Sunteți pe pagina 1din 1

Latura obiectivă a infracţiunii analizate are următoarea structură: 1) fapta

pre judiciabilă care constă din: a) acţiunea sau inacţiunea principală de cauzare
a daunelor materiale; b) acţiunea sau inacţiunea adiacentă care se exprimă în
înșe lă ciune sau abuz de încredere; 2) urmări prejudiciabile sub formă de daune
materiale; 3) legă tura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările
prejudiciabile; 4) circumstanţe: dacă fapta nu constituie o însușire (adică să nu
fie
întrunite cumulativ semnele constitutive ale noţiunii de sustragere).
Referindu-ne la fapta prejudiciabilă, menţionăm că aceasta este prezentă
ori de câte ori are loc o cauzare de daune materiale, însoţită de înșelăciune sau
abuz de încredere, cu condiţia să nu opereze prevederile unei norme speciale
(art. 194 (parţial), 240, 244 etc. din CP al RM).
Important este ca acţiunea principală să nu constea în luarea din posesia
altuia, deoarece altfel ar ajunge sub incidenţa art. 190 din CP al RM.
În general, îmbinarea, în contextul infracţiunii de la art. 196 din CP al
RM, a acţiunii sau a inacţiunii principale cu acţiunea sau cu inacţiunea adiacentă
se poate înfăptui în următoarele modalităţi faptice.
În primul rând, este vorba de folosinţa bunurilor altuia în vederea tragerii de
foloase patrimoniale, săvârșită contrar intereselor proprietarului acestor bunuri
și în interesele personale ale făptuitorului (sau ale terţilor). În acest fel, se
produce o influenţă nemijlocită infracţională asupra dreptului proprietarului
bunurilor de care făptuitorul este obligat să se folosească în corespundere cu pre
vederile
contractului de muncă, ale contractului comercial. Totodată, bunu ri le altuia
sunt folosite în mod gratuit, în lipsa unei contraprestaţii corespunzătoare.
Primul tip al acestei modalităţi faptice se exprimă în folosinţa ilicită a
bunu rilor mobile ale altuia (care au fost încredinţate făptuitorului), urmată
de trecerea în folosul său a profitului obţinut care trebuia să fie remis
proprietarului (de exemplu, exploatarea mijloacelor de transport, a utilajelor, a
mecanismelor, a tehnicii de calcul sau a altor obiecte încredinţate în legătură
cu serviciul; transpor tarea fără bilet contra recompensă a pasagerilor sau a
mărfurilor de către însoţitorii de vagoane sau de către alte persoane care nu
sunt îndrituite să primească plata pentru transportare etc.).
Un alt tip al modalităţii faptice analizate ar trebui să-l constituie dobândirea
ilicită a dreptului asupra bunurilor altuia, când făptuitorul e

S-ar putea să vă placă și