ROMULUS BĂRBULESCU - GEORGE ANANIA

CONSTELATIA DIN APE .

**
* .. *

Printr� siJ�rantropi

Coperta • desen : DUMITRU IONESCU

··C,olecfia .. Povestiri ştiinfifico-{antastice ..

Anul VIII - Nr. 178 - 15 aprilie 1962
 Cititorii au cuvintul
DRAG! TOVARĂSI,

Nu este nevoie să vă mai spun cît de mult indrăgesc Colecţia de

povestiri ştiinţifico-fantastice. La început (pe atunci eram incă la liceu),
citeam broşurile de la colegi, dar apoi m-am deprins să le cumpăr. De­
sigur, mi-a venit greu pînă să ajung să am azi intreaga colecţie, dar am
reuşit. Mai mult chiar : m-am hotărît să dau la legat cîte 18-20 de nu­
mere, astfel că in scurt timp întreaga Colecţie va fi constituită din citeva
volume. Fireşte că fiecare are preferinţele lui. Tot aşa şi mie mi-au plă­
cut mai mult : "Inimă de ciutăH, "Sfîrşitul oraşului subteran", "0 iubire
din anul 41042", ,,Prizonierii beznei de foc" şi l Ucrările cu te1ne sportive.
ln legătură cu ace stea din urmă aş fi de părere să publicati mai des
asemenea povestiri. Totodată sînt de părere, ca, de altfel, maj oritate a citi­
torilor, să publicaţi povestiri a c ăro r acţiune să se desfăşoare pe par­
cursul a cel puţin trei fascicule şi care să ne s u ge reze aspecte ale vieţii
omului comunismului.
Prin temele vaste ce le tratează, Colecţia dă tineretului posibilitatea
să inţeleagă viitorul societăţii omeneşti, iar multora dintre ei le deschide
frumoase perspective, arătîndu-le rolul ce le poate reveni în construirea
societăţii comuniste. Cit de fericiti vor fi aceia care vor trăi in această
societate ! Dar mai fericiţi decît toti vor fi aceia care astăzi construiesc
cea mai luminoasă societate visată vea c uri de-a rîndul de omenire, socie­
tatea comunistă.
ln incheiere, urez intregii redacţii succes şi mult spor la munca pe
care o depune pentru educarea tineretului patriei noastre dragi, cît şi
pentru creşterea prestigiului Colecţiei noastre peste hotare.

NICOLAE DIACONU
student- Iaşi

=-<:>-=
 REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE:

1'ehnomecanicul Mircea Vrej primeşie o veste neaştep­

tată. Naturalistul şi telecinereporterul Su Mima, prietenul
său, îl anunţă că abisoscaful "Constelaţia Il" va pomi cu două
luni mai devreme să cerceteze lantul vulcanic submarin
"Con&�elatia din ape".
Mircea, care se pregătise de mult să participe la această
expediţie, încearcă să obţină o întrevedere cu ilustrul ocea­
nolog Igor Svetloum - supranumit "Stăpînul stihiilor" --.
pentru a-i solicita primirea în rînduril..e echipaiului condus
de el .

"Stăpînul stihiilor" in!entiona să-1 primească pe Mircea

în echipaj. Totuşi îl supune unor examene ciudate, dorind să-i
verifice cunoştinţele. Cu această ocazie, Mircea îi prezintă
bătrînului oceanolog teleultrasonul, aparat cu ajutorul căruia
se poate stabili Jegă'ura cu suprafata în timpul cercetărilor
abisale. ln schimb, Svetloum îi comunică lui Vrej noi date asu­
pra ultimului mesaj trimis de expediţia anterioară . ,.Conste­
laţia 1", care dispăruse.
lntr-un articol ştiinţific, Su Mima subliniază ciudăţeniile
"Constelaţiei din ape". Aflăm astfel că ultrasunetele emise
de vulcani dezagregă orice corp ce in;fră în zona lor de ac­
ţiu·ne. Cercetătorii dispun însă de o carcasă protectoare din
oberoniu - metal descoperit recent şi care reflec!ă vibra­
tiile.
Mircea Vrej este numit în cele din urmă pilot al "Con­
stelatiei Il" şi o dată cu el este ales în echipaj şi Su Mima, ca
naturalist şi cineast subacvatic. Noul pilot face cunoştintă cu
cei lalţi membri ai expediţiei: geofizicianul şi gravimetristul
Arno Patterini, medicul şi cosmobiologul Nyass Umbo şi vulc
canologul Doina Lan.
Abisoscaful ,.Constelatia Il" îşi începe cercetările subo­
ceanice. Su Mima, care în timpul lib er e un pasionat vînător
subacvatic, luptă cu un monstru abisal necunoscut.
 E vizilfllă apoi Peş t era cristalelor, tare fusese s emn alată
de prima expediţie. Aici se d es coperă un misterios oraş pă­
răsit. Doina şi Jgor Svetloum sper ă să găsească urmele "Con­
steJ.aţiei r, din echipajul cărei a făcuseră pa.rte George Lan,
fratele Doinei, şi lnna, iiic a oceanologului.
Dup ă nenumă ra t e p eri peti i , străbătînd trei praguri de bac­
terii care astupă în loc de magmă craterul vulcanului, cerce­
�ător i i aj ung pe fundul unei iose stranii . In mod inexplicabil,
pre siune a a scăzut la c î te va atmosfere. Aici ii întîmpină
Geor ge, fratele Doinei. El îi conduce mai jos, într-o lume
uluitoare, popu lat ă de o fau n ă şi de o iloră luxwiantă. Ei văd
un oraş aidoma aceluia din "Peştera cristale lor". Tot aici în­
·mnesc încă trei dintre membrii ,.,Com:.:elaţiei 1" : oceanologul
Sinii Teci, pilotul Inna Svetloum, ny neralogul Hans Aal.
In timpul stăviiirii unei eruptii vulcanice,. noii veniti iac
cunoştin ţ ă cu luhii, fiinţe ginditoare subacvatice, care con­
struiseră aceas t ă lume. Luhii sau siderantropii - după cum
sint numiti de pămînt.eni - le prezintă istoria Tiimgavoului.
In limba siderantropilor, "pămîn.tur este numit tiim,. iar "apa"
- gav. 'Astfel, tiimii (pămîntenii) află că tiimgavii veniseră de

pe o plan etă cu gr eu tat e mare şi s-au stabilit pe fundul oceanu­

lui ter estru, deoarece numai aici se găseau presiunile nece ­
sare existentei lor .. Datorita însă Japtului că la suprafata apei
posibilităţile de dezvoHa;e a civiliz a ti ei sînt mai multe, ei au
hotărn să se r i di ce pînă acolo cu înt;eaga lor lume. Pentru
aceasta, fost necesară adaptarea la mitil'e presiuni, pe
J:e-a
care le-au obtinut cuajutorul' ptaţJJuriior bacleriene, emifiHeare
de ultrasunete. Forta ascensionalii le era daUi de I!>Fesiunile
magmei.
lată Însă că materia incand'escentă dirijată de· sftferantropi
îşi măre.<;te temperatura .<;i presiunea, amenintîndu-i cu pieirea.
Siderantropii nu-şi pol părăsi lumea din pricina ultrasunetelor.
Ei nu dispun de oberoniu care i-a ocrotit pe abisonauti.
La o consfătuire, pămîn•tenii h o t ă răsc să trimită la supra­
fată un mesaj în care cer co-nstrulrea unor abi.soscafe Ciriaşe
pentru evacuarea în caz de pericol a lumii subacvatice.

Expediind mesajul, Sinii Teci îşi găseşte moartea.

Noilor sositi li se arată un monument ciudat: submarinu/
"Nautilus" şi' sfera Jocotenentului El'stead, ajunse amîndouă
aici printr-o în•timplare J.1eobişnuită.
 (Urmare ain numărul trecut)

CAPITOLUL XV

Vînătoarea lui Su Mima

l'\faturalistul se ridică de la, masă şi-1 privi întrebător pe
Hans Aal.
- Iată costumul 1 exclamă a-cesta, întinzîndu-i o valiză
de proporţie redusă. E <:el mai practic şi mai uşor costum au­
tonom ce se poate concepe.
- Nu este greu'?
- Nu ! Plăcile protecţionale din aliaj de otel au o qro-
sime de-abia de 2 mm. Ele apără cuşca toracică de presiuni
atingînd pînă la 60 de atmosfere.
-· Oţ e l ? Bine, foarte bine ! Asta mi-aduce aminte de pri­

mele mele scufundări. Dar deplasarea? Parcurgerea distan­

ţelor marie obositoare. Dv. nu mai dispuneţi de al t e mijloace

de locont&ţie dectt acvamobilele ?

- Aşteaptă o clipă 1
Savantul ieşi grăbit şi se întoarse cu un obiect <:iudat,
prelung şi foarte turtit.
- O mică rachetă cu sursă energetică independentă. Te
poate propulsa cu viteze de pînă la 50 km pe oră. Se aplică
prin ventuze spedale pe placa din fata costumului şi •se con­
duce de Ia acest regulator-brăţa.ră. Costumul dispune de un
rezervor de oxigen pe care-I vei folosi doar la nevoie. Oxi­

genul p<utru respiraţie ţi-I dă -e pilă hidrolitică.

- Excelent 1 Excelent l izbucni Su Mima. Suplu, uşor şi
comod ! Aşa mai zi-c şi eu ! "Labele de gîscă" îndeosebi sînt
adevărate capodopere !
0 - Le-�am dat forma şi mărimea înotătoarelor cu care sînt
înzestrate gazdele noastre ! răspunse Aal.

5
 - Aşa 1 E un c ostum minun at, fat ă de care s cafandrcle
antimagnetke şi termoizolante cu care am. venit de la supra­
faţă sînt adevărate pla toşe medievale 1 Multumesc 1 Mă voi
echipa îndată ş i voi da o raită . . . unde se nimereşte.
Su Mima ieşi curînd pe teras ă. Privi b ănuitor în jur, apoi ,
constatînd c ă e singur, des chise cutia d e p l a s ti l on pe c a r e o
ave a l a centură. ln miinile lui s clipi o arm ă electrică nou­
nouţă cu ţeava s trălucitoare şi patul scurt. Naturalistu l des­
chise o c l apetă, cercetînd indi c a torii acumulato arelor. Plescăi
încîntat, mai privi un m oment spre vila unde erau qăzduiti
şi dispăru in sus, că tre ter as
· a a trei a .
Aici s e ad ă p o s t e a fauna semidomesticită adu s ă de side­
rantropi şi c are se hrănea cu peşti mid, min ati p e r i o dic de la
cres c ătoriile din sud. încă de la venire, .. vînătorul" văzuse
cîteva exemplare admirabile de faună abi sală i vindu -se fulqe­
rător dintre desişurile de alge. l n sfîrşit, cîteva întrebări puse
lui Hans Aal îi adu·s eseră la cuno şti n ţă ·Că la t e ras a a treia
se găsesc peştii cei mai interesanti.
Algele de toate tipurile, metamorfoz a te în parte de con­
diţiile în care se aflau , acoperiseră intreg terenul. Ele se fixau
cu ramuri groase şi uimitor de lunqi, răsucite in iurnl tuturor
neregularităţilor. Această înqrămădire ar fi p ăruf haotică
dac ă mai multe po ted n - a r fi s trăbătut - o in to ate dire ctii l e .
Potecile erau croite chiar de vieţuitoare, deoarece drumurile
spre construcţiile afl ate pe terasă erau mult m a i larqi, tăiate
de sus pînă jos in m a s a algelor şi 'străj u i te de piloni met alici
de m arcaj. Lumin a p uternică , generată de luminoforii perete­
lui circular, slăbea mult în intensitate de cum intrai în desiş,
devenind aidoma celei crepusculare.
Toate acestea îl bucurară pe naturalist.
- E:x,pediţiile mele de pînă acum ? rosti el. Or fi fost ele
frumoase, nu zk ba, ş i rodnice. Dar cît de s imple 1 Pe cînd
aki ce cond iţii mai am! Adîncimea - 14 000 m; terasa - de
o incomensurab i l ă b o găţie florală ; unde te învîrti - numai
lucruri n o i . Iar peştii... Ei, peştii nu vor mai întîrzia mult
timp 1
Ajungînd la ace. s t punct al monologului s ău, "vînătorul "
îşi op r i racheta şi prin·se a se strecura cu qreu prin h ăţişuri.
Smuc i C I! putere un tufiş s pinos, g alben-verzui, îl arunc ă la
o parte şi... încremeni ! D e partea cealaltă a lumi n işului peste

