Originea limbii române este legată de procesul de formare a poporului român, proces de sinteză daco-română ,asupra căruia s-a exercitat în timp un proces de asimilre a influențelor externe. Procesul de formare al limbii române este unul complex și de lungă durată. În ciuda împrumuturilor diverse, cu alte limbi cu care a venit în contact, româna este o limba romantică pentru că elementele sale constitutive sunt de origine latină. Fundamentele culturii române au fost descrise și valorificate diferit de învățați si de intelectuali din ultimele secole. Ei au susținut fie latinitatea, fie dacismul, fie interacțiunea lor , ideiile fiind integrate unui mit al originilor care a contribuit la constituirea unei identități culturale. Aceste idei pot fi urmărite și în literatura română, dar paginile de reflexii ale oamenilor de cultură oferă argumente pentru latinitate și dacism. Raportul dintre cele două curente de idei se manifestă fie succesiv în diferite etape culturale, fie simultan de pe poziții opuse, ca în perioada interbelica când sunt folosite argumentativ pentru diferite antinomii: tradiție, modernitate, orient/occident. Explicarea termenilor Limba literară- este aspectul cel mai elaborat, îngrijit al limbii române unei comunități, stabilit prin norme unitare și consolidat prin scris. Limba latină vulgară/populară- limba vorbită de majoritatea clasei mijlocii din Imperiul Roman ,deosebită de latina clasică, utilizată de elemente de gramatică, vocabular și pronunțare. A constituit baza formării limbilor romanice. Limba română comună- prima fază și formă de existență a limbii române ,studiul premergător separării dialectelor sud-dunărene: aromân, meglenoromân, istroromân, dialectul nord-dunărean, daco-român. Fondul autohton daco-trac Cuvinte aparținând fondului autohton daco-trac: baltă, mal, cătun, groapă, pârâu, vatră Nume de râuri: Argeș, Criș, Motru, Mureș, Olt Elemente de fonetică: vocala ă, consoanele s și h Elemente de morfosintaxa: modul de formare a numerelor cardinale de la unspreze la nouăsprezece și la celor care denumesc zecile (douăzeci).