UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Facultatea de Științe Economice

Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-516345
www.ub.ro; e-mail: stiinteec@ub.ro

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE – IF

LUCRARE DE LICENŢĂ

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,
Lect. univ. dr. Iulia Andreea BUCUR

CANDIDAT,
MACOVEI (NEGREA ) ELENA -
MĂDĂLINA

BACĂU
2018
 UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
Facultatea de Științe Economice
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-516345
www.ub.ro; e-mail: stiinteec@ub.ro

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE – IF

FISCALITATEA ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂ

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,
Lect. univ. dr. Iulia Andreea BUCUR

CANDIDAT,
MACOVEI(NEGREA)ELENA-MĂDĂLINA

BACĂU
2018
 CUPRINS

Introducere ...................................................................................................................................................4
CAPITOLUL I
COORDONATE PRIVIND FISCALITATEA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
1.1 Aspecte generale privind sistemul fiscal al UE.................................................................................... 6
1.2 Obiectivele Uniunii Europene în domeniul fiscalității.......................................................................... 8
1.3 Propuneri privind optimizarea fiscalității la nivelul statelor membre ale
Uniunii Europene....................................................................................................................................... 15
1.4 Unele aspecte privind politica fiscală a României................................................................................ 17
CAPITOLUL II
SC VRANCART SA ADJUD – CADRU ORGANIZATORIC PRIVIND CONTABILITATEA DECONTARILOR CU
BUGETUL STATULUI
2.1 Prezentarea societății comerciale ……………………………………………………………………………..………………......21
2.2 Oferta de produse și servicii……………………………………………………………………………………………………………...23
2.3 Descrierea compartimentului financiar-contabil ………………………………………………………………………….……28
CAPITOLUL III
CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL STATULUI - STUDIU DE CAZ LA SC
VRANCART SA - ADJUD
3.1 Purtătorii primari de informații………………………………………………………………………………………….……..........32
3.2 Sistemul de conturi utilizat …………………………………………………………………………………………………….…….…37
3.3 Studiu de caz………………..……………………………………………………………………………………………..………….………. 43
Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………………………..…..………....50
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………………………………..…. 53
Anexe

3
 INTRODUCERE

Procesul de armonizare în țara noastră a legislației fiscale europene, a fost și este un proces
incomod clasei românești și posesorilor de capital economic, aceștia deseori au influențat decizia
economică în funcție de interesele proprii, lucru ce a făcut ca România să fie atenționată în repetate
rânduri de către organismele Uniunii Europene, de ritmul lent și incoerent de reforme în materie
legislativă și politici economice .
Direcțiile vizate în cadrul procesului de coordonare fiscală la nivelul Uniunii Europene fac obiectul
unor continue preocupări ale guvernelor statelor membre: înlăturarea obstacolelor în cadrul pieței
unice şi crearea condițiilor de concurență echitabile pentru agenții economici şi persoane fizice;
evitarea dublei impuneri şi a unor potențiale obstacole transfrontaliere pentru investițiileîn UE;
limitarea şi prevenireaevaziunii fiscale; prevenirea concurenței fiscale dăunătoare.
Prezenta luncrare de licență intitulată Fiscalitatea în Uniunea Europeană își propune în cadrul
celor trei capitole o abordare a principalelor aspecte cu referire la procesul de amornizare a fiscalității
în UE și de convergență a politicilor fiscale naționale .
În primul capitol al lucrării intitulat Coordonate privind fiscalitatea în Uniunea Europeană sunt
prezentate aspecte privind Uniunea fiscală, obiectivele U.E în domeniul fiscalității, analiza taxei pe
valoarea adăugată la nivelul statelor membre ale U.E, precum și o scurtă prezentare a politicii fiscale a
țării noastre în perioada 2018-2020 în vederea taxei pe valoarea adăugată, precum şi câteva propuneri
privind optimizarea sistemului reglementator şi a celui fiscal din România.
Cercetarea continuă în capitolul al doilea SC Vrancart SA Adjud – Cadru organizatoric privind
contabilitatea decontărilorcu bugetul statului prin câteva paliere de studiu şi anume:prezentarea
companiei, gama de produse şi servicii, activitatea de marketing, managementul firmei precum şi
politica referitoare la managementul calitatății produselor şi serviciilor.
Capitolul final Contabilitatea și fiscalitatea decontărilor cu bugetul statului - Studiu de caz
cuprinde informațiile referitoare la contabilitatea şi fiscalitatea societății Vrancart SA, având în vedere
purtătorii de informații și sistemul de conturi utilizate.
De asemenea, am elaborat un studiu de caz pe exemplul acestei societăți comerciale. Studiul de
caz pune în evidență principalele operațiuni financiare care au loc în activitatea entității economice
producătoare considerate .
Lucrarea se încheie cu unele concluzii privind importanța uniunii fiscale la nivelul Uniunii
Europene pentru optimizarea fiscalității problematică deosebit de complexă, în același timp segment
vital al activității întreprinderilor din România și statelor Uniunii Europene.

4
 CAPITOLUL I
COORDONATE PRIVIND FISCALITATEA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Uniunea economică şi monetară a apărut ca rezultat al integrării economice progresive în

Uniunea Europeană, fiind o extensie a pieței unicea acesteia, care implică reglementări comune privind
produsele şi libera circulație a bunurilor, capitalurilor, forței de muncă şi serviciilor . Utilizând
accepțiunea dinamică, integrarea economică desemneazăeliminarea treptată a frontierele economice
dintre statele participante, fostele state naționaleseparate economic fuzionând într-un ansamblu
funcțional mai cuprinzător.1
Primul pas spre calea integrării economice europene a fost crearea Uniunii Vamale ca opremisă a
realizării Pieței Comune. Tratatul privind CEE, semnat la Roma în anul 1957 şi devenit operational în
1958, a avut ca obiectiv crearea unei piețe de mari dimensiuni, cu rolul de a creşte prosperitatea
statelor membre ale CEE. Pănă la crearea Pieței Unice au avut loc următoarele evenimente: reforma
instituțională din 1965; compromisul de la Luxemburg din 1966; tratatul care amendează anumite
prevederi bugetare din 1970; adoptarea de către Uniunea Vamală a Codului Vamal Comunitar; crearea
în anul 1993 a Pieței Unice-element esențial al convergenței economice. Urmeaza o perioadă mai grea
prin declanşarea crizelor din anii 1973 şi 1979, care afectează dezvoltarea țărilor din Europa.
O nouă relansare a acestui proces are loc la mijlocul anilor `80. Consiliul Europei din anul 1985
adoptă decizia de organizare a unei conferințe interguvernamentale în vederea modificării Tratatului de
la Roma, care se concretizează în Proiectul unei Piețe Unice. Cartea Albă pentru desăvârşirea pieței
interne document stabilit de comisie, şi care „conținea un pachet de măsuri nu suficient de omogen şi
nu suficient de complet pentru un proces de liberalizare a pieței comunitare” 2 prevedea înlăturarea
într-un interval de 7 ani a tuturor obstacolelor care vizau libera circulație în interiorul CEE şi traseaza
principiile de bază ale proiectului Pieței Unice, cu prezentarea măsurilor necesare constituirii acesteia,
conducând în final la naşterea Actului Unic European, care cuprindea realizarea Pieței interne pănă la
data de 21 decembrie 1992, prin cele patru libertăți- libertatea de circulație a bunurilor, a capitalurilor,
a forței de muncă şi a serviciilor.Acest document prevedea 282 de măsuri legislative necesare creării
unei piețe interne a tuturor țărilor membre, în care să nu mai existe control la frontiere, începând de la
1 ianuarie 1993.3

1
Miron D., Folcuț O.(2008), Economia integrării europene, Editura Universitară, Bucureşti, p18
2
Prisecaru P.(2005), Guvernanța Uniunii Europene, Editura Economică Bucureşti, p.84
3
Sută N.(2002), Comerț internațional şi politici comerciale contemporane, Editura Eficient, Bucureşti, p.52
5
 Propunerile avansate de Cartea Albă au fost: creşterea gradului de participare a actorilor la
elaborarea şi implementarea politicilor UE; politici, reglementări şi rezultate mai bune; consolidarea
legăturii între Guvernanța Europeană şi rolul UE pe plan mondial; examinarea rolului instituțiilor.4
Se poate afirma că, Comunitatea Europeană este o construcție inedită, originală,atipică, diferităde
cea a organizațiilor internaționale consacrate şi care a fost creată prin tratate şi dotată cu o structură
instituțională care să-i asigure funcționalitatea şi eficiența.5

1.1 Aspecte generale privind sistemul fiscal al UE

Strategia de politică fiscală a Uniunii Europene este explicată în comunicarea Comisiei intitulată
Politica în domeniul impozitarii în cadrul Uniunii Europene-priorități pentru anii viitori. Fiecare
dintre statele membre este liber să-şi aleagă sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai
potrivit, cu condiția sa respecte normele Uniunii Europene. In acest cadru, principalele priorități ale
politicii fiscale ale Uniunii Europene sunt eliminarea obstacolelor de natură fiscală care împiedică
activitatea economică transfrontalieră, lupta împotriva concurenței fiscale daunătoare, a evaziunii sia
fraudei fiscale si promovarea unei mai largi colaborări la nivelul administrațiilor financiare, pentru
asigurarea controlului asupra fraudei şi pentru combaterea acesteia. O mai mare coordonare a politicii
fiscale ar asigura sprijinirea unor obiective de politică a UE mai largi prin politici fiscale ale statelor
membre, conform celor mai recente prevederi din Strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă,
durabilă şi favorabilă incluziunii.
Sistemele fiscale, în forma lor, reprezintă cadrul prin care sunt asigurate resursele financiare
necesare îndeplinirii rolului statului în economie, având un rol important în reducerea dezechilibrelor
macro și microeconomice.
„Fiscalitatea reprezintă sistemul prin intermediul căruia se constituie resursele financiare ale
statului, necesare realizării obiectivelor economice și sociale”. 6 Între fiscalitate și gradul de dezvoltare
al unei economii există o legătură pozitivă, de condiționare reciprocă, întrucât aceata influențează în
mare parte, atât activitatea persoanelor fizice, cât și cea a persoanelor juridice, cu un impact deosebit
asupra rezultatelor entităților economice, asupra deciziei de investire etc. Fiscalitatea a fost și va fi o
componentă principală în existența oricărei națiuni, în cele mai multe țări, resursele financiare publice
formându-se pe baza veniturilor fiscale și astfel, modalitatea de a acoperi nevoile publice depinde
foarte mult de impozite, contribuții, taxe și alte vărsăminte, implicit de componenta fiscală.

4
Bălțatu L.(2003), Reforma guvernanței europene, Reforma constitutională şi instituțională a UE, Editura Economică,
Bucureşti, p.92
5
Prisecaru P., Op., cit, p.11
6
Vintilă G.(2006), Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Economică, București , p.12
6
 „Sistemul fiscal poate fi utilizat ca fiind un instrument de reglare a vieții economice, de
intervenție a statului în economie, acestea fiind necesare. pentru eliminarea. dezechilibrelor din diferite
perioade ale vieții economice.”7

Uniunea fiscală trebuie să ofere țărilor membre atât sustenabilitate cât și stabilizare fiscală.
Funcționarea optimă a uniunii fiscale depinde de celelalte uniuni, și anume de uniunea economică,
uniunea financiară și uniunea politică. Toate cele patru forme de uniune depind unele de altele și, prin
urmare, trebuie să se dezvolte în paralel, iar toate statele membre din UE, trebuie să participe la toate
formele de uniune. „Politica în domeniul impozitării este esențială pentru toate statele membre, iar
acțiunile unei țări pot avea impact nu numai în acea țară, dar şi în țările vecine. ”8

În vederea creării unei uniuni fiscale, în a doua parte a anului 2016, au fost demarate discuții pe tema
creării unei capacități bugetare la nivelul zonei euro.Obiectivul unei capacități bugetare ar trebui să fie
îmbunătățirea generală a competitivității UE. Dacă economiile țărilor membre sunt puternice,
competitive și bunurile economice și serviciile sunt solicitate pe piața mondială, țările membre vor fi
mai rezistente în viitor în fașa crizelor, iar cetățenii nu vor mai fi la fel de puternic afectați de efectele
unor noi crezie economice și financiare. Acest obiectiv poate fi realizat prin finanțarea acelor reforme
care să ducă la mai multe investiții, la proiecte profitabile și la creșterea productivității muncii, dar şi
prin coordonarea fiscală a țărilor membre ale UE.
Coordonarea fiscală se realizează pe două căi : „prin armonizarea fiscală şi prin identificarea în
livera circulație a produselor, serviciilor, forței de muncă, dintr-un stat membru în altul.”9
Pentru țara noastră, un buget al zonei euro ar fi o șansă pentru continuarea integrării în Europa.
România ar beneficia de consolidarea economiei, care ar deveni mai competitivă și mai rezistentă în
fața viitoarelor crize, și, totodată, mai aproape de o viitoare aderare la zona euro. Rolul capacității
bugetare trebuie să fie îmbunătățirea generală a competitivității și a capacității economice a Uniunii
Economice și Monetare, dar și a statelor care vor să adere la zona euro, cum este și cazul țării noastre.
Capacitatea bugetară trebuie să fie deschisă față de toate statele membre al UE. Țările care au
obligația prin tratatele de aderare să intre în zona euro și care fac eforturi în această direcție, trebuie să
primească drepături complete de participare: să contribuie și să beneficieze financiar și, totodată, să
facă parte din guvernanța zonei euro. Cum lipsa de competitivitate a economiei noastre, este cel mai
mare obstacol în procesul de aderare la zona euro, este absolut necesar ca țara noastră să participe la
guvernanța zonei euro înainte de aderarea la moneda unică.

7
Văcărel I. și colectiv(2007), Finanțe publice, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, p.428
8
Brezeanu P., Simon I., Celea S.(2005), Fiscalitate europeană, Editura economică, Bucureşti, p.213-214
9
Păun R.D.(2006), Drept monetar european, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, p.162-163
7
 Capacitatea bugetară poate sprijini o serie de reforme precum sistemul de pensii, piața muncii și
administrația publică. În cazul în care, în urma reformării sistemului de pensii, oamenii trebuie să
lucreze mai mult. Capacitatea bugetară poate sprijini persoanele vârstice prin măsuri care promovează
învățarea de-a lungul vieții sau îmbătrânirea activă. În plus, odată cureșterea speranței de viață,
măsurile sociale care încurajează persoanele vârstice să fie active și să dobândească noi competențe,
pot fi stimulate și finanțate prin Capacitatea bugetară. În cazul în care, în urma reformei pieței muncii,
unele persoane găsesc un loc de muncă nou și altele devin temporar șomere, acestea din urmă pot fi
sprijinite de UE cu finanțarea cursurilor de formare profesională, mobilitate și asistență în vederea
găsirii unui nou loc de muncă. Dacă reformele în domeniul administrației publice necesită investiții în
digitalizare care guvernează costuri, atunci aceste costuri pot fi suportate de Capacitatea bugetară, prin
urmare, statele membre sunt stimulate să implementeze aceste reforme.

