat <j. Sac, azi j. Buzău> 64.
Sava din Mărăcineni boier jurător pt. Sărăceneşte v. Sărăcineşti.
Prundăreşti 30 I ; - din Negoeşti, tatăl <Sărăcinescul> Tanasie, pah. din Sărăcineşti,
lui Vasilie şi al Nastei 405; - din Oraşul f. lui Necula log. 69, 1 5 1 .
de Floci, f. lui Iorga şi al Muşei, văr cu Sărăcineşti (Sărăceneşte), sat <j. Vâlcea> 69,
Costandin 267; - din Popânzăleşti, f. lui 1 5 1 , 40 1 , 482.
Bogdan, fr. cu Arca 450, 45 1 ; log. v.
- Sărăşti, sat, j. Sac <azi j . dispărut> 3 1 9, 357.
Cuştereanul; popă, eg. al m-rii Valea
- Sărăţel, apă 3 37.
712
Sărăţeni, sat <j. Ialomiţa> 22, 1 38. Schei v. Şchei.
<Sărdănescul> Gheorghe, vomic din Schiiai v. Şchei.
Sărdăneşti, împrumută bani 62, Schinteică Barbu!, rumân din Seaca 1 95.
împuternicit să-şi ia o datorie 140, Scoarţa, sat <j. Gorj> 482; v. şi Gura -.
întărire pt. ţigani 27 1 , martor pt. Scorţeni, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 1 1 3 .
Gârbovi 467, p. lui de ocină la Gârbovi Scundilă v . Stoiia a l lui -.
8 1 , pâră pt. o ţigancă 275. Scurtei, topic la Poenari <j . Muscel> 7.
Sărdăneşti (Serdăneşti), sat <j . Gorj> 8 1 , 1 40, Scurtele, topic la Poinărei <j . Muscel> 1 7.
275, 467. Scurteşti, sat <j. Buzău> 28 1 , 3 1 3, 3 3 1 , 337,
Sărsca, sat, j. Dolj 446. 430, 447, 494, 5 1 1 .
Săruleşti, sat <j. Ilfov> 1 1 , 274. Scurtu, unchiul lui Dumitru, martor pt.
Săseni, sat, deal <j. Buzău> 297, 458. Dumireşti 1 1 2.
Sătcel v. Săcel. Seaca (Saca), sat <j. Dolj> 52, 233; - sat <j.
Săteni, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 1 5 ; - sat <j. Olt> 1 95; - lui Cara, sat, j . Mehedinţi
Dâmboviţa> 1 96. 1 04; v. şi Valea -.
Săteşeşti (Sitişeşti), sat <j . Teleorman> 4 1 7. Secară, clucer, hotarul lui la Sârbeni - 375.
Săveşti, sat <j . Dâmboviţa> 36, 468. Secătuita v. Gura -.
Sâmpetru din Stănceşti, martor pt. Corşori 55. Segarcea (Şăgarcea), m-re <metoh> al
Sâmbotan, roşu, boier j urător pt. Mărăcineni Patriarhiei de la Alexandria, scutită de
1 82. toate dăjdiile 1 99; - sat <j. Olt> 264,
Sângeriş v. Sângiriş. 306.
Sângiriş (Sângeriş), topic la Duşăşti <j. Semen, clucer, log. v. Glogoveanul.
Dâmboviţa> 90; - topic la Gura Foii <j. Serafim (Serafin), dichiul Mitropoliei 78; - eg.
Dâmboviţa> 1 09. al m-rii Radu Vodă din Bucureşti (Sf.
Sânteşti v. Şinteşti. Troiţă) 298, 3 1 2; - ep. al Buzăului 1 54,
Sântoader, spăt., unchiul lui Stan, cumpără în 1 55, 244, 494, 5 1 0, cumpără în
Luciani 42. Cucuteni 1 32, ia boieri jurători pt.:
Sârbi, sat <j . Buzău> 28 1 , 494; - sat <j. Albeşti şi Chirăiţi 423, 424, 453,
Vlaşca, azi j . Ilfov> 78. Pizdeleşti 4 1 6, 435, 456, jurământ
Sârbeni, sat <j . Sac, azi j . Buzău> 375. înaintea lui 430, 447, cartea lui de
Sârbu(I) din Mihneşti v. roşu; - <din j urământ 358, 447, se j udecă pt. moşie
Nicopole> v. Culea; - din Poiană, la Vemeşti 49 1 , 509, se pârăşte cu
martor pt. lvăneşti 1 8; - fr. cu Dumitru Stoica şi Vasile 492, se pârăşte în divan
cpt., p. lui de ocină la Glaveş 4 1 5; - pt. o pradă 295, mărturiseşte înaintea
roşu din Mihneşti, boier j urător pt. domnului şi a divanului 5 1 1 , întărire
moşia căpotească 209, 3 1 6, 398, 443; - domnească pt. dijma de la Pizdeleşti
rumân din Lungi 1 52; - ţigan, tatăl 359; monah, martor pt. Găneşti 70.
-
Neagăi 99; v. şi Culea. Serafin v. Serafim.

Sârdei, armaş, tatăl lui Drăghiş 1 09. Serdăneşti v. Sărdăneşti.
Scaun v. Măgura lui -. Sereat v. Siret.
Scăeşti (Scăieşti), sat <j . Mehedinţi> 5 1 2; - sat Severin, m-re la - 204; părţile de la -,
<j. Sac, azi j . Buzău> 46; - sat <j. judecător al - 326.
Teleorman> 3 1 5 . Sf. Gheorghe, m-re v. Bucureşti.
Scăiani (Scăuiani), sat <j . Sac, azi j . Buzău> Sf. Troiţă, m-re v. Bucureşti.
1 64, 3 1 6, 398, 443; - sat <j. Prahova> Sf. Munte v. Athos.
1 35 . Sfinţeştilor, hotar la Păpălari <j. Romanaţi>
Scă ieşti v . Scăeşti. 1 37.
Scărişoara, hotar la Băbiciu <j. Romanaţi> Sfitac Vladul, rumân din Lungi, tatăl lui
25 1 . Dobre, Stoian şi Colceac 1 52.
Scăuiani v . Scăieni. Sibiceu, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 53, 376.
Scăuiari, sat <j. Gorj> 32, 1 49. Sibiu din Târgovişte, ginerele lui Stoica cel
Scârzei v. Măgura -. bătrân călăraş, cumnat cu Dobre, Stoian
713
şi Neagoe, vinde vad de moară în Ghierghieşti, fr. cu popa Milea şi Bold
Târgovişte 79, 382. 1 28, Hăndrăşeşti 457.
Silivestri v. Silvestru. Sinan Paşa, ocuparea Bucureştilor sub - 8.
Silvestru (Silivestru), diacon, schiler la Cozia Sindilie Dragne, rumân din Negrăşani, tatăl lui
23; - diacon de la Mitropolie, scrie doc. Vlaicul şi Voico 26 1 .
46. Sineşti, sat, j . Prahova 2 1 6.
Sima, căldărar <din Târgovişte>, martor pt. Sintion, rumân din Drajna de Jos 353.
Mitropolie 78; - cămăraş, martor pt. Sirea, roşu din Plăşcoi, fr. cu Gheorghe roşu,
Bărbăteşti 35; - din Căzăneştii lui Spată cumpără ocină la Negoşina 2 I 7.
222; - din Dobroţei 1 44; - log., tatăl lui Siret (Sereat), apă 443.
Radu spătărel 1 5 1 , v. şi Glogoveanul; - Sitilă Frăcea din Miridina, tatăl lui Manea şi
neg., i se întăreşte moşie la Pârţăiani Ion, bunicul lui Petru 3 76.
255, vinde moşie în Odobeni 43; - Sitişeşti v. Săteşeşti.
rumân din Gârleni, f. lui Costandin, fr. Siamna, mama lui Zaharia pitar <şi a lui
cu Stoica, Neagu! şi Pahomie 1 9 1 ; - Laiotă, bunica lui> Giurgiu vătaf 446.
vătaf din Târgşor 88; v. şi Glogoveanul. Slamni Râmnic v. Rm. Sărat.
Simca, popă, cumpără ocină în Fundeni şi Slatina, târg (moşie la -) <j. Olt> 450, 45 1,
Sake 1 89. 498.
Simedriu (Simedru), rumâni din: Negrăşani, f. Slav, ţigan, f. lui Neagoe, fr. cu Ivaşco şi
lui Dumitru, fr. cu Radu!, Marin, Şerbu Neagoe 223.
şi Stan 26 1 , Radovan 2 1 5 . Slaviţa, mătuşa lui Dragul, sr. lui Curesie 304.
Simedru v. Simedriu. Slavna, ţigancă, fc. lui Vintilă ţigan 88.
Simeon v. Simion. Slămireşti, sat <j. Prahova> 338.
Siminoc v. Vatra -. Slănic, sat <j . Sac, azi j . Prahova> 2; - sat
Simion (Sămion, Simeon, Simiun) din B istriţa <j . Muscel, azi j . Argeş> 483.
65; - din Tăbăreşti, boier j urător pt. Slăveş, sat <j . Sac, azi dispărut> 364, 365.
Prundăreşti 30 I ; grecul, hotarul lui la
- <SlăvitescuI> Tudor, log. din Slăviteşti, boier
Păpălari 1 37 ; - f. lui Lăudat din Beleţi, judecător 63, martor pt. Arceşti 414.
fr. cu Vintilă 1 34; - f. lui Oprea log. din Siăvileşti, sat <j. Romanaţi, j . Olt> I O.
Rătivoieşti, fr. cu Văsiiu, Vâlcul şi Slăviteşti, sat <j. Vâlcea> 63, 4 1 4.
Albul log., vinde moară la Poenărei 7; - Smârdăşteţ v. Smârdeştiţa.
fr. cu Loghin, vinde moară 37; - Smârdeşteţa v. Smârdeştiţa.
pârcălab din Ohabă 1 02; - pitar, tatăl lui Smârdeştiţa (Smârdăşteţ, Smârdeşteţa,
Voico <din Găieşti> 1 08; - popă, chiler Smerdeştiţa, Zmârdeşteţa), sat, <j.
al m-rii Adâncata 49 1 ; - popă, ctitorul Dolj> 65, 333, 422, 467, 452, 460.
m-rii Adâncata 509; - popă, vinde un Smedeşti, sat <j. Buzău> 494.
drum 1 98 ; - rumâni din: Cemăteşti 1 28, Smerdeştiţa v. Smârdeştiţa.
Dârvari, f. lui Marco 200, !oneşti, f. lui Snagov, m-re <j. Ilfov> 1 50, întărire
Mogoşanu!, fr. cu Aldea 1 28, Lazul domnească pt. satul Dobroşeştii 1 72.
434, Vaideeşti, <fr.?> cu Radu!, Soare din Peşteşani, bunic (?) lui lovan,
Drăghici, Vladul, Manea şi Udrea, nep. Gherghe şi Nistor 484; - rumâni din:
lui Manea 1 28; Negrăşani, f. lui Albul, fr. cu Dragne şi
- vv. v. Movilă -. Oprea 26 1 , Negrăşani, f. lui Benciu, fr.
Simiun v. Simion. cu Stan, Călin şi Stoica 26 I , Negrăşani,
Simnicoară, rumân din Răzmireşti, f. lui f. lui Ursu Căpăţână, fr. cu Balea,
Stoilă, fr. cu Micul, Oancea şi Ignat 89. Cemat, Vişan şi Baico 26 1 ; - Stoica
Simos, martor pt. Odobeni 43. (Soarevici), log. , scrie doc. 204, 462.
Sin din Bresniţa, f. lui Ivănuş, fr. cu Nedelco şi Socol, clucer (mare) din Comăţeni v.
Bobul, se împrumută bani 285; - din Cornăţeanu; - din Măldăreşti, martor
Fundeni, fr. cu Stroe 46; - rumâni din: pt. Dăeşti 277; - vomic (mare) v.
Deleni (cel Mic) 266, Deleni 266, Cornăţeanu; v. ş i Cornăţeanu;
714
- Cristea, clucer, boier j urător pt. - iuz. <din Berciugov>, fr. cu Micul şi
Mărăcineni 1 82. cu Gheanciul, văr cu Stan al Cadrei
Socolescu Barbu din Bresniţa, se împrumută 3 77; judeţ, sudeţ (fost) din
285; Pârvu din Bresniţa, se Câmpulung, boier jurător 1 33, 226, 262;
împrumută 285. - log. din Târgovişte, de la biserica
Solomon (Şolomon), sat <j. Dâmboviţa> 502. domnească 35; - moşul lui Neagul,
Sora din Grădişte, mama lui Stancu şi Stan cumpără ocină la Devesel 1 77; - pah.
403; - fc. lui Crăciun, sr. cu Stanca, (mare) v. <Popescu-Şintescu>; - post.
cumnată (?) cu Crăciun 54; - locul ei la din Bucov, f. Mariei, sţ. Frujinei, p. lui
Cârstieneşti 7; - mama lui Voicu 290; - de ocină la Găujani, miluieşte pe - din
p. ei de ocină în Crevedia 223; - sţ. lui Făurei 1 86; - roşu din Cârligaţi, martor
Stoia cpt. 330. pt. !oneşti 44; - rumâni din: Arceşti
Sorescul (Soriscul) Jipa din Vemeşti, martor 4 1 4, Arceşti, fr. cu Mardarie 4 1 4; -
49 1 , 492, scrie doc. 435, 438; sudeţ v. judeţ; - tatăl lui Hodea rumân
Soriscul v. Sorescul. din lzbiceni 246; - tatăl lui Pătru rumân
Soreştilor (hotarul -), topic la Pizduleşti <j. din Tătărani 1 62; - vomic din Popeşti v.
Buzău> 359. <Popescu-Şintescu>; v. şi <Popescu
Spafiul v. Spahiul. Şintescu>.
Spaheul v. Spahiul. Stamata din Şovârcu, fc. lui Criveţ, nep.
Spahiul (Spafiul, Spaheul), ban (mare, fost) al Neagăi şi a Mariei, i se întăreşte ocină
Craiovei, din Vâlsăneşti, martor în în sat 328.
divan 6, 7, 1 3 , 1 8 , 54, 60, 63, 72, 79, 97, Stamate (Stamatie, Stămatie), călăraş, vinde
1 04- 1 06, 1 1 5, 1 1 6, 1 20, 1 27, 1 28, 1 30, moşie 1 66; - iuz. din Crevedia, boier
1 35-1 39, 1 43 , 1 60, 1 62, 1 67, 1 7 1 , 1 72, jurător pt. averea lui Costea 223; pah.
-
1 76, cumpără moşie <la Rusăneşti> v. Copăceanul; - pitar din Pârâul

439, Vâlcăneşti 4 1 , danie pt. m-rea Lupului, martor pt. ţigan 235; v. şi
Butoiul 386, judecă din poruncă Copăceanul.
domnească 8 1 , judecă pt. împărţirea Stamatie v. Stamate.
zestrei 50, 60. Stan al Codrei <din Berciugov>, văr cu Staico
Spată v. Căzăneştii lui -. iuz. 377; - al Iugăi, rumân din
Spârleani, sat <j. Vâlcea> 329. Negrăşani, tatăl lui Laiciul 26 1 ; - al
Sperlea, rumân din Cemăteşti, tatăl lui Iarciul Mâinei, fr. cu Pantazi, vinde moşie 496;
1 28 . - al lui Bălan, rumân din Seaca 1 95; -
Spilea d i n Piteşti, vinde p. d e moară 342. al lui Duică <din Ţâţa> 147; - al lui
Spineni, sat <j. Gorj> 303. Maneţa, tatăl lui Radu, socrul Neacşei
Spinticătura v. Piatra -. 278; - al lui Mihăilă din Scoarţa,
Spiridon, popă, martor pt. Cioroiaşi 85. megiaş jurător 482; - al lui Modoran,
Spirea, dârăban din Târgovişte, martor pt. loc ginerele lui Barbu! Ilipoe, pâră pt. moşie
de casă în Bucureşti 265. la Hurezi 479;- <al> lui Pătru din
Spiru), călăraş v. Rainea. Jideni, martor pt. chezăşie 464; al lui
-
Sredea v . Valea -. Stănilă din Turburea, martor 280; -

Stahie, tatăl lui Tintul 80. aldămăşar v. Udrea; - boier hotarnic pt.
,
Staico din Băse şti, boier jurător pt. Tudoran Câmpulung v. Lăngescu; - călăraş,
237; - din Făurei, dăruit cu ocină în martor pt. Găneşti 70; - ceauş din
Găujani de - post. din Bucov pt. slujbă Urzicuţa, boier jurător 1 24, 1 3 1 , 1 36;
-
dreaptă şi credincioasă 1 86; - din ceauş v. Zmârceanul; - cojocar, martor

Focşănei, fr. cu Ivan 378; - din Rădeşti, pt. Căzăneşti 332; - cumpără ocină în
fr. cu Dan, Stan şi Buhai, vinde ocină în <Botenii de Sus> 36; - diacon <din
Bodăeşti 469; - din Vaideeşti, tatăl Târgovişte>, martor pt. Mitropolie 78; -
jupânesei Elina, fr. (?) cu Stoica din din Bădeni 64; - din Bănuieşti, sţ.
Câmpulung 1 28; - f. lui Bărcan iuz. din Mariei, cumnat cu Şărbu din Tihuleşti
Miroşi, ia bani de Ia satul Stoineşti 335; 53; - din Bărbăteşti v. Decâine; - din
715
Săseşti v . Roşca; - <din Berciugov> v. 1 1 2; - f. lui Dragiul din Balomireşti,
Borenghi; - din Boldeşti, boier jurător tatăl lui Radu şi Dragiul 279; - f. lui
pt. Prundăneşti 30 1 , 343; - din Bordeni Dragnea vătaf din Berivoeşti, boier
v. Robul; - din Bresniţa de Sus, se j urător pt. Stoeneşti 389; - f. lui
împrumută 285; - din Budişteni, martor Dragomiru din Băieşti, vinde moşie
pt. Dobroeştii de Jos 6 1 ; - din Bughea, 507; - f. lui Gheorghe din Crivină,
vinde la Rucăr 7 1 ; - din Căzăneştii lui boier jurător pt. Câmpulung 4 1 1 , 449; -
Spată 222; - din Cârlomăneşti v. f. lui Ion din Brebu, întărit în Băicoi 72;
orăşanul; - din Cârstieneşti, pune zălog - f. lui Marin din Goleşti, vinde vie 7; -
un loc 489; - din Cârstieneşti, pâră pt. f. lui Marin din Răzmireşti, fr. cu Ion şi
Corbi 260; - din Cioroiaşi v. Rodescul; Stancu] 89; - f. Mazilului, martor pt.
- <din Comăniţa>, f. lui Tudor, fr. cu Seaca 1 95 ; - f. lui Spiridon post. din
Vâlcan, nep.(?) lui Neaniul bătrânul, văr Cârstieneşti 1 44; - f. lui Şitilă, martor
cu Necula şi Gherghe 1 20; - din pt. Gârbov 373; - f. lui Urii călugăr,
Creţuleşti v. Damian;- din Davideşti, f. vinde vii la Piscu 278; - fr. cu Datco,
lui Albul, fr. cu Oancea, Stoian, Radu!, tatăl lui Vlădilă, Grozav şi Ion, eliberat
Mihnea şi Ion, întărire domnească pt. din rumânie 78;- fr. cu Ivancul, f. lui
ocină la Davideşti 1 60; - din Dâlga, Stanciu! din Gemenele 503; - fr. cu
martor 57; - din Focşănei, fr. cu Oprea Lăudat, vinde ocină la Bătieşti 54; fr. -
378; - din Fundeni v. Măgăiţă; - din cu Roman, rumân din Cemăteşti 1 35; -
Gârbovi, martor 62, 373; din fr. cu Stoica portar, martor pt. Ivăneşti
Ghimpeni v. Calbreaz; - din Groşani, 1 8; - iuz. din Scăuiani, boier jurător pt.
fr. cu Stoica, eliberează din rumânie moşia căpotească 398, 443; - log. din
3 14; - din Gurguiaţi, pâră în divan cu Creţul eşti v. Creţulescul; - log. din
sătenii din Muşăteşti 1 85; - din Hurez, Pupezeni, martor pt. Costeni 4; - log.
megiaş luat pe răvaş domnesc pt. din Săveşti, tatăl lui Nedelco 468; - log.
Giurgiţa 462; - din Măgureni, f. lui din Târgovişte, scrie doc. 5, 15, 305,
Dan, fr. cu Stănislav, Tudor şi Stanciu! 349, 353, 354, 469, 494, 499, 5 10, 51 1 ,
1 4 ; - din Măineşti v. Ţoghie; - din moara l u i l a Târgovişte 463; - log. v.
Mirceşti 38; din Moreni v. Orban; - martor pt. Cărunţi 1 1 3; -
Ţigulescul; - din Pleşeşti v. Coichina; martor pt. !asu 49; - martor pt. Rucăr v.
- din Prodileşti, ia boieri jurători 1 57; - Crudu; - martor pt. înfrăţire la
din Rădeşti, fr. cu Dan, Bubai şi Staico, <Ştefăneşti> 483 ; martor pt.
vinde la Sădeşti 469; - din Sărăcineşti împrumut 3 5 1 , 352; - martor la
v. Zbrăglezu; - din Săseni, f. lui Albu, răscumpărare v. Gărdin; - megiaş,
martor pt. dealul Săsenilor 297; - din martor pt. răscumpărare de moşie 35 1 ,
Sârbeni 3 75; - din Scăieni v. Gogean; - 352; - nep. lui Sântoader spăt. din
din Scăuiani, f. lui Coman, tatăl lui Luciani 42; - nep. lui Vlad, ia boieri
Mihai 32; - din Scăuiani, tatăl lui Petco hotarnici pt. Albeşti 423; - orăşanul
32; - din Scăuiani, fr. cu Stanciu] 32; - (din Cârlomăneşti), martor pt. Piscu
din Stăneştii de Sus v. Boboiu; - din 278; - pah. din Homeşti 84; - pah.,
Stâlpeni v. Bogdan; - din Stupini, martor pt. Ostra 363; - păcurar din
martor pt. Botenii de Sus 36; - din Găujani, fugit la Brăila 397; - pârcălab
Turburea, martor 280; - din Urdeşti, din Potlogi 3 1 ; - popă, bunic (?) lui Ion
boier jurător 1 57; - din Vlădila, tatăl lui 1 3 8; - popă <din Dragoslavele>, scrie
Neagu! pah. 1 77; - din Zăvrăteni v. doc. 280, 372; - popă din Poiană,
Calbreaz; - dorobanţ (dărăban) din martor pt. ocină la lvăneşti 1 8; - popă,
Stăneştii de Sus, pâră în divan 354; - f. fr. cu Stanciu! 1 8; - popă, martor pt.
lui Albul din Băieşti, fr. cu Dumitru, Oteşani 284; - popă, tatăl lui Gherghe
vinde moşie în Băieşti 493; - f. lui 297; - post. din Budureşti, boier jurător
Badea din Tegeni, fr. cu Albul, Ştefan şi pt. Plăticeşti şi Sărăşti 3 1 9, 357; - post.
Bratul 1 44; - f. lui Băjan din Dumireşti <din Popânzăleşti>, martor pt.
716
Rusăneşti 439; - post., martor pt. vinde vie la Poienărei 7; - vomic (al
Ţigăneşti 76; - roşu din Dumireşti v. doilea) v. Bâşcoveanul; v. şi Băboiu,
Peneş; - roşu din Moşăşti, martor pt. Bâşcoveanul, Bogdan, Borenghi,
Tihuleşti 5 3 ; - roşu, fr. cu Şărbu, pâră Calbreaz, Coichina, Creţulescul,
în divan 480; - rumâni din: Bădeni, f. Crudu, Decâine, Damian, Gărdin,
lui Lepădat Cocârţă, fr. cu Dragomir, Gogean, Lăngescu, Măgăiţă, Orban,
Vita şi Jupan 448, Băldălui, f. lui Mirea, Peneş, Robul, Rodescul, Roşca,
fr. cu Pătru 269, Cemăteşti, f. lui Cârlig, Tălpigă, Ţapu, Ţigulescul, Ţoghie,
fr. cu Oprea 1 28, Cemăteşti, fr. cu Udrea, Zbrăglezu, Zmârceanul.
Radu! Papreţ 1 35, Cemăteşti, fr. cu Stana, chiurciubăşoaia, păstrează cărţile de
Ştefu!, Radu!, Dobrotă şi Micul 1 35, moşie ale lui Radu 284; - din Dumireşti
Drajna de Jos 353, Gârbov 467, v. Alexandru al -; - doamna, sţ. lui
Grădiştea, f. Sorei, fr. cu Stancu! 403, Mihai Viteazul, mama lui Nicolae
Fiiani, f. lui Nan, fr. cu Radu! şi Cernea Pătrăşcu vv. şi a Floricăi, danie 1 29,
495, Hăndrăşeşti, fr. cu Malcoci şi rumânii din lzbiceni s-au răscumpărat
Necşat 457, !oneşti 279, !oneşti, fr. cu de la ea 246; - fc. lui Bădilă din
Radomir 279, lzbiceni (spăt.), fr. cu Duşăştii de Sus 90; - fc. lui Păcală din
Voinea 246, v. şi Decâine, Lazul 434, Răteşti, sr. cu Rada, Neacşa, vară cu
Lazul, f. lui Neagu! 434, Lungi, f. lui Gheorghe şi Oprea 357; - jupâneasă,
Balea 1 52, Negrăşani 26 1 , Negrăşani, f. domnul îi scrie în legătură cu banii
lui Baico, fr. cu Manea 26 1 , Negrăşani, turceşti luaţi de la Radu! Păduche 1 75;
f. lui Benciu, fr. cu Călin, Stoica şi - sţ. lui Dragomir post., mama lui Stroe
Soare 26 1 , Negrăşani, f. lui Dumitru, fr. 276; - sţ. lui Greşiţă post. (al doilea),
cu Marin, Simedriu şi Şerbu 26 1 , cumpără loc de casă în Bucureşti 276; -
Negrăşani, f. lui Gavrilă (cel bătrân), fr. sţ. lui Vasile cpt. 330; - ţigancă a m-rii
cu Voinea şi Şerbu 26 1 , Negrăşani, f. Brâncoveni 505; - ţigancă, fc. Capiei
lui Goţea, fr. cu Stanciu! şi Dragne 26 1 , I 90; - ţigancă, fc. Paraschivei 282; -
Negrăşani, f. lui Hodorescul, tatăl lui ţigancă, fc. lui Radu Carambiel şi a
Mărin şi Vlaicul 26 1 , Negrăşani, f. lui Radei 294; - ţigancă, sţ. lui Ghiera
M ircea 26 1 , Negrăşani, f. Neagăi, fr. cu ţigan, mama Sultanei şi a lui Salefir
Albul şi Ursu 26 1 , Negrăşani, f. lui 257; - ţigancă, sţ. lui Neagoe 1 48; v. şi
Pătru, fr. cu Stoica şi - 26 1 , Negrăşani, Alexandru al -.
f. lui Voi co, nep. lui Rusul 26 1 , v. şi Stanca, fc. lui Crăciun, sr. cu Sora, cumnată
Tălpigă, Pârdeşti, tatăl lui Ion 444, (?) cu Crăciun 54.
Preapăr 268, Seaca 1 95, Tătărani, fr. cu Stance v. Stanciu.
Muşat şi Ştefan 1 62, Turburea, f. lui Stancea <din Berciugov>, fc. Râmancăi,
Radu Mârşavul, fr. cu Preda 280, mama lui Călin, nep. lui Berenghi 377;
Turburea, tatăl lui Oprea şi Radu 280, - fc. lui Păcală din Răteşti, sr. cu Rada
Zăvalu, fr. cu Bălan 325; - spăl. v. şi Neacşa, vară cu Gherghe şi Oprea
rumân din lzbiceni; - spătărel, fr. cu 3 1 9.
Aldea din Berceni 88; - stegar pivoţel, Stanciu! (Stance) al Marinei, vinde la !asu 49;
martor pt. Dumireşti 1 1 2; - şelar (al - al preotesei din Râmnic, întărit în
doilea) din Târgovişte, martor pt. Şuşani Ulita 9 1 ; - al lui Băcilă <din Săcelu>,
2 1 ; - şufar, martor pt. Fiiani 497; - tatăl se vinde rumân 1 59; - al lui Focan v.
lui Jane din Vemeşti 435; - tatăl lui Ion Focan: - al lui Largul din Urlaţi, boier
v. Ţapu; - tatăl Mariei şi al lui Arion hotarnic 1 35; - al lui Mâinea <din
din Dumireşti 1 1 2; - ţigan, f. lui - Ghimpeni>, codrul lui la Ghimpeni 1 07;
lăutar 99; - ţigan, lăutar, t. lui - 99; -
- al lui Mera din Gârbovi 62;
ţigan, magher, f. Voicăi 298; - vătaf din - bacalul, grădina lui în Târgovişte 267;
Balş, martor pt. Robăneşti 42 l ; - vătaf - boier jurător v. Mihoveanul; - călăraş
din Gurguiaţi, tatăl lui Ion 1 85; - vătaf din Mârzăneşti 288; ceaprăzar, fr. cu
-
din Stolojani, martor pt. Masloşi 360; - Muşa, bunic (unchi ?) lui Iorga ceauş,
717
ridică pâră pt. moşia căpotească 398, vinde copil de rumân 7; - f. lui Şerban,
443; - cumpără ocină în <Trânşani> fr. cu Tănasie, vinde moşie în Pulaşi
1 97; - cpt. de călăraşi din Hădivoe, 329; - f. lui Voico din Lungi 1 25; fr. -
întărire pt. ocină în Stăneşti 289; v. şi cu Ouţe din Olteni, scrie doc. 80; fr. -
rumân; - din Alun, fr. cu Ivan, nep. lui cu Manea portar şi Stoian, cumpără
Filip 1 49; din Băbiciu v. ocină în Coteni 4 1 8; - fr. cu popa Stan,
Polovineanul; - din Băicoi, tatăl lui martor pt. ocma în lvăneşti 1 8 ;
Vlad Ţigănuş şi Gavrilă bătrân11l 338, - ginerele l u i Belciu, cumpără ocină în
380; - din Bârseşti, tatăl lui Radu! vinde Baloteasca 249; - ierodiacon, scrie doc.
vie la Goleşti 7; - din Bibeşti, boier 258; - iuz., martor pt. Cărbunari şi
jurător 482; din Bresniţa v. Cârstieneşti 48, 506; - log. din
Gârbovenescu; - din Buneşti, martor Bogăteşti v. Bogotescul; - log. din
pt. danie 408; - din Buzău, ginerele lui Budişteni, sţ. Tudosiei, ginerele
Tudor, cumnat cu Dragomir, martor jupânesei Anca, cumnat cu Dobrişan 24,
297; - din Cacaleţi, f. lui Cârstea, fr. cu 6 1 , 1 1 O; - log. din Cârstieneşti, unchiul
Mihai ceauş, Lupul şi Ancul, întărire lui Preda 1 ; - log., scrie doc. 376;
domnească pt. ocină la Novaci şi - martor . (I şi II) pt. Bădeni 428;
Călineşti 327; - din Câmpulung v. - martor pt. Cârstieneşti 506; martor
-
Focan, Bolovan; - din Colţeşti 1 49; pt. Deduleşti 440; - martor pt. Rucăr v.
- din Creţuleşti, martor pt. Şerbăneşti Crudu; - p. lui la Bătieşti v. Bădărăţ;
4 1 2; - din Dobrosloveni, vinde ţigan - p. lui de ocină la Cucuteni 1 2; - pah.,
235; - din Dobroţei 1 1 8; - din Duşăşti tatăl lui Negoiţă pah. 250; v. şi
90; v. şi Ceapă; - din Fiereaţă, vinde Bengescu; - pârcălab, boier jurător pt.
loc în sat 496; - din Floreşti v. m-rea Câmpulung şi Groşani 4 l l , 449;
Hamanul; - din Gemenele, tatăl lui - pârcălab, tatăl lui Marco, martor pt.
lvancul 503; - din Ghimpeni v. Raţă; !asu 49; - pârcălab, martor pt. Rucăr
- din Glaveş 364; - din !oneşti, f. lui 7 l ; - popă, clisiarhul bisericii domneşti
Vlad, fr. cu Neculai şi Vişan 44; - din de la Craiova, jurământ în faţa lui 322;
lvăneşti, f. lui Balea, fr. cu Balea, nep. - popă din Stolojani, martor 1 93;
lui Toader din lvăneşti, ginerele lui - popă, martor pt. Vâlcăneşti 4 1 ;
Belciul, întărire domnească pt. ocină în - popă, scrie doc. 4 9 ; - post. din
sat 1 8; - din lvăneşti, tatăl Muşei 1 8; Pârâieni v. Pârâianul; - post. din Vaţa,
- din Masloşi, tatăl lui Ianuş, iertat de martor 363; - post. din Vârâţi 1 87, 25 1 ,
rumânie 360; - din Măgureni, f. lui 4 1 7; - post. din Zătreni v . Zătreanul;
Dan, fr. cu Stan, Stănislav şi Tudor 14; - post., martor pt. Săcuiani 73; - post.
- din Mărgăriteşti v. Băhărosul; din - v. Dâlgeanul; - roşu din Zăvârteni, fr.
Mihăeşti 1 1 7; - din Mitreşti, fr. cu cu Micu, martor 493; - «rumânul» ,
Radu!, vinde moşie în sat 97; - <din ocina lui la Mitreşti 97; - rumâni din:
Nămăieşti> v. Nămăescu; - din Băldălui, f. lui Diicul, fr. cu Barbu! 269,
Predeşti v. Crăciun; - din Poiană, boier Băldălui, f. lui Pârvul, fr. cu Stoica 269,
jurător pt. grădină în Târgovişte 267; Bătieşti, f. lui Neagu), fr. cu Stoica şi
- din Priboieni, fr. cu Radu, f. Neagoe 54, Broscari 395, Cemăteşti
Dragoslavei 385; - din Râmnic v. 1 35, Gârbov 467, Gârleni, tatăl lui
Sarchiz; - din Scăuiari 32; - din Stoica 1 9 1 , Hăndreşăşti, fr. cu Botea
Scăuiari, fr. cu Stan 32; - <din 457, Lazul 434, Lungi, fr. cu Crăciun
Târgovişte> v. Boldici(u); din 1 52, Negrăşani 26 1 , Negrăşani, f. lui
Turburea, martor pt. rumâni 280; - f. lui Balea Linişoru 26 1 , Negrăşani, f. lui
Dragomir v. Bâltea; - f. lui lane post. şi Cârstea, fr. cu Matei, Drag şi Vasilie
al Vlădaiei, fr. cu Dragomir, Necula şi 26 l , Negrăşani, f. lui Dobrotă al
Cârştov 498; - f. lui Neagoe Bălan <din Neanciului, fr. cu Oprea, Micul şi Vişan
Cozia>, fr. cu Radu şi Ion 23; - f. lui 26 1 , Negrăşani, f. lui Dobrotă Răuţul,
Radul post. din Şuiei, fr. cu Gostea, fr. cu Pătru, Cemat şi Danciul 26 l ,
718
Negrăşani, f. lui Filip, fr. cu Nan, Oprea Stămatie v. Stamate.
şi Stănimir 26 1 , Negrăşani, f. lui Fraia, Stănae, jupaniţă, mama lui Ilie şi Chisar,
fr. cu Radul şi Oprea 26 1 , Negrăşani, f. împrumută bani de la eg. Varlaam 206.
lui Goţea, fr. cu Stan şi Dragne 26 1 , Stăncescul Stroe, post., boier jurător pt.
Negrăşani, f. lui Lalciul 26 1 , Negrăşani, Mărăcineni 1 82.
fr. cu Coman, Oprea şi Stoica 26 1 , Stănceşti, sat <j. Buzău> 343, 494; - sat
Negrăşani, tatăl lui Cărstea ş i Radul <j . Prahova> 267, 405.
26 1 , N egrăşani, f. lui Drăgoiu şi Stănculea din Găujani, fuge la Brăila 397.
Gherghie 26 1 , Negrăşani, tatăl lui Stăneia v. Stănia.
Goran, Dobrotă şi Andrei 26 1 , Perişor Stăneşti, sat <j. Ilfov> 1 1 , 1 25, 340; - sat <j.
2 1 5, Radovanul 2 1 5, Seaca (cpt.) 1 95, Vâlcea> 55; - sat, j. Sac <azi j . Buzău>
Zăvatu 325, Zăvalu, f. lui Bălan, nep. 2 1 , 354; - de pe Obrejie, sat, j. Vlaşca
lui Stan 325, Zăvatu, f. lui Pătru cel Mic <azi j . Ilfov> 1 84, 1 88, 289.
325; copil de rumân 7; - sluger, martor Stănia (Stăneia, Stănie) din Beleţi, vinde ocină
pt. Lazul 434, v. şi Zătreanu; - sluger în sat 2 1 9; - f. Neagăi, vinde ocină la
v. vătaf; - spăl., fr. cu Vlad, văr cu Davideşti 1 60; f. lui Ţintui, martor pt.
-
Coica armaş, leapădă bani pt. rumânie Olteni 80; - fr. cu Dumitru din Boureni,
232; - stegar din Târgovişte 3 1 ; - tatăl văr cu Tudor, martor pt. Piatra
lui Avram din Morânglavi 68; - tatăl lui Curmezişată 83; - rumân din Zăvalu
Ianăş, pâră pt. bir 272; - tatăl lui 325.
Lepădat v. Bâra; - tatăl lui Preda v. Stănie v. Stănia.
Ştomlega; - tatăl lui Tudor Ciocoro Stănilă, boier jurător pt. Câmpulung 4 1 1 ; -
vomic, bunicul lui Gheorghe 357; din Cacoţi 65; - <din Muscel>, boier
- tatăl lui Vlaicul rumân din Negrăşani jurător 449; - din Orbi, martor pt.
26 1 ; - ţigan, f. lui Mihăilă din Curte<a> 43 1 ; - din Turburea v. Stan
Băciuieşti, fr. cu Radu, Jon, Dragu, nep. al lui -; - din Văleni, fr. cu Ştefu! 46;
lui Jon 402; - vătaf din Băşineşti 24 1 ; - iuz., aldămăşar pt. Bărăşti 356;
- vătaf din Cozia 23; - vătaf din - martor pt. Cătun 25; - pârcălab din
Flămânda, martor 507; - vătaf, log. al Văleni, cumpără în Tâmpa 46; - post.
lui Necula 1 5 1 ; - vătaf din Zătreni v. din Vâlcăneşti, văr cu Radu post.,
Zătreanul; - vinde copil de rumân 7; unchi lui Mihai, întărire domnească pt.
- vinde moşie în Beliţi v. Onei; - vinde satul Salcia I 06, boier jurător pt.
moşie în Mitreşti 97; v. şi Bădărăţ, Cioroiaşu 1 24, 1 3 1 , 1 36, martor pt.
Băhărosul, Bâltea, Bâra, Bengescu, Povarul 52, 233; - rumâni din:
Bogotescul, Boldici(u), Bolovan, Cemăteşti 1 28, !oneşti v.
Ceapă, Crăciun, Dâlgeanul, Focan, Cimpoitorul; strănepotul călugăriţei
-
Gârbovenescu, Hamanul, Mihoveanul, Magdalina 260; v. şi Cimpoitorul,