care dăduse se găsea o viet ate ciudată. Semăna cu un păian­

jen cu şase picioare arcuite la mare înălţime şi care stătea
nemişc at . Ciudata vietate s ări în sus, întinse trei picioare în
faţă şi trei în sp ate şi dispăru undev a.
Su Mi ma făcu cîţiva p aşi înapoi . Un anima l uriaş ap ă­
ruse în .faţa lui, scoţindu-şi dintre alqe cam o jumătate din
t rupul terminat cu un cap hidos. Din col ţ u r i l e de j o s ale gurii
triunghiulare , ridicol de mi c ă faţă de pr oporţiile monstrului,
doi o chi prelungi şi înguşti se mişcau c u rep eziciun e în pro­
eminenţele orbitale. Peştele avea un fel de g u l er qros şi înalt,
dincolo de c a r e se ghi c e a corpul plat, turtit pînă Ia subţiere
de presiunile suportate de strămoşii lui.
- Aha ! Dinţi c o nici, b istr at if k a ţi ! mormăi n atu r al is tu l
privin d î n c ordat . M ax ila rul super io r m o b il, suprapunîndu-se
prin d e schidere şi alune-care la t era l ă pe cel i nfe r io r . Bravo 1
Încîntat de cunoştinţă !
l ş i a p u c ă b ine arma, i eşi în luminiş şi îşi pu se cinediscul
în mişcare . Dar iată că p eştele i z b i cu furie apa, r ăsucind
algel e în vîrtej şi ing r ămăd i n du - le în urmă-i. Se întoars e apoi
cu o miş-c a re len eşă, arătîndu-i vînătorului f la n c u l u ş o r ro tun­
j it, pl in de tentacule l u n(l i , trem ur ă to ar e .
I n ace e a ş i secundă, Su Mima, s c ăp î n d arma din mînă,
des- c ris e un s p e c taculos arc de c e r c şi n imer i pe s p ate le p eş­
telui. D e s i gur că n-ar fi ştiut nic iod ată c a u z a n e aştept atului
fenomen d a c ă puşca lui e l ec t ri c ă nu I-ar fi urmat p li n ă de
credinţă, lovindu-! dureros p e st e (l enu nc hi .
, . M agnetism" 1 - mai r euşi el să se gîndeas - c ă Şi încercă
să se ridic e pentru a-şi lua arm a. Insă nu reuşi. Era atras cu
puter e de ce ntr ul magnetic al monstrului. Ot e l ul costumului
pe c ar e -I l ăuda·s e atîta îi j u c a acum o festă teribilă. Marginile
p e ştelui se ridicară b rusc şi se împre un ar ă d e a supra sa.
'
:Strînsoare a p u t e rnic ă făcu să tr osnească înăbuş i t p l ăc i l e p ro­
t e cţionale. Tentacul ele lungi şi flexibile i se înc olăci r ă în jur,
p a r alizîndu-i mişcările slabe şi dezordon ate.
Naturalistul se zăpăci, ba chiar se şi spe r i e ! S imti că peş­
tele s-a în ălţat la un metru d e "sol". Ui:m a r ă o serie de hurdu­
c ătur i ritmic e , în ' s oţi t e de un tropot surd. Vînătorul ridică
ochi i ş i întrezăr i un spatiu lib e r , îngust, p rin fata căruia de­
filau c u o viteză apreciab i l ă hăţişurile încîlcite .
..A luat-o din loc Pegasul m eu ! î n c e r c ă el s ă qlume ască.
Mă tine cu atîta grij ă, încît n - am să m ă p o t p i e r d e pe p ar curs.
O ar e l a c apătul drumului m-aşteaptă N ep t un , să mă confere
t r ib u n alului olimpi- c p en t ru masacrele mele sub a c vatice ?•
Nu ! L a capătul drumului aşteptau c e i şas e p ui ai mon­
strului, lucru c u atît m ai grozav pentru , .vîn ător".
Cît a durat goana animalului, Su Mima n-ar fi putut
spune . Nici nu se pre a gîndise l a asta, d e o arece îi fus e s e dat
să tre acă p rin clip e grele. Apa n u mai p ute a pătrunde î n pila
hidr olitic ă şi tubu i de aeraţie ·se s e c ă tu i s e de o x i g en. Persp ec­
tiva m o r t i i i se păru îngrozito are prin stupidi tatea ei. Se z b ătu
cu înd î r j i re , iritat de imp asib ilit atea p e şte lu i c ar e a l er g a în

a c elaş i ritm mono t o n . D ar c î n d simţi iarăşi în n ări suflul răco­

ritor al- ox i ge n u l ui şi cînd î ş i dădu se a ma c ă le(Jătura cu bu-

t.
telia de rezervă se fă.cuse automat, îl felicită în gura mare pe
necunoscutul care construise costumul.
Abia a t u nci constată că monstrul s-a oprit. Tentaculele
lui prinseră să se m i ş te haotic şi se desfăcură una cîte una,
eliberîndu-1 pe captiv. Su Mima, după ce stătu cîteva secunde
nemişcat, se ridi că cu mare gr eut a te în coate, tîrîndu-se pre­
caut spre ,.gulerul" proeminent al animalului.
,.Aha! ia te uită !..."
Se aflau în faţa unei creste dinţate, scunde şi pline de
grote miniaturale. V e g e t aţia inundase această ridkătură, care
se întindea radial, probabil pînă la periferia balconului. Pri­
virile lu i Su Mima fură atrase de una dintre cavităţi, in jurul
c ăre ia se învîrteau neputincioşi doi peşti mici, aidoma celui
care-I adusese.
,.Puii lui ! - îşi spu·se vinătorul. Atunci de ce m a lăsat
-

liber'?"
Răspunsul ii veni imediat. Din deschiderea peşterii se ivi
c apul unui alt peşte şi apoi im e diat o matahală întunecată,
lungă de peste 10 m ţîşni afară, 'repezindu-se după cei doi pui.
Noul adversar se deosebea atît de mult de celălalt, în-cît na­
turalistul nu-şi putu stăpîni un strigăt. Corpul său prelung,
prevăzut cu trei perechi de înotătoare şi cu o coadă enormă,
străvezie, era înţesat de ghimpi. Toate aceste detalii le deosebi
Su Mima în răstimpul unei singure clipe. Peştele cel lung
prinsese unul d intre pui, îl imobilizase cu o membrană trans­
p arentă scoasă de sub gură şi se oprise deasupra ridicăturii.
Două scîntei albăstrii şi prelungi ţîşniră dintre {)Chii lui. Puiul
se zbătu crîncen şi intepeni imediat.
- Fulmen maris ! • strigă Su Mima.
Peştele se pregătea să-şi devoreze prada, dar incremeni
aproape instantaneu. Re<:uno·.:;cuse pesemne în mama puilor
un duşman înfricoşător, căci îşi retrase cu repezkiune mem­
brana în locaşul ei şi făcu o mişcare bruscă de întoarcere.
Celălalt nu-i dădu răgaz însă. Izbi apa cu unduiri puternice
şi se năpusti înainte, tăindu-i <:alea.
Naturalistul se agăţă cu un gest reflex de excrescenta
moale a ,.gulerului". Peste citeva secunde, .,Fulmen maris"
işi trimise sdnteile electrice la cîţiva centimetri de bratul său.
Ele avură asupra p eşt el ui magnetic efectul unor ciupituri, dar
apa, bun conducător electric, paraliză muş c h ii bietuJui ,.vînă­
tor". Ameţit, ac e s ta îşi dădu drumul şi în m o me nt u l următor
se afla între ţepii flexibili şi lungi ai noului duşman. Su Mima
,•'

o * Fulgerul mării (n.a.)

observă abia acum cele şase picioare. lun.qi, terminate cu vîr­
furi as·cu.tire, picioare de care J)eştele roaţ:�netic s.e servise la
alergat. Ele deven.iseră acum tot atîtea cutite teribile care se
împlintau încet în peştele ţepos. ,,Fuimen maris"· se cutremură
de durere si Iiposră' cu avalanş.ă de descărcări electrice c e se
pierdură în apă. Adversarul' hli s·e rezemă de .,sol'", apoi, cu
o mişca�re putce11nkă, reuşi săi se în�.oarcă deas��·ra. Pkit!lar€le­
spadă se î:mfips.eră iarăşi. Din răntle des<:hise, st11qele tisni
în şuviţe snhttrL A�a prinse. nmmte rnbinii dim ce în (;'e mai
pronunţate.
Revenindu-şi puţin din zăpăceald, natura:listul inc.ercă s�i
se descurce dih pădur.ea de ţ'epi şi să fugă. La aceasta îl aiută
pe neaşteptate chiar peştel'e pe care se afla şi ca r e începtrse să
s e z b ată cu o furi e sălbatică. Ţepii se desfăcură, ap.oi se strîn­
seră mănunchi şi iarăş.i se desfikură. ln sfîrşit, nimerind în
nuentul de apă. stîmit de eoada enormă, Su Mima fu purtat
de-a dreptul spre grote. Se; ridică: incet; işi. trecu miinile
amortite de-a lungul coi'pulut ş..t în-c:epu să fUmeze din nol!!.
Pintec1.1l mons.truh1i magnetic e:m aproape spintecat de
tepii in.trusului. Subo impulsul durerii, el începu să. �ovească
cu picioarele spasmodic în toote di.re-c:\iiile., s.trăpunqî�a.du-şi
la rîndul său victima în zeci de locuri deodată.
Victima, departe d.e a slăbi,_ îşi intensifică mişcările Cll!
puteri nebănuite. Atunci peştele magnetic schimbă tactica.
Marginile Fui se îndeştară i'n jurul celuilart, imobiliZîndu-1.
Din poziţia pe care a avea, naturalistul cineimprimă dar
ultima scenă a ht]Otei. Picioare�e asctrfire ca nişte tîie de amor­
tizor îşi aleseră cu mi g ală locul unde aveau s.ă lovească, apoi
se înfipseră brus ' c, concomitent. P r int r e norii cle s'inqe, Su
Mima apucă să mai vadă gura triunghiulară sfîrtecînd capul
peştelui electric, apoi apa deveni cu desăvîrşire opacă.
Su Mima :t:ămase un sfert de oră cu ochii pierduţi asupra
teatrului luptei, fără' să vadă totuşi. ospăţul puiului din trupul
celui răpus şi nici retragerea mamei în do&ul colineî de unde
n-avea să se mai î'ntoarcă poate niciodată.
O mînă grea coborî pe umărui naturaiistului. Acesta se,
înf:oar-se f'ul'gerător, descoperindu-!' a1ătwi de el pe Njj:ass
Umbo.
-Tu aici?
- Te. urmăresc de �a plecarea din viTă. Sper că n�ar păţit
nimk, nu '1
- M-am părit" nimic:. Dar ştti, Nyass, înce-pe săcmi l'ie ru­
şine...Mă mî'ndr-eam cu frofeere obţînnte la focurile de copii'
pe care P.e numeam .,expecl'iţ'if vîn·ătoreşti suba·cwticeu fA tre­
buit să cobor !4' km su·b ocean ea să am şi eu o adevărată
ocazie !:_le--� v·ina•, să pot dovedi ce sînt îh stare, şf dind colo: ..

9
 - Trebuia să-ti d a i seama, dn1gul meli, că aici nu eşti
la suprafaţă. Sînt alte c o nditii. De a - c eea, nici n-am int e r ven i t
în lupta monştrilor. Le-cţia î ţi era neces ară !
- Mulţumesc, Nyass ! Să ştii -că am învăţat multe. Cu­
ra j . s tăp î nir e de sine şi orientare rapidă - acestea s î nt atri�
butele vînătorului. Dar eu le am? Nu, fără îndoială că nli !
Tu ai avut drept ate : e în-că o lectie pe c are mi-o dă viaţa !
- Să nu fii necăjit, Su ! Adevărul e că nici nu te- ai aş­
teptat la toate a · c estea. Vezi , sin9urul lucru care -cred c ă-ti
lipseşte ţie uneori este simtul de prevedere. Iti pui tot sufle­
t ul în ceea -ce faci , c rezî nd -că va ieşi î nt o t dea un a bine. Şi
totuşi. ..
- Dragă Nyas s , aşa e ! l nto·cma i aşa e ! A c um mi- am lă­
murit multe, foarte multe luc ruri , c are m i se păreau i n expli­
cabile. De pildă, ş i e coul produs de arti-colul des pre ,.Conste­
laţ i a din ape." Sigur că d a ! . . . Acum eu .. .
- Lasă, e bine d a.c;ă ai î nţeles ! Medicul îi s-cutură ume­
rii. lgor Svetloum do re şte să cuno a s c ă îndeaproape faun a şi
flora siderantropilor. Ne aşteaptă în Lonlun, împreună cu cei­
lalţi. Tu , ca n at u r al i st , poţi şti m a i bine c a re dintre speciile de
pla nte şi animale prezintă o mai mare impo rtantă, pentru ·că
a celea vor sta î n centrul atentiei noastre. Tot tu vei fixa pe
peliculă imaginile lor, realiz î n d astfel un do·c umentar extrem
de p reţi o s . A ş a şi nu altfel să-ţi valorifki timpul şi fortele.
Hai dem !
- Hai , Nya s s !