1.2 Obiectivele Uniunii Europene în domeniul fiscalității

Obiectivul major pe care Uniunea Europoeană şi l-a propus încă de la înfiintare a fost acela al
înlăturării barierelor ce existau în calea circulației bunurilor şi serviciilior, capitalurilor şi persoanelor
pentru a asigura funționarea corespunzătoare a pieței unice.
Transformarea intereselor naționale, pentru a se obține armonizarea lor şi convergența cu
interesul comunitar, conduce la creşterea interdependențelor între țările membre şi se realizează prin
influența determinantă a nivelului supranațional.10

Un aspect al politicii fiscale care este tratat cu prioritate în cadrul programului de lucru al
Uniunii Europene este combaterea evaziunii şi a eludării fiscale. Lupta împotriva fraudei şi a
aevaziunii fiscale are in vederea atât impozitarea directă, cât şi impozitarea indirectă şi se sprijină în
special pe schimbul de informații.

În ultinii ani, Parlamentul European a jucat un rol foarte important în elaborarea politicii fiscale în
Uniunii Europene şi la nivel mondial, în special în ceea ce priveşte evaziunea fiscală, eludarea fiscală
şi impozitarea societăților comerciale, inclusiv planificarea fiscală agresivă (tranzacțiile care implică
prețuri de transfer, plățile efectuate în cadrul grupului) şi spălarea banilor. „Dispozițiile adoptate de
Consiliul European nu sunt acte comunitare, ci doar acorduri politice, carese pot materializa ulterior în
acte comunitare, prin aplicarea procedurilor prevăzute în tratate.”11
In plan fiscal, obiectivul central al Uniunii Europene este acela de a se asigura că politica fiscală a
unui stat membru nu are efecte negative asupra celorlalte membre. Totodată, din această perspectivă,
politica fiscală trebuie să asigure: prevenirea si eliminarea concurenței neloiale în cadrul pieței unice,

10
Martinaş L.(2003), Sistemul de guvernare al U.E, Editura Luceafărul, Bucureşti, p.51
11
Chilea D.(2001), Dreptul Uniunii Europene, Editura Muntenia&Leda, Constanța, p.237-238
8
alimentate de regimurile fiscale ale diferitelor membri comunitari; prevenirea şi eliminarea dublei
impuneri; prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; stoparea migrării bazelor de impozitare ca
urmare a regimurilor fiscale mai permisive ale altor țări membre ale Uniunii Europene.
Prezentăm principalele directive ale Uniunii Europene şi reglementările aferente în domeniul
fiscalitățiii sau alte domenii:
 Directiva 2006/112/CE, care mai este denumită şi Sistemul comun privind TVA,
se referea la cele mai grave forme de fraudă în materie de TVA, în special frauda de tip carusel, frauda
în materie de TVA săvârşită în cadrul unei organizații criminale, care creează amenințări la adresa
sistemului comun privind TVA şi, prin urmare, la adresa bugetului Uniunii Europene. „Au fost
preluate în Codul fiscal din România prevederile Directivei privind sistemul comun de TVA” 12 , ceea
ce nu reglementează aplicarea corectă a unui impozit, ci implementeaza un sistem complex de
monitorizare şi raportare a tranzacțiilor cu bunuri si servicii pe teritoriul comunitar.
În ceea ce priveşte veniturile obținute din propriile resurse de TVA, orice acțiune sau inacțiune
comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier în ceea ce priveşte:
- nedivulgarea de informații privind TVA, încălcându-se astfel o obligație specifică, având acelaşi
efect;
- utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau incomplete privind TVA,
având ca efect diminuarea resurselor bugetului Uniunii Europene;
- prezentarea unor declarații corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau
constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.
 Comisia Europeană a lansat Cartea verde în noiembrie 2006, Modernizarea
legislației muncii în fața provocărilor secolului XXI, COM(2006)708, pentru a demara o dezbatere
publică asupra modului în care legislația muncii poate evolua în sensul Strategiei de la Lisabona.
„Modernizarea acestui cadru reglementar este crucială pentru creşterea adaptabilității lucrătorilor şi
întreprinderilor, iar obiectivele sale sunt în sensul proiectului Comunității Europene de ocupare totală,
coeziune socială şi productivitate”:”13
 impozitarea indirectă a majorării de capital, prezentată în Directiva 2008/7/C.E.
Această directivă reglementează „impozitarea indirectă a aporturilor la capitalul societăților de
capital; operațiunile de restructurare a societăților de capital; emiterea anumitor valori mobiliare și
titluri de valoare).”14 Directiva armonizează, deci, drepturile referitoare la aporturile de capital.
 Cartea verde a Comisiei privind reforma profundă a sistemului de TVA actual.

12
Directiva 2006/112/CE din 28 noiembrie 2006, publicată în JOCE L347/11 decembrie 2006, cu modificările şi
completările în vigoare.
13
Dragomir V.D.(2010), Guvernanță corporativă şi sustenabilitate în U.E, Editura Economică, Bucureşti, p.120
14
ȘagunaD., D., Șova D.(2006), Drept fiscal, Editura C.H.Beck, Bucureşti, p.347

9
 Un sistem de TVA cuprinzător ar trebui să reducă costurile operaționale ale utilizatorilor și
sarcinile administrative ale autorităților, luptând totodată cu frauda, care reprezintă o povară
considerabilă pentru finanțele publice și pentru consumatori.
Cartea verde a Comisiei cuprinde concepția U.E. privind o nouă concepție a sistemului de TVA
cu o largă bază de impozitare, scutiri și cote reduse, reducerea birocrației, eficiența colectării, care
trebuie îmbunătățită pentru a se reduce decalajul în materie. de TVA și a limita posibilitățile de fraudă,
precum și pentru a proteja comercianții de bună credință de fraudele legate de TVA; sporirea gradului
de armonizare a TVA la nivelul UE.
 Directiva COM/2011/0851. Această directivă prezinta următorele probleme:
-simplificarea sistemului de TVA, bazat pe principiul destinației;
-conceptul de ghișeu unic;
-informații mai accesibile și de calitate superioară pentru firme, la nivelul UE;
-standardizarea obligațiilor privind TVA;
-spre un sistem de TVA mai eficient, mai robust și mai rezistent la fraudă;
-un mecanism de reacție rapidă pentru a face față fraudei neprevăzute;
- lărgirea bazei de impozitare;
-combaterea fraudei în domeniul TVA;
-reviziuirea modului de colectare și monitorizare a TVA-ului;
 planul de acțiune privind taxa pe valoarea adăugată, care urmărește crearea unui
spațiu TVA unic modernizat și invulnerabil la fraude și, în același timp, abordarea provocărilor legate
de impozitarea economiei digitale;
 cooperarea administrativă în domeniul fiscal, prezentată în Directiva 2011/16/UE.
Prin această directivă s-a urmărit să se creeze instrumente care să permită instaurarea încrederii
între statele membre, prin instituirea de norme, obligații și drepturi identice pentru toate statele
membre. Această directivă conferă statelor membre prerogativele necesare unei cooperări eficiente la
nivel internațional, în vederea contracarării efectelor negative asupra pieței interne ale globalizării în
continuă creștere.
 Pentru combaterea fraudei fiscale, Consiliul European a adoptat un plan de acțiune, prezentat în
Directiva COM/2012/0722 şi două recomandări, una privind planificarea fiscală agresivă
prezentată în Directiva COM/2012/8806, şi alta referitoare la promovarea bunei guvernanțe în
materie de impozitare prezentată în Directiva COM/2012/8805;
 In luna mai 2013, Consiliul European a doptat concluzii cu privire la evaziune
fiscală şi frauda fiscală , prezentatre în documentul 9405.13 al Consiliului European, în care se
prezintă necesitatea combinării eforturilor la nivel național, la nivelul UE şi la nivel mondial şi în care
se confirmă sprijinul pentru activitățile din cadrul G8, al G 20 şi al OCDE cu privire la schimbul

10
automat de informații. Cu această ocazie, Consiliul European a pus în discutie şi o revizuire a
Directivei privind impozitarea economiilor urmărind lărgirea sferei sale de aplicare, pentru a include
toate tipurile de venituri din economii, precum şi produsele care generează dobândă.
 taxa pe tranzacțiiler financiare prezentată în Directiva COM/2011/05984 și Directiva
COM/2013/0071;
 La data de 24 martie 2014, Consiliul European a adoptat Directiva 2014/48/UE de
modificare a Directivei UE privind impozitarea economiilor ( Directiva 2003/48/CE);
 La nivel internațional, s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte schimbul de
informații. Acordul din 29 octombrie 2014 privind punerea in aplicare anticipată a noului Standard al
OCDE pentru schimbul automat de informații în domeniul fiscal (AEOI). Acest acord a fost semnat de
50 de state, printre care şi 28 de state membre.
 Schimbul automat obligatoriu de informații privind schimbul auotomat obligatoriu
în domeniul fiscal, prezentat în Directiva 2015/2376/UE. Această directivă cuprinde următoarele
capitole:domeniul de aplicare și condițiile schimbului automat de informații privind deciziile fiscale
anticipate cu aplicare tranfrontalieră și acordurile privind prețul de transfer; statistici privind
schimburile automate; confidențialitatea informațiilor;
 Directiva 2016/680 a parlamentului European şi a Consiliului privind protecția
persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente
în scopul prevenirii, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării5 pedepselor şi
privind libera circulație a acestor date. în cadrul Uniunii Europene. Asigurarea unui nivel omogen şi
ridicat de protecție a datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice şi facilitarea schimbului de date
cu caracter personal între autoritățile competente ale statelor membre sunt esențiale pentru a se garanta
eficacitatea cooperării judiciare în materie penală şi a cooperării polițieneşti.
 comunicare privind măsuri suplimentare de sporire a transparenței și de întărire a
luptei împotriva evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale Directiva COM/2016/0451;
 prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării
terorismului, prezentată în Directiva COM/2016/0450;
 cadru nou pentru o nouă strategie externă a UE pentru impozitarea eficace, prezentată în
Directiva COM/2016/0024;
 stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au
incidență directă asupra funcționării pieței interne, prezentată în Directiva 2016/1164/UE. Unul dintre
principalele, obiective ale Directiovei 2016/1164/UE este acela de a îmbunătăți rezistențapieței interne
în ansamblul său la practicile transfrontaliere de evitare a obligațiilor fiscale. Această directivă
cuprinde:

11
-stabilirea normelor generale antiabuz; stabilirea normelor privind societățile străine controlate (SSC),
care au ca rezultat reatribuirea veniturilor unei filiale comntrolate, care este supusă unui impozit scăzut
către societatea-mamă;
-calcularea veniturilor societățiui străine controlate (SSC);
-stabilirea normelor privind limitarea deductibilității dobânzii;
-stabilirea normelor aplicabile tuturor contribuabililor supuși impozitului pe profit într-un stat membru;
-stabilirea normelor pentrtu consolidarea nivelului mediu de protecție împotriva planificării fiscale
agresive în cadrul pieței interne;
-norme privind limitarea deductibilității dobânzilor.
 Directiva 2017/1371 a parlamentului European şi a Consiliului din data de 5 iulie 2017 privind
combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prin mijloace de
drept penal.
Protecția intereselor financiare ale Uniunii. Europene priveşte nu numai gestionarea creditelor
bugetare, ci şi toate măsurile care afectează sau care riscă să aibă un efect negativ asupra activelor sale
şi ale statelor membre, în măsura în care măsurile respective sunt relevante pentru politicile Uniunii
Europene. Această protecție reprezintă un factor structural fundamental pentru sprijinirea economiei şi
a societății în general, dar poate contribui şi la dezvoltarea ştiințifică şi culturală a unui stat membru.
Această directivă instituie norme minime privind definirea infracțiunilor şi a sancțiunilor în
domeniul fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.
 Directiva 2018/005 (CNS) de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce
priveşte cotele. taxei pe valoarea adăugată. Noile modificări vizează asigurarea funcționării pieței
interne şi evitarea denaturării concurenței la nivelul Uniunii Europene.
Conform acestei directive statele membre potaplica cel mult douăcote reduse. Cotele reduse se fixează
ca procent din baza de impozitare, care nu poate fi mai mic de 5%. Pe lângă cele două cote reduse,
conform noii directive, statele membre pot aplica o şi o cotă redusă inferioară valorii de 5% şi o scutire
cu drept de deducere a TVA-ului achitat în etapa anterioară. Cotele reduse şi scutirile aplicate sunt
numai în beneficiul consumatorului final şi se aplică pentru a urmări, înttr-un mod consecvent, un
obiectiv de interese general.
 Directiva COM(2018) 43, din data de 24 ianuarie 2018, Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu; Protecție sporită, noi oportunități-Orientările Comisiei privind
aplicarea directă a regulamentului general privind protecția datelor de la 25 mai 2018. „Apariția
comerțului electronic (e-commerce) a condus la noi reglementări înaplicarea taxei pe valoarea
adăugată”15, reglementări ce sunt cuprinse în Directiva 2000/38/CE şi 2002/792/ CE privind
cooperarea administrativă.