Nămăescu, One� Pârâianu� Polovinean� Stan al lui -.
Raţă, Sarchiz, Ştomlega, Zătreanu. Stănimir (Stanimir) <din Dobroţei>, martor pt.
Stancul din Fierăşti, p. lui de ocină în Mihăeşti 1 1 8; iuz. din Sulimanul 1 44;
-
Urecheşti 3 1 6; - f. lui Marin, rumân din - iuz. din Uleşti, boier jurător pt.
Răzmireşti, fr. cu Stan şi cu Jon 89; grădini în j. Ialomiţa 473; - rumâni din:
- log., dăruie ocină 1 60; - rumâni din: Negrăşani, f. lui Filip, fr. cu Nan, Oprea
<Cerbureni> f. lui Berilă 40, Corcova şi Stanciu! 26 1 , Zăvatu 325.
508, Grădiştea, f. Sorei, fr. cu Stan 403, Stănimireasa v. Gura -.
Lazul 434. Stănislav, biserica lui, hotar la Flămânzeşti 1 3 ;
Stanimir v. Stănimir. - din Bărbăreşti, martor pt. schimb de
Stanuliţ, rumân din Drajna de Jos 353. ţigani 425 ; din Măgureni, f. lui Dan,
-
Stavăr, rumân din Drajna de Jos 353. fr. cu Tudor, Stan şi Stanciu! 14; - din
Stăieşti, silişte, topic la Căpoteşti <j. Rm. Sărat> Piatră, boier jurător pt. Cioroiaşu 1 24,
443. 1 3 1 , 1 36;
- din Popânzăleşti, martor
Stăjarul v. Stej arul. <pt. Rusăneşti> 439; - <din Ţâţa> 1 47;
719
- f. lui Coman din Ţâţa 1 47; - f. lui v. neg.; - din Bârca, boier jurător pt.
Pătru din Bărbăreşti, vinde rumân 203; Cioroiaşu 1 24, 1 3 1 ; - din Dobroteni
- podul lui, hotar la Flămânzeşti 1 3 ; - 1 1 8 ; - din lvăneşti, martor 1 8; martor
-
rumân din Puişor 2 1 5 ; - vinde moşie la pt. Glupavi 1 94; - neg. (cupeţ), din
Iasu 49. Stănceşti, martor pt. P iatra Curmezişată
Stănişoara, apă <j. Argeş> 3 74. 83, pt. o ţigancă 405; - popă, vinde la
Stâlpeni, sat <j . Muscel, azi j . Argeş> 98. Plăticeşti 357; - rumân din lzbiceni
Stâna lui Pătru, topic la Muscel <j . Sac, azi 246.
j. Buzău> 379. Stoian, cneaz din Dârvari 1 1 5, v. şi Puţilă; -
Stângăcea v. Stângăceaua. din Carcadulea 364; - din Căzăneştii lui
Stângăceanul Nicula, log., post., clucer din Spată 222; - din Davideşti, f. lui Albul,
Stângăceaua 1 24, 1 3 1 , 1 36, 1 70, 200, fr. cu Oancea, Radu!, Stan, Mihnea şi
277, 303. Ion, întărire domnească pt. ocină în sat
Stângăceaua (Stângăcea), sat <j . Dolj> 1 24, 1 60; - <din Focşănei>, fr. cu Radu!
1 3 1 , 1 36; - sat <j. Mehedinţi> 200, 234, 378; - din Măgureni, vinde moşie în
303. Cătun 488; - din Sibiceu, martor pt.
Stârcul, sat <j. Vlaşca, azi dispărut> 8, 9, 107. Miridina 3 76; - din Sârbeni, fr. cu
Stefan v. Ştefan. Neagu! 375; - din Strâmbeni, boier
Steful v. Ştefu!. jurător pt. ocină la B ibarsă 338; - din
Stejarul(ui) (Stăjarul), sat <j. Gorj> 482; - de Ţigăneşti, fr. cu Neacşu!, naşul lui Vlad
Sus v. Gârla -; v. şi Gruiul -, Lacul -. 76; - f. lui Neagu! Buhuci, se înfrăţeşte
Stelea, m-re v. Târgovişte. cu Popescu cpt. 3 1 1 ; - fr. cu Manea
Stepan (Stipan), ban (clucer), tatăl lui Pârvul post. şi Stanciu!, cumpără ocină în
clucer (mare, fost), ctitorul m-rii Coteni 4 1 8; - fr. cu Necula şi
Bucovăţ 1 36, cumpără moşie în Perişor Dragomir, martor pt. Săcuiani 73; -
2 1 5;
- din Jigălie, martor 474, 500; - ginerele lui Stoica (cel bătrân) călăraş
din Mărăcineni, boier jurător pt. din Târgovişte, cumnat cu Sibiu, Dobre
Cioroiaşu 1 24, 1 3 1 , 1 36; - post. din şi Neagoe, vinde vad de moară în
Stoiceni, fr. cu Lăudat comis, cumnat cu Târgovişte 79; - log., scrie doc. 54; -
Anca şi Culea pah., întărire domnească log. din Câmpulung, scrie doc. 402; -
pt. ocină la Costeni 1 96; - post., tatăl petecar v. rumân; - portar (al doilea),
lui Tanasie 229; - roşu din Sulari 433; - ispravnic pt. hotărnicie 5 1 O; - robul v.
rumâni din: Lazul 434, Seaca 1 95, rumân; - rumâni din: Băldălui, f. lui
Zăvalu (cel Mic), tatăl lui Dumitru 325. Voico, fr. cu Preda şi Oprea 269,
Sterian (Stiriian), neg., martor pt. Turburea Bălteni (cel bătrân, petecar) 3 1 2,
2 1 0. Dârvari 1 1 5, 200, Gârleni, f. lui Radu!
Sterpul (Sterpol) Radu, aldămăşar pt. Bărăşti 1 9 1 , Izbiceni 246, Izbiceni (robul) 246,
356; - Voicu (?), tatăl lui Dragomir, Lungi, f. lui Vladul Sfitac, fr. cu Dobre
bunicul lui Vlad mazilul 1 38. şi Colceac 1 52, Negrăşani 26 1 , Zăvalu
Sterpol v. Sterpul. 325; - spătărel, martor pt. Iasu 49; -
Sticleni, topic la Vărăşti şi Gurguiaţi 224. tatăl lui Stoica şi Cârstian, dăruie ocină
Stipan v. Stepan. la nuntă 1 60; v. şi Puţilă, Valea lui -.
Stiriian v. Sterian. Stoiana, mătuşa lui Soare, p. ei de ocină la
Stoeneşti (Stoenişti, Stoieneşti, Stoineşti), sat Urecheşti 3 1 6; - sţ. lui Vlaicul, mama
<j. Muscel> 273, 3 1 4, 389, 4 1 1 , 449; - lui Vicul, vinde moşie 5 1 I ; - ţiganc ă
sat <j. Prahova> 335, 338; - sat <j . fugită în Ţara Turcească 1 56.
Ialomiţa, azi j . l l fov> 4 7 3 ; - sat <j . Stoica (Stoică) al Bancului, tatăl lui Giura,
Vâlcea> 394. martor pt. Gărdeşti 1 02; - al lui Balea
Stoenişti v. Soeneşti. din Lereşti, megiaş jurător pt. Groşani
Stoia (Stoiia) al lui Scundilă, delniţa lui la 273, 3 1 4; - al lui Buciumaş, p. lui de
Bumbuieşti I ; - cpt. şi chehaia, sţ. ocină în Pulaşi 329; - al lui Nedelea
Sorei, cumpără la Clinceni 330; - cupeţ din Bădeni 64; - al lui Negolea din
720
Muscel 3 79; - annaş, martor pt. !asu Brătiani, scrie doc. 3 1 O, 332; v. şi
49; - boier adeveritor 492; - călăraş din Bătiescu, Ludescu, Soare; - martor pt.
Gruian, tatăl lui Lupul, bunic lui Rade Coteni 4 1 8; - martor pt. Deduleşti 440;
1 6; călăraş (cel bătrân) din - martor pt. Gârbov 373; - martor pt.
Târgovişte, socrul lui Sibiu, Dobre, Jupâneşti v. Bărbuleasa; - martor din
Stoian şi Neagoe, vinde vad de moară la Mirceşti v. Malcoci; - meşter, martor
Târgovişte 79; - ceauş de dorobanţi, pt. înfrăţire la <Ştefăneşti> 483; - nep.
împrumută pe popa Dumitru 35 1 , 352; popii Pătraşco, martor pt. Botenii de Sus
- ceauş din Bârca, boier jurător 1 36; - 36; - nep. lui Elarion (Larion) monah,
chitranul din Fiiani, vinde loc la pâră în divan cu ep. de Buzău 49 1 , 509;
Fiereaţă 496; - cpt. v. Berilescul; - - pah. din Dragomireşti, f. lui Vâlcu, fr.
clucer din Buzău, martor pt. Olteni 80; cu Mitrea post. 1 88, 289; v. şi Orbul; -
- cumpără moşie în Berivoeşti 259; - păhărnicel din Pueşti, f. lui Vasilie,
diacon din Mirceşti, martor 1 26, 290; - martor 485, 486; - păhărnicel, tatăl lui
din Băşceni v. Mărgineanu; - din Toader din Pueşti 485, 486; - popă din
Beleţi, vinde ocină în sat 2 1 9; - din Ştefăneşti, scrie doc. 4 1 8, 483; - portar,
Boişor v. Băilescul; - <din Botenii de fr. cu Stan, martor pt. lvăneşti 1 8 ; -
Sus> v. Parpalie; - din Brăila, ginerele post. din Băicoi, nep. lui Vlad, pâră în
Lumânărariului, martor 397; - din divan pt. ocină la Bibarsă 338, 380; -
Carcadulea 364; din Cărunţi v. Bălan;
- post. din Drăgoiani, fr. cu Drăghici şi
- din Câmpulung, fr. (?) cu Staico din Barbu I Brăiloi 3 1 ; - roşu, martor pt.
Vaideeşti, unchiul Elinei 1 28; - din Iasu 49; - roşu din Zălogi 209; -
Drăgăşani 1 02; - din Gârbovi 62; - din rumâni din: Arceşti, f. lui Badea, fr. cu
Groşani, f. lui Levrea, fr. cu Stan, Ghiorghie şi Preda 4 1 4, Arceşti, tatăl lui
eliberează din rumânie 3 1 4; - din Fieni Ghiorghie, Neacşul, Necula şi Ion 4 1 4,
v. Chitrarul; - din Muşăteşti, întărire Bădeni 448, Bădeni, f. lui Rădici, fr. cu
domnească pt. ocină în sat 1 85; - din Vladul şi Negrea 448, Băldălui, f. lui
Neagovan v. Robul; - din Pleşoi, văr cu Manea, fr. cu Bunea, Văsiiu şi Neacşu(
Bratu şi Duţea, martor pt. Negoşina 269, Băldălui, f. lui Marin, fr. cu Şerban
2 1 7; - din Poenari v. Frânghie; - din şi Giura 269, Băldălui, f. lui Pârvul, fr.
Poieni, vinde ocină în sat 34; - din cu Stanciu( 269, Bătieşti, f. lui Neagu!,
Săruleşti, se înfrăţeşte cu Dragul, fr. cu Stanciu( şi Neagoe 54, Ciocănari
Nedelco şi Pătraşco 1 1 ; - din Săseni, f. 9, Gârbov, tatăl lui Bălaci 467, Gârleni,
lui Barbu, martor pt. dealul Săsenilor f. lui Costandin, fr. cu Neagul, Pahomie
297; - din Suslăneşti 1 4 1 ; - din şi Sima 1 9 1 , Gârleni, f. Stanciului 1 9 1 ,
Şovârcu v. Boblicescu; - <din Titu> v. !oneşti, tatăl lui Radu şi Dragotă 1 28, v.
Titeanul; - f. lui Leul, fr. cu popa Gogoşoiul, lzbiceni 246, Negrăşani
Drăgoi şi Radu!, nep. lui Rafail 26 1 , Negrăşani, f. lui Balea, fr. cu Ursu
călugărul 339, 42 1 ; - f. lui Manea din şi Rusul 26 1 , Negrăşani, f. lui Benciu,
Răteşti, fr. cu Păcală şi Tudor Ciocoro, fr. cu Stan, Călin şi Soare 26 1 ,
tatăl lui Oprea 3 1 9; - f. lui Neagul din Negrăşani, f. lui Hârsu, fr. cu Ban 26 1 ,
Felii, întărire domnească pt. vie în Negrăşani, f. lui Pătru, fr. c u Stan 26 1 ,
dealul Feliilor 1 92; - f. Oprinei, fr. cu Negrăşani, fr. cu Anghel 26 1 ,
Balco, Costea şi Gherghi, p. lui de ocină Negrăşani, fr. c u Stanciu(, Coman şi
la Vemeşti 244; - f. lui Stoian, fr. cu Oprea 26 1 , Radovanul 2 1 5, Tătărani, f.
Cârstian 1 60; - f. lui Toma, fr. cu lui Giughelea 1 62, Zăvalu 325, Zăvalu,
Dumitru şi Vlaicul, vinde ocină la tatăl lui Costandin 325; copil (de
Davideşti 1 60; - f. lui Vâşânuc, p. lui rumân) 7; - spăt. din Mâzgani, boier
de ocină la Poieni 33; - f. lui - Partalie jurător pt. Stoieneşti 389; - spăl. din
din Botenii de Sus 36; - f. lui Voinea Sibiceu, martor pt. Tihuleşti 53; -
din Bădeni 64; - judeţ, martor pt. sluger, martor pt. rumânire la Fieni
Căzăneşti 332; - log. (cel bătrân) din 495--497; - unchiaş din Târgovişte,
72 1
socrul lui Sibiu şi Dobrotă 382; - vătaf Streza v. Strezea.
din Tigoiu, ia boieri adeveritori 48 1 ; - Strezea (Streza) din Broşteni, boier jurător pt.
vinde moşie la <Căzăneşti> 5 1 3; - plata birului 427, jură în divan pl.
vinde moşie la <la Deduleşti> v. Coman arrnaş 487.
Guduluş; - vomic din Şinteşti 1 44; v. şi Stricatul, hotar la Flămânzeşti <j . Argeş> 13.
Băilescul, Bălan, Bătiescu, Berilescul, Stroe, călăraş din Hodivoia, tatăl lui Radu,
Boblicescu, Chitrarul, Frânghie, întărire domnească pt. ocină la Stăneşti
Gogoşoiul, Guduluş, Ludescu, Malcoci, 1 84; - clucer din Greci, martor pt.
Mărgineanu, Orbul, Parpalie, Robul, Robăneşti, pt. ţigani 405, 42 1 ; - din
Soare, Titeanul. Comani, boier jurător 222; - <din
Stoica, ţigancă a m-rii Bistriţa 242. Cucuteni>, în pomelnicul Episcopiei de
Stoican, ceauş din Săruleşti, martor pt. Săruleşti la Buzău 1 32; - din Măldăreşti, martor
1 1 ; - din Cârlomăneşti, ctitorul m-rii pt. Dăeşti 277; - din Păuleşti, boier
Adâncata 49 1 , 509; - din Popânzăleşti, jurător 338; - din Scăieni, fr. cu Sin 46;
fr. cu ltovoe post. 439; - pah. din - din Scăuiani, tatăl lui Petco 32; - din
Cârlomăneşti, ia boieri hotarnici, a fost Slămireşti, boier j urător 338; - f. lui
prădat pt. un drum 1 98. Călin mocanul din Ochiul Boului, fr. cu
Stoică v. Stoica. Vladul, moşia lui în sat 472; - f. lui
Stoicea, rumân al m-rii Sadova, tatăl lui Ivan Dragomir, vinde ocină la Bătieşti 54;
325. - f. lui Dragomir post. şi al Stanei, văr
Stoiceni, sat <j. Argeş> 1 96. cu Ivan post., nep. lui Mitrea vomic
Stoichina din Pleşoiul de Sus, boier jurător (mare, fost) şi al lui Drăguşin ban 265,
446. 276; - f. lui Gherghe post. din
Stoichiţă, cpt. v. Berilescul; - post. din Mârzăneşti, vinde ocină în Duşăşti 90;
Bărbăteşti, martor pt. Bărbăteşti 3 5 ; - f. lui Manea din Răteşti, tatăl lui
v . ş i Berilescul. Oprea, fr. cu Tudor Ciocora şi Păcală,
Stoieneşti v. Stoeneşti. unchi lui Gherghe, Stanca, Neacşa şi
Stoiia v. Stoia. Rada 357; - f. lui Mâinea post. şi al
Stoilă, rumân din Răzmireşti, tatăl lui Vlădaiei, fr. cu Hrizea, Apostol şi
Simnicoară, Micul, Oancea şi Ignat 89. Neculiţă pah. 247; - f. lui Tatul, fr. cu
Stoineşti v. Stoeneşti. Neacşu!, vinde ocină la Fundeni şi Sake
Stolnicese v. Codrul -. 1 89; - log. din Corbi, martor 260, 42 1 ;
Stolojani, sat <j. Gorj> 1 93 , 360. - log. din Olăneşti v . Olănescu; - log.
Stratonie din Miroşi, boier jurător 369. (mare) v. Leurdeanu; - martor pt. funia
Străhaia v. Strehaia. balotească 249; - martor pt. Pulaşi 329;
Străhaie v. Strehaia. - pârcălab din Nămăeşti, boier jurător
Străoasa, moşie lângă Bogăteşti <j. Muscel> 273, 3 1 4; - post. din Cislău, martor pt.
36 1 . Brăgăreşti 1 5; - post. din Oteteliş, boier
Străţimir din Gomoviţa 3 7 1 ; - rumân din judecător 63; - post., f. lui Vlad vomic
Corcova, fr. cu Pârvul 508. din Drăngeşti, p. lui de ocină în sal 454;
Strâmba (Strâmbul), m-re <j. Gorj> 1 40, 1 57, - post. v. Stăncescul; - rumâni din:
27 1 ; - sat <j. Buzău> 33. H ăndreşeşti 457, Negrăşani, f. lui
Strâmbeni, sat <j . Prahova> 338. Şerbu, fr. cu Ganea 26 1 ; - vist. (mare)
Strâmbul, m-re v. Strâmba. v. Leurdeanu; vistiernicel din
Strehai v. Strehaia. Poiană, martor pt. Ivăneşti 1 8; - vomic
Strehaia (Străhaia, Străhaie, Strehai), m-re (al doilea) din Măldăreşti, ispravnic pt.
<j. Mehedinţi>, ctitoria lui Matei Basarab vie 400; v. şi Leurdeanu, Olănescu,
6, 234, 236, 240, 38 1 , 390, întărire Stăncescul;
domnească pt. satul - 248; - pârcălab de - Ghinea, cumpără vie în Căzăneşti
la - 257, 258; - sat, j. Mehedinţi 234, 248, 332.
257, 258, 390, 422, 460. Stroeştilor, topic la Stolojani <j. Gorj> 1 93.
Streoaiei v. Gura -. Studina, sat <j . Romanaţi, azi j . Olt> 399.
722
Stupi v. Drumul -. Sulimanul, sat <j. Ilfov> 1 44, 32 1 .
Stupini, sat <j . Dâmboviţa> 36. Sultana, ţigancă, fc. lui Ghiera ţigan şi a
Suceni, sat <j. Dolj> 322. Stanei, sr. cu Salefir 257.
Sutleni, sat <j. Ialomiţa> 22. Surdeşti, sat <j. Ialomiţa> 1 1 8, 307.
Sutlescul Manea <din Ţâţa>, vinde ocină 1 47, Surdu(!) Matei, ţigan al m-rii Radu Vodă 298;
496. - Oprea <din Mitreşti>, tatăl lui Voico
Solari (Solariul), sat, j. Dolj 269, 433, 466. 97.
Sulea Dumitru din Tismana, martor pt. Suslăneşti, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 2, 1 4 1 ,
Peştişani 484; - Oprea din Groşani, 389.
eliberează din rumânie 3 1 4. Suşiţa v. Şuşiţa.
Sulariul v. Sulari. Suteşti, sat <j. Vâlcea> 222.
Şain, tatăl lui Dumitru ceauş, se pârăşte pt. fr. cu Radu!, Marin, Simedriu şi Stan
ocină în Sărsca 446. 26 1 , Negrăşani, f. lui Gavrilă cel bătrân,
Şaineşti (Şăineşti), sat <j. B uzău> 493, 504. fr. cu Stan şi Voinea 26 1 , Negrăşani,
Şărb(u) v. Şerb(u). tatăl lui Stroe şi Ganea 26 1 , Tulburea, f.
Şărban v. Şerban. lui Matei, fr. cu Preda, Pătru, Radu 280;
Şărineasa v. Şirineasa. - tatăl lui Roman din Brătileşti 54;
Şăropol, p. lui de moşie în Studina 399. - unchiaş din Luciani, tatăl lui Voico
Şchei (Schei, Schiiai, Şcheaul), sat <j. 42.
Ialomiţa, azi j. Ilfov> 307; - j. Rrn. Şerban (Şărban), ciubotarul din Vărăşti,
Sărat şi Brăila, <azi j. Buzău> 4, 499; - martor 397; cpt. v. <Cuştereanul>; -
-
<j. Sac, azi j . Prahova> 1 89. <din Bărbuleşti>, martor pt. vânzare în
Şchiaul v. Şchei. sat 1 1 7; -din Ivăneşti, vinde ocină în
Şchiopeani v. Şchiopeni. sat 1 8; - din Măţău, boier jurător pt.
Şchiopeni (Şchiopeani), sat, j. Buzău 1 43, 343 . Groşani 273, 3 1 4; <din Trânşani> v.
-
Şegarcea v. Segarcea. Momâcescul; - din Stăneştii de Sus, se

Şerb(u) (Şărbu) (cel bătrân) din Groşani, pârăşte în divan 354; - f. lui Gherghie
eliberat din rumânie 3 1 4; - diac, scrie din Jideni, fr. cu Ursul, vinde la Jideni
doc. pt. Fundeni 1 89; - din Cârstieneşti, 464; - f. lui Micul, nep. lui Ion din
ridică pâră pt. Corbii de Piatră, p. lui în Ţigăneşti 3 I O; - martor pt. înfrăţire la
Corbii de Piatră 260, 465; - din Danul, Şchiopeni 343; - post. din Coiani, f.
martor pt. Cerbureni 40; - din Jideni, f. Ancăi <din Coiani>, strămoş al
lui Manciul, martor pt. chezăşie 464; - domnului Constantin Şerban vv., face
din Poiana, martor pt. Ciobăneşti 28; - danie la m-rea Vieroş 355; - post.,
din Tihuleşti, fr. cu Maria şi Irod, martor pt. Piteşti 32 1 ; - post., sţ.
cumnat cu Stan din Bănuieşti 53; - f. lui Catalinei, ginerele lui Vasilache ban,
Gradea (cel bătrân), nep. lui Marco, p. stăpân în Şuta 1 1 6; - rumân din
lui la Bătieşti 54; - f. popii Radu din Băldălui, f. lui Marin, fr. cu Giura şi
Drăgoieşti, boier jurător pt. Lungi 1 25; Stoica 269; - sţ. Oprişei, tatăl Ancăi,
- fr. cu Stan roşu, se judecă în divan pt. Dobrei şi al Voicăi 54; - tatăl lui Lupul,
Malu şi Broşteni 480; - locul lui la martor pt. Gârbov 373; - tatăl lui
Cârstieneşti 7; - martor pt. Sârbeni 375; Stanciu şi Tănasie, vinde moşie în
- nep. lui Vlad călugăr, martor pt. Pulaşi 329; vist., tatăl lui Radu spăt.,
-
Luciani 42; rumân(i), al lui Ion vătaf

-
ocina lui din Micşani 20, 279; v. şi
din Corşori 7, din: Hăndrăşeşti 457, <Cuştereanul>, Momâcescul;
Ioneşti 1 28, Negrăşani, f. lui Dumitru, - vv. v. Constantin -; <Radu> -.
723
Şerbana, ţigancă, fc. lui Crângeanu 99. Pârdeşti, tatăl lui Ion, Tatul şi Goia 444,
Şerbanovici Stoica, log. v. <Ludescu> -. Perişor 2 1 5 , Tătărani, fr. cu Muşat şi
Şerbăneşti, sat <j . Dâmboviţa> 1 2, 4 1 2, 496. Stan 1 62; - vătaf din Bogdănei, „om
Şintescul Radu, pah. (mare) v. <Popescu> -. adeveritor" pt. Tigoi 48 1 ;
Şinteşti (Sânteşti), sat <j . Ialomiţa, azi j. Ilfov> - <Surdul> vv. < 1 59 1 - 1 592, f. lui Ioan
1 44. Vodă cel Viteaz>, moşie cump. în zilele
Şipot, sat <j . Dolj, azi j. Gorj> 446, 467; - topic lui 262;
la Bătieşti <j. Argeş> 54. - <Tomşa> vv. <al Moldovei, 1 563-
Şirineasa (Şărineasa), sat <j. Vâlcea> 277. 1 564>, tatăl lui Leon vv. 404.
Şitilă, tatăl lui Stan, martor pt. Gârbov 373. Ştefăneşti, sat <j. Ilfov> 1 44.
Şitoaia (Şutoaia, Şutoie), sat <j . Dolj> 200, Ştefoaia, sat <j . Vlaşca, azi j. Ilfov> 223.
303, 422, 460; sat <j. Gorj> 32, 467;
- Ştefu) (Steful) din Brăneşti v . Mălae; - din
v. şi Piatra - Căpreşti, martor pt. înfrăţire 343; din
-
Şoaş v. Gura -, Şuaş. Potoceni, martor pt. răscump. unei

Şofrăceni (Şofrăcini), sat <j . Gorj> 43 1 . p . de moară 442; - din Văleni, fr. cu
Şofrăcini v . Şofrăceni. Stănilă 46; - log. din Piteşti, sţ. (fost)
Şohaş v. Şuaş. al Alisaftei călugăriţa, tatăl lui
Şolomon v. Solomon. Pătraşco, socrul Radei 3 2 1 ;- log., scrie
Şomăneşti (Şomoneşti), sat <j. Gorj> 360. doc. pt. Ciulniţa 1 03 ; - martor pt.
Şomoneşti v. Şomăneşti. răscumpărarea unei p. de moară 442;
Şorghie, primeşte poruncă pt. restituirea - post. v. Tămăşescul; - roşu din
bucatelor lui Stamatie pah. 275. Brăneşti v. Mălae; - rumân din
Şovârcu, sat <j . Vlaşca, azi j . Ilfov> 1 78, 1 88, Cemăteşti, fr. cu Radu!, Stan, Dobrotă
328. şi Micul 1 35 ; v. şi Mălae,
Ştefan (Stefan), călăraş din Ploieşti 1 50; - Tămăşescul.
ceauş din Bârza, boier j urător pt. Şterbul v . Ştirbul.
Cioroiaşi 1 24, 1 3 1 , 1 36; - ceauş din Ştercu, tatăl lui Neagu pah. 348.
Moceşti (greşit: din Lipia), boier <Ştirbei> Arvat, spăt., tatăl lui - Tudorie pah.,
hotarnic pt. Albeşti (Chirăiţi) 423, 424, socrul Păunei 1 30; - lvaşco, sluger din
453; - dascălul din Maxin, martor pt. Izvor, boier j urător pt. Văleni 1 87,
Găujani 397; - <din Bărbuleşti>, martor martor la logodnă 1 30; - Radu, clucer,
pt. vânzare în sat 1 1 7; - din Cacaleţi, martor pt. Fieni 495-497; - Tudor,
boier hotarnic pt. Albeşti (Chirăiţi) 423, clucer din Izvor, boier jurător pt.
424, 453; - din Corşori, vinde ocină în Obislav 252, martor la logodnă 1 30, pt.
sat 7, 55, martor pt. vânzare în sat 47 1 ; Văleni 1 87, p. lui la Vâlsăneşti 386; -
- din Răspopi, boier hotarnic pt. Albeşti Tudorie, pah., f. lui - Arvat spăt., sţ.
(Chirăiţi) 423, 424, 453; din Săveşti,
- Păunei, ginerele lui Cârstea cpt. din
martor pt. Botenii de Sus 36; - eg., Târgovişte, cumnat cu Dumitru clucer, i
ieromonah, al m-rii Cozia 1 5 1 , 347, se întăreşte satul Curăteşti de pe
348; - eg. m-rii Strehaia 248; ep. de
- Neajlov, dat de zestre de socrul său 1 30.
Buzău, ridică pâră în divanul lui Matei Ştirbeşti, sat <j . Dâmboviţa> 223.
Basarab vv. 244; - f. popii Ţintea, vinde Ştirbul (Şterbul), log. din Bucşani, martor pt.
loc la Cârstieneşti 7; - f. uncheaşului B ăieşti 507.
Badea din Tegeni, fr. cu Stan, Albul şi Ştiubeaie v. Ştiubeiu.
Bratul 1 44; - fr. cu Manea, p. lui la Ştiubeiu (Ştiubeaie), sat <j . Mehedinţi> 245.
Bătieşti 54; - locul lui la Corşori 7; - Ştomlega Stanciu!, tatăl lui Preda, ţine în silă
log., f. lui Bogdan iuz., fr. cu Vasilie ocină la Sărsca în zilele lui Matei
iuz. din Ciorani, vinde ocină în M irceşti Basarab vv. 446.
1 74; - mitrop. al Ţării Rom., dă carte de Şuaş (Şoaş, Şohaş), dealul - <j. Vâlcea> 1 2 1 ,
blestem pt. rumânii din Broscari 245 ; - 1 22 .
popa din Slatina, martor pt. Robăneşti Şuiei, sat <j. Argeş> 7 .
450, 45 1 ; - rumâni din: lzbiceni 246, Şuşiani, sat <j . Sac, azi dispărut> 2 1 .
724
Şuşiţa (Suşiţa), sat <j. Mehedinţi> 422, 460. Şuta, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 1 1 6.
Şuşoi, familie (neam) de moşneni din Gârbovi Şutoaia v. Şitoaia.
81. Şutoie v. Şitoaia.
Tabaci, biserică v . Bucureşti. Tăbărăşti (Tăbăraşti), sat <j. Buzău> 30 I ,

