Teste

La tema „ Malformaţiile congenitale ale sistemului nervos central “

1. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS hidrocefalia
poate fi univentriculară
a. când este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
e. cind este blocat numai un orificiu Monro si stenoza de apeduct Sylvius

2. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi biventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
e. in stenoza de apeduct Sylvius si atrezia găurilor Magendie

3. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi triventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
e. cind este blocat numai un orificiu Monro si atrezia găurilor Magendie

4. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS hidrocefalia
poate fi tetraventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. din procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
e. cind ambele orificii Monro sunt obstruate si stenoza de apeduct Sylvius

5. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi externă:

a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. numai sistemul ventricular este dilatat
c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
e. este dilatată cisterna Magna

6. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi internă:

a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. numai sistemul ventricular este dilatat
c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
e. este dilatată cisterna Magna

7. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi mixtă:

a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. Numai sistemul ventricular este dilatat
c. Lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
d. Compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
e. este dilatată cisterna Magna

8. Hidrocefalia comunicantă este provocată de:

a. un blocaj al resorbţiei LCS
b. hipersecreţie a plexurilor coroide
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
e. când este blocat numai un orificiu Monro

9. Simptomele hidrocefaliei sunt reprezentate de :

a. creşterea rapidă in dimensiuni a neurocraniului
b. tulburări oftalmologice
c. tulburari neuropsihice
d. sindromul de hipertensiune intracraniană
e. dismorfia craniofacială, fruntea forma triunghiulară

10. Procedeele de drenaj intracranian sunt:

a. derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen
b. drenajul ventriculo-peritonial
c. ventriculocisternostomia
d. drenajul ventriculo-cardiac
e. toate corecte

11. Dolicocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene cu
excepţia:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor

12. Acrobrahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor

13. Pahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor

14. Turicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor

15. Plagiocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza unilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor

16. Oxicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
 a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza tuturor suturilor
e. sinostoza suturii metopice

17. Semnele cardinale ale craniostenozelor sunt :

a. dismorfia craniofacială
b. sindromul oftalmologic
c. sindromul neuropsihic
d. tulburări endocrine
e. microcefalia

18. Alegerea momentului optim pentru tratament chirurgical al craniostenozelor :

a. după 12 luni
b. nu mai tîrziu de vîrsta de 6 luni.
c. virsta de 2 ani
d. virsta de 3 ani
e. virsta de 5 ani

19. În encefalocele herniază:

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos

20. În meningocele herniază:

a. meninge
b. ţesut cerebral
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos

21. În meningoencefalocele herniază:

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos

22. În encefaloventriculocele herniază:

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos

23. În meningoencefaloventriculocele herniază :

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. ţesut osos
d. ventricul
e. LCS

24. Meningoencefalocelele (ME) de convexitate cuprind:

 a. ME occipitale
b. ME parietale
c. ME frontale
d. Sfenoorbitare
e. ME laterale (de pterion)

25. Meningoencefalocelele (ME) bazale vizibile cuprind:

a. frontoetmoidale
b. nazofrontale
c. sfenoetmoidale
d. nazoorbitare
e. nazoetmoidale

26. Meningoencefalocelele (ME) bazale nevizibile cuprind:

a. ME sfenoorbitare
b. ME sfenomaxilare
c. ME sfenofaringiene
d. nazoetmoidale
e. nazofrontale

27. În meningocele herniază:

a. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
b. măduva
c. canalul central
d. ţesut adipos
e. nu există participare medulară

28. În mielocistocel herniază:

a. nu există participare medulară
b. măduva
c. canalul central dilatat şi împlut cu lichid
d. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
e. ţesut adipos

29. În mielocistomeningocel herniază :

a. acumularea de lichid în canalul central şi în spaţiul subarahnoidian
b. măduva
c. nu există participare medulară
d. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
e. ţesut adipos

30. Simptomalogia clinica a meningomielocelelor cuprinde :

a. semnele neurologice
b. semnele locale
c. malformaţii însoţitoare
d. tulburări endocrine
e. toate corecte

31. Procedeele de drenaj extracranian sunt:

a.derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen
b.drenajul ventriculo-peritonial
c.ventriculocisternostomia
d.drenajul ventriculo-cardiac
e. toate corecte

32. Trigonocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene cu
excepţia:
 a.sinostoza suturii sagitale
b.sinostoza suturii lambdoide
c.sinostoza bilaterală a suturii coronare
d.sinostoza suturii metopice
e. sinostoza unilaterală a suturii coronare

Teste
La tema „ Tumorile cerebrale şi vertebro-medulare. Parazitozile SNC”

1. În caz de crize adversive globili oculari şi a capul se deplasează

A îndirecţie opusă focarului
B spre focar
C nu depinde de lateralizarea focarului
D mişcarea este limitată în plan frontal
E mişcarea este limitată în plan orizontal

2. Cel mai frecvent la copii se întîlnesc

A craniofaringioame
B glioamedechiasmă
C tumori neuroectodermale
D tumori hipofizare
E tumori metastatice

3. Sindromul convulsiv incadrul afectării lobului parietal include

A crize adversive
B paroxisme viscero-vegetative
C paroxisme operculare
D crize sensitivo-motorii
E halucinații gustative

4. Motomorfopsia poate fi calificată drept

A variantă a hemianopsiei
B variantă a agnosiei vizuale
C variantă a dereglării vederii cromatice
D halucinaţii vizuale
E afectarea globului ocular

5. Tumori neuroepiteliale sunt toate, cu excepţia

A neurinoamelor
B astrocitoamelor
C osteoamelor
D oligodendroglioamelor
E meningioame

Noţiunea „sindromoptico-chiasmal” încadrează următoarele simptome

A hemianopsie binasală
B stază papilară
C hemianopsie bitemporală
D atrofie optică primară
E atrofie optică secundară

Majorarea dimensiunilor şeii turceşti pe radiografie craniană s ugerează

A hipertensiune intracraniană
B craniofaringiom
C tumoare hipofizară
D tumoare de lob temporal
E tumoare de lob frontal
6. În caz de tumoare de trunchi cerebral dereglările de motilitate sunt
A mai frecvent prezentate printr-o hemipareză profundă
B mai frecvent prezentate printr-o hemipareză superficială
C mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză polimorfă
D mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză omogenă
E parapareză superioară

7. Cel mai frecvent craniofaringioamele se manifestă prin

A dereglări de vedere
B sindrom adipozo-genital
C hidrocefalie tetraventriculară
D hidrocefalie biventricular
E panhipopituitarism

8. Simptomele cele mai frecvente în caz de adenom hipofizar sunt

A acromegalie, cefalee
B cefalee, dereglări de vedere, acromegalie, slăbiciuni
C acromegalie, dereglări vizuale, diabet insipid, amenoree
D gigantism, dereglări sexuale
E nanism hipofizar

9. Modificări oftalmoscopice în cadrul adenomului hipofizar sunt

A stază papilară
B atrofie primară a nervilor optici
C atrofie secundară a nervilor optici
D tablou oftalmoscopic normal
E hemianopsie bitemporală

10. Tabloul clinic al unei tumori intramedulare de intumiscenţă cervicală se

compune din
A dureri cervicale
B limitarea mobilităţii coloanei cervicale
C hipertonus în muşchii braţului
D simptomul Horner
E dereglări sfincteriene

11. Tumori provenite din adenohipofiză sunt toate, cu excepţia

A adenoamelor eozinofile
B adenoamelor bazofile
C ganglioamelor
D adenoamelor cromofobe
E neurocitoamelor

12. În caz de tumori hipofizare craniografia determină

A hiperostoza apofizelor clinoidale
B mărirea dimensiunilor şeii tuceşti
C erodarea apofizelor clinoidale anterioare
D mărirea dimensiunilor orbitei
E dilatarea miatului acustic intern

