Sunteți pe pagina 1din 36

ROMULUS BĂRBULESCU - GEORGE ANANIA

CONSTELA TIA DIN APE


* * *

* * *

Taina m�saju(ui cosmic

Coperta • desen : NIC. NICOLAEV

··Colectia "Povestiri ştiinlifico-fanfastice..


Anul VIII - Nr. 179 - 1 mai 1962
V
Din scrisorile cititorilor

înt o veche prietenă a Colecţiei. Fiecare număr reprezil1.tă pentru


S mine o lectură plăcută şi atrăgătoare.
Incă de mică am vrut să devin arheolog şi parcă văd cum visul meu
prinde aripi.
Dintre lucrările originale apărute mi-au plăcut in mod deosebit roma­
nele "O i ubire din anul 41042" de S. Fărcăşan, "Sahariana" de M. Solomon
şi 1. M. Ştefan, "Turneul de primăvară" de H. Matei şi povestirea scrfi­
torului sovietic I. Zabelin "o tragedie dincolo de cercul polar".
Şi acum citeva observaţii şi sugestii :
- Aş dori ca lucrările publicate să fie mai lungi (5-6 fasCicule). Lucră­
rile mai lungi sînt mai interesante şi te ţin într-o incordare mal lungă.
- Prezentarea grafică este min unată.
- Aş dori să citesc un roman care să trateze un subiect in l gă t ură e
cu arheologie.
VASILESCU C. DOINA
eleVi!- Ploieşti

elev la Liceul "N. Bălcescu" din oraşul Brăila.· Citesc eu regu­


S înt
laritate povestirile apărute in paginile Colecţiei. In nr. 151 am citit
lucrarea lui M. Nemcenko "Glemra•' sau- "Cei ce zboară spre fraţi4'.
·
La tov. Nemcenko a trimis redacţiei o scurtă
rugămintea. dv., notă
autobiografică. Vă rog să-i mai cereţi ceva : să scrie urmarea paslonantei
lui povestiri apărute in Colecţie. De asemenea, aş fi bucuros dacă aţi avea
posibilitatea să publicaţi şi celelalte povestiri ştiinţifico-fantastice ale lui
M. Ne1ncenko: "N. M.", "Chemarea pămîntuluiu şi ,,Intilnirea", despre
care se pomeneşte in nota autobiografică.

HARITON MIHAIL

Corespondentului nostru şi altora care şi-au exprimat aceeaşi dorintă


le răspundem că am dat Ia tradus aceste povestiri scrise de Larisa şi Mi­
hail Nemcenko (REDACŢIA)
REZUMATUL CAPJTOLELOR PRECEDENTE:

Tehnomecanicul Mircea Vrej primeşte o veste neaştep·


tată. Naturalistul şi telecinereporterul Su Mima, prietenul
său, îl anunţă că abisoscalul .,Constelatia II"" va porni cu
două luni mai devreme să cerceteze lantul vulcanic sub­
marin .,Constelaţia din ape''.
Mircea, care se pregătise de mult să participe la această
expeditie, îl întîlneşte pe ilustrul oceanolog lgor Svetloum -
supranumit .,Stăpînul stihiilor" -, pentru a-i solicita primirea
în rîndurile echipajului condus de el .
.,Stăpînul sti.hiilor" intentiona să-1 primească pe Mircea
în echipaj. Totuşi îl supune unor examene ciudate, dorind să-i
verifice cunoştinţele. Cu această ocazie, Mircea îi prezintă bă­
trînului oceanolog teleullrasonul, aparat cu ajutorul căruia se
poate stabili legătura cu suprafata în timpul cercetărilor abi­
sale. ln schimb, Svetloum îi ·comunică lui Vre; noi date asupw
ultimului mesaj trimis de expeditia anterioară, .,Constelatia J".
care dispăruse. .
Intr-un articol ştiinţilic, Su Mima subliniază ciudăteniile
"Constelatiei din ape", Aflăm as tfel că ullrasunetele emise
de vulcani dezagregă orice corp ce intră în zona lor de ac­
tiune. Cercetătorii dispun însă de o carcasă protectoare din
oberoniu - metal descoperit recent şi care reflectă vibratiile.
Mircea Vrej este numit în cele din urmă pilot al "Con­
stelatiei II" şi o dată cu el este ales în echipaj şi Su Mima,
ca naturalist şi cineast subacvatic. Noul pilot face cunoştinţă
cu ceilalti membri ai expediţiei: geofizicianul şi gravime­
tristul Arno Patterini, medicul şi cosmobiologul Nyass Umbo,
şi vulcanologul Doina Lan.
Abisoscaful .,Constelatia li" îşi incepe cercetările. Este
vizilată Peştera cristalelor care fusese semnalată de prima
expediţie. Aici se descoperă un misterios oraş părăsit. Doina
şi lgor Svetloum speră să găsească urmele .,Conslelatiei 1",
din echipajul căreia făcuseră parte George Lan, fratele Doin"'i·
şi Inna, fiica oceanologului.
0 După··nenumărate peripetii, străbătînd trei praguri de bac­
terii câre astupă în loc de magmă craterul vulcanului, cerce-

3
ntorlî aj ung pe fundul unei iose stranii. ln mod inexplicabil,
pr€·s iunea a scăzut la cîteva atmosfere. Aici îi î nt î m pin ă
George, fratele Doin e i. El îi conduce mai jos într-o lume ului­
toare, populată de o faună şi de o lloră luxuriantă. Ei văd
un oraş aidoma aceluia din Peştera cristalelor. Tot aici in­
t i lne sc încă trei dintre m emb rii .,Constelaţiei 1" : ocean o log u l
Sinii Teci, pilotul lnna S vetloum, mineralogul Hans Aal.
ln timpul stăvilirii unei eruptii vulc anice , noii veniţi fac
cunoştin ţ ă cu lullii, fi int e ginditoare subacvatice, care co n ­
struiseră această lume. Luhii sau siderantropii - după cum
sînt numiţi de pămintem - le prezintă istoria Tiimgavou/ui.
ln limba siderantropilor, "p ăm î n tul " este numit tiim, ia.r "apa"
- gav. Astfel, tiimii (pămîntenii) află că tiimgavii v eni s eră de
pe o planet ă cu greutate mare, şi s - a u stabilit pe fun dul ocea­
nului terestru, deoarece numai aici se g ă se a u presiunile ne­
cesare existenţei lor. Da torită însă faptului că la supra fat a
apei posibilităţile de dezvoltare a c iv ili zati ei sînt mai multe,
ei a u hotădt să se ridice pînă acolo cu întreaga lor lume.
Pentru aceasta, le-a fost necesară adaptarea la micile pre­
s iuni, pe. care le-au obţinut cu ajutorul pragurilor bacteriene,
emiţătoare de ullrasunete. Forta ascensională le era dată de
presiunile magmei.
lată însă că materia incandescenlă dirijată de siderantropi
îşi măreşte temperatura şi pres iunea, ameninţîndu-i cu pi e ire a .
Siderantropii nu-şi pot părăsi lumea din pricina ullrasunetelor.
Ei nu d i s p un de oberoniu ca re i-a ocrotit pe abisonauţi.
La o consiătuire, pămintenii hotărăsc să trimi t ă la supra­
lată un mesaj în care cer construirea unor abisoscaie uriaşe
pentru evacuarea în caz de pericol a lumii subacvatice.
Expe di i n d mesajul, Si nii Teci îşi găseşte moar tea .
Noilor sosiţ i li se arată un m onume nt ciudat: submarinul
.,Nautilus• şi sfera locotenentului Elstead ajunseseră amîndouă
aici prin tr- o în tî m plar e neobişnuită.
Pentru preîntîmpinarea pericolului tot mai ameninţător al
magmei, pămîntenii şi siderantropii încearcă să aleagă speciile
mai interesante de plante şi ani male care să fie evacuate la
suprafaţă.
Dragostea născută între Inna Svetloum şi M irc e a Vrej
devine tot mai puternic ă. Pă m î n teni i le agă prietenii traini ce
cu siderantro pi i : cu profesoara Lulh şi elev ul ei Arh, cu i n­
ginerul Vu ys, iubitul ei, cu Poyk, preşedintele Consiliului şti­
inţific şi al ti i. Su Mima o rgani zeaz ă un spectacol cinema to­
grafic, prez e n tînd imagini de la suprafata planetei.
Magma amenintă să t o pea.s că peretii lumii subacvatice şi
să năvălească înăuntru. Abisonautii pornesc să cerce tez e cen­
trele in du strial e ale gazdelor, pen tru a calcula condiţiile op­
time în care aceste centre po t li evacuate.
o
(Urmare din numărul trecut)
Imaginea descoperită în Peştera cristalelor 1 zise
Doina. Clădirea aceasta seamănă cu cea din desen. E oare
un simbol?
- Cred că da ! răspunse Su Mima.
Ii cerură însoţitorului lor cîteva lămuriri.
- Prima uzină cu care luhii au inceput transformarea
magmei semăna cu aceasta, le explică siderantropul. Con­
strucţia ei a devenit un simbol al lumii noastre, deoarece din
magmă s-a născut tot ce e ridicat în jur.
Îi întîmpinară doi ti.imgavi în vîrstă care discutară ceva
cu Hans Aal.
- Ne-au invitat să urcăm la ultimul etaj, pentru a ne
explica întregul proces tehnologic, spuse acesta.
lnotînd după gazdele lor, se văzură conduşi de-a lungul
unui tunel pînă sus. Pe drumul acesta se pu tea observa ovoidul
uriaş şi verde, construit în Interiorul clădirii. Su Mima se
opri de cîteva ori să filmeze. Priviră printr-o ferestruică trans­
parentă din peretele ciudatei construcţii.
- Acest cuptor gigantic este construit din crisoberil, spu­
se unul dintre luhi.
- Crisoberil? exclamă Mircea.
- Da, să nu fiţi surprinşi ! Dacă la suprafaţă el este o
piatră rară şi preţioasă, aici se găseşte din belşug. Dar să
revenim la cuptorul pe care-1 vedeţi. E umplut cu apă la tem­
peratura de zero grade. O secţie auxiliară, dar extrem de im­
portantă o constituie .,moara" în care lucrează ... organismele
litofage. Cîteva specii necunoscute vouă au proprietatea de a
extrage silicea şi de a absorbi gazele. Topită şi pulverizată,
lava in contact cu apa produce mici explozii sau se solidifică.
La rîndul ei; această pulbere .,cineritică" ... este transformată
uimitor de repede cu ajutorul microorganismelor . Elementele
pulberii trec în soluţie sub formă de săruri, fiind preluate de
aceste infime vieţuitoare. Complicatul proces de separare a

0 • Material fin, rezultat în timpul erupţiei, asemănător cu nisi­


purile şi cenuşa (n.a.).

5
elementelor cu ajutorul m i crof. a unei şi mi croflorei, ca şi din
fragmentele făr îmiţate de litofage se î nche i e rapi d pe fundul
acestei i nstala{ii. Se obţin ş as e şarje pe oră , bacteriile fiind
apoi evacuate şi î nlocuite cu un alt schimb de miqoorganisme.
- Nu cred totuşi că acesta este singurul mijloc în tr e ­
buin ţ at pentru sepdrarea elementelor, sp u se Doina.
- Nu, de sigur că nu. Să treceţi în pr im ul rînd pe la Cen­
trul cristalogen. Mu lte taine vă vor fi lămurite acolo.
ln cup to r se produseră o seri e d e explozii şi pocnituri.
Un huruit înfundat domina aceste zgomote. Incepuse o nouă
şarjă. ln cer c ară să vadă ceva prin f e restru i c a rotundă. ln afara
unui haos de gaze şi de mici scînteieri nu putură disti n g e
a l tc e va.
- Cu a c e a s t ă materie fărîmiţată ce se face ? întrebă
Su Mima.
- Materie primă pentru Uzinele vii 1
- Uzinele vii ? !
- O să pricepeţi curînd, îi linişti Hans.
Porni r ă spre Centrul crist alogen. E dif i c iul începea cu o
piramidă roşie, înaltă de peste 50 m. De la ea porne a o spirală
gigantică de aproape 300 m, care era întreruptă i ar de o pira­
midă as emăn ătoare ş.a.m.d. Clădire a se întindea ca lm arc de
cerc pe o lun gime de cîţiva k ilomet r i în jurul oraşului. Un
strat verzui, dens o învăluia în întregime.
ln incinta pir amid a l ă , cîţiva sider a n tropi urmăreau pro­
cesu'l trecerii m agmei în spirala u r iaş ă. Un tune l îngust, lu­
minat din loc în loc, era construit de-a lungul spirale lor
transparente prin care topitura curgea ca un rîu i n candescent.
Abia acum putură observa că l ava curqea printr-un jqheab
larg, uşor î nclinat, care lega spiră cu spiră.
-· Formaţi i l e d e spire de de asupra jgheabului pot fi ase­
muite cu geo dele .*, explică Hans Aal. La ce fol o ses c , veţi
observa îndată 1
Cu ajutorul punctelor de obs ervaţie cons truite speci al; se
putea urmări totul.
- Să vedem ce se întîmplă , îşi reluă Aal explicaţiile.
Iată, din vaporii fierbinţi s a turat i cu sil i ce se cristalize·ază
pe pereţii spiralelor cantităţi m asive de minerale. Lava îşi
pierde înc � t căldura. Din cauza mineralelor care se separă,
silicea c apătă culori vari ate. Cu cît ne apropiem de a doua
piramidă, materia încinsă se r ăceşte . La s up r a faţ a ei apar pri­
mele substante solidificate. Unele sînt cristalizate. Ele .plu­
tesc în masa topită. Punctele acelea sclipitoare, asemănătoare
cu s t el ele , sînt cristale de platină şi osmiat de iridillm : pri­
mele metale de diferenţiere. La cea dintîi piramidă aceste

