Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
* * *
HARITON MIHAIL
3
ntorlî aj ung pe fundul unei iose stranii. ln mod inexplicabil,
pr€·s iunea a scăzut la cîteva atmosfere. Aici îi î nt î m pin ă
George, fratele Doin e i. El îi conduce mai jos într-o lume ului
toare, populată de o faună şi de o lloră luxuriantă. Ei văd
un oraş aidoma aceluia din Peştera cristalelor. Tot aici in
t i lne sc încă trei dintre m emb rii .,Constelaţiei 1" : ocean o log u l
Sinii Teci, pilotul lnna S vetloum, mineralogul Hans Aal.
ln timpul stăvilirii unei eruptii vulc anice , noii veniţi fac
cunoştin ţ ă cu lullii, fi int e ginditoare subacvatice, care co n
struiseră această lume. Luhii sau siderantropii - după cum
sînt numiţi de pămintem - le prezintă istoria Tiimgavou/ui.
ln limba siderantropilor, "p ăm î n tul " este numit tiim, ia.r "apa"
- gav. Astfel, tiimii (pămîntenii) află că tiimgavii v eni s eră de
pe o planet ă cu greutate mare, şi s - a u stabilit pe fun dul ocea
nului terestru, deoarece numai aici se g ă se a u presiunile ne
cesare existenţei lor. Da torită însă faptului că la supra fat a
apei posibilităţile de dezvoltare a c iv ili zati ei sînt mai multe,
ei a u hotădt să se ridice pînă acolo cu întreaga lor lume.
Pentru aceasta, le-a fost necesară adaptarea la micile pre
s iuni, pe. care le-au obţinut cu ajutorul pragurilor bacteriene,
emiţătoare de ullrasunete. Forta ascensională le era dată de
presiunile magmei.
lată însă că materia incandescenlă dirijată de siderantropi
îşi măreşte temperatura şi pres iunea, ameninţîndu-i cu pi e ire a .
Siderantropii nu-şi pot părăsi lumea din pricina ullrasunetelor.
Ei nu d i s p un de oberoniu ca re i-a ocrotit pe abisonauţi.
La o consiătuire, pămintenii hotărăsc să trimi t ă la supra
lată un mesaj în care cer construirea unor abisoscaie uriaşe
pentru evacuarea în caz de pericol a lumii subacvatice.
Expe di i n d mesajul, Si nii Teci îşi găseşte moar tea .
Noilor sosiţ i li se arată un m onume nt ciudat: submarinul
.,Nautilus• şi sfera locotenentului Elstead ajunseseră amîndouă
aici prin tr- o în tî m plar e neobişnuită.
Pentru preîntîmpinarea pericolului tot mai ameninţător al
magmei, pămîntenii şi siderantropii încearcă să aleagă speciile
mai interesante de plante şi ani male care să fie evacuate la
suprafaţă.
Dragostea născută între Inna Svetloum şi M irc e a Vrej
devine tot mai puternic ă. Pă m î n teni i le agă prietenii traini ce
cu siderantro pi i : cu profesoara Lulh şi elev ul ei Arh, cu i n
ginerul Vu ys, iubitul ei, cu Poyk, preşedintele Consiliului şti
inţific şi al ti i. Su Mima o rgani zeaz ă un spectacol cinema to
grafic, prez e n tînd imagini de la suprafata planetei.
Magma amenintă să t o pea.s că peretii lumii subacvatice şi
să năvălească înăuntru. Abisonautii pornesc să cerce tez e cen
trele in du strial e ale gazdelor, pen tru a calcula condiţiile op
time în care aceste centre po t li evacuate.
o
(Urmare din numărul trecut)
Imaginea descoperită în Peştera cristalelor 1 zise
Doina. Clădirea aceasta seamănă cu cea din desen. E oare
un simbol?
- Cred că da ! răspunse Su Mima.
Ii cerură însoţitorului lor cîteva lămuriri.
- Prima uzină cu care luhii au inceput transformarea
magmei semăna cu aceasta, le explică siderantropul. Con
strucţia ei a devenit un simbol al lumii noastre, deoarece din
magmă s-a născut tot ce e ridicat în jur.
Îi întîmpinară doi ti.imgavi în vîrstă care discutară ceva
cu Hans Aal.
- Ne-au invitat să urcăm la ultimul etaj, pentru a ne
explica întregul proces tehnologic, spuse acesta.
lnotînd după gazdele lor, se văzură conduşi de-a lungul
unui tunel pînă sus. Pe drumul acesta se pu tea observa ovoidul
uriaş şi verde, construit în Interiorul clădirii. Su Mima se
opri de cîteva ori să filmeze. Priviră printr-o ferestruică trans
parentă din peretele ciudatei construcţii.
