Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-aproximativ 95% din cancerele de corp uterin iau naștere din endometru, cel mai
frecvent subtip histologic fiind ADK
-10% din cancerele endometriale sunt: cu celule clare, papilar seros sau cu celule
scuamoase
-modificările care duc la apariția cancerului endometrial sunt: hiperplazie simplă,
hiperplazie complexă, hiperplazie cu atipie, carcinom invaziv
-tratamentul cu progestin (progesteron oral sau dispozitiv intrauterin cu progestin) este
foarte eficient în rezolvarea modificărilor hiperplazice, dar nu și a celor cu atipie
-în 75% din cazuri tumora este limitată la corpul uterin
-cea mai frecventă modalitate de diseminare este prin extensie directă
-invazia miometrială profundă și implicarea colului uterin sunt asociate cu un risc
crescut de boală nodală pelvină
-este rară descoperirea ggl para-aortici fără implicarea celor pelvini
-prezența celulelor maligne în lichidul de lavaj peritoneal sugerează extensia retrogradă a
celulelor exfoliate, de-a lungul trompelor uterine
-diseminarea hematogenă este tardivă în ADK, dar apare devreme în cazul sarcoamelor
-plămânii – cel mai frecvent situs de metastazare
-5% din cazuri se prezintă direct cu boală extinsă ca și primă manifestare a cancerului
-3% din cancerele corpului uterin sunt sarcoame uterine, de la cel mai frecvent la cel mai
puțin frecvent: leiomiosarcom, sarcom endometrial stromal, sarcom nediferențiat uterin
-biopsia este un examen mai puțin sensibil pt sarcoamele uterine și dg se face adesea
după HT
-carcinosarcoamele se stadializează la fel ca și cancerul endometrial epitelial
-sarcoamele uterine se asociază cu un risc mare de recurență
Factori prognostici
-gradul histologic și invazia miometrială (sunt asociate cu risc crescut de boală nodală
pelvină și para-aortică, citologie peritoneală +, metastaze anexiale, recurență locală și diseminare
hematogenă)
-histologia tumorală – de la cel mai bun la cel mai prost prognostic: adenoacantoame,
ADK, adenoscuamos, cc cu celule clare, cc seros papilar, cc cu celule mici
-invazia LV
-statusul receptorilor hormonali este invers proporțional cu gradul histologic. Nivel
mare al receptorilor hormonali este asociat cu supraviețuire mai îndelungată
-gradul nuclear
-dimensiunea tumorii
-aneuploidia crește riscul de recurență și deces
-factori de risc crescut pt cc endometrial: cc endometrioid slab diferențiat, cu celule
clare, nediferențiat sau carcinosarcom
-după intervenție, factori de risc: cc de grad înalt, invazie miometrială peste 50%,
implicarea stromei colului uterin, LVSI, tumoră peste 2cm
High-intermediate risk=vârstă între 50-69 cu 2 FR, sub 50 ani cu 3FR, peste 70 ani cu
1FR. FR=grad 2 sau 3, profunzimea invaziei spre ½ exterioară, LVSI+
Follow-up
-examen fizic la 3-6 luni 2-3 ani, apoi la 6 luni pt până la 5 ani, apoi anual
-CA125 doar dacă a fost crescut inițial
-imagistică după indicație clinică
-educație legată de semnele unei potențiale recurențe, stil de viață, obezitate, exerciții
fizice, încetarea fumatului, utilizarea de dilatatoare vaginale/lubrifiante, consiliere cu privire la
nutriție și la efectele adverse pe termen lung ale tratamentului
Clasificare histopatologică
-aproximativ 95% din cancerele de corp uterin iau naștere din endometru, cel mai
frecvent subtip histologic fiind ADK
-10% din cancerele endometriale sunt: cu celule clare, papilar seros sau cu celule
scuamoase
-carcinosarcom, leiomiosarcom, sarcom stromal endometrial, sarcom nediferențiat
uterin
Simptomatologie
-97% se prezintă cu o sângerare vaginală anormală
-la femeile în premenopauză, menstruație prelungită sau sângerare excesivă precum și
sângerare intermenstruală
-toate femeile în postmenopauză cu o sângerare vaginală la mai mult de 1 an de la
ultima menstruație vor fi suspicionate de cancer și evaluate astfel
-toate femeilie cu celule glandulare atipice pe testul Pap care au peste 35 ani sau mai
tinere cu sângerare vaginală inexplicabilă, trebuie să urmeze colposcopie cu biopsie endometrială
-tumorile extinse local pot fi palpabile prin examinarea pelvină
Diagnostic
-10% din biopsiile endometriale se asociază cu rezultate fals negative, așa că dacă
persistă simptomele se recomandă dilatare și chiuretaj sub anestezie
-chiuretajul fracționat prin raclat al canalului endocervical și al pereților uterini
-testul Pap nu se va folosi singur pt dg cancerului endometrial pt că doar ½ din paciente
au modificări pe acesta
-ecografie intravaginală (grosimea normală a endometrului este până în 5mm!)