• Geodă: cavitatea unei roce, căptuşită cu minerale cristalizate


(n:n .).
cristale sînt c aptate, iar lava, înconjurată de norii de gaze
îşi continuă drumul.
Blocuri mici de piatră verde pluteau în rîul de flăcări.
Ele erau împinse de către masa lichidă mai departe, pînă la
staţia următoare, unde se retopeau învăluite în flăcări. Tot
aici s-e formase o stranie "stîncă" cenuşie, în ale cărei go­
luri şi fisuri se zăreau cristale verzi şi altele sclipitoare si
transparente.
- Sînt cristale de diamant, explică Aal, iar rocele verzi
contin mult fier şi magneziu.
Plecară mai departe fermecati de laboratorul uriaş con­
struit de siderantropi. Cîte generaţii au trecut, cîti gînditori
anonimi şi modeşti şi-au închinat viaţa proiectelor şi experi­
mentărilor pînă cînd s-a născut această "minune" 1 Gîndurile
urmăresc izvorul ei în timp, pătrund înţele.sul ameninţării pre­
zente şi se frîng. Nu se poate ! Este imposibilă absurditatea
dispariţiei, a înecării în magma clocotitoare şi oarbă. Tot ce-i
mai bun şi mai luminos în oameni se ridică împotriva distru­
gerii. Nu se poate !
Rocile începură să devină cenuşii şi brune. Fiecare spirală
semăna acum cu coastele abrupte ale unei prăpăstii monstru­
oase, luminată de văpăi, învăluită în ceaţa vaporilor fierbinţi,
străbătută în toate direcţiile de vinişoarele incandes cente ale
lavei. Pe alocuri, blocurile fantastice de granit se retopeau,
se amestecau cu exploziile vijelioase ale vaporilor saturaţi,
înc ărc aţi cu metale rare.
Resturile de granit, vîscoase ca un aluat se mişcau încet
şi, co·lorate şi străluc itoare, păreau broboane de sudoare, so­
lidificată pe trupul diform al unui uriaş de flă cări. Pretutin­
deni creşteau şi se dezvoltau morioanele * fumurii, berilele
verzi, euclazul, fenocitul roşu, acvamarinul, topazele şi ame­
tistele.
Trecînd de staţia următoare, vaporii începeau să se ră­
cească şi mai mult. Spiralele erau acoperite de cuarturi ce­
nuşii. Printre ele se aflau cristale de feldspat. Puţin mai
departe, într-o peşteră stranie, crescuse o pădure de suliţe
ascuţite : c ristalele de stîncă. Aminteau de acele ariciului de
mare.
Continuîndu-şi incursiunea, abisonautii văzură minerale
albe, compuşi sclipitori ai sulfului, şi umbrele întunecate
ale metalelor grele. lntîlniră compuşii sulfuroşi ai fierului,
iar puţin mai departe se opriră surprinşi în faţa unor foiţe

* Morion : cristal de munte de c ul o a re aproape neagră, care


prezintii însă in spărturi fine o culoare brună. ln c ăl zit cu precauţie,
se decolorează şi devine galben. fncălzit mai departe îşi poate pierde
complet culoarea. Compoziţia, culoarea şi provenienţa lui nu sint
încă s'tabilite (n.a.).
roşietice, ce păreau frunze. de toam nă
presărate pe aleile
cenusii. ..
- Aur ! şopti Hans. Aici, ca şi la noi acum , nu prea
mai are căutare. Se întrebuinţează doar în teh ni c ă .

Cînd se o pri r ă obositi ş i încîntaţi, lava răcită zăcea pe


jgheaburi.
- Ul uitoare co nstru cţ i e ! e xclam ă Arno Patterini. Şi cînd
te g î n de ş ti că această lavă care ne pîndeşte din afară ca să
ne pia r dă este totuşi atît de folositoare cînd o î mbl înze şt �
omul! Am străbătut în cîteva ore înt re aga tabelă a lui Men­
deleev. Ş t iţi că ideea unei asemenea constru cţ ii a avut-o şi
un pămîntean ? Mai exact, geochimistul s ovi et ic A. E. Fe rs ­
man • a propus în a cel a ş i sens crearea unui Elementariu,
care î n să pentru n oi a rămas pîn ă acum doar o i dee fan­
tastică. ,
- Dar ce se întîmplă cu toate e lem ente l e văzute ? în­
trebă Nyass Umbo.
- Desigur că din lava so l i d i ficat ă sînt alese e l em en te l e
necesare, presupuse Doina. Lava aceas ta este bogată în me­
tale rare, ca vanadiul şi beriliul.
- Chiar aşa şi e ste , confirmă Aal. Cr ist al ele , pure şi
impure, sînt sortate. Minereurile de asemenea. Materiile re­
ziduale s î nt r e t opite şi evacuate p r in conul vulcanic exte­
rior. Proce sul pe care l-a ţi văzut durează cam două luni de
zile şi uneori mai mult. Proce d e e speciale, greu de e x p l ic at ,
aj ută enorm t r a nsf o r ma r ea aceasta uimitoare, care în scoarţa
Pămîntului se e f e ctueaz ă în sute de mii şi mi l ioane de ani.
- De neînchipuit ! ex cl am ă pentru prima dată Igor Svet­
loum. Dacă am îm p rumut a aceste p r o ce dee de la siderantropi...
- Sînt absolut de acord ! Posibilitatea obţi nerii beriliu­
lui şi a vanadl ului în cantităţi inep uiza b ile a d ev eni t o re a­
litate. Şi acum să plecăm mai depart e p en tru a vizita Centrul
cristalelor gigantice. Vom tre ce apoi pe la Uzin ele vii! în­
cheie Han s Aal , p unî n du - se în fruntea grupului.
Centrul cristalelor gig ant ice , strălucind în c u l o ar ea unui
acvam arin intens era alcătuit din 12 sfere. Fiecare cl ă d ire se
afla cam la 100 de metri de celelalte. Coridoare cilindrice
legau sferele î n tre ele, pătrunzînd chiar prin mijlocul lo r . O
ma r e animatie domnea în jur. Vehicule de cu l oar e n eagră so­
s eau şi pl e c a u neîntrerupt. Din ele se descărcau rezervoare
p ă t rate .
Abisonauţji p ăt runseră într-o uriaşă s al ă sferoidală. Se
aflau pe o pu nte metalică îngustă, ce înco nj ur a un impresio­
nant g l ob transparent. ln întîmpinarea lor sosiră cîţiva side­
rantropi. După amabilităţi!e de r i goare, îşi c on c e ntrară atenţia
asupra ce l or ce se p et rec e au în fa ţa lor.
• Fersman" Aleksandr Evghenievici : celebru geochimist şi mine­
ralog sovietic ; a trăit intre anii 1883-1945 (n.a.}.
Două bazine mici, ca două mingi violacee erau legate
între ele cu un coridor. Fiecare avea în partea inferioară cî t e
o platf<>rmă. ln calotele .astfel formate se zăreau cîteva cris­
tale galbene, unite printr-un sistem de fire incandescente.
Din bazine porneau cabluri groase. Cablurile se adunau în
două cuburi mari.
Un lichid limpede umplea pe trei sferturi baloanele vio­
lacee. Printr-unul dintre baloane se ridica un grăunte cristalin,
ce se mărea văzînd cu ochii. ln acest timp un al.t cristal co­
bora în globul alăturat, mişcarea repetîndu-se continuu.
- Aici asistăm la fabricarea cristalelor de siliciu. Pro­
cesul are loc în conditiile unui vid înaintat. Si1icea impură,
obţinută aşa cum am văzut, este retopită în cuptoare speciale.
unde se purifică. Această silice alcătuieşte cristalele, şi iată
cum : un monocristal de siliciu este trecut în jos prin acest
lichid. Monocristalul - grăuntele - se transformă într-un
centru de cristalizare. ln lichidul fierbinte se mai pot topi şi
cantităţi mi c i de metale rare, care dau cr-istalelor proprietăţi
deosebite - electrice, termice, luminescente.
însoţiţi de Irh, inginerul-şef al Centrului, vizitară şi cele­
lalte clădiri. Primele patru grupuri făceau parte din secţia
beriliului. Admirară cristale ce ating.eau 30-35 m înălţime.
In această secţie se "construiau·· cristale de euclaz, fenocit
roşu, crisoheril verde, acvamarin întunecat şi strălucitor.
In continuare au văzut cristale negre, albe, fumurii şi gal­
bene, şi chiar cristale în care toate culorile se amestecau
uniform şi atrăgător. Cînd părăsiră această lume de basm,
erau fermecaţi şi mîndri de geniul tehnic al siderantropilor.
ale căror creaţii se puteau lua la întrecere cu .,minunile" rea­
lizate de ti.imi.
- Aşadar, încheie Svetloum discutia cu ceilalţi, însem­
nările făcute pe parcurs ne vor permite să acţionăm, în cazul
unei evacuări, cu cea mai mare r.apiditate şi siguranţă. Toate
aceste excepţiona,le realizări .ale siderantro.pi'lor vor putea fi
scăpate de la dezastru. Să mergem să raportăm concluziile
noastre Consiliului ştiinţific !
Abia se urcaseră în acvamobil, cînd de undeva, dinspre
terasa întîia, veni bolborositul înfundat al magmei care forţa
marele cilindru al lumii subacvatice.

CAPITOLUL XVIII

În luptă cu tnoartea
Noaptea adîncurilor fu coborîtă încet peste Lonlun. Ma­
rile luminofoare se întunecară pe rî nd , acoperindu-se cu
filtre subţiri de culoare albastră. Sus, pe cele trei terase,
crist.alele îsi micsorară în ordine descrescîndă in t ensitat ea re-

9
1 acţiilor, iar hăţişurile de alge, tulburate pînă acum de forfota
vieţuitoarelor, se liniştită treptat. Lumea subacvatică începu
să se afunde în somn . .,Lumina de Piatră", slab luminată de
irizaţiile algelor fosforescente, deveni tăcută şi pustie. Nur".ai
în depărtare, la marginea din sud, Centrul cristalogen scînteia
abia ghicit în roiul de licurici al farurilor de siguranţă. Ceva
mai la stînga, Uzinele vii semănau cu fl ăcările despre care
se vorbea în legendele pămîntene că joacă deasupra como­
rilor : bulele de oxigen răsfrîngeau i reala pîlpîire a algelor. ..
Peste tot linişte. Timpul se scurgea cu paşi egali, i ar pe
-cadranele ceasurilor cifrele se aprindeau la intervale regu-
1ate, marcîndu-i trecerea. In camerele vilei abisonauţi lor,
somnul coborîse greu şi adînc. O dată cu oamenii adormiseră
şi grijile, şi pasiunile, şi chinuitoarea lor aşteptare...
Intuneric...
Intuneric şi linişte.