13. Voma în cazul tumorilor de fosă posterioară este cauzată de următoarele, cu excepţia
A creşterea tensiunii intracraniene
B scăderea tensiunii intracraniene
C excitarea plan;eului fosei romboide
D alterarea circulaţiei lichidiene
E scăderii acuităîii auditive
14. În cazul tumorilor intraventriculare la copii de vîrsta pînă 1 an cel mai frecvent se constată
A creştere progresivă a dimensiunilor craniului
B exoftalm
C enoftalm
D simptomul Kernig
E excitație psihomotorie

15. Metode contemporane de depistare a tumorilor intracerebrale sunt

A angiografiacerebrală
B metoda radiologică
C CT, RMN
D EchoEG
E EEG

16. Tumori primare ale coloanei vertebrale sunt

A meningioame
B osteoame
C neurinoame
D colesteatoame
E ependimoame mixopapilare

17. Indicaţie pentru ablaţia tumorilor extramedulare este

A prezenţa tumorii propriu-zisă
B sindromul Brown-Sequard
C sindrom algic radicular
D atrofia muşchilor membrelor inferioare
E dereglările sfincteriene

18. Indicaţia de bază pentru tratamentul chirurgical urgent al tumorilor intramedulare este
A sindrom dolor progresiv
B prezenţa atrofiei muşchilor membrelor
C progresarea dereglărilor sfincteriene
D progresarea dereglărilor de motilitate
E insistența pacientului

19. În stadiul iniţial al tumorilor de ventricol IV la copii cel mai frecvent seconstată
A dureri abdominale, vome izolate
B dereglări de somn
C manifestări disurice
D anemii
E dereglări psihice

20. Simptomul „undei lichidiene” este

A durere locală în coloana vertebrală
B accentuarea durerilor la tuse
C accentuarea simptomelor tip conductor la efectuarea probelor licvorodinamice
D accentuarea durerilor spinale la suprasolicitarea fizică a coloanei vertebrale
E dureri la percusia coloanei vertebrale

21. Simptomul cel mai informative licvorodinamic de compresie a medulei spinale la diverse nivele
este
A simptomul sacral
B simptomul de angajare
C simptomul undei licvoriene
D simptomul apofizei spinoase
E simptomul compresiei venelor jugulare
22. Tumori de tip „clepsidra” sunt prezentate de
A colesteatoame
B meningioame
C sarcoame
D neurinoame
E metastatice

23. Primul simptom în caz de şvanom de vestibular este

A anacuzie unilaterală
B anacuzie bilaterală
C sensaţia dezgomot în craniu
D tinitus unilateral
E accese de vertij

24. Metoda de tratament a echinococozei cerebrale sunt

A puncţia chistului
B medicamentoasă
C chirurgicală
D radiochirurgicală
E depinde de forma echinococozei

25. Sindromul Parinau include următoarele, cu excepţia

A nistagmus vertical
B pareza vederii pe verticală
C pareza vederii pe orizontală
D alterarea acomodaţiei
E alterarea convergenței

26. În caz de afectare a polului lobului frontal se denotă

A pareză izolată de nerv facial
B dereglări de comportament
C bradichinezie
D astazie – abazie
E anosmie

27. În caz de afectare a lobului occipital dereglările vizuale au character de

A hemianopsie de cvadrant
B agnosie vizuală
C hemianopsie binasală
D hemianopsiebi temporală
E fotopsii

28. Pînă la apariţia semnelor clinice tipice, tumoarea de emisferă cerebelară se caracterizează prin
A sindrom HIC pronunţat
B ataxie
C dureri cervicale
D dereglări sfincteriene
E insomnie

29. Semiologia specifică a tumorilor lobului frontal

A. Dereglări auditive
B. Afazia motorică
C. Crize Jaksoniene motorii
D. Tulburări psihice
E. Hemipareză spastică
30. Semiologia specifică a tumorilor lobului temporal
A. Halucinaţii auditive, olfactive
B. Afazia motorică
C. Hemianopsie laterală omonimă sau cvadranopsia superioară omonimă
D. Afazia senzorială
E. Afazia amnestetică

31. Simptoamele specifice pentru adenoame hipofizare

A. Acromegalia
B. Difecite de câmp vizual
C. Hemipareze
D. Dereglări auditive
E. Dismenoree

32. Semiologia specifiă tumorilor cerebelului

A. Hipotonia musculară în muşchi membrelor din partea tumorii
B. Ataxia cerebeloasă
C. Dereglări olfactive
D. Edemul papilar
E. Cefalee nocturnă

33. Semiologia specifică pentru neurinomul de acustic

A. Tinitus unilateral
B. Hipoacuzia
C. Hemipareză
D. Hemihiperestezia
E. Sindromul bulbar

34. Semiologia specifică a tumorilor lobului parietal

A. Tulburări de sensibilitate
B. Crize Jaksoniene senzitive
C. Tulburări somatognozice
D. Dereglări auditive
E. Halucinații olfactive

BCV. ACCIDENTE CV. ANEVRISME. MALFORMAȚII ARTERIO-VENOASE. FISTULE

CAROTIDO-CAVERNOASE. HEMATOM SPONTAN. INFARCT CEREBRAL
1. Ce este un anevrism cerebral?
a) tumoare benignă
b) defect vascular sacular
c) hernie cerebrală
d) tumoare vasculară
e) proces rudimentar

2. Locul unde se dezvoltă anevrismul:

a) peretele vascular
b) substanța cenușie a creierului
c) meningele cerebral
d) substanța albă
e) defect pia-mater

3. Cauza primordială a apariției anevrismului cerebral:

a) congenital
b) kinking-ul arterelor cerebrale
c) dobândit
 d) post-traumatic
e) vasospam-ul arterelor intracraniene

4. Anevrismele dobândite apar pe fundal de:

a) hipotensiunea arterială
b) infecţia
c) traumatismul cranio-cerebral
d) efortul fizic intens
e) fumat și hipertensiunea arterială

5. Metodele de elecție de diagnostic a anevrismului:

a) Radiografia craniană
b) Angiografia selectivă după Seldinger
c) Angiografia prin CT
d) RMN, secvență TOF
e) puncţia lombară

6. Manifestările clinice evidente ale anevrismului cerebral erupt pot apărea la:
a) copii până la 5 ani
b) copii între 5 și 12 ani
c) adolescenți
d) adulți
e) toate vârstele

7. Cea mai frecventă complicație a hemoragiei subarahnoidiene anevrismale:

a) meningita reactivă
b) edem cerebral malign
c) vasospasm-ul
d) tulburări sfincteriene
e) toate

8. Ce reprezintă o fistulă carotido-cavernoasă

a) comunicarea dintre sinusul sagital şi artera carotidă externă
b) comunicare între peretelui arterei carotide interne și sinusul cavernos
c) ruptura peretelui arterei carotide externe în sinusul cavernos
d) comunicarea dintre un vas arterial şi o malformaţie arterio-venoasă
e) niciuna

9. Diagnostica de elecție a fistulei carotido-cavernoase:

a) Rezonanță magnetică nucleară
b) Tomografie computerizată
c) angiografia clasică cerebrală
d) dopplerografia transcraniană
e) oftalmoscopia

10. Ce procentaj de pacienți supravietuiesc primele 24 de ore după eruperea unui anevrism cerebral:
a) 1%
b) 5%
c) 10%
d) 50%
e) 80%
11. Care examen paraclinic permite reconstrucția 3D, post-procesarea dimensiunilor și analiza
fluxului laminar:
a) angiografia prin computer tomografie
b) radiografia craniană
c) rezonanța magnetică nucleară
d) angiografia clasică
e) nici una

12. Scălile folosite în diagnosticul anevrismului cerebral erupt:

a) Fisher
b) Karnofsky
c) WFNS
d) Hunt Hess
e) Jefferson

13. Tabloul clinic al hemoragiei subarahnoidiene:

a) Cefalee de pumnal
b) greţuri
c) semne meningiene pozitive
d) parapareză inferioară
e) amauroza bilaterală