- Acest cuptor gigantic este construit din crisoberil, spu
se unul dintre luhi.
- Crisoberil? exclamă Mircea.
- Da, să nu fiţi surprinşi ! Dacă la suprafaţă el este o
piatră rară şi preţioasă, aici se găseşte din belşug. Dar să
revenim la cuptorul pe care-1 vedeţi. E umplut cu apă la tem
peratura de zero grade. O secţie auxiliară, dar extrem de im
portantă o constituie .,moara" în care lucrează ... organismele
litofage. Cîteva specii necunoscute vouă au proprietatea de a
extrage silicea şi de a absorbi gazele. Topită şi pulverizată,
lava in contact cu apa produce mici explozii sau se solidifică.
La rîndul ei; această pulbere .,cineritică" ... este transformată
uimitor de repede cu ajutorul microorganismelor . Elementele
pulberii trec în soluţie sub formă de săruri, fiind preluate de
aceste infime vieţuitoare. Complicatul proces de separare a
5
elementelor cu ajutorul m i crof. a unei şi mi croflorei, ca şi din
fragmentele făr îmiţate de litofage se î nche i e rapi d pe fundul
acestei i nstala{ii. Se obţin ş as e şarje pe oră , bacteriile fiind
apoi evacuate şi î nlocuite cu un alt schimb de miqoorganisme.
- Nu cred totuşi că acesta este singurul mijloc în tr e
buin ţ at pentru sepdrarea elementelor, sp u se Doina.
- Nu, de sigur că nu. Să treceţi în pr im ul rînd pe la Cen
trul cristalogen. Mu lte taine vă vor fi lămurite acolo.
ln cup to r se produseră o seri e d e explozii şi pocnituri.
Un huruit înfundat domina aceste zgomote. Incepuse o nouă
şarjă. ln cer c ară să vadă ceva prin f e restru i c a rotundă. ln afara
unui haos de gaze şi de mici scînteieri nu putură disti n g e
a l tc e va.
- Cu a c e a s t ă materie fărîmiţată ce se face ? întrebă
Su Mima.
- Materie primă pentru Uzinele vii 1
- Uzinele vii ? !
- O să pricepeţi curînd, îi linişti Hans.
Porni r ă spre Centrul crist alogen. E dif i c iul începea cu o
piramidă roşie, înaltă de peste 50 m. De la ea porne a o spirală
gigantică de aproape 300 m, care era întreruptă i ar de o pira
midă as emăn ătoare ş.a.m.d. Clădire a se întindea ca lm arc de
cerc pe o lun gime de cîţiva k ilomet r i în jurul oraşului. Un
strat verzui, dens o învăluia în întregime.
ln incinta pir amid a l ă , cîţiva sider a n tropi urmăreau pro
cesu'l trecerii m agmei în spirala u r iaş ă. Un tune l îngust, lu
minat din loc în loc, era construit de-a lungul spirale lor
transparente prin care topitura curgea ca un rîu i n candescent.
Abia acum putură observa că l ava curqea printr-un jqheab
larg, uşor î nclinat, care lega spiră cu spiră.
-· Formaţi i l e d e spire de de asupra jgheabului pot fi ase
muite cu geo dele .*, explică Hans Aal. La ce fol o ses c , veţi
observa îndată 1
Cu ajutorul punctelor de obs ervaţie cons truite speci al; se
putea urmări totul.
- Să vedem ce se întîmplă , îşi reluă Aal explicaţiile.
Iată, din vaporii fierbinţi s a turat i cu sil i ce se cristalize·ază
pe pereţii spiralelor cantităţi m asive de minerale. Lava îşi
pierde înc � t căldura. Din cauza mineralelor care se separă,
silicea c apătă culori vari ate. Cu cît ne apropiem de a doua
piramidă, materia încinsă se r ăceşte . La s up r a faţ a ei apar pri
mele substante solidificate. Unele sînt cristalizate. Ele .plu
tesc în masa topită. Punctele acelea sclipitoare, asemănătoare
cu s t el ele , sînt cristale de platină şi osmiat de iridillm : pri
mele metale de diferenţiere. La cea dintîi piramidă aceste
CAPITOLUL XVIII
În luptă cu tnoartea
Noaptea adîncurilor fu coborîtă încet peste Lonlun. Ma
rile luminofoare se întunecară pe rî nd , acoperindu-se cu
filtre subţiri de culoare albastră. Sus, pe cele trei terase,
crist.alele îsi micsorară în ordine descrescîndă in t ensitat ea re-
9
1 acţiilor, iar hăţişurile de alge, tulburate pînă acum de forfota
vieţuitoarelor, se liniştită treptat. Lumea subacvatică începu
să se afunde în somn . .,Lumina de Piatră", slab luminată de
irizaţiile algelor fosforescente, deveni tăcută şi pustie. Nur".ai
în depărtare, la marginea din sud, Centrul cristalogen scînteia
abia ghicit în roiul de licurici al farurilor de siguranţă. Ceva
mai la stînga, Uzinele vii semănau cu fl ăcările despre care
se vorbea în legendele pămîntene că joacă deasupra como
rilor : bulele de oxigen răsfrîngeau i reala pîlpîire a algelor. ..