15
Brezeanu P., Simon I., Celea S.,Op.cit., p.224-225
12
 In tabelul nr.1 1 şi figura nr.1.1 am prezentat structura veniturilor ale Bugetului de Stat al
României, respectiv evoluția acestora în perioada 2013-2017.Figura 1.2 prezintă evolutia ponderii
veniturilor încasate din impozite si taxe în total venituri fiscale bugetare în perioada 2013-2017.
Tabelul nr. 1.1 Structura veniturilor ale Bugetului de Stat al României,în perioada 2013-2017-mil.lei-

Anii

Venituri 2013 2014 2015 2016 2017 TOTAL

totale fiscale, din care:

205.964 216.808 227.826 223.722 254.717 1.129.307

Impozit pe profit 10.805 11.378 13.726 15.442 16.630 67.981

Impozit pe venit 22.838 24.001 26.119 28.229 30.108 131.295

Impozite si taxe pe proprietate 4.453 5.041 5.775 5.898 5.161 26.328

Taxa pe valoarea adăugată 52.810 54.622 57.001 51.675 54.142 270.250

Accize 20.892 24.102 26.042 26.957 26.051 124.044

Alte venituri fiscale 8.130 6.396 8.239 7.795 9.792 40.352

Contribuții la asigurări sociale 54.325 57.779 56.997 61.274 69.758 300.133

Venituri nefiscale 17.389 17.390 18.360 18.008 19.024 90.171

Venituri din capital 607 621 913 769 817 37.27

Altele 74.756

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor disponibile pe site-ul:https://www.google.ro/search?ei=2P49W-

D5FoGesgGcv7zYAw&q=Ministerul+finantelor-structura+veniturilor+bugetului+de+stat+2013-2017&oq

13
Figura nr.1.1Evoluția veniturilor ale Bugetului de Stat al României,în 2013-2017

Sursa: Prelucrare propriepe baza datelor disponibile pe site-ulhttps://www.google.ro/search?ei=2P49W-

D5FoGesgGcv7zYAw&q=Ministerul+finantelor-structura+veniturilor+bugetului+de+stat+2013-2017&oq

Figura 1.2 Evolutia ponderii veniturilor încasate din impozite si taxe, în total venituri fiscale bugetare,

2013-2017

Sursa: Prelucrare proprie

14
 I.3 Propuneri privind optimizarea fiscalității la nivelul statelor membre ale UE

Până înprezent în evoluția UE nu s-a reușit o eliminare totală a barierelor fiscale și o uniformizare
a cotelor de impozitare, din cauza decalajelor economice între statele membre și mai mult din
perceperea și influența clasei politice a fiecărui stat membru, interesului pentru construcția bugetară.
O apropiere cât mai bună a cotelor de impozitare pentru o piață unică a UE se discută încă de mulți
ani,dar fără a se ajunge la o finalitate, luându-se doar măsuri parțialeși pentru anumite domenii.
Difernțierea sistemelor de impozitare și a politicilor fiscale naționale, menține decalajele de dezvoltare
economică între state, mai mult în domeniul social, mișcarea forței de muncă și capitalurilor. Prin
tratatele UE s-austabilit pilonii de armonizare a sistemelor fiscale, analizele economice efectuate
arătând direcțiile de acțiune, dar încă interesele politice naționale jucând un rol important în
implementarea cât mai rapidă a măsurilor comunitare.
Încă de la momentele sale de început, construcția europeană a impus realizarea armonizării
legislative, compatibilizarea normelor juridice naționale ale statelor membre între ele, cât și cu
reglementările comunitare, sub acest al doilea aspect fiind de fapt vorba despre plierea și subordonarea
legislațiilor naționale, normelor elaborate de instituțiile UE.
Deși există obiective bine precizate și acceptate, guvernele statelor membre nu au înregistrat
întotdeauna progresele așteptate în vederea armonizării sistemului de impozitare în cadrul UE.
Pentruaceste motive eforturile de armonizare fiscală în UE s-au concetrat în arii restrânse unde existau
argumente puternice pentru armonizare. Primele eforturi de amornizare, s-au îndreptat în special spre
domeniul impozitelor indirecte, în scopul eliminării obstacolelor în calea exercitării libertăților de
stabilire și de circulație a bunurilor, serviciilor și capitalurilor, dar și pentrtu a elimina controlul la
frontiere și a limita concurența fiscală neloială între state. În acest sens, strategia fiscală a C.E, a fost
axată în principal pe taxa pe valoarea adăugată, taxele vamale și accize, fiind instituite și implementate
în timp un număr marte de directive ca bază juridică, sau o limitare a competenței statelor membre,
astfel încât asistăm în prezent lao competenă partajată între C.E și statele mebrte, așa cum este în
domeniul TVA, unde legislația comunitară nu permite statelor membre menținerea sau instituirea unei
alte taxe asupra cifrei de afaceri, însă lasă la alegerea fiecărui stat membru să stabilească un nivel al
cotelor de impunere care trebuie să se încadreze într-un interval situat între 15% și 25% și cel mult
două cote reduse până la cel puțin 5%.
În Planul de acțiune privind TVA, din 7 aprilie 2016, CE a stabilit necesitatea de a crea un spațiu
european în materie de TVA care să poată face față provocărilor sec.XXI. Au fost anunțate o serie de
măsuri, care răspund mai multor obiective, și anume:
 eradicarea fraudei transfrontaliere în domeniul TVA;
 ajutarea statelor membre în combaterea deficitului de încasări din TVA;

15
  adaptarea sistemului de TVA la economia globală, digitală și mobilă;
 satisfacerea nevoilor IMM-urilor;
 prevederea unei politici adecvate în materie de cote de TVA.
În ceea ce privește punerea în aplicare a primei etape a sistemului definitiv de TVA, aceasta se va
face în două etape: într-o primă fază, la nivel legislativ urmează să se stabilească regimul TVA
aplicabil furnizării de bunuri între îtreprinderi în interiorul UE. Într-o a doua fază în domeniul
legislativ, noul regim TVA va fi extins la toate furnizările transfrontaliere, aplicându-se prin urmare și
prestărilor de servicii. După consultarea corespunzătoare a tuturor părților, Comisia a optat pentru
norme de impozitare potrivit cărora, la furnizarea transfrontalieră de bunuri în interiorul Uniunii,
furnizorul va percepe TVA clientului său la cota stabilită de statul membru în care sosesc bunurile
respective. TVA-ul va fi declarat și plătit în statul membru în care este stabilit furnizorul, printr-un
mecanism de ghișeu unic.
Propunerea UE introduce următoarele:
 noțiunea de persoană impozabilă atestată, modelată pe baza conceptului operatorului economic
autorizat existent în domeniul vamal;
 simplificarea și armonizarea normelor referitoare la regimul stocurilor la dispoziția clientului;
 recunoașterea codului de identificare în scopuri de TVA al clientului, drept condiție de fond
pentru scutirea de TVA, a unei furnizări intracomunitare de bunuri;
 simplificarea normelor pentru asigurarea securității juridice în privința operațiunilor în lanț.
Privind fundamentele juridice ale sistemului definitiv de TVA, acestea sunt:
 introducerea principiului impozitării în statul membru de destinație și a răspunderii furnizorului
ca regulă generală ( cu excepția cazului în care clientul este o persoană impozabilă atestată);
 introducerea unui ghișeu unic care va permite furnizorilor să plătească TVA-ul datorat pentru
livrările de bunuri către alte state membre, în statul membru în care sunt stabiliți. Această
măsură ar permite compensarea TVA-ului datorat pentru livrările efectuate cu TVA-ul aferent
achizițiilor efectuate în acdrul UE.
În prezent, sistemul de TVA al UE este prea fragmentat și prea predispus la fraudă. În cadrul
agendei sale pentru un sistem fiscal echitabil și eficient în UE, Comisia urmărește relansarea
sistemului de TVA pentru a asigura că acesta rămâne un punct forte pe viitor.
Comisia propune noi instrumente pentru combaterea fraudei în domeniul TVA, si anume:
 Consolidarea cooperării între statele membre ale UE (instituirea unui sistem online de schimb
de informații în cadrul „Eurofisc”, rețeaua existentă a UE de experți în domeniul antifraudă,
introducerea de audituri comune pentru a controla aprovizionarea transfrontalieră, la care să
participe funcționari din două sau mai multe autorități fiscale naționale, noi competențe pentru
a coordona anchetele transfrontaliere etc);
16
  Colaborarea cu organismele de aplicare a legiiîn domeniul TVA (OLAF, Europol, Parchetul
European-EPPP). Aceasta ar permite verificarea încrucișată a informațiilor naționale cu
cazierele judiciare, bazele de date și alte informații deținute, pentru a identifica adevărații
autori ai fraudelor și rețele lor);
 Schimbul de informații esențiale între autoritățile fiscale și cele vamale, privind importurile din
afara UE.În temeiul noilor norme, informațiile privind mărfurile intrate vor fi puse în comun,
iar cooperarea între autoritățile fiscale și vamale va fi consolidată în toate statele membre;
 Schimbul de informații cu privire la autoturisme. Pentru a combate acest tip de fraudă,
funcționarii Eurofisc vor primi de la statele membre, accesul la datele de înmatriculare a
autoturismelor noi și cele uzate

I.4 Unele aspecte privind politica fiscală a României

Politica fiscală reprezintă ansamblul deciziilor de natură fiscală luate de factorul decident public,
„în scopul asigurării resurselor financiare, destinate finanțării nevoilor pubice şi a realizării unor
finalități de natură economico-socială, în condițiile în care asupra economiei acționează factori reali
sau obiectivi, a căror tendință nu este exclusiv ciclică”16.
Politica fiscală a României în anul 2018, vizează continuarea măsurilor de creștere a eficienței
sistemului fiscal, creându-se astfel, pe de o parte, posibilitatea simplificării1 fiscalității, eliminării
disfuncționalităților și stabilirii coordonatelor pentru un cadru. legal fiscal coerent și modern, iar pe de
altă parte, premisele asigurării predictibilității sistemului fiscal și1 continuării conduitei necesare unei
consolidări fiscale sustenabile.
Politica fiscală a țării noastre în acest an trebuie să-și mențină aceleași caracteristici principale ca și
cele aferente anului 2017, respectiv:
-fiscalitatea trebuie subordonată obiectivului fundamental al dezvoltării economice;
-viziunea fiscală trebuie să fie una calitativă, să stimuleze mediul economic, investițiile și inițiativa
antreprenorială;
-eficiența cheltuirii banului public și promovarea investițiilor.
În tabelul nr. 1.2 prezentăm veniturile bugetului general consolidat pe tipuri de venituri, în perioada
2015- 2017 si previzionat în anul 2018.

16
Corduneanu C.(1998), Sistemul fiscal în ştiința finanțelor, Editura CODECS, Bucureşti, p.379
17
Tabelul nr. 1.2 Evoluția veniturile bugetului general consolidat a României, în 2013-2017,
și estimarea pentru anul 2018 . - mil.lei
Anii 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total 200.374 214.315 227.826 231.125 236.856 253.890

venituri, din
care:

Taxa pe 51.827 50.878 57.001 52.342 51.827 55.028

valoarea
adăugată

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor disponibile de pe site-ulhttps://www.google.ro/search?ei=2P49W-

D5FoGesgGcv7zYAw&q=Ministerul+finantelor-structura+veniturilor+bugetului+de+stat+2013-2017&oq

Din analiza acestor date, rezultă că în perioada 2015-2017, diminuarea încasărilor din TVA ( în
anul 2016 față de 2015 cu 8% și în anul 2017 față de 2016 cu 1%) a fost determinată în principal de
măsurile fiscale adoptate în domeniul TVA cum ar fi:
 reducerea cotei standard de la 24% la 20% incepând cu 1 ianuarie 2016;
 introducerea cotei reduse de 9%(față de cota standard de 24%) pentru livările de alimente și
băuturi non-alcoolice, animale și 1păsări vii din specii domestice, semințe, 1plante și
ingrediente alimentare, servicii de restauarant și catering, începând cu 1 iunie 2015;
 reducerea începând cu data de 1 ianuarie 2016, a cotei de TVA de la 9% la 5% pentru livrările
de manuale școlare, cărți, ziare, reviste, cu excepția celor destinate exclusiv în principal
publicații precum și pentru serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case
meoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și areheologice, grădini zoologice și
botancie, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite,
precum și pentru serviciile constând în permiterea acesului la evenimente sportive;
 reducerea, începând cu data de 1 ianuarie 2016, a cotei de TVA la 9% pentru livrarea apei
potabile și a apei pentru irigații în agricultură.
În tabelul nr.1.3 prezentăm ponderea veniturilor din TVA în perioada 2016-2017.
Tabelul nr. 1.3 Ponderea veniturilor in total venituri bugetare pe anii 2016-2017
Nr.crt 2016 2017

% Sume % Sume

din total din total

Venituri bugetare, 100 223.722 100 254.717

total-din care:

1 Impozit pe profit 6,9 15.442 6,5 16.630

2 Inpozit și taxe de proprietate 2,6 5.898 2,0 5.161

3 Taxa pe valoarea adăugată 23,1 51.675 21,3 54.142

4 Accize 12,0 26.957 10,2 26.051

5 Contribuții asigurări sociale 27,4 61.274 27,4 69.758

18
6 Impozit pe salarii si venit 12,4 27.756 11,8 30.108

7 Impozit pe comert exterior 0,4 883 0,4 951

sitranzactiile internationale

8 Alte venituri fiscale 3,5 7.795 3,8 9.792

9 Venituri nefiscale 8,2 18.411 7,5 199.024

10 Venituri din capital 0,3 769 0,3 817

11 Sume primite de la UE 3,1 6.861 8,7 22.281

Sursa:Prelucrare prooprie pe baza datelor disponibile poe site-ul:https://www.google.ro/search?ei=2P49W-

D5FoGesgGcv7zYAw&q=Ministerul+finantelor-structura+veniturilor+bugetului+de+stat+2013-2017&oq

Din analiza datelor din tabelul nr. 1.2 se constată că în perioada 2016-2017, veniturile din TVA s-au
situat pe locul 2, ca pondere în total venituri lor bugetare, după venitul din contribuția asigurărilor
sociale. Venitul din TVA a crescut în anul 2017 față de 2016 cu 5%. În tabelul 1.4
prezentămcontribuția României la bugetul UE din resurse proprii, din care, din resurse de TVA, în
perioada 2015-2017, și estimarea în perioada 2018-2019.

