CEITI 2020

Disciplina: Etica Profesională Profesor: Emilia Morarescu

Tema 7: Colectivul de muncă.

Subiecte:
1. Climatul sociopsiologic în colectivele de muncă.
2. Problema adaptării tînărului specialist în colectivul de muncă.

7.1 Climatul sociopsihologic în colectivele de muncă.

C.C. Platonov defineşte climatul psihologic - gradul stării de confort individual şi grupal,
condiţionat de influenţa mediului fizic şi social şi care, la rîndul său, condiţionează calitatea
activităţii individuale şi în grup. Iar climatul moral-psihologic este un gen al climatului
psihologic condiţionat de componentele morale ale relaţiilor dintre oameni (norme, valori) şi
care condiţionează la rîndul său atît aceste relaţii, cît şi dispoziţia colectivului.
Climatul social-psihologic are următoarele caracteristici specifice:
- în primul rînd, este una din faţetele vieţii cotidiene a oamenilor;
- în al doilea rînd, este divers în diferite colective;
- în al treilea rînd, influenţează în mod diferit membrii colectivului;
- în al patrulea rînd, influenţa climatului are urmări asupra stării psihologice a oamenilor.
Climatul social-psihologic posedă dinamică, condiţionată, în primul rînd, de determinantele
externe (condiţiile material-tehnice şi organizaţionale, factori obiectivi) şi, оă al doilea rînd,
de reflectarea acestor interrelaţii (adică determinanta internă, subiectivă).
Factori obiectivi:
I. Tipul de activitate, caracterul şi condiţiile muncii. Un moment important în acest caz îl
constituie alegerea profesiei sau orientarea profesională şi anume gradul de satisfacţie sau
insatisfacţie de la muncă.
II. Organizarea activităţii de muncă şi factorul economic, adică trebuie să existe atît condiţii
bune de muncă, cît şi stimulare materială diferenţiată.
III. Stimularea activităţii colectivului, adică motivaţia oamenilor, în special de a-şi compara
rezultatele sale cu ale altor oameni (concurenţa şi competiţia sporesc productivitatea muncii),
în afară de aceasta trebuie îmbinată stimularea materială cu cea morală pentru a spori
iniţiativa şi creativitatea oamenilor.
Factori subiectivi:
I. Structura, componenta colectivului. Din experienţa şi cercetările sociologice rezultă că
structura optimală a colectivului este cea combinată (oameni diferiţi după sex şi vîrstă, de
diferită calificare, cu diferite experienţe şi cunoştinţe). Un aspect important aici ar fi gradul
de utilizare a potenţialului uman şi anume în ce măsură cunoştinţele acumulate sunt folosite
corespunzător (absolvenţii instituţiilor de învăţămînt care nu activează în domeniul său.).
П. Compatibilitatea dintre membrii colectivului (influenţa particularităţilor individuale).
Există cîteva tipuri de compatibilitate:
- fiziologică - necesară în munca care necesită forţă fizică, rapiditate în mişcări, rezistenţă,
îndemînare, iscusinţă, dibăcie;
- psihologică - compatibilitatea psihologică nu trebuie înţeleasă ca o asemănare între oameni,
ci mai degrabă complementaritate de caractere, temperamente, calităţi emoţional-volitive.
Acestea nu există separat, s-ar putea vorbi despre o compatibilitate psihofiziologică.
- socială - un nivel superior ce presupune unitatea orientărilor, intereselor, aprecierilor,
valorilor (morale, spirituale, politice), concepţiilor, opiniilor.
III. Interrelaţiile existente în colectiv - în grup oamenii se supun unor anumite norme.
Trebuie să ţinem cont de apariţia grupelor neformale în colectiv, de caracterul lor (pozitiv
sau negativ), mecanismul lor de funcţionare.
Conducerea este factor primordial în formarea climatului moralpsihologic al colectivului. S-
a constatat experimental că managerii care se orientează la factorul uman obţin rezultate mai
bune, în comparaţie cu cei care atrag atenţia doar asupra sarcinii. Influenţa stimulatoare a
managerului este un indice al eficacităţii muncii sale. De el depinde crearea unei atmosfere
ce permite dezvoltarea potenţialului, stimularea activismului.
Formarea climatului moral-psihologic depinde de personalitatea şi autoritatea
conducătorului, de capacitatea de influenţă asupra oamenilor prin exemplul propriu cu
ajutorul mecanismelor de contaminare, sugestie, convingere şi imitare.
Este dificil de lucrat cu un şef caracterizat drept „nervos, neecilibrat, dur, suspicios şi
arogant" chiar dacă el este un bun specialist.
Starea anumitor parametri ai climatului social-psihologic nu întotdeauna este satisfăcătoare,
însă pe măsura dezvoltării colectivului şi perfecţionării lucrului educativ efectuat, climatul
sau anumite caracteristici ale lui se pot îmbunătăţi. Dinamica grupului poate fi o precondiţie
dinamicii climatului social-psihologic. Procesele fundamentale ale dinamicii grupului ce