Hans Aal îi conduse spre o g r ădin ă luxu riantă de a!qe

multicolore. Cînd păt runser ă pe aleile l argi, îşi s t ăpînir ă cu
greu exclamatiile. Cele mai bizare constructii recifale erau
presă r ate la t ot p asul. Aici o moviliţă, dincolo un perete
abrupt, i ar puţin m ai d ep art e , ca un con impres i o n ant, o -colo­
nie de corali. O faună v a r i ată , de dimensiuni neobişnuite mă­
rea farme· c ul a · c estei ,.rezerva tii naturale " .
Spongieri, bryo z o a re, brachi o p o d e, lamelibranchiate , ce­
phalopode, printre c are treceau bancuri mici de pe ş ti viu co­
loraţi. Foarte blînzi, peştii se lăsau a p u c aţ i cu mîna. Din loc
în loc unduiau elegantele crinoide fixate pe blo·curile mărqea­
nului roşu. De pedunculii lungi se -clătinau m o l atic cupele lor
mari, s trăvezii. Fitoplanctonul, ·care la suprafa ţ ă se m a i numea
şi . , .paj iştea plutitoare a m ă r i l or " , atrăgea atentia în mod deo­
sehit. Aglomerările păreau 'soluţii verz i, împrejurul cărora
miş un a lume a organismelor m ai mari. Nu lip seau de a1-c1 mc1
lă tăuşii şi d c l opii, descoperiti pentru prima oară de vasul
" Vi teaz " c ă tre s f î r şitul deceniului al şaselea din s e colul XX,
Ia 10 000 metri adîncime în Oceanul Pacific. Din rîndul cope­
podel�r (crustacei), Su Mim a semnală splendidele Caloca­
lanus pavo, cu c ozile ca de păun, c o lorat e auriu. Ca ni.şte
microrache t e v io le te, Setella gracilis s ăge tau apa în linie
dreaptă . Copilia vitrea, cu învelişul e x te rio r perfect transpa­
rent, dăde a il�zi a că e creată din material plastic. Pici o arele ei
s e terminau în evantaie p ortocalii , cu vîr furi v i ole t e .
Dar c î t� nu văzură 1 Unel e o rganisme trăiau în tuburi
tran sp arente , altele în butoiaşele unor alge. lnt îl ni r ă şi cî­
teva "centre s ola r e subacvatice" - imense cristale Iuminoa!:e.
După c e străbătură o p ă dure de uriaşi sp ongi eri silicioşi, pă­
trunseră într-o cîmpie largă, acoperită cu mîl r o ş u întărit şi
înconj urată de z i dul multicolor al algel or . Bazine lungi, î n a lte
şi p ar ale le, cu p ereţi i ca de c ris t al s e întin d e au p în ă de·partc.
Side r antropi, îmbră ca ţ i în tricouri albastre, trebăluiau de colo­
colo. Deasupra bazinelor se ridicau în permanentă bule uriaşe
de aer.
- Uzin a vie, produc ă toar e de oxigen, spuse simplu Aal.
L e atras e atenţi a giganticele scoici recifale Tridacne, care
erau de trei-patru ori mai mari dedt cele cunoscute. Fiecare
ex empl a r a tin g ea g reut a tea de 1 000 kg. Valvele o rbito r de albe
le erau de sfăcute ş i prin d eschideri li se revărsau m antalele
multicolor e . Deasupra acestor moluşte s e r i dicau alte bule de
aer, iar printre ele trăiau stele de mare albastre şi auri i . Se­
mănînd c u nişte c oifuri înalte, terminate cu un v î rf ascuţit,
scheletele uri a ş il o r radiolari străluceau în lumină ca diaman­
tele : prin orificiile r o tunde al e crust ei sili cio a s e le ie ş e au
p seudopo de l e, i a r o pădure de tep i a s cuţiţi şi lungi le înc on­
j ur a c oiful .
Peşti care se dil a ta u în fra·ctiuni de s e cund ă , luînd cele
mai bizar e forme şi volume, înotau o r i stăteau n emj, ş caţi, de
parcă ar fi aşteptat ceva . C î te o murenă lungă şi şerpuitoare
se miş c a uneori pe fun d .
- Miriade d e alge zoo chlorele ş i zo o x ante l e trăiesc în
simbi oz ă cu scoi c i le Tridacne, ascunzîndu-se în c utele moi ale
acestora, exp l i că naturalistul, filmînd. Algele d e sc o mp u n su b­
st a nţ ele organice rezultate din dezasimilaţia mo lu ş t e i . Ele
r e tin apoi bi o xi d ul de carbo n şi eliberează oxige n ul .
- Jn afară de a c e s t pro c e deu, se mai obţine oxigen şi prin
electroliză ! completă H ans Aal. ln felul acesta, aici, în abis,
m etabolisriiu l c alciulu i are loc la fel ca la suprafată.

Il
 Abis.onauţii se d.espărţiră -cu gr.eutate de b azine.
La intoarcere d ădură, într-�n loc ascuns în umbră. peste
un crîng i:ie alge roşii. ·tn jurul lor ,.atmosfera" era sum0ră.
Doar de asupra u n ar luminişuri rotunde s e zăreau <:U:Jilole o :} l­
vale .Şi transpa.renle, ce aduceau cu turlele construcţţilaor go·
tic e . De blocurile c ak arelo.r erau fix :�te nişte p ungi alungih:!
şi negre.
- Holoturii şi a.scidii 1 strig ă Su Mima .începînd să fU ­
meze. Ăştia zic ş i eu castraveţi de mare 1 Sînt d e cîteva ori

mai mari decît organismele cunoscute de noi. ln sîngele lor

·

s e concentrează pîn ă la 40· la sulă van adiu.

- Dacă n-ar fi existat vanadiul, spuse Nya·.>s Umbo. n-ar

fi existat cîteva grupe de animale. Aceasla a. fost concluzia
ves titului mineralog Samoilov, cînd acest metal a fost des­
cope;rit în .sîngele holaturiilor şi al 01scidiilor .
- După ·cum geodH.irni.ş tii au putut sustine că fără. va­
nadiu n-ar fi ex;i.stat ,petn»llil, zise la .rîndul ei Doim.a.
- Intr-adevăr, :c�m]illetă. Svetloum. fac un lucru admi­
r abil ac-este vietăţi, ca;re str în!f pentru oameni ·unul dintre
cel e mai preţioa·:;e e l emente . Gîndiţi-vă m a i ales că vanadiu­
lni ii da.t o.răm n o tele noas tre comel'ciale - intersiderale şi
sub0c-eamke.
- Şi noi ·trelruie să >fim •r.e<::tmoscător.i a-cestor vietuitoare,
rzise şi .ltihud care·i ·î nsoţea. Am reuşit .s ă extragrem din singele
lor cantităţi colos ale de vanadiu. Fără ;acest metal am fi pie­
.ri.t, de0.neoe l'ihim .:ft puwlt construi · cuinsa j:liţ� antici a 'lumii
noa�Stre!
Şi siderantroptd arătă cu un gest larg bolt& d.e deasupra
lor. O lumină •uniformă, duke şi o dihnitoare venea de ac olo.
- Ce lumină stranie ! fă-cu Nya·s s. Parcă ar fi transpa­
renţa unei zări de toamnă de la noi, de sus. Cum ati izbutit s ă
v ă creati o astfel de z i ?
- ·cu ajutorul cris'ta1eior sem:iconductoare, veni răspunsul.
Smh fiecare terasă, c are este plafonu1 etajului inferior, a fost
insta�ati.i o retea de cristale ce j o acă rolul unor lumino.fo are
.Puternice.

- O muncii titanică 4 ii spuse Su Mima 1ui Svetloum

pe dn.d se întorceau la vilă. Rezultate'le acestei munci depă­
şe·3c pînă şi înChipuirile cele mai fantastice. Mi-ati cerut să
vă semnale� s p & iill e m ai interesante. Mi-e imposibil ' 1 To ate ,
abs olut to ate prezintă acelaşi interes . Ca om de ştiinţă mă
nelinişteşfe gîndul că ar putea fi ameninţate de m agmă. Pe
cît e dintre ele le vom puf'e a s alva ? Spuneţi-mî, pericolul este
chiar iminent ?
- Nu, nici vorbă ! lnc ă nu avem motive serioase de în­
grij orare ! Am as i st a t de dimineaţă la o întrunire a Consiliu­
lui ştiinţific din Lonlun. Nici cei mai sceptici s i d e r antropi nu
pot acţmite c ă Tiimg avo va fi îne c at în lavă. Totuşi nu stric ă
să fim prevăzători.

·cAPITOLUL XVI

Noul basm de totdeauna

;---- Unde- i P a tte r i n i ? întreb ă Mirc e a , pr eocupat de gîndu­
ril e c e -l frărnintau în leqătur ă cu o anumită informatie :primită
de Ia geofizici an.
Nya·.;; s Umb o zîmbi misterios.
- Ce-ai zice dacă te-aş sfătui să tre-ci prin "Par-cul co­
piil or " ?
- , . P arcul c opiilor " ?
Pilotul înţele s e imediat. Desfăcînd bratele, adăuqă cu în­
gădl,linţă :
- Tat ă ! Nu uită că e s te t ată . . . Mă miram eu pe unde
dispare uneori. . .
- Du-te şi pr i veşt e-! ! Are acum 56 d e c opii -cu care s e
j oacă d e - a peştii. P oţi să înto rci abiso s c afele p e dos , că dul­
ciuri nu se mai găsesc 1 Are e l anumite proc e d ee -clasice . ..
Mirc e a r î s e d i n toată inim a.
- Atunci, la revedere !
- L a revedere !
Vrej părăs i gînditor vil a . Din studiile lui Arno r ei e ş e a
c ă anoma-liile gravitaţionaie erau fo arte frecvente ş i al ar­
mante. Presiune a şi t emp eratura magmei creşteau. C on'.;; i liul
ştiinţific din Lonlun r a p o r t as e l a ultima şedinţă fapte care
demonstrau pericolul c e- i a m e n inţa . Se luaseră cele m a i grab­
nic e m ă s u r i . Echipele de inte rvenţie rap i d ă formate din si­
derantrop i s p e cializaţi şi roboti erau mobilizate permanent,
în schimburi altern ative. Intr-un timp uimi tor de scurt , fus e ­
s e r ă construi t e adăposturi care s ă protejeze împotriva solutiilor
toxice copiii, femeile, b o ln a vi i şi b ătrî nii . Realizarea inte r e ­
s a�telor p r opuneri fă-cute de Vuys, preşedintel e Comisiei vul­
can ologilor; de a se permanent i z a evacuarea forţată a l avei în
_

13
apele o cean u l u i , .s u f e rise un eşec p a r ţ i a l . S u p a p e l e de e va c u a r e
e r a u prea m k i p e n tr u volumul şi p r e si u ni l e î n creş tere a l e
m a g m e i . D e ş i aduseseră l a c u n o ş t in ţ ă s i d 2r a n t r o p ilor p l an u ­
ri l e d e evacuar e î n t o cmi t e de p ămînten i - şi c a re a v e a u l a
b az ă a j ut o r u l din p a rte a c e l o r d e la s u p r a f a ţ ă - . lg or Svet­
loum şi G e o rg e L an rem a r c a r ă l a c o n d u c ă t o r i i Lonlunului
o a r e c a r e î n doieli . Aceştia c o n s i d � r au c ă exploziil e ar fi p u t u t
a v e a l o c m u l t miii devrem e . ln primu l rînd, e i c ereau l u a r e a
unor m ă su ri urgente pentru s alvarea pop u laţiei . Primel e e x ­
p l o z ii i m p u s e s e r ă fab ricarea u n o r c o s tume s p e c i a l e si a m ă ş ­
ti l o r d e oxig e n .