Tabără (Tabura), iuz. din Tăbărăşti, boier 423, 424, 453.
hotarnic pt. Albeşti (Chirăiţi) 423, 424, Tălpăşeşti, sat <j. Gorj> 360.
453; - popă din Pleşcoi, martor pt. Tălpigă Micul, p. lui de moşie la Groşi 323; -
Negoşina 2 1 7. Stan, rumân din Negrăşani, tatăl lui
Tabura v. Tabără. Radu!, Nenciul şi Martin 26 1 .
Tanasie v. Tănasie. Tămăşăscul v . Tămăşescul.
Tatomir, pârcălab din Băbiciul, iertat de Tămăşăşti v. Tămăşeşti.
rumânie 2 5 1 ; - popă la biserica lui Tămăşescul (Tămăşăscul) Ştefu!, post. din
Mitrea vomic din Bucureşti <Sf. Tămăşeşti, boier hotarnic pt. Bădeni
Gheorghe Vechi>, martor pt. Bucureşti 448, boier jurător pt. m-rea Câmpulung
265, scrie doc. pt. Bucureşti 276; - 4 1 0, 4 1 1 , 449, martor pt.: Bădeni 428,
popă, se pune chezaş, se plânge vânzare de rumâni la Jupâneşti 26; v. şi
domnului pt. banii turceşti luaţi de Crăciun al -.
jupâneasa Stanca 1 75 ; - tatăl lui Arca Tămăşeşti (Tămăşăşti), sat <j. Muşcel, azi j .
din Stolojani 1 93 . Argeş> 26, 428.
Tatomireşti, sat, j . Dolj 6. Tănasie (Atanasie, Tanasie), armaş, martor pt.
Tatul, croitor, martor pt. Dumireşti 1 1 2; Trestiani 1 7; - clucer, tatăl lui Drăghici
- din Bordeşti, cumpără moşie <în post. 35; - cpt., cumpără în Cucuteni
j. Rm. Sărat> 373; - din Creţuleşti, 12, boier jurător pt. Mărăcineni 1 82; -
martor pt. Şerbăneşti 4 1 2; - din ctitor la m-rea Adâncata 244, 295, 49 1 ,
Muşăteşti, întărire domnească pt. 509; - diacon, martor pt. Bărbăteşti 35;
răscumpara ocinii în sat 1 85 ; - din - din Leoteşti, boier hotarnic pt. Albeşti
Neniuleşti, cumpără moşie <în j. Rm. (Chirăiţi) 423, 424, 453; - f. lui Proca
Sărat> 373; - din Poiană, martor pt. din Râmnic, fr. cu Vasilie şi Preda 1 5 1 ;
ocină în Ivăneşti 1 8; - din Şchiopeni, - f. lui Stepan post., nep. lui Lăudat
tatăl lui Gheorghe 343; - f. lui Muşat, comis 229; - f. lui Şerban, fr. cu
fr. cu Marco, vinde moşie în Măcreştii Stanciu, vinde moşie în Pulaşi 329; fr. -
de Vale 486; - locul lui la Poenari 7; cu Vasilie roşu, moşiile lui la Malu şi
- log. din Pătroaia, vinde în Gemenile Broşteni 480; - log. v. Nicovici; - pah.
96; - rumân din: Deleni 266, Fieni, din Sărăcineşti v. <Sărăcinescul>; -
f. lui Drăguşin, fr. cu Eftimie 496, popă din Târgovişte, eclesiarh,
Pârdeşti, f. lui Ştefan, fr. cu Ion şi Gaia „episcop", cartea lui de judecată 225; -
444, Sărăşti 357, Zăvalul 325; - sluger portar (al doilea) v. Botezatu; -roşu,
din Orbeasca, tatăl lui Bunea 403; socrul lui Laţco 1 1 1 ; - sluger, martor
- tatăl lui Muşat păhărnicel <din pt. Săruleşti 1 1 ; - sţ. Dumitrei, tatăl lui
Măcreştii de Vale> 485, 486; - tatăl lui Albul din Argeş 3 1 7; v. şi Botezatu,
Stroe şi Neacşu!, p. lui de ocină la Nicovici, <Sărăcinescul>.
Fundeni şi Sake 1 89; - unchiaş, boier Tărăceani v. Tăriceni.
jurător pt. averea lui Costea sluger Tărăceanu Preda, log. din Tărăceani, boier
223 ; - vinde la Plăticeşti şi Sărăşti v. jurător pt. Mărăcineni 1 82, pt. zapisele
Zăgoreanu; v. şi Zăgoreanu. lui Tudoran 237.
Tăbăraşti v. Tăbărăşti. Tărâţă, p. lui de moşie în dealul Săsenilor 297.
725
Tărchilă, fr. cu Neagu, se judecă pt. Scurteşti Târgu Jiu (Târgu Jiil), judeţ cu 12 pârgari din
3 1 3, 33 1 . - 43 1 , oameni din - 43 1 , scaunul de la
Tăriceni (Tărăceani), sat <j . Dâmboviţa, azi - 360.
j. Prahova> 23 7. Târnava (Tâmavă), sat <j. Dolj> 1 24, 1 3 1 , 136,
Tătariul v. Tătarul. 303; - sat <j. Vlaşca, azi j. Teleorman>
Tătarul (Tătariul), hotar la Măcreştii de Vale 403.
<j . Rrn . Sărat> 485, 486; - sat Tâmavă v. Târnava.
<j. Dolj?> 264; v. şi Călmăţuiul -; Târnoţat, topic la Răj leţul <j . Argeş> 374.
Coasta -; Valea -. Târnova, sat <j . Vâlcea ?, azi dispărut> 284.
Tătărani, sat <j . Sac, azi j. Prahova> 1 62. <Târnoveanul> Mircea din Tâmavă, scrie
Tătăreni, moşie <j . Muşcel, azi j. Argeş> 5 1 7. doc. 403.
Tătăranul Negoiţă, pah., f. lui - Preda post. Târşor (Târgşoru), oraş <j . Prahova> 88, 357.
din Tătărani, nep. doamnei Neaga, Teancului v. Valea -.
întărire domnească pt. satul Tătărani Tecşan din Mătăsari, se pârăşte pt. locuri la
1 62, se judecă în divan cu Iordache Piatra Curmezişată 83.
Pârşcoveanul post., pt. satul Lungi 1 52; Tegeni, sat <j . Ilfov> 1 44.
- Preda, post. din Tătărani, tatăl lui Teişul de Jos, deal, vie în -, j . Rrn . Sărat 1 76;
- Negoiţă pah., are satul Tătărani de - de Sus, deal, vie în -, j. Rrn. Sărat
moştenire 1 62. 1 76.
Tătărăşti v. Tătăreşti. Teiu v. Fântâna -.
Tătăreşti (Tătărăşti), sat <j. Vlaşca, azi Teleajen, apă, hotar al satului Cemăteşti 1 35.
j. Teleorman> 3 3 . Telega, ocna de la - <j . Prahova> 46, 92.
Tătuleşti, sa t <j. Dâmboviţa> 1 57; - sat <j. Olt> Teleorman, apă, hotar la Mârzăneşti 1 85, 288,
469. sat pe 3 1 0; judeţ, (apă în -), (sate în -)
-
Tâlvor din Cândeşti, boier adeveritor pt. Budeşti 97, 1 79, 1 85, 3 1 0, 3 1 5, 32�
209, pt. Urecheşti 3 1 6. Teleşti, sat <j . Gorj> 360.
Tâmna, sat, j. Mehedinţi 1 80, 1 8 1 . Teodor v. Tudor.
Tâmpa, sat <j . Prahova> 46. Teodosie v. Tudosie.
Tâmpeanu, portar, megiaş din Urecheşti, Teofil (Theofil), (arhi)mitrop. (vlădica) al Ţării
vinde ocină la Coteni 4 1 8. Rom. 260, cartea lui 204, 244, judecă
Tâmpinişul Cegăi, topic la Şuşiani <j. Sac> împreună cu domnul Matei Basarab
21. 508, legământ în faţa lui 326, lepădare
Tâncăbeşti, sat <j . Ilfov> 300. de moşii în faţa lui 287; - eg. m-rii
Târcov(o), sat <j . Buzău> 420. Amota 23, 1 39, 1 5 1 , 344, 394; ep. de
-
Târgovişte, biserica din Zlătari 222; case Râmnic, face schimb de sate cu Preda
(cu pivniţă) la - 1 1 , 50, 60; deal, Brâncoveanu! vornic (mare), în vremea
vinăricerii din - 320, 502; grădină cu lui Matei Basarab 383.
vie în - 267; loc de emitere doc. 5-7, Teşita, moşie <j. Ilfov> 4 1 3 .
9, 1 1 , 1 3 , 1 5, 1 8, 3 1 , 50, 54, 60, 6 3 , Tetcu, tatăl lui Radu! 1 38.
7 2 , 7 9 , 1 04- 1 06, 1 20, 1 25 , 1 27, 1 28 , Tetoi (Titoi), sat <j. Vâlcea> 474, 500.
1 30, 1 3 5 , 1 3 7- 1 39, 1 45 , 1 49, 1 56, Theodosie v. Tudosie.
1 57, 1 60, 1 62, 225, 242; m-rea Stelea Theofana, călugăriţa, mama lui Mihai
din - 1 42, 267; Mitropolia Ungrovlahiei <Viteazul> vv., dăruieşte satul Frăsinet
din - 78, 247, 320; mori la - 50, 60; m-rii Cozia 348.
oraş 270, oameni din 2 1 , 3 1 , 40, 79,
- Theofil v. Teofil.
1 30, 225, 237, 265, 267, 292, 382, Tigoiu, sat <j. Rrn . Sărat, azi j. Buzău> 48 1 ;
429, oraş „al domniei mele", moşie -topic l a Rucăr, <j . Muşcel> 1 46.
domnească 463 ; pivniţă în 50; scaun
- Tigveni, topic la Flămânzeşti <j. Argeş> 1 3 .
domnesc, boieri j urători aduşi la - 1 1 , Tihul, vătaf d e ţarigrădeni, martor pt. Clinceni
1 52; vad de moară la - 79. 330.
Târgşoru v. Târşor. Tihuleşti, sat <j . Sac, azi j. Buzău> 53.
Târgu Jiil v. Târgu Jiu. Tiodor(u) v. Tudor.
726
Tiodosii v. Tudosie. <Topoloveanu> Tudor, f. lui - stolnic, se
Tisa v. Gura Văii -; Valea -. pârăşte pt. o ţigancă 64; - Tudor,
Tismana, m-re <j. Gorj> 2 1 8, 404, 406, 407, stolnic, tatăl lui - şi al Ilinii 64.
42 1 , 484, 5 1 4, - sat <j. Gorj> 404, 406, Topoloveni, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 6 1 ,
484. 64.
Titeanul Stoica <din Titu>, martor pt. danie Tornea din Stănceşti, martor pt. o înfrăţire
de ţigani 99. 343.
Titeşti, sat <j . Argeş, azi j . Vâlcea> I . Trandafir din Paia, tatăl lui Vasilie şi Preda
Titica, jupân, ginerele lui Armega, martor pt. 498.
Scurteşti 3 1 3 . Trandafira, st. lui Mihăilă vară cu Jacov '
Titilea v . Vârful -. J
vinde vi� la Căzăneşti 32.
Titoi v. Tetoi. Transilvania (Ţara Ungurească), ţigani fugiţi
Toacă Badea din Suslăneşti 1 4 1 , boier în - 77.
hotarnic pt. Bădeni 448, boier hotarnic Trăilă, megiaş din Hinov 65.
şi jurător pt. moşiile m-rii Câmpulung Trânşani, sat <j. Ialomiţa> 1 97.
4 1 0, 4 1 1 , 449, boier jurător pt. Trepteni, sat <j. Argeş> 63.
moştenire la Suslăneşti 2 . Tresteiani v. Trestiani.
Toader v. Tudor. Trestiani (Tresteiani, Trestiiani), ocină la
Toderiţă, tatăl lui Nichifor cpt. din Borăşti, Cârstieneşti <j. Muşcel> 7; - topic la
martor pt. Găujani 397. Corşori <j. Muşcel> 1 7, 47 1 ; sat <j .
-
Todir v. Tudor. Sac, azi j . Prahova> 3 1 9; - d e Sus, sat

Todor v. Tudor. <j. Prahova> 5 1 8.
Todosie v. Tudosie. Trestii, topic la Cârstieneşti <j. Muşcel> 7.
Toftişti v. Tufeşti. Trestiiani v. Trestiani.
Tohani, sat <j. Sac, azi j . Prahova> 50, 60. Trifa, popă din Răzvad, boier jurător pt.
Toloi Dumitraşco, martor pt. Bărbăteşti 490. Stoieneşti 389.
Toma, comis din Pătroaia, tatăl lui Mihai post. Trifan din Sălcuţa, megiaş dat pe răvaş
1 69; - din Budişteni, martor pt. domnesc pt. Giurgiţa 462.
Dobroieştii de Jos 6 1 ; - din Comăniţa, Trifu v. Lacul lui -.
tatăl lui Badea, întărire domnească pt. Tritoreanul Radu <din> Miridina, martor pt.
ocină în sat 1 20; - din Pleşcoi, martor moşie în sat 376.
pt. Negoşina 2 1 7; - din Poenărei, vinde Trofin, rumân din Băldăluiu, f. lui Neacşu!, fr.
ocină la Trestiani 7; - din Scăuiari, f. lui cu Oprea, Ion şi Ursul 269.
Pătru 32; martor pt. dealul Troian(-e), hotar la Sârbeni <j. Sac> 375;
Crângurenilor 1 53 , 1 58; - post. din - topic la Corşori <j. Muşcel> 7.
Ş uşiţa, boier hotarnic pt. Caraula, Troianul v. Râmnic.
Intorsătura Bubii şi Cucuiaţi 422, 460; - Trufajul Bălănel din Dumireşti, martor pt.
tatăl lui Dumitru, Stoica şi Vlaicul 1 60. vânzare de moşie din funia pulpească
Tomeani v. Tomeni. 1 1 2.
Tomeni (Tomeani), sat <j . Romanaţi, azi j . Trufanda, vist., tatăl lui Iordache post. al
Olt> 1 37, 4 1 7. doilea v. <Pârşcoveanul>.
Tomşani, sat <j. Dâmboviţa> 50, 60; - sat <j. Trufăşilă Efrim, ep. de Buzău, unchi (bunic?)
Sac, azi j . Prahova> 50. lui Stoica, Vasile şi loanichie, eg. m-rii
Topana, sat <j . Olt> 16. Adâncata, p. lui de ocină la Verneşti
Topliceani v. Topliceni. 244, 295, 49 1 , 509.
Topliceni (Topliceani), sat <j. Rm. Sărat, azi j . Tudor(u) (Teodor, Tiodor(u), Toader, Todir,
Buzău> 398, 443. Todor, Tudoriu, Tudur(u), Tuoader,
Tudorie) al popii din Căzăneştii lui
Topliţa, râu 35; - topic la Corşori <j. Muşcel>
7. Spată, eliberează din rumânie 222; -
băcan <din Trânşani> martor <pt.
Topolniţa, m-re <j. Mehedin?>, ,,aflată la marginea
Trânşani> 1 97; călăraş din Bucureşti,
ţării" 67, 205; - sat <j. Mehedin?> 37 1.
-
Topolov, deal, <j . Argeş> 1 3 .

martor pt. vânzarea unui loc de casă în
727
ora.ş 1 68; - călăraş d i n Mârzăneşti, f. lui Duşani 504; - log. din Olăneşti v.
Băilă 288; - călăraş din Mârzăneşti v. Olănescul; - log. din Slăviteşti v.
Corbeanul; - cămăraş din Fălcoi, <Slăvitescul>; - log., scrie doc. pt. m-rea
moşia lui în Cotiniţa 437; - ceauş, vinde Strehaia 257; - martor pt. Deduleşti
moşie 1 66; - clucer din Izvor v. Ştirbei; 440; martor pt. Hulubeşti 476; -
-
- cpt. din Hodivoaia, împresoară moşii megiaş din B istrita 65; - megiaş din
la Şovârcu şi Gurbanu 328, martor pt. Bresniţa de Sus, f. lui Andrei, se
Stăneşti 1 88; - cumpără în Mlăci 1 47; - împrumută 285; - nep. lui Bălan
cupeţ, martor pt. Săruleşti 1 1 ; - din Belciug v. Belciug; - pah. din Fălcoi,
Buzău, tatăl lui Dragomir, socrul lui martor pt. Slăvileşti 1 0; - pah., f. lui
Stanciu!, ginerele Baliceasei, martor pt. Arvat spăt. v. <Ştirbei>; - popă din
dealul Săsenilor 297; - din Căzăneştii Buzău v. Rusul; - popă, locurile lui la
lui Spată (I şi II), eliberează din rumânie Poienărei 7, scrie doc. pt. Corşori 55,
222; - din Cioroiaşul v. Buzatu; - <din 47 1 ; - post. din Godeni, boier jurător pt.
Comăniţa>, fr. cu Neniul bătrânul, tatăl Stoieneşti 3 89; - post., f. lui Marco
lui Stan şi Vâlcan, unchiul lui Necula şi <Danovici> arma.ş v. <Danovici>; -
al lui Gherghe 1 20; - din Giurgiţa, roşu <din Craiova>, martor pt.
eliberează din rumânie 462; - din Vâlcăneşti 4 1 ; - roşu din Jideni, martor
Ivăneşti, f. lui Murgeanu), fr. cu pt. chezăşie 464; - roşu, f. lui Barbu!
Manciul, Mango, Vlădan şi Neagu!, din Giuleşti, i se întăresc ocini în j.
martor pt. vânzare în sat 1 8; - din Romanati 500; rumâni din : Ciocănari,
-
Ivăneşti, f. lui Nedelco, martor pt. f. lui Neagul, fr. cu Dragomir, Radu,
vânzare în sat 1 8, 249; - din Ivăneşti, Badea, nep. lui Marco 9, Deleni 266,
unchiul lui Stanciu! şi B alea, vinde Drajna de Jos 353, Izbiceni, fr. cu Baja
ocină în sat 1 8 : - din Jideni, martor pt. 246, Lungi 1 52, Negrăşani 261,
chezăşie 464: - din Măgureni. f. lui Tătărani 1 62, Zăvalul 325, tatăl lui Bâra
Dan. fr. cu Stănislav. Stan şi Stanciu! 325; - scrie doc. 230 bis; - stolnic din
1 4 : - din Mătăsari. văr cu Stăneia se Topoloveni v. <Topoloveanu>; - st.
pârăşte pt. locuri la Piatra Curmezişată Maricăi, ginerele Afimiei din Jigălie,
83: - din l\lileşti. martor pt. vânzare în cumnat cu Necula, se tocmeşte să
sat 38. 39: - din Pueşti. f. lui Stoica plătească datoriile cumnatului său 474;
păhărnicel. martor pt. Măcreştii de Vale - unchiul lui Vasile din Gârbovăt 100;
485. 486: - din Scăiani. boier hotarnic vătaf de plăieşi. boier hotarnic şi jurător
pt. Cemilteşti 1 35 : din Strâmba. boier
- pt. m-rea Câmpulung 4 1 0, 41 1 , 448,
hotarnic pt. Poieni 3 3 : din Strârnbeni,
- 449; - vomic v. Ciocoro; v. şi Belciug,
boier jurător pt. ocină în B ibarsă 338: - Bujoreanul, Buzatu, Ciocoro,
<din Şerbăneşti>, p. lui la Cucuteni 1 2 ; Corbeanul, <Danovici>, Olănescul,
- din Tismana, martor pt. Peştişani 484; Rusul, <Slăvitescul>, Ştirbei,
- din Urecheşti, boier jurător pt. <Topoloveanu>.
Craiovita 322; - eg. al schitului Tudora (Tudoria), jupâneasă, hainele şi
Topolniţa 67; - f. lui Ion, vinde în sculele ei 223; - sţ. lui <Bădeanu>
Carcadulea 4 1 5 ; - f. Mariei, fr. cu Barbul cpt., creşte de suflet o ţigancă
Dumitraşco din Măineşti, vinde o 64; tigancă, fc. lui Necula Catei 99.
-
tigancă 505; - f. lui - stolnic v. Tudorache (Tudorachi), boier jurător pt.

<Topoloveanu>; - fr. cu Stanciu! log. grădină în Târgovişte 267; - f. lui
din Budişteni 24; - iuz. de dorobanţi, Dediul, fr. cu Neagu) şi Dumitru, vinde
martor pt. Brăgăreşti 3 04; - iuz. din ocină în Găvana 1 92.
Cuceşti, martor pt. Oteşani 284; - log. Tudorachi v. Tudorache.
v. Bujoreanul; - log. <din Comăniţa>, Tudoran, armaş, tatăl lui Dobromir 84; -
tatăl lui Neniul bătrânul şi al lui -, ceauş din Buzău, văr cu Ouţe, vinde în
bunic al lui Necula, Gherghe, Stan şi Olteni 80, i se întăreşte dijma de la
Vâlcan 1 20; - log. din Letca, martor pt. Târciova 420; - din Stoeneşti, boier
728
j urător pt. ocină la Bibarsă 338; - f. lui Lazul 434; - locurile lui la Ghimpeni
Pătru, fr. cu Preda, nep. lui Ion vătaf din 1 07; - log. din Padeş, boier jurător pt.
Corşori 7; - martor pt. Căzăneşti 332; - Masloşi 360; log., tatăl lui Preda spăt.
-
pah. din Aninoasa v. <Vlădescu>; - din Cepturoaia v. <Corbeanul>; -

post. din Lereşti v. Lerescul; - rumân rumâni din: Drajna de Jos 353, Gârleni,
din Ciocănari, f. lui Marco, fr. cu Ion, f. lui Nicola 1 9 1 , Lazul 434; v. şi
Drăghici şi Dumitru, nep. lui Neagu! 9; <Corbeanul>.
- sţ. Ancăi, ginerele lui Dumitru Ochea, Tudosii v. Tudosie.
ia 1 2 boieri jurători pt. satul Băcăleşti Tudosiia v. Tudosie.
237; v. şi Lerescul, <Vlădescu>. Tudur(u) v. Tudor.
Tudorănescul Oprea din Argeş, martor pt. Tufe, topic la Corşori <j. Muşcel> 7.
vânzare de rumâni 40. Tufeşti (Toftişti, Tufuteşti), sat <j. Rrn. Sărat,
Tudoria v. Tudora. azi j. Brăila> 398, 443.
Tudorie v. Tudor. Tufuteşti v. Tufeşti.
Tudoriu v. Tudor. Tunşi, sat <j. Gorj> 467.
Tudose v. Tudosie. Tuoader v. Tudor.
Tudosia, sţ. lui Stanciu log. din Budişteni, fc. Turbaţi, sat <j. Gorj> 482.
Ancăi, sr. cu Dobrişan 1 1 0. Turburea, sat <j. Dolj, azi j. Gorj> 2 1 0, 280.
Tudosie (Teodosie, Theodosie, Tiodosii, Turcea, rumân din lzbiceni 246.
Todosie, Tudose, Tudosii, Tudosiia), Turcin <Costandin> din Juguri, tatăl lui
aldămăşar pt. Bărăşti 356; - din Marco 448, boier jurător pt. m-rea
Brâncoveni, martor pt. Măineşti 505; - Câmpulung 4 1 0, 4 1 1 , 449.
eg. al m-rii Strehaia 390, 3 9 1 , Turcul(-ui) v. Coasta -.
răscumpără de l a spânzurătoare u n ţigan Turnişoru v. Curmătura -.
257, 258; - ep. de Râmnic, martor pt. Turtiman Radu!, p. lui în funia copeşască la
Robăneşti 42 1 ; - feciorul lui, rumân din Bătieşti 54.
Ţalapi(a), rumân din Foieşti 90. Ţăţârligi (Ţăţărgi), sat în hotar cu Suşiani
Ţangonescul (Ţangoniscul) Necula din <j. Sac, azi j . Buzău> 2 1 .
Curte<a>, fr. cu Datco post., martor pt. Ţâgăneşti v. Ţigăneşti.
vânzare în sat 43 1 , 432. Ţânţăreni, m-re, j. Mehedinţi 6.
Ţangoniscul v. Ţangonescul. Ţârfolia, podul -, hotar la Cemăteşti 1 35 .
Ţapn Stan, tatăl lui Ion 297. Ţâţa, sa t <j. Dâmboviţa> 496.
Ţara Românească (- Rumânească, - Ungrovlahiei, Ţeba (Ţiba) din Bistra, boier hotarnic pt. Albeşti
Ungrovlahia) passim, Mitropolie a - 3, Chirăiţi 423, pt. Albeşti 424, 453.
mitrop. al - 320, ,,schiptrul" - 200; Ţerţileşti, sat <j. Dâmboviţa> 468.
- Turcească, ţigani fugiţi în - 1 56; Tiba v. Teba.
- Ungurească v. Transilvania; v. şi Tigăn � ul Radu(, log. din Ţigăneşti, boier
Transih·ania. judecător şi tocmitor pt. Cemăteşti 44 1 ,
Ţarfoiul Giurca din Piatra, ia boieri pe răvaşe face schimb d e ţigani 2�2.
domneşti pt. Cucuiaţi 460. Ţigăneşti (Ţâgăneştij, sat <j. Ilfov> 4 1 3; sat
-
Ţarigrad (Constantinopol), oraş 1 1 6, om <j. Muşcel, azi j. Argeş> 76, 1 1 0, 242,

plecat la - pentru treaba domnească şi a 50 1 ; - sat <j. Teleorman> 3 1 0.
ţării 263; pribegie la - 1 06. Ţigănii v. Valea -.
Ţarovăţ, sat <j . Mehedinţi> 67. Ţigănuş Vladul din Băicoi, f. lui Stanciu!, fr. cu
Ţăţărgi v. Ţăţârligi. Gavrilă cel bătrân, întărire domnească pt.
Ţăpoteiu, tatăl lui Matei din Cârlomăneşti 278. ocină la Bibarsă 338, 380.
729
Ţigulescul Stan din Moreni, martor pt. Ţoftişti v. Ţufeteşti.
vânzare la Cătun 488. Ţoga, megiaş din Duşeşti 90.
Ţigureşti, sat <j . Dolj> 462. Ţoghie Stan din Măineşti, martor pt. vânzarea
Ţimirlon, groapa lui -, hotar la Cemăteşti 1 3 5 . unei ţigănci 505.
Ţincuş, topic l a Poenărei <j. Muşcel> 7. Ţogoş, cămăraş, martor pt. Fieni 495-497.
Ţintea, popă, tatăl lui Ştefan 7. Ţonea, log., scrie doc. pt. Berivoieşti 259.
Ţintie, p. lui de moşie la M irceşti 1 26. Ţufeteşti (Ţoftişti), sat <azi dispărut> 398,
Ţintui, tatăl lui Stahie, martor pt. Olteni 80. 443.
Uda, hotar la Râj leţul <j. Argeş> 374. U lişti v. Uleşti.

Udeni, sat <j . Dâmboviţa> 50, 60. Uliţa, sat <j. Vâlcea> 9 1 .
Udrea, comis, f. lui Hrizea vomic (mare, fost), Ulmet, sat <j . Sac, azi j . Buzău> 1 64; - sat
sţ. Alexandrei, ginerele lui Petru Aslan <j . Vâlcea> 322.
clucer, vinde satul Drajna de Jos 353, Ulmilor v. Valea -.
354, vinde satul Herăşti 1 27, 1 44, scrie Ulmuleţi, sat, j. Teleorman 3 1 5.
doc. 1 44; din Cărpeniş, megiaş jurător
- Ungheni, sat <j . Vlaşca, azi j. Ilfov> 33, 63.
pt. rumânire 482; - din Găieşti, tatăl lui Ungrovlahia v. Ţara Românească.
Andronie I 08; - din Lipăreşti, martor pt. Ungurei, sat <j. Teleorman, azi j . Olt> 1 87, 4 1 7.
vânzare în sat 58; - din Tigoiu, „om" Ungurul v. Valea -.
adeveritor pt. moşie în sat 48 1 ; Urdăreanul (Urdearănul) Preda, pah. din
- dorobanţ, grădina lui la Târgovişte 463; Urdari, boier j urător pt. Masloşi 360,
- f. lui Pătru din Urecheşti, nep. lui Vlad martor pt. Gârbov 467.
Mândrău, fr. cu Manea 6; - log. din Urdearănul v. Urdăreanul.
Găieşti, vinde în Gemenile 96; - roşu din Urdeşti, sat <j. Ilfov, azi j. Dâmboviţa> 1 57.
Găieşti, martor pt. !oneşti 44; - rumâni Ureache v. Ureche.
din: Vaideeşti, nep. lui Manea 1 28, Ureche (Ureache, Urechia), megiaş din
Zăvalul 325; - sluger (mare) din Doiceşti Carcadulea 364, 380, se pârăşte pt.
v. Doicescul; v. şi Doicescul. ocină în sat 4 1 5 ; - p. lui în Urecheşti
- Stan, aldămăşar pt. Bărăşti 3 56. 3 1 6.
Udrişte, boier din Şărineasa, se pârăşte pt. nişte Urecheşti (Urechişti, Uricheşti), m-re <j. Rm.
năpăşti 277; - cămăraş (mare, fost), f. Sărat> 209; - sat <j . Gorj > 6, 32, 322;
popii Cândea din Brâncoveni, fr. cu Barbu - sat, j. Rm. Sărat, <azi j. Vrancea>
cupeţ (cupar), cotropeşte ocma la 1 76, 209, 3 1 6, 4 1 8.
Mârzăneşti 288, i se întăreşte ocină la Urechia v. Ureche.
Mârzăneasca de Jos 220, vinde vii în Urechişti v. Urecheşti.
dealul Bărbăteştilor 490, vinde moşie la Urezi v. Hurezi.
Pleşoiul de Sus, Slatina, scrie doc. 498; Uricheşti v. Urecheşti.
- log. (al doilea) din Herăşti v. Năsturel; Urii!, călugăr v. şi Urse.
- post. din Bârseşti, boier jurător pt. Urlaţi, sat, j . Prahova 1 3 5 .
Văleni 1 87; - vomic (mare, fost) din Urlueşti, sat <j . Olt> 469.
Băneşti, ctitor m-rii Potoc 1 39; v. şi Urluieni, sat <j. Teleorman, azi j. Argeş> 1 20.
Năsturel. Urse(a), călugăr (Urii!), tatăl lui Stan, viile lui
Uescul, tatăl lui Neagu călăraş din Mârzăneşti la Piscu 278; - cpt., martor pt.
288. Mitropolia Ţării Rom. 78, martor pt.
Veşti, sat, j . Teleorman 208. Piatra Curmezişată 83; - din Jideni,
Ugrin, p. lui de moară <în j . Buzău> 442. tatăl lui Gheorghe, ia în chezăşie pt. bir,
Ulea v. Valea lui -. via lui în sat 464; - martor pt. Fundeni
Uleşti (Ulişti), sat <j. Ialomiţa, azi j. Ilfov> 473. 1 89; rumân din Drajna de Jos 353.
-
730
Urseşti, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea> 209. Ion şi Trofin 269, Negrăşani (I şi II)
Ursoaia, topic la Bătieşti <j. Argeş> 54. 26 1 , Negrăşani, f. lui Balea, fr. cu
Ursu(I), cneaz din Dărvari, nep. lui Bujor 1 1 5, Stoica şi Rusul 26 1 , Negrăşani, f. lui
200; - f. lui Gherghie din Jideni, fr. cu Neaga, fr. cu Albul şi Stan 26 1 ,
Şerban, vinde la Jideni 464; - log. din Negrăşani, tatăl lui Radu! 26 1 ,
Recea, boier hotarnic pt. Poieni 33; - Negrăşani, tatăl lui Radu! ş i Voico 26 1 ,
popă de la Biserica Domnească <din Negrăşani, v. Căpăţână, Zăvatul, f. lui
Târgovişte> 3 5 ; rumam din: Vlaicu 325; v. şi Căpăţână; Gruiul -.
Băldăluiu, f. lui Neacşu!, fr. cu Oprea, Urzicuţa, sat <j. Dolj> 1 24, 1 3 1 , 1 3 6, 208.
Vadislav v. Vladislav. j. Buzău> 376; - Rugilor, topic la

Vadul Carelor, topic la Viforâta <j. Dâmbovişa> Cârstieneşti <j. Muscel, azi j. Argeş> 7;
4 6 3 ; - lui B ădici, topic la Săcuiani - Rojii, topic la Muşcel <j. Buzău> 379;
<j. Dâmboviţa> 73. - Saşilor, topic la Târgovişte
Vaideei, m-re v. Mâstâneşti; - sat <j. Prahova> <j. Dâmboviţa> 225; - Seacă, topic la
267; v. şi Mâstâneşti. Ţerţileşti <j. Dâmboviţa> 468; - Sredii,
Vaideieşti (Vaideşti), sat, (ocină la -) <j. Vlaşca, topic la Bădeni <j. Muscel, azi j. Argeş>
azi j . Dâmboviţa> 128. 448; - Ştefăneştilor, sat <j. Muscel, azi
Vaideşti v. Vaideieşti. j. Argeş> 5 1 9; - Tătarului (Tatarului),
Valea, m-re <j. Muscel, azi j. Argeş> 77; topic <j. Dâmboviţa> 96; - Teancului,
- plasa din - v. Căzăneştii lui Spată; topic, deal la Vemeşti <j. Buzău> 293,
v. şi Căzăneştii lui Spată. 302; - Tisei, topic la Duşeşti, j. Teleorman
Valea Albişorului, topic la Fieni, j . Dâmboviţa 90; - Ţigănii, topic la Câmpulung
496; - Bârzescului, hotar la Corcova, <j. Argeş> 262; - Ulmilor, topic la
j. Mehedinţi 508; - Câinelui, topic la Brebu, j. Prahova 202; - Ungurului,
Uieşti <j. Teleorman> 208; - Cireşului, hotar la Ocna Mare <j. Vâlcea> 338;
topic la Răj leţul, j. Argeş 374; - Fetii, - Vălenilor, topic la Bărbăteşti
topic la Răjleţul, j. Argeş 374; - Frăcii, <j. Dâmboviţa> 490; v. şi Gura -.
topic la Corşori, j. Muscel <azi j. Argeş> Varlaam, eg. (ierom.) m-rii Căldăruşani,
7; - laşilor, hotar la Flămânzeşti cumpără ocină la Ciorani 2 1 3, vinde,
<j. Argeş> 1 3 ; - lzvoranilor, topic la schimbă ţigani 239, 24 1 , 296; - eg. m
Bătieşti <j. Argeş> 54; - Lespezilor, rii Câmpulung in diverse pricini 44,
topic la Brebu, j . Prahova 202; - lui 206, 292, 3 1 4, 340, 36 1 , 409--4 1 1 , 428,
Albul, hotar la Flămânzeşti <j. Argeş> 448, 449.
13; - lui Preda, topic la Corşori, j. Muscel Varaonghel, topic la Gurguiaţi <j. Ilfov> 224.
<azi j. Argeş> 7; - lui Stoian, topic la Varvara, sţ. (a doua) a lui <Comăţeanu>
Davideşti, j . Muscel <azi j. Argeş> 1 60; Socot clucer (mare), mama lui Adam,
- lui Ulea, topic la Cârstieneşti mama vitregă a lui Cârstea clucer,
<j. Muscel, azi j. Argeş> 7; - Lupului, lanache sluger şi a lui Florescu! pah.,
matca -, hotar la Brebu, j. Prahova 202; soacra Ancăi 50, 60, 1 03, 429; - sţ. lui
- Malului, topic la Corşori, j. Muscel Pătru din Scăieşti 46.
<azi j. Argeş> 7; - Mărului, topic la Varvare, rumân din Perişor 2 1 5.
Răjleţul, j. Argeş 374; - Plopului, topic Vasalache v. Vasilache.
la Poienari <j. Muscel, azi j. Argeş> 7; Vasalachie v. Vasilache.
- Purcarului, hotar la Brebu, j. Prahova, Vasilache (Vasalache, Vasalachie, Vasilachi),
202; - Rea, topic la Miridina <j. Sac, azi ban <din Şuţa>, socrul lui Şerban post.,
73 1
tatăl Catalinei, pâră în divan 1 1 6; - din Mihăieşti 1 1 8; - post. din Breasta 282;
Călineşti, tatăl lui Neaniul post. 3 50; - post. din Gioroc, boier jurător pt.
- iuz. din Mărăcineni v. Mărăcineanu; Cioroiaşu 1 24, 1 3 1 , 1 36; - roşu din
- iuz., martor pt. Fieni 495-497; v. şi Broşteni, fr. cu Tanasie, morile lui la
Mărăcineanu. Broşteni, se judecă în divan 480; roşu -
Vasilachi v. Vasilache. din Dălhăuţi, boier j urător pt. Căpoteşti