Explozia răbufni surd, ca şi cînd un tunet îndepărtat ar


fi pregătit venirea unei scurte şi năprasnice furtuni de vară.
Ea zgudui pereţii vilei. La numai cîteva zeci de secunde urmă
un amalgam de pîrîituri lungi şi sinistre. Pămîntenii se tre­
ziră în aceeaşi clipă, buimăciţi şi nehotărîţi. Întrebări rămase
fără răspuns se întretăiară în aer, pînă cînd Su Mima, dez­
meticindu-se primul, strigă din răsputeri :
- Erupe!
Şi începu să se îmbrace cu mişcări repezi.
li urmară exemplul tăcuţi, frămîntaţi de îngrijorare şi ne­
linişte. Costumele, aparatele de oxigen, căştile, şi iată-i în­
grămădiţi în faţa trapei din camera-eduză. Inainte ca apa să
fi umplut toată încăperea, dădură buzna afară. Vuietul sem­
nalelor de alarmă din oraş se auzea puternic şi enervant.
Luminile se intensificaseră din nou şi razele lor se încrudşau
deasupra clădirilor. Alarmaţi, primii siderantropi ieşiseră pe
străzi. Cinci roboţi trecură cu repeziciune spre sud. O imen s ă
pată cenuşie se lăţea de acol o din ce în ce mai repede. Abiso­
nauţii se aruncară în acvamobile şi porniră cu maximum de
viteză spre Lonlun.
Sute de siderantropi apăruseră dincolo de clădiri şi pri ­

veau nelini ştiţi vălul roşiatic care gonea: înaintea lui o ma.să
de vieţuitoare înnebunite. La sonor adio începu să se transmită
un comunicat special pentru mobil·izarea echipelor de in t er­
venţie.
O mare mulţime se adunase la sediul Consiliului ştiinţific.
Clădirea, complet luminată, era plină de forfota savanţilor.
Conducătorii oraşului ieşiseră pe terasa largă, înconjurată cu
trepte şi colonade şi începură să dirijeze de acolo activitatea
Corpului -·special de securitate. Din depozite le centrale erau
ai:luse materialele necesare primei intervenţii, care erau de-
pozitate în acvamobilele cu motoarele în funcţiune. Un grup
apreciabil de sid er antrop i se strînseseră în fun d ul terasei.
Primeau măştile speciale şi rez ervoarel e cu oxigen lichid.
La sosirea pămîntenilor, ei le făcură loc de trecere, înso­
ţindu-i cu pri viri calde şi prietenoase. Con du c ăto rii sideran­
tropilor veniră în capul scărilor să-i întîmpine :
- Mulţumesc, pr i eten i ! M ul ţum esc , pri e t eni ! le spuse
de depa r te Poyk, vădit tulbur at .
După ce-i privi cîteva clipe în tăcere, continuă :
- Vă încredinţăm conducerea unei echipe de salvare.
Tot grupul abisonauţilor se ap ropie de terasă.
- Ei bin e, .spuse calm Poyk, aşt eptaţi roboţii de recunoaş ­
tere. Vă lăsăm. Acţionaţi după împrejurări ! Cunoa ş teţi acum
·procedeul tehnologic al ·reparării spărturilor. Sînt de părere
ca femeile şi pri eten ul Svetloum să rămînă aici. R iscul e prea
mare ! lntorcîndu-se către membrii Consiliului ştiinţific, Poyk
adăugă calm : La postul de radio! N - avem timp de pierdut !
Jos mulţimea numeroasă murmura surd. Nici o î ntrebar e
însă nu răsună la trecerea consiliului. n,? spe ctuoşi , le făcură
loc, apoi îşi întoarseră din nou o c h ii spre marginea terasei
a doua, a şteptînd rob o ţ ii .
Flyh, con ducătoru l e chip elor d e s alv are , îna intă pînă la
mijlocu l treptelor, în bătaia reflectoarelor pieţii .
- Prieteni, se adresă el pămîntenil or. Nu mai putem aş­
tepta venirea roboţilor p lecaţi în cercetare. întîrzierea lor
dovedeşte că fisura este mai importantă decît ne aşteptam.
Vom trimite peste zece minute pr ima ecbipă de intervenţie.
Trebuie să adăpostim femeil e şi copiii ! Noi plecăm chiar...
O nouă bubuitură venită din acelaşi loc îl obligă pe Flyh
să se întrerupă. O soluţie densă mătură pe rdeaua de alge a
terasei. Ajunse pînă la margin ea ei, apoi coborî cenuşie şi le­
neşă în jos, către oraş.
Mînaţi parcă din urmă de vă.lul soluţ ii l or toxice, do i din­
tre cei cinci roboţi apărură de pe terasă, apropii ndu -se de
i. onlun. Ei coborîră greoi şi răma s er ă nemişcaţi· pe nisipul
auriu . Urmă un strig ăt g eneral de surpriză, apoi o tăcere apă­
sătoare . Nimeni ni1 îndrăzni să alerge spre ei...
- Spărtură ... mare ! vorbi întretă iat un ul di n tre roboţ i .
Gaze ... f ierbin ţi !. .. Apa fierbe. .. Ceilalţi au fost... acoperiţi de
lavă... Repede ... urcă ... mereu.. . a ajuns... gura... crate...
O scînteie orbitoare se răsuci în partea superioară a apa­
ratului. Curentul electric scurtcircuitase centrul de comandă,
t recînd prin izolaţia arsă.
O exc l ama ţie nelămurită răbufni din piepturile privitori­
lor. I ndig n area parcă se adresa cuiva nevăzut, v inovat de cele
î ntî mplate . Svetloum se p recipită spre sediul consiliului. In
curînd sos. iră la apelurile lui :peste 200 de roboţi. Ei luilră
materialele depozitate în piaţă şi p omiră cu maximum de

u
viteză spre locul spărturii. Pămîntenii săriră în două acv.a­
mobile, urmărindu-i îndeaproape;
Ca răspuns la comunicatele lui Pi:iyk, siderantropii soseau
în grupuri lot mai mari de pe străz l e lateral e
i .

Cînd depăşiră pragul terasei a doua, erupţia intrase într-o


nouă fază. O cascadă de aburi lăptoşi se revărs ă din spărtură,
condensîndu-se imediat, şi o serie de t r os n ete infernale se
înlăntuiră la intervale r.eregulate, semn că lava luase contact
cu apa.
în sfîrşit, ajunseră. Cu măştile antimagmatice pe faţă, oa­
menii ieşiră din maşini. Inotară pînă la deluşorul din fata
spărturii. Lava se adunase aici într-un lac de mici proporţii.
Suprafaţa lui se răcea neincetat, dar cele patru. torente de foc
aduceau noi valuri fierbinţi, suprapunîndu-le în continuare.
Roboţii, strîngînd în braţele lor rig.ide tuburile cu bacterii
termoabso.rbante, începură atacul.
Două şiruri înclinate şi opuse se năpustiră concomitent
asupra fisurii, trecînd cu viteză ame-ţitoare pe lîngă .,lac".
Tuburile lungi şi verzi începură rostogolirea prin apă ca un
roi compact, strălucind nefiresc în lumina puternică a crisla­
lelor.
După lansarea încărcăturii, roboţii se intretăiau intr-o or­
dine perfectă, coteau. într-o parte, executau un viraj larg şi
reveneau.
Douăzeci de acvamobile apărură în goană, aducînd sfere
de sudură şi rezervoare cu alte b a c terii Rapid, vehiculele
.

fur,\ aşezate după o spira-lă largă, din ce în ce mai sus. Men­


tinindu-şi distanţa dintre ele, maşinile îşi puseră motoarele
în plin. Prin trapele întredeschise fură lansate rezervoarele
şi sferele.
Lava î nc epuse să prindă o pojghiţă subţire. Temperatura
ap.el scăzu brusc sub ac ţi unea neîntreruptă a bacteriilor.
Acvamobilele reveniră pe deluşor şi oamenii luară legătură
cu Lonlunul pentru a comunica îndeplinirea Irusmnii.
- ... aşadar, totul e în ordine 1 mai spuse o dată Aal. Ne
întoarcem?
- Atenţie ! Acolo ! îl înt r e r ups e Doina de lîngă portieră.
Intinse mîna undeva, spre dreapta. Bubuitul zguduitor al
rachetelor intersiderale în momentul decolării lor de pe Pă­
mînt, 1i s-a părut celor p rezen ţi mult mai slab decît zgomotul
acestei a doua explozii. Ea smulse cu o vioientă de nedescris
blocuri metalice, rostogolindu-le ca pe nişte pietricele în
·

lungul terasei. Perdeaua opacă a gazelor brusc dilatate şi a


vaporilor supraîncălziţi învălui locul exploziei. Vălul fan­
tastic al soluţiilor co l orate ţîşni din îngustimea pereţilor ca o
trombă_ vijelioasă şi stranie, biciuind întreaga terasă.
- D ouă acvamobile supraveghează soli dific area, ordonă
Flyh. C e.J elalte, viteză maximă spre oraş 1
.
*

..._ ·G a t a !? întrebă Poyk pe tînăru l s i d e r antrop c are-i


ieşise în întîmpinare . .
- Toate p regătirile s î nt p e termin ate ! răspunse acesta.
Rob oţii . au . fost revizui ţi. Din nef€!rici re, Centrul c ristalogen şi
Uzinele vii ies î n afara . p e rimetrului c alcul at.
Svetl oum s e apropie grăbit.
- Echipa specială de luhi e gata ? î ntrebă el. Avem ne­
voie şi de 80 de roboţi.
- Fii atent ! C î t se poate d e atent ! îl sfătui Poyk. V:1ys
·
pl eacă şi e l cu voi ?
- Da ! Şi el , şi Lulh !
- Vuys n-ar fi trebuit să v ă-ns oţească ! Rob otul , .V.K.R. "
p erfecţionat de el se fabrică intens în uzinel e de montaj . E r a
o b l i g a t să supravegheze p r o c es e l e tehnolog i c e .
- A răm a s in l o cul s ă u inginerul Hoar.
- Bine ! Altc ev a . Roboţii cu dispozitive d e ab s-o rbţie a
s oluţiilor toxi c e vor evolua curind deasupra oraşului. Legă­
tura prin s onoradio nu se mai p o ate s tabili. După terminarea
primului lot d e ,.V.K . R. " , vi-i trimitem. acolo, Dacă spărtu r a e
prea largă , cere-ne ajut o a r e . Lucraţi repede ! Ap oi îi şopti l a
ureche : Aparatele d e previziune seismi că anunţ ă o n o u ă ex­
plozie . Proporţiile ei nu pot fi apreciate. Ştim do a r că· ele v o r
întrece cu mult calculele n o astre .
Bătrînul s avant, căruia automatul H tradu c e a cu greu
ş o apta. p ripită a sideranttopului, păiL
- A cum îţi dai seama ! reluă Poyk. Erup ţia nu p oate fi
impiedic ată. Dar trebui e să ne pregătim p entru a o î ntîmpina.
Se v a construi o a patra terasă c a Joc d e refugiu, La reve­
dere ! Succes !
*

C e i adunati în pi aţă priveau înca m urma luminiţelor


roşii c are s e d epă rtau cu repeziciune, cind vuietu l altor
m o t·o are răsună deasupr a cl ădirilor.
Poyk ieşi repede în calea noilor sosiţi. Echipa lui Hans
Aal s e despă-rţise în două. Jumătate dintre vehicule goniseră
din răsput e ri spre locul noii explozii . Oamenii c e r c etaseră
suma r spărtu r a . Din . maşini fură coborî t e trupurile a cinci si­
derantropi, sufocati de soluţiile toxice în t imp c e efectuau
recMo aşterea. Mnlt.i dintre cei prezenţi î ş i . r e cunoscură i n
cele c inci c adavre prieteni ş i rude. Intr-o lini şte desăvî r şită ,
grupul siderantropil or îi înconj ură.
0 - Au p l e c a t ? întrebă Hans Aal.

13
- Da i
- Imbarcarea !
Vehiculele. ţî şni ră ca un stol de păsări speriate.

Razele luminofoarelor năvăleau de pretutindeni, răsfrîn­


qindu-se în nichelul sclipitor al aparatelor. De aici, de la ulti­
mul et a j al c lădirii, "Lumina de Piatră " părea un amfite a tru
imens , care urca î n trepte largi , circulare, pierzîndu-se î n pen­
umbra p rimei terase. Forfota siderantropilor creştea din cl i p ă
în clipă. Membrii cele i d e - a d o u a echipe de interventie colin­
d a u toate c asele, distribuind rezerv-oare cu oxigen şi măş ti
an timagmatice .
Solutiile toxice emanate de explozie c ontinu au s ă se infil­
treze tot mai j o s . Ele acoperiseră oraşul cu un plafon sub tire,
c enuşiu, la înălţimea de 80 m.
Poyk se apropi e d e tehnicienii de la pupitrele de co­
m andă.
- Ar fi timpul! L u a t i legătura cu staţiile auxiliare 1 Ro-
b oţii au fost s coşi din depozite ?
- G ata 1 răsună un glas.
- Cîmpul m ag n e t i c 1
Siderantropii manevtară c omenzile. Ap aratele intrară î n
funcţiune. O reţea de curenţi elec tr-o magnetici se împ l e ti c a
o cupolă invizibilă deasupra clădirilor. Legătura prin sonoradi o
cu e c h i p a ce lucra l a noua fisură se î n trerupse.
- Roboţii !
De pretutindeni, de pe acoperişurile caselor , se ridic a r ă
mii d e c o rpuri metalice a lungite. Nu . pe s t e m u l t t i m p e l e
,

executau un d ans întortocheat şi . fantastic . S olutiile toxi c e ·

e rau absorbite, transformate p rin reacţii chimice în săruri şi


apoi depozitate în centre speciale.