Peste tot linişte. Timpul se scurgea cu paşi egali, i ar pe
-cadranele ceasurilor cifrele se aprindeau la intervale regu-
1ate, marcîndu-i trecerea. In camerele vilei abisonauţi lor,
somnul coborîse greu şi adînc. O dată cu oamenii adormiseră
şi grijile, şi pasiunile, şi chinuitoarea lor aşteptare...
Intuneric...
Intuneric şi linişte.
•
veau nelini ştiţi vălul roşiatic care gonea: înaintea lui o ma.să
de vieţuitoare înnebunite. La sonor adio începu să se transmită
un comunicat special pentru mobil·izarea echipelor de in t er
venţie.
O mare mulţime se adunase la sediul Consiliului ştiinţific.
Clădirea, complet luminată, era plină de forfota savanţilor.
Conducătorii oraşului ieşiseră pe terasa largă, înconjurată cu
trepte şi colonade şi începură să dirijeze de acolo activitatea
Corpului -·special de securitate. Din depozite le centrale erau
ai:luse materialele necesare primei intervenţii, care erau de-
pozitate în acvamobilele cu motoarele în funcţiune. Un grup
apreciabil de sid er antrop i se strînseseră în fun d ul terasei.
Primeau măştile speciale şi rez ervoarel e cu oxigen lichid.
La sosirea pămîntenilor, ei le făcură loc de trecere, înso
ţindu-i cu pri viri calde şi prietenoase. Con du c ăto rii sideran
tropilor veniră în capul scărilor să-i întîmpine :
- Mulţumesc, pr i eten i ! M ul ţum esc , pri e t eni ! le spuse
de depa r te Poyk, vădit tulbur at .
După ce-i privi cîteva clipe în tăcere, continuă :
- Vă încredinţăm conducerea unei echipe de salvare.
Tot grupul abisonauţilor se ap ropie de terasă.
- Ei bin e, .spuse calm Poyk, aşt eptaţi roboţii de recunoaş
tere. Vă lăsăm. Acţionaţi după împrejurări ! Cunoa ş teţi acum
·procedeul tehnologic al ·reparării spărturilor. Sînt de părere
ca femeile şi pri eten ul Svetloum să rămînă aici. R iscul e prea
mare ! lntorcîndu-se către membrii Consiliului ştiinţific, Poyk
adăugă calm : La postul de radio! N - avem timp de pierdut !
Jos mulţimea numeroasă murmura surd. Nici o î ntrebar e
însă nu răsună la trecerea consiliului. n,? spe ctuoşi , le făcură
loc, apoi îşi întoarseră din nou o c h ii spre marginea terasei
a doua, a şteptînd rob o ţ ii .
Flyh, con ducătoru l e chip elor d e s alv are , îna intă pînă la
mijlocu l treptelor, în bătaia reflectoarelor pieţii .
- Prieteni, se adresă el pămîntenil or. Nu mai putem aş
tepta venirea roboţilor p lecaţi în cercetare. întîrzierea lor
dovedeşte că fisura este mai importantă decît ne aşteptam.
Vom trimite peste zece minute pr ima ecbipă de intervenţie.
Trebuie să adăpostim femeil e şi copiii ! Noi plecăm chiar...
O nouă bubuitură venită din acelaşi loc îl obligă pe Flyh
să se întrerupă. O soluţie densă mătură pe rdeaua de alge a
terasei. Ajunse pînă la margin ea ei, apoi coborî cenuşie şi le
neşă în jos, către oraş.
Mînaţi parcă din urmă de vă.lul soluţ ii l or toxice, do i din
tre cei cinci roboţi apărură de pe terasă, apropii ndu -se de
i. onlun. Ei coborîră greoi şi răma s er ă nemişcaţi· pe nisipul
auriu . Urmă un strig ăt g eneral de surpriză, apoi o tăcere apă
sătoare . Nimeni ni1 îndrăzni să alerge spre ei...
- Spărtură ... mare ! vorbi întretă iat un ul di n tre roboţ i .
