Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Grădinița Modernă

    Încărcat de

    Elena Vrancean
    51 vizualizări92 pagini

    Titlu original

    GRĂDINIȚA-MODERNĂ-docx

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    51 vizualizări92 pagini

    Grădinița Modernă

    Încărcat de

    Elena Vrancean

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 92
    eee U7) Cla} VIORELE cea aT) PCa SS ‘ Snnn) ae Redactor se ‘MARIANA MARIN, doctor in pedagogic ‘Director comercial: \VALERIU CAVCALIUC, ‘master In pedagogie ‘VIORICA PELIVAN - specialist principal metodistIa GETS aconsilului municipal Chisinau ECHIPA DE CREATIE ena Busia, speci peineipl-metodist, DGETS ‘unin Chinas “liana Bostan, specials princpalmetodist, DGETS ‘municipal Chingy ‘Naalla Prepeli specialist principal: metodst, GETS munciplal Chisinau caterina Boloban, specialist principl-metodst, DIETS orasul Singers ‘Nelly Martinis speci principal metodist, DIETS manip Bal Natalia Zatea, toi, instil regal 183, ‘Chisinta, gead didactic supesior "Angela Dima, metodsinsttuyaprecolardn, 201 ‘raga Doves, Chisindo, grad didactic soprior ‘atianeRotar diecotnstituapreseoard nr. 9 Chisintu grad didactic uno "Ela Cirlig. mets insti resol ‘Chisnd grad didati una "Aa Vatilache, director, istitia precoarh ne 225, ‘Chignku grad managerial uu "Auric Bins, drctr istitia prego 135, Chin, grad didactic do ‘Vietora Cravtoy, director, instil prescolars mt 100, Chisint, gre didactic dot “Tamara Fetic, directo, instil prejcolara 108, CChising, grad didactic unu "Valentina Langa, director, Scoala prim 1 152, Chip, grad managerial uns ‘Natali Slasari, director, Soala primar ~geiini e120, Chin, grad managerial ns “Tatiana Gup decor, asia pegclar ~cenru comnitar, oral Rigean grad didactic dot Llane Morar educator istitutiapregcolart nr. , ‘rag Unghie, grad didactic una. “Tatiana Buza, metdist grad didactic masterin edagogie,insituiaprescolaré mr 196, mun. Chin, ppidings -MEMBRI ONORIFICL Maria Vtncane po, cont, Minter cet “Ylntins Ga, conan princi Maite cael Sten Cemortan hah pel. pau Janae, de hts pel prtonie “al Niuibede Trrdhlb fal Drei Eda, Tiere Spor nan hig ‘ur desc, doo babii, proeor niet UPS LCieang', Chita dentin Boar, dactorin edge ected ‘hoplaggi general, Unteatats dS dn Tiapd adern rl dr pe ce bre Alb ce Roma ‘Vasile Cloca st snide plo Roma ‘Vasile Fer Roma ‘Pera Hae err management pels DGETS fnancp Chins, ‘ior Data, Ro ‘ers Ciumae, pels prneip-neodi, DGETS mania Chins ‘Ane Pop dco nia peolar a. 216, Chin grad tanapr a Maria aranow mo ins prjesar 216, Chins speddaecc peror aria Com, dor nai preys. 2, orp Date, Chink, grad manage team Tesh, eons prea 1, Chit, rad tmegeralaan ata Cbotavoy, disco natiuipreclart 185, har rad manager a era eared det ns resco n.46, Chink, grad mgealn ae ota, etn insti pesca ne. 210, Chia, grad anager os Valse Zit diretor nwa pela 136, hin, grad mange Srulns Zaporocence dito naa roger. 2, Chinn gad negra oda Blbocrene decor nial prego 21, {his gad pagel ons ‘Ver cae, nip 7 Chips, nape te \elestins Procopvish rc natal 1, orl Unghea grad mage oe Indice de bons: Poa Modo 31052 Pain cnet Camera Tne de Stat Tacssono4es din 10.3108 “Teheoedatre inch compet Andre Derg ‘Coperta0 lvaitor! Modern Roda st- Donn 1342, or Chiin el 08232997, 981717 ‘wwwinvatatorulamd mall gradiitmoderesogmaicom “Tipe SC Boor OficeeSeLpun Chie, eredela A ‘MD 2001, Republica Moov Viorica Pelion Stela Comorton lena Piugean Natalia Ghet, Luda Fade, Eugenia Elin Eeaterna Schimbtor ana Marte ga Barba, Tatiana Buca Natalia Ghee Viorien Lacas Maria strats, Natalie Luca ‘Ana Bogect ‘Nina Ceboter Marina Saca ‘Aliona Popovici “Angele Dima na Rus Natalia Zoe Iva Mihalache Inna Mibalache Angela Seba ‘CUPRINS