-stadializarea completă chirurgicală implică: histerectomie totală abdominală,
anexectomie și ovarectomie bilaterală, limfadenectomie pelvină și para-aortică și biopsia
implantelor peritoneale suspicioase, citologie din lichidul de ascită/lavaj peritoneal
-evaluarea HP trebuie să conțină: integritatea specimenului (intact, deschis, morcelare,
altele), localizarea tumorii (endometru, segment uterin distal, polip), dimensiunea tumorii, tipul
histologic, gradul histologic, invazia miometrială în mm, pronfuzimea invaziei, implicarea
stromei colului uterin, LVSI, implicarea altor organe/țesuturi (anexă, ovar, vagin, parametre,
peritoneu, oment, etc), citologia lichidului de ascită/lavaj peritoneal, statusul ggl, receptori
estrogenici, HER2
-în stadiile III, IV și boală recurentă se recomandă testarea receptorilor de estrogen
-IHC pentru HER2
-statusul MSI/MMR
-fuziunea genei NTRK (metastatic/recurent)
-testare TMB
-alte evaluări recomandate: mutații POLE, expresia p53 (normal/wild type=număr scăzut
de copii, aberant/mutant=număr crescut de copii)
-pt evaluarea extensiei locale – RMN pelvis este preferat. Dacă acesta este contraindicat
atunci se recomandă ecografie endovaginală
Indicație terapeutică
Tratamentul sarcoamelor uterine trebuie să conțină: doxorubicină, combinație gem+doce,
ifosfamidă, pazopanib, dacarbazină, trabectidin
Pt sarcoamele stromale endometriale low grade se poate încerca tratament hormonal
postop: megestrol, medroxiprogesteron, inhibitori de aromatază, analogi GnRH
Postoperator, endometrioid:
FIGO IA G1, G2: observație (preferat) sau brahiT pt LVSI+ și/sau peste 60 ani
FIGO IA G3: brahiT (preferat) sau observație dacă nu există invazia miometrului sau
EBRT pt high-intermediate risk
FIGO IB G1: brahiT (preferat) sau observație dacă nu există factori de risc
FIGO IB G2: brahiT (preferat), EBRT dacă există high-intermediate risk factors,
observație dacă nu există factori de risc
FIGO IB G3: RT +/- tratament sistemic (2B pt trat sist)
FIGO II G1-3: EBRT (preferat) și/sau brahiT +/- tratam sistemic (2B pt trat sist)
FIGO III-IV: tratament sistemic +/- EBRT +/- brahiT
Sarcom uterin:
În cazul în care tumora a fost fragmentată la HT sau a rămas bont de col uterin se va lua
în considerare rerezecția
Tratament sistemic:
Preferat
Doxorubicina 80mg/m2 la 21 zile
Alte opțiuni
Doce/Gem
Doxo/Ifosf
Doxo/Dacarbazină
Gem/Dacarbazină
Gem/Vinorelbină
Dacarbazină
Gemcitabină
Epirubicin
Ifosf z1-3 2000mg/m2/21 zile 6 cicluri
Doxo lipozomală (myocet) 40-50mg/m2 la 28 zile
Pazopanib
Temozolamidă
Trabectidin1.5mg/m2 24h, 28zile
Eribulin
În anumite circumstanțe
Pembro pt TMB-H
Larotrectinib sau Entrectinib pt fuziuni NTRK (2B)
Alte opțiuni
Carbo/Doce
Cis/Doxorubicin
Cis/Doxorubicin/PTX
Carbo/Pacli/Beva
Cis
CBP
Doxorubicin 80mg/m2 la 21 zile
Doxorubicină lipozomală
PTX
Topotecan 1mg/m2 z1-5/21
Bevacizumab
Temsirolimus
Docetaxel (2B)
Ifosfamidă +/- Pacli sau +/- Cisplatin (carcinosarcom)
Nivolumab pt dMMR/MSI-H
Dostarlimab pt dMMR/MSI-H
Larotrectinib sau Entrectinib pt fuziuni NTRK (2B)
Avelumab pt dMMR/MSI-H
Cabozantinib
Alte recomandări:
Everolimus/Letrozol (pt endometrioid)