Aplecat p este comenzi, Vuys c onducea acvamobilul, î n­


c e rcînd să străbată cu privi rea vălul cenuşiu al s oluţiil or.
Vehiculul lor se învî rtea j os , mai j os decît toate celel a l t e .
e x a c t deasupra l.a vei. La fiecare tur era n e v o i t să treacă
p rintr-o fîşie tot mai largă a s oluţiil or, care s e răspîndeau în
to ate părţile, m î nate de curenţii radiali. In spate, Lulh împin­
q ea rezervoarele lungi c ă tre siderantropii care le destup au şi
le a run c a u prin cele două portiere ale maşinii.
- Am obosit d e - a binelea, mo rmăi Huyh, fratele lui Vuys
şi se rezemă de mînerul lucitor al trapei. Oxigenul mi-e p e
sfîrşite sau aparatele n u ma i funcţionează n o rmal ? 1
- Treci. în locul meu, î l îndemnă Lulh. Eu şi aşa nu a m
m a r e lucru d e făcut.
-· Ba nu, vino ai c i , î ş i chemă Vuys f r a t el e . E mai
bin e a ş a .
Lovită de curent c a de o mînă nevăzută, trapa se d e s ­
chi s e d e tot . Lulh s e răsuci î n l o c şi a l une c ă însp r e pragul
m etali c . D o g o ar e a ap e i şi mi ş c a r e a acvamobilului o ameţiră.
S e c l ătin ă .
Huyh f u singurul c a re văz'u p rimej dia. Cu un g e s t ene r g i c
o t r a s e p e f at ă î nap o i . Trapa s e sm u c i iar ă ş i ş i disp ozi ti v e l e
d e s igu r anţă trosniră puternic , agă ţînd i n ar t icu l a j. ii c·ondu c t a
re z er v o rul ui de ox i g e n a l s i d e r an tr opului. Toate acestea s e
p e t r e c u s e r ă a t î t de rep ede, înc î t abi a du p ă c e tînărul disp ă m s e
c e ilalţi î ş i dădu ră s e ama d e c e s - a întîmpl at. Huvh fus e s e
z v î r l i t de c u r e n t în mij l o cul b ă l ţ i i i n for m e de l a v ă , p e ca re
b a c t e riile î nc epus eră s-o a c op e r e c u norul l o r verzui şi op a c .
Nevenindu-i s ă c r e a d ă , Vuys s e ridică b rus.c, p r ivi nd î n
di r e c ţ ia unde-i pierise fr atele , s e aşeză i.a r , ap u c ă pi r g h i a di­
recţionată ş-i · O sfărîmă de p a r c ă ar fi fost de carton.
In a c e e a ş i s ecundă, acvamobilele s e d e s p r i ns e ră p e rînd
din f o rm a ţ i e şi c oborîră p e d e lu ş o rul din ap r op i e r e .
. - Nu există a l t ă soluţie, p rie t en i, îi întîmpină lgor Sve­
t l o u m din uş a vehiculului. T r e b u i e s ă trimitem în L onl un
după ajutoare şi după materiale. U mb o , c e rc etează te rog şi
î ngrij eşte ime di at p e cei intoxica ti. In general, noua eruptie
ne-a d e r u ta t . Cine pleacă î mp r e ună cu noi ?
Vuys şi Lulh i e ş i ră imediat in f aţ ă . Ii u.rmară, la un s c u r t
interval, a l ţ i douăz e c i de siderantropi.
- I mb a r c a rea 1

Poy k ri d i c ă neputincios din umeri :


- · R o b o ţii · . ,V.K.R.. " au atins cifra de 300 . Oameni vă
putem da destui . D a r cu sferele de sudură şi rezervo arele de
b ac t e r ii e m ai greu. Trebuie să le l u aţ i de la Ce ntr u l cristal o­
gen şi d e la Uzinele vii, i ar ele s e a f l ă în afar a cu.p·olei de
pro t e c ţ i e . Acolo n-a mai r ă m a s nimeni . Au fost chemaţi toţi
înainte de instalarea cupolei. Ma i rămîne o singură s o lu ţ i e :
să î n c ă r c a ţ i tot ce aveţi nevoie, cu aj ut oru l unor tehn i cieni
care vă v o r însoţi.
Hans Aal ş i George Lan p ără s iră încăperea, salu tînd
scurt.
- As adar, aceasta es t e s i tuaţi a , s e întoarse Poyk spre
membrii Cons iliului ştiinţific. Cea de-a treia e xp l oz i e va iz­
bucni peste c î t e v a o r e . Ce măsuri pute m lua ?
- Retragerea pe terasa a tre i a ! rosti un s i d er a ntr op în
vîrstă.
- Şi . c h i a r m ai sus , s ub stratu l de b acterii , p e te r a s a a
p a t r a , i n t e rveni un al t u l . Numa i astfel vom putea rezis ta
p î nă . . _

15
- Pînă C î n d ?
- P î n ă la v e n i r e a Ti.im i l o r 1
·- Şi dacă n-«IU receptat m e s a j u l ?
- ln . c azulcă e ru p ţ ia va avea p roporţii neaş tep t a t e , putem
înch i d e supapele d e c o municatie cu mate r i a f i e rb inte 1 p ro­
p iJ s e cinev a.
- D e p i n d e de l o c u l unde s e v a · p r o d u ce exp lozia ! După
u ltimele .date, va a v e a loc chiar la · nivelul o raş ului, în sec­
t o rul sudic, a c o l o unde p e r e tele p rezintă m a i multe fisuri de
adîncime.
La c u v inte le · l ui · poyk, · în încăp ere se aşternu o liniş te de
gheaţă.
*

- Nu se văd încă ?
- N u.
- C a r e rriai e situaţia '?
- Pînă acum, n es.c himbată . B a c t e r i i l e nu mai p o t î nvin\le
temp e r a t u r a . Nu s i m ţiţi '? Apa · frige.
O nouă exp lozie, ap oi zgomotul şi bolboroselile a,pei în
contact c u topitura.
Torentul ·de foc, î nvăluit în ava l anşa solutiilor cenuşii,
se prăvăli cu repezic iune p este · marginea digului ridicat de
s i d e ra n t r o pi şi se îndrep tă spre l o c u l unde sta ţion·a u acva­
mob i l e l e . S e p roduse o învălmă,şeală inimagin abilă . Perso­
n a l ul tehn i c v o i a s ă înainteze spre maşini, pentru a le scoate
din z·o na p r im e j d i o a s ă . l m p i n ş i înapoi de c ei c a r e fu geau să
s c a p e , fură dati p es t e c ap . F lyh î n c e rc ă s ă s trige c e v a , d ar
nu-l as c ul t a nimeni. Atu n c i i n c e r c ă să taie c a lea fug arilor :
- S u i ţi-vă i n vehicule 1
ti ridi c a ră cu b r atele d e a su p r a l o r şi-1 tîrîră m a i d ep a r t e,
in timp ce el se .zbătea �ipînd ceva în mi c r of onul căşti i .
Aj uns·ă la m a ş i n i , materia incandescentă se rostogoli
p r in t re e l e . Ţehnicienii s urp r inşi înăun tru smuc i r ă p o rtierele
înce rcînd să s e s a l vez e . Lava ·îi acoperi. S e auziră cîteva
vaiete p relungi.
tn calea c e l o r c a re fugeau apăru un nou . to re n t, astfel
încît p rinşi între cele două rîuri c l ocotitoare. siderantropiî
începură să î no ate de c o lo- c o l o , fără nici o ţintă. Se agăţau
unii d e alţii, s e în v ă l m ă ş e a u şi m u l t i p i e r i r ă î n: lup t a a c e a s t a .
Ş u voai e l e î naintau i n c e t , · tinzî n d in m o d vă dit să s e uneas c ă .
· Luhii s e a ru n c ară în s u s , c a nişte apariţii i reale, î n o tind
prin v ă l u ri l e s o luţii l o r toxice ş i dispărură in c e a ţ a care frigea,
topea m ă ş t i l e şi costumel-e.
B rusc, norul c en u ş iu s e r ep e zi î n u r m a l o r . I i ajunse, îi
învălui ş i to tul d isp ă ru fără urmă.

o
*
Rob o tii "V.K.R. » ... se c e rtaseră. E ra un f ap t împlinit, în
fata c ă r ui a oamenii rămaseră neputinc i o ş i , neş ti ind cum să
intervin ă .
In m o m e n t u l c î n d ieş e au d i n uzină, roboţii e r a u alim en­
t a U cu e n e r g i e _şi li se indica să aş tep te în curtea interi o a r ă
p înă l a p r im i r e a n o i l o r dispoziţii. Dar rob oţii " j u decau" con­
form p rog ramulu i construcţiei lor, 'S e orientau r ap i d asup ra
s i t u a ţ i e i d ate şi înce rcau să găs ească o s oluţie cît mai c o ­
respunz ă toare.
După microbenz i l e găsite mai tîrziu, s-a . r econsti t ui t
" c eart a " m aşini l o r . I a t ă c i t eva fragmente ale acestui f en o ­
m en c i u d a t :
- P rin spărturi năvăleşte lavă ! spusese "V.K.R.-1 ··.
- Da ! O r a ş ul e am eninţa t . O a m e n i i nu p o t l up t a împo-
triva pieirii d e c î t cu aj utorul nostru ! c ompletase .. V . K .R.- 1 0 " .
- D a r c e trebuie s ă întrep rindem ?
-· Ne vor da m aş in i şi .aparate. Nu va fi totuşi p r ea
tîrziu ?
- Cît tr�buie să mai a ş t eptăm ?
- P o a t e ma ş in ile vor tr e b u i cons truite de noi, spusese
"V.K.R. - 1 6 " . Nu sî n t e ţ i de părere ?
Astfel , robo ţii concepură o s erie de me tode de apărare,
p ă s trate de disp ozi tivele lor de memorie. Schiţe fa nt asti c e ,
imprimate :pe microb enzi cu o repeziciune uim i t o a r e, fuseseră
·supuse apreci e rii.
"Cearta " izbucni dintr-un motiv mărunt : c omp a r a r e a a
două p r oiec t e . Unul dintre e l e era o placă me t al ic ă de di m e n­
siuni neobişnui t e , menită să a c o p e r e s p ă rt u r i l e ; c elălalt era
un p roiectil de mărime m i j l oc ie , încărcat cu mate rial p u ter ­
n i c refrigerent, care trebuia să pătrundă în lavă, pentru a o
s o li dific a .
Despărţiţi în d o u ă grupuri dis tinc te, roboţii .argumentau
c o n c omitent cu c e l e mai di f e r i t e mij loace, întrerupîndu- se unii
pe alţii. Atunci "V.K.R.-1 " amplifică l a maximum puterea
difuzo are lor sale şi propuse :
- Fie c are p r o i e c t să fie realizat sep a r a t ! Vom urmări
ultetior eficacitatea .
Incepu să se desfăşoare o activitate feb ri l ă . Memo rînd
d e t aliile p roiectelor, fie c a r e t a b ă ră p orni la . l u c ru , fără ca

s i d e rantropii o b s e rvatori ·Să mai p o a tă inte rveni cu ceva.


Cît t re cu s e din a c e l m o m e n t nu s-a p u tu t · p reciza. C î n d
Hans Aal şi G e o rge Lan s osiră pentru a lua r ob oţii , întîlniră
un,. grup de t e hnic ie n i care . ,pa rlamentau " c u cinci automate
r ămase de gardă.
- Nu e voie 1 Veţi vede.a în curînd rezul tatele ! Vom f i
repetau la infinit acestea, î n tim p c e a u t o ­
s ctlv a ţ i cu... toţii 1
matele_ c e l e l alte s e gră b e au să realizeze p r o i e c t e l e .

17
--- C ele două metode ar trebui combinat� ! spuse Lulh.
Şi a c u m, rep e d e , l a s p ă rtură 1

Din fisurile peretelui exterior al lumii subacvatice


magma apăru sub ma rginea te r a s e i întîi c are î nc epu să s e
nărui e . C o r d onul fragil al a lg e l or s e mistui o d a t ă cu vieţ.ui­
t o a rele buimăc i t e . Lava s e. r o s t o g o l i , adunîndu-se î n c an ti tăţi
din ce în c e m a i mari sub t e r a să . Un rîuşor inc andescent c a r e
nu mai p u t e a fi ·op rit î nconjură o r a ş u l . Singura m ă s u r ă p o­
s i b i l ă ar fi fost e v a c u a r ea lo cuitorilo r pe t e r a s a a p atr a .. C u m
s ă pă răs e ş t i însă t o a t ă a c e as tă c i v i l i z a ţi e ?
Dispoziţiile lui Igor Svetloum fură p r e c is e . şi s.curtt! :
- Mirce a şi lnn a , la pos tul de sonoradio 1 C omun i c a t
special : t o a t e femeile, c opi i i şi b o lnavii să f i e strînşi î n
pi aţă . Arno, Umb o , D o i n a şi Lul h , a dunaţi p e toot i memb r ii co­
lective lor n o a s t re aic-i . Su Mima, c h e a m ă t o t i ingineri i la
mine 1 Aal, pregăteşte abisos caful p entru a d ăp o s t i r e a c o p iil or
în caz de p e r i c o l . D e ta ş e az ă î ncăperile şi izole.ază m o t o arele !
După a c e a s t a , trebu i e să e l ab o r ă m c e a m ai efi.c ace m e todă
de s tă v il i r e a lavei. Consider că p răbuşirea terasel o r ş i folo­
sirea proiectilelor refrigerente ar fi lucrul c el mai indicat.
Din p r i c i n a soluţiilor toxic e strecurate pînă la ter as a a
t re i a şi a bubuituril o r provoca t e de explozii , întreaga faun ă ,
cu p ri nsă de p ani c ă , s e nă pusti din mijl ocul j un glei de alge
şi fugi în toate părţile . Pătrunzînd î n zonele o tr ăv i t oar e , multe
vietăţi p i e r i r ă . Trupurile l o r căzură încet p est e o r a ş .