EDITORIAL Matt de formarea uni ditt crete copil de vit pres rem EDUCATOR $I CERCETATOR Mode frnri competitv copilr de vrs impure proce iain sajul”-modalitate de Inedare pentea copii preycoat ACTIVITATI EXTRACURRICULARE Cone ‘Un scenaria al sebatori presupune o singurd prezentare nnn 18 Intumeaartelor feumoase Coleen BUNE PRACTICI Focal. = Litera supirata am Gout. a Zamabeste pamdntel ~ebess ye = Giles ghictoetes Mea. Vreau si fu ecologist! Parfum de primavara ni Cucesteumtlstorim MANAGEMENT EDUCATIONAL Plana de actitate nati preclarein prio de Venn a Raportal anual deactivate sl conductors de muzica. Se Mode de plan a educfa muciala “ AGENDA PARINTILOR tal copie hfe ° MANAGEMENT EDUCATIONAL aor de serait nn - n ‘estate 203, rovetlyteaiiviowssone 7 Roport de astocrleare E 0 Gradinita Moderna MODALITATI DE FORMARE A UNEI DICTII CORECTE LA COPILUL DE VARSTA PRESCOLARA Voting ccuvdntul au apirat din necestae, Coil incepe ‘i vorbeass, laf, din nece sitate, Primele Ini cuvine se adreseazi nevoil de ocrotre ia orice nevoie sa: dori: {sunt anuntete prin intermedial unui pldns sonor, O cexprimare corect stisface mal repede necesiile unui ‘om intrucitele sunt inelese in timp util, Propozitiae borata corectexprima personalitatea si identtatea per- Formarea unel personne depinde faete sult de pro- cesul mental, ar scesta se traduce prin vorbire. Agadar vorbirea potenteazs gindirea givers. Este un cere care ddezvoltt personalitatea umand, iar mai tirca - supe ‘mafia individulal. Oamenti care se exprima confua st nu-slexprima pind la capit gindurile sun, in general ‘coli ireugesc mai gre si-irealizeze planurie, Vorbirea este inst gun proces care se inva pe tot parcursul vill. Nue neiodata prea tei su prea de- ‘reme si Inve o exprimatecorects conciss clr sat ‘nous asocatie de ide: ele timuleazscrativitates. Vor- birea eo inttoducere in vat, iar primal pasin acest seas estes invet si asculi,apoi ste asculi, 8 injelegi act te-ai exprimet bine sau nu. Copii sunt animati de ener- sie, descori au tendinta $3 imite, preiau neintentionat reel celor din jut precum ar fi preciparea, ng {rea finalurilor de euvinte (spre exemplu:in loc de buna linea saa revederedeseoriauzim bund dimmeata, larvedere, vorbirea moa” snearticulaté corespunvi- tor, consoande sau vocaele pronuntate incorect (rit sistit et) Intro lume a comunicfri,calitatea vorbieh devine deosebit de importants. Calitatea vorbilt consti In clavtateasunetelor,corectitudinea pronuntiel si eur- siitate ‘In ultimo timp am remarcat fatal 8 tt mat ml opi sunt deficitari sub aspectul pronutll corecte & svintlor,ceea ce presupune interventia activa gi sste- “a educatoarei Este un moment propice pentru a tn acest sens familia, corecarea desfigurindt: seis colaborare cu aceasta. Nu tof png atrag atengie ru. Uni ping spun: $i eu edd eram mic mu mcwtare sau cutaresunet, sau putem aur sake sist similar. Ali piingi bet alarma gi se adreseazi cialis, arin carurile mai difcilerolal ese pre 2: de un logoped, opilul pregtit pentru gcoald trebuie si posede wa Viorica PELIVAN, rmogistra in pathopedagogte, specialist prneipl-metodat la DGETS, nun, China Omen nscale inant iat pifecare este infueja, bx masurd ma id sau mat mare, se vorbien, eal deaf side ged al semeilr si Sarl Smiles Timbo} adccvat, care si-1 permit sii exprime corect ‘induril, dorinteles! taille emotional, s8-i verbal 2exe leer Ideile. Mal exact, trebuie 8 posede un limba) «orect din punet de vedere fonetic, lexical 4 gramatcal EL copilul apt pentra gcoal,trebule si stapaneasea limbajul- ca instrument deinformare, de comunicare si cexprimare. Formarea unul astfel de limba) se risiringe pozitv asupra devvoltaril intlectuale,afecti-motiva ‘onale sf volitiv-caracteriale a copa Invafarea