Gaze ... f ierbin ţi !. .. Apa fierbe. .. Ceilalţi au fost... acoperiţi de
lavă... Repede ... urcă ... mereu.. . a ajuns... gura... crate...
O scînteie orbitoare se răsuci în partea superioară a apa
ratului. Curentul electric scurtcircuitase centrul de comandă,
t recînd prin izolaţia arsă.
O exc l ama ţie nelămurită răbufni din piepturile privitori
lor. I ndig n area parcă se adresa cuiva nevăzut, v inovat de cele
î ntî mplate . Svetloum se p recipită spre sediul consiliului. In
curînd sos. iră la apelurile lui :peste 200 de roboţi. Ei luilră
materialele depozitate în piaţă şi p omiră cu maximum de
u
viteză spre locul spărturii. Pămîntenii săriră în două acv.a
mobile, urmărindu-i îndeaproape;
Ca răspuns la comunicatele lui Pi:iyk, siderantropii soseau
în grupuri lot mai mari de pe străz l e lateral e
i .
13
- Da i
- Imbarcarea !
Vehiculele. ţî şni ră ca un stol de păsări speriate.
15
- Pînă C î n d ?
- P î n ă la v e n i r e a Ti.im i l o r 1
·- Şi dacă n-«IU receptat m e s a j u l ?
- ln . c azulcă e ru p ţ ia va avea p roporţii neaş tep t a t e , putem
înch i d e supapele d e c o municatie cu mate r i a f i e rb inte 1 p ro
p iJ s e cinev a.
- D e p i n d e de l o c u l unde s e v a · p r o d u ce exp lozia ! După
u ltimele .date, va a v e a loc chiar la · nivelul o raş ului, în sec
t o rul sudic, a c o l o unde p e r e tele p rezintă m a i multe fisuri de
adîncime.
La c u v inte le · l ui · poyk, · în încăp ere se aşternu o liniş te de
gheaţă.
*
- Nu se văd încă ?
- N u.
- C a r e rriai e situaţia '?
- Pînă acum, n es.c himbată . B a c t e r i i l e nu mai p o t î nvin\le
temp e r a t u r a . Nu s i m ţiţi '? Apa · frige.
O nouă exp lozie, ap oi zgomotul şi bolboroselile a,pei în
contact c u topitura.
Torentul ·de foc, î nvăluit în ava l anşa solutiilor cenuşii,
se prăvăli cu repezic iune p este · marginea digului ridicat de
s i d e ra n t r o pi şi se îndrep tă spre l o c u l unde sta ţion·a u acva
mob i l e l e . S e p roduse o învălmă,şeală inimagin abilă . Perso
n a l ul tehn i c v o i a s ă înainteze spre maşini, pentru a le scoate
din z·o na p r im e j d i o a s ă . l m p i n ş i înapoi de c ei c a r e fu geau să
s c a p e , fură dati p es t e c ap . F lyh î n c e rc ă s ă s trige c e v a , d ar
nu-l as c ul t a nimeni. Atu n c i i n c e r c ă să taie c a lea fug arilor :
- S u i ţi-vă i n vehicule 1
ti ridi c a ră cu b r atele d e a su p r a l o r şi-1 tîrîră m a i d ep a r t e,
in timp ce el se .zbătea �ipînd ceva în mi c r of onul căşti i .
Aj uns·ă la m a ş i n i , materia incandescentă se rostogoli
p r in t re e l e . Ţehnicienii s urp r inşi înăun tru smuc i r ă p o rtierele
înce rcînd să s e s a l vez e . Lava ·îi acoperi. S e auziră cîteva
vaiete p relungi.
tn calea c e l o r c a re fugeau apăru un nou . to re n t, astfel
încît p rinşi între cele două rîuri c l ocotitoare. siderantropiî
începură să î no ate de c o lo- c o l o , fără nici o ţintă. Se agăţau
unii d e alţii, s e în v ă l m ă ş e a u şi m u l t i p i e r i r ă î n: lup t a a c e a s t a .
Ş u voai e l e î naintau i n c e t , · tinzî n d in m o d vă dit să s e uneas c ă .
· Luhii s e a ru n c ară în s u s , c a nişte apariţii i reale, î n o tind
prin v ă l u ri l e s o luţii l o r toxice ş i dispărură in c e a ţ a care frigea,
topea m ă ş t i l e şi costumel-e.
B rusc, norul c en u ş iu s e r ep e zi î n u r m a l o r . I i ajunse, îi
învălui ş i to tul d isp ă ru fără urmă.
o
*
Rob o tii "V.K.R. » ... se c e rtaseră. E ra un f ap t împlinit, în
fata c ă r ui a oamenii rămaseră neputinc i o ş i , neş ti ind cum să
intervin ă .