Vasile (Vasilie,Vasilii, Văsilie), aldămăşar pt. 398, 443; - rumâni din: Negrăşani, f. lui
Bărăşti 356; - annaş (mare, fost), f. lui Cârstea, fr. cu Matei, Drag şi Stanciu!
Preda spăt., nep. lui Nica log. (mare, 26 1 , Negrăşani, f. lui Manea Lungul, fr.
fost) <din Corcova>, primeşte poruncă cu Radu, Dragomir, Baico şi Vlaicul
domnească pt. dijma de la Vlădeni 299, 26 1 ; - spăt., f. lui Muşat vist. şi al
vinde satul Corcova 508; - ceauş din Samfirei, fr. cu Ilinca, tatăl lui Hriza,
Bucureşti, tatăl lui Pătraşco ceauş, moşii la lzvorani 254, 287; - sţ. Dumitrei,
Dumitraşco şi Iancu 1 68; - cpt., sţ. ginerele lui Vladul din Arceşti, vinde
Stanei, vinde la Clinceni 3 30; - diacon, moşie la Arceşti, se judecă cu Diicu
scrie doc. pt. Muscel 379; - din B uicescu 4 1 4; - stolnic, martor pt.
Budişteni, unchiul lui Stan 24; - din Mârzăneşti 27; - tatăl lui Stoica
Costea, boier jurător pt. Şovârcu 1 78; păhărnicel din Puieşti 485, 486;
- din Crângu, boier hotarnic pt. Albeştii - ungurul, tatăl lui Draghia, nep. lui
Chirăiţi 423, 453; - din Gârbovăţ, tatăl Ilarion (Arion) din Verneşti ep. <al
Floarei, nep. lui Toader 1 00; - din Buzăului>, pâră în divan cu ep. Serafim
Gomoieşti v. Gomoiescul; - din al Buzăului pt. ocina unchiului său 244,
Nicopole v. Culea; - din Sibiceu, 295, 458, 49 1 , 492, 509; - vinde vie la
martor pt. Miridina 3 76; din Bătieşti 54; - vist. (mare, fost), <ginere lui
Urecheşti, vinde ocină la Coteni 4 1 8; Pană vist. mare, socrul lui Trufanda vist.
- eg. al m-rii B istriţa 1 2 1 , 1 5 1 , 243, (mare)>, bunic lui Iordache Pârşcoveanu
338, 42 1 ; - eg. (popă), al m-rii Brebu post. (al doilea) 1 25, 1 52; v. şi Culea,
72, 202; - f. lui Albu, martor pt. dealul Duşoiul, Gomoiescul, Rătivoiescul,
Săsenilor 297; - f. Dochiţei, martor pt. Vâlceanul.
dealul Săsenilor 297; - f. lui Duşoiul Vasilie v. Vasile.
Radu v. Duşoiul; - f. lui Proca din Vasilii v. Vasile.
Râmnic, fr. cu Preda şi Tanasie 1 5 1 ; Vatra Siminocului, topic la Obislav <j. Vlaşca,
- f. lui Sava din Negoieşti, fr. cu Nasta, azi j . Ilfov> 257.
schimb de ţigani 405; - f. lui Trandafir Vatră v. Vetrea.
din Paia, fr. cu Preda, vinde ţigani 498; Văcarul v. Gura Văii -.
- iuz. <din Scurteşti>, i se fură stupii <Văcărescu!> Ivan, pitar din Văcăreşti, sţ.
3 1 3, 33 1 ; - iuz. din Ciorani, f. lui Fierâcăi, tatăl lui Negoiţă spăt. şi al
Bogdan iuz., fr. cu Ştefan log., vinde în Alexandrei, socrul lui Mihai neg. 99;
Mirceşti 1 74; - log. de la vistierie - Negoiţă spăt., din Văcăreşti, f. lui
v. Vâlceanul; - log. din Rătivoieşti Ivan, fr. cu Alexandra, cumnat cu Mihai
v. <Rătivoiescul>; - log., martor pt. neg. 99.
Cărbunaru, scrie doc. pt. Rădăcineşti Văcăreşti sat <j. Dâmboviţa> 99.
4 1 , 48; - martor pt. Bărbăteşti 490; Vădeslav v. Vladislav.
- martor pt. Cărbunaru 48; - martor pt. Vădislav v. Vladislav.
Căzăneşti 350; - martor pt. <dealul Văgae, fiii lui rumâni în Plăticeşti şi Sărăşti 3 1 9.
Crângurenilor> 1 58; - martor pt. <Văgiulescul> Lupu v. Bălteanul.
Sârbeni 3 75 ; - megiaş din Şerbăneşti Văgiuleşti, sat <j. Mehedinţi> 200, 303, 422,
1 2; - monah de la m-rea Argeş 1 6; 460, 470.
- morar <din Dragoslavele>, aldămăşar Vălari, sat <j. Gorj> 467.
372; - popă din Buzău, boier jurător pt. Văleni, sat, <j. Muşcel, azi j. Argeş> 426; <j. -
Valea Teancului 293; - popă din Romanaţi, azi j. Olt> I O, 1 87, 42 1 , 450,
732
45 1 , 4 72; - sat <j. Sac, azi j . Prahova> Bâra, boier jurător pt. Lungi 1 25; - f.
46, 2 1 4; v. şi Podul -, Valea -. lui Oprea din Rătevoieşti, fr. cu Albul
Vărăşti, sat întărit m-rii Viforâta <j. Ilfov> log., Văsiiu şi Simion, vinde ocină la
1 44, 224, 307, 308, 397. Rătevoieşti 7; - log. din Mărăcineni,
Vârâţi v. Vărăşti. martor 49 1 , 492; - rumân din Zăvalu
Vărbiţa, sat <j. Mehedinţi> 200. 325; - tatăl lui Mitrea post. şi al lui
Vărcuţa, topic la Giurgiţa, j. Dolj 462. Stoica pah. din Dragomireşti 289;
Vărluţa, sat <j. Olt> 322. - Alexe din Mărăcineni, martor pt.
<Vărzaru> Radu, armaş (mare fost), sţ. Joanei Vemeşti 49 1 ; - Bunea vist. (mare) v.
armăşoaia, ucis de seimeni 1 76. Grădişteanu; v. şi Grădişteanu.
Văsâi v. Văsiiu. Vâlsan din Puţuri, tatăl lui Danciul post., Radu
Văsii v. Văsiiu. post., Datco post., fr. cu Matei, unchiul
Văsiiu (Văsâi, Văsii) din Cârstieneşti, f. lui Margăi, p. lui în Perişor, boier jurător
Barbu!, fr. cu Neagoe şi Oprea, vinde pt. Cioroiaşu 1 24, 1 34, 1 36, 2 1 5 ; -
ocină în sat 7; - din Cârstieneşti, f. lui martor pt. Gomoviţa 3 7 1 ; - rumân din
Juga, fr. cu Oprea şi Cemat, vinde ocină în Găujani 1 86.
sat 7; - din Cârstieneşti, locul la Viişoara Vâlsăneşti, sat <j. Romanaţi, azi j. Teleorman>
7; - din Poienari, vinde loc la Rugi 7; 386.
- f. lui Oprea log. din Rătevoieşti, fr . cu Vână (Vânea) Costandin din Bălişoara, boier
Simion, Vâlcul şi Albul log., vinde ocină hotarnic pt. Albeşti 423, 424.
la Poienărei 7; - rumâni din: Băldălui, f. Vânea v. Vână.
lui Manea, fr. cu Bunea, Neacşu! şi Stoica Vânju, topic la Păpălari, j. Romanaţi <azi j .
269, Zăvalu, f. lui Neagoe 325; Vladul
- Olt> 1 37.
din Băduleşti, megiaş tocmelnic pt. Vârâţi, sat <j. Dolj> 52, 1 87, 233, 25 1 , 308,
Ghimpeni 1 07. 4 1 7, 422, 460.
Văsilie v. Vasile. Vârful Titilii, topic la Gârbov <j. Rm. Sărat şi
Văţa, sat <j. Romanaţi, azi j. Olt> 363. Brăila, azi j. Buzău> 373.
Vâlcan, cumpără moşie în Mirceşti 1 26; <din - Vârjoghe, post. din Crângeni, martor pt. Coziani
Comăniţa>, f. lui Tudor, fr. cu Stan, nep. 238.
lui Neaniul bătrânul, văr cu Nechula şi cu Vârleţ, sat <j. Ilfov, azi j. Ialomiţa> 1 1 .
Gherghe, întărire domnească în Comăniţa Vârloi, sat <j. Gorj> 1 49.
1 20; - pah., tatăl lui Radu!, martor pt. Vârtop, topic la Davideşti, j. Muscel<azi
Stăneşti 1 84; - post. <din Belcin>, martor j. Argeş> 1 60.
pt. Stăneşti 1 88 , 1 78. Vârvor, sat <j. Dolj> 2 1 5.
Vâlcăneşti, sat, j . Dolj 4 1 , 52, 1 06, 1 24, 1 3 1 , Vâşânuc, tatăl lui Stoica din Poieni 33.
1 36, 233. Vedea, apă j . Teleorman 97, 1 85, 374.
Vâlcea, j. (birari ai judeţului, sate în -) 63, 2 1 1 , Vei Ocnă v. Ocna Mare.
222, 243, 277, 329, 344, 345, 347, 383, Velisarie, log., întărit în Groşi 1 67, 255, 323.
46 1 , 500; - topic la Bătieşti <j. Argeş> Venetea, apă <j. Ilfov> 1 1 .
54. Ventilă v. Vintilă.
Vâlcea din Buzău, boier jurător pt. Prundăreşti Veniamin, eg. al m-rii Argeş 260.
30 1 . <Vernescul> Balea, <log.> din Vemeşti, boier
Vâlceanul Vlad, log. de vistierie, martor pt. adeveritor pt. Pizduleşti 4 1 6, 455, 456.
Bărbăteşti 460. Verneşti (Vemişti, Vimeşti, Vimişti), sat, deal,
Vâlceaua Veche, topic la Mârzăneşti <j. vie la <j. Sac, azi Buzău> 4, 1 90, 244,
-
Teleorman> 288; - lui Popovici, hotar 28 1 , 293, 295, 302, 435, 438, 443, 455,
la Cucuiaţi <j . Mehedinţi> 460. 458, 49 1 , 492, 494, 509.
Vâlceni, sat <j. Vlaşca, azi j. Teleorman> 504. Vemişti v. Verneşti.
Vâlcul (Vleacul), bunicul lui Manolea din Vetrea (Vatră) din Potoceni, tatăl lui Anghel 442.
Jirov 508; - (cel bătrân) din Stoieneşti, Vetricea, sat, j. Vâlcea, întărit lui <Bârsescul>
boier jurător pt. Bibarsă 338; - din Vlad log. 63.
733
Vianu, topic la Perişor v. Calea -. - ţigan, tatăl Ratei 405; - văr cu Maria,
Vicul, f. lui Vlaicu şi al Stoianei, vinde moşie scrie diată 336; v. şi Neagu! al lui -.
51 1. Vişina Sacă v. Vişina Seacă.
Vidul, comis din Cioroiaşi, martor 1 24, 1 3 1 , 1 36. Vişina Seacă (Vişina Sacă), sat <j. Muscel, azi
Vieroş(u), m-re <j . Muşcel, azi j. Argeş> 342, j. Argeş> 260.
355. Vitan din Măneşti, jură pt. grădini la Ialomiţa
Viforâta (Vihorăşti), m-re <j. Dâmboviţa>, 473; - din Ţigăneşti, tatăl lui - Neagu,
întărire domnească pt. satele Vărăşti şi Baico şi Marica 76; - f. lui - din
Gurguiaţii de la Baltă 224; - sat Ţigăneşti, fr. cu Neagu, Baico şi Marica
<j. Dâmboviţa> 463. 76; - martor pt. Cărunţi 1 1 3 ; - rumâni
Vihorăşti v. Viforâta. din: Bădeni, f. lui Bercilă, fr. cu Pătru şi
Viişoara (Viişoară), sat, loc la - <j. Muscel, azi Dumitraşco 448. Bădeni, f. lui Lepădat
j. Dâmboviţa> 7; - topic la Poienărei v. Cocârţă; v. şi Cocârţă.
<j. Muscel> 7; - sat <j. Teleorman 235. Viţel v. Lacu l -.
Viişoară v.Viişoara. Viurariul, topic la Gurguiaţi şi Vărăşti <j. Ilfov>
Vintilă (Ventilă), clucer, iuz. din Baloteşti v. 224.
Bălotescul; - din Beleţi, cumpără ocină în Vizureşti, sat <j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa>
sat 2 1 9; - <din Dobroţei>, martor pt. 1 25.
Mihăieşti 1 1 8; - din Gogoşi, tatăl lui Vlad (-ul, Vlăduţ) al lui Bobe, tatăl lui
Nicola 1 95; - f. lui Lăudat din Beleţi, Petriman din Săcuiani 73; - <al>
fr. cu Simion 1 34; - pah., f. lui Socol Nedealcăi, martor pt. Rucăr 7 1 ; - bunic
Comăţeanul v. Cornăţeanu Florescu!; lui Stan <din Albeşti> 423; - bunic lui
- post., f. lui Drăghici vătaf, cumpără în Stoica post. 338; - călugăr, bunic lui
Lăţasca 307, 308; - rumân din Seaca 1 95; Şărbu din Luciani 42; - călugăr din
- ţigan, tatăl Slavnei 88; - vomic (mare, Sărăcineşti, martor pt. Comet 40 1 ;
fost) v. Corbeanu; v. şi Bălotescul, - cânepiştea lui l a Duşeşti 90;
Corbeanu, Cornăţeanu Florescu!. - cânepiştea lui la Groapa Lupului 90;
Vimeşti v. Verneşti. - cânepiştea lui la Gura Văii 90;
Vimişti v. Verneşti. - ceauş, martor pt. Micşani 20; - cel
Visarion, monah de la m-rea Argeş 1 6. bătrân din Coteneşti, tatăl lui Andrei
Vişa din Voineşti, vară cu Radu Macrea, vinde 409; - din Arceşti, tatăl lui Dumitru,
la Gemenile 96; - fc. lui Stanciu (cel socrul lui Vasilie 4 1 4 ; - din Băicoi v.
bătrân) Ceapă, vinde moşie în Duşeşti Ţigănuş; - din Băduleşti v. Văsiiu;
90; - jupâneasă, sţ. lui Neagoe Grama - <din Berciugov>, tatăl lui Oprea,
pitar din Cepturi, dăruie ocină la m-re bunic lui Rădan 377; - din Bughea,
34 1 ; - p. ei în funia vlajogească la vinde la Rucăr 7 1 ; - din Bulzeşti, f. lui
Bătieşti 54. Lupul, boier jurător pt. Craioviţa 322;
Vişan din !oneşti, f. lui Vlad, fr. cu Necula şi - din Călugăreni, boier j urător pt.
Stanciu 44; - din Poieni, vinde în sat B ibarsă 338; - din Cârstieneşti, fr. cu
33, 34; - din Vlădila, f. lui Badea, pâră Iladea, vinde ocină în sat 7; - din
pt. Frăsinet 348; - f. lui Potaţchie, vinde Cerbureni 40; - din Ciobăneşti 28; din-
la <Focşănei> 378; - iuz. din Albeşti, Corşori 7, 55; - din Dâlga, fr. cu
martor 1 1 , 83, 250; - rumâni din: Neacşa, cumnat cu Lepa 57; - din
Cemăteşti 1 28, Ciocănari, f. lui Radul, Deduleşti, cumpără moşie în sat 440;
nep. lui Neagul 9, Negrăşani, f. lui - <din Dragoslavele>, aldămăşar 372;
Dobrotă al Nenciului, fr. cu Oprea, - din Jigălie, martor pt. Jigălie 474;
Micul şi Stanciu) 2 6 1 , Negrăşani, f. lui - din Mitreşti v. Liliiac; - din Olăneşti,
Ilie, fr. cu Baico de la Recea 26 1 , fr. cu Preda, martor pt. Comet 40 1 ;
Negrăşani, f. lui Ursu Căpăţână, fr. cu - din Popânzăleşti, martor <pt. Rusăneşti>
Calea, Soare, Cemat şi Baico 26 1 , 439; - din Săcel, scrie doc. 467; din -
Negrăşani, tatăl lui Dobrotă 26 1 ; Sârbeni 375; - din Slănic v. Lupşor;
734
- din Ţigăneşti, finul lui Stoian 76; - din Udrea, nep. lui Manea 1 28; - spăt. din
Urecheşti v. Mândrău; - f. lui Călin Oteteliş, boier jurător pt. Comet 303;
mocanul din Ochiul Boului, fr. cu Stroe - stolnic, i se porunceşte să dea bucatele
472; - f. lui Cârstian Babul, vinde ocină m-rii Brădet 362; - tatăl lui Andrei spăl.
în Davideşti 1 60; - f. lui Oancea din v. Rudeanul; - tatăl lui Baciu şi
Jupâneşti, fr. cu Dragne 26; - f. lui Nedelco v. Băciulescu; - tatăl lui
Oprea Gogoş, vinde moşie la Turburea Dobre din Lungi 125; - tatăl lui Drăgan,
2 1 0; - fr. cu Mihai, Dobre, Vlaicu, p. lui de mori la Broşteni 427, 487;
vinde moşie la Şerbăneşti 4 1 2; - fr. cu - vinde cânepiştea lui Belea la Groapa
Stanciu pah. <din Bengeşti> v. Lupului 90; - vinde trei ogoare la
<Bengescul>; - fr. cu Stanciu spăt., văr Davideşti 1 60; - vomic din Dranovăt, ia
cu Coica armaş, leapădă bani pt. boier jurător pi. un ţigan 235; - vo�ic
rumânie 232; - ia 1 2 megiaşi jurători din Drăngeşti, tatăl lui Stan post. 454; v.
482; - iuz. v. Gherghicean; - log. de şi Băciulescu, Bâca, <Bârsescul>,
vistierie v. Vâlceanul; - log. din <Bengescul>, Brebinarul, Gherghicean,
Olăneşti 1 5 1 ; - log., martor pt. Frăgari Gurăalbă, Liliiac, Lupşor, Mândrău,
1 5 1 ; - mazil, f. lui Dragomir, nep. lui Rudeanul, Sfitac, Ţigănuş, Văsii,
Voica Sterpul, întărit în Sărăţeni 1 38; Vâlceanul;
- martor pt. Căzăneşti 332; - martor pt. - vv. <Dracul, 1 436-1447, tatăl lui
Cătun 25; - martor pt. Comet v. Bâca; Radu cel Frumos vv.> 1 39;
- martor pt. Mileşti 39; - meşter, martor - vv <Ţepeş, 1456-1 462>, cartea lui
.
pt. înfrăţire, la Ştefăneşti 483; - morar pt. m-rea Snagov 1 72.

din Zăpodii, martor pt. Tihuleşti 53; Vladimireşti (Vlădimireşti), sat <j.Vlaşca, azi
- pârcălab, martor pt. Bădeni 428; j. Ilfov> 5 1 .
- pârgar din Târgovişte, martor pt. Vladislav (Vadislav, Vădeslav, Vădislav), clucer
Cerbureni 40; - pitar, martor pt. o din Belcin 124, 1 3 1 , 1 36, 334, 434, 495-
moară la Câmpulung 292; - popă (cel 497; - martor pt. Grozeşti 34 1 ; - rumân
bătrân), din Olăneşti, scrie doc. 40 I ; din Pârdeşti, f. lui Drăguşin, fr. cu Pătru şi
- popă din Buneşti, face danie pt. Jgnat 444 .
Râmnic, scrie doc. 408; - popă din Vlaica v. Vlaicu.
Trânşani, martor pt. <Trânşani> 1 97; Vlaicu (Vlaica), călăraş din Mârzeneşti
- portar din Teşila, ia boieri jurători pt. v. Marco al lui -; - clucer <din Cislău>,
Teşita 4 1 3; - post. din Bârseşti tatăl doamnei Neaga <socrul lui Mihnea
v. Bârsescul; -; - post. din Giuleşti, Turcitul vv .> 1 62; - codrul lui la
martor pt. Jigălie 474, 500; - post. din Ghimpeni 1 07; - din Şerbăneşti, fr. cu
Vălari, martor pt. Gârbov 467; - rumâni Mihai, Dobre, Vlad 4 1 2; - din Şerbăneşti,
din: Bădeni, f. lui Rădici, fr. cu Stoica şi uncheaş, tatăl lui Oprea, cumpără moşie
Negrea 448, Cemăteşti 1 28, Cemăteşti, în sat 4 1 2; - log. v. Conţescu!; - log.,
fr. cu Coman şi Dobrotă 1 28, Cemăteşti tatăl lui - f. popei Baciu, văr cu Micu,
v. şi Gurăalbă, Corcova 508, Gârbov, nep. lui Vlad Băciulescu, Nedelco şi
f. lui Mira, fr. cu Preda şi cu Andronie Despa 402; - f. lui Toma, fr. cu
467, Gemenile 96, Joneşti v. Brebinarul, Dumitru şi cu Stoica, vinde ocină la
Ioneşti, tatăl lui Neculai, Stanciu( şi Davideşti 1 60; - iuz. din Piteşti, i se
Vişan 44, lzbiceni 246, Lungi v. Sfitac, porunceşte să dea bucatele m-rii Brădet
Lungi, f. lui Moma, fr. cu Radul 1 52, 362; - martor pt. Rucăr, v. Puloiul;
- pah. din Costeşti, boier jurător pt.
Negrăşani, f. lui Drag 26 1 , Negrăşani,
f. lui Ion Mărtin, fr. cu Mărin şi Dan Stoieneşti 389; - p. lui la Albeştii
26 1 , Negrăşani, f. lui Vlaicul Muranglă Chirăiţi 423, 453; - p. lui la Ghimpeni
26 1 , Negrăşani, f. lui Voica, fr. cu Negre, 1 07; - p. (moşul) său la Stoieneşti
Anghel şi Coman 26 1 , Vaideieşti, <fr.> v. Gogoanci; - popă din Clejani, scrie
cu Radul, Simion, Drăghici, Manea şi doc. 493, 507; - popă din Comet 23;
735
- popă din soborul Mitropoliei 78; Vlădimireşti v. Vladimireşti.
- post. din Comet, martor, boier Vlădislav v. Vladislav.
hotarnic 303, 4 1 4, 422, 434, 460; Vlădoieşti, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 372.
- rumâni din: Drajna de Jos 353, Vlădoiu, rumâni din: Corcova 508, Corcova,
Negrăşani 26 1 , Negrăşani, f. lui Drag f. lui Ion 508;
26 1 , Negrăşani, f. lui Dragne Sindilie, Vlăduţ v. Vlad.
fr. cu Voico 26 1 , Negrăşani, f. lui Ilie, Vlăgeu Oprea din Orbi, martor pt. Curtea 43 1 .
fr. cu Bărcan 26 1 , Negrăşani, f. lui Vleacul v . Vâlcul.
Manea Lungul, fr. cu Radu!, Dragomir, Vocico, f. uncheaşului Şărbu din Lucian 42.
Vasilie şi Baico 26 1 , Negrăşani, f. lui Voda, cneaz din Craioviţa, boier jurător 322; v.
Stan, fr. cu Mărin, nep. lui Hodorescul şi Radu -.
26 1 , Negrăşani, f. lui Stanciu! 26 1 , Vodineşti, sat, j. Olt 222.
Negrăşani, tatăl lui Drag 26 1 , Negrăşani, Voica <din Poienari>, sţ. lui Mutilă, vinde ocină
tatăl lui Radu! 26 1 , Negrăşani în sat 7; - fc. Oprişei şi a lui Şerban, sr. cu
v. Muranglă, Zăvalu, f. lui Ursu 325; Anca şi Dobra 54; - mama lui Neagu din
- sţ. Stoianei, tată lui Vicul 5 1 1 ; v. şi Berivoieşti, vinde ocină în sat 259; - sţ. lui
Conţescu!, Gogoanci, Marco al lui -, Rociotă Dragomir, vinde o livadă <la
Muranglă, Puloiul. Cârstieneşti> 506; sţ. lui Tanasie portar
-
Vlaşca, j . (sate în -) 1 05, 1 1 4, 1 28, 1 30, 1 84, (al doilea), cumpără în Duşani 504;
- ţigancă, fc. lui Mihăilă şi a Neacşei 230.
1 94, 223, 2 6 1 , 289, 327, 328, 504; - sat,
Voiceşti, sat, j. Vâlcea 329.
ocină <j. Romanaţi, azi dispărut> 339,
Voicilă (cel bătrân) din Dăneşti, boier jurător
42 1 .
pt. moştenire la Suslăneşti 2; - din
Vlădaia, fc. lui Radu! din Rusăneşti, mama lui
Drăgăneşti, boier hotarnic 1 3 5 ; - din
lui Stanciu! Băhărosul din Mărgăriteşti
Mihneşti 209; - din Stejarul, megiaş
439; - jupâneasă, sţ. lui Mâinea post„
jurător 482; - martor pt. Gârbov 373;
mama lui Necula, Hriza, Apostol şi
- martor pt. Grozeşti 34 1 ; - p. lui la
Neculiţă pah. 247; - sţ. lui Iane post„
Corşori 7; - p. lui de vie la Corşori 7;
mama lui Dragomir, Stanciu!, Necula şi
- popă din Matiţi 46; - Chiriţă, vomic
Cârstov, vinde satul Pleşoiul de Sus
din Buieşti 250, 473.
498.
Voiciloaia, p. ei la Cârstieneşti 7.
Vlădan din Ivăneşti, f. Murgeanului, fr. cu
Voico (Voicu, Voiculeţ) din Corşori, vinde
Tudor, Manciul, Mango şi Neagu!,
ocină în sat, martor 7, 1 7, 55, 47 1 ;
martor 1 8, 473; - portar din Ivăneşti 1 8, - din Miheşti, f. lui Oprea Surdul 97;
249. - din Mirceşti, f. Sorei, nep. lui Radu
Vlădat din Bora, tatăl lui Oprea 4. Murgociu, boier j urător pt. Albeştii
Vlădăşilă, vadul lui de moară la Robăneşti 450. Chirăiţi 290, 423, 424, 453; - din
Vlădeni, sat <j. Ilfov> 299; sat, <j. Mehedinţi>
-
Muşcel, vinde moşie 3 79; - f. lui
436. Simion pitar din Găieşti, vinde ocină în
Vlădescu Pârvu, vist. (mare), martor 256; sat I 08; - pârcălab din Brâncoveni,
- Tudoran, pah. din Aninoasa, f. lui martor pt. Mâineşti 505; pârcălab din
-
Iane pah. 26, 27, 230. Urecheşti 32; - post. (al doilea), vinde
Vlădeşti, sat <j. Muşcel, azi Argeş> 4 1 0, 448. satul Runcu 22 1 , 292; - post. <din
Vlădila (Vlădilă), sat <j. Romanaţi, azi dispărut> Râmnic>, martor pt. Frăgari 1 5 1 ;
1 77, 348. - roşu din Găieşti, martor pt. Ioneşti
Vlădilă v. Vlădila. 44; -roşu din Studina 399; - rumâni
Vlădilă, f. lui Stan fost rumân al Mitropoliei, din: Băldălui, tatăl lui Preda, Stoian şi
fr. cu Grozav şi Ion 78; - grămătic de la Oprea 269, Ciocăneşti, f. lui Nistor, fr.
biserica domnească, martor, scrie doc. cu Nistor şi Dragul 9, Costeşti 243,
208, 265, 504; - popă din Mirceşti, Joneşti 279, Lazul 434, Lungi, fr. cu
scrie doc. 1 26, 290; - ţigan al lui Aliman 1 52, Negrăşani, f. lui Luca, fr.
Simion din Beleţi 1 34. cu Radu! şi Călin 26 1 , Negrăşani, f. lui
736
Manea, fr. cu Ban 26 1 , Negrăşani, - martor pt. Robăneşti 450; - popă din
f. lui S indilie Dragne, fr. cu Vlaicu Vlădila, stăpân în Frăsinet 1 77, 348;
2 6 1 , Negrăşani, f. lui Ursu, fr. cu -rumâni din: Izbiceni, fr. cu Stan 246,
Radul 26 1 , Negrăşani, fr. cu Dobre şi Negrăşani, f. lui Gavrilă cel bătrân,
Marco 26 1 , Negrăşani, fr. cu Rusul, fr. cu Stan şi Şerban 26 1 ; - tatăl lui
tatăl lui Stan 26 1 , Negrăşani, tatăl lui Stoica din Bădeni 64; v. şi Bochin,
Negre, Anghel, Vladul şi Coman 26 1 , Câmpulungeanul.
Perişor 2 1 5, Răzmireşti, f. lui Stoilă, Voineşor, rumân din Izbiceni 246.
fr. cu Neacşul 89; - tatăl lui Dragomir Voineşti, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 36 1 ,
v. Sterpul; - tatăl lui Mihai din 409, 4 1 0.
Vemeşti 435; - tatăl lui Stanciu din Voinicica, sat, j. Mehedinţi 63.
Lungi 1 2 5 ; - ţigan, tatăl lui Braico Voislav, popă, martor pt. Găieşti 70.
1 96; v. şi Sterpul. Voivoda, sat <j. Teleorman> 293.
Voicu v. Voico. Voivodeşti, sat <j . Prahova> 338; - sat
Voiculeţ v. Voico. <j. Teleorman> 3 1 5 .
Voieteşti, sat <j . Gorj> 335. Voroveni, sat <j. Ilfov> 50, 60.
Voina v. Voinea. Vrabie, iuz., tatăl lui Pârvul 4 1 0, 448.
Voinea (Voina) lui Cucui, martor pt. Rucăr Vuc, post. din Jupâneni, martor 402, 4 1 0-4 1 1 ,
7 1 ; - din Blaj , vinde la Robăneşti 448, 449.
45 1 ; - din Bârca, megiaş, martor pt. Vucina, pah., rudă cu Damian cpt. de sârbi,
vânzare în sat 477, 478; - din Dobroţei, întărit în satul Salcia I 06.
martor pt. Mihăieşti 1 1 8; - <din Vulei Pătru din Târgovişte, fr. cu Proca neg.
Dragoslavele> v. Bochin; - log., post. 225.
din Câmpulung v. Câmpulungeanul; Vulpaş din Brăila, martor 397.
Zaharia (Zahariia), aldămăşar pt. Bărăşti Zălogi, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău> 209.
356; - din Cocorăştii de Mislea, boier Zărnescu Preda, slujitor din Argeş 47.
j urător pt. ocină la B ibarsă 348; - din <Zătreanul> (Zetreanul) Danciul din Zătreni,
Comişani, sţ. Despei, ginerele f. lui - Stanciu! vătaf, boier hotarnic
Dumitrei şi al lui Mihai şoimar din 460; - Stanciu! din Zătreni, post.,
Târgovişte 225 ; - din Stăneştii de Sus, sluger, vătaf, tatăl lui - Danciul, martor
pâră în divan 3 54; - pitar, f. Slamnii, 1 24, 1 3 1 , 1 36, 393, 4 1 4, 422, 460.
<fr. cu> Laiotă, unchi lui Giurgiu Zătreni, sat <j. Vâlcea> 1 24, 1 3 1 , 1 36, 422,
vătaf, întărit în Sărsca 446; - rumâni 460.
din: Cemăteşti, nep. lui Manea 1 35, Zăvârteni, sat <j. Vlaşca, azi dispărut> 493.
Zăvatu, fr. cu Lupu 325; - sluger, Zăval, sat <j. Dolj> 325.
moşul lui Radu comis şi Necula post. Zăvor, topic la Corşori <j. Muscel, azi j. Argeş>
1 78 . 7.
Zahariia v. Zaharia. Zârnă din Sibiceu v. Potop; - popă, scrie doc.
Zane, log., martor pt. Mârzăneştii de Jos 27. 377; v. şi Potop.
Zapşa, baltă, topic la Olteni <j . Rm. Sărat, azi Zbârglez Stan din Sărăcineşti, f. lui Andreicu
j. Buzău> 80. din Deal, tatăl lui Anghel 40 1 .
Zara, martor pt. Berivoieşti 259. Zdralea ( Jdrelea), m-re <j. Dolj> 1 45.
Zăgan din Dărvari, cneaz 1 1 5, 200. Zetreanul v. Zătreanul.
Zăgorean(u), rumân din Izbiceni (I, II) 246; Zgruieşti, sat<j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa>
- Tatul, vinde în Plăticeşti 3 1 9, 357. 125.
737
Zimnicile cele Mari, cele Mici, sat, j. Teleorman Zore <din Berciugov>, martor pt. Codreni
3 1 5. 377.
Zlatco, ţigan al m-rii Tismana 2 1 8. Zoreşti (Zurişti), sat <j . Sac, azi j . Buzău> 53,
Zlate (Zlati), ceauş din Teşila, boier jurător 4 1 3; 293, 49 1 .
- din Zgruieşti, boier jurător pt. Lungi Zorze, portar, martor pt. Uieşti 208.
1 25. Zosim <din Târgovişte>, eclesiarh al Mitropoliei
Zlati v. Zlate. Ungrovlahiei 78.
Zlătari v. Târgovişte. Zota cel Mare, neg. din Bărbuleşti şi Mihăieşti,
Zmârdeşteţa v. Smârdeştiţa. tatăl lui - cel Mic 1 1 7, 1 1 8; - cel Mic,
Zmârceanul Stan, ceauş (fost) din Gherghiţa, f. lui - cel Mare din Bărbuleşti 1 1 7,
martor pt. Săruleşti 1 1 . 1 1 8;- din Zoreşti, martor pt. Vemeşti
Zoica, ţigancă, sţ. lui Stan magheru, mama lui 49 1 .
Stan şi Marin 298. Zurişti v . Zoreşti.
738
INDICE DE NUME PROPRII,
DOCUMENTE FALSE ŞI ÎNDOIELNICE
<Alexeanu> Ghiorma, clucer (mare), martor Arsenie, dascăl, scrie doc. I .