Tabelul nr.1.4 Contribuția României la bugetul UE, în2015-2017 și estimarea în 2018-2019-mil

lei-

Nr Denumire 2015 2016 2017 2018 2019

.
indicator
crt

1. Total 6.230.040.0 6.885.991,7 6.533.887,1 6.791.642,0 6.791.642,0

contribuții din 3
resurse proprii,
din care:

Contribuție din 733.803,9 771.654,4 695.266,0 717.640,0 717.640,0

resurse de TVA

2 Contributia 6.625.975,0 7.098.711,8 6.921.521,1 7.182.362,0 7.182.362,0

României la
bugetul U.E

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor disponibie pe site-ul: https://www.google.ro/search?ei=2P49W-

D5FoGesgGcv7zYAw&q=Ministerul+finantelor-structura+veniturilor+bugetului+de+stat+2013-2017&oq
Din analiza acestor date, rezultă că, contribuția țării noastre la bugetul U.E, din resurse de TVA, a
avut o evoluție oscilantă. În anul 2017 a crescut cu 6%, reducându-se anul 2017 față de anul 2016 cu
9%. Din totalul contribuțiilor din resurse proprii, contribuția din resurse de TVA,a reprezentat în anul
2015 și în anul 2016, 12%, în anul 2017 aceasta fiind de 11%. În perioada 2018-2019, se estimează o
contribuție de 11%.
În domeniul TVA au fost adoptate următoarele măsuri cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2017:

19
  reducerea la 19% a nivelului cotei standard de TVA, vizează :
1. relansarea consumului intern ca urmare a creării premiselor necesare pentru scăderea prețurilor
bunurilor și serviciilor în general,;
2. reducerea evaziunii fiscale;
3. crearea unui mediu concurențial adecvat;
4. creșterea productivității muncii și a eficienței economice;
5. sporirea echității ;
6. îmbunătățirea fluxurilor de cash flow;
 modificarea regulilor de ajustare a TVA în cazul bunurilor de capital, în sensul
renunțării la ajustarea unică și aplicare aunei ajustări anuale pentru ocincime din taxa aferentă bunului
de capital,
 abrogarea prevederilor referitoare la Registrul operatorilor intracomunitari, care are
ca efect reducerea sarcinilor administrative pentru contribuabilii care realizează operațiuni
intracomunitare;
Modernizarea sistemului de TVA și adaptarea acestuia la provocările prezentate de luptă împotriva
fraudei, reprezintă obiective fundamentale pentru viitorul pieței unice.
„Taxa pe valoarea adaugată a contribuit alături de liberalizarea relațiilor economice, la eliminarea
distorsiunilor din structura producției şi consumului”17.
Pentru țara noastră este foarte important să aibă o legislație rațională cu prevederi clare,care să
nu lase loc diferitelor interpretări și care să elimine orice posibilitate de evaziune fiscală. Legislația
fiscală din țara noastră trebuie să stimulteze munca, procesele de economisire și investiționale, să
instaureze climatul de legalitate, a rațiunii și a principiilor, atât de eficență cât și a celor de echitate
fiscală și socială.

17
Corduneanu C., Op., cit, p.536
20
 CAPITOLUL 2

SC VRANCART SA ADJUD - CADRU ORGANIZATORIC PRIVIND

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL STATULUI

2.1 Prezentarea societății comerciale

Denumirea firmei: S.C VRANCART S.A Adjud

Sediul: Str.Ecaterina Teodoroiu, nr.17, localitatea Adjud, Judeţul Vrancea, România.
Forma juridică:Societate pe acțiuni. Compania funcționează în conformitatea cu legea română.
Cod CAEN 1721
Fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton.
Obiectul principal de activitate, potrivit clasificării Activităților din Economia Națională, este
fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor de hârtie și carton. Societatea produce și
comercializează următoarele produse:carton ondulat cu microondule, ambalaje din carton ondulat
(cutii) de diferite dimensiuni, ștanțate și imprimate, diferite tipuri de hârtie, hârtie igienico-sanitară,
tuburi din hârtie.
Compania își comercializează produsele atât pe piața internă cât și pe cea externă.
Societatea este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Vrancea sub numărul J39/239/1991
şi deţine Certificatul de înregistrare fiscală R.O 1454846. Capitalul social este de 86.371.792 lei,
divizat în 863.717.920 acţiuni nominative și dematerializate, fiecare cu o valoarea nominală de 0,10
lei.
Deţinerea de acţiuni la data de 13.09.2016, a fost:
 SIF Banat-Crişana SA:645.346.712 , acțiuni deținute, (74,7173%);
 Fondul de Pensii administrat privat AZT Viitorul Tău/ Allianz PP, 64.581.888 acțiuni deținute;
(7,4771%);
 Fondul de Pensii Administrat Privat NN/AN Pensii SAFPAP-S.A, 42.261.696 acțiuni deținute;
(4,8929%);
Acţiunile emise de VRANCATS.A Adjud, se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti,
începând din data de 15.07.2005. Acțiunile sunt acțiuni nominative, dematerializate, ordinare, emise în
lei, care conferă deținătorilor drepturi și obligații egale, în conformitate cu dispozițiile legii societăților
comerciale, ale reglementărilor aplicabile pieței de capital și ale actului Constitutiv.
Vrancart SA este supusă următoarelor riscuri: riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul de piață,
concurența, mediul de afaceri, riscul de mediu, riscuri legislative. De asemenea, Vrancart SA, este
supusă și următoarelor riscuri specifice valorilor mobiliare: riscul de piață, riscul politic, modificările
cadrului legislativ, schimbări ale legislației privind societățile comerciale și piața de capital românescă.
21
 Firma a luat fiinţă în anul 1977, în baza Decretului nr. 169/13.06.1977 sub denumirea C.C.H.
Adjud (Combinatul de Celuloză şi Hârtie ), care în anul 1990 s-a transformat în SC Vrancart S.A
Adjud prin HG 1200/1990. Construirea şi punerea în funcţiune s-a realizat în trei etape:1977-1984;
1985-1996, 1997-2006.
Vrancart SA face parte dintr-un grup, care cuprinde S.C Vrancart SA (societate mamă) cu sediul
social în Adjud, județul Vrancea, și filiala GIANT PRODIMPEX SRL, cu sediul în localitatea Ungheni,
str.Principală, nr.161, județul Mureș.
Conform structurii sintetice eliberată de Depozitarul Central S.A, cu sediul în București, la data
de 13.09.2017, acționarul principal al Vrancart SA este Societatea de Investiții Financiare Banat-
Crișana S.A Arad, persoană juridică română care deține 74,72 % din capitalul social.
Vrancart SA a desfășurat activități profitabile îm perioada 2014-2017, nivelul veniturilor totale
realizate fiind superior cheltuielilor totale angajate.
Vrancart S.A este organizată pe următoarele procese, conform organigramei prezentată în anexa
nr. 1, după cum urmează:
-procese de producţie de bază, constituite ca afaceri distincte ;
-procese de producţie auxiliare;
-procesul de colectare a maculaturii prin centre de colectare;
-procese de mentenanţă;
-procese de depoluare;
-procese de susţinere;
Conducerea SC Vrancart SA, este:director General şi Preşedinte CA; Director economic; Director:
Fabrică carton ondulat- Fabrica hârtie igienica-Fabrică hârtie k25-Fabrică utilităţi;şefi de
compartimente: electro-A.M.A şi centre integrate, management proiecte, integrare informaţională şi
marketing, Control financiar şi gestiune, Resurse umane, juridic, administrarea subsistemelor
informaţionale, mecanic, transporturi,CTC, promovare-design.
Iniţiativele managementului la nivelul companiei Vrancart S.A Adjud ţin de :
 sfera creşterii profitabilităţii ;
 reducerea costurilor ;
 creşterea veniturilor ;
 creşterea cotei de piaţă ;
 creşterea eficienţei activităţilor de marketing ;
 identificarea punctelor tari şi slabe ale produselor şi serviciilor oferite ;
 câştigarea de noi clienţi folosind clienţii existenţi ;
 identificarea celor mai profitabili clienţi sau a celor mai bune canale de vânzare ;
 reducerea pierderilor de clienţi ;
22
  creşterea loialităţii clienţilor ;
Valorile pe baza cărora Vrancart S.A Adjud îşi desfăşoară activitatea se referă la :
 satisfacţia clienţilor;
 consolidarea investiţiei acţionarilor;
 onestitatea faţă de parteneri;
 competenţa tehnică;
 calitate şi profesionalism.
Direcţii strategice ale firmei sunt:
 păstrarea şi chiar creşterea cotelor de piaţă;
 creşterea gradului de tehnicitate şi productivitate a tuturor instalaţiilor;
 diversificarea gamei de produse;
 eliminarea poluării;
Managementul de la cel mai înalt nivel, îşi asumă întreaga responsabilitate pentru stabilirea,
dezvoltarea şi implementarea sistemului de management. al calităţii şi pentru continua îmbunătăţirea a
eficacităţii acestuia. Conducerea Vrancart este pe deplin convinsă că satisfacerea cerinţelor clienţilor
precum şi a reglementărilor legale reprezintă cerinţe minime pentru ea şi pentru întregul personal. Prin
toate activităţile şi planurile ce includ obiectivele privind calitatea, conducerea Vrancart doreşte ca
aceste cerinţe să fie depăşite şi să poată satisface anticipat cerinţele. Pentru realizarea obiectivelor
calităţii, conducerea Vrancart este preocupată continuu de asigurarea resurselor materiale, umane,
instruire, condiţii de lucru şi de mediu etc. necesare desfăşurării în condiţii corespunzătoare a tuturor
activităţilor.

2.2 Oferta de produse şi servicii

Vrancart S.A vine în atenţia partenerilor săi de afaceri cu patru game mari de produse, dar,
beneficiind de un colectiv cu un grad ridicat de specializare în domeniu, oferă partenerilor săi şi o
gamă de servicii în domeniul mentenanţei predictive, prelucrări mecanice pe maşini unelte şi speciale,
confecţii metalice de orice tip, reparaţii motoare.
Cele patru game mari de produse sunt:
-carton ondulat tip II, III, V, carton ondulat cu microondule;
-confecţii din carton ondulat (cutii) de diferite formate stanţate şi imprimate;
-hârtie pentru carton ondulat;
-hârtie igienico-sanitare în diverse sortimente.
a) Cartonul ondulat - este format din unul până la patru straturi netede şi unul sau

23
trei straturi ondulate din hârtie inferioară sau superioară de ambalaj, unite între ele printr-un adeziv. Se
obţine astfel un obiect de tip sandwich uşor şi stabil. Elementul de bază este obţinut prin asocierea,
prin lipirea, a unui strat plat cu un strat ondulat. Acoperirea. unui astfel de element sau a mai multor
elemente suprapuse de obicei, mărimea ondulelor folosite este diferită, cu un strat. plat determină
obţinerea cartoanelor ondulate cu unul, două sau trei straturi de ondule.
b) Hârtia igienică-satisface cerinţa clienţilor de a avea o hârtie igienică fină, cu
aspect plăcut, care să asigure igiena personală;
c) Hârtie fluting- pentru fabricarea cartonului ondulat (hârtie pentru ondulă şi
pentru straturile interioare ale cartonului).
Producţia de hârtie fluting este destinată în proporţie de 85% pentru consumul intern, la fabricarea
cartonului ondulat, 13% se livrează la export şi 2% se livrează ca ambalaj la intern.
Principalele segmente de piaţă pentru hârtie Schrenz sau Wellenstoff sunt: producătorii de carton
ondulat; producătorii de mobilă; producătorii de sticlărie; producătorii de uşi; comercianţi;
producătorii de ciment; piese de schimb.
Politica de marketing a suferit un proces de reorganizare începând cu sfârşitul anului 2006, când
datorită creşterii volumului de vânzări, dar şi concurenţa acerbă, care s-a dezvoltat pe piaţa internă, s-a
creat necesitatea înfiinţării unui compartiment distinct de marketing.
Activitatea în cadrul compartimentului Marketing este organizată după criteriul geografic. Este
una din soluţiile cele mai utilizate în practică, întrucât prezintă următoarele avantaje:
 este modul cel mai eficient de a vizita întreaga piaţă fără a-i neglija pe clienţii mai puţin
importanţi;
 este maniera cea mai eficientă de a integra vânzarea în ansamblul elementelor de marketing;
 este cea mai eficientă modalitate de control al performanţelor forţei de vânzare;
 permite cunoaşterea mai profundă a problemelor fiecărei zone;
 permite exercitarea unui control mai bun al costurilor.
Ea presupune o subordonare a personalului de vânzare unui manager distrinctual, aflat în
subordinea unui manager regional, aflat, la rândul său, în subordinea. managerului general al
vânzărilor. Fiecărui agent de vânzări îi este repartizat un teritoriu propriu în cadrul districtului
respectiv, în funcţie de :
-natura sarcinilor;
-natura produsului;
-canalele de distribuţie;
-nivelul de penetrare a pieţei;
-intensitatea acoperirii pieţei;
-intensitatea concurenţei;

24
-capacitatea vânzătorului;
-factorii etnici-(dacă este necesară în comercializarea produselor sale către un anumit grup etnic-zona
Transilvania).
Entitatea economică are în vedere şi oferta relativ omogenă de produse, pe trei zone geografiece:
Moldova şi Dobrogea; Transilvania şi Banat-Crişana; Muntenia şi Bucureşti. Fiecare zonă este
coordonată de un responsabil de zonă. Având în vedere aria foarte extinsă, s-au angajat trei agenţi de
vânzări pentru zonele în care erau livrări scăzute, respectiv zona Banat-Crişana (judeţele Timiş, Arad,
Bihor, Hunoadoara), zona Muntenia (judeţele Dolj, Vâlcea, Olt, Teleorman) şi zona de sud-est a
Moldovei (judeţele Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa). Fiecare responsabil de zonă are în subordine
câte un agent de vânzări pe care-l coordonează şi-l ajută cu informaţii despre clienţii potenţiali aflaţi în
baza de date a compartimentului, cu calculaţii şi oferte de preţ pentru clienţii contactaţi de agenti.
Responsabilii de zonă cât şi agenţii de vânzări se ocupă de clienţii activi şi potenţiali atât pentru carton
ondulat cât şi pentru hârtie de toaletă sau fluting.
În prezent membrii compartimentului de marketing al firmei Vrancart:realizează cercetări de
birou pentru identificarea de noi clienţi potenţiali pentruconsultarea de cataloage diverse (Pagini
Naţionale, Pagini Aurii, presa de specialitate etc), a rapoartelor rezultate în urma participării la diverse
manifestări expoziţionale,a informaţiilor obtinuţe de la Camerele de Comerţ;menţin cu clieţii activi,
prin contactarea telefonică periodică, analiza cererilor deofertă, analiza situaţiilor zilnice, lunare,
trimestriale, transmiterea răspunsurilor la eventualele solicitări.
Sistemul de vânzare se prezintă astfel:
 La hârtie de toaletă: vânzarea către comercianţii en-gros pe baza de contracte cu plata la maxim
30 de zile de la ridicarea mărfii sau cu plata la livrare (CEC, OP, numerar) în acest caz
acordându-se o reducere de 2%.
 La carton ondulat: vânzarea pe baza de contracte, cu plata la 30 de zile de la livrarea mărfii.
Dacă se plăteşte la livrare (CEC, OP, numerar) se acordă o reducere de 2%.
 La cutiile din carton ondulat: livrarea se face pe bază de contract.
 Pentru produsele exportate, vânzarea se face pe bază de contract, iar plata se face în avans,
livrarea făcându-se numai după primirea confirmării efectuării plaţii.
Cheia micromediului de marketing este clientela. Ea constituie destinaţia şi raţiunea eforturilor
firmei şi se prezintă prin piaţa efectivă a întreprinderii.
Clienţii Vrancart S.A ( la hârtie igienică ) se clasifică în:
-prelucrători de hârtie igienică;
-comercianţi en-gros; comercianţi en-detail;
-persoane fizice.