In m o m e n t u l c î n d ieş e au d i n uzină, roboţii e r a u alim en
t a U cu e n e r g i e _şi li se indica să aş tep te în curtea interi o a r ă
p înă l a p r im i r e a n o i l o r dispoziţii. Dar rob oţii " j u decau" con
form p rog ramulu i construcţiei lor, 'S e orientau r ap i d asup ra
s i t u a ţ i e i d ate şi înce rcau să găs ească o s oluţie cît mai c o
respunz ă toare.
După microbenz i l e găsite mai tîrziu, s-a . r econsti t ui t
" c eart a " m aşini l o r . I a t ă c i t eva fragmente ale acestui f en o
m en c i u d a t :
- P rin spărturi năvăleşte lavă ! spusese "V.K.R.-1 ··.
- Da ! O r a ş ul e am eninţa t . O a m e n i i nu p o t l up t a împo-
triva pieirii d e c î t cu aj utorul nostru ! c ompletase .. V . K .R.- 1 0 " .
- D a r c e trebuie s ă întrep rindem ?
-· Ne vor da m aş in i şi .aparate. Nu va fi totuşi p r ea
tîrziu ?
- Cît tr�buie să mai a ş t eptăm ?
- P o a t e ma ş in ile vor tr e b u i cons truite de noi, spusese
"V.K.R. - 1 6 " . Nu sî n t e ţ i de părere ?
Astfel , robo ţii concepură o s erie de me tode de apărare,
p ă s trate de disp ozi tivele lor de memorie. Schiţe fa nt asti c e ,
imprimate :pe microb enzi cu o repeziciune uim i t o a r e, fuseseră
·supuse apreci e rii.
"Cearta " izbucni dintr-un motiv mărunt : c omp a r a r e a a
două p r oiec t e . Unul dintre e l e era o placă me t al ic ă de di m e n
siuni neobişnui t e , menită să a c o p e r e s p ă rt u r i l e ; c elălalt era
un p roiectil de mărime m i j l oc ie , încărcat cu mate rial p u ter
n i c refrigerent, care trebuia să pătrundă în lavă, pentru a o
s o li dific a .
Despărţiţi în d o u ă grupuri dis tinc te, roboţii .argumentau
c o n c omitent cu c e l e mai di f e r i t e mij loace, întrerupîndu- se unii
pe alţii. Atunci "V.K.R.-1 " amplifică l a maximum puterea
difuzo are lor sale şi propuse :
- Fie c are p r o i e c t să fie realizat sep a r a t ! Vom urmări
ultetior eficacitatea .
Incepu să se desfăşoare o activitate feb ri l ă . Memo rînd
d e t aliile p roiectelor, fie c a r e t a b ă ră p orni la . l u c ru , fără ca
17
--- C ele două metode ar trebui combinat� ! spuse Lulh.
Şi a c u m, rep e d e , l a s p ă rtură 1
•
19
sfî rtecate mureau fără să scoată o şoaptă. Unii plînge au . . : Nu ,
n u de d u r e re , :nici de f r i c a morţii, ci din p ri.cina tr a g i c el o r
întîmplări abătute asupra lumii lor . Mir c e a le ghic e a lacrimile
î n dosul suspinelor î năbuşi t e , s t r e c ur a t e p rintre dinţii încleş
taţi . C e mai puteau s pe r a ? Spărtu ra din preajma oraşului tot
nu fusese astupată. Era mai mult decît evi dent c ă v o r H aco
p eriţ i de lavă. -C înd tr ebui a să se întîmple ac e asta ? Inainte
c a a j utoru l de l a sup rafaţă s ă s o s e a s c ă ? Nesigur anta î l chi
nuia pe Vrei m a i rău decît rănile şi dezastrul .
- Mircea, avem o vizit ă . Doina !
Tînă rul se ridică iute în c o at e . întorcîndu-şi c apul spre
fa t ă .
- Cum î ţ i merge ? A i salutări d e l a toţi pri eteni i 1
- Ce se mai au d e cu operaţi.i le de s a l v a r e ? S - a între-
prins ceva nou ?
- Pentru a s t ă v i l i erupţia de pe terasa a dou a , vom
p răbuşi p e s te e a o s e c ţ i u n e a t e r a s e i s up e r i o a r e . Se preg ă tesc
a p a r-atele pentru tăier e a rap i d ă a metalului . Spărtur a d e a i c i
n - a fost sudată , n u ? C r e d că va trebui să înceapă evacu area
î n tregului oraş.