14. Clasificarea generală (constituție) a anevrismelor cerebrale:

a) sacular
b) pseudosacular
c) micotic
d) asimptomatic
e) fusiform

15. Elementele scălii WFNS în aprecierea stării pacientului cu anevrism sacular erupt:
a) scala Karnofsky
b) GCS
c) deficitul motor
d) dimensiunile pupilei
e) tulburările sfincteriene

16. Tratamentul vasospasmului datorat hemoragiei subarahnoidene NU se tratează cu:

a) anticoagulante
b) antihipotensive
c) vasodilatatoare
d) anticonvulsivante
e) vasoconstrictoare

17. Clinic, diagnosticul diferenţial a anevrismului erupt se face cu:

a) tumoră cerebrală cu hemoragie
b) meningita
c) boală autoimună
d) ictus ischemic
e) hemoragie subarahnoidiană spontană
18. Ce investigații paraclinice se efectuează la pacienți cu hemoragie subarahnoidiană:
a) examenul LCR
b) angiografia convențională
c) tractografie
d) spectroscopie prin RMN
e) angiografia prin CT

19. Forme clinice a malformaţiilor vasculare:

a) forma apoplectică
b) forma epileptică
c) forma pseudotumorală
d) forma ischemică
e) forma idiopatică

20. Semnele primare (directe) a fistulei carotido-cavernoase

a) exoftalm pulsatil
b) suflu pulsatil
c) hemipareză ipsilaterală
d) oftalmoplegie
e) diplopie

21. Semne indirecte (secundare) ale fistulei carotido-cavernoase:

a) tromboflebita venelor orbitei
b) panoftalmie
c) atrofia nervului optic
d) staza hemoragică a venelor nasului
e) ptoza

22. Tratamentul fistulei carotido-cavernoase:

a) tratament microchirurgical
b) aplicarea ligaturii pe artera carotidă de interes
c) învelirea fistulei cu muşchi (wrapping)
d) embolizare endovasculară
e) constricţia temporară a arterei carotide comune ori interne cu „mangeta”

23. Etiologia malformațiilor arterio-venoase nu este:

a) traumatismul cranio-cerebral
b) anomalii de dezvoltare a vaselor
c) efortul fizic şi psihoemoţional
d) infecţiile suportate
e) bolile autoimune
24. Metoda de tratament a malformațiilor arterio-venoase în zone elocvente:
a) excizia microchirurgicală
b) radioterapia
c) doar cliparea venei emergente
d) tratament endovascular prin embolizare
e) conservator

25. Criteriile care apreciază indicaţiile către diverse metode chirurgicale a malformațiilor arterio-
venoase:
a) debutul clinic
 b) starea pacientului
c) dimensiunile şi localizarea
d) vascularizarea şi drenarea
e) colateralele arteriale

26. Asigurarea circulaţiei arteriale cerebrale:

a) arterele carotide
b) arterele jugulare
c) arterele femurale
d) arterele vertebrale
e) arterele subclave

27. Factorii de risc a ictusului ischemic la adulți:

a) boala coronariană
b) hipertensiune arterială
c) diabetul zaharat
d) fibrilația atrială
e) traumatism în timpul nașterii

28. Hematomul intracerebral spontan se manifestă deobicei prin:

a) tulburări de cunoștință
b) semne meningiene
c) hemipareză controlaterală
d) polineuropatie periferică
e) migrenă

29. Etiologia hematoamelor intracerebrale non-traumatice:

a) cavernomul intracerebral
b) anevrismele saculare
c) meningita aseptică
d) boala autoimună
e) hidrocefalia

30. Tratamentul chirurgical al infarctului cerebral:

a) trombectomie mecanică
b) anastomoza Bonnet
c) anastomoze prin by-pass low-flow
d) radioterapia fracționată
e) hemicraniectomia decompresivă

Traumatismele craniocerebrale

1 Aspectul LCR în contuzia cerebrală gravă este

A LCR clar, microscopic cu hematii
B LCR intens sanguinolent
C LCR rozat
D LCR normal
E LCR purulent

2 Traumatismele craniocerebrale moderate

A corespund unui scor GCS de 9-12 la internare sau în primele 6 ore după aceasta
 B cuprinde bolnavii care ‘vorbesc si mor’
C starea generală se deteriorează lent
D includ hematoame intracraniene subacute și cronice
E frecvenţa este crescută

3 Hygroma subdural suarahnoidian este

A dacă este delimitată de o nouă membrană, conţine un lichid clar
B dacă este fară membrană, conţine un lichid clar
C pe CT apare ca o zonă hiperdensă avasculară, intracerebrală
D evoluţia este întotdeauna gravă
E poate dezvolta sindrom de HIC

4 Leziunile osoase 
A pot realiza o comunicare între spaţiile lichidiene şi exterior
B interesarea structurilor meningeale în dreptul fracturilor bazei craniului determină apariţia
de fistule de LCR
C la copil fracturile de masiv facial au potenţial septic mai agresiv ca la adult
D fracturile craniului neural sunt rare şi lipsite de gravitate
E fracturile craniene se grupează in fracturi ale bazei şi ale calotei

5 Indicaţiile operatorii ale fracturilor craniene sunt

A fracturi multieschiloase înfundate în endocraniu
B în prezenţa unui hematom intervenţia chirurgicală trebuie amânată
C fracturi craniene însoţite de fistule
D fracturi progresive întîlnite la copii (0-3 ani)
E fractura depresivă simplă la adult

6 Scara Glasgow se bazează pe testarea următoarelor elemente

A activitate cardiovasculară
B deschiderea ochilor
C funcţie respiratorie
D răspunsuri verbale
E activitate motorie

7 Hematoamele intraventriculare
A sunt reprezentate de hemoragii intraventriculare şi hematoame in cavitatea ventriculara
B apar tardiv posttraumatic
C inundaţia ventriculară determină stare de comă profundă
D hemoragia intraventriculară acută se însoţeste de LCR normal
E tulburările vegetative sunt mult diminuate în comparaţie cu cele din cazul
hematoamelor intraparenchimatoase

8 Efectele traumatice imediate primare asupra structurilor endocraniene sunt următoarele, cu

exceptia
A comoţia
B contuzia
C meningita seroasă
D dilacerarea
E fistulele de LCR

9 Comoţia cerebrala
A se manifestă clinic printr-o scurtă abolire a stării de conştienţă
B are subsrtat lezional anatomic cerebral
C se produce datorită depolarizării bruşte a membranei neuronilor din
formaţia reticulată a trunhciului cerebral
D efectul este de durată lungă, parţial reversibil
E dupa comoţie pacientul işi revine complet
10 Traumatismele cranio-cerebrale pot fi produse prin următoarele mechanisme directe
A impact direct asupra scalpului si oaselor craniene
B capului i se imprimă o mişcare de acceleraţie prin lovirea sa cu un corp în mişcare
C excursia craniului este oprita brusc prin lovirea capului de un corp
rezistent
D penetrarea endocraniană a unor corpi străini?
E aplicarea simultană a două planuri dure asupra craniului

12 Investigaţiile paraclinice specifice pentru contuzia cerebrală sunt

A EEG
B ECO
C examenul LCR
D CT
E angiografia cerebrală

14 Despre tratamentul contuziilor cerebrale se poate afirma

A în contuzia cerebrală medie tratamentul este chirurgical
B în contuzia cerebrală minoră tratamentul este antiedematos, antiemetic, antitermic, sedativ
C aplicarea de antibiotice este justificată în cazul plăgilor scalpului
D contuzia cerebrală propriu-zisă necesită obligatoriu antibioticoterapie
E tratamentul chirurgical este rezervat numai efectelor traumatice
secundare 