în divan B, D, ban (mare) al Craiovei J. Arsenie, serdar, fr . c u <Vlădeanul> Tudor, log.
Argeş, judeţ F. (mare, fost) F.
Badea, neg. Din Brăila, pâră pt Ocina de la Iasul J. Brâncoveanu! Preda, vomic (mare), martor în
<Băleanul> Ghiorghie, clucer (mare), martor divan J.
în divan D, J. Brâncoveanu! Radu, vomic (mare), martor în
Bălin, p . lui din Brăteşti şi din Gureni C. divan B, D.
Bejan, martor pt. Redea I . Bucur din Deşiraţi, pâră în faţa domnului J.
Bocancea Stan, martor p t . ultimele dorinţe ale Bucureşti, loc de emitere J.
babei Nana H . Buda, fr. cu Cânda din Cemădie B.
Boldiciu Dumitru, log., scrie doc. J. <Buicescul> Diicul, spătar (mare) 8.
Brăila, oraş, oameni din J. - Buzăian, f. lui Belciug şi al Haştei, tatăl lui lanaşco
Brăteşti, sat <j. Gorj, azi dispărut> C. pah. din Răspopi A.
<Cantacuzino> Constantin, post. (mare), martor Chirca post., f. lui Chisar pah. din Dobriceni, fr.
în divan B. cu Staico, nep. lui Costandin pah., văr cu
Carataţă din Răspopi, tatăl lui Dragomir A. Pârvul post. D.
Catalina, baba Nana îi lasă lui o p. de moşie Chircă Stan, martor pt. ultimele dorinţe ale
prin diată H. babei Nana H.
Cânda din Cemădie, fr. cu Buda, întărire domnească Chisar, martor pt. Vlădeni şi Slăvileşti F.
pt. muntele Minăileasa B. <Cocorăscu> Radu, log. (mare) B.
Cârstea din Cemădie, p. lui de ocină în sat întărită Coică din Gureni, tatăl lui Nicula porcar C.
lui Cânda B. Constantin, f. lui Dragomir din Hoideş, fr. cu
Cârstea din Pleşoi, fr . cu Nedelco şi cu Dragomir F. Lupa C.
Cârstian, ceauş, martor pt. Redea I. Constandin, pah. din Dobriceni, tatăl lui Pârvul
Cârstian (Cârstiian), tatăl lui Stoian <din Redea> I. post., fr. cu Chisar pah., unchi al lui Chirca
Cârstiian v. Cârstian. post. şi Staico D.
Cernădie, sat, j. Gorj, ocină în - B. Constantin, stolnic (mare), martor pt. Brăteşti
Chirana, p. ei de moşie la Răspopi A. şi Gureni C.
739
Constantin Şerban voievod, judecă pricină Constanda, neg. de Ia Ocnele Mari, martor pt.
dintre Ianaşco pah. şi Voinea pah. pt. Vlădeni şi Slăviteşti F.
moşie la Răspopi A. Craiova, ban (mare) al - B, D, J.
Dan, popă, martor pt. Vlădeni şi Slăviteşti F. Dragomir, f. lui Carataţă din Răspopi, martor
Danciul lui Cemădie, p. lui de ocină în sat B. pt. Răspopi A.
Deşiraţi, sat <j . Râmnic> J. Dragomir, vomic (mare), martor pt. Brăteşti şi
Dima, spătar, martor pt. Vlădeni şi Slăviteşti F. Gureni C.
Dobreşti, sat <j . Dolj> F. Dragul, popă, tatăl popei Ion, nep. lui Ion
Dobriceni, sat, j . Vâlcea D. Pârle I.
Dobrotă, martor pt. ultimele dorinţe ale babei Drăghici, cpt. v. Măhăescul.
Nana H. Drăghiu, martor pt. ultimele dorinţe ale babei
<Doicescul> Udrea, sluger (mare), martor în divan Nana H .
B. D umitraşco, log., martor pt. Brăteşti ş i Gureni
Dragomir din Hoideş, tatăl lui Constantin şi al C.
Lupei C. Dumitraşco, clucer v. <Rudeanul>.
Dragomir din Pleşoi, fr. cu Nedelco şi cu Cârstea F. Dumitru din Scoarţă, p . lui la Gureni C.
Efta, cpt. (fost) de unguri, tatăl lui Mihai logofeţel

D.
<Filipescu> Pană, stolnic (mare), martor în divan Flămânda, m-re <j. Argeş> F.
B, D, J.
Gărdeşti, sat <j . Olt> F. <Grădişteanu> Bunea, vistier (mare) în divan

Gherman, tatăl lui Neagu! I. B, D, J.
Gligorie, iuz., tatăl lui Muşat <din Redea> I. Greceanu, ban, <cumnat?> cu Matei Basarab
Gorj, judeţ, sat în - B. voievod G.
Gureni, sat <j . Gorj> C.
Haştea, mama lui Buzăian, bunica lui lanaşco Hristea, pitar (mare), martor pt. Brăteşti şi Gureni
pah., p. ei de moşie la Răspopi A. c.
Hoideş, sat <j. Gorj > C. Hrizea, spătar (mare), martor în divan D, stolnic
Hostul Micul, martor pt. Redea I. (mare), martor în divan J.
740
I
Ianaşco, pah. din Răspopi, f. lui Buzăian şi al Ion, popă, f. popei Dragul, martor pt. Redea I .
Haştei, fr. cu Dumitru, se judecă pt. o Iordan, popă, spovedeşte p e baba Nana înainte
moară la Răspopi A . de a muri H.
l a sul, sat <j . Brăila> J . lştion Radu, martor pt. ultimele dorinţe ale babei
Ion d i n Răspopi v. Răzmiriţă. Nana H.
Ion, martor pt. Redea v. Pârle. Ivan, martor pl ultimele dorinţe ale babei Nana H.
Lămotă, martor pt. Vlădeni şi Slăviteşti F. <Leurdeanu> Stroe, log. (mare), martor în
Laeotă v. Stoica al lui -. divan J.
<Leurdeanu> lstratie, post. (mare), martor în Lupul din Răspopi v. Roiul.
divan D, J.
Matei din Cacova, martor pt. Vlădeni şi Slăviteşti <Mihalcea-Cândescu> Radu, comis (mare),
F. martor în divan 8, D, J.
Matei Basarab, vv. <cumnat?> cu banul Grecianu Mihăescul Drăghici, cpt., martor pt. Vlădeni
G, pâră în vremea lui, cartea lui J. şi Slăviteşti F.
Mârza, martor pt. ultimele dorinţe ale babei Nana Mihnea vv. <cel rău>, în zilele lui - F.
H. Moise (Moisi), martor pt. ultimele dorinţe ale
Micul, martor pt. Redea v. Hostul. babei Nana H.
Mihai, logofeţelul, f. lui Efta, fost cpt. de unguri Moise, spăt., cumpără ocină în Deşiraţi J.
D. Moisi v. Moise.
Mihai <Viteazul>, în zilele lui F. Muşat, f. lui Grigorie iuz., se înfrăţeşte cu Stoian
Mihalcea, log. v. Stănescul. în hotarul Redei I.
Mihalcea, sluger, martor pt. Vlădeni şi Slăviteşti Muşat, martor pt. ultimele dorinţe ale babei Nana
F. H.
Nan din Răspopi, tatăl lui Neagoe A. Neagu!, f. lui Gherman, martor pt. Redea I.
Nana, baba, face diată H . Necula (mare) pitar, martor în divan B, D.
Năsturel Udrişte, log., (al doilea), ispravnic de doc. D. Nedelco, fr. cu Dragomir şi cu Cârstea, nep. lui
Neagoe, f. lui Nan din Răspopi, fr. cu Răzvan, Turcin din Pleşoi F.
martor pt. Răspopi A. Nicula, f. lui Belciug, fr. cu Buzăian A.
Neagu!, baba Nana îi lasă lui o p. de moşie prin
Nicula, porcar, f. Lui Coică din Gureni C.
diată H.
Ocnele Mari, sat <j . Vâlcea>.
74 1
p
<Pârâianu> Danciul, sluger (mare) D. Petca, nep. lui Scurtu, cumnata lui Stoian, martor
Pârle Ion, unchiul popei Dragul, martor pt. pt. Redea I.
Redea I. Pleşoi, sat pe Topolog, j . Argeş F.
<Popescu-Şintescu> Radu, pah. (mare), martor
Pârvul post., f. lui Constandin post., din Dobriceni,
în divan B.
nep. lui Chisar pah., văr cu Chirca post. Şi Preda Diicu, vomic (mare), martor pt. Brăteşti
Staico D. şi Gureni C.
Radu, comis (mare), martor pt. Brăteşti şi Gureni Redea, sat, hotar <j . Romanaţi, azi j . Olt> I.
c. Roiul Lupul din Răspopi, tatăl lui Stanciu, martor
Radu, log. (mare), martor pt. Brăteşti şi Gureni C. pt. Răspopi A.
Radu, post., fr. cu Vlad pah. şi cu Dumitraşco Ruda, sat <j. Muscel> F.
clucer F. <Rudeanul> Chirca, stolnic (mare), martor în
Radu, martor pt. testament v. Iştion. divan D, J.
Radu <Mihnea> vv., fugă de bir cu zilele lui <Rudeanul> Dumitraşco, clucer fr. cu Radu post.
- B. şi fr. cu Vlad pah. F.
Radul din Răspopi, tatăl lui Ion Răzmiriţă A. <Rudeanul> Radu, post., fr. cu Durnitraşco clucer
Răsboiu, munte <j . Gorj> C. şi cu Vlad pah. F.
Răspopi, sat <j . Saac, azi j . Buzău> A. <Rudeanul> Theodosie, log. (mare), strămoşul
Răzmiriţă Ion din Răspopi, f. lui Radu, martor Rudenilor F.
pt. Răspopi A. <Rudeanul> Vlad, pah., fr. cu Radu post. şi cu
Răzvan, fr. cu Neagoe, martor pt. Răspopi A. Dumitraşco clucer F.
Râmnic, judeţ J. Rudeni, familie boierească F.
Scăuiani, sat <j. Saac, azi j. Buzău> A. Stanislav (Stănislav), martor pt. ultimele
Scoarţă, sat <j . Dolj> C. dorinte ale babei Nana H .
Scurtu, bunic (unchi) al lui Petcoi I. Stănescul M ihalcea, log., martor pt. Vlădeni şi
Slăviteşti, sat <j . Vâlcea> F; -familie Slăviteşti F.
boierească F. Stănescul Stroe, spăl., martor pt. Vlădeni şi
Sohodol, sat <j . Gorj> C. Slăviteşti F.
Spahiul, ban (mare) al Craiovei, martor în Stănislav v. Stanislav.
divan B. Stoian, f. lui Cârstian, cumnat cu Petca, se
Staico, f. lui Chisar pah. din Dobriceni, fr. cu înfrăţeşte cu Muşat în hotarul Redei I.
Chirca post., nep. lui Costandin pah., Stoica al lui Leoată, martor pt. Redea I.
văr cu Pârvul post. D. Stoica, martor pt. ultimele dorinţe ale babei
Stan, logofăt, scrie doc. B. Nana H .
Stan, martor pt. testament v. Bocancea, Chirică. Stroe, po rtar (mare), martor pt. Brăteşti şi Gureni C.
Stanciul, f. lui <Lupul> Raiul din Răspopi, Stroe, spăt. v. Stănescu!.
martor pt. Răspopi A. Sturu, munte <j. Gorj>.
ş
Şârâneasa v. Şirineasa. Şirineasa (Şârâneasa), sat <j . Vâlcea> F, J.
742
T
Târgovişte, loc de emitere 8. Turcin din Pleşoi, unchi lui Nedelco, Cârste
Topolog, apă, j. Argeş F . şi Dragomir F.
Tudosie, apă, întărire dolIUlească pt ocină din Deşiraţi J.
Ţ
Ţara Ungrovlahiei 8, D, J.
Udrişte, log. din Şirineasa, martor pt. Vlădeni Udrişte log. v. Năsturel.
şi Slăviteşti F, întărit în Deşiraţi J.
Vâlcea, judeţ D. <Vlădeanul> Tudor, log. (mare, fost) din Vlădeni

Vlad, primeşte danie la moarte din partea babei fr. cu �nie sărdar F.
Nana H . Vlădeni, sat <j. Vâlcea> F; familie boierească F.
-
Vlad, pah. v. <Rudeanul>. Voinea, comis (mare), vinde moşie în Răspopi A.

Vlad <Dracul> vv., tatăl lui Vlad <Călugărul> Voinea, pah. din Scăuiani, se judecă cu lanaşca
vv. 8. pah. pt. Răspopi A.
743
INDICE DE MATERII
abagiu v. Mihăilă. aramă 29.

abuz („bântuială") 3 ; v. şi împresurare. arătură 3 8 1 , 456.
adet v. dijmă. arbănaşi v. albanezi.
adopţie 97. arengă 63, 1 72, 320, 326, 404.
afurisanie 63, 244, 295, 509; carte de -; hrisov arhiepiscop de Buzău v. Serafim; de Râmnic
-
cu blestem şi - v. documente. v. Dionisie.

agă (mare) v. Buliga, Matei Basarab, Neagu!, arhimandrit v. Ignatie; -de Pogoniana
Fărcăşanul Radu, Popescu-Şintescu v . Nectarie.
Radu; v. şi dorobanţi. arhimitropolit al Ţării Româneşti v. Ignatie,
agoniseală 243; v. şi avere. Teofil.
albanezi (arbănaşi) 1 45 . a argăţi 78.
albia bătrână a Motrului 508. argint 75, 2 1 5, 284; v. monede.
alcam v. hiclenie. armaş (mare, fost, al doilea) v. Achim, Barbu,
aldămaş 28, 1 47, 1 49; vedre de vin - 149. Chera, Chirca, Coica, Coman,
aldămăşari 36, 297, 356, 372, 5 1 0. Crăciun, Danovici Marco, Dima,
amendă 52; - boi luaţi pt. duşegubină de Groza, lvaşco, Mihai, Mircea, Muşat,
omucidere 397; - 6 boi domneşti pentru Popa, Preda, Radu, Sârdei, Stoica,
jurământ strâmb 448-449; - la domnie 49, Tănase, Tudoran, Vasile, <Vărzaru>
1 50; vite date pt. jurământ strâmb 449;
- Radu.
v. boi, cai, gloabă, lege, pradă, treapăd. armăşoaie v. Ioana.
apă 372; v. măsuri v. Călmăţui, Colentina, arvună 208.
Găleţia, Gumnuş, Hoviza, Ialomiţa, aspri v. monede.
Miridina, Olt, Orodelul, Praoviţa, aşezarea satului, rumâni de la - 1 35.
Siret, Teleajen, Teleorman. aşezământ al m-rii Cozia 347; - vechi,
aprod 1 49; - trimis de domnie să ia cărţile de vinărici luat după - 320.
moşie 4 79; ceauş de - 3 1 4; v. Cârstea, atlaz 237.
Danciu, Dumitru, Gheorghe, Lepădat, averea Drăgoeştilor 63; - m-rii 326; v. şi
Necula, Proca, Radu. catastih.
baltă 1 27, 1 39, 1 52 , 228; loc peste - 1 93; <Corbeanul> Teodosie, Drăghia,
preumblare pe - 449. Drăguşin, Hrizea, Mihai, Neagoe,
ban (al Craiovei, mare, fost mare, bănişori) <Rudeanu> Chirca, Spahiul, Stepan,
jurământ dinaintea - 462; v. carte de Vasilache; de judeţ 1 23.
-
judecată 452; v. <Alexeanu> Ghiorma, bani aruncati 1 03, 1 37, 1 65, 1 8 1 , 1 83, 1 9 1 ,
,, Buzescu Radu, <Caragea> Pavlache, 222, 2 28, 26 1 , 4 1 4, 428; - daţi mită 63,
745
508; - daţi în temniţă 322; - daţi/luaţi la boieri jurători 448-449; - preţuiţi
cu dobândă 434, 445; - daţi pt. 464; v. amendă, dări.
jurământ strâmb 449; - de vecinie 322; boier (boiarini, boieri) 24, 228, 320, 3 7 1 , 380,
- împrumutaţi 62, 2 1 6, 445 , 470; - 492, - adeveritori ( 6) 226, 262, 3 1 6,
împrumutaţi cu zălog 206; - înapoiaţi în 455, 456, ( 1 2) 245; - alegători (24) 289;
divan 246; - întorşi 1 36, 1 37, 1 43, 225, - bătrâni 452; - buzăiani 443; - ai
266, 427, 476, 454; - prădaţi 1 37, 1 67; divanului 266, 457, 487; daţi domnului
-
- primiţi înaintea domnului 444; - pt. ca să jure 443; judecată a domnului

cheltuiala actelor 340; - pt. plata cu - 462; jurământ cu - 428, 447;
nevoilor 1 69; - turceşti 1 75 ; v. dări, - j urători (câte 4) 1 4 1 , 233, (câte 6) 2,
împrumut, monede. 1 52, 1 78 , 200, 223, 2 3 5 , 267, 292-
bani de judeţ v. dijmă, dări. 293, 302, 3 1 9, 3 24, 3 3 8 , 3 5 7 , 372,
bacal v. băcan. (câte 1 2) 1 25 , 1 36, 1 52, 1 5 7, 1 86-
băcan (bacal) v. Stanciu!, Toader. 1 87, 222, 237, 244, 247, 26 1 , 267,
băiaş v. Costea. 269, 2 8 1 , 2 8 8 , 3 0 1 , 305, 3 1 2, 3 1 4,
băioară de sârmă v. bijuterie. 3 1 9, 322, 3 34, 3 5 8 , 369, 3 70, 389,
băneasă v. Elina, Maria. 3 92, 397, 3 9 8 , 4 1 1 , 4 1 4, 449, (câte
bănişori de judeţ v. ban. 1 4) 1 36, (câte 24) 1 24, 1 3 1 , 1 36, 222,
bărbier 265. 272, 3 1 2, 3 1 9, 3 5 7 , 3 60, 380, 4 1 1 ,
bătaie în divan 1 1 5 ; - cu toiege 279; 422, 433, 446; jurători prădaţi pentru
-
v. pedeapsă. jurământ strâmb 448-449; - judecători

bătrânii oraşului 225. (câte 3) 433, (câte 4) 52, (câte 6) 50-5 1 ,
băutură 147. 60, 63, 1 33, 254, 44 1 ; - judecători şi
bâtlag v. măsuri. tocmitori (6) 44 1 ; - hotamici/tocmelnici
berbec 394. (câte 6) 22, 33, 1 92, 1 98, 368, (câte 1 2)
bijuterie (băioară de sârmă) 2 1 5 ; v. şi scule . . 86, 1 1 5, 1 35-1 36, 200, 202, 224, 303,
bir v. dări. 353-354, 409-4 1 0, 446, 5 1 0, (câte 24)
birari 47, 59, 227, 256, 268, 345, 362; - ai 1 3 , 1 08, 1 84, 25 1 , 260, 3 6 1 , 37 1 , 409-
j . Vâlcea 46 1 . 4 1 1, 423-434, 448, 453, 465;
birnic 4 1 9, 478, 480. - împăcaţi 24; - (24) lege peste lege
biserică 343, 41 O; - cea bătrână din Câmpulung 462; - luaţi pe răvaşe domneşti 287,
„a lui Negru Vodă" 3 1 4, 4 1 1 , 449; - de 3 1 4, 424, 430, 443, 473, 494; - (9) luaţi
piatră din Pârliţi 429; domnească 380,
- pe carte de mitropolit 65; - luaţi pe
397, 449; - domnească din Bucureşti 208; răvaşe domneşti/strânşi în al doilea rând
- domnească din Craiova 322; - domnească 422, 460; - (24) luaţi peste 1 2 - 443;
<din Târgovişte> 35; - lui Stănislav, - plăteşte birul unor săteni 9; - mari şi
hotar la Flămânzeşti 1 3 ; - hotar la mici 97; - potrivnici 63; - tare şi
Cucuiaţi <j . Mehedinţi> 460; - Zlătari puternic 1 8 1 ; - vlastelin şi puternic 322;
222; v. şi drumul -, hram. - râmniceni 443; - roşii din Mehedinţi
bivoli 237. şi Dolj mărturisesc în divan 200;
blestem (anatemă) 35, 49, 63-65, 78, 87, 97, -silnic 480; v. jurători, megiaşi.
1 04- 1 05, 1 1 1 , 128, 1 42, 1 50- 1 5 1 , 1 54- bolovan de sare; - hotar la Corşori 7; v. şi
1 56, 1 69, 1 72, 204, 230 bis, 240, 243, măsuri.
320, 326, 347, 349, 372, 404, 463, 475, branişte 1 26.
483, 49 1 , 502; - altor domni 1 28; brâu de argint 284.
întărire domnească cu mare 443; carte
- bucate 1 1 0, 1 1 6, 1 45 , 1 54, 237, 247, 264, 272,
cu mare - 105, 1 72, 205, 347, 383; carte 275, 283, 345, 362, 3 8 1 , 394, 399, 4 1 0-
de miluire cu - 1 28, 349; hrisov cu - 4 1 1 , 434; - ale m-rii Cozia, aduse cu
326; moşii lăsate cu mare - 54; zapis cu carele 34 7; jaf în - stăpânului 436; v. şi
- 266, 446, 500 v. documente. jaf.
boi 275, 343, 360, 394; - daţi la înfrăţire 1 86; bucium 1 50.
- luaţi pt. duşegubină 397; prădaţi de
- bute cu vin 1 49; v. măsuri.
746
c
caftan de zarpa 2 1 5. Melhie, Mihail, Nicodim, Pahomie,

cal (cai) 54, 250, 394, 4 1 5; - bun prădat pt. o Serafim, Vasilie, Visarion, Vlad; - ai
duşegubină 397; - de ginere 35; - de m-rii Bucovăţ 452; - ai m-rii Vaideei
olac v. dări; - domnesc v. dări; hoţ de (Apostolache) 429; - bătrâni mărturisesc
- 257-258; - în preţ 54, 1 1 1 , 244; 244; - dăruieşte moşii Episcopiei Buzău
- turcesc 2 1 5 ; v. şi furt de - 3 1 6, stăvar. 456; - de la Câmpulung, au judecată în
cale, vechea -, hotar la Mârzăneşti 288. divan 3 1 4; - îngropat la Episcopia
camătă, - banilor 397. Buzăului 455; pâră cu - m-rii
cap de rumân 444� - livezilor 54; - mare, mic Câmpulung 428.
(rumâni) 9; - pt. cap v. schimb; - pus la călugăriţa (monahie) 400, v. Alisafta,
pierzare 1 1 6; v. şi răscumpărare din Anghelina, <Cârjoae> Magdalena.
rumânie rumâni. cămaşă 284.
capre 56. cămăraş (mare, fost) 394; v. <Pârdescul>
care 373, - cu pâine, luat cu furişul 436; Pană, Sima, Tudor, Ţogoş, Udrişte; -
bucate aduse cu - 347; v. şi pâine. la ocnă 92.
carte(ţi) v. documente. căpitan (mare) 228, 285; - de călăraşi
casă(e) 35-36, 50, 60, 83, 1 1 6, 145, 148- v. Stanciu!; - de margine v. Neagoe; -
1 49 , 1 67- 1 68, 1 70, 206, 370, 4 1 0; - arsă de seimeni, - iuzbaşă; v. Dumitru; v.
1 20; - cu curte 372; - cu grădini 60; Badea, Barbu!, <Bădeanul> Barbu!,
- cu pivniţă la Târgovişte 60; - de <Bengescu> Barbu!, Berilescul Stoica,
piatră, hotar la Coşcova 508; - hotar Bologa Preda, Borcea, Botuşanul
1 37; - în Bucureşti dăruite m-rii Coşuna Dumitraşco, Cârstea, <Comăneanu>
205; - în Râmnic 1 1 1 ; - în Târgovişte Badea, Coman, Costandin, Creţu,
1 1 ; loc (vatră) de - 7, 1 98, 205; moarte Damian, Dragomir, Drăghici, Drăgoi,
în - domnească 1 05 ; - mutate 24; ocină Dumitraşco, Dumitru, Fălcoianu
la - 3 3 8 ; parte de - aleasă la împărţeală Drăgoiu, <Fărcăşanul> Radul, Duţi,
429; silişte de - 43 1 ; - sparte 24, 35; Fisenţea, Iane, Lefter, Lepădat cel orb,
- stricate 202; tocmeală făcută în - 427; Lupul, Mareş, Marin, Mata, Mâinea,
- Băicoiului, topic la Bibarsă 338; - lui Mihai, Mihăescul Drăghici, Moise,
Buliga aga 204; - lui Furcă, hotar la Murgul, Neagoe, Pahul, Panait,
Mârzăneşti 288; locul - în Vemeşti 244, Păulescul Mogoş, Pătraşco, Pârvul,
509; v. şi curte, grădini. Popescu, <Popescu> Mâinea, Preda,
caş 428. Puznan, Radu, Răzmiriţă, Răzvan,
catastih 50; - al visteriei domneşti 1 72, 46 1 ; Stanciu!, Stoia, Şerban, Tănasie,
v . documente; - d e avere 60; - de Tudor, Ursea, Vasile.
cumpărătoare 390. căşărie v. dări.
călăraş 1 55, 220, 264, 274, 283, 320 cânepişte 7, 90, 1 60.
v. Bădica, Bolunul Dragomir, Chirco, cârma peştelui v. dări.
Danciul al Rămeţii, Dobre, Dragomir, ceaprazar v. Stanciu!.
Dumitru, Iancu, Ivan, Lupe, Nan, ceară 2 1 1 , 345; miere cu - 1 4 5 ; scutire de
Neagu, Oprea, Preda, Radu, Stamate, - V . dări.
Stan, Stoica, Stoica cel bătrân, Stroe, ceartă, sat stăpânit fără - 20 I ; schimb de sate
Ştefan, Toader; - din Mârzăneşti 288. fără - 383.
căldare mare 394. ceasul morţii, sat eliberat din rumânie la
căldărar v. Sima. - 1 05.
călugăr(i) (monah) 42, 1 36, 1 39, 2 1 2, 2 1 5-2 1 6, ceaşnic (mare) v. paharnic.
262, 267, 2 7 1 , 289, 299, 320, 333, 342, ceată 260, 264, 44 1 ; - de boieri 24; cetaşi 2 1 5 .
364, 40 1 , 407, 409-41 1 ; v. Alimpie, ceauş v. Alexe, Bărcan, Bratul, Brătilă, Bunea,
Elarion, Galatia, Gavril, Mănalache, <Carşote> Alexe, Dragul, Dumitru,
747
Elefterie, Ion, Iorga, Lefter, Lupu, Preda, Radu, <Rudeanu> Dumitraşco,
Marco, Mihai, Moş, Neacşul, Neagoe, <Rudeanu> Matei, Răduţul, Secară,
Nedelco, Nicula, Pătraşco, Pârvul, Stângăceanul Nicula, Stepan, Stoica,
Petru, Radu, Stan, Stoica, Stoican, Stroe, Ştirbei Radu, <Ştirbei> Tudor,
Ştefan, Teoder, Tudoran, Vasilie, Vlad, Tanasie, Vădislav, Vintilă.
Zlate, Zmârceanul Stan; - de aprozi v. cnezi 25 1 ; oameni - 269, 322; oameni - se
Bălcanu Pătru; - de dorobanţi v. vând rumâni 54, 1 1 5 , 200, 243, 246,
Celebia; v. şi aprozi, dorobanţi. 26 1 ; v. şi rumâni, rumânire.
cedvârte v. măsuri. coastă, loc sub 7.
-
certare 74, 264; - mare 92, 1 54, 475; - mare de cocon v. copil.
la domnie 436; rumâni scoşi din divan cu codru 54 v. şi măsuri.
- rea 457; v . şi pedeapsă, rumâni. cofterie v. mintie de -.
cerveni v. roşii. cojocar v. Andrei, Costea, Ghinea, Iorga, Pană,
cetaşi v. ceată. Radu, Stan.
cetate de scaun v. Bucureşti; lege adusă la colnic 1 3 5 .
- de scaun, Bucureşti 26 1 . comis (mare, a l doilea, cornişei), hotarul 1 5 ;
-
chehaia (fost, mare) v. Pârvu, Stoia. v. Albul, Barbu!, <Brezoianu> Radu!,

cheltuială(i) 1 56, 222, 225; bani daţi pt. - Buzinca, Cârlan, Cârtojan Negoiţă,
actelor 340; - cu ţigani fugiţi 77; - de Cioceanul Mihai, <Dâlgeanul> Barbu,
nuntă 1 1 0; - m-rii 326; - moşiei 477; Dumitraşco, <Filişanul> Mihai, Ghidul,
- portarului 34; - pt. vie 97. Iancu, lanie, lonaşco, Lăudat, Manole,
chezaş pt. bani împrumutaţi 1 75 . Mavroclin, Mihai, <Mihalcea Cândescu
chezăşie 2 9 , luarea î n - p t . b i r 464. Mihălcescu> Radu!, Mitrea, Negoiţă,
chilii 326. Pană, Pătraşco, Radu, Toma, Udrea,
chinovar 348. Udrişte, Vidul.
chiproviceni, negustori 230 bis. cornişei v. comis.
chiurciubaşa v. Costandin. confiscare v . bucate, sat.
chiurciubăşoaia v. Stana. contăş de postav bun parango, dăruit la înfrăţire
chivărar v. Dumitru. 3 1 0.
cioban 1 54, 33 1 . copac(i) cel mare, hotar la Păpălari 1 37; hotar
-
ciocan, pietre sparte cu - v. pietre. 224; - tăiaţi cu securea 502.

ciocănaşi la ocnă 92. copil (cocon) 1 02, 1 52, 26 1 , 425; v. şi ţigan;
cireş din ţarină, hotar la Corşori 7. - de rumân 7, v. Cârstian, Stoica, Stanciu!;
cisluire 34. - mic, trece Dunărea 1 28 v. <Pârşcoveanu>
ciubotar v. Şerban. Iordache.
claie de făn 283, v. şi fân. costande v. monede.
clăcui (a), - şi a lucrarea 434; v . dări (obligaţii, cotropire 288; ocină - 63; mare - 3 1 4; banii
slujbe). de - 222.
cliros 4 1 1 . credinţă, carte de -; v. documente.
clisiarh v . ecleziarh. crivina Giulei 1 93 .
clomnic v. globnic. croitor 90, 1 1 2 ; v. Dumitru, Hamza, Radu!.
clucer (mare, al doilea) v. <Alexianu> Ghiorma, ctitor(i) 338, 4 1 0; - bătrâni 1 39, 342, 355,
Aslan Petru, Badea, Bălăceanu Pătraşco, 4 1 1 ; - ai m-rii Adâncata v. Simion,
<Băleanul> Gherghie, Bârsescu Preda, Tănasie, Stoican din Cârolmăneşti.
Boteanu Nedelco, Caridi Gheorghe, culme, hotar la Cernăteşti 1 35 .
<Cornăţeanu> Cârstea, <Cornăţeanu> cumpărătoare, v . documente, zapis de -.
Socol, <Deleanu> Gorgan, Dima, cumpărătură rea 1 09.
Dumitru, Giura, Ghiurca, <Glogoveanu> cununie, ocină dăruită la 1 60; v. şi dar.
-
Nicula, Glogoveanu Sima, <Golescu> cupar (mare) v. paharnic.