...
atît mai l arg ă cu cît magma împ i nsă de p res iune năvălea
mărindu-i dimens iun ile.
Un rîu s ubţ i r e de foc ţîşni spre prora acvamobilului şi
p ătrun s e brusc înăuntru p rin vizorul sfărîmat.
- Intoarce ! stri gă inutil Doina din vehiculul din s-pate.
Vuys, c are era la c om enz i nu mai apucă să manevreze .
,
lui P a t terini.
Acesta g emu a d î nc ş i - ş i închise ochii de durere . C u
gesturi ap r oape_ r e flexe deschise portiera, c ă u t ă c u mîinile î n
j u r p î nă dădu d e Arh , î l s m u l s e de pe b anchetă şi-1 împinse 1
afară.
- Fugi l
Stăpînindu-şi greu reacţiile p roduse de arsură , Arno în
t r e d eschise p l e oap e l e abia după cî teva clip e . George Lan
zăcea lîngă el, cu c apul acoperit de l avă. Arh luase l o c u l lui
Vuys l a c om enzi.
- De c e te-ai întors '? Fugi ! scrî şni geofizic i anul, încer
cînd neputincios s ă s e ridice.
- Lasă-mă, mă pricep !
ln clip a c înd m o torul, cu un muget deznădăj duit, se s tră
duia z adarnic să tragă maşina înapoi, în faţa portierei apărură
21
Doina Lan şi Han s . Fata răm as e împietrită, cu o c hii la bul
g ărul inform de metal c are îmbră c a s e umerii l u i G e o r g e . H a ns
s e c o ntr a ctă din toţi muşchii ş i d ă d u s ă s e . aplece spre Arh,
c a s ă-I tragă afară.
Arno î i văzu chipul s chimo n o s indu-se dintr-o d a:t ă ;
undeva în s p ate î i ma i zări pe Nya s s şi Su M im a , apoi d e
sus i se p ăru că s-au p r ăvălit p este el t o a t e u rag a nele fier
binţi al e So arel u i .
Aa! p ri v i s e noul văi de s oluţii toxice năv ălind că t re
dînş ii ; î ntinse fulgerător mîna dup ă D o i n a , d ar nu mai avu
timp s ă acţioneze. Curentul năp r asni c d e apă c l o cotită îl în-
·
şfăcă şi î l r os togoli , zvirlindu-1 intr - o parte.
P rin infe·rnul înc onj urător răzbă t u ţipă tul subţire
·
al unui
copil surprins şi înfrico ş a t . . .
Al do i l ea val de m agmă , . împins de p r es i u n e , înc ă l e c ă
l eneş deasupra p rimului şi c u r s e încet peste acvamob i l . I n
l o cul unde s e aflase fata s e învîrtej e au acum nu m a i apel e
c enuş i i . Lava c u r g e a mai d e p arte , ca şi c înd a c olo n-a.r fi în
tî ln i t nimic .
Nyass Umb o s c o as e u n sunet c i u d a t , c a un oftat de ne
dumerire. Su Mima î l v ă z u înaintînd cu mişcări rig i d e ş i
stingace către z b uciumu l uriaş al u ndelo r încleştate cu pă
m î n tu l topit din adîncuri într-o luptă p arc ă fără sfîrşit.
- Nyass !
Cu p r i vire a fixă, medicul c ău ta să străbată în mij locul
fur tun ii aducătoare de moarte, să ma i întrezărească doar o
s i n gură c l ipă ochii negri şi chipul drag, pierdut p en t r u tot
deaun a.
C u ·o forţă ur i aş ă , de c a r e nimeni n u I-ar fi crezut c ap ·abil,
naturalis tul îl apucă de c entură, î l smuci în sus, îl răsuci p e
spate şi-1 purtă pînă la acvamobilul în c a r e Hans se prăvălise
pe o banchetă, ţi n î ndu- ş i capul în m î i n i . Maşina dispăm
p.rin t r e a l g e cu to ată viteza.
nervos.
Se ridică d e p e b o l o v an şi as cultă z arva şi r î s ul c ristalin
al c op i il or din abi s o s caf . Deşi zguduită de m o a r t e a prietenilor
e i , Inna îşi găsise t o tuş i p u te r e a să p ov e s t e a s c ă m i c ilor l uh i
c ev a vesel.
ln curînd f a t a ieşi din navă ş i se ap ropie de dînsul.
- Ha.ns, zise ea, supr a v e ghe ază-i ! Eu tre b u i e s ă mă duc
în oraş. Spune-le to t t impu l ceva, explică-le eon s t r u c ţi a "Con
s telaţiei II". Sînt tare curioşi !