influenţează asupra dinamicii climatului social-psihologic sunt:
1) procesul de formare a grupelor mici, inclusiv modurile de formare, mecanismele de
influenţă grupală asupra individului, dezvoltarea coeziunii grupei, acceptarea de către
membrii ei a normelor vieţii în grup, aderarea personalităţii la grup;
2) calităţile de lider, adică manifestarea simpatiilor şi antipatiilor în relaţiile interpersonale
din grup, ceea ce presupune acţiunea mecanismelor de dominare şi supunere, diferite stiluri
de influenţă a unor membri ai grupei asupra altora;
3) conducerea, adică manifestarea relaţiilor oficiale în grup în corespundere cu ierarhia
funcţională, ceea ce presupune prezenţa la conducător a unor calităţi de afacere şi de
personalitate, ce permit o activitate eficientă din punct de vedere a funcţiilor de bază;
4) acceptarea soluţiilor grupului include modurile de stimulare şi activizare a capacităţii de
gîndire a grupului, modurile şi formele de includere a personalităţii în procesul de formare a
soluţiei în cadrul grupului, formele şi definitivarea rezultatelor discuțiilor din grup;
5) procesele de transformare a grupului în colectiv presupun acţiunea principiilor
colectiviste, prezenţa scopului comun, satisfacţiii atît de la rezultatele muncii personale, cît şi
de la cea colectivă, tendinţa de a obţine performanţe înalte, influenţa educativă şi psihologică
pozitivă a membrilor colectivului unul asupra altuia;
6) realizarea activităţii în grup include metodele şi modurile de ridicare a eficienţei şi, în
acelaşi timp, dependenţa ei (eficienţei) de coeziunea grupului, stilul de conducere,
particularităţile de luare a de ciziilor, relaţiile interpersonale, activismul social şi în muncă,
stadrill dezvoltării grupului.
Însă fenomenele dinamicii grupului nu reflectă întreg conţinutul climatului social-psihologic
al colectivului, este important de studiul opiniile şi aprecierile membrilor colectivului.
7.2.Problema adaptării tînărului specialist în colectivul de muncă.
Cînd intri într-o companie, fie angajat pentru prima oară sau la post de conducere, fie prin
transfer de la altă companie, trebuie să ştii că vei fi obiectul curiozităţii şi probabil şi al
suspiciunii. S-ar putea să fii chiar urît de unii care sperau că vor putea obţine ei postul.
De aceea, situaţia unui specialist tînăr, care conduce mai multe persoane ce sunt mai în vîrstă
decît el/ea, cere tact şi înţelegere.
Sugestii pentru tînărul specialist:
1. Ascultă şi învaţă, mai bine decît să vorbeşti întruna, observă şi pune întrebări inteligente
decît să cauţi să-i convingi pe ceilalţi că ştii multe şi că eşti important.
2. Fii drăguţ în mod egal cu toată lumea. Curierul se poate dovedi într-o bună zi a-ţi fi cel
mai bun prieten. Un tînăr din administraţie, din biroul vecin, pe care-1 crezi nu prea
important, într-o bună zi ţi-ar putea deveni şef.
3. Nu te pripi să faci aprecieri despre cine-i drăguţ, cine-i important, cine-ţi va fi prieten. Pe
parcurs se schimbă părerea. Încearcă să-ţi păstrezi mintea clară şi lasă judecata pentru mai
tîrziu.
4. Invită-ţi colegii la masă, unul cîte unul. Caută să-i cunoşti în mod neoficial. Convinge-i că
ai nevoie de ajutorul lor pentru a te integra în echipă, vei vedea că te vor ajuta, doar că
trebuie să fii modest şi nu arogant.
5. Nu pune întrebări cu caracter personal despre cei din birou. Dacă încerci să afli bîrfele,
curînd te vei bucura de reputaţia ce nu ţi-o doreşti. Vei fi considerat ca făcînd parte din
tagma bîrfitorilor, ca o persoană în care nu poţi avea încredere.
6. Poartă-te bine cu personalul începînd cu cel de la secretariat pînă la cel de funcţionari.
Dacă-i tratezi cu consideraţie şi prietenie, ei vor fi gata oricînd să te ajute. Mulţumeşte-le
întotdeauna pentru orice serviciu bine făcut.
7. Iniţiază o discuţie în particular cu fiecare persoană mai în vîrstăl din subordine
declarîndui:
- ştiu că nu-i uşor pentru dumneata, deoarece eu sunt mai tînăr...;
- ştiu că eşti un lucrător foarte bun şi eficient. Am răsfoit dosarul dumitale fiind impresionat
de experienţa şi realizările ce le ai. Aş li fericit ca experienţa mea să fie completată cu a
dumitale...;
- sunt bine pregătit pentru a conduce acest compartiment (grup, secţie) şi, dacă mă voi
bucura de cooperarea tuturor celor de aici, vom putea întrece orice altă echipă din această
companie şi vom beneficia cu toţii, ştiu ce am de făcut;
- nu cred că e cazul să mai insist asupra diferenţei de vîrstă dintre mine şi cei mai vîrstnici
din această echipă. Sper să fiţi de acord?
Urmînd aceste indicaţii, vei avea parte doar de înţelegere, respect şi succes în colectiv.