- Iată, aici este ins talaţi a c are di rij ează s u p ap e l e , î i


explică lui H ans A a l ing ineru l, ap mpiindu-s e de p upi t ru ş i
răsucind d ou ă manete. Materi a fierbinte d i n condu c t a ·ener­
g e tică a L o nl unu lu i este îndreptată prin c anale oblice c ătre
s up ap e. Cînd pr esi un e a ei întrece p resiunea magmei de s ub
noi, a c e s t e a se închid.
Inginerul d e c up lă p i r gh i a, trase afa ră siguranţa de p l asti c ,
ap oi o introduse între plăcuţele distribuitorului. După c it e v a
s e c u nde , _i os , f o art e j os , s e a u z i o explozie î nfundată. Sideran­
trop u l tresăr i sp eri a t :
- S upap el e . . . s-au bl ocat şi s-au rup t 1 S - a� blocat şi s - a u
rupt ! s t r i g ă el. Ce facem ?
D a r H ans Aal nu mai era în încăpere.

Inn a , l g o r Svetloum şi Mirc ea ieşiră pe rînd din c abina


a c vamobilului ş i .se apro piar ă de roboţii c are lucrau de zo r.
M a r e a placă m e talică acoperise l o c u l f i s ur ii ş i . . V.K. R . - 1 " , au­
torul p w i ec tul ui, veni în întîmpina r e a ttim i lor.
- Aj u t o ru l n o s t r u v-a fos t de f o lo s . D a•că nu e r a m eu,
, . V . K . R . -88 " nu făc e a nim i c cu p ro i ec til e l e lui r e f r igerente.
Cei t r e i nu s e putură s t ă p î n i să nu rîdă auzind , . lăudăro­
ş e ni a · · ro b o tului.
- Ca s ă··i dovedesc acest l u c ru , u r mă imp erturb a b i l
. . V . K . R. - 1 '' , am lăsat f ă r ă ş t i r e a nimănui ' u n c o lţ · î n t re g a l
p l a t f o rm e i m e l e l ip s i t de p ro i e c t i l e re f r ig e r e n t e . S î nt sigur că
m e talul nu s e v a t op i .
Exact în a c ela ş i moment, aproape o ()p t i m e din p lc1 că
ce d ă t e m p e r aturii şi un f i r i c el de l a v ă se s c u rs e cu rep eziciun e .
,.V.K.R. - 1 . .· . . p rivi" c u m f iri c e lu l se transformă în tr-un
p î rîiaş, apoi în-tr-un r î u ş o r , şi făcu un gest la c a re n u se aş­
tep t a nimeni : s e repezi, lu ă un p r o i e c ti l r e f ri g e r e n t ş i se
aru n c ă în lava c a r e se solidifică în c i t e va clipe p e s t e e l .
- S-a , . sinucis " ? întrebă I nna n e du m e r i t ă .
- Rep e de , s ă a s tup ă m s p ă r t u r a , s t r igă J g o r Sve tloum
fără a-i r ăs p u nd e .
Se urcară in m aş i n ă , a.j u n s e r ă la s t oc uJ .Pe proiectile şi
luară c i n c i d i n t r e ele l a b o r d . În j urul lor, fo r f o ta luhilor şi a
ro b o ţ i l o r era în t o i . Se întăreau m a rg in i l e de fuziune ale pl at­
f o rm e i m e t a l i c e.
Acvamobilul ttim i l o r se o p r i de a s u p ra noii fisuri, la mică
î n ă l ţ i m e . Ap a c locotea. Vrej ap ucă un p r o i e c t il de s o l i d i f i c a re .
d e s chi s e b ru s c trapa şi-! azvî rli exac t i n p a rt e a inferioară a
sp ă r t ti r i i . Re a c t i a r e f ri g e r e n t ă urmă i me di a t şi mai mult de
j u m ă t a t e d i n t op i t u r ă s e întări ins t a n t a ne u .
M i r c e a aruncă şi al d o i l e a proiectil, ap o i se p răbuşi p e
b an c h e t ă , d u c indu-şi m î n a l a p iep t unde i l a tins e s e ră s tropi
d e lavă fierbinte.
Inna ţipă at i t d e as cuţit, încît S v e tl o u m s e întoarse spre
ei c u i uţea l a fulgerul u i , d upă c a re p o rn i vehiculul cu maximum
d e v i t e z ă spre spital ul din oraş .

Fata se a p r op ie de Vrej , c o nt r o l î n du -i rezervo arele cu


oxig e n .
- Cum te s im t i?
--'- B i n e ! M a i bine. Cînd î mi dai drumul ?
� · Nu a c u m . M a i a şteap tă . M e di ci i si d e r ant mp i ţi-au
a p li c a t un t r a t a m e n t al l o r , în urma c ă ru i a rănile ţi s - a u închis
a p r o a p e c omplet. Trebuie însă să te mai o d ih n e ş t i 1 I a r tă -m ă ,
mă cheamă c i n e v a 1
In t r- a de v ă r, u n ge a m ă t s tins r ă z b ă tu dintr-un colţ al spi­
talu lui improvizat lîngă Lonlun. Inn a a l e rg ă într- acolo. Era
de-a dr e ptul uimitor c u m de i zb ut e a t î năra fată să-i ajute
atît d e mult pe m edicii Iubi.
N e con.. te n i t e r a u a d u ş i n u m e r oş i răniţi. In m ul t e c azuri
ingrij ir�a lor s e dovedea z ad a rnic ă : mutila ţi, c u p i ep tu r i l e

19
sfî rtecate mureau fără să scoată o şoaptă. Unii plînge au . . : Nu ,
n u de d u r e re , :nici de f r i c a morţii, ci din p ri.cina tr a g i c el o r
întîmplări abătute asupra lumii lor . Mir c e a le ghic e a lacrimile
î n dosul suspinelor î năbuşi t e , s t r e c ur a t e p rintre dinţii încleş­
taţi . C e mai puteau s pe r a ? Spărtu ra din preajma oraşului tot
nu fusese astupată. Era mai mult decît evi dent c ă v o r H aco­
p eriţ i de lavă. -C înd tr ebui a să se întîmple ac e asta ? Inainte
c a a j utoru l de l a sup rafaţă s ă s o s e a s c ă ? Nesigur anta î l chi ­
nuia pe Vrei m a i rău decît rănile şi dezastrul .
- Mircea, avem o vizit ă . Doina !
Tînă rul se ridică iute în c o at e . întorcîndu-şi c apul spre
fa t ă .
- Cum î ţ i merge ? A i salutări d e l a toţi pri eteni i 1
- Ce se mai au d e cu operaţi.i le de s a l v a r e ? S - a între-
prins ceva nou ?
- Pentru a s t ă v i l i erupţia de pe terasa a dou a , vom
p răbuşi p e s te e a o s e c ţ i u n e a t e r a s e i s up e r i o a r e . Se preg ă tesc
a p a r-atele pentru tăier e a rap i d ă a metalului . Spărtur a d e a i c i
n - a fost sudată , n u ? C r e d că va trebui să înceapă evacu area
î n tregului oraş.

...

tn pr i m e l e trei acvam obile se aflau Vuys î mp r eună cu


alti siderantropi, lgor Svetl oum, Hans Aal, Doina şi G e o rge
Lan, P a t t er i n i , Nyass Umbo şi Su Mima. Arh , micul sideran­
trop care-i însoţea pe t'ii mi p e ste tot, se s t r e curase şi de data
aceasta printre dînşii, în ciuda împotrivirii lor la î nc ep u t .
- Voi fi c u m i n te 1' s e ru gase băiatul , c e rînd c u ochii
s p r i j i n d e l a Arno. N-am s ă v ă stingheresc cu nimic ! Mama
a f o s t intoxic ată acum cîteva ore şi e la spital . N-am u nde
să mă duc�
lndui·oş aţi d e la crimile E:are-i răzbăteau î n gla s , abi s ona­
u t ii il primiră. Şi iată-1 acum î n t r e Doina şi Su M im a , fericit
l a cu l m e c ă prietenii lui, care-i tr e z i s e r ă uimirea ş i admira·� ia,
I - au luat cu e i .
ln s p a te , veneau celelalte şapte vehi c u l e . Sub fiecare se
ved e au proeminente b arele p r i n c a r e urmau s ă fie emiş i cu­
renţii de î n altă frecvenţă p entru secţionarea metalul u i . AI­
gele erau atît de încîlcite, încît oamenii s e văzură nevoiţi
să-şi croiască drum p rintre ele a c celerind p înă la r e f uz motoa­
rele. Vehiculele străbăteau cu g reutate . , tunelele " pri.n c are
trecuseră nu de mult reprez entanţii f aune i abis a l e .
- Evacuarea oraşului a început ? întrebă Svetloum.
- Da, de o j umătate de oră , îi răspunse Vuys.
- Ce crezi ? V o r ven i cei d e l a sup rafaţă ?
- Fără-ndoială că da, d ar nu ştiu dacă mai putem rezişta
p înă a tunci.
Care s·înt l i mit el e posibilităţikn de rezistenţă ?
- A p roximativ 32 de ore de acum încolo. E v i d en t, e prea
puţin. D a r iată, am aj uns f
Din pr i c i n a a:lgelor l ip ite de pe retele v e rtical, fuseseră
gata să s e c i ocneas că de el. Igor Sve tloum coborî repede : .

- Aţi respe c t at di rec t i a de î n a i n t are ?


- Cu stric teţe, răspunse Lan.
- După c î te c ons t at , bacteriile term o absorbante de aici
au dispărut cu des ăvî rşire, spuse Vuys . Anumite s o l u ţ i i toxice
şi alte substanţe le distrug.
- Ciudat ! Oare s ă existe o nouă fisură '?
- N- ar fi exclus, răspunse inginerul. Dar să începem
lucrul ! · Două acvamobile s e vor deplasa în dreapta, şi două
în stînga. Celel al t e vor secţi<>na radial t e ras a . E c h i p aj ele să
i a cu pre cizie p o zi ţ i a şi s-o î n cr e di n ţ ez e aparatelor de orien­
tare. Acţiunea trebuie în aşa fel c oordonată, înc î t c e le p a lru
grupe să s e întîlnească conc omitent spre e xt re mit ăţ i . Ce
z i c eţi ? încheie el.
Acvamobilul în care s e g ă s e au Vuys, Arh, George Lan şi
Patterini coborî a t î t de j os , încît b a rel e disp ozitivului de
secţionare atinseră neregularităţile terenului. Imediat ce pu­
seră ap a r a t el e în f u n c ţiune , din şanţul t ă ie t u ri i izbu cniră
valuri de to·pi tură. Apa începu s ă c l-:>cotească cu furi e .
Din maşina care-i urma, Hans Aal , Doin a , Su Mi ma şi
Nyass p ri ve au înc ordaţi. Evenimente le s e precipit ară. Spăr­
tura din peretele lui Tiimgavo, neob s ervată pînă atunci din
pric i na algelor înc îlcite se căscă învăpăiată î ntr o parte, cu.
-

atît mai l arg ă cu cît magma împ i nsă de p res iune năvălea
mărindu-i dimens iun ile.
Un rîu s ubţ i r e de foc ţîşni spre prora acvamobilului şi
p ătrun s e brusc înăuntru p rin vizorul sfărîmat.
- Intoarce ! stri gă inutil Doina din vehiculul din s-pate.
Vuys, c are era la c om enz i nu mai apucă să manevreze .
,

Jetul fie rbinte îi străb ătuse p i ep tul oprindu-se pe pici(}arele


,

lui P a t terini.
Acesta g emu a d î nc ş i - ş i închise ochii de durere . C u
gesturi ap r oape_ r e flexe deschise portiera, c ă u t ă c u mîinile î n
j u r p î nă dădu d e Arh , î l s m u l s e de pe b anchetă şi-1 împinse 1
afară.
- Fugi l
Stăpînindu-şi greu reacţiile p roduse de arsură , Arno în­
t r e d eschise p l e oap e l e abia după cî teva clip e . George Lan
zăcea lîngă el, cu c apul acoperit de l avă. Arh luase l o c u l lui
Vuys l a c om enzi.
- De c e te-ai întors '? Fugi ! scrî şni geofizic i anul, încer­
cînd neputincios s ă s e ridice.
- Lasă-mă, mă pricep !
ln clip a c înd m o torul, cu un muget deznădăj duit, se s tră­
duia z adarnic să tragă maşina înapoi, în faţa portierei apărură