· D ac ă p î n ă l a venirea u l timul u i a bi s o s c a f a u t o m a t e l e d e
t r a d u s f u ses eră întrebuinţate mai a l e s de c ă t r e o amenii d e
ş t i inţă, ac um e l e t r e b u i a u intr o d u s e p e •.s c a r ă l argă şi în rîn­
d u r i l e ec h i p el o r de s al v a r e . l n felul acesta, o r i c e s id e rantro p
se p u t e a înţ el e g e· cu p ă mî nt e n ii .
Pilotul î ş i întrerups e g î n d u r i l e . l n d r ep t ul unei " grădini •
- în c a re s e aflau alge de o n e a s emuită f r um u s e t e -, neobo­
situl S u Mima filma zorit. Cinediscul ri di c a t î n drep tul vizo­
ru l ui e r a , . arma " preferată cu c a r e a c e s t a c o l i n d a mereu o r a ­
ş u l . Il z ă rise p e Mirc e a şi-i făc e a s e m n e des p e r a t e c u mîn a s ă
s e apropie .
De şi era p re ocup a t de înt î lnire a cu Arno P a tterini. Vrei
nu mai avu încotro. Apropiindu- s e d e n atur alist, ' p r i c ep u î n ­
d a t ă i ntenţi a lui. In " g r ădi n ă " î n o t au g rupuri mici d e s crumbli
aurii sau dorade. Peş tii erau mai mari d e c î t cei întîlniţi de
obicei în O c e anul Pacifi c şi atingeau p î n ă la 2 m l u ngime.
- Sînt f o ar t e domes t i c i ţ i , strig ă Su Mima. Aproape toat e
gosp o d ăriile au asemenea e x emplar e împrej urul casei.
- Dor adele sînt foarte gustoase, remarcă p ilotul, neluîn­
du-şi p rivirile d e la minun a t e l e exem p l a r e .
S p a tele l o r ave a o c u l o ar e albas tră- î nchisă, i a r flancurile
le er au a ur ii - a rginta t e , cu reflexe sidefii.
- Nu c r e d c ă m ă-nşe l , dar aceste Coriphena hippurus
a u un ro l im p o r t ant în hrana s i d e r antro p il o r . Ş i cînd t e gîn­
deş t i c ă l a s u p r a f a t a oc e anului peştele ăsta este un răp i t o r
iute şi p u t ern i c - s p aima p e ştilor z b u rători !
După ac e a stă tiradă sem iştiintifică, n a tu r a l i s tul î n o tă r e -
p e d e chiar p r i n " grăd i nă " .
- Vino s ă-ti arăt c eva ş i m a i ş i . . .
Mi r c e a î l u r m ă intrigat. C e mai de·.s c o p e r i s e ?
Trecură p e sub grupurile d o r a del o r , c are nu m anifestară
ni c i măcar·· c u ri o zi t ate . l notau leneşe printre algele multi.,
c o l.ore .
 - Hei, vino aici 1
Intr-un celţ al . , gr ă d i n i i " f u s e s e c r e a t un fel de l u m in iş
rotund. Corali d e m a r e a d î n c i m e , roşii şi alb i , trăiau sinqu­
r a t i ci pe lîngă mici ag l ome r ări calcaroase de un alb ima­
culat. Nişte larve c i u d ate - cu ochii pl a s a ti p e nişte antene
l u n g i , cam cît o treime din corpul lor - abia s e m i şc a u în
a c e a st ă l um e miniafu r a l ă .
- S tyloph talmus paradoxus ! S î n t puietii l u i ldiacanthus,
p e şte c a re trăieşte la 3 000-4 000 m a d î n c i me.
- Uite ac olo şi n i ş t e p eş t i - ari c i , spu s e î n c î n t a t pi l o t u l .
- Diodon hystrix ! S t a i să v e z i c e v a !
Su Mim a se apropie de un p e şte ş i - 1 lovi u ş o r cu piciorul.
Acesta s e u m flă i m e d i a t , e x ac t c a un b a l on, c u a c e l e . . zbîr­
l i te " , înd r e p t a te î n · to a t e direcţiil e .
- Se apără ? întreb ă M i r c e a Vrej . ·

- Da . . . Hei , c e - a fos t a s t a ?
Cei doi p r i e teni r ăm a s e r ă nemişcaţi. D oi peşti mari şi
p u ternici tr e c u r ă ca d o u ă s ă q e ţi prin luminiş, d i sp ăr î n d în
d e s i şul algel o r î n c o n jur ă t o a r e .
- Ave a u ce l p u ţ i n 1 50 km p e o r ă ! s t r i q ă pilotu l .
- Primul e r a un p eş t e- sp a d ă - Xiphias. A l d o i l e a c r e d
c ă er a un m e rl in , s au p e ş t e - p a l o ş - Makaira. Ar a v e a h az
c a ăştia să f ac ă de p ază 1
Natur alistul izbucni în r î s .
- Nu î n ţ e l e q ce te amuză a t î t , î i răspun s e Vre i , adu­
c î n du - ş i a m int e de întrevederea lu i c u P a tterini.
- Cum s ă nu mă amuz cînd n u m a i eu stiu de cîte ori
era s ă-mi l a's p i e l e a în gura vreunui a c a ăsta. Ce, p arcă tu
c u noşt i toate esc apadele m e l e vînătoreşti ? Ehei 1 Şi aici p oţi
s ă -i p r i n zi d e co a d ă şi s ă-i r o q i s ă t e remorcheze pînă unde
vrei . . .
- Eu te părăsesc !
Incotro ?
- Dup ă Arno Pa t t e r ini 1
Stai că merg şi e u 1
- Dar, te rog, fără halte ştiinţifi c e . . .
- Pro mi t !
lnotau repede printre clădirile strălucitoare şi viu colo­
r a te . La un moment dat, n atu r a l i s tul îşi d om o l i m i ş c ările
braţelor .
- Trebui e totuşi să ne oprim 1
- D �.· ce ?
Uite-o c o l o , după eubul v erd e .

15
 Mir c e a se întoarse b rusc, p o a t e prea brus c, şi se în­
d r e p t ă s p re fată.
N-avea nici un rost s ă-şi as-cundă sentimentele. Se
b ucura. De cîte ori o intilnea, a ceeaşi fericire îi învălu i a
sufle tul. Poate începuse s - o iubească sau poate î n c ă n u în­
drăzne a să şi-o mărturisească.
- Inna !
- Mirce a 1
lşi dădură mîinile sp ontan, în timp ce fie.c are căuta p ri-
virile c e luilalt.
- La f i ec a r e pas, n um ai surprize 1
- Eu ?
- Şi tu !
Ami ndoi e r au încîntaţi de a-c e as t ă reve dere ne aşteptat ă .
- M-aţi uitat complet 1 Eu v ă o fer o ·sup ersurpriză !
- khtiologic ă ? întrebă lnna.
- Da, dar cu ex plic aţii 1
- Are iar u n acces profesoral 1 Vrea să mă vad ă şi
ichti o l o g , spuse pilo tul rîzînd.
- O adevărată cre s c ătorie 1
Su Mima le arătă o mică "poiană" sub acvatică. In to a t e
p ărţile mişunau peşti cu c o rpurile acoperite cu fotofori •.
Atrăgeau a t e n ţ i a in s p ec i al exemplarele c are a v e au pe fie­
care solz c î t e un punct luminos verde.
- Scopelopsis mul tipun c t a tus !
- Şi ceilalţi, cu fotofori roşii ?
- Fami li a Melanos tomia tidae . . .
- Irma !' strigă u n glas d e fată, amplific at d e translatorii
cibernetici .
Ace asta tre·s ări, întorcînd c apul. S p re ei vene a o tînără
d in lumea subacvatic ă. lnota cu mişcări suple .
- L u l h , b u n a mea pr i e t e nă !
Fetele s e strînseră cu v o i o ş i e în brate. Luînd-o de mînă,
Inna veni cu dînsa l î ngă cei doi bărbaţi :
- Lulh este p rofesoară. Cu ajutorul ei am învăţat într-un
timp rec o r d limba sider antropilor.
... G înduri surprinz ătoare îl obligară pe Mir c e a Vre j s ă
n u mai fie atent l a discuţie. D e c î t e v a ori privirile l u i se
fixară pe chipul Inn e i , a,p oi se înto arseră s·pre prietena
acesteia.
, . Omul ! gîndi p i l o tul emoţionat. Acum c îteva ·.sute d e
ani, n e grii erau p r i n ş i cu a r c an u l în îns ăşi p at r i a lor şi vîn-

0 * M_ici organe luminescen te presăr&te pe corpul peştilor (n.a.J

d u ţi pe plantaţiiJe americane. Tim.p de se-c ole ei au t r udit
ca s clavi p en t r u b o g ătaşii din Ame rica. Negrii n u s-au putu t
elib er a din r obia colonialistă decît după 1 9 1 7 . Ma rea Revo­
luţ ie Socialistă şi lupta eroicului popor s o v i e tic aveau să
î n alţe atunci o m u l p e culmile egalităţii î n �re semeni, indi­
fer e n t de culoare ! Omul îşi recăpătase astfel străluc i r e a
respectului şi a demnităţii .
Şi iată că ac um ne a fl ăm in mij locul unor fiint e r a ­
ţion ale v enite din Cosmos ! Parcurgînd evolutii in medii di­
ferite, o a m e n i i şi siderantropii s e î n t îl n e s c şi r ămîn uimit i
de felul în c a r e se aseamănă. Un exemplu qrăitor, care d o ­
vedeşte că viaţa n u există numai pe planeta noastră ! . .
- D a c ă vă i n t e r e s e a z ă , în-cheie profes o ar a discutia c u
Inna şi Su Mima, putem vizita p rima no astră ş c o a lă institui tă
dup ă modelul şcolilor p ămînteşti. In urm a dis cutii1or -cu
t ine, Inn a , mi-a venit a c e a s t ă idee 1 Vrem să experim e n !: ăm
rezultatele sistemului vostru de p r edare .
Toţi rămaseră plăcut surprinşi .
- Interesant, s p u s e Mirc e a , vă urmăm !
Grupul ajtm'.5e in f a ţ a şc o l i i tocmai cînd .. suna" de in­
trare.

leşiră din şcoală după cîteva minut e .

- Ce-aţi spune d e o plimbar e
P r in o r a ş ? propus e Lulh.
Vă pot arăta cîteva centre mai importante şi. . .
C u a s e m e n e a ghid n u ne lăsăm rugaţi 1 interveni
I nna .
Eu s înt g a t a !
Şi Su Mima îşi pregăti cinediscul.
- Numai un moment, îi rugă amabila profe s o a r ă .
Dispăru înotînd î n t r - o clădire sp i r a l a t ă , v e r d e , p r i n mii -
locul căreia se înălţa un cilindru negru .
.. Am toate ş a n sel e s ă-I sc ap pe g eofizician J M !lîndi pi­
lotul , neştiind ce să facă. ,.E nepolitico·s totuşi s ă refuz invi­
taţia lui Lulh 1 "
Lîngă e i opri un ac v a m o b i l transparent. lnvitîndu-i să
intre, pr ofes oara preciză :
- Cîştigăm timp ! D is t an ţ e l e sînt mari . . .
Fata apăs ă p e un buton al a p a r a tu l u i şi apucă o p îrqhie
scurtă, c are asigura direcţia. Se înăltară c î t ev a minute şi
i a t ă i de asupra o r a ş ul u i.. l n aintau încet.
-

- Cum vă plac e lum e a n o a stră ?