limbajului presupune urmatoasele seeve: teale dezvoltii: 1) Dezvoltarea cognitiva normals; 2) Dexvoltarea capuctii sale de a dscrimina idea Antlege vosbirea altor; 3) Dezvoltareaabilitiit de a produce suneteg! sue Ares fo verde eee 4. exeiiipetditenersemetdorcapanct Format cuinienetaep ets 87 de aniclare sepa at. a eer er + Sete, se, sand, Sele, secur, ai [cog-cos. zale-jale | ate-ace [rasi-tasi ofa; jetrsid hare [ines —[eamicana] + nbienchiels seliscodl rote [cd ——[rgeige —] ZEEE nm ineipiincepsramptampt] > Rehm ie rebue jcoeute-crmete, [munti-munci_frac-lac ‘Nu putem trai fra a respira. Nu putem vorbi fir snugcd-musca phai-plici rupa-lupa ‘a respira, Respiratia are doua faze distincte: inspiragia pewepeste spice [eads asa —] yi eprtin. npira qe teu se bine ro ephe rior] te Orie ispr presspne aor aru prin oe nazale. © respraje coretajut la detensionare ga 0 pronunje corects. Cind copiulexpick dnd aera ala: 7 pe nas tebule sil invita si dinjeze arul in expir ‘pe gurd. In timpul expratei sll atinge corzile voce alate in pozte fonicd si prin subordonarea acestia se produce sunetul Exeritl practice de respirate pentru imbunat- sHrea dctel > Ne Inchipuim e& suntem pe cimp si gasim 0 ‘oat framoasi.O eulegem, mirosim si exclamam ,Ce frumos miroase floarea!” In timp ce expiram vor rostt {be doua oris «Ce framos mironse lonsea!” Se realireas de 100 [Ne inchipwim <8 suntem o minge cate se dezumfl ince, Ridicati minil la nivelul umerlor st pronuntat ‘sunetul 85” pind numa eula zce. > “Seinspirtadinc sapoise rostesc, ncepdnd lent ‘poi tot mai rapid pe aceigitonalitate -BRA BRE BRI BRO BRU BRA BRI. Se exerseaza de 8/10 ot ‘Aceste exerci se Vor realiza separa penta fecare silabi care incepe euo consoans éatt iva Moderna ‘CRA CRE CRI CRO CRU CRACRI [DRA DRE DRI DRO DRU DRA DRT FRA FRE FRI FRO FRU FRA FRI ‘GRA GRE GRI GRO GRU GRA GR HRA HRE HIRI HRO HRU HRA HRI JRA JRE JRL JRO FRU JRA JRE MRA MRE MRI MRO MRU MRA MRD PRA PRE PRI PRO PRU PRA PRI SRA SRE SRI SRO SRU SRA SRI ‘TRA TRE TRITRO TRU TRA TRI ‘JRA TRE TRITRO TRU TRA TRI ‘VRA VRE VRIVRO VRU VRA VRI STRA STRE STRI STRO STRU STRA STRI JDRA JDRE JDRIJDRO JDRU JDRA JDRI MABAPA -MABEPE ‘MIE MOBOPO MUBUPU, MUBIPO ‘MIBUPA, ‘MABIPU MOBUPA ‘MABAPA MABAPA Exerctia pentru pronuntie si gestic8. Piscutele prind foriel. Se pronunta mia, man” de alent spre rapid, de la voce joas a ridicat i se bate cu degetele in ‘mas pnd se prindegoricell Exerc de fnedlzire a buzelor ga Limbii, Fiecare cexerciti se efectueazi de 7-10 or Relaxim buzele gi suflam pe ele pn acestea ‘vibeeazA. La fl su limba, aceasta trebuie sho scoatem, farsi suflim pind simian cA vibeeazd (Sunetul scos 0 ‘ivise pari probabil amazant, dar nu suntem aici si ne amuzim, cis exersim). Spuneti LA LA LA. > Apal migcim limba in toate colturile gurl tne jucim eu ea pln slatinc& ne-am Incl limba gi bu: ree. > Rulim limba siincepem a promunga prelung su etal rere... (mers cu motocicleta, care poate cipita inensitat, in dependent deviter4),apol unm sibuzele ‘i promsngim br - de mai multe ox altend-o cu 92” prelung. > limba ese intra repede (calapisid,cind bea); > limba migeatd de la droapta la stanga(tic-tacul ceasulis 3 lime ise inform de lat limba iese tn for- smi de sigeata/ac; limba lese in formé de clus: Ge eect ced fecaresarcina separa, apol se combind toate tei; limba sterge buzele; > lime stexge dingii de deasupras limba sterge ledesubt: ‘migearicecalae ale limbil limba ghemsita in fundul gor _migcarielimbit ns iin sus cu gura deschst pronuntarea rapids epetatia silabel la; Tina palat js. Exerciit pentru buze gi obraji a fl se efectueaza e710 0 ing > > > > > Gradinita Moderna mised de sugere a obrajilor: gear de fuguiere a buzelos; smigeirideintinderea buzeor (mbetul) migeiride