21
Doina Lan şi Han s . Fata răm as e împietrită, cu o c hii la bul­
g ărul inform de metal c are îmbră c a s e umerii l u i G e o r g e . H a ns
s e c o ntr a ctă din toţi muşchii ş i d ă d u s ă s e . aplece spre Arh,
c a s ă-I tragă afară.
Arno î i văzu chipul s chimo n o s indu-se dintr-o d a:t ă ;
undeva în s p ate î i ma i zări pe Nya s s şi Su M im a , apoi d e
sus i se p ăru că s-au p r ăvălit p este el t o a t e u rag a nele fier­
binţi al e So arel u i .
Aa! p ri v i s e noul văi de s oluţii toxice năv ălind că t re
dînş ii ; î ntinse fulgerător mîna dup ă D o i n a , d ar nu mai avu
timp s ă acţioneze. Curentul năp r asni c d e apă c l o cotită îl în-
·
şfăcă şi î l r os togoli , zvirlindu-1 intr - o parte.
P rin infe·rnul înc onj urător răzbă t u ţipă tul subţire
·
al unui
copil surprins şi înfrico ş a t . . .
Al do i l ea val de m agmă , . împins de p r es i u n e , înc ă l e c ă
l eneş deasupra p rimului şi c u r s e încet peste acvamob i l . I n
l o cul unde s e aflase fata s e învîrtej e au acum nu m a i apel e
c enuş i i . Lava c u r g e a mai d e p arte , ca şi c înd a c olo n-a.r fi în­
tî ln i t nimic .
Nyass Umb o s c o as e u n sunet c i u d a t , c a un oftat de ne­
dumerire. Su Mima î l v ă z u înaintînd cu mişcări rig i d e ş i
stingace către z b uciumu l uriaş al u ndelo r încleştate cu pă­
m î n tu l topit din adîncuri într-o luptă p arc ă fără sfîrşit.
- Nyass !
Cu p r i vire a fixă, medicul c ău ta să străbată în mij locul
fur tun ii aducătoare de moarte, să ma i întrezărească doar o
s i n gură c l ipă ochii negri şi chipul drag, pierdut p en t r u tot­
deaun a.
C u ·o forţă ur i aş ă , de c a r e nimeni n u I-ar fi crezut c ap ·abil,
naturalis tul îl apucă de c entură, î l smuci în sus, îl răsuci p e
spate şi-1 purtă pînă la acvamobilul în c a r e Hans se prăvălise
pe o banchetă, ţi n î ndu- ş i capul în m î i n i . Maşina dispăm
p.rin t r e a l g e cu to ată viteza.

Hans Aal închise pentru o clipă o chii. D ar nu ş i putu -

stăpîni tulb ur a re a Avea impresia că o menghină îi s trîn ge


.

capul fără crutare. i a r durerea i se întind e a mereu, de- a lung ul


c ol oan e i vertebra l e . Ştia de ce. Re z ervoru l cu oxigen lichid i
se g ă ur is e în urmă cu d ouă o r e ş i s oluţiile toxi c e pătruns e s eră
î n ă un t ru . I s e m a i întîmplase aşa c eva mai demult, · înainte de
so s ir e a celei de-a d o u a e xp e di ţ ii . Ca şi atunci şi-a schimb a t
ap aratul î ndată, totuşi n u putea ş t i c î t timp a inhalat g a z e le
otrăvitoare. Şi tot c a atun c i s i m ţ e a c ă t o a t e gîndU:.rile i se î n ­
v ă lmăşesc ; f ă r ă înd oia l ă toxine l e acţi onau a supra sistemulu i
,

nervos.
Se ridică d e p e b o l o v an şi as cultă z arva şi r î s ul c ristalin
al c op i il or din abi s o s caf . Deşi zguduită de m o a r t e a prietenilor
e i , Inna îşi găsise t o tuş i p u te r e a să p ov e s t e a s c ă m i c ilor l uh i
c ev a vesel.
ln curînd f a t a ieşi din navă ş i se ap ropie de dînsul.
- Ha.ns, zise ea, supr a v e ghe ază-i ! Eu tre b u i e s ă mă duc
în oraş. Spune-le to t t impu l ceva, explică-le eon s t r u c ţi a "Con­
s telaţiei II". Sînt tare curioşi !
Savantul făcu semn că a î nţele s şi I n.na p l e c ă .
.. Sînt tare curioşi ! ' ' gîndi el. . ,Aş a s înt toţi . Ei nu ştiu ,
nici măcar nu b ănuiesc p rimej dia ! D ar eu . . . Eu l-am văzut p e
Arno cu picioarele a r s e , chinuindu-se să iasă d in acvarnobil.
Arno are op t c opii. Ş i - am auzit ţipătul lui Arh . Ţip ă tu l acela
..

cutremură tor, ce mă urmăreş te şi acum, plin d e nedumerire


şi t e amă . . . Iar . micu tii din abis o s c af n ic i măcar nu bănuiesc
primejdia . :·
.

Aal p o m i spre ap arat cu o h otărî re d e nedintit în ochi.

- Ei, c e s e-ntîmplă acolo ? . , Cons tel'a ţia" n oas tr ă pleacă ? !


S u Mima se repezi înotînd din răsputeri către nava care
î ncepuse s ă i a înălţim e . O aştep tă să ajungă în dreptul lui,
apoi deschise trap a şi pătrunse în c abina infe.rioară, sp e cial
amenaj ată p entru adăp os tirea micilor luhi. Copiii p l i ngeau
speriaţi, fără să ştie ce se pe t r e c e .
- Nene, nene ! s c inci un puşti, apucîndu-1 de m î n ă .
Adineaori nenea Hans ne-a închis uşile ş i ne-a spus s ă f im
cuminţi, c ă ne duce la sup . la sup ri . . .
. .

- L a suprafaţă ?
- D a , a c olo 1 Dar e u nu v r e au ! Unde e mama ?
Naturalistul coborî la postul C.N . S ., trecînd p rin c o rido­
rul- ecluză.
- Hans. c e faci ?
Mineralogul avea privirile
· rătăcite şi tremura din t o t
corpul .
- Sus, la aer, Su M i m a ! Sus e soarele !
- D ar nu-i p o ţi ţine p e copii închişi, se sufocă ! Şi apoi
unde plec i p rin b acterii ? Nu ş tii c ă abisoscaful e avariat ?
- Su, pe băiatul meu îl cheamă Arh . . . Şi c a p u l , de c e mă
doare c apul ? O dată am văzut o c ometă cu două c ap e te şi
Arh m-a rug a t să i-o dau lui. Su, tu ş tii ce-i o cometă . . .

Naturalistul s c oase o exclamaţie asemenea un ui muge t.


I-Ians Aal e r a nebun ! Innebunise şi nimeni nu-şi dăduse
seama de as ta. ·
- Hans, dragul meu, l as ă-mă pe mine la comenzi !
- Pe tine ? Nu ! Tu n-ai des tulă exp erienţă 1 B ac t e ri i l e
s î nt înşelătoare ...
- Hans !
- la mîna, îţi spun !
PraguJ d e microorganisme se ap ropia mereu. Aal se plecă
sp re m_?rie tele electr-odezagregatorului. Desperat, celălalt î şi
smulse de la c entură arma ultras onic ă ce nu-l parasea mcl­
odată, o potrivi l a intensitate minimă şi apăsă p e trăgaci. Hans
îşi dus e mîinile în dreptul urechilor, se clătină şi c ăzu peste
tabl oul de bord.
- Să sperăm că te vom putea vindeca, prietene ! ş opti
S u Mima, ridicîndu-!.

CAPITOLUL XIX

E pope ea ultimelor ore


Grupul uriaşelor abisoscafe c onstruite d e tiimi într-un
timp record trecea prin bezna o c e anului pe acelaşi drum s tră­
bătut înainte de p rimele două expediţii.
Perfecţionate şi utilate c omplex, navele nu mai r e s imţcau
a t î t de intens v ib r a ţ i il e ultrasunetelor. După o c oborîre rapidă,
aparatele s e opriră. De sub ele apăru p e ec rane . , Constelaţia
din ap e " , învăluită în norii s oluţiilor tox i c e vînzolite de
colo-colo.

Pragul b a c terian fu s trăpuns în cinci locuri deodată. Cinci


siluete înguste s e c onturară întunec ate pe fondul luminescen t .
După aşteptarea frămî ntată de îndoieli chinu itoar e , abis;:>­
nauţilor li se păruse atît de firească sosirea ajutoarelor, î nc î t
nu dădură s emne de prea mare uimire. P r i v i r i încordate
c erc etau din spatele vizoarelor grupul de nave . . .
Mi rcea Vrej ş i S u Mima erau î n s ă copleşiţi de emoţie
şi fi e c a re dintre ei o s.imţea diferit.
Mirc ea s e bucura că lupta ş i sac rificiile lor nu s - a u i r o s i t
in z a d a r . Ar fi fost g a t a să strîngă l a pi eptul s ă u p e fie c a r e
siderantrop şi s ă - i s trige privi.n du-1 î n ochi : . ,Nu s întem sin­
guri , p riet en e ! "
S u Mima , omuleţul cel veşnic neastîmpărat, fremăta acum
din tot corpul. . , Cum era să u i t ? . . Un p e şte pentru micul Nicol
.

Patterini ! "
Luhii. e r au neliniştiţi. S e găseau l a o cotitură dec isivă a
întregii lor istorii. J o s , m o artea - sus, lume a tiimilor. Aceştia
le întindeau m î n a cu prietenie şi sinceritate. S e v o r putea
î ns ă ad apta noilor c onditii de la sup r afaţă ?
Piloţii c el o r c inci nave abia s osite zăriră im ediat g rupul
de o ameni şi s e îndreptară către ei. lgor S v et l o u m şi Poyk le
i eşiră grăbiţi în întîmpinare.
- C î te aparate aveţi ?
- Num a i 2 5 , ră spunse conducătorul grupului, plec îndu-şi.
ochii ca o scuz ă . Răstimpul a fost prea s curt ş i . . .
- l i puteţi lua p e toţi ? i l întrerup s e bătrînul nerăbd ă t o r .
Sînteţi J.Itil aţi ?
- C onform instru cţiuni l or din me.s ajul triniis de dumnea­
v oastră.
- B ine , priveşte 1 îi arătă el mulţimea siderantropilor.
Cît timp ne trebuie ?
- Judec înd după c ondiţii. . . ş as e ore pentru ev acuarea
populatiei ş i . . .
- C î l ? N i c i nu vă gindi ti 1 Patru ! Ş i p atru sînt p r e a
multe . L a v a urcă cu repezi c iune, Timpul es t e limitat. Fiţi
atenţi cum vă descurcaţi la manevrare 1
- Vom încer c a !
- Prietene, se întoarse s av antul spre Poyk. Ne-am în-
ţeles ! Cop iii şi femeile ! Strînge-i chiar aici, în j urul o r i ficiu­
lui sup e r i or. Veţi fi ajutaţi de toţi abis onauţii . . .

Nimeni n u se aşteptase l a a ş a ceva. Toţi erau copleşiţi


liter almente de fantezia şi spiritu l de prevedere al salvato rilor.
La p atru minute după plec are a ultimei nave, un pinten
c olosal s e înfip se puternic î n p r agul b acteriilor, s t r ăbătîndu-1
ca pe o coală de h î r t i e . O navă înaltă îşi făcu ap ariţi a . E a
înaintă încet, exa c t p e c entrul deschizăturii, p ă trunz înd p e
trei sferturi în c a l o t a inferi'() a r ă . Rămas e nemiş.c a t ă . O t r ap ă
largă s emicirculară s e deschise automat. Din inter i orul nav ei
răzbătu o lumină a r ginti e . Z e c e o ameni i e ş i ră p e p ragul l a t
i;ip r o ap e c a o platformă .
lntr-o or dine p e r f e c t ă , c opiii şi feme ile păşiră în inte r i o r .