- Minunată ! Fermecăto are ! i zbu c ni Su Mima, căruia
s e m i e ş ecul cinegetic nu-i s chimb a s e cu nimic p ăr e r i l e în

11
această privinţă. Am văzut i e r i terasa a t rei a şi am rămas
imp resionat de b o găţi a şi varie t a t e a florei şi a fa u n ei . Această
ter a's ă aduc e o ar ecum c u pădurile noastre de I a suprafaţă.
- Aveţi şi dv. a ş a ceva, spuse profesoar a .
- Da ! Avem ş i munti şi l a-curi şi mări ! ...
- Aş v r e a s ă mă aflu mă·car p entru c î teva z il e a c o l o , s ă
le p o t v e d e a şi eu 1
- Şi da-că ati vede a lun a p o l eind m are a şi p e is a j e l e
noastre, aţi înţelege că frumuseţe a lor nu este cu nimic mai
prejos d ecî t fantasticul ac e st e i lumi. O ar e nu vă place să
priviti pădurile a lge l o r cînd Lonlun e c u fundat î n n o apte ?
- Ba d a , f o a r t e mult 1 Visez a t u nc i Ia tinuturi îndep ăr­
tate şi ta i n i c e , I a alti o ameni bu n' i şi fr umo ş i 1
- Şi i a t ă c ă a s e m e n e a o ameni au şi venit la dv. ! glumi
Mirc e a . Dar spunet.i-ne : ·s î ntem oare a ş a d e buni ş i frum o şi ?
- D a , fără î n d o i a l ă c ă d a ! exd am ă Lulh cu insufletire .
Nu şt i u , p o a t e veţi r î d e , dar am im]:iresia că sîntem nişte r u d e
c a re s-au aşteptat m u l t , f o a r t e mult timp , r e q ă s i n d u - s e abia
acum. . .
Uneori sînt stinse to ate l um i ni l e primului nive l , c on­
tinu ă Lulh. Atunci v e g e t a ţ i a r ă s p î n d e ş t e r a z e s l a b e , verzi ş i
roşietice, făcîndu-te să crezi că e şti în altă lume !
,.....- La fel ni se p a r e şi no uă pe P ămînt, cînd Luna trece
d e asup r a p ădurilor, interveni Su Mima în discuţie . Aici am
de mu l t e o ri i mp r e si a c ă mă a fl u pe o pl a n e t ă din j urul stelei
albastre Vega.
- Trebui e •s ă fie t a r e frumo a s ă a·c e a s t ă l un ă a dv. !
- Staţi ! strigă brusc Su Mima, făcîndu-i pe toţi s ă tre-
sară. Am găsit 1 Er a l a minte a rec l,J. inului !
- Ce e ? Ce s-a mai întîm p l at ? C e - a i g ă s it ?
- Voi d a în această seară un spec t a c o l c i n e m a t o g rafic
în grădin a de l a margine a oraşului. Tre i filme cu peisaje
p ă m î nteşti , u n j u rnal d o·cumentar, două filme d e s p r e primele
e xpediţ i i pe V en u s şi M a r te , plus ultimul j urnal creat d e cînd
a m sos it aici. Comentariil e ş tiinţifice ... vedem noi ! Fac r o st
de o cabină pentru pr oiecţie , unde-mi voi instala aparatele.
Ei, ce ziceţi ? încheie el s o lemn , d a r feridt c a un copil .
- O i d e e formidabilă 1 Bravo 1 şi Inna îi s t rî ns e m îinile
cu p ute r e . Dă-mi voie s ă te fel icit 1 Vei ave a public, nu glumă 1
O idee excelentă 1
Mirc ea şi ln n a î şi aruncau priviri tot mai lunqi, tot m a i
d e s e , şi g _i n d uri le lor c r e au o l u m e n o u ă , l a fel de minunată
c a şi a c e e a în care s e aflau.
 Insoţ.i ţi de Lulh vizitară p arcuri mimm a t e , unde f l o r a s i
faun a sub a c v a t i c ă aminteau mereu de i re a l . D o u ă m u z e e s i
c î teva c entr e de sculptură istoric ă au completat ac e a s t ă
c ăl il t o r i e .
M i r c e a V r e j p o r n i î n căutare a lui Arn o . Inna s e oferi
s ă - 1 î n s o ţ e a s c ă. D o a r Su Mima, după c e începu o n ou ă dis­
cuţi e despr e fauna terasei a t r e i a, o ruqă p e L u l h s ă- 1 c o n ­
duc ă p î n ă ac o l o , p e n t r u a-1 aj uta î n c ă u t a r e a u n o r " r e chini "
pe care s ă -i film e z e . Nu e ra p r e a sigur c ă - i va î n t î l n i . dar
î n c e rc a totuşi. Lulh a a cceptat.
Inn a şi Mirce a au r ămas într-o mică qrădină, pe cînd
c e i l alţi do i dispăreau c u a cvamobilul.
Uitînd brusc d e t e l ul l o r , cei doi tineri s e p r i vi r ă lunq ,
în tăc e r e . Ochii lor aveau licăriri neobişnuite , pe care în­
d r ă g o s t i t i i l e vo r avea întotde auna şi c a r e - ş i qăsesc intelesul
numa i pentru ei, In j ur e r a linişte . Grupurile multi c o l o r e ale
algelor c r e au o atmosferă nefi r e a s c ă , de poezie şi basm .
. , 0 iubesc " - î ş i s p u n e a , cu toate g î ndurile lui, Mirc e a .
,.Il iub e s c " - v o r b e a u privirile Inn e i .
Numai cuvintele nu v o i au s ă f i e spuse p entru c ă şi fără
e l e îşi s p u s e s e ră totul.
Au p ornit încet, unul l î n g ă c elălalt. Inotau cu mişc ări
l argi , şi corpurile lor c ăutau apropi e r e a , dar nimic nu-i tul­
bura m a i mult decît ating e r e a mîinilor s au încrucişarea pri­
viri l o r .
Lume a î nconj urătoare nu m a i exis t a . Ş i totuşi o t înără
p ereche d e s iderantropi l e atrase atenti a !
B ă i a tul a rupt o f l o ar e ne cuno s cută l o r , de c u l o a r e albă
şi i-a oferit-o fetei c u un gest uşor, aproap e s o l emn. Fata
a l u at f l o a r e a într-o mînă, iar cu c e a l a l t ă l- a tras încet după
ea. Şi au disp ărut î n p ăduric e a ferme c ăt o a r e .
Dar e i au t r e c u t m ai d e p a r t e , f ericiţi c ă sînt singuri şi
că-n j ur u l l o r f l o r i l e a ş t e p t a u a l t i îndrăgostiti . . . Ş i p o ate fie­
c are fl0are ruptă era un î nc eput şi fiecare fl o a r e dăruită o
lume n e ştiută de buc u rii . . .
C în d s - a u op rit s u b b o l t a algelor din altă qrădin ă , şi-au
î ntins m î in i l e ş i au rămas aşa, nemişcaţi . . .
In apropiere a l o r , d o i p eşti argintii înotau domol în j urul
unei moviliţe d e nisip c afeniu. In urma p e ş telui m a i mic au
începu t să c a d ă prin apă b obiţe roşieti c e , care s-au a ş e z a t pe
nisip . Pe ştele mai m a r e ·s - a apropiat î n c e t şi cu c o a d a a vîn­
z o l i t a p a . . l'Jisipul a c o p e r i p i c urii r u b inii ce vor naşte cîndva
alte fărîme vii . ..

19
 O S·c okă s i d efie îşi d esfăcu va iveie şi citeva bule de a e r
dispărură î n s u s .
Cînd au aj uns î ntr-un luminiş l a rg , Arno P a t t e rin i , în­
conjurat d e un grup de p r kh in d e i vioi şi qă l ăq i oş i , înota de
c olo-colo. P e umerii săi, un puşti de 4-5 ani încerca sii-i
a s tup e cu mî nuţ e l e v i z or u l căştii. G e ofizic i anul , prins d e j o c ,
simula c ă nu m a i v e d e . Dispărea d i n cî n d î n c i n d in c o r d onul
al gelor, u rmărit de c e at a copiilor j u c ău ş i . Cu p ăre re de rău,
pilotul î i î n tr e ru p s e distracţia, rugindu-1 s ă-I insct.ească putin.
Al ăt!Jri d e d î n ş i i veni uncopil ceva mai m a r e d ec ît c e i l alti.
S e ţinuse t o a tă z i u a după g e o fi z i ci an iar a c e s tuia i s e părea
,

c ă s e am ăn ă cu N i c ol. Fiul s ău î i d ăd u s e I a plecarea în ex­

p e d iţi e un bust ale cărui t r ă să turi redau cu fideli t at e chipul
băi atului ; în s tatu et ă , pe o bandă de maqnetofon, Nicol
in;rp rimase p o ez i a c a r e - i p l ăc e a l u i c el m ai mult. Arn o dă­
ru i s e a c e a st ă j uc ări e m kul u i si de r an t r op ;
el ascult a s e mut
de u i mi r e şi
ad mira t i e voc e a cri'.:; t alină a c o p i lului de pe
Turn. P atterin i s e o p ri din mers şi s e adresă lui Vrei :
- Dr ag.ă Mi r c e a , îţi prezint p e Arh, un viito r pilot de
c o smonavă !
Vrej îi întins e mîna, c e e a ce-l tulbură puţin pe băi at,
deoarece el a u z is e d e spre aces t g.est p rin ·care se salutau
p ămîntenii. Dar fiintel e ciudate venite
d i n t r - o lum e despre
c a re p î n ă d e curînd n i c i nu ştiuse c ă e x i stă îi aţ î ţ aseră
curiozitatea. In a f a r ă d e as ta , î l tr at a u c a p e un om m a r e ,
c e e a c e î l incinta. Aşa c ă î ş i învi nse sfi a l a şi î nt in s e m î n a
şi e l . Palma omului din f a ţ a s a - ce curios ! - era caldă.
Nici unul din t r e ai l u i nu a v e a mî inile aş a c a l d e . I n î nchi­
p uire a lui Arh, lucrul c ăpătă o importanţă nemaip omenită.
B ănuise el c ă t um i i tr ebuie s ă fie oameni cu totul neobişnuiţi ;
as emen e a navi gatorilor astraii d e s p r e c a r e m am a îi p o v e s t i s e
c ă a r f i s trăbunicii lui şi p e c ar e şi-i imagina c a pe n i şte
uriaşi înz e s tr aţi cu p ut e r i d e o s ebite .
- Nene, întrebă, tu eşti as tro n au t ?
- D a , mai d e mu l t am fost şi a s t r o n au t ! c onfi rm ă
Mir c e a .
- De-aia e ş t i a ş a puternic , n u ?
Arno şi Vrej î nc e p u r ă să rîdă.
- Arh , spu se gravimetristul, s ă vii p e I a noi p e - a c a s ă ,.
Imi p r omiţi ?
D a , d a r s ă-mi expli-caţi cum sînt c onst r u i t e rachetele.
Negreşit îţi vom expli c a !
o B i n e ! Eu acuma am să p l e c ! D a r voi să nu mă uit ati 1
 Intinse mîna iar, cu un zîmbet copilăresc, apoi- fugi
în o t , pierzîndu-se pe alee.
- Imi aminteşte de Nicol 1 spuse ·f erkit Patterini. In
mij locul c op i il o r uit de toate l
- Da, toti c opiii s înt frumoşi ! D ar, Arno, nu uita de
observatiile pe c are mi le-ai. îm;păr tăşit ! Am ve n i t s ă te roq
să i le com unici şi lui lgor Svetloum. Trebuie să fim pre­
c auţi !
Am vorbit cu dinsul acum două ore. Impreună ca
Doina şi cu un g rup de siderantropi, a · plec at să studieze
Centrul de d i r ijar e aut o m ată a m agm e i .
D a r Umb o ?
- Vizite a:z;ă împreună cu George Lan Ins t i t u t u l de pre­
venire a bolilor.
- Bine, nu te m ai retin l Te invit să m ă părăseşti 1 Eşti
aştep tat !
- P arc ă 'sînt în mij locul ·c opiilor m e i , ac asă . . .
Mircea î l mai privi cîteva clipe
cum s e depăr t e a z ă . Copiii

năvăliră pe el din toate părţile, şi

Arno Patterini nu se mai
văzu din c auza trupurilor tinere agtiţate de cor p u l său.
- Iată o metodă prin c are -copiii tăi pot fi foar te bi.ne
înlocuiţi cu alţii.Da 1 Toţi c opiii sînt la fel de frumo şi -!
Spunindu-şi acestea , Mirc e a se îndepărtă zîmbind.
Inna urmărise cu duioşie şi dragoste tGată scena. Colţu­
rile o chilor i se umeziră.

G rădina publică din Oraşul Cris talelor avea forma unui

s emicerc şi se întindea de Ia nord· l a sud. L ăţimea ei m1 de­
p ă ş e a 500 m , dar aleile numeroase, c are se întretăiau, o fă­
c e a u să p ar ă mult m ai mare. Algele înalte şi viu colora-te o
înconj urau cu ziduri de nep ătruns . Un. f el de băn.ci larqi şi
î ncăpătoare erau presărate l a tot p a·sul. Er au acope.rite cu
o veqe taţie măruntă, asemănătoare muşchiului.
Su Mima îşi instală apara.teJe în imediata vecinătate a
in trării princip&le. Un ecran lat ocupa aproape o ji1IIl. ă tate
din peretele a l qelor. Băncile fuseseră rî n du i t e î n şiruri lunqi .
S i derantropii l e ocup ară p e t o ate. Spectacolul cinemato.q rafic
s tîrnise în mij locul lor un mare interes j ustificat nu p ri n
curiozitatea pentru tehnica şi sis temul de fi lm ar e ci prin
,

fir e a s c a dori n ţ ă de a cuno aşte cî t mai mult e lucruri despre

pămînteni.
Difuzoarele c onectate la microaJ!arate le de tradus erau
aşezat e îi( c î t e v a puncte ale q r ă dinii.