17 Hematoamele traumatice intracerebrale

A se dezvoltă în substanţa cerebrală intr-un focar de contuzie
B nu constitutie o urgenţă chirurgicală
C incidenţa este de 15-18%
D volumul este de 30 ml
E cea mai frecventă localizare este cea occipitală
19 Următoarele afirmaţii despre punctajul la scara Glasgow sunt false
A punctaj 4-5 reprezintă coma de grad II
B punctaj 4-5 reprezintă coma de grad III
C punctaj 5-7 reprezintă coma de grad II
D punctaj 9-12 corespunde unor tulburari de conştienţa
E punctaj 8 reprezintă coma de grad III

22 Următoarele afirmaţii despre contuzia cerebrală sunt false

A are un efect traumatic imediat cu implicaţie directă, primară asupra
encefalului
B este elementul major din patologia cranio-cerebrala traumatică
C efectul lezional este indus de perturbări vasculare derecte sau reflexe
vasomotorii la distanţă
D în contuzia cerebrală minoră pacientul prezintă o alterare a stării de
conştienţă de 1-2 ore
E în contuzia cerebrală gravă pacientul nu-şi pierde starea de conştienţă

27 Hematoamele intracraniene traumatice

A au efect compresiv asupra parenchimului
B hematoamele extradurale se dezvolta între dura mater si arahnoidă
C hematoamele extradurale apar mai ales la pacienţii de sex masculin
D hematoamele subdurale nu au efect compresiv asupra encefalului
E hematoamele subdurale sunt de obicei unilaterale, mai frecvent pe partea stângă

28 Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre traumatismele craniocerebrale severe

A include pacienţii cu GCS peste 8
B pacienţii sunt in stare de comă
 C pacienţii cu scor GCS 8 sunt in comă de gradul I
D pacienţii cu scor GCS 7-6 sunt in comă de gradul III
E pacienţii cu scor GCS 3 sunt in comă de gradul II

29 Hematoamele subdurale cronice

A afectează preponderant copiii
B incidenţa este de aproximativ 2-3%
C etiologia este exclusiv traumatică
D volumul este 300-500 ml
E este dispus într-o capsulă cu membrană parietală şi viscerală

42 După aspectul radiologic fracturile craniene se împart în

A comenutive
B închise
C impresive
D liniare
E depresive

53 Hematoamele extradurale
A se dezvoltă între arahnoidă şi dura mater
B se dezvoltă între endocraniu şi dura mater
C sunt circumscrise
D sunt difuze
E la CT forma lentilei biconvexe

54 Prognosticul hematoamelor extradurale depinde de

A precocitatea diagnosticului şi intervenţiei chirurgicale
B sursa sîngerării
C obiectul cauzator
D leziuni cerebrale asociate
E nici una din variante

56 Prin TCC deschis se subînţelege

A orice TCC
B contuzie a ţesuturilor moi epicraniene
C fractură liniară parietală
D plagă prin scalpare
E plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene

57 Prin TCC penetrant se subînţelege

A plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene
B fractură liniară parietală
C fractura oaselor craniene cu lizarea durei mater
D licvoree nasală
E contuzie a ţesuturilor moi epicraniene

58 Comoţia cerebrală face parte din

A TCC uşoare
B TCC de gravitate medie
C TCC grave
D TCC asociate de fracturi al ebolţii craniene
E TCC asociate de fracturi ale batei craniului

59 În caz de contuzie cerebrală de gravitate medie pot fi constatate

A pierdere de conştienţă cu o durată de peste 1 oră
B pierdere de conştienţă cu o durată de peste 3 ore
C prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
 D prezenţaa fracturilor craniene
E predomină semne generale

60 Contuzia cerebrală gravă se manifestă prin

A pierdere de conştienţă cu o durată de pînă la 1 oră
B pierdere de conştienţă cu o durată de cîteva zile
C semne primare de afectare a trunchiului cerebral
D semne de focar
E toate corecte

61 Compresia cerebrală se manifestă prin

A pierdere de conştienţă din momentul traumei
B pierdere de conştienţă după o perioadă lucidă
C semne de afectare primară a trunchiului cerebral
D progrtesarea semnelor de afectare a trunchiului cerebral
E nici un răspuns corect

71 Plaga scalpată se caracterizează prin

A lambou cutaneo-aponeurotic
B margini drepte
C margini neregulate
D orificiu punctiform de intrare
E cîteva orificii de intrare

72 Plaga împuşcată se caracterizează prin

A margini rotund-ovoide, regulate
B magini neregulate, necrotic modificate
C combustie a marginilor
D margini drepte
E nici un răspuns corect

73 În caz de comoţie cerebrală durata pierderii de conştienţă constitue

A pînă la 1/2 de oră
B pînă la 6 ore
C pînă la 12 ore
D pînă la 24 ore
E nici un răspuns corect

74 Durata perioadei tardive a traumatismului cranio-cerebral constituie

A 3 săptămîni
B 4 luni
C 6 luni
D 9 luni
E 1 an

75 Un traumatism cranio-cerebral deschis subînţelege

A orice lizare a ţesuturilor moi epicraniene
B plagă cu lizarea aponeurozei
C contuzia ţesuturilor moi epicraniene
D fractura oaselor craniene
E toate corecte

76 Prin contuzia cerebrală se subînţelege

A pierdere de cunoştinţă pe mai mult de 1 oră
 B pierdere de cunoştinţă pe cîteva secunde
C prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
D prezenţa fracturilor oaselor craniene
E corecte toate

77 Compresia cerebrală se caracterizează prin

A pierderea cunoştinţei din momentul traumatismului
B pierderea cunoştinţei după o perioadă lucidă
C simptome primare de afectare a trunchiului cerebral
D progresarea simptomelor de afectare a trunchiului cerebral
E nici un răspuns corect

78 Pentru hematomul intracranial este caracteristic

A pierdere de cunoştinţă după suportarea traumatismului fără o perioadă lucidă
B pierdere de cunoştinţă, perioadă lucidă, ulterior pierdere de cunoştinţă repetată
C pierdere de cunoştinţă peste un anumit interval de timp după suportarea traumatismului
D lipsa pierderii de cunoştinţă
E posibilă orice variantă de evoluţie

79 LCS în caz de hematom intracerebral acut este

A transparent
B intens sanguinolent
C xantocrom
D moderat sanguinolent
E toate corecte

83 La CT-scan focarele de contuzie cerebrală gravă au densitatea

A 18-25 UH
B 25-45 UH
C 64-70 UH
D 70-90 UH
E nici un răspuns corect

88 Pentru hematomul subdural acut este caracteristic

A pierdere de cunoştinţă după suportarea traumatismului fără o perioadă lucidă
B pierdere de cunoştinţă, perioadă lucidă, ulterior pierdere de cunoştinţă repetată
C pierdere de cunoştinţă peste un anumit interval de timp după suportarea traumatismului
D toate corecte
E lipsa pierderii de cunoştinţă

91 Licvorea primară se poate dezvolta în caz de

A fractura oaselor nasale
B fracturi de calotă craniană
C fracturi de bază craniană
D fracturi parabazale
E fractura maxilei după Lefort II

92 Pentru meningita şi meningoencefalita acută traumatică este specific

A hipertermie
B citoză în LCS
C sindrom HIC
D semne meningiene
E semne de focar

93 Apariţia anizocoriei în cadrul traumatismului cranio-cerebral indică

A prezenţa comoţiei cerebrale
B progresarea compresiei intracraniene pe partea midriazei
 C progresarea compresiei intracraniene pe partea opusă midriazei
D prezenţa fracturii de bază craniană
E corect B şi D