Albul, <Hargetoeanu> Mihai, Mihai, cupeţ 405, v. Barbul, Ivan, Manta, Seca,
<Mihalcea Cândescu-Mihălcescu> Stoia, Tudor; v. negustor.
Neagoe, Mihart, Nicola, Pătraşco, Pârvu, curătura muntelui 202.
748
curmătură 7. curtean(i) 1 54; v. Oprea.
curte 1 68, 225, 372, 477. cuvinte mincinoase 508.
dajdie v. dări. fugă de - 9; rândul - 46 1 ; - şi mâncături

danie 1 29, 1 55, 260; - la episcopie 1 32, 456; 2 1 1 , 256; sat asuprit cu - 322;
- la m-re (case, moşii, ţigani, vii) 72, - dărăbani (scutire de -) - 2 1 6;
87, 1 5 1 , 205, 326; - la moarte 1 29; - de - dijmă (zeciuială) (scutire de -) 1 80,
pomană 448, 463; v. şi documente, 230 bis, 264, 272, 274,283, 299, 306,
zapis de -, închinare, miluire, moşie, 3 1 1 , 3 1 8, 345, 359, 367, 420, 456,
pomană, slujbă. 475; - de oi 234; - de râmători 234;
dar de nuntă 76, 1 60; - dulamă 75; - în bani la - stupilor (scutire de -) 1 72, 204, 2 1 6,
împărţire 5; - la înfrăţire 3 1 O, 343; v. şi 228, 234, 243, 3 1 3, 326, 33 1 , 345,
moşie. 347, 394, 404, 4 1 9;
darea calului v. dări. - fân (scutire de -) 145, 1 54, 1 72, 2 1 6,
dascăl v. Neniţa, Ştefan; - slovenesc v. Lup. 264, 268, 274, 3 1 8, 326, 347, 394,
datorie 30, 42, 1 30, 1 40, 1 42, 3 1 7; bani daţi fără 404, 475;
- 244; cădere la grea - 474; - la domnie - găleată (scutire de -) 1 45, 1 54, 1 72,
474; - luată asupra unei persoane 1 1 6; 2 1 6, 243, 247, 268, 326, 345, 347,
- multă 287; - neplătită 427; plată de 404, 475; - cu fân 2 1 1 , 227, 345, 256,
- 474; sat de zestre cu - 1 30; v. şi bani, 268; v. şi măsuri;
camătă, dobândă, împrumut, zălog. - goştina oilor (scutire de -) 1 72, 204,
datornici 427. 2 1 6, 326, 347, 404; - porcilor (scutire
dărăbanţ (dărăban) v. dări, dorobanţ. de -) 1 45, 1 72, 204, 2 1 6, 243, 326,
dări (obligaţii, slujbe, scutire de -) 1 72, 475; 404;
- adet 4 1 9; - împrumută (scutire de -) 1 72, 204,
- bani de judeţ (scutire de -) 1 72, 404; 2 1 6, 404;
- bir (scutire de -), - cu rupta 230 bis; - lucru (munci), - boieresc 145; - domnesc
- de lună 230 bis, 326; - de oaie seacă (scutire de -) 145, 1 72, 2 1 6, 227, 3 1 4,
1 45 ; - de ruşală 427, 487; - de taler 326, 475; - la m-re 449;
1 45, 1 54, 268, 46 1 ; - haraciului 230 - mâncături (scutire de -) 1 45, 1 54,
bis; luare în chezăşie pt. - 464; 1 72, 1 99, 204, 227, 230 bis, 243, 326,
- moldovenesc 326; moşie pustie, fără 46 1 , 475;
- 472; - pe bou 145; plata - - mertice (scutire de -) 1 45, 2 1 6, 227,
rumănilor 444; rumâni care fug şi-şi 256, 326, 345;
lasă - 444; v. şi vistierie. - miere (scutire de -) 1 72, 204, 2 1 1 ,
- boi (scutire de -) 145, 243, 326, 347, 2 1 6, 243, 247, 272, 326, 345, 360,
404, 475; 404, 464, 475; - cu ceară 145, 1 54,
- cal domnesc (scutire de -) 1 72, 204, 227, 256; bani turceşti împrumutaţi pt.
326, 404, 475; - de olac (scutire de -) plata - 1 75; - împărătească (scutire de
1 72, 230 bis, 243, 256, 326, 345, 347, -) 230 bis;
404; - oaie seacă (scutire de -) 1 72, 2 1 6,
- căşărie (scutire de -) 404; 243, 256, 326, 347, 404, 475 ; - de
- cârma peştelui 2 1 2; sulgiu (scutire de -) 2 1 1, 256, 404;
- ceară (scutire de -) 1 72, 204, 230 bis, - oierit 145, 1 99, 344-345;
326, 404, 475; - opăcinaşi 2 1 6;
- dajdie (scutire de -)145, 1 54, 1 72, 1 99, - părpăr 23 1 , 320, 349;
204, 227, 243, 247, 345, 347, 404, 472; - poclon 320;
749
- podvoade (scutire de -) 145, 2 1 6, 227, 3 1 2, 3 1 4, 320, 322, 326-328, 33 1 , 338,
256, 326, 345; 393, 340, 347, 349, 397, 404, 4 1 1 , 4 1 4,
- ruptoare 42 1 ; 424, 446, 449, 457, 459, 472, 475, 480,
- sărărie (scutire de -) 326. 502, 508-509; bani înapoiaţi în - 246;
- slujbe (scutire de -) 230 bis, 347, 404; cărţi citite în - 338, 479; - cel mare
- şi mâncături 2 1 6, 268; 1 1 6, 262, 287, 326; jalbă la - 1 84, 1 88;
- vinărici (scutire de -) 145, 1 50, 1 72, judecată în - 1 83 , 203, 340, 433, 487;
234, 326, 338, 344-345, 347, 404, 426; judecată cu tot - 443; jurământ în
- boieresc şi domnesc 1 2 1 - 1 22, 502; - 1 05 ; m-re închinată în - cel mare 326;
- din dealul Aninoasei 320; - din dealul pâră în - 1 06, 1 1 5, 1 28, 1 30, 1 3 7- 1 38,
Târgoviştei 502; - domnesc întărit m-rii 1 8 1 , 1 85- 1 86, 1 90- 1 92, 20 1 , 26 1 , 322,
Cozia 349, Dealu 502; - împresurat 1 22; 383, 4 1 4, 422, 443-444, 449, 457, 509;
- luat în vin, nu în bani 426; - parte rămânere de lege şi de judecată în
domnească 320; v. şi danie. - 444, 465, 4 79; tocmeală în - 230 bis;
dărvar 2 1 6; v. Spirea. venire în - cel mare cu mare j albă 462;
dârstă 226, 262, 292; v. măsuri. 6 boieri luaţi din - 60.
deal cu vii, j . Romanaţi 474; vinăriciul din doagă 3 1 8.
- Târgoviştei 320; - Cometului, hotar la dobândă 62, 1 40, 445; - în clacă 62; - zecea
Flămânzeşti, j. Argeş 1 3; vie în - Feliilor în doisprăzecea într-un an 434; v. şi
1 92; - Săsenilor, j. Buzău 458; - Târnavei, bani, camătă, împrumut.
topic la Radovan, j. Dolj 2 1 5; - Teişul dobitoace 3 8 1 ; v. boi, cai, vaci.
de Jos 1 76; - Topolovului, hotar la documente:
Flămânzeşti, j. Argeş, 1 3; vinăriciul din - carte(ţi) 22, 288, 397, 439; - bătrâne v.
- Aninoasei 320. - lui Negru vv., Alexandru Coconul
dedină(e), m-re înzestrată cu - statornice şi vv., Radu Şerban vv; - bătrâne sparte
neclintite 326; v. şi danie. 443; - domnească 426, 430, 436, 443,
degete (în loc de peceţi, pl. credinţă) 206, 259, 448, 455, 461-463, 465, 472, 479;
3 1 3 , 423, 427, 434-435, 43 8-440, 458, - domnească citită de domn în divan
467, 469, 477, 485-486, 489, 492-493, 479; domnilor bătrâni 465; - domnului
-
497, 506-507. şi a boierilor 466; - de credinţă şi

delniţă(e) 54, 6 1 , 287, 43 1-432; - care nu e mărturiseală a episcopului de Buzău 447;
stătătoare 47 1 ; - de la uliţă 1 60; - în satul - de cumpărătoare 433, 456; - de
Bărbăteşti, j. Dâmboviţa 490; - gângească judecată 433; - de judecată a banului
54; - lui Bănache 7; - miculească 1 60; 452; - de legătură (blestem) a vlădicăi
- pt. - 47 1 ; - răscumpărată 503; - vândute 44 1 ; - de milă 383, 465, 472; - de moşie
pt. bir I . 433, 462; moşie aleasă pe - şi zapise 87,
deşugubină v . duşegubină. 423, 453; moşii alese pe - bătrâne 424; -
descălecat(ul) 4 1 1 ; satului 38 1 ; - ţării 38 1 .
- de moşiile cele bătrâne 462; - de
diac v. Şărbu. moştenire 200; - de pâră 433; de -
diacon 1 26, 326; v. Badea, Coman, Costandin, miluire cu blestem 1 28, 349; - de milă şi
Dănilă, Dumitru, Ghinea, Micul, închinăciune ale domnilor bătrâni 465; -
Murgea, Neacşu!, Necula, Silvestru, şi zapise luate de aprodul domnesc 479;
Stan, Stoica, Tanasie, Vasile. - catastih al visteriei domneşti 1 72, 46 1 ;
diată v. documente. scoaterea birului din 46 1 ;
-
dichiu 78, 1 32; v. Ghelasie, Serafim. - hrisov(e) 1 55 , 224; - arse, vechi 1 20;
dijmari din Gorj 406. - bătrân 2 1 5 ; - cu mare blestem 266,
dijmă v. dări. 326, 347, 466, 500; - pierit al m-rii
divan 7, 1 3, 1 8, 54, 63, 79, 87, 1 04-1 06, 1 1 5 , Tismana 40;
1 20, 1 27-1 28, 1 37, 1 52, 1 60, 1 62, 1 72, - răvaşe domneşti 50-5 1 , 1 36, 222, 292,
1 77, 1 8 1 , 1 84, 1 86, 1 9 1 , 200-202, 204- 302, 370, 4 1 0, 423, 427, 430, 443,
205 , 222, 224, 230 bis, 243-244, 246, 447, 462, 473, 487, 494; - banului
248, 260-26 1 , 266, 269, 288, 298-230, Craiovei 52; boieri luaţi pe - domneşti
750
423-424, 453; boieri hotarnici luaţi pe - bătrâni 1 38, 224, 288; - volnic 1 84; v.
- domneşti 1 98; boieri jurători luaţi pe şi danie, documente, judecată, pâră.
- domneşti 1 52, 1 87, 200, 26 1 , 3 14, domnie (în vremea -) dăruită de Domnul
322, 338; boieri judecători luaţi pe Dumnezeu 462; datorie către - 474;
- domneşti 63; marelui vomic I 07;
- gloabă către 434; v. şi dregător al -;
-
megiaşi jurători luaţi pe - domneşti v. şi schiptru, steag, voievod.

3 1 2; v. şi boieri, megiaşi; dorobanţ (dărăban, dărăbanţ) 2 1 6, 264-265, 274,
- testament (diată) l 42, 225; 283, 320; agă de 1 04; ceauş de - 1 80-
-
- zapis(e) passim 1 6, 97, 269, 288, 307- 1 8 1 ; - de la Craiova 322; v. Dumitru,

308, 423, 427-429, 43 1-435, 438-440, Golili, Mircea, Radu!, Spirea, Udrea; v.
442, 445, 450-45 1 , 454, 458, 460, 464, şi dări.
467-47 1 , 474, 476, 478, 489-490, dragoste şi liubov 428.
491-493, 495, 498, 500-50 1 , 503-507, dregător(i) 260, 302, 328, 338; cinstiţi 5 1 0;
- -
5 10-5 1 1 ; - cu mare blestem 1 37, 446; al domniei 436; ai domniei 465;

-
- de cumpărătoare 1 14, 1 64, 397, 430, judecată cu toţi - 465; v. şi divan, slujbă.
479, 494, 490, 498, 5 1 1 ; - de iznoavă drept, pe - şi pe lege dumnezeiască 499.
409; - de judecată 1 52; de milă (dar
- dreptate şi lege dumnezeiască 487 v. jurământ
de moşie) 1 5 ; - de moştenire 269; de - fără 448, lege.
-
tocmeală şi de judecată 74, 1 1 6; - de drum 54, 1 98; - bisericii, la Deduleşti 440;

vânzare 7, 54, 1 86, 26 1 , 266, 269, 409, - mare 7; m-rii Cozia 347; ocnă lângă
-
4 14, 443-444, 459, 498; - de vânzare - 1 93; - prin pietre rele, cu multă trudă
cu mare blestem 266; - drepte 430; 347; Albeştilor, hotar la Flămânzeşti,
-
- grecesc 142; moşie aleasă pe cărţi şi j. Argeş 1 3 ; - Brăilei, hotar la Bibarsă

zapise 423, 453; - mortului 225; 338; - Lacului Mare 7; Săpatului, topic
-
- pecetluit cu pecete 508; pierit 88,

- la Deduleşti, j. Buzău 440; stejarului,
-
1 67; vechi 297; v. blestem, boieri,

- hotar la Cemăteşti 1 35.
megiaşi. dulamă dăruită 75; v. şi dar.
dogari 3 1 8. dumbravă 464.
domn(i) passim; - bătrâni 1 23, 3 14; bătrâni,- duşegubină (deşugubină) pi. oameni omorâţi,
au miluit m-rile 320; Matei Basarab dă
- locuitori ai satului Găujani au fugit pt. a
de pomană o vie 35; ocină din vremea nu plăti 397; v. şi amendă.
-
eclesiarh ( clisiar) 3 5 , 70, 1 32; -a l bisericii rii Căldăruşani 206, 2 1 3, 239-240, 296;
domneşti din Craiova v. Stanciu!; al -
- al m-rii Câmpulung 226, 262, 292,
Mitropoliei 78; - al Episcopiei de 3 1 4, 340, 36 1 , 402, 409, 4 1 1 , 428, 448-
Buzău 509, v. Tanasie; - domnesc 78; 449; - al m-rii Cobia 270; - al m-rii
v . loanichie, Tănase popa din Coşuna 205, 2 1 5 ; al m-rii Cozia 347-
-
Târgovişte. 349, 42 1 ; - al m-rii Dealu 502; - al

egumen (nastavnic, stareţ) 2 1 1 , 234, 325; scos -
m-rii Flămânda 229; - al m-rii Glavacioc
fără vină 326; - al m-rii Adâncata 492, 1 35, 252; - al m-rii Hotărani 407; al -
509; al m-rii Argeş 1 3, 47, 260, 264,

-
m-rii Izvorani 30 I ; al m-rii Mărcuţa
-
306, 309, 3 1 7-3 18, 465; - al m-rii Amota 256; al m-rii Mărgineni 92, 364-365,
-
344, 394; - al m-rii Bradul 326; al -

367-368; - al m-rii Măxineni 392; - al
m-rii Brădet 362, - al m-rii Brebu 202; m-rii Menedic 297, 509; - al m-rii
- Bistriţa 242-243, 338, 42 1 ; m-rii
-
Mihai Vodă (Bucureşti) 1 88, 4 1 9; al -
Brâncoveni 450-45 1 , 505; - al m-rii m-rii Mislea 3, 2 1 6; al m-rii Plăviceni

-
Bucovăţ (Coşuna) 233,433, 452, al m- -

399; al m-rii Plumbuita 283, 475; al
- -
75 1
m-rii Radu Vodă (Sf. Troiţă, Bucureşti) eliberare de rumânie v. iertare.
426; - de Râmnic 292; - al m-rii Sadova episcop (vlădică) 398; - de Buzău 1 32,
1 9 1 ; - al m-rii Snagov 1 50, 1 72; - al m v. Atanasie, Ilarion, Serafim, Ştefan,
rii Strehaia 248, 257-258, 390-39 1 ; - al Trufii ş ilă Efrim; - de Buzău jurământ
m-rii Tismana 2 1 8, 346, 404, 407, 42 1 ; în faţa sa 302; - de Râmnic 1 29,
- al m-rii Yaideei 1 38; - al m-rii Vieroşi v. Dionisie, lgnatie, Teofil, Theodosie.
342, 3 5 5 ; - al schitului Deleni 1 20; episcopie (piscupie) prădată 49 1 , 509; - de
v. Antim, Cozma, Damaschin, Danii!, Buzău prădată de Radu Mihnea vv. 244;
Dionisie, Efrem, Gavriil, Ghelasie, - de Râmnic face schimb de sate cu
Ghenadie, Gligorie, Efghenie, lgnatie, Preda Brâncoveanu mare vomic 383,
Ioan, loanichie, loasaf, Iosif, Leontie, v. Râmnic; îngropare la - 455-456;
Luca, Melhie (Melchisedec), Mihail, - loc de jurământ 293, 443, 447; - loc
Mihalcea, Mitrofan, Nectarie, Neofit, de judecată şi jurământ 430; moşiile
Nichifor, Nicodim, Nicolae, Nicula, Nifon, - 455-456; parte de moşie a - la Albeşti;
Pahomie, Partenie, Rafail, Sava, Serafim, v. Buzău; v. şi episcop, j urământ.
Ştefan, Teodor, Teofil, Theodosie, Evanghelie v. jurământ pe Sf. - 200, 3 1 4,
Varlaam, Vasilie, Velisarie, Veniamin. 322, 338, 360, 4 1 0-4 1 1 , 447-449, 462.
F
fată de ţigan v. ţigan. cu ştirea - şi a megieşilor 496; v. şi
făţărie 36 1 , 409; judecată cu - v. j udecată. înfrăţire, părtaşi, protimisis.
fân 428; livezi de - 7, 54; v. dări. frânghie (ceapraz) 75.
fântână - cea veche, topic la Bibarsă 338; fugă ( iţi) 47; - de ţigani în Ţara Turcească 1 56;
- lui Cucurici, topic la Bibarsă 338; săteni - ca să nu plătească birurile 322;
- popii Manea 338; - Radu Bădica, - de rumânie 1 62; rumâni care au vrut
hotar la Păpălari 1 37; pază la - domniei să - 1 28; - din sat 464; - de bir şi de
46 1 . dăjdii 9; v. şi rumâni, sat, ţigani.
funie v. măsuri.
fier („hiară") v. obezi.
funire de loc 460.
fii sufleteşti v. adopţie.
furcă (ci), tors cu - 225.
florinţi v. monede. furi v. hoţi.
frasin, hotar 1 3 , 462. furt de cai 3 1 6; v . şi cai, care.
frate(ţi) - de ocnă 1 84; - de moşie 440, 459; fustaş, iuzbaşă de - 276, 472; vătah de - 1 1 ;
vânzare cu ştirea - 43 1 , 440, 458; vânz.are v. Albu, Dumitraşco.
galbeni v. monede. gelep 1 59.

gard 473 . ginere băgat în curte 1 1 0.
găleată v. dări, măsuri. gloabă 49 1 , 1 72; - la domnie 434; v. amendă.
găvan, semn de hotar 462. globnic (clomnic) 74; v. şi Radu, Rădan.
găzduire, sat scutit de - pt. pârcălabii de la goştină (de oi, de râmători) v. dări.
grădină(i) 1 8, 50, 60, 1 68, 244, 463; - cu pomet
Râmnic 347; v. şi scutire.
54; - cu vie 60, 1 32, 267; - m-rii Cozia
gâlceavă 83, pâră şi - v. pâră.
23; - împresurată, făcută schimbătoare,
gârlă 1 39, 329, 473. peste gârlă, sub coastă 473; zeciuială
gârniţ(ă) 1 07. din - de la Dobroşeşti, întărită m-rn
gât, rumâni daţi de - 1 9 1 ; v. şi bătaie, certare, Snagov 1 72.
pedeapsă. grămătic v. lanache, Neagu!, Vlădilă.
752
grâu 1 50, 274, 283, 3 1 8, 394; v. şi măsuri. groapă, semn de hotar 462; - lui Timirlon , hotar
grec(i) 1 45, 225; hrisov pierdut când - stăpâneau '
la Cemăteşti 1 35; hotar la cârstieneşti 7.
-
m-rea Tismana 404; v. Caso Nico, Mihai, gros v. închisoare, pedeapsă.

Sima. grumaz, rumâni daţi de - v. şi bătaie, certare,
greutăţi 243. pedeapsă.
haget turcesc 334. - Gârbovăţului 508; - Imoasei 508;

hagi(u) 330; v. Costandin, Nedelco. - Jirovului 508; - Lungueţi 468; lui
-
haine 1 1 O, 2 1 5, 223, 3 1 0, 343. Lupşe 508; v. şi împietrire.

haraci, vremea - 1 , 230 bis; v. şi dări. hotarnici v. boieri.
heleşteu (eie) 1 70, 370, 504. hoţi de cai 257-258, v. şi cai, furt; - de stupi
herţeg al Amlaşului şi Fâgăraşului 326, 404. 3 1 3, 33 1 ; m-re păzită de - hoţi 326;
hiclenie (alcam) 483. v. şi tâlhari.
hotar(e) 8, 1 07, 397; - ales şi împietrit 1 77, 460; hram Adormirea Maicii Domnului (m-rea
- bătrâne 247, 348, 38 1 ; - călugărilor de Argeş, Câmpulung) 409-4 1 1 , 448, 465;
la m-rea Cozia 1 77; - comisului celui mare Sf. Arhangheli (M-rea Topolniţa) 204;
424; ocină în - Stroieştilor 1 93; - pus cu Bunavestire (m-rea Glavacioc) 44 1 ;
24 de boieri 433; stejar înfierat 1 35 ; Sf. Nicolae (m-rea Bucovăţ) 433, 452;
- stricat 371; - Albeştilor 13; Bucovului
- Sf. Parascheva (m-rea Gura Motrului) 6;
de la Cemăteşti 1 35 ; - Corbilor, hotar la Sf. Troiţă (Radu Vodă) 1 42, 23 1 , 274,
Cârstieneşti 7; - Corlaţilor, j. Mehedinţi 3 1 2, 426.
460; - Cucuiaţilor, j. Mehedinţi 460; hrană 382; pt. - m-rii I 72; moşie dată pt.
- Drăgăneştilor, la Cemăteşti 1 35; îngrijire şi - 54.
- Floreştilor, j . Buzău 423; 453; hrisov v. documente.
iapă 394; - cu mânz, în preţ pt. cumpărarea Costandin, Ion, Leurdeanu Stroe,
unui sat 397. Misail, Năsturel Udrişte, Neagu,
iaz 54, 1 33, 226, 262, 292, 463; - lui Badea 7; Necula, Nedelco, Stoian.
- lui Buda 7; moară pe - 1 33 . iuzbaşă v. Andreiu, Bârcan, Bogdan,
ierodiacon v. Gherasim, Stanciu, Silvestru. Cuciulat, Damian, Dragul, Dragomir,
ieromonah 257-258; v. Dionisie, Gavrilă, Drăghiciul, Dobrotă, Duminică,
Ioanichie, loasaf, Ignatie, Mihai, Gagul, Gherghe, Gherghician Vlad,
Pahomie, Rafail, Ştefan. Haiducul Radu, Ion, lsac, Ivan, Leca,
iertare - de birul de taler, de toate nevoile Lupul, Lupşă, Miercan, Mihai,
46 1 ; - de rumânie 222, 25 1 , 3 1 4, 325; Mircea, Mogoş, Nan, Necula,
v. şi rumânie, scutire. Nedelea, Novac, Oancea, Oprea,
ieşire din ţară 243. Pătru, Preda, Radoslav, Radu,
iezi 56. Răduţu!, Stamatie, Staico, Stan,
inel 2 1 8; v. şi pecete. Stanciu!, Stănilă, Stănimir, Tabără,
iscălitură (iscată) pt. credinţă passim; - cu Tudor, Vasilache, Vasilie, Vintilă,
litere latine v. şi pecete. Vişan, Vlaicu, Vrabie; - de roşii v.
ispravnic de documente: domnul passim; Cârstea; - de fustaşi v. Radu; - de
logofătul (mare) passim; portarul (mare, dărăbanti
' v. Tudor.
al doilea) 423, 448, 222, 482; ban işlic din samur dăruit la înfrăţire 3 1 O.
(mare) 436; - la jurământ 449; v. şi izbrănire (emancipare) 262.
Cocorăscu Radu, Gălăţeanul izvorul cu râpa 7; v. şi râpă.
753
Î
îmbrăcăminte 2 1 6, 382; miluire pt. - 320; înfierat, stejar - 1 3 5 .

v. şi danie, pomană. înfrăţire 5 , 1 1 , 250, 3 1 6, 343; - d e moştenire
împărat v. Paleolog Andronic, Pogonat 60; întocmire şi - pt. ocină la Hurezi
Constantin; cinstitul (sultan) 3 1 0; - pe ocină (moşie) 50, 70, 1 86,
dăruieşte steag de domnie 462. 3 1 O; - pe un munte 1 46; - pt. stăpânirea
împărţeală făcută de boieri 429; - după unui vad de moară 483; v. şi dar, frate.
Sf. Pravilă 60; v. şi judecată. îngrijire, moşie dată pt. - şi hrană 54.
împrejureni(i) satului 456; v. şi megiaşi. îngropare (îngropăciune) 287; - la Sf Episcopie
împresurare 1 1 4, 1 39, 1 46; - de grădini 473; a Buzăului 455--456.
- de moşie, în silă 452, 462, 465; v. şi înşelăciune 200, 448; a umbla cu - 1 28;
moşie. răscumpărare din rumânie cu - 1 27;
împietrire de moşie 1 84, 424, 453; v. hotar, rumâni care umblă cu - 1 27, 1 35, 1 28,
ocină, moşie, piatră. 200-20 I ; rumâni care umblă cu
împrumut de bani 445, 470; - de bani, cu minciună şi - 457; v. şi jurământ,
zălog 206; scutire de - 230 bis. mită, oameni, rumâni, vicleşug.
împrumută (scutire de) v. dări. întărire de moşie 477; - de rumâni m-rii
închinare de m-re 326; - moşii la m-re 243, Sf. Troiţă 3 1 2; - de sate m-rii Cozia
248, 465; v. şi danie, documente, zapis 349, Dealu 502, Tismana 404; - de
de -, pomană. zeciuială m-rii Snagov 1 72 ; v. şi danie,
închinăciune, carte de milă şi - 465; v. danie, moşie, rumâni, sat.
documente. întemeiere v. descălecat.
închisoare (gros, puşcărie, temniţă) 247, 300, întovărăşire de negustori 1 42.
332, 430; bani daţi în - v. bani; - în învăţătura boierului 434; - dată de călugări
Bucureşti 265. 404; - domniei 465.
jalbă 92, 1 44, 1 70, 452, 472; - la domnie 1 75; 1 2 3 ; - din Tg. Jiu, v. Gherghe; - spart
venire în divanul cel mare, cu mare 47; v. Gherghina, Staico, Stoica.
- 462. judeţ v. Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Ialomiţa,
jaf 1 67; - boierilor 38-39; episcopie prădată Olt, Rm. Sărat, Romanaţi, Sac,
49 1 , 509; - în bucatele stăpânului 436; Teleorman, Vâlcea, Vlaşca.
- hoţeşte 394; v. şi răscoală. jupân v. negustor.
jder, mintie de cofterie cu - 2 1 5. j urământ 8, 1 07, 222, 302, 3 3 8 , 4 1 4; - a
jitniţa domnească în Bucureşti 205 . doua oară 448--449; - cu 1 2 boieri 397;
judec(i) 460; - se judecă la divan pt. moşiile - dinaintea marelui ban al Craiovei
lor 433. 462; - în biserică 360, 380; - în
judecată, carte de - v. documente; cu făţărie B iserica Domnească de la Craiova 322;
63; - dintâi, pe drept şi pe lege - în Episcopie 358; - pe Sf. Evanghelie
dumnezeiască 465; - domnului 467; 200, 236, 240, 247, 293, 3 1 4, 322, 334,
- domnească cu tot divanul 443; 3 3 8, 360, 4 1 1 , 449; - pt. stăpânirea
- întoarsă 63; lege şi - 427; - oraşului unei grădini 473 ; pradă pt. - strâmb
Argeş 1 23; rămâne de lege şi - v. lege. 449; - rău 449; - strâmb (pe mită)
j udecători v. şi boieri. 409--4 1 1 , 448; v. şi amendă, boieri,
j udecire v. răscumpărare, rumâni. megiaşi.
j udeţ 1 23 , 1 45 , 2 1 1 , 227, 268, 309, 345, 4 1 0; j urători (cletovţi) (4, 6, 1 2, luaţi pe răvaşe
- de Buzău, v. Dragomir; - de oraş domneşti) 400, 427, 448; v. şi boieri -.
754
L
lac( uri) 7; - la Duşani 504. Vlad, Bătiescul Stoica, Berivoescul

lavră(e) mare v. Mitropolia din Târgovişte Nan, Berivoiescul Pană, Bogotescu
320; sfintele - 320. Stanciu, Boldiciu Dumitru, Boldiciu
lazuri 50, 202; - de la munte 202. Necula, <Boteanu!> Crăciun, Bratul,
lăutar v. Stan. Brătianu! Mihai, Bujoreanul Tudor,
legământ, întocmire şi - privind închinarea Calona, Călin, Cârstea, Chiriac,
m-rii Bradul 326. Chiveriţă Neagul, <Cocorăscu>
legătura lui Mihai <Viteazul> 65, 1 25, 1 28, Radu, Constantin, Conţescu! Vlaicu,
1 57, 1 86, 20 1 , 2 1 5 , 334, 39 1 , 457; carte <Corbeanul> Negoiţă, <Corbeanul>
de - v. documente; - pietrii 4 1 1 . Teodosie, Costea, Crăciun, Creţulescul
lege(a) ţării 1 52, 200, 2 1 5 , 222, 26 1 , 269, 3 1 4, Radu, <Cuştereanu> Iancu, Dima,
4 1 4, 462, 494; boieri jurători luaţi după Dobrin, Dolofanul Pârvul, Dragomir,
- şi obiceiul ţării 449; boierii nu se pot Drăghici, <Dudescu> Radu, Duminică,
apuca de - să jure 443; cu 1 2 oameni
- Dumitraşco, Dumitru, <Fălcoianu>
1 86; - dumnezeiască 328, 465, 487 Pătru, Fiera, Fisenţa, Gherghe, Ghinea,
v. dreptate; jurământ cu - deplină 222; <Glogoveanu> Semen, Hamza, Ianache,
j udecată a domnului pe - şi pe dreptate lane, Ion, Iordache, Isar, Istratie, Ivan,
passim; - peste - 2 1 6, 222, 4 1 1 , 443, Ivaşco, Jitco, Lepădat, <Leurdeanu>
448, 462; rămânere de - şi judecată Stroe Fiera, Manta, Marin, Matei,
passim v. rumâni; - schimbată 1 6 1 ; sat Micudă cel bătrân, Mihai, Mihalaşco,
strânge - la zi 447; - ţării pt jurământ Mihalcea, Miloş, Miroslav, Mitrea,
strâmb v. amendă; - ţării cu 1 2/24 Nan, Năsturel Radu, Năsturel Udrişte,
boieri jurători/megiaşi 305, 338, 443, Neagoe, Neagu!, Necula, Nedelco,
462. Negoiţă, Negre, Nenciulescu Radu,
lei v. monede. Nica, Oancea, <Olănescu> Goran,
lepădare de bani, cu sila 428; v. şi bani. Oprea, Orban Stan, Nicovici Tanasie,
lipsă, căzută la mare - şi nevoie 1 76. Papa, Paraschiva, Pătraşco, <Pârâianu
livadă( ezi) 7, 54, 90, 389; - în dealul Milescu> Danciul, Pârvu(I), Petriman,
Bărbăteştilor 490; - în poieniţă, la Preda, Pustiul Vlaicu, Radu, Rătivoicscul
<Cârstieneşti> 506; - de fân 7, 54. Vasilie, Sava, <Slăvitescul> Tudor,
loc(uri) 225; - cu trestie 7; - de casă 2, 1 68, Staico, Soare Stoica, Stan, Stancu!,
205, 372; - de moară 49; - de paragină Stoian, Stroe, Şerbanovici Stoica, Ştefan,
84; - funit 460; - înfundat 1 07; - Şteful, Şterbul, Tatul, Tărăcean Preda,
înfundate de o zi v. măsuri; - îngrădit Theodosie, Tudor, Ţigănescul Radu,
473; - pentru 473; mănăstire în - de
-
Ţonea, Udrea, Ursu, Vasilie, Vâlcul,
nevoie 326, 404; - sub coastă 7. Velisarie, <Vernescul> Balea, Voinea.
logodnă 1 1 0; martori la - 1 30. logofeteasă v. Marula.
logofăt(eţi) (mare, fost, al doilea) passim; lopătari v. opăcinaşi.
v. Albul, Alexandru, Avram, Balea, lucru( uri) 50; - boieresc v. dări; domnesc v.
-
Balotă, Barbu, <Băjescu dări; - la m-re 449; v. a clăcui.

Ghiorghiovici> Mareş, <Băsescu!> luncă 7; loc la - 7.
magher(u) v. Stan ţigan -. margine(a), m-re la - ţării 204, 404.

mal, cânepişte lângă - 1 60; loc lângă - 1 60; matca Doftanei 202; - Horodelului 460;
v. Valea Lupului.
- Doftanei 202.
755
mazil 3 5 1 -352; v. lonaşco, Vlad. - paşi 1 32, 464; - de pământ 460;
măgură, hotar/semn de hotar 1 3, 462; - hotar - pământuri 458;
la Mărzăneşti 288. - pogon 84, 1 50, 49 1 , 50 1 ; - de ţelină
mănăstire passim; - fără sate şi fără vecini, 458; - de vie 54, 1 76, 1 92, 438, 464;
fără venit v. Plumbuita; - hotar la - răzoare 1 58; de vie 1 1 9, 1 58;
-
Cucuiaţi, j. Mehedinţi; - în munte şi la - stânjeni 1 1 , 33-34, 36, 39, 42-43, 70,

loc de nevoie v. Bradu; - închinată la 75, 80, 82, 1 03, 1 07-1 08, 1 1 7- 1 1 8,
m-rea Pogoneani 326; - la marginea 1 44, 1 47, 1 66, 307-308, 370, 377,
ţării, săracă şi lipsită v. Topolniţa; 384, 423-424, 427, 429, 433, 440,
- lipsită, fără părinţi vrednici 326; - loc 453-454, 466, 468, 479, 485-487,
de îngropăciune „unde stau oasele" 3 1 2; 49 1 -493, 496, 504, 507, 5 1 0-5 1 1 ;
- lui Dan vistier 256; - lui Drăguşin - vadră 225, 320; - d e vin 1 47, 225;
paharnic din Comăniţa v. Deleni; - lui - de vin dăruite la înfrăţire 3 1 O ; din
lanache postelnic v. Vaideei; obicei de zece - o - 349.
a pustii - v. Bradu; - în satul Grozeşti mâncături v. dări.
34 1 ; v. Adâncata, Alun, Argeş, mânz, iapă cu - în preţ pt. cumpărarea unui sat
Arnota, Bălteni, Bistriţa, Bradul, 397.
Brădet, Brâncoveni, Brebu, Bucovăţ megiaş(i) 1 2, 22, 62, 90, 252, 297, 329, 353-
(Coşuna), Butoiul (Potoc), Căldăruşani, 354, 389, 455, 466, 477, 485-486;
Câmpulung, Cobia, Coşuna, Cotmeana, - adeveritori ( 1 2) 245; - aruncaţi în
Cozia, Dealu, Dintr-un lemn, Flămânda, mij locul pădurii 202; - bătuţi şi închişi
Glavacioc, Govora, Hotărani, lzvorani, la ocnă 1 37; - ( 1 2) daţi pe răvaş
Mărgineni, Măxineni, Menedic, Mihai domnesc 462; - fugiţi 1 43 ; - jurători
Vodă (Bucureşti), Mislea, Plăviceni, ( 1 2) 66, 273, 428, 482; mărturia - 460;
Plumbuita, Radu Vodă (Sfânta Treime, - ( 1 2) 2 1 5, 357; oameni - 462;
Bucureşti), Sadova, Segarcea, Sf. - strâmtoraţi 1 37; - tocmelnici (6) 1 07;
Arhangheli, Snagov, Stetea, Strâmba, - se vând rumâni 9, 444; vânzare cu
Strehaia, Tismana, Topolniţa, Vaideei, ştirea fraţilor - 488, 496; v. şi pedeapsă.
Vieroşi, Viforâta, Zdralea (Roaba). mei 1 50, 274, 283.
măr 35; hotar la Cemăteşti 1 3 5 .
- mejdină, semn de hotar 3 7 1 , 460.
mărturiseală, carte d e - v . documente. mertic v. dări.
măsuri: meşter v. Stoica, Vlad.
- bâtlag 225; meşteşuguri 279.
- bolovan de sare 1 55 , 394; metoh 3 1 2; case dăruite ca - 205; mănăstire
- bute cu vin 1 49; închinată - v. Bradul, Meriş; - ale
- cedvârtă 435, 460; Episcopiei 1 54; v. şi mănăstire.
- funie I O, 69, 84-85, 1 08, 1 26, 1 3 1 , miei 56.
1 36, 1 60, 439, 452, 460, 485-486; miere v. dări.
- aleasă, hotărâtă şi împietrită 452; mierari 256.
- balotească 249; - băltească 1 8; milă, carte de - v. documente; cerşită de la
-
- berevioască 5 1 5 ; - căprească 5 1 5 ; domn 472; domnească 463, 448; la

- -
ciumăgească 68; copeşască 54; - de

- Sf. Episcopie a Buzăului 455; - spartă
loc 460; - de moşie 1 20, 477-478; 1 69.
- grăbenească 54; - lungească 5 1 5; miluire 1 27; - de ţigani 1 56; pt. dreaptă şi
-
- măşcăţălească 284; - mătănească 356; credincioasă slujbă 1 86, 205, 463; - pt.
- moscotească 455-456; - pulpească îmbrăcăminte 320; - pt. m-ri 320;
1 1 2; roteană 54; - sfătulească 5 1 5;
- stânjeni de 79; v. şi danie, documente,
-
- toteană 54; - vlăjogească 54; zapis de , închinare, întărire, pomană,

-
- găleată 345; slujbă.