21
 Su M ima trebui să c au t e noi l o curi pentru siderantropii
ve ni ţ i în număr mult prea mare. El l e găsi p e c ordonul de
alge înconj urător, aşa înc î t . , s al a " p ărea s ă aib ă acum mai
·
mult e r î n d ur i d e l oj i ş i chiar gale r i i ! . . . Spe c t ato r i i d is cut a u
ap rin şi de s p r e cele ce urmau să v i z i o n e z e . Numai naturalistul.
ne l in i şt it şi agitat, îno t a de colo-.colo, cu o g ri j ă de o s ebită
p en tru or gan iz a r e a spectacolului. ln cele din urmă d is;p ăr u
în c ab in a cl.e p r oi e c ţ ie .
In ac e s t timp , Lulh, Inn a şi Mi rce a intrau în qrădină
prin extremit atea nordică. Se retr a s eră într-un luminiş în­
c onj urat de alge .
- Am î n c epu t să d o r e sc lumea voastră, mărturisi Lulh.
- T e î n ţ e le g foarte bine, î i r ăspunse I n'n a . Dar nu este
departe ziua cînd vom fi şi noi gazde . . .
- Neştiute f r um u s e ţ i ascunde P ăm î n t ul ! l e întrerupse
vis ător M i rc e a .
- Luna ! Lu n a , nu ? înt reb ă z îmb i n d profe·s o ar a . Cred c ă
S u Mima n u va î n t î r z i a s ă n e - o prezinte în astă-se ară.
- Imaginea ei nu s e p o ate compar a c u re alitatea 1 spuse
p i l o tu l .
- Atunci cum ne -aţi pute a z ug r ă v i această realitate ?
Cuvintele p o t sp un e m ai mult dec î t imaqinea ?
. . . Unul d i n tr e marii poeţi rom antici ai lumii noastre,
Mihail Emi n e s c u , scria cu m u l t timp în u r m ă :

,.Lună tu, s t ăp î n - a mării, pe a l u m ii bol tă l u nec i

Şi g î n d i r i l o r dînd viaţă, suferin tele în t u·n e c i ;
Mii p u s t i u ri scînteiază sub lumina t a f e cio ar ă ,
Şi c î ţi codri - ascund în u m br ă s t r ălucire de isvoară !
Pe::A!e cî t e m i i de v a l u r i s tăpînirea ta s trăbate,
Cînd plu teş ti pe miş c ă t oarea mărilor singurăta te !
Cîte ţ ă rmu ri înflori te, ce pala te şi ce t ă ţ i ,
S tr ă b ă t u t e de-al tău farmec tie s i ng u ră- f i arăţi !
Şi în cîte m i i de c a s e lin pă truns-ai p r i n f e r e � t i ,
Cîte frunti pli n e de gînduri, gîndi toare le priveş ti ! . . . " *

Lulh tăcu îndelung, ră p i t ă de fa rm e. cul ve r sur i l o r .

- Peste c î t e mii de v aluri stăpînirea ta străb ate" . . . ,
repetă ·� a.
H a i d e ţ i ! Să m e r g e m mai i u t e , să văd. . . M-am
îndr ă g o s tit de Luna v o a stră 1
lno tau cu mişcări l a r g i şi r e p e zi . P ă rul lung al Innei
c ădea în j urul umerilor ei , ca un văi auriu sub casca

o • Mihatl Eminescu : . , Scrisoarea 1" (n.r.).

tra n s p a r e n t ă . Cînd a j u n s e r ă l a l ocurile rezerv a t e , au s alutat
în dr e ap t a şi s tînga , a u fă·c u t numeroase cunoştinte cu s i ­
d e rantrop i i şi cu sotiile a·c e s t o r a .
Profe s o ar a dispăru p entru c î teva m i n u t e ş i reveni în­
soţi t ă d e un t î n ă r voinic ş i î n alt.
- D aţi-mi voie s ă vi-1 prezint p e Vuy s , ingin e r , i u b itul
şi îrt c u r î n d s o ţul meu ! z i s e e a z îmbind.
S i derantropul m u rmur ă ceva şi foarte politicos î ntins e
m î n a tuturora, dup ă o b i c e i u l tiimilor.
Nyass Um b o şi D o ina îl luară între e i şi î nc e p ur ă s ă
d i s c u t e aprins . P e Vuy s , D o i n a î l c un os c u s e p e cînd vizita
Centrul d e d i r i j a r e au t o m a t ă a m a qm e i , al cărei conducător
e ra dînsul. S-au îm pr i e t e n it imediat, m ai al e s că fata îşi
incepu-.:; e c e r c e t ările vuk anologic e şi avea în p e r m a nentă
nev o ie de nenumăr a t e exp l i c a ţii . I ngi n eru l î i fus e s e de mare
folos . In citeva ore, Doina a p u t u t intelege s implitatea ge­
nială a s istemului de d i ri i ar e .
T o t Vuys a fost a c e la c a r e , p r i c e pînd qreutătile intim­
pinat e d e Nyass în studiile s ale , 1-a a j u t at s ă intre î n legă­
t ur ă cu cîţiva dintre biolo gii de s e amă din Lonlun.
·
D ac ă n e gîndim ş i l a prietenia c r e a tă aproape sp ontan
între Lulh , Inna şi D o i n a , putem deduce cu uşurinţă c ă întîl­
n i rea ac e a s t a le p rodu s es e t u tu r or a o mare plăcere.
Auzind c ă peste p uţ i n timp Lulh ş i Vuys v or fi sot şi
soţie , D o i n a strînse prieteno a s ă bratul inginerului, spunîn­
du-i cu b ucurie :
- Trebui e să te f e l ic i t ă m ! In asemenea moment e , noi
a ve m o u rare din s t r ăbuni : noroc , sănătate şi .f erkire !
- Mulţumesc , D o i n a !
- 1n <:: u r î nd vei fi d e c i tată !
- Da i Fără copii, f e r i c ire a în dragoste este ştirbită
to cmai de esenţial...
Vuys tăcu. In p riviri i s e adunară cioburile d e l umin ă
ale em oţ i e i . A p o i , c a şi dnd n-ar m ai fi vrut s ă dis cute despre
ac e a·s t a , spuse :
- Spe c t ac o l ul pe c are n i - l veti da nu este pentru noi o
surpriză. La noi s-a d ezvoltat foart e mult . , acvatel eviziunea "
- oum aţi numi-o voi , ti.imi i . P r o duct i ile noastre arti s t i c e s e
r e a l i z e a z ă într-un c entru u n i c , d e u n d e s e transmit în tot
o r aşul. Astăzi însă g r ăd i n a a f o s t a m e n a j a t ă sp e c i a l pentru
voi, dup ă ind i c aiiile lui S u Mima. Am a f l a t că d e ac este
p r o b l eme s e inter e s e a z ă î nd e o s e b i Mirce a Vre j .
- Nici nu s e pute a altfel 1 sp u s e r î z î n d Inna. L-a trădat
i a r un a d i n t re profe s i u n i l e lui preferate ! şi-i e xp li c ă lni Vuy s
că Mi r c e a fus e s e a-c tor.
 Luminil e din grădină se stinseră. in c am e r a d e
Numai
proie-cţie a n atur ali. stulu i er a lumină. Aid
fu seseră instalate
ap aratele. Şi cînd toti c r e d e au că spec t acolul va înc e p e , î ş i
f ă c u apariţia Su M i m a . S e opri Hngă Inna ş i Mircea :
- Am nevoi e de v o i , veniţi în cabină f Inn a , trebuie
s ă traduci în limba l o r textul primului j urnal. Tu , Mir c e a ,
ai grijă d e m agnetofon 1 Nya s s ne-a imp rumu tat î n s e a r a
ac e as t a c î t e v a microbenzi c u muz ic ă simfon i c ă .
Înainte de a pătrunde în c abină, �ilo tul m a i privi o d a t ă
mulţim e a s i d e r antrop i l o r ; chipurile şi c orpurile l o r ·.; e d i stin­
geau î n i n tuneri-c gratie unei u ş o a r e f o s for e s c ente. a pielii.
Su Mima prez entă p e n t r u î n c eput un jurnal c a:re înfă­
ţi ş a sosirea lor în h,1mea sub a c v a t i c ă . Pe p a r c ur s ul filmului
apăru şi prim i r e a făcut ă d e l o c a l n i c i . Multi s i d e r a ntropi se

recunoscură.
- In c ontinuare l evoi a r ăt a u n documentaT cu c ele
de pe Pămînt.
m ai fn1 m o a s e privelişti
-- Nu uita s ă fie ş i un p e i s a j marin î n l u m i n a Lunei !
Am de a c h i t at o promisiun e .
- N- ave a grij ă, s e găs e s c de toate ! Alegeti pină una
al t a o 's imfonie a decvată.
Su Mima se învîrti de c i teva ori în j urul aparatelor,
apoi apăsă pe dedanşator. Inna amantă siderantr@pilor filmul
c are u r m a , după c ar e î n c epu să c aute cu Mircea- in caseta
cu microbenzi.
- Mi- a plăcut foarte mult cum ai reci tat din Eminescu F
zise e a fără să ridice ochii .
Pilotul îi admiră c î teva c l i p e profilul fermecător, ap o i
îşi aminti c ă trebuie să răspund ă .
- H m. . . Adică ... d a ? într-ad evăr ? ·
Fata z î m b i u ş o r .
- D a , fo arte mult ! Ver s u rile poe tului m-au cuc erit încă.
din c o p i l ă ri e . D ar eu nu ştiu să le s p u n aşa frumos ca fine . . ..
Tînărul întinse mî n a spre braţul ei . Abia atunci lnn a se
r oşi t o a t ă şi sulul mk ş i rotund pe care-I ţinuse .intre deqete
c ăzu cu zgomot pe p ardos e a l a metalic ă .
- Ce simfonie crezi c ă va trebui s ă a l e g e m ? înc e rcă
e a să se c o n c e n t r e z e asupra celor ce aveau de făcut.
- Poftim ! spus e el, r e ven indu- şi. Răsturnă c a seta pe
m a s ă . Las la a p r e c i e r e a t a !
Inna luă mai multe benzi. le c i ti titlurile şi le a şeză
înapoi� ln curînd, avură a c e e a ş i soartă.
toate
- Nim i c ? întrebă zimbind -pilotul . Atunci poate-ti p l a c p�
tocmai - ac'e ea cu c a r e te jucai adineauri.
 Ridicînd banda de j os , Mircea i - o înt i n s e . Mîinile lor se

Inn a î n fo a r s e incet sulul p e care , citi :

î mp r e u n ar ă .
- Dui R€t - . , Simfoni a d r a goste i � . . .
într-un mom ent cînd s t r i n.':i t e l e de î ncîntare ale ·sideran­
tropilor s e domoliseră, Su Mima se întoarse către c e i doi,
c ar e mînă în m î n ă , se priveau lung. Naturalis t u l s e apropie
,

în v î r fu l p i c i o ar elor şi luă de p e masă micr9banda pe care

o a t a ş ă m agnetofonulu i. A p o i zîmbi t ăcut , cl ă t in ă c apul c u
b l î n d e ţ e ş i , lăs � nd ap aratul s ă fun cţioneze s i n g u r disp ăru
,

din încăpere.
Se st recură cu
gre u t a t e p r i D t r e s i d e r antropii incintati
de film şi selî ngă George Lan :
opri
- V i n o , te rog, î n ăuntru l Am nevoie de cineva c are
s ă a l e a g ă muzica pentru s p e c t a c o l . . .

Pămîntenii s e ·s t r i n s e r ă l a vilă obos iţi, p entru a l u a m a s a .