94 Un pacient cu traumatism asociat craniocerebral şi vertebromedular cervical se va transporta în

poziţia
A in decubit ventral cu capul rotit lateral
B pe o parte
C pe spate, fixat pe un plan dur, capul fixat cu saci de nisip
D în decubit dorzal, fixat pe un plan dur, aplicarea cervicostatului
E toate corecte

100 Fractura liniară a calotei craniene se caracterizează prin

A contur liniar al fracturii
B frecventa implicare a osului temporal
C lipsa semnelor de impresie a marginilor fracturii
D posibila prezenţă a câtorva linii de fractură cu acelaşi punct de plecare E
toate corecte (dacă e CS)

101 Siptome de focar, caracteristice pentru hematoamele epidurale, sunt

A pareză facială centrală
B scăderea acuităţii vizuale
C hemipareză cotralaterală
D midriază ipsilaterală
E toate corecte

104 LCS în caz de hematom intraventricular este

A transparent
B intens sanguinolent
C xantocrom
D moderat sanguinolent
E toate corecte

106 Hemipareza în cadrul traumatismului cranio-cerebral poate apărea în caz de

A comoţie cerebrală
B hematom intracranian
C contuzie cerebrală uşoară
D fractură a bazei craniului
E hemoragie subarahnoidienă (dacă e CM)

!117 Fractura compresivă se caracterizează prin

A contur liniar
B prezenţa mai multor fragmente în regiunea fracturii
C prezenţa mai multor fragmente ce se află mai jos de regiunea fracturii
D prezenţa mai multor fragmente ce se află mai sus de regiunea fracturii
E nici un răspuns corect

118 Fractura de bază craniană

A are traiect orizontal
B are traiect vertical
C este izolată
D este de obicei continuarea unei fracturi de calotă
E face parte din TCC închise

120 În caz de fractură a piramidei osului temporal apar

A licvoree
B pareza centrală a nervului facial
 C anacuzie
D lizarea aparatului vestibular
E pareza periferică a nervului facial
128 Hematoamele subdurale de geneză arterială pot evolua
A acut
B subacut
C cronic
D trenant
E toate corecte

129 Hematoamele subdurale de geneză venoasă pot evolua

A acut
B subacut
C cronic
D trenant
E toate corecte

131 Pierderea de conştienţă în caz de hematom intracerebral traumatic este

A peste un anumit interval de la momentul traumei
B repetată, cu perioadă lucidă
C din momentul traumei fără perioadă lucidă
D absentă
E nici un răspuns corect

132 În caz de fractură de FCA care nerv cranian poate fi afectat

A trigemin
B optic
C ocolomator
D trohlear
E abducens

135 Semnul tipic de erupere a unui hematom intracerebral în sistemul ventricular este
A instalarea stării comatoase
B hipertermia (dacă e CM)
C hormeotonia
D semne patologice bilaterale
E tetrapareza

139 Licvorea posttraumatică poate fi

A primară
B secundară
C otoree
D nasoree
E toate corecte (C și D dacă e CM)

140 Otolicvorea se stabileşte în baza

A hemoragiei din ureche
B eliminaării din ureche a unui lichid sanguinolent (dacă e CM)
C urmelor de sînge în conductul auditiv extern
D echimozelor din regiunea mastoidiană
E probei de tifon

141 Licvorea va fi diferenciată de o rinită în baza

 A datelor anamnestice
B datelor radiografiei
C testelor LCR la conţinutul de cloruri
D testelor LCR la conţinutul de glucide
E examenului otorinolaringologic

147 Metode de stopare a hemoragiei din ţesuturile epicraniene sunt toate, cu excepţia
A aplicarea clamelor hemostatice
B aplicarea garoului
C ligaturarea arterei temporale superficiale
D compresiunea digitală
E aplicarea pansamentului compresiv

148 Apariţia midriazei la un pacient traumat sugerează

A comoţie cerebrală
B compresie cerebrală pe partea midriazei
C compresie cerebrală pe partea opusă midriazei
D hemoragie subarahnoidiană
E compresie la nivelul FCP

Teste
Tema “Abcesele cerebrale”

1. Abces - este o colecție purulentă în

a) parenhim cerebral
b) spațiu epidural
c) spațiu subdural
d) țesut osos
e) a, c

2. Empiem - este o colecție purulentă în

a) parenhim cerebral
b) spațiu epidural
c) spațiu subdural
d) țesut osos
e) b, c

3. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi incluse în categoria supuraţiile chirurgicale
endocraniene (SCE):
a) abces
b) parotită
c) empiem
c) bursită
d) carbuncul

4. Abcese primare sânt următoare

a) adiacente
b) metastatice
c) posttraumatice
d) neindeficate
e) toate

5. Abcese secundare sânt următosre:

a) adiacente
b) metastatice
c) posttraumatice
 d) neindeficate
e) a, b, d

6. Cel mai mare grup din abcese adiacente la copii este:

a) rinogene
b) otogene
c) oftalmogene
d) sinusogene (dacă e CM)
e) odontogene

7. Cel mai mare grup din abcese adiacente la maturii este:

a) rinogene (dacă e CM)
b) otogene
c) oftalmogene
d) sinusogene
e) odontogene

8. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE:

a) pansinusita purulentă
b) ulcerul cronic gastroduodenal
c) otita medie purulentă
d) erizipeloidul
e) pleurita purulentă

9. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea unei SCE:

a) prin continuitate
b) pe cale sanguinâ
c) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
e) toate corecte (Dacă e CS)

10. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului adiacent:
a) prin continuitate
b) pe cale sanguinâ
c) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
e) toate corecte

11. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului metastatic:
a) prin continuitate
b) pe cale sanguinâ
c) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
e) toate corecte

12. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului neidentificat:
a) prin continuitate
b) pe cale sanguinâ
c) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
e) toate corecte

13. Morfopatologic sunt descrise IV stadii de evoluţie a abcesului cerebral cu excepţia:

a) abces extradural
b) encefalită presupurativă
c) abces colectat (confluent)
 d) encefalită supurativă (abces necolectat)
e) abces incapsulat

14. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE posttraumatice:
a) pansinusita purulentă
b) infectarea directă a parenchimului cerebral
c) otita medie purulentă
d) blefarită
e) pleurita purulentă

15. Durata formării capsulei abcesului este de:

a) 1.5-2.5 luni
b) 2 săptămâni
c) 7 zile
d) 3 zile
e) 3-4 săptămâni

16. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE adiacente
a) pansinusita purulentă
b) infectarea directă a parenchimului cerebral
c) otita medie purulentă
d) blefarită
e) pleurita purulentă

17. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE metastatice:
a) vicii cardiace cu șunt dreapta-stânga
b) infectarea directă a parenchimului cerebral
c) otita medie purulentă
d) flegmon femoral
e) pleurita purulentă

18. Care din SCE pot fi numite adiacente:

a) abces intracerebral parietal parasagital
b) abces temporal bazal intracerebral
c) osteomielită craniană posttraumatică
d) abces de unghi pontocerebelos
e) abces intracerebral frontal bazal

19. Care din abcesele indicate mai jos se includ în abcese cerebrale metastatice:
a) abces de emisferă cerebeloasă
b) abces de unghi pontocerebelos
c) abces parietal parasagital
d) abces temporal bazal
e) abces occipito-parietal parasagital

20. Patognomic pentru clinica abcesului intracerebral este „triada Bergman „:

a) sindrom de hipotensiune intracraniană
b) sindrom de hipertensiune intracraniană
c) sindrom infecţios
d) sindrom alternant Weber
e) sindrom neurologic de focar

21. Care metode de diagnostic au o valoare informativă majoră in evidenţierea abceselor cerebrale:
a) craniografia
b) examenul oftalmologic
c) echoencefalografia
 d) CT-scan craniocerebrală
e) RMN cerebrală

22. La CT cerebral abscesul prezintă o formațiune:

a) hipodensă
b) hiperdensă
c) bine delimitată hipodensă
d) în mijloc hipodensă, înconjurată cu zona hiperdensă