- loc (uri) înfundat 1 07; - înfundat de o minciună(i) 8, 1 62, 247, 260, 4 1 1 , 448;
zi 1 07; jurământ cu - 449; rumânii umblă cu
- moş 72, 386; - 1 1 5 , 1 27- 1 28, 1 35 , 1 9 1 , 200; rumânii
756
umblă cu - şi cu înşelăciune 20 1 , 457; 1 63-1 64, 1 67- 1 68, 1 75, 1 78, 1 8 1 ,
v. şi înşelăciune, vicleşug. 1 83, 1 94, 200, 203, 206, 208, 2 1 O,
mintie de cofterie cu jder 2 1 5; v. haine, jder. 2 1 3, 2 1 8, 22 1 -222, 225, 230 bis, 237,
mită 36 1 , 40; bani daţi - v. bani; jurământ 239, 24 1 , 244, 246-247, 25 1 , 259,
strâmb şi fără dreptate, pe - v. jurământ; 26 1 , 264, 266-267, 269, 276-278,
sate date pe - 63. 282, 285, 288-290, 292, 300, 302,
Mitropolie 46, 77, 240, 24 1 ; - din Târgovişte, 3 1 5, 3 1 7, 321-322, 330-33 1 , 332,
„muma tuturor bisericilor", i se întăreşte 335, 339, 350, 363, 379, 394, 397,
vinăriciul domnesc din dealul Aninoasei 402-403, 409, 4 1 5, 4 1 2, 4 1 4, 42 1 ,
320. 428-429, 432, 440, 442-443, 434,
mitropolit(ţi) (vlădică) 78, 295; v. Grigore; 438, 444-445, 450-45 1 , 459, 467,
- al Ungrovlahiei v. Ignatie, Luca, 469, 47 1 , 474, 476-477, 480, 484-
Ştefan, Teofil. 486, 490-49 1 , 493, 495, 497-500,
moară (mori) 7, 1 1 6, 1 35, 1 52, 202, 223, 226- 50 1 , 503, 505, 507-508; - daţi la
227, 270, 337, 382, 4 1 0; - lui Dobre, Episcopia de Buzău 509; - în preţ
topic la B ibarsă 338; parii de la - 1 60; 340.
pâră în divan pt. o roată de - 5 1 0; - pe morar(i) 1 54, 372.
apa Ialomiţei 1 27; - pe iaz v. iaz; - pe moş v. măsuri.
moşia domnească 463; - popii Negrea, moşie(i) passim; - alăturate 370; - aleasă şi
hotar la Păpălari 1 37; roată de - 50, 60, împietrită 86, 1 36, 338, 370, 423, 453;
1 83, 1 87, 442; vad de - 27, 37, 54, 79, - arată 456; - bătrână şi dreaptă 1 09,
86, 97, 1 87, 262, 403, 450, 463, 483, 1 1 2, 328, 472; - călcată 1 09, 38 1 ;
504, 5 1 0; - vlădiceşti 79. - dăruită 1 5, 75, 1 69; - dăruită la m-re/
moarte, moşie dată pt. îngrijire până la - 54. miluită şi de pomană 72,87; - de
mocan v. Călin. cumpărătoare 469; - de curătură 73;
moldoveni 370. - domnească 97, 463; - funită (trasă)
monah v. călugăr. 376, 466; - hotărâtă cu 24 de boieri
monahie v. călugăriţă. 448; - împresurată (în silă) 1 29, 1 3 1 ,
monede: 1 84, 1 88, 33 1 ; - închinate, adevărate
- aspri 54, 43 1 ; - de argint 3 1 6; - gata ale m-rii 1 5 1 , 465; - la Târgovişte 60; -
7; - turceşti 244; luate îndărăt 87, 4 76; - luată fără
- bani 307-308, 329 bis, 439, 458, 464, judecată 1 8 1 ; - mănăstirească 1 50;
479; - gata 409-4 1 0; - lepădaţi 329 - moştină, ohabnică 43 1-432; - necăutată
bis; - pi. răscumpărare din rumânie şi împresurată de meg1eş1 97;
1 85 ; - nedajnică 1 92; - pustie, (fără bir)
- costande 42, 2 1 9, 464; 1 39, 472; - răscumpărată 1 9, 50 6 1 ;
- florini 2 1 5, 470; - stătătoare/ohabnică 307, 427, 485-
- galbeni 23, 63, 88, 96, I 06, 1 1 5, 1 28, 487, 49 1, 493, 498-500, 506--507;
1 39, 1 46, 209, 230 bis, 238, 282, 325, - stearpă, fără rumâni 33, 50, 60, 98,
373, 4 1 2, 448, 459, 488; - de aur 1 52; 323, 370, 450-4 5 1 , 493; - ţinută în
- în preţ 1 27, 248, 340; pâră pentru înfrăţire 454; - ţinută în siluire şi fără
- 244; dreptate 1 37; - vânzătoare 443, 480;
- lei 84; - bătuţi 5 1 O; - vândută (la mare nevoie) 42, 484,
- taleri 67, 97, 237, 256, 268, 350, 372, 50 1 ; - vândută „la sânge" 103; vândută
-
379, 39 1 , 443, 478; bir de - v. dări; fără rumâni 1 52; - zălogită 25, 1 08; v. şi
- ughi 4-6, 9-1 0, 1 4, 1 8, 2 1 , 25-27, 30, documente, fraţi de , împresurare de
-
33-35, 40, 42, 46, 49-53, 55, 57, 60- -, întărire de - 477, mănăstire,
62, 64, 78, 82, 85-86, 89, 97-98, răscumpărare, rumâni, sânge.
1 02-1 03, 1 08, 1 1 0, 1 1 2- 1 1 3, 1 1 5, moştenire 2; cărţi de - 200; - domnească 320;
1 1 9, 1 26, 1 28, 1 32, 1 40, 142- 143, zapis de - 269; v. şi documente.
1 46-1 47, 1 49- 1 50: 1 52, 1 58, 1 6 1 , movilă, hotar 224.
757
moscotească, funie - v. măsuri. munte(ţi) 7, 7 1 , 96, 1 46, 428; hotărnicie de
moşnean (moştean) 94, 348, 353-354, 462. - 448; m-re în - 326; oameni răi veniţi
muchie(a) hotar la Corşori 7; - Câlnăului 456. de peste - 404; vânzare de - 448.
munca( ci) 60; - în casă 5 1 ; v. şi dări. must cumpărat 438; vremea - 438; v. şi vin.
nastavnic v. egumen. Novac, Pană, Parasco, Radu!, Rostea,

nasturi de argint poleiţi 75; v. şi argint. Sima, Stoia; v. şi întovărăşire.
naş 1 83. neguţător v. negustor.
năpastă (năpăstuiri) 244, 247, 25 1 , 277, 295, 362; nemtie de postav v. haine, postav.
banii de - 9 1 . 222; - de biruri 47, 137, 222; nevoie(i) 82, 140, 322, 430; a căzut la - 1 96; bani
- mare 355; ocină vândută pt. - de biruri plătiţi pt. - 33-34; biruri şi - ale rumânilor
459; v. şi bani, dări, monede, nevoie. 444 ; bine făcut la - 438; - bogate (şi păs)
neam 225. 9. 5 1 , 1 3 7; iertare de - 46 1 ; moşie vândută
necaz, a căzut la - 269; v. şi nevoie. pt. - 34, 459; rumân vândut pt. - 203; - şi
negustor (cupeţ, jupân, neguţător) 434, 454; pradă pe capul lui Dumitru vistier
- chiproviceni, scutiţi de la plata dărilor Dudescul 269.
230 bis; v. Barbu!, Câşlega, Gherghe, nuc 1 60; loc la - 7.
lanachi, Ilie, Iorga, Manoilă, Marin, nuntă I I O; loc dăruit la - v . dar.
oaie (oi) 227, 234, 237, 428; - de sulgiu v. dări; 288, 328; - bătrână, nevândută şi nedăruită
- în preţ 67; - seacă v. dări; v. şi miei. 1 20; - căpotească 443; - cu pomet 7;
oameni (om), - adeveritori (6 ) 48 1 ; - banului - dăruită la Episcopie 1 32; - dăruită pt.
439; - buni şi bătrâni 2 1 6-2 1 7, 226, 333, pomană 1 60; - dăruită la cununie 1 60;
486; - cnezi 266, 3 1 4, 349; - de ţară - de cumpărătoare 480; - de la întemeierea
38 1 ; domneşti 63, 1 37, 33 1 , 346, 353- satului (vechi) 202, 224; - împresurată
354, 370, 430; - fără suflet 446; - judeci 1 84; - lipită lângă - 422; - miluită 1 79;
97; - în pace şi slobozi, megiaşi 462; - muierească, stearpă 1 32; - piscănească
mănăstire apărată/păzită de - răi 326, 9; - pe seama domnească 459; - strâmtorată
404; - nevoiaşi 307-308; - omorâţi în 446; - stricată 202; - ţinută în silă 63,
hotarul satului Găujani 397; - posluşnici 288, 397; - vândută pt. multe nevoi şi
ai unei m-ri 326; - puternic, în vremea năpăşti 459; v. şi moşie.
lui Matei <Basarab> 452; - „răi şi ocnă 142; v. Ghitioara; megiaşi închişi în - v. şi
marghioli" 3; - răi şi vicleni (mincinoşi, pedeapsă.
înşelători) 1 1 5, 1 9 1 , 200, 26 1 , 3 1 2; - ocolul satului v. sat.
(slujitori) la m-re 3, 1 22; - slobozi 434; - odăi 38 1 ; - Episcopiei 1 54.
slobozi (cnezi) se vând rumâni 6, 1 1 5, odăjdii sfinte 447; m-re înfrumuseţată cu - sfinte
269; - străini 1 45; v. şi boieri. 326.
obezi, ferecat în - 300, (în hiară) 430; v. şi ogor 54, 1 60, 244.
pedeapsă. oier 1 99.
obicei, al ţării 449; - de a pustii m-rile 326; oierit v. dări.
vinărici luat după - 320. omor v. ucidere.
obrejie 1 47. opăcinaşi (lopătari) 2 1 6, 227; v. şi dări.
ocină passim; - aleasă, hotărâtă şi împietrită 1 1 5, oraş v. Argeş, Bucureşti, Râmnic; - al domniei
1 84, 5 1 O, 200; - bătrână şi dreaptă 1 38, mele 463, v. Târgovişte.
758
orăşeni 226, 309, 320, 3 6 1 , 409, 449; din
-
orfan (fără stăpân), rumâni - şi fugiţi 78.
Argeş, în pâră cu călugării de la m-rea orz 274, 283.
Argeş 1 3. oşti 1 67.
pace spartă 24. păhărnicel 283, 4 1 9; v. Bogdan, llea, Lazăr,

padină 54. Muşat, Nan, Neagu!, Petco, Radul,
pagubă 404. Stoica.
paharnic (mare) (ceaşnic, cupar) v. Balica, pământ sterp 35; vânzare de - 464; v. şi măsuri.
Bălăceanu Pătraşco, Bengescul Stanciu), părăsişte de vie 1 53, 1 58; v. şi vie.
Burea, Chirca, Copăceanul Stamatie, părpăr v. dări.
Crăciun, Culea, <Deleanu> Drăguşin, părtaş(i) 1 9, 46; - pe moşie 450-45 1 ; vânzare
Dumitraşco, Dumitru, Filip, Filipescu cu ştirea - 450; v. şi fraţi, protimisis.
Pană, Florescu! <Vintilă>, Ganea, păstor v. cioban.
Gavrilă, Ghinea, <Glogoveanu> Ivan, pâine 228, 264, 274; care de - luate cu furişul
Briza, Jane, Dea, Ilie, Işfan, Ivan, Lupu� 436.
Manea, Mănăilă, Mihai, <Mihalcea pâră 1 3 , 1 6, 83, 1 1 9, 1 62, 203, 307-308, 3 1 2,
Cândescu Mihălcescu> Neagoe, Neagoe, 446, 49 1 ; cărţi de - v. documente; - în
Mihart, Nea� Necula, Neculiţă, Nedelco, al doilea rând 465, 508; - în divan, în
Nica, Orbul Stoica, Pană, Paraschiva, câteva rânduri 480; - în divan 63, 1 06,
Pătru, Pârvu, Popa, <Popescu-Şintescu> 1 1 5 , 1 20, 1 27- 1 28, 1 35, 1 3 7- 1 38, 1 8 1 ,
Radu, Preda, Radu, Rusea, Stamatie, 1 85-1 86, 1 9 1 - 1 92, 200, 20 1 -202, 205,
Stan, Stoica, Stoican, Tătăcanul Negoiţă, 224, 260, 266, 288, 3 1 0, 3 1 4, 322, 33 1 ,
Tudor, Tudoran, Tudosie, Urdăreanu 348, 383, 393, 397, 400, 4 1 4, 422, 427-
Preda, Vâlcan, Vlaicu, Voinea, Vucina. 428, 443, 448, 457, 449, 509; - în divan
paic (peici) v. lopătari, vătaf. pt. un rumân 305; - în divanul cel mare
panduri, m-re apărată de 404.
- 1 52; - în deşert 3 1 O; - în faţa marelui
par(i) din mij locul apei Teleormanului, hotar ban 446; - înaintea domnului 462, 465,
la Mârzăneşti 288; loc cumpărat la - de 479; - pt. bani 244; - şi gâlceavă 275;
la moară 1 60. rumânii ridică - la divan 444; satul
parango, conţăş din postav de - v. contaş, postav. Negrăşani ridică - în divan 26 1 ; v. şi
parte de moşie zălogită 1 1 3; - bădicească 458; divan.
- bălăbănească 54; - luzănească 95; pârâu, loc lângă 7. -
- megieşească 72; - meteilenească 3 1 1 ; pârcălab (i) 1 23, 264; - al cetăţii Poienari, v.

- moştenească 3 73; - orăşănească 3 1 1 ; Milco; - de la Râmnic 347; - din Argeş,
- pielească 5; - vlădească 209. v. Badea; - rumân din Negrăşani, v.
paşă 1 56. Radul; v. Badea, Bologa Preda, Dobre,
paşi v. măsuri. Dragomir, Ghcrghe, Glogoveanu Nicula,
patriarh al Antiohiei v. Macarie; - al Ierusalimului lancul, <Lercscul> Badea, Mareş,
v. Paisie. Mihăilă, Naan, Necula, Oprea, Pătru,
patriarhia de Alexandria 1 99. Pătraşco, Radul, Simion, Stan, Stanciu!,
pază, sat întărit m-rii Tismana pt. 404; - la
- Stănilă, Stroe, Tatomir, Voicu!, Vladul.
făntâna domniei v. fântână, panduri. pârgar (i) de Buzău ( 1 2) 244; - ( 1 2) din Tg.
păcurar(i) 1 1 2; v. Dragomir, Nechifor, Stan. Jiu 43 1 ; v. Vlad.
pădure(i) 7, 84, 506; - cu brazi 3 1 8; copaci pecete (ţi) 14, 26, 33, 49, 64, 80, 86, 1 02- 1 03,
tăiaţi în - 502; - în crâng 1 32; megiaşi 1 1 8, 1 32, 1 44, 1 69, 1 94, 267, 372-373,
aruncaţi în mijlocul - 202; v. şi abuz. 378, 4 1 0, 453, 456, 483, 485, 49 1 , 495-
păhărniceasă v. Drăgana. 496, 50 1 , cu iscălitură 307, 409, 428-
-
759
429, 432--433, 445, 450, 45 1 , 460, 473, pomană 72, 1 1 0, 1 28- 1 29, 1 36, 1 45 , 1 50, 2 1 1 ,
484, 498, 505; deget în loc de - 497; 2 1 6, 237, 247, 25 1 , 270, 289, 295, 393,
- şi degete 434--435 ; pusă pt. credinţă
- 4 1 1 ; case dăruite pt. 205; danie pt.
-
430--43 1 , 455, 474, 504; zapis pecetluit -448, 463; loc de casă dăruit m-rii
cu 508; v. şi documente.
- Coşuna pt. 205; moşie dată pt.
-
pedeapsă, ferecaţi în obezi 300; - megieşi îngrijire şi 54; ocină dăruită pt. - 1 60;
-
închişi la ocnă 1 37; - megieşi bătuţi răscumpărare din rumânie pt. - 445;
1 37; - prin hiară şi prin gros 430; rumâni daţi de 1 9 1 , 3 1 2 ; sat dăruit pt.
-
- rumâni cu barba rasă 200; - rumâni - 383; sat închinat la m-re pt. - 243,
purtaţi prin târg (uliţă) şi dezbrăcaţi 248; vie dată de 35; v. şi danie,
-
1 28, 200; - rumâni alungaţi din divan închinare, miluire, moşie, ocină,
dezbrăcaţi 1 28; rumâni daţi de grumaz
- rumâni, sat.
în divan 1 28, 1 62, 20 1 , 224, 3 1 2; săteni
- pomelnic 1 32, 1 45-1 46, 1 5 1 , 2 1 3, 408; nume
aruncaţi în puşcărie la Craiova 322; v. şi scrise la sfăntul 205. -
bătaie, certare, gât, închisoare, megieşi, pomenire(i) 1 42, 3 1 2; făcute toate 54. -
rumâni, spânzurătoare. pomet 24, 504; grădini cu - 54; ocină cu - 7.

pescar v. Dabul. pomi 35.
peşte 3 1 8; v. şi dări. popă v. preot.
petecari, rumâni ce se numesc - 3 1 2. porci v. râmători.
piatră (pietre) biserică de - 429; case de portar (mare, al doilea, fost) 34, 65, 264, 30 1 ;
- 508; - de hotar mutate (stricate) 452, v. Cemat, Damaschin, Dragomir, Dwnitru,
460; drum prin - rele v. drum; m-re Gălăţeanul Costandin, Gheorghe, Ion,
refăcută din 326; pivniţă de - 50, 60;
- Ispas, Ivul, Jipa, Laz.ăr, Lepădat, Manea,
- puse la hotărnicie 1 35 ; - sparte cu Miho, Misail, Neagu� Neagu! din Vaidee�
ciocanul 34 7; şi semne de hotar 1 3,
- Neculai, Nedelco, Radu!, Riga, Stoian,
4 1 0, 422, 462. Stoica, Tănasie, Tâmpeanu, Vlad, Vlădan,
piele 1 28. Zorze; -ispravnic pt. satul Băcăleşti
pisc, hotar 13. 237; ispravnic 1 24, 273.
-
pitar (mare, al doilea) v. Andrei, Brâncoveanu posluşanie 1 54, 256; rumâni pt. - 475; sat de
Preda, Dragomir, Drăghici, Dumitru, - 404; sat să fie treabă şi - m-rii 46 1 ;
Grama Neagoe, Ivan, Leca, Micul, v. şi slujbă.
Mitrea, Necula, Petco, Popa, Simion, posluşnici 2 1 6, 268, - ai m-rii Bradul, scutiţi
Stamate, Vlad, Zaharia. de dări 326; ai m-rii Snagov 1 72; v. şi
-
piuă 262. slujitori.

pivniţă 1 40, 326; -de la vie, arsă 1 20; de - postav 237; - bun 1 28, 250; contăş din - bun
piatră v. piatră; loc de casă cu prăvălie 3 1 O; nemtie de 1 1 O .
-
şi - v. prăvălie. postelnic (mare, fost, al doilea) v. <Alexeanu>

pivoţel 1 1 2. Alexandru, Andreiu, Antonie, Balaci,
pizmă a donurnlui 479. Balotescu Cândea, Barb� <Bărbătescu>
plasă 1 63, 222. Hrizan, <Bărsescul> Vlad� <Bengescul>
plată a birului şi nevoilor rumânilor 444; v. şi Stanciu!, <Bengescul> Vlăduţul, Boldici
dări. Pană, Bucur, Calotă, C antacuzino
platnic 1 67. Costandin, Cazan, Câmpulungeanu
plăieşi, vătaf de 41 1, 448--449.
-
Voinea, Cândea, Cârstea, Cernat,
poclon v. dări. Chirca, Cioană, Combi, <Corbeanul>
pod(ul) Călmăţuiului, hotar la Bibarsă 338; -
Vintilă, Cornea, Costandin, Costea,
lui Stănislav 1 3; -Ţârfoliei, hotar la Danciu, Datco, David, Dâlgeanul
Cemăteşti 1 35 . Stanciu!, Dragomir, Dragotă, Dragul,
podgoria Cemăteştilor 1 72; marginea - 1 35; Drăghici, Drosul, Dumitru, Duşe, Ene,
v. şi vie. <Filipescu> Pană, <Filişanu> Preda,
podvoadă v. dări. Filip, Florea, Gălăţeanu Costandin,
pogon v. măsuri. Gheorghe, Ghinea, Gialalăul Radu,
760
Goia, Grişiţă, Groza, Gruia, Hamza, Dragul, Drăgan, Drăgoi, Ducu,
lanache, laniu, Ilie, Ionaşco, Iordache, Dumitraşco, Dumitru, Fătul, Gavrilă,
Iosie, Iosif, Iseru, Istratie, Itovoe, Ivaşco, Gherghe, Ghinea, Grigore, Iacov,
Jipa, Lerescul Tudoran, <Leurdeanu> Jani, Iliseiu, Ion, Jilti, Jipa, Larion,
Istrate, Manu, Marco, Mardarie, Mate� Lupul, Luscan, Manea, Manta, Marco,
<Mănescul> Barbu, Mâinea, Mihai, Matei, Mihai, Milea, Mircea, Mogoş,
<Mihalcea> Pătru, Mihul, Mitrea, Muşat, Neagoe, Neagu, Necula, Nedelco,
Năsturel Căzan, Neagoe, Neaniul, Negrea, Neniţă, Nica, Oană, Oprea,
Necula, Nedelcu, Negoescul Antonie, Opriş, Paraschiva, Pătraşco, Pătru,
Negoiţă, Nica, Oprea, Pană, Parepa, Petco, Petre, Preda, Radul, Rusu Tudor,
Pavel, Pădure, <Pârâianu> Barbu!, Sava, Simca, Simeon, Spiridon, Staia,
<Pârâianul> Stanciu!, <Pârşcoveanu> Stan, Stanciu!, Stoica, Ştefan, Tabura,
Iordache, <Pârşcoveanu> Trufanda, Tatomir, Tiodor, Trifa, Tudor, Ţintea,
Pătraşco, Pârvul, Pătru, Popa, Preda, Ursu, Vasilie, Vlad, Vlad cel bătrân,
Radu!, Răducan, Rânghe, Roman, Vlădilă, Vlaico, Voicilă, Voinea, Voislav,
Rudeanul Matei, Rudeanul Mihai, Zârnă; de cliros 4 1 1 , 449; v. Tănasie
-
Spiridon, Staico, Stan, Stanciu!, clisiarul din Târgovişte 490; din Argeş
-
Stăncescul Stroe, Stănilă, Stepan, Stoica, 1 6; loc ales cu - 205; Tudor al - 222;
Stoichiţă, Stroe, Şerban, Tămăşăscul rumân v. Moş; - domnesc la Biserica
Ştefu!, <Tătăranul> Preda, Toma, Domnească v. Apostol; v. Mihaiu cel
Udrişte, Vasilie, Văgiulescu Lupul, bătrân; - martori 450-45 1 ; judecători
-
Vâlcan, Vârjoghe, Vintilă, Vladul, 225; Necula al 273.

-
Vlăduţul, Vlădescu Tudoran, Vlaicul, preţ 67; v. şi bani, cai, iapă, vacă.
Voica, Voinea, Vuc, Zătreanu Stanciu!. preumblare la baltă 449.
pradă 1 37, 1 98, 295, 3 1 3, 355, 399, 404; fără
- pribegie 87, 364; - la Ţarigrad 1 06.
vină 1 27; nevoi şi - 269; ocină dată pt. pricină 56.
- 509; - (amendă) 1 4 1 ; v. şi amendă. prihană 234.
prăvălie 50, 60, 225; loc de casă cu - şi proscomidie 1 45; a fi pomenit la sfănta 347.
-
pivniţă în Bucureşti 205. protimisis 27, 1 03, 1 08- 1 09, 225, 308, 447,
preot (părinte, popă) 402, 41 O; - duhovnici 496.
326; vrednici 326; v. Acachie, Albu,
- protopop(i) 3.
Alexandru, Andrei, Apostol, Avram, prund 83.
Baciu, Baico, Barbu, Bogdan, Borcea, pruni 24.
Bran, Calotă, Cândea, Cârstea, Chirfote, purtat cu cuvinte (amânare) 1 83.
Ciucur, Cochie, Colţea, Crăciun, Creţu� puşcărie v. închisoare, pedeapsă.
Dan, Danci� Dionisie, Dobre, Dragomir, puternic, boier - 322.
rămânere de lege 428; v. şi documente, carte răspop v. Neniţă.

de -; judecată. răvaşe domneşti v. documente.
răscoala seimenilor, jaful boierilor 38-39. răzoare v. măsuri.
răscumpărare Uudecire) 225, 479; de cap
-
râmători (porci) (scutire de) 228, 234, 345,
355; de la turci (şi-a scos capul) 1 52;
-
347, 355, 4 1 9; în preţ 54; - mari şi
-
- de ocină/moşie 1 85, 4 70; de rumâni

-
mici 56; v. şi dări, goştina de -.
1 95, 246; - din rumânie 1 6, 78, 1 1 5, rând al dăjdiilor v. dări.
1 94, 248; din rumânie cu înşelăciune
-
râpă, izvorul cu - v. izvor.
1 27; - din rumănie cu moşiile 445; v. şi râu (uri) 7; - hotar 1 3 ; loc de casă în Bucureşti
moşie, ocină, robie, rumânie, sat. între 205.
-
răspântie 1 35, 462. rede v. rediu.
76 1
rediu (rede, pădurice) 453. 363, 444; - iertaţi de dări 204, 268, 475;
roată de moară v. moară. - întăriţi m-rii Sadova 1 9 1 ; - întăriţi m
robi 8, 1 62, 334, 4 1 1 , - ai măriei sale rii Sf. Troiţă 3 1 2; - (muncitori) la piatră
Constantin Şerban 456; - ohabnic 505; 273, 449; - ohabnici (de baştină) 224,
v. Stoian; v. şi ţigani. 434, 467, 495-497; - orfani (fără stăpân)
robie la tătari 1 34; răscumpărare din - de la şi fugiţi 78; - iau jurători pe răvaş domnesc
turci 1 52. 482; - mănăstireşti 6, 8, 92; moşie cu -
roşii (cervenii) 47, 1 48, 264, 274, 283, 320, 4 1 0-4 1 1 , 444, 448, 462, 465, 467; moşie
4 1 9, 460; v. Andreiu, Anghel, Arsenie, fără - 429, 450; pâră pt. - 448; - petecari
Barbul, Bădica, Bălan, Cazan, Cârstea, 3 1 2; - raşi în cap, rase bărbile, dezbrăcaţi
Cocoe Manea, Dumitraşco, Dumitru, 200 v. şi certare, pedeapsă; - rămaşi de
Florea, Ganul, Ghinea, Gheorghe, Hera, lege/şi judecată în divan 1 14, 1 28, 444;
Iosif, Iseru, Ivan, Manea, Manta, Matei, răscumpărare de - 1 27, 4 1 8; - ridică
Mihalcea, Mircea, Muşat, Neagoe, pâră la divan 1 52, 224, 248, 444 ; se vând
Nedelco, Păcală, Pârvu, Peneş Stan, - 90, 1 65, 444 ; - se răscumpără dând în
Preda, Radu, Sârbul, Sâmbotan, schimb ţigani 1 6; - se vând cu moşii 6,
Staico, Stan, Stanciu, Stepan, Stoica, 428, 433, 460, 467; - ţinuţi în silă 246,
Ştefu), Tudor, Udrea, Vasile, Voicu; 269; - umblă cu înşelăciune şi minciună
ceauş de - 76; - de judeţ 345; - din 1 35, 20 1 , 457, 508; - vânduţi în silă 508;
Mehedinţi şi Dolj mărturisesc în divan zapise de vânzare a - v. documente; v. şi
200; - din Rm. Sărat 397. înşelăciune., fugă, pedeapsă, răscumpărare.
rude (rudenii) 424, 465; - de sânge 63 v. şi rumânie, bani pt. răscumpărarea din - 1 85 ;
sânge; jurământ cu - 449. eliberare d i n - (cu toată moşia) 3 14,
rumân(i) (vecini) 47, 50, 90, 1 0 1 , 1 1 0, 1 39, 462; - în silă 1 1 5 , 1 37; oameni slobozi
1 59, 2 1 6, 236, 245, 247, 260, 263, 268, de - 445; răscumpărare din - 1 94, 200,
273, 287, 300, 3 1 5, 323, 334, 344-345, 434, 445; v. şi răscumpărare din -;
354-354, 348, 372, 390, 394, 403, 4 1 0- zapise pt. - 467.
4 1 1 , 436, 498; - aşezaţi 444; - bătuţi, rumânire în silă 1 82, 1 9 1 , 222, 322.
purtaţi pe uliţă goi, numai cu pielea 1 28; ruptoare v. dări.
- ciocănaşi la ocnă 92; - daţi a fară din ruşală v. dări.
divan de grumaz 224; - daţi de pomană
ruşine (mare, rea), rumâni rămaşi de - 449;
3 1 2; - de la întemeierea satelor 1 62,
rumâni scoşi din divan cu - 1 1 5 , 1 28,
224; - de legătură 4 1 0; - domneşti 1 1 5,
1 9 1 , 200, 26 1 ; v. şi divan.
200; - eliberaţi 3 1 4, 394, 479; - fugit
salcie 7. miluit m-rii Câmpulung 449; ocolul -

samur, işlic din - 3 1 O ; v. şi haine. 32; - pt. posluşanie m-rii Cozia 347; -
sapă, ocină lucrată cu - 502. rămas de lege/şi j udecată 430, 447;
sare 92, 394; v. şi măsuri. - răscumpărat 1 40, 1 44, 340; - scoase
sat( e) - boieresc 362; - călugăresc 362, 46 1 ; din catastihul visteriei 1 72; - şi moşii
- căzute pe seama domnească 1 28, 248, hotărâte 422; - pt. - 1 70; - şi bucate
459; - dăruit Episcopiei de Râmnic pl. confiscate 1 1 6; - scutit de dări v.
pomană 383; - date mită 63; - de zestre Costeşti; - vândut fără voie 340; v. şi
1 30, 340, 457; - domnesc 1 04, 1 06, danie, fugă, închinare, pomană,
348, 362; - hotărnicit 340; - ia boieri răscumpărare.
( 1 2 ) pe răvaşe domneşti v. Scurteşti; sălaş 275; - de ţigani 239, 498; v. şi ţigani.
- închinat la m-re pt. pomană 243, 248 săpunar 1 50.
v. şi închinare, pomană; - luate în silă sărac(ci), oameni - 472; m-re - 204.
1 52, 1 8 1 ; - mănăstireşti fugite 47; - sărărie v. dări, ocnă, sare.
762
săteni 9; - megiaşi 9. sluger (mare, fost) v. <Alexianu> Ghiorma
�
sânge ( i:1den e), cărţi date la - 439, moşie <Brităşanu> Ghinea, Buzinca, <ComăteanU:::
vanduta la -1 03; rudă de - 63; v. şi lanache, Costea, Dima, <Doic �scul>
rudenie. Udrea, <Filişanul> Dumitru, Ghinea,
sârb(i) 1 45, 225; căpitan de - 1 06. Ivan, Loizu, Mihalce, <Pârâianul>
scandal 1 54; v. şi gălceavă. Milescu Danciul, <Rădulescu!> Preda
-
scaun Bucureştilor, loc de emitere de documente Stoica, <Ştirbei> lvaşco, Tatul, Udrea '.
-
463; de judecata (şi jurământ) la Craiova Zaharia, <Zătreanul> Stanciu!.
63, 322, 462; domn la - părintelui său 462· slujbă(e) 268; boieri care umblă cu - 204·,
- domnesc (oraş de -) 1 1 ; v. Bucureşti : dreaptă şi credincioasă - I 04 1 28 1 86
cetate de -. � ;
2 27, 289, 3 1 1 , 326; miluire t. d eapt ă
scaun v. Nicoară, Oprea. - -
ş1_ credincioasă 205, 463; şi mâncături
scârbă 264, 274, 390; mare urgie şi - din 2 1 6, 268; sat scutit de - 347, 404; v. şi
partea domnului 46 1 ; v. şi ruşine. danie, dări.
schelă la Cozia 23.
-
schilear 1 46, v. Marco; la Cozia 23.
-
slujitor(i) 47, 2 1 1 , 228, 39 1 , 459; posluşnici
ai Episcopiei 1 54; - ţării au ucis pe
schimb, cap pt. cap (rumâni pt. ţigani) 1 6; - de
�
'"?o şii sate 72, 86, 383; -
de ţigani/
Radu Vărzaru, fost mare armaş 1 76.
ţ1ga_ �c1 59, 74, 1 90, 425; -

moşie pt.
sobor 67, 72, 1 9 1 , 257, 262, 4 1 0-4 1 1 ; - al m-rii
Câmpulung 428; - al m-rii Mislea 3· - al
moşie 5 5 .
schiptrul Ţării Româneşti 200; tării - 475.
-
m-rii Pogoniana 326; al m-rii Tis ana .;,
' 484.
scule 1 1 9, 223, 284.
soroc (sorocire) 262, 334, 338; jurământ la zi
scutire (scuteli) de dări, dijmă, slujbe; v. dări,
sat.
-
şi la 222, 26 1 ; v. şi zi; - pt. vânzarea
unei moşii 477; lăsatul secului de came
secure, copaci tăiaţi cu - v. copaci.
semne bătrâne 233, 355, 460, 462; -
de hotar
24; Sf. Apostol Filip 441 ; Boboteaz.ă 482;
-
24, 1 07, 4 1 1 , 422, 462; de moşie 455;
Naşterea Maicii Domnului (Rojdestvo
- puse la hotărnicie 1 35 '· -
vechi şi
Bogorodiţa) 4 1 1 ; Sărbătorile Paştilor 22;
Sf. Dimitrie 297, 30 1 ; Sf. Maria Mare
bătrâne 52; v. şi pietre.
403; Sf. Parascheva 253, 2 8 1 ; Vinerea
serdar 26.
silă (silnicie) 288, 322; bani daţi, lepădaţi în - Mare 346, 398; Ziua Crucii (Crestov) 4 1 0.
spargere v. casă, vie.
1 37, 222, 26 1 , 266, 4 1 4, 428;
împresurare cu - 1 84, 462, 465; ocină
spătar (mare, fost) v. Arvat, Bilciurescul Radu!,
ţinută în - 288, 397, 446; rumânire în - <Buicescu> Diicul, <Buzescu> Preda,
<Cornăţeanu> lanachi, <Coţofeanu>
1 1 5, 1 82, 1 9 1 , 200, 222, 26 1 , 3 1 4;
rumâni tinuti Mihai, Dima, Drăgoi, Mârza, Mihăilă,
0 în - 246 , 269· rumâni
.
vânduţi în - 508; sat luat cu -i
8 1 , 428, Gavril, Gherghe, Hriza, lano, Leca,
Mihalache., <Mihalcea> Ghierghi, <Mihalcea
448; sat stăpânit în - 1 52, 224; ţigancă
ţinută în - 1 90; vii ţinute în - 244; v. şi Cândescu-Mihălcescu> Moise Miho
bani, ocină, rumâni, sat. Mihul, Moise, Neagoe, Negoiţă, ancea O '.
- -
silişte 24, 76, 41 O; blăjească 1 93; cârstieneştilor Preda, Radu, <Rudeanu> Andm, Sântoader,
465; - de casă 43 1 ; - hotar 1 3 ; v. Stanciu!, Stoica, Vasile, Vlad; - bătrân
-
v. Micudă; rumân din Izbiceni v. Stan.
Burciuleşti, Stăieşti.
silnicie v. silă. spătăreasă v. Hârşoaia.
slobozie 47, 1 72, 256, 344-345, 362, 39 1 ; v. şi spătărcl 283, 429, Radu al lui Popa 459; v. -
răscumpărare. Dima, Dragomir, Neagu!, Radu, Roman,
slugă( i) domneşti 30, 1 40, 1 45, 1 54, 1 6 1 , 1 72, Stan.
1 79, 227, 230 bis, 268, 320, 345, 3 8 1 , spânzurătoare 257-258; v. şi pedeapsă.
-
422, 475; dreaptă ş i credincioasă ţării spudeu v. Preda.
-
443; miluită pt. dreaptă şi credincioasă -
stăpân, bucate ale 436.
-
slujbă 1 86; umblă cu slujbe 204; v. şi stăvar v. Dragul.
sluj bă. stână 373.
763
stânjeni v. măsuri. străini 1 54.
steag de <domnie> 443; - dăruit domnului de strâmbătate 1 39, 222, 433; - rea 449; pâră pt.
cinstitul împărat 462; v. şi domnie. - 288; v. şi abuz.
stegar 1 1 2; v. Chira, Coman, Goran, Mihalcea, strânsoare (strâmtorare) 1 6 1 , 322; - mare 30,
Stanciu; - domnesc v. Nica. 1 37; să-i lege şi să le dea - 436; v. şi
stejar înfierat 1 35; drumul - 1 35; v. şi hotar. pedeapsă.
stolnic (mare, fost) v. Corcodel, Filipescul Drăguşin, stupărie, loc la - 7.
Filipescul Dumitraşco, Filipescu Pană, stupi v. dări, dijmă de -; hoţi de -.
Filişanul Dumitru, Gherghina, Gighiri, subaş v. Arnăut.
Iştfan, Leca, <Poenaru> Barbu, <Rudeanu> sudeţ 1 3 3 .
Chirca, Stanciu, Vlad. sulgiu v. dări.
străbuni 2; - moşi trecuţi la pomelnic 1 32. supărare 243.
şălar al doilea v. Stan. şoimar v. Mihai.