,V izit a seră în c u r sul dimineţii o s crie de c e nt r e ş tiinţifice şi

îi imp r e s i o n a s e r ă metodele de cercetare noi şi originale ale
siderantropil or. Doina L an şi A r n o Pa tterini începur ă o dis­
cuţie apr i n s ă despre probleme legate de vulcanoloqie, cînd
naturalistul, d a s îndu-şi f o t o d i s c u r i l e pe care înregi s tr a s e di­
feri te exemplar e de f l o ră ş i faună, î i întrerupse :
- D a r un d e e ste I g o r Svetloum ?
Bătrînul nu apăruse î nc ă ; hotăr î r ă să-I a ş t epte.
ln ac e l moment intră i n î n c ăp e r e Lulh. Purt a o cască
transparentă cu apă şi un f e l de cos tum de b aie dintr-o sin­
gură buc a t ă , u ndu i n d în so l z i m a r i , aurii . O an co ră , c u n o s­
cutul s i m b o l mari tim p ăm î n te a n , îi ful g e r a metalk pe umăr.
C o r pul e i subţire î şi desena a s tf e l şi mai bine formele suple,
bine fă c u t e .

- Cum ţi- a venit i de e a să te îmbraci a ş a ? o întreb ă

Inn a , a d mir î n d o făr ă v o i e .
-

- Am inc erc at unul dintre m odel e l e a r ă t a t e d e tine l

'
ră s pun s e profe s o ar a şi zîmbi. Mi- a i spus d o a r că a ş a vă îm­
brăcaţi voi cînd f�ceţi b a i e 1
- lţi stă foarte bine ! o a s i gur ă Su :Mim a . Un moment,
vre a u să t e imortaliz ez ! lşi d esprinse de l a centu r ă un
ap ara t fotografic . Aşa ! Gata l
Lulh z î m b i din nou, amuzată:
- Vă invit astă- s e a r ă l a noi ac a s ă l s p u se e a . P ă r int i i
me i s int cu rio ş i s ă vă c u n o a sc ă . Vom a scu l t a la a cvateleviz o r
Simfonia . . .
Uş a s. e deschi s e b r us c , ş i Igor Svetloum pătrun s e Jepede
în 5.unt m . D e p e c o s t u mu l de sc af a n d ru î i curge a a p ă , c e e a

25
ce d ov e d e a că nu avu's e s e r ăb d a r e să se u s uc e dup ă �olirea
c amerei -ecluz ă . Se tr i n t i p e un s c aun.
- Tat ă, ce s - a - n t î m p l a t ? s tr i g ă Inna p e cînd abi s o n aut i i
î l î nc o n j u r a u a l arm aţ i .
- Cev a ciu d a t 1 m or m ăi în c asc ă s a v a n tu l . Uf, ş i bo l b o ­
r o s itul ăs t a c o nt in u u al maqmei evacuat e p r in s u p a p e a a j un s
s u m ă a g a s e z e ! I l auziti ?
- D a d a r ce s - a ntîm p l a t ? î ntr e b ă Nyas s .
, -

- Azi-dimin e aţ ă u n grup d e tehnid e n i m - a u c ondus l a

Centrul d e c e r c etări b i o l o gic e. A c o l o s e fac experiente foarte
i n t e r e s an t e pe n t r u c r e a r e a un o r noi soiuri d e a l g e . R ad i aţii l e
unor generatori 's p e c i ali s timu l e ază dezvo l t a r e a diri j ată a or­
g an i smelor. Cînd am a j un s acolo, munc a e ra în toi. Din
neatenţi e am intrat in zona de ac ţ i un e a unui generator. Mi
s-a f ă c u t i m e d i a t rău. Tehni cienii mi-au administr a t o s o l u t i e
c alrnant ă prin interme diul rezervorului de oxi�en , dar nici
a c u m nu m-am î nz d r ă v eni t .
Incep u s ă-şi d e s f a c ă ventuz ele c ă ş tii . C î nd şi - o scoase,
toţi izbucnir ă în e x c l a m a ţii , puternice. Svetloum, zîmbind,
s a v u r a efectul s u r p r i z ei . Sub c o a m a l e onină c re s c ut ă în chip
m ir a c ul o s , c apul s ău d i s p ărus e a p r o a p e î n întregime.
- Păr ! i z bu t i s ă s p un ă Umbo. P ăr ? !
- D a , i i r ă s p un s e s avantul simplu. Un l u c r u cu atît m ai
p l ă c ut cu c î t es t e n e aştept at . Biologilor de acolo a s tfel d e
a cc i dente l e p r o duc doar neplăceri. Se întîmp l ă u n e o r i s ă
nimerească ş i e i î n r a z a generatorilor d e r a di a ţ i i . D a r, cum
p ărul îi stînj eneşte la î n o t, şi-1 î n d e p ărtează.
B ătrînul î şi trecu p almele p e c reş te t cu un gest r eflex,
d a r , nemais imţind che l i a , zimbi iar , s a t i s f ă cu t .
- Şi cei de a c o l o c e - au spus ? întreb ă Inn a , care î nc ă
nu- şi reven i s e d i n surpriză.
- Au f o s t ş i m ai uimiti ded t voi, d a r nu p entr u că mi - a
c res c u t p ă r , c i p entru c ă am r efu z a t c a t e g oric s ă mi-I înde­
p ă r tez . Un b ă i at care m- a în so ţ i t m e r e u în timpul v iz i tei era
p ur şi s i mp l u ferm e c a t de ace a s t ă n e aşte p tată t ran s fo r m ar e
a mea . M-a i s c o d it să afle dacă nu-l p o t împ o d obi şi pe el
atît de frumos . ln ochii s ăi , păream o fiintă stranie c e - şi
s,c himbă î n fă ţ i ş a r e a dup ă p l ac !
- Cum îl chema pe b ăiat ? întrebă Lulh, n e p ut î n du-ş i
s t ăpîni rîsul .
Arh, a ş a m i- a s p u s el 1
- Este elevul m e u ! z i s e p r o feso ar a .

o *
 Lulh î şi duse oa·sp eţii în p artea de sud a or aşului. A colo,
într-o ·c a s ă spiralată împ o d obită c u a l q e viu c olorate locuiau
p ărinţii fetei.
I n c am e r a largă, emisfe r i c ă , mai erau şi alti invitati .
Print r e e i , Mirc ea îl rocunos.cu pe Vuy s . Svetloum se apu c ă
s ă le poves t e a s c ă b ătrînilor incintati cum îşi redobîndise
podoaba capilară. Un robot mic al p r o f e s o a re i " as c u l t a u cu
atenţi e . Ap o i , cu to tul p e neaşteptate făcu un s alt p e umerii
s a vantu 1 ui şi-i c ontemplă b o găţia p ărului alb.
- L a ce-ţi fo l o s e şt e t i e asta ? a rticul ă el m e c a ni·c. Te
fa c e fericit ?
- Da 1 zîmbi Svetloum mirat.
- Numai asta te face fericit pe tine ?
- Nu, dar printre altele şi a·s t a mă bucură.
- Atunci ce fel d e om eşti tu ? parcă n - a i fi un luh de
poţi s ă vorbeşti aşa 1
Lulh interveni o a r ecum stîn j enită, dînd jos aparatul ş i
întrerup î ndu-i circuitul de alimentare.
- Nici cele mai perfecte automate n - au putut s e s i z a şi
anali z a situaţii de natură tipic umană 1 r o s t i dînsa. Cum e ş i
fires c , limitele u n e i maşini şi deci inc ap a c i t a t e a ei d e a atinge
p erfecţiune a fi inţei raţionale v o r exista întotde aun a , deşi
Vuys s-a gîndit să introduc ă în programele cibernetice unii
p a r ametri psihici. Aşa c ă vă r o g s ă i e rtati "gafa" rob otului
meu . Ştiţi , ast ăzi, la şc o ală, c o piii au vorbit f o a rte mult despre
părul dumneavoastră. Arh le-a p ov e·s tit totul, şi tot el v-a
numit " tiimul-are-n-are-p ă r " .
- Nu mi-aş fi închipuit c ă redob i n d i r e a p ărului îmi v a
aduc e printre c opiii d i n C o s m o s mai multă p opularitate d e c î t
studiil e mel e îndelungate în domeniul O·c e anolo giei 1 qlumi
Svetloum spre hazul tutur o r a .
Doina şi Vuys se r e trăseseră î ntr-un c olţ , discutînd p e­
semne c ev a amuzant, c ăci izbucneau din cînd în cînd în
hohot e de rîs. Ny ass Umbo zîmbi, încercînd s ă - ş i î nchip uie
ce putea Vuys s ă-i povestea·s c ă Doinei . Inginerul e r a un om
foarte v e s e l , c a r e îi plăcuse medicului încă din p rima clip ă .
Se p r icepea de minune să c ons trui asc ă din piesele care-i
umpl e au buzunarele tot felul de automate simp l e . L e con­
struia uneori în timpul c onvorb i r i l o r , după cum bunic i l e d e
odini o a r ă ale p ă mîntenilor t ri c o t au tăifăsuind. Folosea as e ­

mene a " j ucării" pentru a fa ce rapid unele înregistrări sonore

sau l e punea s ă c a l culeze vreo ec uaţie.
" O mu�e 1 - gîndi e l , p rivind chipul a t î t d e drag al fete i .
..
Nici o d a tă n - ai putut tr ă i ·s ingur. D a c ă a i f o s t slab, ti-ai s p r i -

27
 j init bratul de ·· um er ii celui c are ti- a întins mîna, fie el şi un
necunoscut. Da-c ă ti-a fo s t frkă, t e - ai strîns în ţ:� r up u ri şi-ai
fost m a i p u t e rn i c . Dacă moartea te-a ameni nt a t , ti-ai adunat
. fortele s ă lupţi î m p o triva ei. Dar ceea ce te" a despărţit de
animale a fost munca. Pre s chimbînd lemnul şi piatra î n unelte
docile pe nt ru a învinge natura potrivni c ă , h s - a u as cutit pri­
virea şi gî n d u l Abi a a t u n ci ai ş tiut că e ş ti înse t a t de fru­
.

mos şi ţi-ai c ondus m îna s ă lovească b o l o va n u l nein sufletit

şi rece, dîndu-i viaţă şi expresie.
Dar întunericul şterge culorile şi che a m ă iar spaima
din asc unse c o c l au r i . Cine a f ur a t c î n tecul şi vis ul cio.plit de
tine în piatră şi-n me t al ? Cine ti-a legat mîini l e . şi urechile,
şi ochii, încovoindu-ti umerii şi silindu-te s ă mergi în ge­
n unchi ? Cine ti-a l u a t p î ine a şi bucuria, s i soarele '? Pro­
prietarii de sclavi, de c astele şi fabrici i-au silit pe oam-eni s ă
t r ă i a s c ă fără pîine , b u c u ri e şi so are Pină c ind c e i exploat ati
...

şi mulţi, adevăraţii stăpîni ai muncii, adevăraţii c r e at o ri de

civilizaţii s - au u n i t , rupîndu-şi l anturile. Nu fuseseră nimic

în lume ; ale lor d e veniră acum frumus e ţ e a , Pămî ntul şi
cerul.
Noi nu m ai sîntem singuri. Din omul întîlni t pretu t i n­
deni pe P ămî n t şi în C o smo s se naşte prietenul frate d e -

a z i şi de m î i n e . Prietenia ş i d r a g o s t e a sînt culmi cucerite

d e c e i ce n u pot fi singuri nicicînd ... "