23. Examinarea prin RMN permite a depista abcesul la:

a) baza craniului
b) nuclee subcorticale
c) truchiul cerebral
d) diferencia de neoplazme
e) toate (dacă e CS)

24. Metodele chirurgicale de tratament al abcesului cerebral:

a) trepanarea osteoclastică decompresivă
b) puncţia abcesului urmată de aspirare
c) drenajul abcesului
d) ablaţia abcesului ( cu exereza capsulei)
e) ventriculodrenare

25. Complicaţiile postoperatorii ale SCE sunt:

a) meningoencefalita postoperatorie
b) edemul cerebral
c) hipoacuzia bilaterală
d) recidivă de SCE
e) tuberculoamele

26. Care abcese se situează pe primul loc după distribuţia intre aceste grupe :
a) abcese cu germeni neidentificaţi
b) abcese provocate de Echerihia Coli
c) abcese monomicrobiene
d) abcese polimicrobiene
e) abcese cu culturi sterile

27. Agenţii etiologici microbieni principali în provocarea abceselor cerebrale sunt:

a) stafilococul
b) streptococul
c) B.Koch
d) B.proteus
e) pneumococul

Traumatismele vertebromedulare

1 Aspectul LCR în contuzia medulară gravă este

A LCR clar, microscopic cu hematii
B LCR intens sanguinolent
C LCR rozat
D LCR normal
E LCR purulent

2 Traumatisme fără afectarea funţiei medulei spinale sunt următoarele, cu excepţia

A contuzia coloanei vertebrale
B luxaţii vertebrale
C fracturi de apofize spinoase
 D fracturi mielice de corp vertebral
E cuntuzia medulei spinale

3 Complicaţii precoce ale lezunilor vertebromedulare sunt

A epidurita purulentă
B hematomielia
C meningomielita purulentă
D abces al medulei spinale
E toate corecte

4 Sindromul dereglărilor de sensibilitate în cazul afectării caudei equina include

A hipestezie conductorie
B hipestezie radiculară în extremităţile inferioare
C hipestezie anogenitală "în şa"
D hipestezii segmentare tip disociat
E tote corecte

5 Pentru afectarea segmentelor lombare superioare (L I-LIII) este caracteristic

A pareză periferică a m. ilio-psoas, quadriceps
B lipsa reflexului cremasterian
C pareză centrală a m. ilio-psoas, quadriceps
D pareză centrală a muşchilor gambei
E pareză periferică a muşchilor gambei

6 Despre întreruperea anatomică a medulei spinale vorbesc

A lipsa sensibilităţii profunde în articulaţiile proximale ale membrelor
B apariţia precoce a dereglărilor trofice
C erecţie, poluţie
D sensaţii neplăcute în timpul cateterizării vezicii urinare
E toate corecte

7 Caractere spondilografice ale unei leziuni vertebro-medulare stabile sunt

A fracturi izolate a apofizelor spinoase
B luxaţii vertebrale
C fracturi-luxaţii
D fracturi izolate a arcurilor
E subluxaţii

8 Traumatisme vertebromedulare deschise sunt leziuni cu afectarea

A integrităţii tegumentelor
B ligamentului galben
C durei mater
D conductibilităţii medulei spinale
E aponeurozei spinale

9 În caz de hematomielie apar

A dereglări de sensibilitate caracter disociat
B dereglări de sensibilitate tip segmentar
C dereglări de sensibilitate tip conductor
D pareze, paralizii
E toate corecte

10 Complicaţii infecţioase tardive ale lezunilor vertebromedulare sunt

A epidurita purulentă
B epidurita cronică
C meningomielita purulentă
D arahnoidita
 E toate corecte

11 Un pacient cu traumatism asociat craniocerebral şi vertebromedular cervical se va transporta în

poziţia
A pe burtă
B pe o parte
C pe spate cu capul rotit lateral
D pe spate cu capul fixat cu saci de nisip
E toate corecte

12 În caz de afectare traumatică a intumiscenţei cervicale apar următoarele semne, cu excepţia

A tetrapareză spastică
B parapareză flască superioară
C parapareză spastică inferioară (dacă e CM)
D sindrom Horner
E tetrapareză

13 Afectarea traumatică a segmentelor cervicale superioare este sugerată de prezenţa la pacient a

A tetraplegiei spastice
B tetraanesteziei
C dereglărilor de respiraţie
D hipestezie pe zonele Zelder
E toate corecte

14 În caz de comoţie medulară apar urmăroarele semne, cu excepţia

A pareză tranzitorie
B hipestezie tranzitorie
C sînge în LCR
D dereglări tranzitorii de control sfincterian
E dureri în regiunea afectată

15 Diagnosticul de contuzie medulară va fi stabilit dacă la pacient se determină

A pareză tranzitorie
B hipestezie tranzitorie
C sînge în LCR
D dereglări tranzitorii de control sfincterian
E teste licvoro-dinamice pozitive (dacă e CM)

16 În caz de hematomielie se pot determina

A dereglări de sensibilitate de tip disociat
B dereglări de sensibilitate de tip segmentar
C areflexie
D pareze şi paralizii
E toate corecte

17 Dereglările de respiraţie sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul

A C4
B C5
C C8
D D1
E D3

18 Dereglările cardio-vasclare sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul

A C5
B D1
C D4
D D5 (dacă e CM)
 E D12
19 În caz de afectare unilaterală a măduvei spinării la nivelul D11 se denotă
A dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul omolateral
B dereglarea sensibilităţii musculo-articulare pe partea afectată
C reguine de hipestezie în formă de panglică de partea afectată
D dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul contralateral
E toate corecte

20 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul cervical superior de denotă

A tetraplegie spastică
B dereglări de respiraţie
C anetezie facială tip disociat
D tetrahipestezie
E toate corecte

21 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul toracic nu se de denotă

A paraplegie inferioară spastică
B paraplegie inferioară flască
C diminuarea reflexelor abdominale
D apariţia reflexelor de apărare
E dereglări sfincteriene

22 Hematomielia traumatică apare cel mai frecvent la nivelul

A cervcal
B intumiscenţelor cervicală şi lombară
C toracic
D lombar
E sacral

23 Hemoragia subarahnoidiană la nivel spinal va fi sabilită în baza

A parezei
B hipotoniei musculare
C singelui în LCR
D semnelor de dereglare a permeabilităţii spaţiuluiu subarahnoidian
E proteinelor în LCR

24 TVM prin flexie nu subînţelege

A fracturi compressive de corp vertebral
B lizarea LLP
C lizarea LLA
D dislocarea vertebrelor
E fracture multiple de corpuri vertebrale

25 TVM prin extensie nu subînţelege

A fracturi compressive de corp vertebral
B lizarea LLP
C lizarea LLA
D dislocarea vertebrelor
E fracture multiple de corpuri vertebrale

26 Imobilizarea unui pacient cu TVM cervical nu subînţelege

A utilizarea atelelor (dacă e CM)
B poziţie ventrală
C poziţie dorsală
D utilzarea pungilor cu nisip
C utilizarea cervicostatului
 Teste
la tema "Leziunile nervilor periferici"

1 Care radiculi formează plexul brahial

A C3-C5
B C5-Th1
C C7-Th1
D C8-Th2
E nici un răspuns corect

2 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar lateral

A radial
B median
C ulnar
D musculo-cutaneu
E toţi cei enumăraţi

3 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar medial

A ulnar
B radial
C median (dacă e CM)
D axilar
E femoral

4 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar posterior

A radial
B axilar
C median
D subscapular
E intercostal

5 Ce structuri nervoase suferă în caz de plexopatie brahială Duchene-Erb

A radiculele C5-C6
B radiculele C8-Th2
C fasciculele primare
D fasciculele secundare
E nici un răspuns corect