Igor Svetloum era din ce în c e mai uimi t . D e asupra conu­


Jui vulcanic c a r e î n urmă cu două s ăptămîni fus e s e atît de
pustiu şi n eospitalier pluteau acum un roi nesfî rşit de luminiţe
multic o lore. In umb ră s e d e s enau siluetele celor douăzec i ş i
c i n c i d e nave, dintre c a r e unele ating eau 300 rn î nălţime . D i n
c î n d în c î n d , văluri c enuşii înceţoşeau privelişte a .
D i s p u s e în c e r c î n j u rul c onului , abi soscafele neclin�ite
păreau un fel de u r i a ş i din b asme care s e puneau în slujba
binelui . Acvap l anele mic i , c e s e vînzoleau d e col o p î n ă c o l o ,
d ă d eau o n o tă d e î nsufl eţire tabloului. F a ruril e clipeau d e s ,
c î n d î n t r - o p arte c î n d într-alta, creînd impres i a că navete
u r i a ş e îşi ch e amă sup ă rate puii înapoi.
Igor Svetloum s e î ndrept ă sp r e ap ar atu l u nde s e găsea
qrupul de conducere al exp e diţiei . După c e dădu rap o rtul ,
întrebă :
- Şi sus ? Ce- aţi · pregătit ?
- Chi ar a i c i , în j urul turnului de la sup r a f a ţ ă , am adus
p atruz eci d e nave-bazin e , utilate proviz o riu. In ele î i vom
adăposti . p.e supravieţuitori. Am respec t a t c u s tricteţe i ndic a­
ti i l e tr a nsmi s e . De a i c i vom depl asa întreaga lume sub a c v a-

25
tică. Vom continua să construim acolo o nouă lume pentru
dînşii, în aşa fel inc it să se simtă .. ca acasă".
- Da, da , rosti g î nditor s.avantul. Ca acasă 1

In sfîrşit, toată populaţia fusese evacuată. Acum urmn


p artea c ea mai grea : salv area a tot ce mai putea fi salvat.
N u rămăseseră pe loc decît membrii Consiliului ş tiinţific ,
conducătorii Lonlunului şi tiimii. Strînşi lîng ă intrarea în
Tiimgavo, încercau să des luşească ceva în infernul de
dedesubt. Ce se mai putea smulge dezastrului ? O raşul fusese
acoperit de lavă ?
După ce intrară în abisoscaful cu care trebuiau să coboare
p î nă j os, fiecare se grăbi să ocupe un loc lîngă hublouri .
Mircea alergă la postul C.N. S . , aj utînd piloţilor să îndrepte
ap aratul pe drumu l cel mai bun.
De cînd aflase despre moar tea lui Vuys, a lui Arh şi a
ce lor trei prieteni tiimi, Lulh nu mai rostise nici un cuvînt.
Plînsese ? Nimeni n-ar fi putut spune. Faţa îi era liniştită,
ciudat de liniştită şi t ocmai acest lucru o îngrij ora pe Inna.
- Cît e . . . de cînd. .. , rosti profesoara pe neaşteptate.
- Cred că cinci ore. Poate şi mai mult . . . Nimeni n-a mai
ţinut socoteală.
- Ne-a costat scump lupta aceasta ... pentru viaţă 1
- Da, dar am învins 1 Mii de vieti au fost în schimb
salvate !
- Inna, ce minunaţi ·oameni sînteţi voi ! spuse Lulh, p ri­
vind-o ciudat. Sînteţi mari şi puternici... Datorită vouă ne vom
pu tea continua viaţa acolo ... sus. Vom rămîne prieteni pentru
tot deauna !
Inna îi cuprinse umerii şi o strînse cu putere la pieptul ei.
In aceeaşi clipă, marele abisosc a.f se opri. O amenii trec urii
într-o c abină sferică, complet transparentă, pe care un fel de
braţ metalic arcuit o scosese din trupul abisoscafului. De aici,
prin sistemu l unor comenzi simple urma să se c-onducă op·e ra·
tiile. Su Mima îşi alesese locul cel mai bun pentru a prinde
cu aj utorul cinediscului imaginile acestei lucrări unice în
istoria omenirii.
Mai întîi se aprinseră reflectoarele în lumina căro ra
cristalele clădi rilor începură a sclipi din toate părţile.
- Atenţie !
Cu un uruit înfundat, abisosc aful se desfăcu în două .
Cinci proiec toare îi dezvăluiră interiorul. Şase m acarale elec­
tro-magnetice se deplasară către marginea sec ţiunii inferioare.
- Incet la manevră 1 răsună un glas.
Nava se răstu rnă şi coborî. Mac aralele aruncară cablu­
rile- eonductoare. Plăcile circulare de la c apătul acestora se
lipiră imediat de o clădire.
Ap aratele speciale purtate de un grup de t ehnic ieni zum­
zăiră timp de c î teva minute, s ecţi onind fundaţia edificiului.
S e auzi o c o m andă :
- Incet în sus ! D e b l o c a ţi sup ap e le şi atenţie la m a-
c a r al e ! ,
Osdlînd u ş o r in cabluri, c l ă d i r e a fu ridi c a t ă repe d e şi
ajunse fără nici un a c c i dent pe pla tfonn a de transb ordar e .
S u Mima l ă s ă cinediscul de l a o chi exclamînd :
- Eu . . . e un . . . S î n t c op l e ş i t ! Ce păc at că nu p o t rămîne
s ă privesc m a i dep arte ! Trebuie s ă strîng o colecţie faunisti c ă
foa rte c ompletă, c are să fie t r ansp o r tată sus . . . D a c ă a m a i
r ă m a s vreun p e ş t e ! M i - am p r ocura t treizeci de b azine d e
dimensiuni apr e c i a b i l e . Mirc e a , I nna, Lulh, n u vreţi s ă mă
însoţiţi ?

- E i , ajunge ?
- Da de unde 1 Imi trebui e c î teva exemplare r a r e . Acu m
vin şi ultim ele nav e . Mircea, hai în " j ungl ă " ! Uite, ia p l a s a
şi arma asta ultras o ni c ă . S p e r să mai g ă s i m c î ţiva p eş tişori
în viaţă ! Lulh ş i tu , Inn a , rămîneţi aici ! Ajutaţi să fie î n­
că rc a t e b azinele ! Nu uitaţi p orţiile suplimentare de oxigen !
Ei poftim 1 Au şi s o s i t c e l e trei abisoscafe ! N - o r să zăbovea s c ă
prea mult. H a i , pilotu l e , rep e d e 1
Algele, sfîşiate în m ar e par t e , le permiseră să î n ainteze
cu uşurinţă. Nic ăieri , ni c i o vietate .
- Uite, vezi, şopti cu ochii aprinşi natu r alistul. D i n
l um iniş se f a ce o p o t e c ă l a stînga. Vino !
Se afundară în desiş. S o l uţiile toxice nu pătruns es e ră
prea mult a i c i , deşi exp loziile erupţiei se auze a u f o a rte c la r .
Plantele avuseseră destul de puţin d e suferit. Coridoarele
verzi îşi menţineau înc î l ceala şi sălbătic ia .
- P r egăteşte-te p en tru orice eventualitate ! Ai plasa la
î n d emînă ? Dacă ne atacă tra g eu . Am o arecare exp·erienţă . . .
Atenţie ! Vezi c.rea s ta asta metalică ? Aici sînt nişte văgăllni
îngrozitoare 1 Stai ! Am o idee 1 Ac operă c u plasa c î t m a i
multe i e ş i r i de peşteră ! .
Treaba merse repede. "Vînătorul" tre c u pe după p l a s ă
şi-şi făcu v î n t într-o grotă .
- Uite, uite ! auzi Mircea p rin sonoradi o . Trei exemp l a r e
admirabile ! Vrej , f i i atent 1 C u m i e s e unul afară, înfăşoa ră-!
şi irnobilizează-1 1
Pilotul se pregăti .
- Ah , ah, afuris itule ! monnăia c e l din gro t ă . Profiţi d e
faptul c ă n u vreau să t e u c i d ? Stai aşa ! ăăăă . . . a a a . . .
O umb r ă p relungă se ro stogoli prin ap ă . M i r c e.a, c a r e a t î t
aştep t a , o înfăşură cu plasa. Animalul s e z b ă t e a desp e r at, c e e a
ce-l en eJ:vă p e tînăr :
0 - Stai c ă te p o t o l e s c eu ! şi se trinti de asup r a p eştelui .

27
- Hei, Vre j , d ă - t e j os ! Vrei să niă-năbuşi ?
M i rc e a se ridică dez olat . . ,Vînătorul" se î nc urc as e atit de
bine în f ir e l e de p l a s t ic , î n c î t nu-şi mai putea clinti nici măc ar ·
un dege t .
- Nu mişca ! î i s trigă Mirc e a . Unde-i cinediscul ? Meriţi
s' fii imortalizat. Va fi c e a mai lirică imagine vînătorească,
pe care Anda o va admira de sigu r din pl i n 1
- Anda ? ! Naturalistul uită de s i tuaţia în c are se afla
şi căzu p e g î n dur i . Crezi o are c ă mă va a şt e pta l a î n t o a r c e re ?
Pilotul zîmbi. Su Mima reveni brusc la realitate :
- P e ş t i i ! Nu-i l ăsa să fugă ! Intră după ei 1
După un timp , Vrej rev eni cu cîte o vietate mică sub
fiec are braţ.
- Nu e rău ! ho tărî mu l ţumi t c e l din p l as ă . Unul dintre
e x emp l are ap a r ţin e micului N i c o l .

Se sc u rs e se r ă exact ş a s e ore de la venirea primelor


abisoscafe. . ,Lumina de Piatră" disp ăruse pentru totde auna,
i ar t:o pi t u r a n ec ruţăto are î nai n t a din toate părţile. D i s p ă rus e r ă
Uzinele vii, uri aşul Centru c ristalogen, p lantele şi animal ele.
Dispăruse g rădina atît de frumoasă unde siderantropii vizio­
naseră p rim e l e filme. Peisajele fermecătoare ale lumii sub­
a cva tic e rămă s e s e ră doar în am inti r i le oamenilo r şi pe discu­
rile aparatelor. Lumeii subacvatică s e s tingea încet, înconj u­
rată de s o l u ţ i i l e toxice cenuşii şi de pulberile cineritice . . . Lava
s e înălţa înc e t ş i sigur.
De sus, d e lîngă o rificiul c en tr al , p riveliştea era şi mai
dureroasă : terasele ap ăreau în toată u rîţenia mutilării lor.
Fiec are buc ată de teren mărturisea lupta desperată dus ă cu
ma teria fi e rb i n t e . Peste m arg inil e ciuntite ale tăieturilor, algele
z d ren ţuite fluturau ca nişte şerp i muribunzi. Fauna, ridicată
de apă , plutea s ub pragul bacteri an, mişcată încet de curenţii
neregulaţi formaţi de maril e temp e r a tu ri . Razeie luminofoare­
lor răzbăleau din c e în c e mai greu.
- Lava a atins nivel.ul primei terase, şopti în tr-un tîrziu
Iqor Sve t l o u m .
- Totul se stinge, mormăi bătrî neşte Su Mi ma. Ce p ă c at !
- Şi c î ţ i dintre n o i . . . . Nyass Umb o nu mai putu c ontinua.
- Sinii Teci, Doina, George, Vuys , Patterini, Arh . . . C î te
mii de s i d e r an tropi au pierit în luptă cu mo-artea 1 ? Cîntecele
noas tre le vor păstra mereu vie amintire a . Aici însă nu moare
o lume, p ri e teni ! D e aici se naşte ·o lume. O l u me bună,
lu mino asă, c are va trăi veşnic 1 Lumea a cărei întruchip are
p erfectă este p ri e t enia di ntre Uimi şi sideran trop i . A c e astă
întîlnire a n o as tră es te măreaţă .
Lulh aş. c u l ta gîndi toare şi m î na ei p rins e mîna caldă a
Innei.
- Prie teni , c o n tinu ă S vetloum. Să pornim spre s u p r a f aţă !
:Ac o lo , sus, sîntem a şt ep taţ i !

EPILOG

- Atenţ iune 1 A t en t i une 1 răs ună o voce în d if u z o a rele


parcului. D u p ă o luptă îndîrj ită, Lu l h a cîştigat în c adrul
Jocurilor Olimpice de Vară titlul de c amp i on absolut la m a ­
r ato nu l subacva tic pentru p e r io a d a anilor 2255-2259 !
Femeia c ar e S-i! oprit o clipă ca să asculte , p o rne ş t e
î n otînd m a i d ep a rte . ' C a s c a t ran sp a rent ă a c o stu mu lu i de sca­
f a n d ru nu-i ascunde t r ăs ă t u r i l e plăcute ale c hi pu l u i , căruia
ochii mari de un albastru intens îi sporesc şi m a i mult f a r ­
m e c u l . Ea priveşte st ă r u i t o r în t o a t e părţile. Pe c i n e caută ?
In spatele unui boschet d e alge, un bărb at se j o acă c u
un p u i d e p e ş t e m ag ne t i c . V ă amintiţi ? Mam a a c e s tuia i-a
dat de furcă lui Su Mima în timpul vî n ă t o r ii din Tiirrigav o .
- Su, în sfîrşit ! exclamă femei a, apropiindu-se. I g o r
Svetloum m - a tri mi s după t i n e , i ar tu, p oftim, te j oci 1
- Tu eşti, An d a ? între a b ă naturali stul. Ehei, pe vremea
c înd un a s t f e l de peşte e r a gata să pu nă c apăt c a rierei mele
vînăt·oreşti, n i c i nu-mi trecea prin minte că voi a jun g e să-i
domesticesc u rm a ş ii !
- Văd, to ată ziua stai numai cu p u i u l ăsta 1
- Da, dar nu-mi pierd vremea de p oma n ă 1 L-am fol o s i t
c a fi gu r ant în noul m e u film p entru c op ii , . , V î nătorul şi
p eşt i ş o r ul " 1
- Dragă Su, spu n e Anda aşezîndu-se al ătu r i de el pe o
b ancă , observ că eşti în continuă t ra n s f o rma re 1 Nu c red e a m
că tu , c a r e ai lup t a t o dinioară cu monştrii adîncurilor, t e vei
ocup a a c um doar de pe ş t i ş•or i !
- M-am schimb at, ai d rept a te 1 Sînt totuşi s chimbări şi
s chimbări !
- Cu o ob i ecţ i e
insii ! Cura ju l tă u a rămas a c e l a ş i l
Su Mma zîmbeşte m o d e s t .

- Crezi ?
- Mi-ai d o v e d it o d oar din plin atunci c î nd la întoarce-
- ,

r e a din expediţie , ai veni t la m i n e să-mi ceri mîna ! Nu-i aşa ?