Nyass se î n t re r u pse , notele unei melodii

surprins de
s t r anii care i zv o r a u din difuz orul acvatelevizorului. Nic i nu
ob s erv a s e c ă t o at e dis.cutiile î n ceta s e r ă şi cei din înc ă p er e
as·cultau.
Muzica aproape î l z ăp ăci pe medic prin rezonantele ei
neaş teptate. El î n c e r�ă s ă ghic e a s c ă ce f e l d e instrumente
e r au ac e l e a l a c ar e s e c î n ta, insă nu reuşi . Melodia ac easta
î i răs c o l e a profunz imi neb ănuite, î i însufleţea simtiri pe c a r e
strămoşii uitaţi în timp, departe, le sădiseră în el, simtiri
care aşteptau mereu pr il e j u l de a ieşi la lumină.
In aparat s e zbătea o furtună de sunete d i s c o rdante,
întrerupte de căderi repetate şi lungi, care s u g e r au prăbuş i r e a
i n tr-un hău ca î n s u ş i Cosmosul. Ap o i, p e nes imţite
infinit
se s tr ecu rar ă între ele tonuri g r ave -care c r e s c u r ă ne·c on­
,

tenit, pînă deveni r ă dominan t e , am eţ i t o a re prin rep e t a r e a lor

c o n tinuă, aid oma loviturilor de c i o c an. Nyass î şi imaginii
rachetele luhilor p r ăvălindu-se în Padfi<:, p e rioada neho tă­
r î rilor d e .Pla i tîrziu, apoi înc e p e r e a c o n s truirii lui Tilmgavo,
atî t �d e bÎne sugerată prin loviturile a c e l e a metalice.
 Dup ă o vreme, muzi<: a se mok:omi, deveni limp e d e si
legănătoare. Aşa se c l atină desişur i l e de alge în l un q ul tera­
selor. Sunete pline de s trălucire dnta.u frumuseţe a stranie a
Lonlunului, munca avî n t a t ă şi creatoare a qener atiilor pri­
mel o r milenii de vi aţă în oce an . Apoi Umbo nu m a i încercă
s ă descifreze mesajul simfoniei. Se lăsă in voia infinitelor
modulaţii armonic e , c are-I :răscoleau Î!nt:r-un chip nemai in­
t î ln i t , zb1a-t:: i um1·ndu-se în sufl etul s ău şi mingîindu-i-1 totuşi.
·I se păru dintr-o dată c ă mu:zi c a s e am ăn ă cu ceva ştiut de
mult timp , ceva apropi at şi î n dr ăqit pentru totdeaun a . Şi
î şi d ădu seama ce era : Beethoven !
Ac e a s t ă revel aţie îl impresionă p î n ă la l a crimi ; nu-şi
putuse inchipui o atît de pedectă {: Oncordanţă înt r e m e s aj e l e
muz-icii din lumile lor. Căci muzi c a străbătuse e r e l e şi p ar­
s e-c i i , mereu expresivă· şi vie , ca şi n ăzui:rita noastră spr e
cunoaşte re.
Tre c u s e o oră de dnd asculta o r i numa i c î teva m i n u t e ?
N-ar fi ştiut să spună. D a r în a c e l moment notele răsunau
î n ăbuşit, împiedi c ate p ar c ă de ceva, inc ercind 'Să evadeze
ş i Rereuşind. Aşa era dorinţa de zări a s i d erantropilor, nos­

talgia dup ă nesfî rş-irile Universului atît de mult colindate

odinio ară şi p o ate năzuinţ a int o arce rii pe o altă planetă Luh,
asemănătoare cu aceea pe c ar e o părăsiseră. Dorul de elibe­
rare mn cătuşele stihiilor Tibra in sun ete loas e , cutremură­
toare, într-o chem a r e cu atît mai dezn ă d ăj duit ă cu cît fusese
imp osib il de realizat.
Cît de departe ar fi ajun s civiliz aţia celor din adîncuri
d a c ă ei nu s-ar fi găsit înc hişi sute de m ile ni i în c avitat e a
ce a s trîmtă a l u i Tiimgavo ! Şi totuşi cîtă măreţie exista în
's fîrşitul ac estei c a.p t ivităţi ! C î t ă măreţie în j ertfa îndelunqată
pentru viitorul urmaşilor c el o r îndep ărta�i !
Muzica c r e ş t ea n ec ontenit, purtind sufletul afric anului în
c ercmi l argi, tot m a i largi, dîndu-i senzatia că lumile s tră­
lucitoare ale G alaxi ei tr e c prin fata o chil or săi într-o r o-tire
fără c apăt. Strig ătul dezn ă d ăj duit ş i totod a tă p lin d e speranta
despriuderii din ma�rmă î l ameţi. lnchise ochii, î nsp ăimîntat
de atîta l umină. Muzic a suia culmile unui av înt nesfî rşit,
învîrtej indu-1 şi pe el î n mişcare a ac e asta imp e tu o a s ă ; mai
sus , mai ...
sus, ris ipindu-i C o s m o s ul la pic i o a r e , lui, Omului ,
singurul şi adevăratul d e m i u r g 1

29
 CAPITOLUL XVII

.
o lllCUfS IUlle ştiinţifică
Pe î n t rea q a s uprafaţ ă a lui Tumgavo, î ntre terase, sub
pragurile b a c teriene f use s e ră instalate c î t e v a mii de puncte
d e o b s e rvaţi e asupr a temp eraturii şi p r e s iunii m aqme i . M a şini
<:iberne t i c e transmiteau din o r ă în o ră c a r acteris ti-cile l a un
c e n tr u unic de verifi c a r e şi c o ntrol . De a ic i , t o ate datele
a j unge au la Marele Ce n t ru de calcul, care le c o m p a r a , le
�-i s t e ma t i z a şi î ncerc a s ă l e prevadă evoluţia ulterioară. R e ­
z u l t a t e le c a lc ul e l o r e rau d i fuzate zilnic în Lonlun.
Şi i at ă c ă ameninţările focului din adîncuri, p î n ă acum
m ai p uţin îngri j orătoare, c r e s cură p e n e aşteptate, într-o sin­
g u r ă noapte. A p r o a p e toate punc t e l e d e observaţie s emnalară
î n m a g m ă p re s iuni ş i temper aturi din c e î n c e mai ridi c ate .
Cauza acestor fenomene era , după cum d ovedir ă analiz e l e ,
prezenţ a substanţclor radio active.
Consiliul ş tiinţific îşi c ompletă măsuril e de s alvare pre­
c oniz ate anteri or, alcătuind un plan vast, f o l osind p entru
lupta cu lava fiec a r e om şi fie.c are m a ş ină. Conform ace!;tui
. plan, în care aj utorul ttimilo r j u c a un r o l însemnat, membrii
c e l or do u ă exp ediţii a b i s a l e p o r n i r ă fără întîrziere să viziteze
centrele industriale importan t e , p entru a a j u t a la e v a cu a r e a
lor r a p idă s p r e suprafaţă.

- Priviţi ac est u r i a ş tunel p ri n care circ u l ă materia

inc an d e s c e n t ă , se adres ă miner al o gul Hans Aal celor ş as e
a b i s onauţi, care, îns oţiţi de u n siderantrop, se s t r î ns e s e r ă în
j urul său . D i amet r u! interior are 40 m. Peretii translucizi au
z e c e m e tri g r o s i m e şi s î nt c o n s t ruiti dintr-un ali a j s p ecial î n
c are p r e d o m i n ă s i l i c i u ! . A c e s t a l i aj d e n u m i t de noi luhic on,
d e o a r e c e a fost d e s c o p e r i t de s a v an t i i Iubi, rez i s t ă şi l a t e m ­
p ur a turi de 20 000° C. Crist alele aliaj ului s î n t a ş e z a t e în două
s tr aturi , asemenea u no r c i lindri c o n c en t r id , din c are cel m a i
mi c v i n e î n c o n t a c t d i rec t c u m a g m a . D atorită qenerat o a r e l o r
ma�rnetohidr odinami c e , energ i a termi c ă , în primul strat al
cristalelor, se transformă în e nerqie e l e c tr i c ă . L a r îndul ei.
en ergia · e l e-ctrică determină o s c ăd e r e a t em p e r a t u ri i din c e l
d e -al d o i l � a s t r a t p înă l a min u s 100°, l n exteriorul ur i a ş e i
c onducte e xis t ă un al treil e a strat, izolator ; atinqîndu-1,
constatăm c ă are temperatura mediului înconjurăto r .
- Tune lul este în d i r ec t ă l eqătură cu r e z ervorul m a q ­
mati c * ? î n t r e b ă Doin a .
- D a . Este c o n duct a principală. Ramific atiile d e d e a supru
n oast r ă alimentează centre l e industriale din Lonlun . Alte
ramifi-c aţii d e·s ervesc centre l e industriale de p e c e l e l a l t e te­
rase. Scurgere a l avei este d i r i j a t ă după d o r i n t ă , cu a j utorul
unor sup a p e .
- Cum ? Din substanta a c e a sta l ichidă şi fi e r b in t e se
extra g t o a t e m a t eriile prime n ece s a r e industriei ? întrebă
Nyass Umb o d e s tul d e n e î ncrezăt o r .
- Făr ă îndoială, răspunse Han s Aal. Maqma cuprinde
fo a rte m u l t e s u b s t ante în fuzi un e . Cu a il} t orul mi"c r o o r q am s ­
melor, s i d erantropii au tr ansformat l av a , c onstruind după
l ungi străd ani i lum e a în c a r e ne aflăm. Ar fi îngrozitor ca
mu n c a a c e a s ta să se irose ască î n e c at ă de m a q m ă . T r e b u i e
să ne ţ:J î ndim bine cum pot fi s alvate clăd irile. Mirc e a ,
dum ne a t a c a tehnic i an n- ai u i t a t , cr e d , s ă c n l c ul e z i conditii l e
optime î n c a r e p o t a cţi on a abisoscafele c e vor e v a c u a a c e s t e
construcţi i 1 V o m m e r g e a c u m l a Centrul pulberii ma(:Jmati c e ,
c u m am denumit n o i u z i n a u n d e mate r i a f i e rbi n t e e s t e r ă c i t ă
şi măcinată.
C l ă d i r e a cu cinci e t aj e a v e a f o rma unor cuburi s up r a p us e .
Fiecar e . e t aj era înalt d e c e l puţin o p t m e tr i . O c onductă
sp ir a l a t ă se în c ol ăc e a c a un ş arp e în j urul con·stru c t i e i .

(Sfîrşi tul în n umurul vi i t or)

Rezervor magmatic : z onă din înteri orul pămîntului cu tempe­

*
ratm:i mari şi cu posibilităţi <le desc ărcare la presiune sau de a cu­
mulare a .ISubstanţelor radioa-c tivGl. Locul nnde s-a format magma
(n .a.).

31
 Din scrisorile cititorilor
L uc re z ca aj utor d.e maistru la intreprinderea "Industria lin<i• din
Tim işoara şi totodată sînt elev în clasa a X-a a şcolii medii.
e
Citesc lucrările C ol c ţi ei inel de la apari·ţia primului num ă r şi dnt
biblioteca .Personală (circa 1 000 de volume) nu-mi lipseşte nici o fasciculă.
Nu sînt abonat la C olecţie, dar aceasta mi- a pricinuit multe neajunsuri
prin faptul ci nu puteam să-mi procur fasciculele la timp. D e aceea,
vreau ca in termenul cel mai scurt să mă abonez, :ti ind convins cii voi
primi fasciculele cu regularitate.
Totodatăvoi căuta să atrag noi cititori spre Colecţia dv., care vu­
blică povestiri entuziaste şi pline de invăţă.tw:ă. Citind lucrările pe car e
le-aţi publicat, am putut să învăţ m ult e lucruri interesante.
C red că ar fi bine ca în Colecţie sii apară în continuare roman e de
mai mare întindere. De asemene a, aş dori să publicaţi lu rări c care să
trateze teme îit legătură cu des·coperirile de pe pămînt, cu descoperirile
geografice în genera.!. Aceste teme au m&i fost abordate, dar, fireşte, n-au
fost epuizate .
H O DO B OC G H . I O A N

Sîntelev î n anul IT I a l �colii profesionale ,.Grigore Preoteasa" ş i , în

acelaşi timp , unul dintre cititorii pasionaţi .ai Colecţiei ,(am toate numerele
de la aparitia ei). Sint foarte fe ri c i t atunci cind pa r e un număr nou, şia
bucuria mea este bine ·întemeiată, deoarece prin lucrările publicate ne daţi
nouă, tiner etului de toate virstele, un stimulent : datorită a c estor povesti r i
ne putem c r e a o imagine clară asupra viitorului.
Aş dori să se publice şi lucrări cu caracter is to ri c , ca rom:mu l "Pe
urmele zimbt·ului" de Victor Eftimiu, sau romane de călătorii.
Pentru prezentarea grafică a C olecţiei am numai laude. Caut ca Iu�
crărilc care apar să le răspîndesc ş i în rîndul prietenilor mei.

STAI C U PETRE
Comuna llra�adirv

D upă cum îi arată C o l ec ţ i a noastră are d rept sarcină · sii

şi nu mele,
promoveze li teratura La inceput,
şti inţifice-fan tastică. cind la noi
încă nu existau forţe scriitoriceşti suficiente în această direcţie, a u fost
p u blic!.te unele lucrări valoroase, dar care numai cu greu ar p u tea fi
trecute în genul fanteziei ştiinţifice. Acum însă, datorită grij ii partidului
pentru dezvoltarea tuturor fronturilor n o astre literare, a fost posibil într-L·.n
termen scurt să fie creată o Uteratură originală de anticipaţie. O seamă
dintre aceste povestiri şi romane au fost apreciate în mod pozitiv si
peste hotare. De asemenea ne stă la dispoziţie filonul de aur al literaturii
a scriitorilor din U . R . S . S . , ţara comunismului. (Re­
ştiinţifico-fantâstic e
dac ţia.)

I��ul exec�t sub com. nr. 2 1 . 3 2 2 la Combinatul Poligrafic .,Casa Scînteii"