Savantul făcu semn că a î nţele s şi I n.na p l e c ă .
.. Sînt tare curioşi ! ' ' gîndi el. . ,Aş a s înt toţi . Ei nu ştiu ,
nici măcar nu b ănuiesc p rimej dia ! D ar eu . . . Eu l-am văzut p e
Arno cu picioarele a r s e , chinuindu-se să iasă d in acvarnobil.
Arno are op t c opii. Ş i - am auzit ţipătul lui Arh . Ţip ă tu l acela
..
- L a suprafaţă ?
- D a , a c olo 1 Dar e u nu v r e au ! Unde e mama ?
Naturalistul coborî la postul C.N . S ., trecînd p rin c o rido
rul- ecluză.
- Hans. c e faci ?
Mineralogul avea privirile
· rătăcite şi tremura din t o t
corpul .
- Sus, la aer, Su M i m a ! Sus e soarele !
- D ar nu-i p o ţi ţine p e copii închişi, se sufocă ! Şi apoi
unde plec i p rin b acterii ? Nu ş tii c ă abisoscaful e avariat ?
- Su, pe băiatul meu îl cheamă Arh . . . Şi c a p u l , de c e mă
doare c apul ? O dată am văzut o c ometă cu două c ap e te şi
Arh m-a rug a t să i-o dau lui. Su, tu ş tii ce-i o cometă . . .
CAPITOLUL XIX
Patterini ! "
Luhii. e r au neliniştiţi. S e găseau l a o cotitură dec isivă a
întregii lor istorii. J o s , m o artea - sus, lume a tiimilor. Aceştia
le întindeau m î n a cu prietenie şi sinceritate. S e v o r putea
î ns ă ad apta noilor c onditii de la sup r afaţă ?
Piloţii c el o r c inci nave abia s osite zăriră im ediat g rupul
de o ameni şi s e îndreptară către ei. lgor S v et l o u m şi Poyk le
i eşiră grăbiţi în întîmpinare.
- C î te aparate aveţi ?
- Num a i 2 5 , ră spunse conducătorul grupului, plec îndu-şi.
ochii ca o scuz ă . Răstimpul a fost prea s curt ş i . . .
- l i puteţi lua p e toţi ? i l întrerup s e bătrînul nerăbd ă t o r .
Sînteţi J.Itil aţi ?
- C onform instru cţiuni l or din me.s ajul triniis de dumnea
v oastră.
- B ine , priveşte 1 îi arătă el mulţimea siderantropilor.
Cît timp ne trebuie ?
- Judec înd după c ondiţii. . . ş as e ore pentru ev acuarea
populatiei ş i . . .
- C î l ? N i c i nu vă gindi ti 1 Patru ! Ş i p atru sînt p r e a
multe . L a v a urcă cu repezi c iune, Timpul es t e limitat. Fiţi
atenţi cum vă descurcaţi la manevrare 1
- Vom încer c a !
- Prietene, se întoarse s av antul spre Poyk. Ne-am în-
ţeles ! Cop iii şi femeile ! Strînge-i chiar aici, în j urul o r i ficiu
lui sup e r i or. Veţi fi ajutaţi de toţi abis onauţii . . .
25
tică. Vom continua să construim acolo o nouă lume pentru
dînşii, în aşa fel inc it să se simtă .. ca acasă".
- Da, da , rosti g î nditor s.avantul. Ca acasă 1
- E i , ajunge ?
- Da de unde 1 Imi trebui e c î teva exemplare r a r e . Acu m
vin şi ultim ele nav e . Mircea, hai în " j ungl ă " ! Uite, ia p l a s a
şi arma asta ultras o ni c ă . S p e r să mai g ă s i m c î ţiva p eş tişori
în viaţă ! Lulh ş i tu , Inn a , rămîneţi aici ! Ajutaţi să fie î n
că rc a t e b azinele ! Nu uitaţi p orţiile suplimentare de oxigen !
Ei poftim 1 Au şi s o s i t c e l e trei abisoscafe ! N - o r să zăbovea s c ă
prea mult. H a i , pilotu l e , rep e d e 1
Algele, sfîşiate în m ar e par t e , le permiseră să î n ainteze
cu uşurinţă. Nic ăieri , ni c i o vietate .
- Uite, vezi, şopti cu ochii aprinşi natu r alistul. D i n
l um iniş se f a ce o p o t e c ă l a stînga. Vino !
Se afundară în desiş. S o l uţiile toxice nu pătruns es e ră
prea mult a i c i , deşi exp loziile erupţiei se auze a u f o a rte c la r .
Plantele avuseseră destul de puţin d e suferit. Coridoarele
verzi îşi menţineau înc î l ceala şi sălbătic ia .