rotunjirea buzelor, ‘igcirt alternative de intindere gi rotunfire 8 duzelor; > miscari de tuguiere a buzelor pentru fairat, sulfa n umnare, balon, morigcss > migciei de aburite a oglinzis > migciri de umflare a obrajlr. Exercitil de inealzirea maxilaralui > Acest lueru il putem face ciseand gura (a stuncieind cseim de soma) de citeva or giapoi rostim MA ME MI MO MU tot mai repede. Migcim maxitarul In toate direcile pans simtim ci acesta este incalit, exerci de inchidere gl deschidere a guri > exert de coboriee st eidicarea maxilarclor > exert de alternare a maxilarelorinainte-na pol: > muscitura Exerepi pentru vill palatin e efectueazi de 7-10 oni. > exert de imitare a cscatalui; > exerci de imitare ainghititulu, tase > mised de deglutitie. Dezvoltarea respiratiei nonverbale:educarea ech ‘brut inte inspiral sexpiraie. Exerc pentru expieatie. > se sulénasul in batista (eu 0 nari, apot eu cea [alt nu permitei cu ambele nf oda se sud acral pe dosul mantis se tine un flyin aer se stinge lumainarea; seumfa balonul; se sulin aps cu paul “Exerciti pentru inspirate. > miroase foil, parfum: > chinelela vindtoare Ate jocurile recomandate sunt: ,Ceseaude?”,,Cine vine la noi, .Am spus bine, n-am spus bine”, ,Repeta ce spun eu’, Al cui este acest glast”, .Deschide-i ure: chea bine”, .Telefonul far fir, ec. Relul acestor jocuri Incorectarea pronuntie dfectuoase sl in perceperea co- rect ilar a sunetelor a fost de atte or proba, find fsrte mult indrigite de cop, vyyyy Friméntirl de limba - texte pentru corectarea pronungisfi cuvintelor rimintirile de limba sunt 6 bun gimmasticl Limit Cel care le vosteste trebuies8 le spuna repede, st Je pronunge corect 9 clar. La inceput acest lucra mu te- ‘ueste. Limba se incured in gurd gi sticnestersul eelor in jr. Fecare exerctinrepetat de 10 ori zlnic produce lecte substaniale tn formarea pronuntiel,ditil. Toto datd,aceste exerci dezvolt creativitatea, Respectati nite pasifregul la pronuntarea acestor proporii st anume: 1. Propoaiil tebuie pronuntate ct mat lar gi mai corect 2, Incepem ale rot lent, apo din ce in ce mal repe- de si mai tare ca volum! Repetati de 8-10 of 3. Dupi ce afi repetat gv-areusit st spunet repede, clar gi corect, incereat! apo s8 le spuneti cit mal cat gi ‘mal corect cu un ereion in gurd (ereionul sau pixul este ajezat pe orizontaldintre maxilare edt mai in spate po- sib. Desi abstacoul creat de pix sau crlon impedicé a. ticularea cuvintlor, In acest exeeiin exentil este efor. tul de a rostt fecare fonem (sunet corespunaitor une liter) e8t se poate de corect. Seva rosti de 2-3 ori rar si foarte clar ise vor lua pauze dupa 12 ~ 15 cwinte pentru caexerctil fe eficent > Sanda sarentr-o sandal, > Papucarul papucirestepapucii papuctrese, Pa pcdveasa nu poate papuciri papucit papucarull, > Lonilaluminaluméndrillaminati de lund prin Juminator -aluminato lumina in lamina ochilor. > Cintecul cintat de cantareata incancatoate in ‘nti cAntarejulincéntat de cantareacdntarejel, > Capra neagri-n pated cal, (Cum o ealed-n patru craps! CCrape capal caprit-n patr, (Cum a crapatpiatra-n pat (Capra neagr caled-n clinci, (Crapaciar capu capri-n cinch Cum a cileat eapra-n cline > Fluture pe punte. lature sub ponte. } Nod aoduros innodat nod peste nod. Uncerb cerca din cere cercel sii fas. > La Risrit in rdsrit a risiritorisiit > Gdiouga nous, Oui ous nous. Unvultursts pe-un pise e-un pis in pis > Uncocostire sa dus la descocostircirie, unde se descocostircireau gi ali cocostre! nedescocostire’- "tiscas se descocostiredreasc de cocostirciria Ii > Fata are flor pe prisps,prispa are flor, fata are lori pe prispa,prspa ae fori, > Cosagul Sasa cind coseste cit sas sag sagulco- seste. > Unui timplar i s-e-ntimplat 0 intamplare, Alt ‘mplar, auzind de intamplarea tamplarlut de a tam pliviea vent gis-a Jovi ow timpla de timpliia timpla- uli u intamplarea. Gandindusma cA te gindegt ck mi gindesc la XUne, gindeyte-te ci ma gindese cd te gindest la mine, Unciscat cu casca,casclanga casead } Unmoscuuncos, Incos - un cocos. ‘Mogul cu cosul, ‘Cogul cu cocogul Cocoyul cu mogul ‘Mogul cu cosul. >» Zitindva itrindys ind se vadistitviri, idva trad, Aris cit aris un ris gi s-0fcut de ris in fga ut nis, > Sei Tand tinda, Trtndaytrtntorul entnde > Zico cite ita Cam tseu, cama, coizkel rere Eu n-am zi. cams, cole, Cindi zc. totot ce > Cinteaoi cette, eu cine tea certat? Cercreats carta certo, mam erat cx-n o8- recio dint el ma crea cert certret din cota Calor cincsprnsce cera caboren > "Caratayalees cari correc carl > Zarit nsorsonat en varie, Zarsareinzorzonatein zac. > Lash cuurene, cute coturoasi, cbt in CGiatara ai GiturhCiotaroah. Balaban Bilsbinesc bilbieyteblbitribal- bite pe negindte. Bucur Bucur se bucur ct Bucurel ebucuros tm Bacuret Bucuni-te com +a bcurat Bacuroaia cand santos Bucur! bueros dela Buses Fata rar Serbe foe Hart foc ind fac fce fu > E pests prepelta pest, dae mat peste sunt pai prep peste 7 Oaapblat, dou spe late, pte sae ate pinch she sape late alte ante sae lt 3 Rid ms ns ek uy 8c muri, dar de cin blatrinvaa poesia despre raf, Rik i-acam strc ry je, rari "0 ghind porumbacs in porumbar swat. In porumbar poruinbaca tt porumbul ea mancat > O baba biland minine’o banana bibant > Un careaturist care carkaturizeaa cricatri cavcaurstice na poste aici arcu > Primprejarplimbarle prin plole pllejlese cer proprietor provincial > "Thnarel sot ino soa tances, fatten siinlpind nsition Gale apte me cu prvi de une seri case amure versurlandaize > "Pair buburize, ropiarchebuzs, iss wesc, arid pe pene > O bared brea fice zarvi pe‘ vara > Dow atobore love de-obze, a indie ep deecela cfu. Copa ev eapac capac cups > Recap un capac, pe capac unac 2 Ciprarlcrapacapl aprei pe capri in patra, > Saptesapelate sate ape spe latest lecar pe toate in spat >" Untimpla din strada Tmplari, pe cin tim- plicia in timplire loi din intimplaretamplreaa fn ‘mpl > Degosport m-am sonra, dade desgos- dirt mi pot desgonrodr, ict despoapdinia Papsboash Amo mit mous cipstinoai careare inci mie acd rome "Domn’ Duds, imi dout dude din dogal ~~ Gradinita Moderna tai JRREDES PAYSRPE) SCS Ppadem BPE MY op RETRY — SEPANG AIRY aoqinegd apamiy umneavoastr de dupa deal? 1 Conitorul Comid cosesecucoasacositorti co situra costa cu cositoarea 7 Croitoreasa Croina croleste. tn roitorie, croit ss cu croiala coi croitoreyte de critor 1 In frunzarul din frungaria li Feunza runzari frunzaese france, feunaulie s funzisoare infrunzite in frunzigulfrunzos, > Ospitarl s ospitria se ospateaz la ospataria ‘spitalcrt a lai Ospitare, unde ospateaxd caspetioste ni. > “Totam zis giam zisc-o zie, dae de aise m-am mat zis, Nick am ti, nil nook mai ce. Jocul $8 nu matings mingea de ping-pong” Scoput pronunarea et mai corecta a consoanel iaolats Material minge de ping pongs Desfasurates Joculul: Copili se aduna in jurul lanai geup de 2-3 masure alaturate. Fducatoarea pune fo minge la miflocul mse, iar toli copii sua, ros tind consoana ,f" gi asiguednd un sulle puternic ¢ sticient de intens pentru a mentine mingea in zona centrala, Jocul se reincepe cand mingea se atinge de ‘on copil, sau dupa scurte pauze, atunci cind copiit au obosit Tocul ,Repet dupa mine” Scope exersarea onomatopeelor -cU-cu: ga-ga". pet fectionarea azul fonematc Desfigurarea joculsis Copiti sunt asezatt In cere lunul in nijloc eu Ochi gai, Copit meng in cere pind ci copill din mila bate din pale, atuncl se opres. CCopill merge, atingepeunul dintre ei sspune peu ton fparecare cucu