6 Plexopatia de tip Dejerine-Klumpke se dezvoltă la lezarea

A radiculelor C6-C8
B radiculelor C8-Th1
C fasciculelor primare
D fasciculelor secundare
E toate corecte

7 Sursele de irigare arterială a plexului brahial

A a. subclaviculară
B a. vertebrală
C a. cervicală transversă (ramura a a.subclaviculare)????
D trunchiul tireo-cervical
E a. femorală

8 Simptomele majore de afectare prin mecanism de tracţie a plexului brahial

A sindromul algic
B atrofia musculară considerabilă
C sindromul Claude-Bernar-Horner
D tulburările trofice ale membrului superior
E toate corecte

9 Metodele optime de investigare a pacienţilor cu lezarea traumatică a plexului brahial sunt

A studiul electrofiziologic
B electromiografia
C angiografia
D mielografia
E examen cu izotopi

10 Lezarea căror structuri osoase poate cauza plexopatie brahială

A omoplat
B stern
C colona cervicală
D clavicular*
E vertebre C1, C2

11 În chirurgia plexului brahial sunt posibile următoarele complicaţii postoperatorii

A lezarea maduvei spinării
B hemoragie arterială
C limforee
D pneumotorace
E toate corecte

12 Care din funcţiile trunchiurilor nervoase lezate se restabileşte în primul rînd

A motorie
B secretorie
C sensitiv-sensorială
D trofică
E nici un răspuns corect

13 Paralizia Dejerine-Klumpke se manifestă prin

A sindromul Claude-Bernard-Horner
B sindromul dolor
C deficit motor proximal
D deficit motor distal
E plegie totală brahială

14 Leziuni deschise a nervilor periferici sunt

A lizare tracţională a plexului brahial
B lizarea nervului radial prin fractură de os radial
C lizarea nervului median cu fragment de sticlă
D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
E toate corecte

15 Poziţa mîinii tip “labă de maimuţă” este specifică pentru afectarea

A plexului brahial primar inferior
B nervului ulnar
C nervului median
D nervului radial
E corect A şi C

16 Paralizia Duchene-Erb se manifestă prin

A sindromul Claude Bernard-Horner
B sindromul dolor
C deficit motor proximal
D deficit motor distal
E plegie totală brahială
17 Leziuni închise a nervilor periferici sunt
A lizare tracţională a plexului brahial în accident rutier
B lizarea nervului radial prin fractură de os radial
C lizarea nervului median cu fragment de sticlă
D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
E toate corecte

18 Endoneuroliza subînţelege
A delimitarea trunchiului nervos de cicatricii adiacente
B delimitarea fibrelor nervoase de cicatricii
C delimitarea fibrilelor de cicatricii
D înlăturarea epinevrului cicatricial modificat
E corect C şi D

19 Abordul infraclavicular permite accesarea

A tuturor fascicolelor secundare a plexului brahial
B trunchiului primar inferior
C trunchiului primar mediu
D trunchiului primar superior
E muţchilor scaleni

20 Abordul transaxilar permite acccesarea

A fascicolelor secundare ale plexului brahial
B trunchiului primar inferior şi radicolilor C8, D1
C trunchiului primar mediu
D trunchiului primar superior
E nici un răspuns corect

21 Nervul ulnar este format din radicolele

A C5
B C5-C6
C C7-C8
D C8-D1
E D1

22 După secţionarea nervului procesele de degenerare debutează peste

A cîteva ore
B cîteva zile
C 10 zile
D 1 lună
E 1 an

23 În caz de lizare a unui nerv periferic se denotă

A pareză cu hipertonus muscular
B pareză cu hipotonus muscular
C parezăcu reflexe exagerate
D parezăcu reflexe diminuate
E nici un răspuns corect

24 Abordul supraclavicular permite accesarea

A fascicolelor secundare a plexului brahial
B trunchiului primar inferior
C trunchiului primar superior
D trunchiului primar mediu
E toate corecte
25 În neurochirurgie se efectuiază următoarele tipuri de operaţii
A endo- şi exoneuroliza
B plastia nervului cu autogrefon
C sutură epineurală
D sutură endoneurală
E toate corecte (dacă e CS)

26 Endoneuroliza subînţelege
A separarea nervului de cicatricii
B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
C separarea fibrelor nervoase de cicatricii
D extirparea epinevrului cicatricial modificat
E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial

27 Neuroliza subînţelege
A separarea nervului de cicatricii
B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
C separarea fibrelor nervoase de cicatricii
D extirparea epinevrului cicatricial modificat
E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial

28 Pentru sutura interfasciculară se utilizează fire????????

A 3/0, nylon
B 4/0, nylon
C 6/0, nylon
D 8/0, nylon
E 10/0, nylon

29 Pentru sutura epineurală se utilizează fire????

A 3/0, nylon
B 4/0, nylon
C 6/0, nylon
D 8/0, nylon
E 10/0, nylon

30 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune preganglionară este

A primele zile
B pînă la 3 luni
C pînă la 1 an
D pînă la 2 ani
E pînă la 3 ani

31 Tehnica microchirurgicală de secţionare a unui nerv subînţelege

A secţionarea cu foarfeca microchirurgicală
B secţionarea cu bisturiul
C secţioanarea unimomentană perpendiculară a nervului cu lama
D secţionare separată a fiecărui fascicol nervos după o preparare prealabilă
E secţionare după coagulare prealabilă

32 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune postganglionară este??????

A primele zile
B pînă la 3 luni
C de la 3 la 6 luni
D pînă la 1 an

Patologia degenerativă a coloanei vertebrale

1 Sindromul lumbosciatic în hernia de disc e cauzat de
A deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale intraspongios
B sublucsaţia în articulaţiile vertebrale
C deplasarea ţesutului discal lateral în afara cavităţii discale
D deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale, spre posterior
E spondilolisteză

2 Discul intervertebral e format din

A două platouri cartilaginoase, unul superior şi altul inferior, plasate pe feţele vertebrelor
învecinate cu un nucleu pulpos între ele
B nucleul pulpos şi inelul fibros
C două platouri cartilaginoase, unul superior altul inferior, nucleul pulpos, inelul
fibros
D nucleul pulpos, inelul fibros, porţiunile adiacente ale ligamentului longitudinal anterior
E nucleul pulpos, inelul fibros, porţiuni ale ligamentului longitudinal anterior şi posterior

3V Care este ultimul stadiu în formarea unei hernii de disc

A nucleul pulpos nu a penetrat complet anulus fibrosis
B nucleul pulpos e fragmentat, sechestrat şi se deplasează caudal sau cefalic sub sau în
afara ligamentului longitudinal posterior (LLP)
C nucleul pulpos a penetrat complet anulus fibrosis şi LLP fără a migra pe axa
longitudinală
D nucleul pulpos penetrează anulus fibrosis şi se deplasează (migrează) caudal sau cefalic
sub ligament sau penetrează LLP
E nucleul pulpos nu penetrează inelul fibros dar proemină evident sub LLP şi comprimă
formaţiunile nervoase, imlicînd un sindrom neurologic

4 Cel mai frecvent hernia de disc apare în regiunea

A toracică
B lombară superioră
C lombară inferioră
D cervicală medie
E coccigiană

5 Hernia de disc lombară posterioară poate comprima

A o rădăcină rahidiană
B două rădăcini rahidiene
C o jumătate din rădăcinile cozii de cal
D rădăcinile cozii de cal în întregime
E toate variantele susnumite

6V Radiculopatia nu include
A durerea cu iradiere în picior
B dereglările sfincteriene
C slăbiciunea în picior
D dereglările de sensibilitate întrun dermatom anumit
E modificarea reflexelor