- P r egăteşte-te p en tru orice eventualitate ! Ai plasa la
î n d emînă ? Dacă ne atacă tra g eu . Am o arecare exp·erienţă . . .
Atenţie ! Vezi c.rea s ta asta metalică ? Aici sînt nişte văgăllni
îngrozitoare 1 Stai ! Am o idee 1 Ac operă c u plasa c î t m a i
multe i e ş i r i de peşteră ! .
Treaba merse repede. "Vînătorul" tre c u pe după p l a s ă
şi-şi făcu v î n t într-o grotă .
- Uite, uite ! auzi Mircea p rin sonoradi o . Trei exemp l a r e
admirabile ! Vrej , f i i atent 1 C u m i e s e unul afară, înfăşoa ră-!
şi irnobilizează-1 1
Pilotul se pregăti .
- Ah , ah, afuris itule ! monnăia c e l din gro t ă . Profiţi d e
faptul c ă n u vreau să t e u c i d ? Stai aşa ! ăăăă . . . a a a . . .
O umb r ă p relungă se ro stogoli prin ap ă . M i r c e.a, c a r e a t î t
aştep t a , o înfăşură cu plasa. Animalul s e z b ă t e a desp e r at, c e e a
ce-l en eJ:vă p e tînăr :
0 - Stai c ă te p o t o l e s c eu ! şi se trinti de asup r a p eştelui .
27
- Hei, Vre j , d ă - t e j os ! Vrei să niă-năbuşi ?
M i rc e a se ridică dez olat . . ,Vînătorul" se î nc urc as e atit de
bine în f ir e l e de p l a s t ic , î n c î t nu-şi mai putea clinti nici măc ar ·
un dege t .
- Nu mişca ! î i s trigă Mirc e a . Unde-i cinediscul ? Meriţi
s' fii imortalizat. Va fi c e a mai lirică imagine vînătorească,
pe care Anda o va admira de sigu r din pl i n 1
- Anda ? ! Naturalistul uită de s i tuaţia în c are se afla
şi căzu p e g î n dur i . Crezi o are c ă mă va a şt e pta l a î n t o a r c e re ?
Pilotul zîmbi. Su Mima reveni brusc la realitate :
- P e ş t i i ! Nu-i l ăsa să fugă ! Intră după ei 1
După un timp , Vrej rev eni cu cîte o vietate mică sub
fiec are braţ.
- Nu e rău ! ho tărî mu l ţumi t c e l din p l as ă . Unul dintre
e x emp l are ap a r ţin e micului N i c o l .
EPILOG
- Crezi ?
- Mi-ai d o v e d it o d oar din plin atunci c î nd la întoarce-
- ,
31
c e r e ş ti pe c are le-au populat. Chemările lor trebuie să co linde
spaţiile, călăuzite de s ensul luminos al vieţii celei biruitoare.
Mesajul vostru, trimis de pe Tiim , ne-a aj uns după ce
·
acei oameni ca re trăiesc la extremitatea lui Nadved Zard
Med • - în punctul 43 gni, 1 075 ner • • - ne oferiseră generoşi
ospitalitatea. Civiliza ţi a acestor o ameni se afla pe atunci la un
grad m ai înaintat de dezvoltare decit a no astră. împre ună
ne-am stabilit acum pe zece p l anete, aduse toate în cîmpul
g r avitaţional a doi sori ap ropiaţi între dînşii. Cuno aş tem şi
s tăp înim energii pe care luhii nic i nu le bănuiseră. Cu aju
torul acestor forţe putem transfo rma s telele, dă ruindu-le vieţii.
Urmaşi ai străvechilor luhi, viaţa care există p e Tiim
trebu i e să culmineze cu ap ariţia fiinţelor raţionale. D ate fiind
c a racteristicile p l anetei, aceste fiinţe vor fi p robabil terest r e ,
n u acvatice c a n o i . Aj utaţi-le s ă se d ezvo lte 1 Munciţi ş i creati
î m p r e u nă 1 Cînd veti fi c ap t at mesajul acesta, astronav ele
c onduse de solii noştri vor fi în drum spre voi. Ne uneş te un
tel c omun : izbînda materiei superior org anizată asupra mani
f e s tă r i l o r oarbe ale n aturii. Ne aşteaptă o lup tă grea şi înde
lungată, pentru c are trebuie s ă fim p regătiţi. Cosmosul nu se
lasă uşor înfrînt . "
- SFIRŞIT -
rl'��ul ex���at sub com. nr. l l . 3 2 J la Coml>ina tul Poligrafi.: .,Casa Scînteii"