sau ga-ga". Copiulatins peacelagton Urebuie si repete dupa el. Dacha repetat mai bine, tea in cote Jocul ,De-s balonul” ‘Scop: Exersatea pronunfici corecte a consoanelor Pivot Desfagurareajoculu: Copil sta in cere mic, ei re= prezintibalonal. La comands educatoares,Umflin ba- Tonal’; tot copii sulla rostind consoana .f si Tirgese cercul (halon se uma). La comanda Arm injepat ex ‘un a” cop spun Se dezanfi!rostesc consoana lin, indengat, apo: revin in cere mic Joi -Réspunde repede”™ Scop exersarea consounel 4 asocate cu alte con Material un scot cu nisip sau 6 minge Desfisuraresjocul: Copii stain semicere in pi soar Educetoarea pune o iniebare, apo! arunca seu Total un copil. Aeestatrebuie r8spunda repede, cu fora gst atunce sicwletl inapos Invrebari + Cum spunem calutulu i se preset? (pr po 1 Guam face ereanga cin erp (tr t2e050 Gum facem cand ne este rig? (beer BP + Cum sind ceasul ere tre Gum se aude cid Fuge clu? (rap, trap. Jocul ,Ursul stalbinele™ Gri inita Moderna Scopi exersatea vorbit neteor b, 2.8 Material cogulete care eeprezina stupal Regula jocula-bazai puma grupul dealbine la care sursul merges fure miere, ti pentru destigurares joculai: Cogulefele sunt agerate i sala de grup la dstanje unul de alta in jurul lor» albinele. Vine usul a fare mierea primlu ‘up. Alfinele bizate cu o sntensitate mica biz-bar- biz ‘Ursul mergela al Iles stup, apoila al IT-La,intensitatea sunctelor crest de In un stp I ltl biz-baz baz, biz ban Ursul mormaies Mor-mor-mor. Pima albina care ingoapé ia local ural. Jocul se destigoaed pd copii bose. Jocul ,.Telefonul fara fir” Scop: perfectionarea concomitenia ¢ auzulul fone matic 8 pronunisi corecte a combinatiet de sunete (aonseas) Desfiqurates Joculul: Copit sau aliniati wnul Ki gallu. Eaucatoavea in fafa siului rosteste un euxant "rd sens primului copie gla tare, Acestaspune cop Tului urmitor s.mad. Dac cineva gresete,educatoares ‘merge ling est pronunta un alt nonsens mai user, care trebuie s e rostt de fecarecopil pan la capatul su ui, Daca toi copi din grupa reugescs8 spund acelayt onsen, dup cea spus sultimulcopiltoticopisbat din palme, Jocul se poate dsfagura in céteva variante mat ‘omplicate, in functie de nell intelectual al copilor din grapa, Aces joc se poate desfagura gi cu gl incet, "ps Recarwi copil la ureche. Regula jocull este aeeasi xemple de nonsens tadad, tamnsd, totudst, ada fever favor fie cabag, pugubog gpa, pigs pronuntarea coretaa su ‘aja iss, sas tacog, ec, tig0e tra, pia,cra, cro, cru, zbra, bru, Scarapra Jocal ,Silabelor Seopa: formarea deprinderi dea formula propozti ou un cudnt dat, despartizea cuvintelor in silabe, for ‘mates deprinder dea gist cuvinte are s inceap cto slab dats Sasa didactic aletuiasc proporitiicuun cu- ‘vant sugerat prin imagine sau verbal, sa desparta cuvin {elein silabe, mengionand numarul silabelor, sa gaseasea ccvinte care #8 nceaps cao silaba data CContinutul joculis formate de proposiit cu sau fara suport material, despaeticea cuvinelor in sllabe 5 preciaea mumaru acestora, exprimagea cat mal ul torcuvinte core incep cto anumit silaba, Regulilejoculs + Copill aumit de edueatoare alee un eton, de snumeste ect i formaleara o propoaite + Jetona este tcansmis alts coptl care desparte cuvantulin sabe, precizind numarul acestora ‘+ Sestabilest prima slab a cuvantul ise cere sien altorcuvinte care sk coogi seeess slab + Este iterzs ea un cuvant now format 8 fe pro runfat de ms make ori + Raspunsuril trebuie se de timp marcats de batt din pale adrere intro limit + Raspunsurilcorecte sunt aprecate pri aplaze + Raspunsurile incomplete sa gresite sunt corectate Educatoares pronungao slab Copia eu care adatmana adauga imediat all silaha pentru a construt ‘uncuvdntcu sens, apo il repeta