25
 În cazul hârtiei fluting şi a cartonului ondulat clientela poate fi împărţită astfel:
-producătorii de carton ondulat;
-producători de mobilă;
-producători de sticlărie;
-producători de uşi;
-comercianţi;
-producători de ciment;
-piese de schimb.;
Principalele pieţe de desfacere pentru fiecare produs sau serviciu şi metodele de distribuţie:
a)Carton ondulat şi Confecţii din carton ondulat
b) Hartia igienică.
c) Hârtie pentru carton ondulat
Interesul manifestat de Adunarea Generală a Acționarilor și Consiliul de Administrație al
Vrancart S.A față de calitate, se datorează unei amenițări externe generată de pierderi reale sau
potențiale ale pieței interne și externe, determinate. de noncalitate. Acesta este motivul pentru care
calitatea produselor și serviciilor este privită daVrancart SA cau un aport strategic care nu poate fi
neglijat pentru obținerea competitivității.
Principalul scop al conducerii Vrancart este de îmbunătăţire continuă a performanţelor sale pentru
ca toate cerinţele şi aşteptările părtilor interesate : clienţi, furnizori, acţionari, angajaţi şi societate să fie
îndeplinite în cel mai înalt grad posibil.
Studierea nevoilor consumatorilor, persoane fizice și persoane juridice, reprezintă pentru Vrancart
S.A o condiție pentru realizarea unor produse sau servicii de calitate, pentru obținerea competitivității
entității printr-o strategie axată pe calitate.
Pentru realizarea acestui scop sunt stabilite următoarele obiective şi următorii indicatori de
performanţe dintre care primul ocupă locul central :
Tabelul nr. 2.1 Indicatori de performanţă ai calităţii la SC Vra ncart S.A Adjud

Obiective Indicatori de performanţă

Statisfacerea continua şi chiar depăşirea Reclamaţiile clienţilor ;

aşteptărilor clienţilor
Timpul de răspuns la reclamaţii ;

Fucţionarea eficace a sistemului de Menţinerea certificării pe baza

management al calităţii standardului de calitate SR EN ISO
9001 :2001

Neconformităţi depistate la auditul de

certificare şi supraveghere ;

Personal cu un înalt nivel de calificare şi Număr de zile de instruire asigurate

26
motivare

Eliminarea cauzelor neconformităţilor Număr neconformităţi interne

Sursa : Prelucrare autor

În sprijinul aplicării unei strategii de îmbunătățire continuă a performanțelor entității economice,

pot să aduc următoarele argumente :
 produsele de calitate superioară au capacitatea de a crea/de a extinde piața
firmei-internă șiexternă ;
 calitatea produselor entității contribuie foarte mult la îmbunătățirea imaginii și
notorității Vrancart S.A adjud ;
 calitatea produselor și serviciilor atrage după sine obținerea unor prețuri mai bune,
și implicit a unor profituri mai mari, care la rândul lor pot fi reinvestite în activități de cercetare-
dezvoltare ;
 aplicarea unei strategii axate pe calitate nu atrage în mod obligatoriu după sine
costuri suplimentare pentru întreprindere-pot fi identificate soluții de îmbunătățire a calității în
condițiile menținerii sau chiar a reducerii costurilor prin atragerea sprijinului tuturor salariaților firmei
în această direcție.
Vrancart SA Adjud, prin compartimentele desemnate pentru aceste activităţi, determină :
a)cerinţele specificate de client în comanda către firmă, inclusiv cerinţele pentru activităţile de livrare ;
b) cerinţele neformulate de client, dar necesare pentru utilizarea specificată sau pentru utilizarea
prevăzută, atunci când este cunoscută (ex .condiţii de transport, păstrare) ;
c) reglementările legale aplicabile produsului ;
Analiza cerinţelor referitoare la produs are loc la prezentarea ofertelor, acceptarea contractelor sau
comenzilor, acceptarea modificărilor la contracte sau comenzi şi trebuie să se asigure că :
-sunt definite cerinţele pentru produs ;
-sunt rezolvate diferenţele dintre cerinţele din contract sau comandă şi cele exprimate anterior.
Vrancart SA Adjud are capabilitatea de a satisface cerinţele definite. Inregistrările rezultatelor
analizei şi a acţiunilor care rezultă în urma analizei sunt menţinute. Analiza se face pe fişa de analiză a
ofertei iniţiată de compartimentul Comercial-Marketing.Concluziile analizei sunt documentate pe fişa
de analiză a ofertei către Compartimentul Comercial-Marketing şi responsabilulul CTC. În cazul în
care produsele solicitate de client sunt din catalogul Vrancart, confirmarea comenzii clientului se face
direct pe aceasta de către şeful Compartimentului Comercia-Marketing. Atunci când sunt modificate
cerinţele pentru produs, Compartimentul Comercial-Marketing analizează modificările în acelaşi mod
ca şi comanda/contractul iniţial, şi transmit modificările convenite cu clientul tuturor compartimentelor
care sunt implicate în implementarea acestor modificări.

27
 Conducerea Vrancart SA este preocupată în permanenţă de eficacitatea sistemului de
management , prin utilizarea politicii referitoare la calitate, a obiectivelor calităţii, a rezultatelor
controalelor de audit, a analizelor datelor, acţiunilor corective şi preventive şi a analizei efectuate de
management. Prin planurile de îmbunătăţire care sunt aprobate şi analizate în cadrul analizelor
periodice de management este stabilit un cadru organizat şi o manieră sistematică de analiză a
eficienţei sistemului de management al calităţii, pentru a putea stabili măsurile necesare pentru
îmbunătăţirea continuă a performanţelor lui.
Aplicarea la nivelul Vrancart SA a unei strategii axate pe calitate. are următoarele consecințe :
 îmbunătățirea repuației firmei, care este creată de calitatea produselor și a serviciilor oferite
câștigată în timp printr-o preocupare de a oferi clienților produsele pe care aceștia le-au dorit, la
standardele prestabilite ;
 dezvoltarea pieței de desfacere a produselor- eforturile depuse pentru creșterea
calității și îmbunătățirea performanțelor produselor, au condus la creșterea capacității pieței de
desfacere a acestora, chiar dacă prețurtile au fost mărite ;
 reducerea costurilor, care s-a realizat prin eliminarea cheltuielilor suplimentare
generate de noncalitate.
 respectarea angajamentelor firmei.

2.3 Descrierea compartimentului financiar-contabil

Contabilitatea-atât cea financiară, cât și cea managerială-reprezintă una dintre ramurile cele mai
importante funcționării unei afaceri. Gestionarea cu succes a conturilor contabile, ținerea strictă a
evidenței activelor și pasivelor companiei, conformarea rigorilor fiscale-toate acestea sunt valoroase și
utile pentru prosperitatea și rentabilitatea afacerii.
„Funcția financiar-contabilă a entității economice antrenează două genuri de activități, şi anume:
activitatea financiară şi activitatea contabilă”.18 Cadrul de realizare a acestei importante funcții este
asigurat în structura organizatorică de Direcția financiar-contabilă condusă de directorul economic sau
contabiluil şef.
Conform organigramei Vrancart SA compartimentul financiar-contabil, este coordonat de
directorul economic, care are în subordine:
-compartimentul financiar-casierie;
-compartimentul contabilitate financiară generală și audit;
-compartimentul contabilitate, analize economice și bugete;
-compartimentul de audit intern.

18
Dumitrean E., Scorțescu Gh., Toma C.(2002), Contabilitate financiară I, Editura Sedcom Libris,Iaşi, p33
28
In cadrul compartimentului financiar contabil al unei entitati, se integreaza activitatile prin care se
asigura fondurile financiare necesare desfasurarii activitatii economice a societatii, precum si utilizarea
lor eficienta.
Compartimentul financiar. cu urmatoarele activitati:
 planificare financiara, trezorerie, urmarirea si analiza indicatorilor economico – financiari;
 evidenta operativa a mijloacelor banesti si a operatiunilor de decontare cu agentii economici;
 evidenta operativa a muncii, calculul si decontarea drepturilor banesti ale salariatilor.
Compartimentul contabilitate. cu urmatoarele activitati:
 contabilitate generala a patrimoniului;
 contabilitatea valorilor materiale;
 contabilitate de gestiune.
Oficiul informatică. si tehnica de calcul cu urmatoarele activitati:
 organizarea si programarea realizarii sistemului informatic al societatii;
 proiectare, implementare si dezvoltarea sistemului informatic;
 administrarea si gestionarea bazelor de date;
 exploatarea echipamentelor de calcul si a instalatiilor auxiliare specifice;
 evidenta economica si patrimoniala.
Atributiile compartimentului. financiar-contabil în plan contabil sunt:
 organizeaza functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniului;
 asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: mijloacele fixe si
calculul amortizarii acestora, mijloacele circulante, marfurile, cheltuielile de circulatie, calculul
costurilor, investitii, rezultate financiare;
 asigura respectarea cu strictete a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului si ia
toate masurile legale pentru reintregirea acestuia, in cazul in care a fost pagubit;
 organizeaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale, urmareste definitivarea,
potrivit legii a rezultatelor inventarierii;
 intocmeste si urmareste lunar balanta de verificare pentru conturile sintetice si cele analitice,
urmarind concordanta dintre acestea;
 se preocupa de asigurarea fondurilor necesare finantarii investitiilor, urmarind efectuarea
operatiunilor financiare in derularea investitiilor;
 participa la organizarea si perfectionarea sistemului informational, colaborand cu centrul de
calcul in domeniul prelucrarii automate a datelor, etc.
Atributiile compartimentului financiar-contabil în plan financiar sunt urmatoarele:
 planificarea financiară si intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli:

29
  asigură, prin planul financiar si de trezorerie, fondurile necesare societății;
 efectuează calcule de fundamentare a indicatorilor economici corelati cu indicatorii financiari
privind marfa vanduta si incasata, veniturile, cheltuielile si alti indicatori economico-financiari;
 efectueaza calculul veniturilor, rentabilității si profitului;
 analizeaza activitatea economico-financiara pe baza de bilant, propunând măsuri pentru
înlaturarea pierderilor;
 întocmeste planul de credite si de casa pe care le depune la banca finantatoare;
 urmăreşte utilizarea eficientă a creditelor conform necesităților proprii;
 atribuții în domeniul decontărilor cu agentii economici: 
-asigură desfăsurarea ritmică a operațiunilor de decontare cu furnizorii şi beneficiarii;
-asigură plata la termen a sumelor care constituie obligația societății față de bugetul de stat si alte
obligații față de terți;
- răspunde prin semnarea documentelor privind operațiunile bancare ce se efectuează prin conturile
societății;
- asigură plata la termen a sumelor care constituie obligația societății față de bugetul de stat şi alte
obligatii față de terți;
- urmăreşte şi încaseaza toate facturile pentru produsele livrate;
- realizează si alte sarcini si atribuții emanate din analizele efectuate, precum şi cele transmise de către
conducerea societății;
- analizează desfăşurarea ritmică a operațiunilor de decontare cu furnizorii si beneficiarii;
-analizează realizarea obiectivelor economice ale societății şi, dupa caz, stabileşte măsuri de
remediere.19
Responsabilități- Compartimentul de audit intern:
 planificarea activităţii de audit intern;
 pregătirea misiunii de audit intern;
 colectarea informaţiilor;
 evaluarea riscurilor, rezultate in urma misiunilor de audit intern;
 evaluarea preliminară a controlului intern;
 programarea misiunii de audit intern;
 elaborarea testelor de audit intern;
 formularea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor de audit intern;
 documentarea activităţilor de audit intern;

19
https://contadetop.ro/structura-organizatorica-a-compartimentului-financiar-contabil-al-unei-firme/

30
 elaborarea raportului de audit intern;
 supervizarea misiunii de audit intern;
 valorificarea recomandărilor de audit intern;
 dezvoltarea relaţiilor operaţionale cu entităţile auditate;
 asigurarea calităţii activităţii de audit intern;
 evaluarea sistemului. organizaţional;
 evaluarea sistemului privind managementul riscului, controlul intern şi guvernanţa;
 evaluarea activităţii financiar-contabile;
 evaluarea activităţii juridice.

31
 CAPITOLUL 3

CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA DECONTĂRILOR CU

BUGETUL STATULUI - STUDIU DE CAZ LA SC VRANCART SA

Valorificarea informației economice se poate realiza numai cu ajutorul unui sistem informațional,
care cuprinde totalitatea datelor şi informațiilor ce se vehiculează într-un sistem cibernetic şi face
legătura între activitățile economice şi factorii decizionali.„Dezvoltarea fiscalității generează
necesitatea creării unui sistem imformațional pentru a ține socoteala mulțimii regulilor fiscale, cu
complementul penalităților aplicabile în momentul punerii în evidență a neregulilor”.20
Organizarea datelor şi informatiilor într-un sistem informațional are drept scop: identificarea
actrivităților, tranzacțiilor şi evenimentelor ce generează date; delimitarea obiectivelor cunoaşterii şi
conducerii; stabilirea purtătorilor materiali de informații şi modul în care se culeg şi se înregistrează
datele; alegerea metodelor şi instrumentelor de prelucrare a datelor; stabilirea destinației
informațiilor;organizarea transmiterii la destinatar.Indiferent de sistemul contabil, „societățile
desfăşoară activități care parcurg acelaşi tip de ciclu contabil. Acest ciclu contabil s-ar rezuma în
transpunerea tranzacțiilor cu ajutorul documentelor justificative (de bază)”21.
Pentru conducerea eficientă a entității economice, managerii trebuie să asigure: fondul sau
sistemul de informații; suporturile materiale ale informatiilor; mijloacele de prelucrare a datelor;
metodele de prelucrare a datelor; circuitele infiormaționale.