şetrar (mare) v. Antonie, <Ciorogârleanu> şufar (mare, fost) v. Dumitraşco, Gheorghe,
Ghioca, Costin, Doica. Sava.
taftă, dulamă căptuşită cu - 75. tocmire 340.

tagă (tăgadă, minciună, a prinde -) 464. tors cu furca 225.
taină 63; v. şi înşelăciune, mită. trapezărie 326.
taleri v. monede. treapăd 1 56, 295, 329 bis, 456 v. şi amendă.
tătari v. robie. treburi(le), sate pt. - m-rii 1 72; v. şi slujbă.
tâlhari 404; v. şi hoţi. treptui (trepturi), grădini cu vii în - 1 32; pământ
târg 230 bis, 256; v. Râmnic; rumâni purtaţi - 1 32.
prin - v. pedeapsă. trestie, loc cu - 7.
temniţă v. închisoare. trudă (osârdie) 1 56, 1 72; drum cu multă - v.
testament v. documente. drum.
toboşar 1 59. tufe 1 77.
tocmeală (contract de vânzare) 1 55, 434, 474; turci, robie la - v. robie; ţigani fugiţi la - v.
- aşezată şi stătătoare 9; - în marele fugă, ţigani.
divan 230 bis; - şi înfrăţire 5 .
Ţ
ţară(i) v. legea - 443, 448; boier credincios - 4 1 1 ; - boiereşti fugiţi în Ţara Turcească
443; ieşire din - 243; - străine 1 45 . 1 56; copil de - 425; cumpărare de - 499;
ţărigrădean v. vătaf. - daţi pt. răscumpărare de rumânie 16; fată
ţarină, cireşul de la - 7. de - 425; - fugiţi în Ardeal 77; miluiţi
-
ţăran(i) 320. lui Mogoş cpt. 1 56; - puşi zălog 140,

ţelină 435, 5 1 1 ; pogoane de - v. măsuri. 206; - robiţi la tătari 1 34; sălaşe de -
ţigan(i) 3 1 , 50, 59, 88, 93, 207, 2 1 8, 230, 235, 24 1 , cumpărate 498; schimb de - 74, 425;
257-258, 260, 282, 287, 296, 346, 405, - (suflete) date zestre 99; - ţinute în silă
764
1 48, 1 90 ; - vânduţi pt. a fi robi 505; v. şi ţigănie 60, 63; - din satul Salcia I 06; v. şi
fugă, robie, schimb, zălog. sălaş.
ucidere de oameni 397. uncheaş 423.

ughi v. monede, preţ. ungur 372; v. Vasilie.
uliţă 1 3, 50, 60; rumâni purtaţi pe - v. pedeapsă; urgie 269, 475; - domnească I 1 4, 46 1 ; - mare
delniţa de Ia - v. delniţă. 38 I ; - rea 204; v. şi certare; pedeapsă.
vacă( ci) 343, 394; - cu lapte v. lapte; - în preţ 1 1"<:: 5 I I ; grădină cu - v. grădină;
200. - 1 1 1 1 .i nJal.ă 363; - lucrătoare 509; - m-rii
vad 382; - de moară v. moară; - văii 7. D..:alu 320; părăginită 297; pogon de
-
vadră v. aldămaş, măsuri. - lucrat, cules I 76, 438 v. şi măsuri; -

vale, Ioc din - 1 60. pusă zălog I 92, 438; - spartă I 09;
vama de peşte 23 1 ; - oraşului Argeş 1 23; - stăpânită în siluire 244; - vândută fără
- târgului 309; v. şi dări. pământ 4 I ; - în dealul Bărbăteştilor,
vameş 2 1 2. j. Dâmboviţa 490; - la Jideni, <j. Rm.
varoş v. oraş. Sărat> 464; - la Scurteşti, <j. Buzău>
vatră de casă v. casă. 430; - la Ţigăneşti, j. <Ilfov> 50 1 ; - Ia
vătaf v. Anghel, Badea, Bogdan, Dan, Dobre, Vălui, <j. Argeş> 426; - la Vemeşti,
Drăghici, Giurgiu, Ilea, Ion, Nai, Neagoe, <j. Buzău> 438, 435; v. şi danie,
Necula, Nedelco, Neguţ, Oaleş, Oprea, părăsişte, zestre.
Sima, Stan, Stanciu!, Stoica, Ştefan, vin luat din vinărici 426; vedre de - 3 I O;
Toader, <Zătreanul> Stanciu!; de aprozi
- zeciuială de - I 72; v. şi dări, măsuri.
v. Badea; - de bărbier v. Leca; - de peici vină, egumen scos fără - v. egumen.
v. Pătraşco; - de plăieşi v. Dragne, vinărici v. dări.
Toader; - de ţarigrădeni v. Tihul. vinăriceri 320, 338, 344.
vânzare passim; - în rumânie 26, 40, 44, 266; vistier (mare, al doilea, fost) <Brătăşanu>
- de rumâni 32; - în silă 1 44; v. şi Ghinea, <Caridi> Gheorghe, Dan,
rumâni, documente, zapis de -. Drăgoiu, <Dudescul> Dumitru, Dwnitraşco,
vârful muntelui 7. <Fărcăşanul> Radul, <Grădişteanu>
vecin(i) v. rumâni. 8tmea, <Gm:eanu> Drăghici, <Leurde.anu>
venit 38 1 ; m-re fără - 4 75; - muntelui 202; Istratie, <Leurdeanu> Stroe, Oancea,
ocină cumpărată cu bani din - m-rii - Micul, Muşat, Necula, Pană, Pano,
340. <Pârşcoveanu> Trufanda, Pârvu� Racotă
vier 1 50. Fiera, Şerban, Vasile, <Vlădescu> Pârvul.
vicleşug 63; rumâni ce umblă cu - 1 9 1 , 508; vistiereasă I 25.
umblă cu - 3 I 2; v. şi oameni, rumâni. vistierie a domniei mele 46 I ; catastihul - 1 72;
vie(i) 7, 37, 50, 76, 93, 97-98, l 1 6, I 19- 1 20, logofăt de - 63, 1 74; - scoaterea birului
1 2� 1 4� 1 7� 1 9� 1 98, 27� 33 1 , 35� din catastihul - 46 1 .
363, 337, 400, 452, 479, 494, 504; vite date pt. jurământ strâmb 449; v . amendă.
- aleasă 460; - bătrână I I 9, 338; - de vlastelin, boier 322. -
zestre în dealul Bărbăteştilor 35; - dată vlădică v. mitropolit; carte de legătură a

de pomană pt. sufletul soţiei 35; - 44 1 ; v. şi documente.
765
voie, moşie cumpărată fără - şi fără ştire 480; Stan, <Brâncoveanu> Danciul, <Brâncoveanu>
- vegheată 480; v. şi abuz, protimisis. Preda, Cernica, Chiriţă, Ciocoro Tudor,
voievod v. Alexandru Coconul, Alexandru lliaş, Corbeanul Vintilă, Damaschin, Danciul,
Basarab cel Bătrân Laiotă, Constantin Datco, Dobre, <Doicescul> Colţea,
Şerban, Gavrilă Movilă, Mihai I, Mihai Dragomir, Dudescu Dumitru, Dumitru,
Viteazul, Mihnea Turcitul, Mircea, Hiera, Hrizea, Ilie, Iorga, Iorgachi,
Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Gheorghe, <Golescu> Ivaşcu, Mihalcea,
Negru, Nicolae Alexandru, Nicolae Mitrea, Leca, Lupşă, Lupul, Pădure,
Pătraşcu, <Radu> Mihnea, <Radu> Pătru, <Popescu-Şintescu> Staico, Radu,
Şerban, Matei <Basarb>, Simeon <Rătescu> lvaşco, <Sârdănescul>
Movilă, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş. Gheorghe, Socol, Stroe, Vintilă, Vladul,
vornic (mare, fost mare, fost, al doilea) Voicilă; - ia oameni pe răvaş 1 07.
v. A<n>driiu, Băleanu lvaşco, Bâşcoveanul vorniceasă v. Mitroaia Neaga.
zapis v. documente; - mortului v . testament. 1 27, 1 30, 20 1 , 340, 457; silişte de - 35;
zarpa v. caftan. v. şi moşie, sat.
zălog 1 40, 206, 244, 284; loc de sat pus - 489; zi (zile), - de restituire a împrumutului 434,
pogon de vie pus 438; ţigan pus 1 40,
- - 445 ; - pt. jurământ Uudecată) 427, 443,
206; vii puse - I 92; v. şi moşie, ţigani. 447; pune - pt. a da bani 340; să lucreze
zăvoi 329. bisericii 3 - pe an 3 I 4; şi soroc 443;
-
zeciuială v. dări. - (termen) Ia Sf. Ap. Filip 44 I ; v. şi

zestre 50-5 1 , 60, 99, I I O, 247, 254, 287, 429, slujbă, soroc.
474, 479; - împărţită prin tragere la zlătar v . Iorga.
sorţi 60; sat (moşie) de 1 05, 1 09, I 1 6,
- zugrav v. Iane, Tudor Rusu.
766
LISTA DE CUVINTE ŞI EXPRESII SLAVE
ÎN DOCUMENTELE DE LIMBĂ ROMÂNĂ
Az ..................................................... eu ot, ot tam „ „ .... „ din, de acolo

„ . . . . . „„ „ „
Biv ................... „ ......... „ ................. fost oteţi ije Ni chei „„ părinţi cei de
„ .... „„„.
Blagoveştenie Bunavestire
.. „ . . . . . . . . . „ . . . . la Nicheia
Bogorodiţă .......................... Născătoare pan ...............................................jupân
de Dumnezeu pani ţă .................................... jupâneasă
Boleari ........................................ boieri proclet „„ .. „„. blestem
.............. „ „ . .......
Brat ............................................... frate Rojdestvo ... „ .. „„ ....... Naştere

. . . . „.„..... .
cin cup . . . „ .. fac împreună

.......... .. „ .. ...... sinovi si (i săs brati ego) cu fiii săi . . . „ ..
cin do cin „„„„„„„„„„„„„„.cap în cap săs (şi cu fraţii lui)

cletovţi ......................................jurători Selo ........................ „ . „ .. sat....... „ ... ......
cupeţ ....................................... negustor Sin ......... „„ .. „„ ............ „ .................. fiu

dni ................................................... zile Star .
.......... bătrân, vechi
. „...... „. . . „ .......
dol ............................................... de jos sud(stvo) „„„ ..... „ ....judeţ

.. . . . „ „ . .„„„.....
dori u . ... .. .
........... până la
. . . . „ . . . . . . . „ . . . „ .. sveti(a) . „„ ........ „„ ... sfănt(ă)
......... „ . . . . . .
ego, emu .. ..... „ ..... „ ......... (al, a) lui

. . „ ... tij .„„„„ ....................... „ .... de asemenea
gor .............................................. de sus u ..................................... „.„ ..... „ .. în, la
gotovi ............................................. gata Uspenie „ . .. . Adormirea
......... . . . . . . . . .„.... .
grad ............................................. cetate Varoş ................ „ ........... „„„ ..... „ ... oraş
i şi
............................................ .... .......... Vă „ .... în
. . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . „ „ „ . . . . . . . „„ . . . .
i pac de ..
........... . şi iar din
. „ ... „ „ „ ........ vei (vei ichi) „ „ „ „ „„ „„„.„ mare „ „„ „ .. „.
izpisah, napisah, pisah, pis .... „„ am (a) vnuc .. . . . . .. . . . „„„ .... „„„ .. „.„ nepot
.. . . . . . „ . .
scris, scriu voda„ ....... „.„„„„„ ... „„ ................... apă

jitelniţă ..................................jupâneasă vtori .. ...... „„ ........ „ ........ al doilea
. . „ . . . „ .
leat, vă Ieat.. .. „ ..
........ „ an, în anul ......... za ................................................ pentru
measeţa . . . . . . .. . „. „„„. „ „ .luna
... .. .... .. „ .. . . . . zăt (zet) ...... „.„.„ .... „„„ .............. ginere
na ime(a), po ime(a) anume, pe
„ „ „ „ „ „ zde .................................................. aici
nume, zdravie„„„„ „.„ sănătate
. . . „ . „ . . . . . . „ „ „ „ ..
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Bi. llM€ GaT'hl!A 11 G'hNA 11 Gst-roro

Sf'antului Duh (amin), Troiţă nedespărţită A8x" (AM11N), Tpo111ţA HEpA�AEl\NA 11
şi de o fiinţă. €AHNOC8 4JNA .
767
Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. HNaKO A" N'kCT, no pe'l romOACTRa MH .
Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. " HcnpaRNHK, caM pe'l rocnOACTRa MH .
Şi am scris eu . . . logofătul, în cetatea de " NanHcax "�· . . l\OrO�ET. Rb NaCTMNH
scaun Bucureşti, luna. . . zile şi de la rpaA8 E8K8pe4.1H, M'kcetţa . . . H WT
Adam până acum cursul anilor în anul. . . f'IAaMa AO NHN'k TE'IENHE R'h l\'kT . . .
Scrie domnia mea . . . flHlllET rocnOACTRO MH . . .
Am scris eu . . . HmHcax a:J . . .
Din mila lui Dumnezeu, Io M atei MHl\OCT.leio EoJK"leio, "iw MaTeio Eacapasa
B asarab voievod şi domn. Dă ROEROA'h H romoAHN'h AasaT romoACTRO
domnia mea această poruncă a MH c"le nOREl\'kN"le romOACTRa MH
domniei mele sfintei, dumnezeieştii, CR'kToM8 60lKECTRNOM8 MONaCTHpe
mănăstiri (cinstitului boier; slugii nO'ITENOM8 6M'kpHN8, Cl\8r8 rocnOACTRa
domniei mele . . . şi cu fiii lui, câţi îi MH, C'hC CHNORH CH, El\HlţElKE Eorb
va lăsa Dumnezeu npHn8CTHT
768
FOTOCOPII
77 1
-- ---- ··
I
l �I li /�;ţ
.'
· ,.
•.
-�--Ji11
.
�- -·-
II = Doc. nr. 20.
772
III = Doc. nr. 22.
773
IV = Doc. nr. 30.
774
v = Doc. nr. 64.
775
VI = Doc. nr. 77.
776
VII = Doc. nr. 79.
777
-Â-8 . ,' ":f: lii l!efi
'-·-
.
VIII = Doc. nr. 107.
778
IX = Doc. nr. 1 12.
779
X = Doc. nr. 1 1 6.
780
i
t
/ .
- .
XI = Doc. nr. 1 2 1 .
78 1
XII = Doc. nr. 1 26.
782
XIII = Doc. nr. 142.
783
�...- . ·--�
. ·· _' . \· . ' �::
XIV = Doc. nr. 1 54.
784
;-- . •� ·,
.I
; .... (, ( ţ\jr_
XV = Doc. nr. 1 56.
785
XVI = Doc. nr. 1 58.
786
u
8
li
>
><
. ....
\... .
787
XVIII = Doc. nr. 1 67.
788
XIX = Doc. nr. 1 73.
789
XX = Doc. nr. 1 86.
790
XXI = Doc. nr. 202.
79 1
XXII = Doc. nr. 230.
792
XXIII = Doc. nr. 258.
793
' / �. �I
I·� .J •
XXIV = Doc. nr. 28 1 .
794
XXV = Doc. nr. 286.
795
1%
�·---·
L lh
XXVI = Doc. nr. 292.
796
._ .___.„- -...- · -
„.• •;: : •
XXVII = Doc. nr. 3 1 2.
797
XXVIII = Doc. nr. 327.
798
' <-- -i ,
�i �Wr - 2· �r� :�:�.:„�,+-� ···,î"C:t.:":: ' "-.,-�L-„-�;r��.,\:::;:.,
' '
�;._r-:::·�e_'!"'.:,; F�-„;�:::.-: -v.
„ , „. ' ,.
;.: .;;_;."_�0·"1f'C
'( /-f:_:�„.,:·„„;�., -,,:
„ ,„„„,. _ . „ „ .„„„ . Y1r� „ "(""\_ ' "/'" " ''- ').-„„,:;- � "'"- � "·• . " " / '-"
·
„:. .
. . ,, _ " " "" .„>--· . �:�; ,„ ,:'
·- "' „ · • ,.:-,
l�r:��ff��, :�!�\,;;:.;�i?L(�tI:P0��'!nff��.' ;. :,f::·��;5�?i%L(:1:';.��;�;f:��·:F:;JfE!�§�ff

·.--:---. ·- ,�· c·-- 1\'rT"' '.'' " '/ """"' " C "" . . ' „_ ""
-,_ .
� 1-1(,,), „„,„„J„,,i.,_„,
,-
1
„, „,�,\I· (•
: ; 1 1„: ;- 1 · ;-
„_, , ")'' ' >< ' " " ' '-- - • ""' f "r' "-,Z::
.? ·
{ '·�""" '"' ..." ' !:l,„ , � •· -
I _ , ' f " ' • - " '" " ' ' " " ' " ' " ' ' '" ' "t/
·r - J . . · A
;-�
, „, 1„ . , J. ·11f"' ' „ ) , 7 • ..._:) _ / ' ·I , " 7, , _ o- J
" " „ „ . ... 11 .- , , „. , , ,„„, 1 1 ( 1 • ' • 11 ţ uff 1 ,s„-.
:�
fj•··r ;.'<-:. „.„,„,,„ „ ,...,_.:._._ .:::
.
I '"JL'"'"'! "" .'"' � l/!.!..." ' """:'.'1'
- _ �
' ) f i ":··....... '.'' 'J ".t ' ( ' '-' „„, .• ·'( :'ţ ..:O . r A 1 ·;..t '"f:1 ,,,
· .r . r •
. , -;.;;;;; . . I 111.. • I}.„ .:- -' ,.J.;„, 1 t ,"" " ' ? , ,..;, !; ,;·
�
c „„... „.�� r J
� .„ t• 1•
t ; J
„
s . .:1 "' 1 ''7; " ' \ ; , ; �·"·i_:';; � ,1·�I �.;;t, .•„...i'""r: "Jr"- � - ţ-:, , :.k;-� Jr'""' _:· "� :· · • -'1„�-, :1j ( J '1f-''': . \ ,: · "; ' r� „„�, �„ . . �_.-.. . �� . • ;r'�,L�I7 ' ·,,r„ -:J_,/:_ ''J , ;: ��:„ff.: ;f� · !„""' �r.;· 1„ ...l 1 '� ;
'!"' ,/"'if"
·
l,,. 1 _.., • T
<_frl•" flfl<IJI\ "'., „., . )• "I(' ---r ,,
„._,f. "'' ' -' ( f .,..- , .} ( .., hJ . r"- c;· \,(, , ,...-.,, 1 "'-' , "\ lfccJ(lh'tof�)J.,
, \..- (•' ,•-;..:,);;- I' ' "€rf 'I ,1., L, 1„„_,fA" _ ,
<• .1„,I I l 111 • 'I!. „„ „
'
,
" ' -,)t'....'1�"' r·• .- I r I ' t li ...}•"""li} .....
• y „ ...., � „, „ , 1 „ • „ f fJ
- r �-. „ J „- „ I f • • • ..... , r„
ii'�-'
• I ', • „
;:;;J •• I
, , 11 „ • / lf l „ „l _
) ,;\ . '
- >
f·--4 f .,,,1, , „1 , 1 ('I„ )' • " �..,,- "°-' t;, , „ 1.1 -f. ,-.' ' ,•ilt11t i (
trlf�
�\j " "\fi H 11'l 11„ J: 1'*. r )„ 1 1 t A i ; J,o1 0 • •- ' fJA/11�4}• Î J

• e\. ,. , _ _ .„ • f, 1 -;• J t 'il (',Îf '' „,1; '
• „
';ry
„„ ....„. . ,._ I ••
'\ -., L ;;- /I •- I"' I � - '"' f 1 , .-. JJ J - · ,: i -.

. . ,, ,;/1e."
' ) >'• • ,t 111 n r 1 • / � Hfţ li � >\ ...,,._ n ţ1 " ,1 1 rt11 1 „ „ ,„ i /, _ ') „ „ „•r
„ · ·· ' �· '' ''ti� " .-- J;f.

Ji"· ti c�· • . 1 , „,,,1, � „„:, ,„ „ ,„ . ;·.,,,1 · ·„„1„ '1''/.h-)CJ"" "GJ,' .'l:J.,n.l JiJ,,„,, ,. ,,0:�
'fl
""
- ' ;; LJ
" ·;•u .-
1 '-r · ; „ ,, ;-„r, .
l'Jt-' '-''i'"'''71-riA•_�,�
-� } " '" " " r';-.. ;„„_
f/1 1 \ A" ll rţ j !t • ,... .-,. -..
.,. ţ ' "J (J>"<-,-- .

' � · · ,._„, ,,--; J " . „ . ,�' �111..- r 11 1 ,�· ,,„.„
!.-·.:·1�
' ....,..,..,„), ...,--„ ,'„1-,„J /:i -1 "'·; ..,, .• . , -..., ; .. � "im..;J'J"!'f ' " ' '�„ ;,1 „1 1_...1 1 • -·�, , , ,/, 1J/' _,„.,,., „.,...tL
_...,
,„ , '! 11„ , .r'
r �
--. ?· ... 'J (.- ;-; „ ,11 "/"'), )-
,11 t .• .p'"„ ''J-? ''t('\ -1o�?.r• r· • f\,.,.t , 11 -. tl• · „,. , ,1
•, - · - - -
'.; · • • mn· .�f Il -

, , --'l • „ „ , „ „ ,., , .., „ 'j/ ')l ""-".J j'" / ,_.J ,n'J.f' \ '7) 1: '.., S f � l, ,,c , 1 � I 1 1 111 \ rH :;t(,
n'f_fl �-� „ f' ( . '.!jl,
'''
� c
:> ,.,- �X. 11 "'H' J 1 • • 'ff . " f t-J 1r ,, ;1 �,__.

� -1 r 1' •1- .. • n ,
'L: ..... rl 'i „, • �-'---;;:, " ' , f -...-:".- -:"I ---. ' • „ -� I 1 -.-;..:.• -., " � ;°'" I ,... „ � 7 • . • '"'! '>. � ";.
ij111 · - \.
.
n ' ' ' � , i i ,.. „/ro
, ,
- , "
" 1.„ _ r.J , , ('1 1 „ ' ', t; J f
,
\ ( "'
\::' � � ·
�?. C
"'" ( -c•''" .-„ " :'. ( -x ·. -" , , , .„.
7
' , •""' 1-·" 1

" _._„.,
"'J"C(":iJ'J f'�;J
"
0•/_'\uA� „J-• '{· h- 1?['t"OO,

.: ""' • „ ---..- - ,_...,. ,,, : ":- � „. '--"' t "'· c:;-- „ , . fl '"t� .., '(°'!"
�· • ,ol - "11 • ........ · 1 . .J ' '> � l
, , ;T " J .., ,.. ,., ._ , -,.. )I ' ;;i I· "

;
" .,,„ „ J, " x n · "f'- � r u "I ' r -.-· I I ;;- .., '"li J ::�r ( ' ' -' ;;• \,,' .... . -- „ „ . ' "
„, .
y ,f' .
„. ,., „, • ' � ' - · „ - . . - ,�
T--B,T.;; !;;-)1,'. '.C.1.\)-.�"',;·. ·î·HJn•f�11o1 r�·�

r!j:.·c;:: c -;.,� c· �· . ,.��"']
- „1,7 „.t.,•t� , C' ; ;c;;: ·
,.c�;.;f 1.-::.r ry-w-:., :;�:;.:;
, _
'"' _ :· t n -:X.D C.�";.i_.

I'�.- ,;- ""
,... ·" '- '" "'
'J:'. „ :,).;'.„1 ., s (ri l < � v,.--L-;t'1
•
V.. "j "" ( 1 1

-\ -<n 11k't" "'t-'11 �
� ·.\,
,... �
JJ:.:f, r '-- ·
�; �.__,, , �J . , ; ,-i'6fl�:::> -
' J .
" - n
�. -
�J - _
--
.
";ik.- � � „-;;-i
L .
- :. ,.-1..->L:_.
""
_lf?E_ ·-- �-
TI �
. „ -
.
.
· _„
„
/V ·· ·· : f
�
„ . · ·
l':·/ ��7��iK.� ,,�p?- �

·-��-�-
�
d
<
LI
_,,.
r
.·
.,�
)!,,
-
..
- �---- ;K
,
_
-
'/.
·A� 1:-"
-
- -
- �
.
:� .
p;; -
· r.
�·
�- - ·�. !
�• ' :
J�-1�. ·�.
.. r. • •
:
�... . '.�{- (
�' �
'h
' • -
J
·
" <�>
· · ��
't° I }
1\
r\i �1 , = ·
I
.
K�'
r ·
r ·
;:...�... �.... . ;;_

· - ·. „ ·'
[�
"' ,..
\
.,,� , t, ';-
-
· - ··-
�:
\,
�
�; .
ţ·,
XXIX = Doc. nr. 340.

-..)
\O
\O
XXX = Doc. nr. 356.
800
(
( ( '-.. '>(
XXX I = Doc. nr. 375.
801
\
.''·- ·.· ·
.
. �''
'( .�S!i:.
·-..,..,... ,
.....i ,
XXXI I = Doc. nr. 405.
802
XXXIII = Doc. nr. 4 1 1 .
803
XXXIV = Doc. nr. 428.
804
XXXV = Doc. nr. 434.
805
,( ! . ·'i
"' . ''.�]:. ,;,
<>
·I.I : -t : :?i
·�-: ... .
XXXVI = Doc. nr. 445.
�06
I ,
XXXVII = Doc. nr. 446.
807
XXXVIII = Doc. nr. 447.
808
. � 1 ! / Pj
. -�
XXXIX = Doc. nr. 45 1 .
809
r'
II
Ha t
: .
•!
XL = Doc. nr. 454.
810
XLI = Doc. nr. 479.
811
. ,
XLII Doc. nr. 483.
812
XLIII = Doc. nr. 496.
813
CUPRINS
STUDI U INTRODUCTIV ............................................................................. V

PRESCURTĂRI-BIBLIOGRAFIE................................................................ XXI
REZUMATELE DOCUMENTELOR ........................................................... XXXIII
RE SUME S DES DOCUMENTS ................................................................... LXXI
DOCUMENTE ............................................................................................... 1
MENŢIUNI DE DOCUME]'JTE.................................................................... 613
DOCUMENTE FALSE ŞI INDOIELNICE................................................... 615
DOCUMENTE CU DATĂ RECTIFICATĂ ................................................. 627
ABREVIERI, INDICAŢII DE UTILIZARE A INDICELUI ........................ 629
INDICE DE NUME PROPRII ....................................................................... 63 1
INDICE DE NUME PROPRII, DOCUMENTE FALSE ŞI ÎNDOIELNICE .... 739
INDICE DE MATERI I .................................................................................. 745
LISTA DE CUVINTE ŞI EXPRESII SLAVE ÎN DOCUMENTELE DE
LIMBĂ ROMÂNĂ ............................................................................... 767
FOTOCOPII ................................................................................................... 769
815
EDIT AT CU SPRIJINUL
AUTORITĂŢI I NAŢIONALE PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Documenta Romaniae Historica B Tara Romaneasca XXXIX 2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documenta Romaniae Historica B Tara Romaneasca XXXIX 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

SECŢIA DE ŞTIINŢE I STORICE ŞI ARHEOLOGIE

Acad. CAMIL MUREŞANU, Acad. ŞTEF AN ŞTEFĂNESCU,

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

VIOLETA BARBU, GHEORGHE LAZĂR,

OANA MĂDĂLINA POPESCU

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Redactor: Ana BOROŞ

Bun de tipar: 23. 1 1 .20 1 0 Format: 1 6170 x 1 00

Volumul XXXIX din seria B a colecţiei Documenta Romaniae Historica

Nu puţine au fost problemele speciale de datare cu care ne-am confruntat în

1 R. I. Perianu, Un negustor brăilean, prieten c u Matei Basarab, î n „Revista Istorică Română",

XVI, fasc. I, 1946, p. 349, doc. din 25 octombrie 1 652.

Marea schimbare între cele două domnii, în privinţa cancelariei domneşti,

Pa�curger� a documentelor oferă o diversitate tenninologică aplicată actelor,

Încă din momentul solemn al proclamării ca domn a lui Constantin Şerban,

6. ELEMENTELE MATERIALE ALE DOCUMENTELOR

Din punctul de vedere al evoluţiei formularului diplomatic, srarşitul celei dintâi

� 5 etopiseţul Cantac11zinesc, în Cronicari munteni, ed. îngrijită de Mihail Gregorain, voi. I,

6 Nicolae Stoicescu, Constantin Şerban, Bucureşti, 1 990, p. 7-2 1 .

8 Dan Pleşia, Tot c u privire la schitul Tapo/nita, î n „Mitropolia

�0V. şi d� c. din 2 ianuarie 1 656, N. Stoicescu, Constantin Şerban, p. 5 1 .

12 Valeria Costăchel, Petre P. Panaitescu, A. Cazacu. Viaţa feudală în Ţara Româneascli şi

1 650), mănăstirii Sf. Ştefan de la Meteore, reapare în documentele anului 1654,

Fiind o lucrare de colaborare, coordonată de Violeta Barbu şi Gheorghe

Achiziţii noi 1977 = Aclzizifii Noi 1977, în „Revista Arhivelor",

a mitropolitului Ştefan, aflate În arhiva

Nr. 25, voi. I (sf. sec. XIII 1 685), Bucureşti,

lui Gongu şi fiilor săi ocină în sat, pentru 23 de aspri.

I. <Cca. 1654>. Preda, neveu du logothete Stanciu) de Cârstieneşti, vend a

et un autre Radu, vendent au c:âmciraş Pană de Căpren i dcux,timii ct dcmi de tern: ;\

232. Le 22 juin 1654 (7162). Le Vo!vode Constantin Şerban decide que le

308. Le 28 juillet 1654 (7164). Costea et son frere Marte vendent au a

mise en gage, donne par le fond�teur.

440. L e 23 octobre 1654 (7163). Stoica Guduluş vend â Vlad de Deduleşti

demi, argent comptant.

t Adecă eu, Preda, nepotul Stanciului logofăt ot Cârsteieneşti 1 , scris-am zapisul

2 1654 (71 62) ianuarie

1 Loc rupt, pătat.

3 1654 (71 62) ianuarie 1

. t Cartea părintelui mitropolitului Ignatie, făcută călugărilor de la

EDIŢII: Text, Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 47.

1 „lgnatie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al întregii Ţări a Ungrovlahiei".

4 1654 (71 62) ianuarie 1

5 1654 (71 62) ianuarie 2, Târgovişte

DANlC, Doc. ist.. CL Vlll/25.

Reg. , Minea, Boga, Cum se moşteneau moşiile, p. 1 02-1 03 .

6 1654 (71 62) ianuarie 2, Târgovişte

Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara

DANIC, Ms. 252, f. 1 72.

Rez., Aricescu, Indice, I, p. 36.

7 1654 (71 62) ianuarie 3, Târgovişte

EAllH MECTO HA 00EH'hpE11 HA <l>'hHT'hHiil\E, Ap8r MECTO HA BOAEtllllţ'h, A Ap8r HA

3A rB'I' Acnp1t rOTOBH .

rOTOBlt C'hC 3AllllC .

DANIC, M itrop. Ţ. Rom., CVIII/ 1 4.

Rez., Aricescu, Indice, I, p. 36, nr. 453.

1 1.1.•T H4, repetat.

8 1 654 (71 62) ianuarie 3

ţ MHAOCT1teio Eo11<'leio, "iw MAT E H E11cApAGA KOEKOA'h " rocnoAHH'h . AAKAT

rocnoACTKo Mit c"lio noseAeH"lio rocnoACTKA sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri a

Muntele Athos, M-rea Simonopetra, Codex 1 775, p. 249-250.