in intregime, "> Educatoaeea spune un cuvinty iar copia ‘St specifice particularitaile de adaptare ae anor grupuri de animale si plante la sehimbarile sez-| > Simanifesteatentie auitva gi auz fonematic| in situate solctate. Sarcini = Numarati-vi dela 1 Ja 4 fn baza anotimpurilor,, lincepind ev anotimpul toamna; Form gruputi conform anotimpurilor; = Enumerai si scrieti cu ce ne bucurd tourna; + Marea consoanele si vocalele dint-un cuvént. Referint bibliografice: 1. Bolboceanu, A. si grupul de autori Curricul mul educaiet copiior de vrsta tinpurie i preseoara (1-7 Ani) tn Republica Moldova Ed. a-a, Chigindu, Carin, 2008; 2. Baranov, M, Botnar,V., Veinceana, M. Tones- cc M, Ghidulcadrlor ddactice pentru eductia timp Fe precolard, Elan Pligrl, 2008; 3. Taiban, M, Berescu, Ax Cunstnfedespe nati thom in grinta de copi 4, Vrinceama, M.s grup de autos, 1000 wna eide entra oeducaietinpuriedecaltae. Ghd pentru tuucatori, Chisndu, Tipograia Central, 210; ‘5 Comportamentl animale, Feliity Brook. 4 CURSA CAMPIONILOR Scenariul distractiei sportive (grupa mare) ‘Pinte dretae coial resin deta a ‘odihna si la timp liber, la joc sla activity re ‘creative propriivrstet sale. Orice distract este sirbi- toare att pentra copii cits pentru dasedli lor yi, nu ia ultimul rind, pentru péringi, Organizarea une distract cst un excelent prilj de a pune in valoare imaginatia si creativitatea fiecirola ~copil san educator. ‘Astfol de manifestis exereta o influent’ educali- ‘i buzata pe domeniile de dezvoltare:cognitv, ocio- ‘motional, ii, care sunt intercondiionate, cop ind ovientat spre cit mai multe actviati ce permit dezval tarea lor sub toate aspectele,potrecerea timpulls liber, ajutinda s8 constientizeze & timpul liber este o parte activa din viata oricdruiom, menta si menfina staea de Sindtate sii intregeascdindividualtatea, inluentand stl portiv personalitate copilor nostri De aceea, am finut cont de opiniile copllrs piein lor ca aceste activtii si mu conduca la supraincircare, isi fle relaxant si reconfortante, si rispunda dorin- {elor acestora. Am lisat loc spontaneiti,imaginatie Bejenaras Sy Ecayia rucicall) Univers Pedagogi 2004 resi proprie Radu, D.Clpoyl Chisin, 194 Radu, D, Surcanu. a, Cte, esp, Edgar TULTA de agin, Obiective de referint ‘Si recite expresiv poezit simple cu uillizares intonatiet corespunza- toare, mimici, gesturilo; “Si interpreteze céntece en dife- rite carectore, espectina rege de tinut,dictie articulaie; Si exprime, prin migcisi conduita unor personaje conform continutulu poezilor,cintecelors + Si execste miscrigfiguri le- rmentarede dans, manifesting expre- sivitate corporal In relate cu carac- terul variat a muzici Obiective operationale: + Si modeeze voces In corespun dere cu cea a personajuli din senetis ~ Siaplice un limb} mimico-ge ‘wal in cadraljocului ial scenetei, Si execute expresiv migrile s seratede textljoculul al dansului. Decor: sala e festiv amenajata ‘eu baloane,jucai Copittinora ts sala in Lintigor, se aranjeaza perechi. Bund dimineaa,soare, Ta privest-ma un plc, [Nu-aga cd sunt mal mare? ‘Am crescut nu mai sunt mie Vrednicebitrinal soare Siebun cufiecare, Dacdura i lamina, Crest floarea in grading, ize, futur, paigort Sibujor in obeijor Cu clduralui cea mare Cees copii pinta soare! Cintecul »Soarele” examina sole siattcigul ‘Siler viaflrtor, ieuredininatt rz expr pt a ‘Sinead eon Scanned gala er- east “flor sus pce i nor Soanie cea ecm fat sam eat ‘Totpatin hina rece ‘Rix Deuneareowesnalerdare i | Grad IN LUMEA ARTELOR FRUMOASE (scenariu consacrat Zilei Copilului, grupa de varsta mixta: mare-pregatire) Olga BARBALAT, conductor de muzica institutiaprescolard e196, Fagor, mun, Chiginds eluator-metodst,institi presclaré ne. 195, Figura, mn. Chip