7 Indicaţi semnul de elongaţie care se execută în poziţia de decubit ventral a pacientului

A Lassegue
B Bechterev
 C Neri
D Wasserman
E Sharle

8 Semnul Lassegue pozitiv este reprezentat de

A durere în picior sau parestezii în zona de distribuţie a durerii
B dureri lombare izolate dar violente
C dureri lombare cu iradiere de-a lungul coloanei vertebrale
D dureri în partea dorsală a gambei
E dureri lombare cu iradiere în regiunea inghinală ipsilaterală

9 Semnul de elongaţie Neri se manifestă prin

A durere în partea dorsală a gambei la o extensie a labei piciorului
B limitarea extensiei, bolnavul fiind în decubit dorsal
C durere în regiunea lombară şi în membrul inferior la anteflexia capului
D durere în regiunea lombară şi în membrul inferior în timpul tusei
E durere în partea dorsală a gambei la o extensie a halucelui

10 Dorsiflexia căputei e dificilă de obicei în cazul herniei de disc

A L3-L4
B L4-L5
C L5-S1
D L2-L3
E toate nivelurile

11 Hernia de disc intraforaminală determină

A sindrom uniradicular cu sindrom vertebral mai redus
B lumbosciatică clasică la cîteva nivele
C sindrom biradicular unilateral
D sindrom de coadă de cal
E sciatică unilaterală, hemisindrom de coadă de cal

12 Hernia discului L2 produce

A tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv, se observă paralizia muşchilor
lojei posterioare a gambei
B sindrom de con medular, fiind capabil de a determina şi un sindrom de măduvă terminală
C lumbocruralgia: dureri pe faţa anterioară a coapsei pînă în dreptul rotulei, sau sindrom
de coadă de cal
D formele descrise mai sus în care lumbosciatica clasică e preponderentă dar şi
compresiunea cozii de cal cu paraplegie distală
E dureri în gamba piciorului, uneori prin claudicaţie intermitentă

13 Sindromul de compresiune a rădăcinii S1 (disc L5-S1) se manifestă

A tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv; hipoestezia poate cuprinde
faţa externă a plantei, alteori interesează partea dorsală a membrului întreg pînă la plica
inghinală; se observă paralizia muşchilor lojei posterioare a gambei, flexia degetelor este
limitată, reflexele ahilian, medioplantar - abolite
B tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv; hipoestezia poate
cuprinde faţa medie şi internă a plantei, precum şi partea laterală a piciorului; din cauza
paraliziei muşchilor antero-externi ai gambei se constată limitarea sau absenţa flexiunii
dorsale a gambei (nu poate ţine planta ridicată); reflexele rotulian şi ahilian nu
întotdeauna sunt diminuate
C tulburări de sensibilitate pe partea anterioară a coapsei; reflexul rotulian abolit
 D dureri în gamba şi laba piciorului, uneori cu claudicaţie intermitentă
E tulburări de sensibilitate în dermatomul respectiv, provocînd dureri şi reacţii reflexe

14 Hernia de disc operată se vindecă în proporţie de circa

A 90%.
B 100%.
C 30%.
D 50%
E 20%.

15 Are avantaje cosmetice, perioadă de spitalizare mai scurtă, pierderi sanguine mai mici
discectomia prin
A hemilaminectomie transversă
B microdischectomia
C hemilaminecpomie cu fasetectomie
D fenestrare
E interapofizar

16 Hemilaminectomia transversă presupune

A rezecţia parţială a jumătăţii superioare şi inferioare a hemilaminelor adiacente spaţiului
intervertebral
B rezecţia totală a hemilamei
C rezecţia jumătăţii inferioare a hemilamei de la baza apofizei spinoase pînă la nivelul
apofizei articulare adiacente
D incizia apofizei articulare
E rezecţia ligamentului interapofizar

17 Indicaţi factorii predispozanţi ai herniei de disc

A traumatismul coloanei vertebrale
B sarcina şi naşterea
C anomalii congenitale a coloanei vertebrale (sacralizări, lombalizări, spina-bifida, spate
drept)
D anumite poziţii ocupaţionale ale individului (la frizeri, dactilografe, şoferi, etc.)
E constituţia individului şi obezitatea

18 Care din investigaţiile paraclinice în cazlui HDL au importanţa decisivă pentru diagnostic
A mielografia
B rezonanţa nucleo-magnetică
C potenţiale evocate
D computer mielografia
E epidurografia

19 Indicaţiile absolute pentru intervenţia chirurgicală în caz de HDL

A examenul clinic evidenţiază un sindrom neurologic (sciatică paretică sau paralitică, sau
una din formele sindromului de coadă de cal)
B lumbalgia cu contractură ce nu cedă terapiei
C sindrom algic prin intensitatea sa şi permanenţa sa imobilizează pacientul în poziţii
antalgice ce nu permit mobilizarea nici ameliorarea sub tratamentul cu analgetice
D lumbosciatica recidivantă
E pusee dureroase, ultimul de lungă durată, fără efect terapeutic
20 Nu se operează herniile de disc cu
A sindrom vascular spinal ischemic acut (Deproş-Gotteron)
B leziuni anatomice vechi, ireversibile, cu deficit motor şi atrofie musculară
C tulburări sfincteriene de mare durată
D comprimarea cozii de cal
E insuccesul tratamentului conservator soldat cu schimbări statice şi nevralgice pronunţate

21 Ce presupune tehnica microchirurgicală

A ablaţia totală a discului intervertebral
B iluminarea perfectă a cîmpului operator
C manopera “gingaşă” cu structurile nervoase şi vasele adiacente
D fenestrarea spaţiului intervertebral numai prin flavectomie
E micşorarea evidentă a timpului operaţiei

22 Complicaţiile cele mai frecvente postoperatorii în chirurgia herniei de disc

A infecţii
B durotomie
C afectarea directă a formaţiunilor nervoase
D lezarea structurilor anterioare corpurilor vertebrale
E fistulă lichidiană

23 Pentru efectuarea dischectomiei microchrurgicale pacientul este poziţionat

A pe o parte
B pe burtă
C poziţie modificată cu suport în coate şi genunchi
D pe burtă cu pernuţe sub cristele iliace
E toate corecte

24 Extruzia discală se caracterizează prin

A dehidratarea discului intervertebral
B apariţia fisurilor în sectoarele externe ale inelului fibros
C pierderea elasticităţii şi subţierea inelului fibros
D apariţia fisurilor în sectoarele interne, ulterior - externe ale inelului fibros
E corect B şi C

25 Indicaţii pentru tratamentul chirurgical al herniilir discale acute sunt

A sindrom algic radicular
B progresarea dereglărilor de motilitate
C dereglări de sensibilitate
D dereglări sfincteriene
E toate corecte (dacă e CS)

26 Tabloul clinic al mielopatiei cervicale include

A dificultăţi de autodeplasare
B slăbiciuni în extremităţile toracice
C spasticitate, slăbiciuni în extremităţile pelviene
D atrofia muşchilor mîinilor, sindroame dolore şi sensitive
E toate corecte
27 Nucleoliza chimică este:
A metodă de tratament a tumorilor
B metodă de tratament a herniei de disc
C injectarea chimopainei în disc prin abord posterior
D injectarea chimpainei în spaţiul epidural
E metodă de tratament a abceselor parazitozelor cerebrale

28 Diskectomia transcutană este:

A metoda de tratament chirurgical al herniei de disc ermetice
B extirparea discului prin ac, introdus prin abord lateroposterior
C metoda de tratament chirurgical al herniei de disc sechestrate
D prezenţa discului sechestrat este o contraindicaţie absolută
E prezenţa discului sechestrat nu este o contraindicaţie absolută

29 Pentru diskectomia cu vizualizare microscopică va fi utilizată distanţa focală

A 200
B 250
C 400
D 300
E 350

30 În cadrul diskectomiei cel mai puţin traumatizant abord este

A interlaminar
B interlaminar-interapofizar
C laminectomie
D hemilaminectomie
E interlaminar bilateral