Dăruiește-te și vei primi

Search înlocuiește cunoasterea

Audiobook înlocuiește cititul
Save înlocuiește fisa de lectura
Copypaste înlocuiește scrisul

În iarna lui 2020, scriam că darwinismul a murit și că logica firii presupune

declanșarea unor evenimente care vor opri lumea. Însingurarea este profețită. În
relația cu sine, conștiința nu mai este înstrăinată de sine. Mediul nevăzut al
vieții a evoluat. În continuă transformare este și mediul cel văzut. Civilizația
sacrificiului a apus. Noaptea darwinismului e luminată in zorii astrului interior.
Omul universal se trezește în primele raze ale răsăritului. Fiecare se scaldă în
desăvârșitul oceanul al prezentului. Rețeaua planetară a sentimentelor ne face să
visăm împreună. Izvorul marilor ape este hrănit de relația cu întregul reflectat de
clipă. Relația e sursa. Cum răspundem prezentului generează imuabila predicație,
cea care determină firii noi expresii, născând mediul deplinei exprimări ori,
dimpotrivă, repetiție în mecanica predeterminare a pendulul lui Foucault. Atenția
ne scoate din raza crudului balans al sabiei timpului. Suntem expresii desăvârșite
ale singularității. Eoni i-au fost dați bărbatului pentru a fi pregătit de nașterea
femeii. Apa vieții hrănește placentar matricea. În patriarhatul elementar plutește
pleiada elementelor nerecunoscute.
O viață, ca și o carte, este lucrată din 44 de meșteșuguri. Unind lucrarea
diferitilor meșteri, cartea se întregește, viața se unește. Cele 144 de elemente
din care sunt alcătuite toate lucrurile, relaționează în potențarea deplină prin om
și carte. Ca și meșteșugul cărții, meșteșugul vieții e nenumit. O viață trăită
înstrăinat de întreg, ca și o carte făcută de lucrători care nu se cunosc între ei,
se pierde în existențial, ex essere, se dizolvă în subconștient, precum un text
plagiat, precum un sonet cu măsuri nepotrivite.