Sistine fecal? Slam ncapeoae sti mare Casiaisitattlonea care Infiecare i (Ce-ar i pimantul fari pomiz (Ce-ar i pimantl fas soare? (Ce-arfi pimantl fra florit Cear fi pamintul fri oameni, Ce-arfiviata fark vis, ra speranta tn mai bine? Ce-srf doar virsta bitrinetit Fira savem copilrie? Lisayi-ma sifu copil, ‘Sisinm, clam copii Lisafi-ma st inflorese Ca loarea dulce din clmpie! [asati-ma si fa opi, Si zburd o clips fercit, Si simt a primavarae Si pentru mine mult rit! Asatisms a fu cop, 1Lisafisma spre cer si zbor, Deschideti lacatal fie Siugaspre-al mea vitor! Cantecul Golo-ncodr-mpitratest..” Colo-n codri-mparatest FEste-ofaridin povesti, ‘colo nici eu nel tu Nuputem ajunge, nu! (bis) Rens Numacresit Numa crezi? Hai, inchide ochil Si-ai sive fal 8 vers, Daca nu ma creat Sub acompaniamentul refrena- Iu, copiti bat din palme si se agaza pe sciunele, care sunt aranjate in semicere intrerupt. In seena apare Coliopia - Musa poeciet. Coliopia: Band iva, dragii mei! Incotrotineticale? Cop: Am pornit spre tara Ar- telor Frumoase st mat rscolim tarde -murile, care ined nu le cunoaster, Cop: Dar unde am ajuns ~ ma stim, Coliopia: Ati poposit in ospetie Ja muzele frumosulai, Va vom vent ita Moderna Tr aBUZA, pe rind ca si vi punem la incercare Ex sunt Muza poezii Coliopi, care intotdeauna vin si vi deschid dru mul spre noi cunostinte, spre noi sen- “Albina adund mierea din flo Eu din proverbe izicitori, ‘icald abinuei in loricee, ‘Mie mii cald in cuvintele mele ‘Cuvintul e cel are ne aduna. As vrea si vid cu ce putefi si mi bucu: -mi, ce git despre poe- ‘Mai male ewvinte, ada pate in rinduri are rimeaza unl altul, formeazi o poezie. Gopi: Poezia poate fi pi Copit: In poezille lirice post ‘i-}I mirturiseytiemotile fata desu Dect Azi ag vrea si rect o poezie in special pentru mimica: ‘Cand e mama lings mine ‘Nope sunt mai senine, Steele scipese mai tare, Siluceafaru-i mai mare. (Cand e mama lang’ mine Imtestecaldu gibine, Nu mi-efic nici de ploaie, Nici de ig, nic de vapaie! Vai, ce-bine,ah, ce bine, # lis somnu-ntrecopll, In pragulvsuluide-argintcu ue. saletu-nbrate sient, ‘Camd-nvelest cineva gti, che ‘mamica mes, Tar cand mé scl doua iin co: sul mes cu juctit (Coo fundi-n par m-asteapta iar pépuse,ce mia dato-n dar, $i mi se umple inima de drag Pentru mimica mea, -Mamicut-aga ca tine tot a5 spa- ne origicui, Tota fel de ribdstoare,defrumoas, iubitoare, Buna si-ngidultoare, alta-n oat lumea ni, “Mamicufa, minicua, end dioasi ma priveyt, Situ, chemi stipinegt tot gindul, si ck de-ag umbla pimantal 1N-ay gs stifle randul, deca ne din povestit ‘Totea glee bdatoare ma jatatca x8 pages, ‘Meal ings erese mai mare,m-allnvat ca 8 vor- bese ‘Mico, mamicut, cred, cd n-am si wit vre-o dat, (Cand eram bolnavi tare cite noptide-ngrijrare, (Cte acriarvitoare tu mi-ai divuitla pat! Tiimuljumesct Copil: Dar mai tim, ci poezia suprapusi pemelodie devine cintec. vem o surpeiza musical si pentru tata, acd afar soar, ari mergem la plimbare, O veste mare-am alt: Numaiavem nevoie sine sculim devreme “Tata maging sa Iuat! ‘Are cam multi tabla este putin cam rls, Nuporneste imediat, Sidaci ai benzind, merge eu pastilina, “Tata maging salut! Re hei, munis marea ne-asteapti Pe noi, cop, imediat! Dar din plcae, pin spre sears Din faa casei nune-am migeat! ‘SUA rien ae, 4 upg fare, ‘Sv-un axon dliat, fla urche parci-o mica strechie, "Tata magi ga loa Are personaltate ci mal pesus de toate, ‘Are-un desing minunat, ‘Namal tn flu tu, ute, am dat de grew, "Tat, magn astral ite, cd masa deplasat ‘ata o abla g-a nat! Collopia: Sunt maiumita de cunostingee woasre. Drept risplata va darulesc aceasta cate. In ea vet gel ‘sultelururl interesante, Pn la nol intl Succes in

    S-ar putea să vă placă și