ARGUMENT

Cancerul de colon constituie o cauză majoră de morbiditate şi mortalitate în lume,

afectând 1 din 20 de locuitori în ţările dezvoltate şi este a două cauză de deces prin cancer, la
ambele sexe, în Europa. Din acestă cauză, cancerul de colon reprezintă o problemă de sănatate
publică ăn majoritatea ţărilor europene.

Cercetările privind biologia moleculară a cancerului de colon, studiile de genetică tot

mai aprofundate întreăaresc speranţa controlului acestei boli. Cancerul reprezintă, înainte de
orice adminstrare stiinţifică(statistică sau nu), o experienţă stresantă de viaţă. În multe comunităţi
umane acestă boală înseamnă condamnarea la moarte. În majoritatea ţărilor, populătia este
insuficient informată despre curabilitatea diferitelor forme de cancer. Au aparut astfel programe
naţionale de sănatate, care includ depistarea organizată a unor cancere incipiente într-o populaţie
expus riscului(dar asimptomatică clinic).

Singura şansa de a îmbunataţii supravietuirea bolnavilor cu cancer de colon este

diagnosticul precoce, managementul adecavat fiecărui stadiu în echipa multidisciplinară şi
supraveghere activă şi sistematică, posterapeutică a tuturor bolnavilor inventariaţi într-o bază de
date.

Diagnosticul şi depistarea precoce a cancerului de colon constituie unul din obiectivele

majore ale activităţii medicului gastroenterolog şi trebuie să devină o prioritate şi pentru sistemul
de sănatate.

Prin tema de faţă se doreşte să se pună în evidenţă importanţa acestei afeciuni, prin
acordarea unei atenţii deosebite primelor semne, de a înţelege care sunt riscurile cancerului de
colon, manifestările sale clinice precum şi testele care pot determina cancerul, înaintea apariţiei
oricăror semne clinice dependente de cancer. Prin aplicarea unor mijloace preventive se poate
reduce chiar riscul apariţiei acestei redutabile boli.