Universitatea "POLITEHNICA" din Timisoara

Facultatea de Arhitectura

Curs – 4 – Proiectarea Structurilor

Anul III, sem II, 2009-2010

Curs: Sl.dr.ing Mircea Cristutiu

Seminar: Sl.dr.ing Mircea Cristutiu, ing. Nicolae Muntean

Bibliografie:
Furdui Cornel – Constructii din Lemn – Editura Politehnica
C. Dalban – Constructii cu structura metalica – Editura didactica si pedagogica
3.4.2.4 Rezistenta lemnului la forfecare (taiere)

T T – forta tăietoare maximă

 [daN / cm 2 ]
Af – secţiunea de forfecare a elementului
Af
 ef   admis (f í,g,k )
Există 2 moduri generale de a încerca epruveta:

a) solicitări transversale la tăiere – planul de tăiere este perpendicular pe

direcţia fibrelor
b) solicitări longitudinale – planul de tăiere este paralel cu direcţia fibrelor
 a)plan de forfecare transversal

aplicarea planului de tăiere aplicarea planului de tăiere

transversal radial transversal tangenţial

) plan de forfecare longitudinal

b1) plan de forfecare longitudinal perpendicular pe sectiune

plan longitudinal radial plan longitudinal tangenţial

b2) plan de forfecare longitudinal perpendicular lungime

plan longitudinal radial plan longitudinal tangenţial

3.4.2.5 Influenta umiditatii asupra rezistentei lemnului

Rezistenta lemnului [%]

100

1
30

10 15 20 30 40 50 U [%]

1 – variaţia rezistentă la compresiune => relaţia c – U

2 – variaţia rezistentă la întindere => relaţia i – U
3 – variaţia rezistentă la forfecare în raport cu U => relaţia – U
3.5 Dimensionarea elementelor de construcţii din lemn

3.5.1 Generalitati

La dimensionarea elementelor structurale din lemn se iau în

considerare două tipuri de stări limită:
- Stările Limită Ultime (SLU)
- atingerea limitei de rezistenţă (epuizarea capacităţii portante )
- pierderea stabilităţii formei sau a echilibrului static;
- ieşirea din lucru a elementelor prin deformaţii excesive sau
datorită deformaţiilor remanente excesive;

- Stările Limită de Exploatare Normală (SLEN)

- deformaţii care afectează estetica sau exploatarea elementelor şi
construcţiei;
- vibraţii care influenţează asupra confortului persoanelor sau
exploatării normale a structurii;
- alterarea materialului (incluzând şi dezvoltarea fisurilor sau a
crăpăturilor) care este susceptibilă de a avea efect defavorabil
pentru durabilitatea structurii.
3.5.2 Actiuni si gruparea actiunilor

- încărcări permanente (G), cu durata de acţiune mai mare de 10

ani (greutatea proprie a elementelor de construcţii);
- încărcări variabile de lungă durată (Q), care acţionează 6
luni….10 ani (încărcări din depozitare);
- încărcări variabile de durată medie (Q) , cu acţiune de 1
săptămână….6 luni (încărcări din exploatare, zăpadă în unele zone, etc.)
- încărcări variabile de scurtă durată (Q) , cu acţiune pe o perioadă
mai mică de 1 săptămână (zăpadă, vânt);
- încărcări instantanee (E) ( acţiuni accidentale, seism, foc).

- combinaţia de incarcari la SLU

1.35G+1.5Q

- combinaţia de incarcari la SLEN

1.0G+1.0Q
3.5.5 Calculul elementelor din lemn cu secţiune simpla

3.5.5.1 Dimensionarea elementelor supuse la întindere centrica paralela cu fibrele

Verificarea se face in aria neta
 t ,0,d
1
ft ,0,d
Nd
 t ,0,d 
A
A  bh t,o,d
kmod  ksys  k h  ft ,0,k
ft ,0,d 
M