3.1 Purtătorii primari de informații

Contabilitatea are sarcina de a urmări, controla şi înregistra situația economico-finnaciară şi

activitatea unităților patrimoniale.
„Pentru realizarea acestor obiective contabilitatea a elaborat un procedeu corespunzător care să
permită cunoaşterea fenomenelor şi proceselor economice îndimensiunile în care ele au loc, cu toate
caracteristicile pe care le comportă şi implicațiile pe care le produs.”22
Decontul de taxă pe valoarea adăugată (formularul 300)

20
RisteaM., şi colectiv(1995), Contabilitatea şi fiscalitatea întreprinderii, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, p.16
21
Lungu C., Caraiani C., Dascălu C., Op.cit.,, p.104
22
Pântea I.P.,şi colectiv(1995), Contabilitatea financiară a agenților economici, Editura Intelcredo, Deva, p.95
32
  Se utilizează la declararea tuturor operațiunilor din sfera taxei pe valoarea adăugată;
 Se întocmește de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA;

 Circulă:
-un exemplar la organul fiscal competent;
-în format hârtie, semnat, potrivit legii;
-în format electronic;
- un exemplar la contribuabil.
 Se păstrează:
- formatul electronic, în arhiva de documente electronice;
- formatul hârtie, la dosarul fiscal al contribuabilului;
 Se plătește:
-lunar până la data de 25 inclusiv a lunii. următoare celei pentru care se
depune decontul;
-trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor
celui pentru care se depune decontul;
-semestrial, până la datade 25 inclusiv a primei luni din semestrul următor
celui pentru care se depune decontul;
-anual, până la data de 25 ianuarie a anului următor celui pentru care se
depune decontul.
Decont special de taxă pe valoarea adăugată ( formularul 301)
 Se completează pentru:
-achiziții intracomunitare de bunuri taxabile-altele decât mijloacele de transport noi și produsele
accizabile,
-achziții intracomunitare de mijloace de transport noi;
-achiziții intracomunitare de produse accizabile;
-achiziții de servicii intracomunitare, pentru care beneficiarul este obligat la plataTVA.
 Acest document se depune până la data de 25 a lunii următoare sau înainte de
înmatricularea în România a unui mijloc de transport nou sau a a unui mijloc de transport care nu este
considerat nou și pentru care se datorează taxa, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei
în care ia naștere exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare de astfel de mijloace de
transport.
Jurnalul pentru cumpărăre
 Serveşte ca:
-jurnal auxiliar pentrtu inregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii;
-document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adăugată deductibilă;
33
-document de control a unor operații înregistrate în contabilitate.
 Se întocmeşte într-un singur exemplar, avândpaginile numerotate, în care se
înregistrează zilnic, fărăştersăruri şi spații libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a
TVA deductibilă;
 Se întocmeşte separat pentru cumpărări de bunuri şi servicii pentru nevoile firmei
şi, separat pentru cumpărări de bunuri (mărfuri) care se vând ca atare;
 Se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate
privind cumpărările de valori materiale sau de prestări de servicii;
 Acest document circulă: la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea
sumelor înscrise în conturi şi a respectărtii dispozitiilor legale referitoare la TVA;
 Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Jurnalul de vânzare;
 Reprezintă un document de înregistrare a vânzărilor de valori materiale sau a
prestărilor de servicii, cu ajutorul lui stabilindu-se lunar, taxa pe valoarea adăugată colectată;
 Reprezintă un registru auxiliar al registrului jurnal care evidențiază toate vânzările\
pentru decontul TVA;
 Reprezintă un documente de control al unor operații înregistrate în contabilitate;
Acest documente se întocmeşte într-un singur exemplar, având paginile numerotate, în care se
înregistrează zilnic sau lunar, după caz,fără şrersătyuri şi spații libere, elementele necesare pentru
determinarea corectă a TVA colectată datorată;
 Circulă: la compartimentul financiar-contabil pentrfu verificarea sumelor înscrise
în conturi şi a respectării dispozițiillor legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată;
 Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Declarație privind impozitul pe profit (formularul 101)
 Se completează şi se depune anual ce către plătitorii de impozit peprofit, pânăla
data de 15 aprilie inclusiv a anului următor;
 Contribuabilii mari depun formularul prin mijjloace electronice de transmitere la
distanta, prin intermediul Sistemului electronic național, în conformitate cu prevederile legale.
Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat (formularul 100)
 Declarația include date referitoare la obligații ca, de exemplu: impozit pe profit
din asociere, impozit privind venitul persoanelor fizice; taxa de timbru social asupra jocurilor de
noroc; contribuții sociale; impozitul pe veniturile microîntreprinderilor etc;
 Acest document cuprinde următorele secțiuni: secțiunea A „Date de identificare
a contribuabilului/plătitorului”-impozite şi taxe carese plătesc în contul unic respectiv impozite , taxe
şi alte obligații care nu se plătesc în contul unic;
34
  Se completează şi se depune de către contribuabilii cărora le revin, potrivit
legislației în vigoare, obligațiile declarative şi de plată pentru impozitele şi taxele cuprinse în
Nomenclatorul obligațiilor de platăla bugetul de stat dar şi la altre termene
 Se depune la organul fiscal competent pentru administrarea creanțelor fiscale
datorate de către contribuabil, la următoarele termene:
-până la data de 25 inlusiv a lunii următoare perioadei de raportare, după cum urmează: lunar,
trimestrial şi semestrial:
1. Lunar, pentru obligațiile de plată reprezentând:
a. impozitul reținut la sursă;
b. impozitul la țițeiul din producția internă;
c.impozitul pe dividende distribuite persoanelor juridice;
d. impozitul pe veniturile obținute din România de rezidenți, persoanefizice/juidice;
e. vărsăminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate;
2. Trimestrial, pentru obligațiile de plată reprezentând:
a. plăți anticipate;
b.impozitul peprofit din asociere, datorat de persoanelejuridice;
c.impozitul pe profit datorat de persoane juridice străine
d. impozitul pe veniturile din salarii;
3. Semestrial, pentru obligațiile de plata reprezentând impozit pe veniturile din salarii şi impozitul
reținut la sursă.
 Se completează cu ajutorul programului de asistență, la organul fiscal
competent, în format PDF, cu fişier XML ataştat, pe suport CD, însotit de formatul hârtie, semnat şi
ştampilat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Declarație de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni pentru persoanejuridice, asocieri și alte
entități fără personalitate juridică (formularul 110)
 Se completează şi se depune pentru înregistrare/ mențiuni /radiere, astfel:
-pentru înregistrare: cu ocazia primei înregistrări fiscale, de regulă cu ocazia înființării;
-pentru mențiuni:ori de câte ori se modifică datele declarate anterior;
-pentru radiere: cu ocazia radierii înregistrării fiscale.
 Se depune de către:
-persoanelejuridice române;
-asocierile şi alte entități fără personalitate juridică;
-deținătorii autorizațiilor de punere pepiață a meduicamentelor, persoane juridice române;

35
-reprezentanții legali, desemnați potrivuit OUG nr.77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru
finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, aprobată prin Legea nr.184/2015, ai deținătorilor
autorizațiilor de punerea pe piață a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice;
 Se depune, numai în format fizic (la registratura organului fiscal competent ori
la poştă prin scrisoare recomandată);
 Au fost eliminate din declarație începând cu 1 ianuarie 2018:
-contrtibuția pentruconcedii şi îndemnizații; contribuția de asigurări pentru şomaj;
-contribuția pentru concedii şi îndemnizații;
-contributia de asigurare pentr accidente de muncă şi boli profesionale;
- contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
 A fost introdusa de la 1 ianuarie 2018 contribuția asiguratorie pentru muncă;
Termene pentru depunerea declarației:
-30 de zile de la data înființării/data eliberării actuluilegal dedfuncționare/data începerii activității/data
obținerii primului venit/ data dobândirii calității de angajator;
-15 zile de la data modificării ulterioare a datelor declarate inițial;
-primele 10 zile din lună, in cazul persoanlor impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform
art.316 din Legea 227/2015, care nu au depăşit plafonul de scutire şi care doresc să fie scoase din
evidedența persoanelorînregistrate în scopuri de TVA;
-data de 31 ianuarie a fiecărui an, pentru angajatorii care, deşi se încadrează pentru depunerea
declarației 112/plata contribuțiilor sociale si a impozitului pe venit trimestrial, optează pentru
îndeplinirea lunară a acestor obligații;
-data de 31 martie a fiecărui an pentru persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care
trec la impunerea pe veniturile microîntreprinderilor.
Declarația vamală de import
Reprezintă actul de bază pentru efectuarea operațiunilor de vămuire a mărfurilor ,
care se completează şi se semnează, pe formulare tipizate, de către titularul operațiunilor sau
reprezentantul său.
Acest document se depune la biroul sau punctul vamal împreună cu documentele prevăzute de
reglemetările legale:
-documentul de transport al mărfurilor;
-factura, în original sau în copie pe baza căruia se declară valoarea în vamă a mărfurilor; -declarația de
valoare în vamă;
-documentele necesare aplicării unui regim tarifar preferențial sau altor măsuri derogatorii la regimul
tarifar de bază;
-codul fiscal al titularului.

36
Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevăzute în
tariful vamal de import al României.
La valoarea la vamă se includ: cheltuielile de transport al mărfurilor până la frontiera româna,
cheltuielile de încărcare, descărcare şi de manipulare, conexe transportului, ale mărfurilor din import
aferente procesului extern; costul asigurării pe parcursul extern.

Declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale (formular 212)

Acest document se utilizează pentru declararea venitului realizat în anul 2017, precum şi pentru
declararea impozitului pe venitul estimat şi contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele
fizice începând cu anul 2018.
Declarația se completează şi se depune de către:
 persoanele fizice care realizează, individual sau într-o formă de asociere,
venituri/pierderi din România sau/şi diun străinătate, care datorează impozit pe venit şi contribuții
sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal;
 persoanlele fizce care nu realizează venituri şi care optează pentru plata contribuției
la sigurări sociale de sănătate.
Documentul se depune până la data de 15 iulie 2018 şi se completează pe surse şi categorii de
venit, provenidin:
-activuități independente;
-cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturior din arendă;
-activităția agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real;
-piscicultură şi/sau silvicultură;
-transferul titlurilor de valoare şi orice alte operrațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente
financiare derivate, prrecum şi din transferul aurului financiar;
-jocuri de noroc realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la
distanță şi festivaluri de poker;
-alte surse, pentru care contribuabilii au obligația depunerii declarației.

3.2 Sistemul de conturi utilizat

Sistemul de conturi utilizat în contabilitatea decontărilor cu bugetul statului este prezentat în Planul
General de Conturi contabile, care este elaborat în baza OMFP 1802/2014, tinând cont de cerințele de
prezentare a informațiilor în situațiile financiare şi necesitățile informaționale ale entității economice.
Acesta reglementează modul de înregistrare a faptelor economice în conturi care rezultă din
prevederile SNC şi a altor acte normative contabile. Inregistrarea faptelor economice în conturi se

37
efectuează în funcție de conținutul economic al acestora, cu respectarea principiilor, normelor şi
politicilor contabile ale entității .
Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului foloseşte următoarele conturi:
 Contul 441 Impozitul pe profit/venit
Impozitul pe profit rămâne modalitatea principală de impozitare a veniturilor din activități
economice şi un impozit direct important, cu rol esențial în cosntituirea resurselor financiare publice.
Se folosesc următoarele formule petru determinarea impozitului pe profit:
„Profitul impozabil=(Veniturile totale-Veniturile neimpozabile)-(Cheltuielile Totale-Cheltuielile
nedeductibile), sau
Profitul impozabil= Veniturile impozabile – Cheltuielile deductibile,
Impozitul pe profit= Profitul impozabil x Cota de impozit pe profit”.23
Acest impozit indirect trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită
depășește suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanță.
Plățile anticipate în contul impozitului pe profit, determinate potrivit legii, se reflectă distinct în
contabilitate (contul 4411 Impozitul pe profit)
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu bugetul statului/bugetele locale privind
impozitul pe profit/venit.Contul 441 Impozitul pe profit/venit este un cont de pasiv.În creditul contului
441 Impozitul pe profit/venit se înregistrează:
‐ sumele datorate de entitate către bugetul statului/bugetele locale, reprezentând impozitul pe
profit/impozitul pe venit (691, 698);
‐ impozitul pe profit/venit aferent exercițiilor financiare anterioare, în cazul corectării erorilor
contabile reflectate pe seama rezultatului reportat (117).
În debitul contului 441 Impozitul pe profit/venit se înregistrează:
‐ sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentând impozitul pe profit/venit (512);
‐ sume reprezentând impozitul pe profit/venit, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de entitate, iar soldul debitor, sumele vărsate în
plus.
 Contul 442 Taxa pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, general, neutru, unic şi se plăteşte de către toți
agenții economici care crează sau adaugăvaloare nouă, fiind suportat de consumatorul final. „Valoarea
adăugată exprimă contribuția adusă de întreprindere şi personalul ei la economia națiunii, fiind un
concept inspirat din contabilitatea națională.”24

23
Vintilă N.¸ Filipescu M.O.(2013), Fiscalitate aplicată şi elemente de management fiscal, Editura C.H. Beck, Bucureşti,
p.54
24
Toma C.(2001), Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitatea româneasacă, Editura Junimea Iaşi, p.291-292
38
 Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea
adăugată pentru operațiunile efectuate pe teritoriul României. Nu se evidențiază în acest cont taxa pe
valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri sau servicii efectuate din alte state şi taxa pe valoarea
adăugată datorată pe teritoriul unui alt stat pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii efectuate pe
teritoriul acelor state, în conformitate cu prevederile legale.
Pentru evidențierea distinctă a taxei pe valoarea adăugată se utilizează următoarele conturi sintetice
de gradul II:
4423 TVA de plată
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibilă
4427 TVA colectată
4428 TVA neexigibilă.
În contextul funcțiunii acestor conturi, prin perioadă se înțelege perioada fiscală reglementată de
legislația fiscală în domeniul TVA. La înregistrarea operațiunilor referitoare la TVA interesează şi
următoarele aspecte: „faptul generator al TVA se suprapune cu momentul în care apare obligația
unității de a plăti taxa; exigibilitatea reprezintă dreptul organului fiscal de a pretinde plata taxei
datorate bugetului.”25
 Contul 4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxei pe valoarea adăugată de plătit la bugetul
statului.Contul 4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată este un cont de pasiv.
În creditul contului 4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată se înregistrează:
‐ diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare (4427) şi
taxa pe valoarea adăugată deductibilă (4426).
În debitul contului 4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată se înregistrează:
‐ plățile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (512);
‐ sumele compensate cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat din perioada fiscală precedentă (4424);
‐ sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plată, scutite sau anulate, potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de plată.
 Contul 4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxei pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul
statului.Contul 4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat este un cont de activ.În debitul contului
4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat se înregistrează:
‐ diferențele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare (4426)
şi taxa pe valoarea adăugată colectată (4427).
25
Paraschivescu M.D., Păvăloaia W., Cojocaru C.(1994), Contabilitate şi elemente de analiză financiară, Editura Neuron,
Focşani, p.213
39
În creditul contului 4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat se înregistrează:
‐ taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului (512);

‐ taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată în perioadele următoare cu taxa pe valoarea

adăugată de plată (4423) sau cu alte taxe şi impozite, potrivit legii.
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.
 Contul 4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxei pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii.Contul
4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, este un cont de activ.
În debitul contului 4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, se înregistrează:
‐ sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă potrivit legii (401, 404, 451, 453, 512 sau
4427 în cazul în care se aplică taxare inversă);
‐ sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital,
în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii;
‐ sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru achizițiile de
bunuri şi servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii. La
sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold
 Contul 4427 TVA colectată
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugată colectată, potrivit legii.Contul
4427 Taxa pe valoarea adaugată colectată, este un cont de pasiv.
În creditul contului 4427 Taxa pe valoarea adaugată colectată, se inregistrează:
– taxa pe valoarea adaugata colectată aferentă livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile,
avansurilor pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile (411, 428, 451, 453, 461, 531),
precum si taxa aferentă operatiunilor pentru care se aplică taxare inversă, potrivit legii (4426);
– taxa pe valoarea adaugată aferentă operatiunilor care sunt asimilate livrarilor de bunuri si prestarilor
de servicii, taxabile potrivit legii (428, 461, 635);
– taxa pe valoarea adaugată neexigibilă devenita exigibila (4428).
În debitul contului 4427 Taxa pe valoarea adaugată colectată, se înregistrează:
– regularizarea taxei aferente avansurilor sau a facturilor partiale emise;
– ajustarea bazei impozabile la furnizor si sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor
documente care țin loc de factura, în cazurile prevăzute de lege;
– taxa pe valoarea adaugată deductibilă, compensata la sfârsitul perioadei, potrivit legii (4426);
– taxa pe valoareă adaugată de plată, datorată bugetului statului, stabilită potrivit legii (4423).
La sfârsitul perioadei, contul nu prezintă sold.

 Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor

40
 „Impozitul pe venit este principalul impozit direct care alimentează bugetul de stat din România şi
reuneşte toate categoriile de venituri care port fi realizate de o persoană fizică.” 26 In cadrul reformei
fiscale, ca o componentă a reformei economice impuse de aderarea țării noastre la principiile
economiei de piață, de armonizare legislativă necesară îndeplinirii procesului de aderare la Uniunea
Europeană, s-a urmărit, „în domeniul impunerii veniturilor persoanelor fizice, înlocuirea multiplelor
impozite care se percepeau în mod separat pentru diferitele categorii de venituri cu un impozit unic pe
venitul anual global.”27
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența impozitelor pe veniturile de natura salariilor şi a altor drepturi
similare, datorate bugetului statului.Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor este un cont
de pasiv.În creditul contului 444 Impozitul pe venituri de natura salariilo,r se înregistrează:
‐ sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, reținut din drepturile băneşti cuvenite
personalului, potrivit legii (421, 423, 424);
‐ sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unității pentru plățile efectuate către
aceştia (401).
În debitul contului 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor se înregistrează:
‐ sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor şi a altor
drepturi similare (512);
‐ sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, anulate potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului.
 Contul 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind
impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate, cum sunt: accizele, impozitul pe țițeiul din producția
internă şi pe gaze naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe veniturile microîntreprinderior,
impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,
vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, alte impozite şi taxe. O parte din impozitele şi taxele
menționate alimentează bugetul administrației centrale de stat, iar altele bugetele locale.
„Deşi aceste obligații față de bugete sunt cuprinse la categoria alte, contribuția lor este destul de
semnificativă la formarea veniturilor bugetare”.28
Contul 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, este un cont de pasiv.În creditul contului 446
Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, se înregistrează:
‐ valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau bugetelor locale
(635);
‐ vărsăminte din profitul net al regiilor autonome (117);
26
Vintilă N.¸ Filipescu M.O.(2013), Fiscalitate aplicată şi elemente de management fiscal, Editura C.H. Beck, Bucureşti,
p.183
27
G., Vintilă(2004), Fiscalitate. Metode şi tehnici fiscale, Editura Economică, Bucureşti, p.411
28
Dumitrean E., Scorțescu Gh., Toma C.(2002), Contabilitate financiară I, Editura Sedcom Libris, Iaşi, p.430
41
‐ impozitul pe dividende datorat (457);
‐ valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import (213, 214, 301, 302, 303, 371, 381).
În debitul contului 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, se înregistrează:
‐ plățile efectuate la bugetul de stat sau bugetele locale privind alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate (512);
‐ sume reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau anulate,
potrivit legii (758).
 Contul 447 Fonduri speciale ‐ taxe şi vărsăminte asimilate
În aceasta categorie „se includ fondurile constituite din: dezvoltarea şi modernizarea punctelor de
control al trecerii frontierelor şi a celorlalte unități vamale; dezvoltarea şi modernizarea drumurilor
publice; dezvoltarea sistemului energetic național; protejarea asiguraților; promovarea şi modernizarea
turismului; pensii şi asiugurări sociale ale agricultorilor, precum şi alte fonduri prevazute de legislația
în vigoare.”29
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența datoriilor şi a vărsămintelor efectuate către alte organisme
publice, potrivit legii.
Contul 447 Fonduri speciale ‐ taxe şi vărsăminte asimilate, este un cont de pasiv.
În creditul contului 447 Fonduri speciale ‐ taxe şi vărsăminte asimilate, se înregistrează:
‐ datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform prevederilor legale, către alte organisme publice (635).
În debitul contului 447 Fonduri speciale ‐ taxe şi vărsăminte asimilate, se înregistrează:
‐ plățile efectuate către organismele publice (512);
‐ sume reprezentând fonduri speciale ‐ taxe şi vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau anulate,
potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate.
 Contul 448 Alte datorii şi creanțe cu bugetul statului
„O unitate patrimonială poate înregistra şi alte datorii/ creante în relația cu bugetul statului.
Acestea apar ca urmare a prevederilor în legislația economico-financiară şi sunt reflectate în
contabilitate cu ajutorul contului 448 Alte datorii şi creanțe cu bugetul statului.” 30 Acest cont este un
cont bifuncțional.În creditul contului 448 Alte datorii şi creanțe cu bugetul statului, se înregistrează:
‐ valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităților datorate bugetului (658);
‐ sume restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite, taxe şi alte
creanțe (512).
În debitul contului 448 Alte datorii şi creanțe cu bugetul statului, se înregistrează:
‐ sumele virate la bugetul statului reprezentând alte datorii cu bugetul statului (512);

29
Istrate C.(1999), Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei, Editura, Polirom, Iaşi ,
30
Dumitrean E., Scorțescu Gh., Toma C., Op.,cit, p.437
42
‐ sumele cuvenite entității, datorate de bugetul de stat, altele decât impozite şi taxe (758);
‐ sume reprezentând alte datorii cu bugetul statului, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).
Soldul creditor reprezintă sumele datorate de entitate bugetului statului, iar soldul debitor, sumele
cuvenite de la bugetul de stat.

3.3 Studiu de caz

In contabilitatea SC „Vrancart”SA Adjud, care are ca obiect de activitate producția şi
comercializarea de hârtie igienică, carton ondulat şi ambalaje din carton ondulat,au avut loc în
cursullunii ianuarie 2018 următoarele operații economico-financiare:
1. Se încasează subvenția de la bugetul de stat , valoare 20.000 lei , conform extrasului de cont
nr.51/06.01.2018

5121 = 445 20.000 lei

Conturi la bănici în lei Subvenții

2.Se dau în consum materii prime-maculatură,conform bonului de consumnr.10/07.01.2018, valoarea 10.000

lei;
601 = 301 10.000 lei
Cheltuieli cu Materii prime
materiile prime

3. Se vând produse finite-hârtie igienică, conform facturii nr. 120/07.01.2018, valoare 100.000 lei, tva 19%;
4111 = % 119.000 lei
Clienți 701 100.000
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427
TVA colectată 19.000

4.Seîncaseaza contravaloarea produselor finite vândute, valoarea 119.000, prin CEC/08.01.2018;

5112 = 4111 119.000 lei
Cecuri de încasat Clienți

5.Se înregistrează receptia unui mijloc de transport, conform facturii fiscale nr. 102500, din data de 09.01.2018
în valoare de 20.000 lei, tva 19%;
% = 404 23.800lei
2131 Furnizori pentru 20.800
Echipament imobilizări
tehnologic(maşini,
3.800
utilaje, instalații)
4426
TVA deductibilă

43
6.Se înregistrează recepția de materii prime fără factură, pe baza avizului de însoțire a mărfii, seria BX,
nr.1213009/ 10.01.2018, în valoare de 10.000 lei, tva 19%;

% = 408 11.900 lei

301 Furnizori facturi 10.000
Materii prime nesosite
4428 1.900
TVA neexigibilă

7.Se înregistrează primirea facturii, seria BG, nr.200011/ 10.01.2018

408 = 401 11.900 lei
Furnizori facturi Furnizori
nesosite

8.Se înregistrează transformarea tva neexigibilă în deductibilă /10.01.2018

4426 = 4428 1.900 lei
TVA deductibilă TVA neexigibilă

9. Se înregistrează vânzarea unor produse finite, fără factură, pe baza avizului de însoțire, seria VX,
nr.456223/11.01.2018 a mărfii, în valoare de 5.000 lei, tva 19%
418 = % 5.950 lei
Clienti-facturi de 701 5.000
întocmit Venituri din vânzarea
produselor finite
4428
TVA neexigibilă 950

10. Se trimite factura, nr.121/11.01.2018, în valoare de 5.950 lei,

4111 = 418 5.950 lei
Clienți Clienti-facturi de
întocmit

11. Se transforma TVA neexigibilă în tva colectată,

4428 = 4427 950 lei
TVA neexigibilă TVA colectată

12.Se înregistrează încasarea facturii nr. 121/11.01.2018, prin carnete de CEC, în valoare de 5.950 lei;
5112 = 4111 5.950 lei
CEC-uri de încasat Clienți

13. Din procesul de producție se obțin produse finite, hârtie igienică, la prețul de producție de 20.000 lei,
conform Notă de predare produse nr. 12/13.01.2018;
345 = 711 20.000 lei
Produse finite Venituri aferente
costurilor stocurilor
44
 de produse

14.Se încasează subvenția de la bugetul de stat pentru executarea unei instalații de ventilație, valoarea 20.000
lei, conform extras de cont nr. 54/14.01.2018;
5121 = 4751 20.000 lei
Conturi la bănci în Subvenții
lei guvernamentale
pentru investiții

15.Se vinde un mijloc fix, conformcontractului de vânzare-cumpărare şi facturii nr. 456254/15.01.2018, în

valoare de 10.000 lei, tva 19%;
461 = % 11.900 lei
Debitori diverşi 7583 10.000
Venituri din vânzarea
activelor şi alte
operații de capital
4427
TVA colectată 1.900

16.Se scade din gestiune mijlocul fixvândut, valoare 15.000 lei, amortizare 14.000, conform notei de
contabilitate,

% = 2131 15.000 lei

6583 Echipamente 1.000
Cheltuieli privind tehnologice (maşini,
activele cedate şi alte utilaje şi instalații de
operații de capital lucru) 14.000
2813
Amortizarea
instalațiilor,
mijloacelor de
transport, animalelor
şi plantațiilor

17. Se încasează creanțele de la debitori printr-un bilet la ordin, valoare 23.800 lei, conform extras de cont nr.
55/15.01.2018;
413 = 461 23.800 lei
Efecte de primit de la Debitori diverşi
clienți

18. Se înregistrează plata avansului chenzinal, conform listei de avans chenzinal, ordin de plata şi extras de cont,
în valoare de 6200 lei/16.01.2018;

425 = 5121 6.200 lei

Avansuri acordate Conturi la bănci în
personalului lei

45
 19.Se plătesc datoriile fiscale: impozitul pe profit, valoare 12.000, tva de plată în valoare de 4.400 lei,
impozitul pe dividende în valoare de 2600 lei, conform ordinului de plata nr. 1 şi a extrasului de cont
nr.50/25.01.2018;

% = 5121 19.000
4411 Conturi la bănci în 12.000
Impozit pe profit lei
4423 4.400
TVA de plată
2.600
446
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate

20.Se înregistrează impozitul pe clădiri, în valoare de 2.400 lei, nota de contabilitate nr. 1/31.01.2018;
635 = 446.3 2.400 lei
Cheltuieli cu alte Alte impozite, taxe, şi
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate,
vărsăminte asimilate Analitic Impozit pe
clădiri

21. Se înregistrează scoaterea din gestiune a produselor finite vândute, la prețul standard de 45.000 lei,
conform notei de contabilitate nr. 2/31.01.2018;
711 = 345 45.000 lei
Venituri aferente Produse finite
costurilor stocurilor
de produse

22. Se regularizează conturile de TVA, conform notei de contabilitate nr. 3/31.01.2018(rezultă TVA de plată la
bugetul de stat);
4427 = % 25.950 lei
TVA colectată 4426 4.918
TVA deductibilă
4423 21.032
TVA de plată

23. Se inregistrează amortizarea activelor imobilizate, valoarea 13.050 lei, din care: utilaje 4.200 lei,
mijloace de transport, 700, aparate şi instalații demăsură,reglare şi control 450 lei, mobilier şi aparatură
de birotică, 1200 lei, construcții 6500 lei, conform notei de contabilitate nr. 4/31.01.2018;
6811 = % 21. 900 lei
Cheltuieli 2813 14.200
deexploatare privind Amortizarea
amortizarea instalațiilor,
imobilizărilor mijloacelor de
transport, animalelor
şi plantațiilor
2814 1.200
Amortizarea altor
imobilizări corporale
46
 2812 6.500
Amortizarea
construcțiilor

24.Se inregistrează prestarea unor servicii, conform facturii fiscale nr.456255/31.01.2018, în valoare de 50.000
lei, tva 19%;
4111 = % 59.500 lei
Clienți 704 50.000
Venituri din lucrări
executate şi servicii
prestate
4427 9.500
TVA colectată

25.Se înregistrează impozitul pe terenuri, valoarea 1200 lei,conform notei de contabilitate nr. 5/31.01.2018;
635 = 446.4 1.200 lei
Cheltuieli cu alte Alte impozite, taxe si
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
vărsăminte asimilate Analitic - Impozit pe
terenuri

26.Se înregistrează statele de plată ale salariaților, în valoare de 30.000 lei, conform stat de plata/31.01.2018;
641 = 421 30.000 lei
Cheltuieli cu salariile Personal-salarii
personalului datorate

27. Se înregistrează reținerile din salarii:

 CAS =30.000x25%=7500;
 Contribuția de asigurări sociale de sănătate=30000x10%=3.000 lei;
 Impozitul pe venit de natura salariilor=(30.000-10.500)x10%=1.950 lei;
 Avansul acordat salariatilor=6.200 lei
421 = % 18.650 lei
Personal-salarii 4315 7.500
datorate Contribuții de
asigurări sociale
4316 3.000
Contribuția de
asigurări sociale de
sănătate
444 1.950
Impozit pe venit de
natura salariilor
425 6.200
Avansuri acordate
salariaților

