PĂDUREA LETEA

Aici trăiesc peste 2000 de specii de insecte, vulturul codalb și vipera de nisip. Această vegetație și faună unică în Europa a
dat o atenție deosebită păstrării și conservării pădurii.

PĂDUREA CARAORMAN

Ceea ce o deosebeste de padurea Letea este lipsa lianei grecesti si a viperei de stepa.
Dunele de nisip din apropierea satului – unice in tara, ce adesea depasesc 7 m in inaltime, atingand pana la 9 m inaltime.
 INSULELE PLUTITIOARE

Stuful formeaza plauri ce sunt constituiti dintr-o impletitura de rizomi de stuf (peste 80%) si radacini ale altor plante
acvatice in amestec cu resturi organice si sol.

VIȚA DE VIE SĂLBATICĂ

Vita de vie salbatica – canalul Sontea. Cea mai mare aglomerare de vita de vie salbatica din Delta Dunarii, intalnita de la
confluenta cu canalul Mila 36 si pana la cea de-a doua intrare in rezervatia lacul Nebunul.
 LIANA GRECEASCĂ PERIPLOCA GRAECA

Periploca este o liană indigenă, cu tulpini subţiri, lungi de până la 15 m şi scoarţă brun-roşcată, cu verucozităţi lentiforme.

NUFĂRUL GALBEN

Florile sunt folosite pentru dulceata. Ca resursa turistica, nuferii galbeni atrag atentia turistilor din lumea intreaga.
 PLOPUL ALB

Longevitate până la 400 ani, partea interioară a tulpinii putrezeşte la un timp, devenind scorburoasă.

NUFĂRUL ALB

Pe lângă frumusețea florilor și frunzelor sale, nufărul face chiar și fruct! Acesta se află în mjlocul florii, are formă sferică și
culoare galbenă. Se pare că localnicii din deltă consumă aceste fructe ajunse la maturitate și le numesc „smochine de
baltă”.
 CEGA

Prefera adancimile cu fund tare. Are intre 12 si 17 scuturi dorsale, usor asimetrice, intre 58 si 70 scuturi laterale si intre 12
si 18 scuturi ventrale.

STURIONUL

Sturionii sunt pescuiți pentru carnea, icrele negre și cleiul lor : supraexploatarea stocurilor naturale i-a rărit și mai multe
specii sunt acum crescute în întreprinderile de piscicultură.
 NISETRUL

Prezinta solzi ganoizi numai in regiunea caudala, in rest corpul fiind acoperit cu 5 siruri longitudinale de scuturi
osoase.

ȘTIUCA

Rapitorul numarul unu, stiuca isi pandeste nemiscata prada care se apropie, pentru ca in momentul oportun sa atace
fulgerator.
 PELICANUL

De peste 100 de ani, Delta Dunării este paradisul pelicanilor. Concluzia vine după studii de zeci de ani și este întărită de cel
de-al treilea recensământ intrernațional al pelicanilor.

CORMORANUL

In prezent populatia de cormorani este in scadere din cauza interventiei omului care considera cormoranul o pasare extrem
de daunatoare din punct de vedere piscicol.
 EGRETA

Egreta mare ( Ardea alba ) este in prezent o specie protejata prin lege. Numarul lor a scazut dramatic din cauza vanarii lor
pentru pene ornamentale dar si din cauza schimbarii habitaTului. Este o specie care se adapteaza greu prezentei omului.

PITULICEA

Toate pitulicile își trag numele de la obiceiul lor de a se ascunde, deci a se pitula.
 CAII SĂLBATICI

În ultimii 25 de ani, această zonă s-a populat cu cai sălbăticiţi iar ecologiştii au pornit o campanie împotriva creşterii
necontrolate a efectivului cailor, fiindcă ameninţă echilibrul natural al Deltei.

ȚESTOASA DOBROGEANĂ

Testoasa dobrogeana este un animal care trăiește foarte mult. Reptila poate atinge 100-125 de ani, dar sunt surse
neverificate care susțin chiar 200 de ani.
 VIDRA

Vidra comunică cu semenii printr-un fluierat caracteristic. Atacată de câini scoate un glas strident, amestecat cu un mârâit.

NUTRIA

Are cuibul direct in apa, cu aspect de musuroi, creat din resturi vegetale, sau creat in malul abrupt cu galerii adanci de
4-6 m.
DELTA DUNĂRII