Cine astul s e p o s omorăşte brusc şi oftează p r el u n g Lu c ru­
.

ril e se petrecus eră tocmai invers. So ţ ia lui izbucneşte în


h oh o t e de rî s , du p ă care îi ia mîna cu du i oş i e :
- Ei h a id e nu te supă r a ! Tot e bine c ă ţi-am f ă c u t măcar
,

eu prima declaraţie de d r ago s te Acum să mergem l Igo r


.

Svetloum ne aşteaptă la Cent ru l de cercetări cosmic e din


Lonlun.

Deşi total rec onstitu i t , o r a şu l nu s e de o s e b eşt e prea mult


de cel din . Tiimgavo. Acel e a ş i c l ă diri cu forme. ciudate licăresc
p o l i c romi c în r az e l e c entrelo r luminescente ; a c e l e a ş i grădini
]şi le ag ă n ă c-o n tinuu bogăţia v e g e t a ţi ei ; aceleaşi Uzine . vii îşi
răsp î n d e s c bulele d e oxigen c e tremură î n lumin ă a i d o m a
f l ă c ă r il o r c a re în l e g e n d e l e p ă m întene p ă z e s c c om o r i l e . t n
-c entru s e î n a l ţ ă A c a de m i a ·sub a c v a t i c ă al e c ă rei s e c ţ i i s e
<> c u p ă cu ştiinţa şi c u l tura s i d e r a n t r opilo r .
Acum, o r a ş u l e ap roape p u s t i u . M a r e a m a j o ri t a te a l o ­
-c u i t o r i l o r u r m ă r e s c J o c u r i l e O l i mp i c e d e V ar ă , u n d e p a rti c i p ă
:p entru p r i m a d a t ă ş i rep rezentanti ai l o r şi u n d e Lulh a ş i
.c u c e r i t o medalie.
S e vede î n s ă c ă s - a î n t î m p lat î n tre t i m p c e v a neob işnu i t,
.căci Su M i m a şi Anda i n t i l n e sc grupuri de si d er a n t r opi ca r e
<l i scută a git a ţ i c e v a . îndrep t i ndu-se c ă tre sediul Con s i l i u lui
·ş tiinţifi c . P e cînd t r a v e r s e a z ă s i s tem u l r e ţ e l ei de te rmofic a r e ,
.c e l o r doi li s e ală tură N y a s s Umbo. A veni t dinsp r e monumen­
tul ridicat î n memoria c e l o r c ăzuţi pentru s a l varea l umii
s u b a c v a t ic e ; obişnuieşte s ă s e ducă zilnic ş i să s tea c e asu r i
î n tregi a c o l o , lîngă s o c l ul de marmură porfirie.
- Voi ştiţi de ce ne-a chemat I g o r Sve t l o um ? întrea b ă
m e dicul. C r e d c ă e c e v a f o a rte i m p o r t a n t , c ă c i a s t ă ru i t s ă
vin c î t mai repede !
P i a ţ a c e n t r a l ă a Lonlunului e p lin ă de lume. La v e d e r e a
oei . Nyas s ş i Su î ş i amin tesc c ă t·ot a ş a s e î n t î mp l a s e î n timp u l
c a t a c lismul u i din u�mă cu d o i ani. Inimile li se s trîng d e
.emoţie şi î n c o r d a r e .
De p e o s t r adă lătu ralnică a u ieşit î n p i a ţ ă M i r c e a V rej
cu so ţ ia sa Inna, însoţiţi d e mama lui Arh ş i de m i c ul Nicol
P a lterini. . C e l e d o u ă g rupuri aj ung î mp reună la Centrii! de
.c e r c e tări c o s m i c e . Tot m ai mulţi sînt c e i care vin de la s u p r a ­
fată, i a r transmisia J o c u ri l c;> r s - a oprit, c e e a ce î ns e amnă c ă
·i n t r e c e r i l e au f o s t î n t r e rup t e . N imeni nu ş ti e î n s ă p e n t ru c e .
- Nene Mima 1 î i spune Nicol natura l i s tului . R e c h i n u l
cu ţ e p i p e c a r e mi l - a i a d ti s s e z b e n g u i e acum t o a t ă ziua î n
m a re , d a r s e a r a s e î n toarce a c a s ă . l-am amenaj a t o adevă rată
l o cuinţă p e m al , lîngă dig . E fo a r t e blînd. S � a făcut m ar e , a
crescut !
- Auz i , auzi ! f a c e Su Mi m a . Dar dacă î n t î lnindu - 1 o
·
d a t ă la v înă toare nu-l recunosc şi-! u c i d ? l-ai f ă c u t vreun
semn · d i s t in c t i v , Nicol ?
- Sigur ! l-am vop s i t cu a l b c o a da !
Cei din j u r nu-şi p o t reţine un z î mb e t .
- Să v e z i c e frum os e st e aşa, ne n e Mami ! E u m - a m
g i n d i t s ă - i dau o s c r i s o a r e şi să-I r o g s - o d u c ă t a t e i a c o l o , j os . . .
Nu-i a ş a c ă t a ta o s-o p r i m e as că şi-·o s ă - m i răspundă ?
Mama lui Arh tresare. Se p l e a c ă asupra c opilu l u i c a r e
priveşte î n c r e z ă t o r ş i e s t e v e s e l că Arno v a p ri m i s c r i s o a r e a
l u i ş i- i v a r ă s p u n d e . P r i n m i n t e. i-a t r e c u t ful g e r ă t o r i m ag i n e a
bă i a tului �i. Arh semăna foarte mult cu Nic o l . c e e a c e o făc u s e
s ă - I îndră gea s c ă din p r i m a c l i p ă p e micul turn . D e l a fiul e i
î nghi ţ i t de lavă nu i-a mai rămas d e c î t o j u că r ie dăruită 1ui
de Patterini în ai nt e ca mo artea să-i fi răpus p e amî ndo i T e ­ .

t î n du-s e să n-o piardă, A r h încredinţas e ac eastă ,j ucărie


n

m a m e i sale. A c um p e n tru ea a r ăm a s l u c r u l c e l m a i s c ump de


pe lum e . D a r N i c o l priveşte î nc r e z ă t o r ş i e s te vesel c ă Arno
îi va d a un răspuns . . .

Cu m i ş c ă r i încete, mama l u i Arh d e s p.r inde un ob ie c t de


la piept ş i 1 în ti nde c o p i lu l u i :
-

- Ţ in e ::> ! Ţi-a tr imis- o tata ca să vezi că nu te-a uitat !


Şi-ţi spune să cr eş ti cuminte, m a r e , s ă fie m î nd r u cu tine !


Ni c o l i a juc ă r i a E b u s tu l său, pe care e l însuşi îl dăduse
.

tatălui l a plecarea e x: p e di ţ i e i Mîngîie b r onzul înverzit de apă


.

şi apas ă butonul magnet ofonului ; s e aude p o e z i a recitată


o d in ioa ră Şi c înd să închidă, deo dată ră s u nă vocea unui alt
.

copil, v o rbind într-o limbă nec un os c ută :


- C e g l a s frumos ! Cin e es te ? Un p.r ieten al tatei , nu-i
aşa ? întreabă el cu ochi sd ipi t o r i de b uc ur ie .

- D a , r ă s p un de sugrum at Umb o . E p r i e t e nu l tatălui tău.


A rămas a c o l o; j o s, l îngă el...
·

li r i di c ă în b r a ţ e , apăs îndu-i c ap u l la pieptul său. Privirile


băiatului nu trebuie s ă ştie nimic din zbu c iumul dureros care
freamăt ă în sufletele celor di n jur.
Igor Svetloum cob oară treptele şi s e apropie repede.
- H ai de ţ i înăuntru ! îi c h e a mă el în grabă. T r ă i m un
e v en i m ent de imp o r tanţ ă covîrşitoare . . .
- D a r c e este ? C e s e în t î mplă ?
- Cum, n-aţi aflat ? Si de r antr op i i au descifrat mes ajul pe .
unde gravitaţionale p.rimit de noi acum 56 de ani . P es t e un .

sfert de oră î l vom tra nsmi t e întregii planete.

I n difuzoare răsună lovituri mel odi·o a s e d e g ong. O amenii


au lăsat c on duc er e a p roc eselor de m un c ă pe seama a ut omate ­
lor, şi-au întrerupt odihna şi studiul, au i e ş i t din case, uzin e
şi instituţii, s-au s t r îns în grupuri şi aşteaptă. Aşteap tă în
rachetele gata d e plecare s a u de sosire, pe sateliţii art i fic i al i ,
în minele selenare, pe malul oceanului marţian : aşteaptă cei
din e:x.pediţiile de a m e l i o r ar e a climei p o lil o r , cei care extrag
aur ş i radiu din apele mării, cei care supun pentru om forţele
uriaşe şi oarbe ale materiei.
Gîndurile tuturora străb at acum spaţiile către lume.a care
le-a trimi s . ac est mes aj .
I n sfîrşit, v o c e a unui b ă rb a t curmă tăcerea ap ăsă t oa r e :·

. ,N e adresăm vouă, urmaşi ai străvechilor luhi, care aţi.


r ă tă c it prin G alaxi e c ăutînd şi gă s i n d o pl anetă a c cesib ilă
v ie ţ i i Dintre toţi c e i c ar e au î n c er c a t s ă s e salveze î n C o smos
. ,

ne-am intilnit p e această cale d o ar noi. Sîntem însă încredin­


ţaţi că ş i alte grupuri de supravieţuitori au descop erit corpuri

31
c e r e ş ti pe c are le-au populat. Chemările lor trebuie să co linde
spaţiile, călăuzite de s ensul luminos al vieţii celei biruitoare.
Mesajul vostru, trimis de pe Tiim , ne-a aj uns după ce
·
acei oameni ca re trăiesc la extremitatea lui Nadved Zard
Med • - în punctul 43 gni, 1 075 ner • • - ne oferiseră generoşi
ospitalitatea. Civiliza ţi a acestor o ameni se afla pe atunci la un
grad m ai înaintat de dezvoltare decit a no astră. împre ună
ne-am stabilit acum pe zece p l anete, aduse toate în cîmpul
g r avitaţional a doi sori ap ropiaţi între dînşii. Cuno aş tem şi
s tăp înim energii pe care luhii nic i nu le bănuiseră. Cu aju­
torul acestor forţe putem transfo rma s telele, dă ruindu-le vieţii.
Urmaşi ai străvechilor luhi, viaţa care există p e Tiim
trebu i e să culmineze cu ap ariţia fiinţelor raţionale. D ate fiind
c a racteristicile p l anetei, aceste fiinţe vor fi p robabil terest r e ,
n u acvatice c a n o i . Aj utaţi-le s ă se d ezvo lte 1 Munciţi ş i creati
î m p r e u nă 1 Cînd veti fi c ap t at mesajul acesta, astronav ele
c onduse de solii noştri vor fi în drum spre voi. Ne uneş te un
tel c omun : izbînda materiei superior org anizată asupra mani­
f e s tă r i l o r oarbe ale n aturii. Ne aşteaptă o lup tă grea şi înde­
lungată, pentru c are trebuie s ă fim p regătiţi. Cosmosul nu se
lasă uşor înfrînt . "

• Corespunz i nd în limba luhilor Micului N o r al lui Magellan


( n.a.)
••
Coordona tele astrale după sistemul luhilor (n.a.)

- SFIRŞIT -

După mai bine de jumătate de veac, enigma "catastrofei tun­


guse" continuă să-i pună la în c e r c are p e oamellii de ştiinţă şi să
infierbînte imaginaţia scriitorilor. Meteorit, cometă sau navă c os ­
mi că ? ...
Discuţiile purtate de curînd î n paginile presei n o as tr e au ară­
tat in te r e s u l pe care-I manifestă c i ti tori i faţă de această problemii.
Ne-am g in d it deci s ă prezentăm in traducerea şi cu co m en tariul
lui ION HOBANA povestirile " S o 1 u 1 C o s m o s u 1 u i" şi .. M a r­
ţ i a n u 1" de ALEXANDR KAZANŢEV, Fruntaş al literaturi i ştiin­
ţifico-fantastice sovietice, Kazanţev a emis cel dintii ideea că feno­
m e nul p etrecut la 30 iun i e 1908 se datorează exploziei combusti b i ­
lului nuclear al unei rachete interplanetare. C e r c etăr i l e întrep•·inse
anul trecut in re giunea catastrofei deschid perspective n e b ănuite în
această privinţă.
Prezentindc iti to r i l o r , în n umerele viitoare, dosarul enlgmei
din taigaua siberiană, C olecţia noastră abordează totodată domeniul
deosebit de pasionant al paleoas tronauti c i i - punte de le gătură in­
tre un trecut semilegendar şi un viitor pe care zborul omului în
spaţiul cosmic 1-a a du s mai aproape ca oricînd .
.:;,
.

rl'��ul ex���at sub com. nr. l l . 3 2 J la Coml>ina tul Poligrafi.: .,Casa Scînteii"

S-ar putea să vă placă și