28. Se înregistrează contribuția privind contribuția asiguratorie pentru muncă, conform stat de plata; (30.000
x 2,25 %)
646 = 436 675 lei
47
 Cheltuieli privind Contribuția
contribuția asiguratorie pentru
asiguratorie pentru muncă
muncă

29.Se înregistrează contributia anagajatorului la asigurările sociale, conf.,state de plata

(30.000 x 4%)
645.1 = 4315 1.200 lei
Cheltuieli privind Contribuția de
contribuţia unităţii asigurări sociale
la asigurările
sociale

30. Se închid conturile de cheltuieli, conform notei de contabilitate nr. 6/31.01.2018;

121 = % 81.375 lei
Profit şi pierderi 601 10.000
Cheltuieli cu
materiile prime
635 3.600
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
6811
Cheltuieli 21.900
deexploatare privind
amortizarea
imobilizărilor
6583
Cheltuieli privind 14.000
activele cedate şi alte
operații de capital
641
Cheltuieli cu salariile 30.000
personalului
646
Cheltuieli privind
contribuția 675
asiguratorie pentrtu
muncă
6451
Cheltuieli privind
contribuţia unităţii 1.200
la asigurările sociale

31.Se închid conturile de venituri, conforma notei de contabilitate nr. 7/31.01.2018;

% = 121 120.000 lei
701 Profit şi pierderi 100.000
Venituri din vânzarea
48
 produselor finite
711
Venituri aferente 50.000
costurilor stocurilor
de produse
7583 20.000
Venituri din vânzarea
activelor şi alte
operații de capital
704
Venituri din lucrări 50.000
executate şi servicii
prestate

32.Se înregistrează repartizarea profitului realizat la sfârşitul lunii, conform notei de contabilitate nr.
11/31.01.2018, pe destinații legale, astfel;
129 = % 32.754 lei
Repartizarea 1012 10.000
profitului Capital subscris
vărsat
1068 16.000
Alte rezerve
457 6.754
Dividende de plată

33. Se înregistrează impozitul pe dividende, conform notei de contabilitate, nr. 12/31/01.2018;

457 = 446 675 lei
Dividende de plată Ale impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate

34. Se înregistrează diminuarea profitului cu suma repratizată, conform dispozițiilor legale, conform notei de
contabilitate nr. 13/31.01.2018.
121 = 129 32.754 lei
Profit şi pierderi Repartizarea
profitului

49
 CONCLUZII

Integrarea fiscală la nivelul Uniunii Europene se realizează prin raportare la cele patru libertăți
fundamentale reglementate de Tratatul Uniunii Europene, respectiv libera circulatie a bunurilor,
serviciilor, persoanelor şi capitalurilor. Armonizarea cotelor de impozitare a profiturilor entităților
economice este în prezent un subiect disputat şi discutat. Guvernele țărilor care optează pentru
creşterea competitivității şi atractivității economiilor lor naționale prin politici fiscale de tipul cotei
unice de impozitare, sunt în divergență cu guvernele țărilor care mizează pe o ratăînaltă a fiscalității,
pentru a putea asigura resursele necesare finanțării statului. Propunerea Comisiei Europene de a lua
măsuri în vederea impozitării veniturilor societăților de capital conform unei baze fiscale consolidate
pentru activitățile desfăşurate la nivelul UE şi-a gasit numeroşi adepți, atraşi de posibilitățile oferite de
unsistem de impozitare mai clar şi o mai bună planificare a afacerilor ce ar rezulta în urma aplicării
unei astfel de formule.
Considerăm că în perspectivă,pentru armonizarea fiscalității la nivelul UE, ar trebui avute în
vedere următoarele aspecte:
-monitorizarea contribuabililor nou înființați, înregistrați în scopuri de TVA, dacă dețin capacitatea de
a desfăşura activitatea economică pentru care au fost autorizați;
-identificarea şi atragerea răspunderii solidare a persoanelor care creeză firme fantomă, în vederea
evitării plății taxei pe valoarea adăugată;
-dezvoltarea capacității de coordonare a inspecției fiscale de la nivel central;
-extinderea procesului de informatizare a activității de inspecție fiscală, prin automatizarea şi
integrarea procesului de analiză de risc, în vederea selectării, planificării şi analizării rezultatelor;
-crearea unui sistem de control, în care să fie evitate în totalitate relațiile de orice fel între organele de
control şi operatorii economici;
-perfecționarea personalului specializat în control electronic prin participarea la cursuri şi schimburi de
bune practici atât în străinătate, prin inițierea de schimburi de experiență, cât şi în țară;
-creşterea nivelului de pregătire profesională a funcționarilor din cadrul organelor de control fiscal şi
stabilirea unui sistem transparent şi echitabil de stimulente pentru aceştia;
-comunicarea permanentă la nivel comunitar cu autoritățile din statele membre
-efectuarea cu prioritate a controlului prin sondaj, bazat pe o analiză eficientă a factorilor de risc şi pe
un plan secundar a controlului permanent, excesiv;
-evaluarea permanentă a indicatorilor de eficiență şi calitate a activității efectuate de către organele de
control fiscal;

50
-stabilirea unui raport optim între salariu şi stimulente, pentru reprezentanții aparatului fiscal;
-interdicția, formulată la nivel constituțional de a interveni prin ordonanțe de urgentă în domeniul
fiscalității;
-introducerea măsurilor de stimulare a activității antreprenoriale, a cercetării şi dezvoltării, a afacerilor
nou înființate;
-armonizarea impozitelor, cotelor de impozitare şi a documentelor de creare şi evidență a impozitelor
şi taxelor din țara noastră cu cele din țările UE, acestea ar îmbunătăți circulația persoanelor, bunurilor
şi ar stimula crearea de profit;
-simplificarea legislației în materie de funcționare a societăților comerciale fapt avut în vedere şi de
Comisia Europeană, prin măsurile ce le va lua până în 2020;
-creşterea capacitătii organelor fiscale privind colectarea impozitelor şi taxelor atât la bugetul
consolidat cât şi la bugetele locale;
-îmbunătătirea sistemului de colecatre şi luarea măsurilor de scoatere din circuitul economic al
contribuabililor insolvabili, astfel încât influențele negatrive ale arieratelor să fie cât mai mică la toate
nivelele;
-conectarea modificărilor legislației fiscale la regulile comunitare şi la impulsurile provenite din
jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Euroepene şi a Curții Europene a Drepturilor Omului;
-crearea de facilități universale pentru stimularea angajărilor şi autoinvestițiilor în cadrul
întreprinderilor;
-armonizarea legislației fiscale din țara noastră pe grupe de impozite, pe cât mai aproape de cotele
medii şi procedurile UE;
-aplicarea unor cote reduse de impozitre pentru domeniile deficitare ale economiei şi unde statul
doreşte o revigorare;
-armonizarea sistemului de evidență şi declarare a impozitelor şi taxelor la nivel european;
-introducerea la nivel național şi în a unui soft şi rețele IT unice şi comune pentru a facilita schimbul
de informații financiare cât mai rapid;
-sistemul contabil cât mai unform şi de întocmire a situațiilor finaciare periodice, ce ar duce la
uşurarea analizelor economice la nivel de bănci companii;
-recunoaşterea deducerilor fiscale în tot spațiul UE după aceleaşi reguli;
-analiza rambursărilor de TVA pentru operatorii economici implicați în lanțul de evaziune fiscală
frauduloasă prin firme lgate, prin controale încrucişate în baza declarațiilor informative.
Propuneri privind optimizarea activității economico-financiare a companiei Vrancart SA
Adjud:

51
 implementarea şi utilizarea unor metode şi tehnici manageriale având caracter novator ca, spre
exemplu: managementul prin proiecte, managementul prin obiective, metode avansate de
stimulare a creativităţii resurselor umane etc.;
 întărirea controlului efectuat asupra modului în care sunt gestionate resursele materiale;
 în prezent şi mai cu seamă în viitorul apropiat, managementul pregătirii ştiințifice şi tehnice ă
producției noilor produse la Vrancart SA, este şi va fi un atribut atât al managerului general, al
echipei manageriale, cât şi ă celor implicați drect în acest proces;
 creşterea cuantumului penalităţilor aplicate clienţilor rău platnici;
 ameliorarea structurii tehnice/tehnologice cu utilaje și echipamente de lucru noi;
 mai buna gestionare a cheltuielilor societăţii;
 promovarea mai susţinută a produselor şi/sau a serviciilor oferite, concomitent cu dezvoltarea
imaginii de piaţă a societăţii;
 corelarea politicii în domeniul resurselor umane cu cea de investiţii;
 practicarea unor preţuri şi/sau tarife mai atractive, mai ales în contextul internaţionalizării şi în
cel al globalizării pieţelor;
 adoptarea unor strategii realiste, riguros şi ştiinţific fundamentate, în funcţie de contextul
mediului ambient;
 instituționalizarea unui sistem informational al activităților de producție la Vrancart SA, care
nu dispune în prezent de dotare modern, performantă, care să permită desfăsurarea acestei
activtăți cu eficiență sporită;
 managementul operațional trebuie centrat pe creşțerea volumului şi calității producției la
Vrancart.

BIBLIOGRAFIE

52
1. Bălțatu L. (2003), Reforma guvernanței europene, Reforma constitutională şi instituțională a
Uniunii Europene, Editura Economică, Bucureşti;
2. Bența A., Bența M., Pătroi D., (2015), Tratat de fiscalitate practică,Optimizare fiscală, Editura
C.H.Beck Bucureșt;
3. Boglea V. (2010), Evoluţii ale sistemului fiscal românesc în procesul aderării şi integrării
europene, Editura Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca;
4. Brezeanu P. (2010), Fiscalitate: concepte, modele, teorii, mecanisme şi practici fiscale, Editura
W.K;
5. BrezeanuP., Simon I. (2005), Fiscalitate europeană, Editura Economică;
6. Caraiani C., Dumitrana M. (2005), Bazele contabilității, Editura InfoMega, Bucureşti;
7. Corduneanu C., Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Editura Codex, Bucureşti;
8. Croitoru R., Bența M., Bența A. (2017), Tratat de contabilitate practică. Contabilitate aplicată,
Editura C.H. Beck, Bucureşti;
9. Cuceu I. (2009), Taxa pe valoarea adăugată: studiu comparativ şi impactul armonizării, Cluj-
Napoca;
10. Deju M., Munteanu m., Dragomirescu S., Solomon D., Rotilă , Păcurari D. (2011), Contabilitatea
generală concepte . Aplicații și studii de caz, Editura Alma , Bacău;
11. Diaconu E. (2010), Contabilitatea financiară-curentă şi de raportare, Editura didactică şi
Pedagogică Bucureşti;
12. Dragomir V.D. (2010), Guvernanță corporativă şi sustenabilitate în U.E, Editura Economică,
Bucureşti;
13. Dumitrean E., Scorțescu Gh., Toma C. (2002), Contabilitate financiară I, Editura Sedcom
Libris,Iaşi;
14. Florescu D., Bălaşa G., Dogaru M. (2010), Impozite indirecte și taxe. Reglementări legale.
Jurisprudență. Editura Universul Juridic, București;
15. Istrate C.,(1999), Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei, Editura, Polirom, Iaşi;
16. Lungu C., Caraiani C., Dascălu C. (2010), Întroducere în contabilitate, Editura ASE Bucureşti;
17. Mara R. (2011), Finanţele publice şi fiscalitatea între teorie şi practică, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca;
18. Mara R. (2013), Finanţele publice între competitie si armonizare fiscala, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca;
19. Martinaş L. (2003), Sistemul de guvernare al U.E, Editura Luceafărul, Bucureşti;
20. Miron D., Folcuț O. (2008), Economia Integrării Europene, Editura Universitară, Bucureşti;
21. Mutaşcu M. (2006), Elemente de teorie fiscală, Editura Mirton, Timişoara;

53
22. Opciu C., Vintilă, Vintilă G. (1999), Fiscalitate, Editura Secorex, Bucureşti ;
23. Pântea I.P. şi Colectiv(1995), Contabilitatea financiară a agenților economici, Editura Intelcredo,
Deva;
24. Paraschivescu M.D. (2013), Contabilitate: fundamente, aplicații, istorie şi personalități, Editura
Tehnopress Bucureşti;
25. Paraschivescu M.D., Păvăloaia W., Cojocaru C. (1994), Contabilitate şi elemente de analiză
financiară, Editura Neuron. Focşani;
26. Pătruț V., Rotilă A. (2010), Contabilitate și diagnostic financiar , Editura Sedcom Libris , Iași;
27. Păun R., D. (2006), Drept monetar european, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti;
28. Popescu N. (2008), Tranzacții comerciale, Editura Economică, Bucureşti;
29. Prisecaru P. (2005), Guvernanța Uniunii Europene, Editura Economică Bucureşti;
30. Ristea M. şi Colectiv (1995), Contabilitatea şi fiscalitatea întreprinderii, Editura Tribuna
Economică, Bucureşti;
31. Saguna D., Sova D. (2006), Drept fiscal, Editura C.H.Beck, Bucureşti;
32. Solomon D.(2017), Analiză economico-financiară II . Curs universitar , Editura Alma Mater ,
Bacău ;
33. Sută N., Comerț internațional şi politici comerciale contemporane, Editura Eficient, Bucureşti;
34. Tatoiu A.M (2008), Armonizarea sistemelor fiscale în contextul integrării in Uniunea Europeană,
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;
35. Toma C. (2001), Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitatea româneasacă, Editura
Junimea Iaşi;
36. Tulai C., Șerbu S. (2005), Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca ;
37. Văcărel I. (2001), Politici fiscale şi bugetare în România, Editura Expert, Bucureşti;
38. Văcărel I. și Colectiv (2007), Finanțe publice, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică,
București;
39. Vintilă G. (2006), Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Economică, București;
40. Vintilă N., Filipescu M.O., Lazăr P. (2013), Fiscalitate aplicată şi elemente de management fiscal,
Editura C.H.Beck, Bucureşti;
****Raport privind situația macroeconomiocă a României în perioada 2016-2017;
****Guvernul României, Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2013-2018;
****Guvernul României, Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2015-2017și estimarea în
perioada 2018-2019;
****Legea nr. 227/2015 actualizată. Ediție adnotată cu Normele metodologice aprobate de H.G
½.016

54
 ****Legea nr.82/1981-Legea Contabilității-republicata în 2017/2018.43.
****OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiilor financiare anuale consolidate cu modificările și completările ulterioare;

55