Unde :
kmod - factor de modificare a capacităţii portante, funcţie de tipul
încărcării şi clasa de serviciu a construcţiei
kmod – factor de rezistenta al sistemului
kh - coeficientul de siguranţă a condiţiilor de lucru luând în considerare
abaterile privind calculul, execuţia, asamblarea şi montarea construcţiilor precum
şi neuniformitatea eforturilor unitare în dreptul găurilor şi chertărilor
γM - coeficientul parţial de siguranţă pentru material
Exemplu de calcul
Lemn GL20 10
Forta axiala de proiectare Nd=100 kN=100x103 N
Aria sectiunii transversale A=15x10 = 150 cm2=150x102 mm2
Rezistenta la intindere perpendiculara pe fibra
ft ,g ,k  15 N / mm 2

15
Nd 100  103
 t ,0,d    6.67 N / mm 2
A 150  10 2

A  b  h  15  10 cm 2
k f
ft ,0,d  mod t ,0,k ;
M
Ex : kmod  0.6  lemn lamelar la actiuni permanente
kmod  ft ,g ,k 0.6  15
 M  1.25  ft ,0,d    7.2 N / mm 2
M 1.25
 t ,0,d 6.67
  0.926  1 Caracteristica Notaţie Clase de rezistenţă
ft ,0,d 7.2 GL20 GL24 GL28 GL32 GL36
Rezistenţa la încovoiere fm,g,k 20 24 28 32 36
(N/mm2)

Rezistenţa la întindere
(N/mm2) ft,0,g,k 15 18 21 24 27
- paralelă cu fibrele ft,90,g,k 0.35 0.35 0.45 0.45 0.45
- perpendiculară pe fibre
Rezistenţa la
compresiune(N/mm2) fc,0,g,k 21 24 27 29 31
- paralelă cu fibrele fc,90,g,k 5.0 5.5 6.0 6.0 6.3
- perpendiculară pe fibre

Rezistenţa la forfecare fν,g,k 2.8 2.8 3.0 3.5 3.5

(N/mm2)
Modulul de elasticitate
(N/mm2) E0,me,k 10 11 12 13.5 14.5
mediu x 103 E0,05,k 8 8.8 9.6 10.8 11.6
minim x 103
Densitatea ( kg/m3 ) ρ g,k 360 380 410 440 480
3.5.5.2 Dimensionarea elementelor supuse la compresiune centrica paralela cu fibrele
 c,o,d

stalp
flambat

Sectiunea A-A
  c ,0,d  c ,0,d
 1; 1
kc ,y  fc ,0,d kc ,z  fc ,0,d
Le,y
y   k c ,y
iy
Le,z
z   k c ,z
iz
Iy h Iz b
iy   ; iz  
A 12 A 12
y f z f
rel ,y   c ,0,k ; rel ,z   c ,0,k
 E0.05  E0.05
Nd
 c ,0,d 
A
A  bh
kmod  fc ,0,k
fc ,0,d 
M

Unde:
Le – lungimea de flambaj a elementului;
λ - zveltetea elementului;
λrel - zveltetea relativa
kc - coeficient de reducere datorat flambajului
Element de lemn incleiat GL24

L= 4 m
b=15 cm
h=30 cm

N= 500 kN

Rezistenta la compresiune perpendiculara pe

fibra
fc ,0,k  24 N / mm 2
Iy h 30
iy     8.66 cm
A 12 12
Iz b 15
iz     4.33 cm
A 12 12 Sectiunea A-A
 Iy h 30
iy     8.66 cm
A 12 12
Iz b 15
iz     4.33 cm
A 12 12
Le,y  Le,z  4 m
kc
Le,y 4  102
y    46.19
iy 8.66
λe
kc ,y  0.8
Le,z 4  102
z    93.38
iz 4.33
kc ,z  0.33
Nd 400  103
 c ,0,d    8.89 N / mm 2

A 450  102
 Nd 400  103
 c ,0,d    8.89 N / mm 2

A 450  102
A  b  h  15  30 cm 2
kmod  fc ,0,k
fc ,0,d  ; kmod  0.6
M
kmod  fc ,g ,k 0.6  24
 M  1.25  fc ,0,d    11.52 N / mm 2
M 1.25
 c ,0,d 8.89
  0.964  1
kc ,y  fc ,0,d 0.8  11.52
 c ,0,d 8.89
  2.338  1
kc ,z  fc ,0,d 0.33  11.52