Minestrul Educatiei al Republicii Moldova

Studiul individual la TEORIA ECONOMICA

Catedra: Economie si comert

Realizat: Braga Andrei

Controlat: Brînză Viorica

Chișinau 2022
 Cuprins
Criza Economica …………………………….. 1-3
Piata cu concurenta perfecta …………. 4-5
Tema: Criza Economica 1.
Criza economică este o perioadă de declin economic care poate avea mai multe cauze,
astfel aparand în perioada crizei lumii capitaliste datorate supraproducției, care între anii
1929-1933, caracterizată printr-o scădere dramatică a activității economice mondiale.
Dar aceste crize au apărut și în țările socialiste, cauza principală este probabil
polarizarea la un grup restrâns a celor care posedă bani, restul populației mai ales a
celor din lumea a treia fiind sărace, reducându-se astfel piața de desfacere a
produselor. Fazele crizei economice se manifestă printr-o perioadă de stagnare,
de recesiune însoțită de inflație, cauzate de o conjunctură complexă.
Termenul criză economică poate fi aplicat unei game largi de situații în care unele
produse financiare își pierd brusc o parte semnificativă din valoarea nominală. În
secolele XIX și XX, multe crize economice au fost asociate cu "fuga la bancă". De
asemenea, multe perioade de recesiune au coincis cu aceste panici. Alte situații care
sunt în mod normal numite crize economice includ prăbușiri la bursă și spargerea unor
bule economice, crize în cadrul pieței de schimb valutar. Rezultatul crizelor economice
este o pierdere de bani (bogăție pe hârtie), dar nu neapărat și în schimbări ale
economiei reale.
În viziunea Băncii Naționale a Republicii Moldova, criza economică reprezintă punctul
de cotitură dintre recesiune și expansiune economică în cadrul unui ciclu economic și
care semnifică reluarea creșterii economice, de obicei ca urmare a politicilor de
expansiune, adică de reducere a ratei dobânzii și de ridicare a restricțiilor din calea
creditării, ceea ce favorizează procesul investițional și/sau ca urmare a îmbunătățirii
climatului economic internațional.
Multi economiști au produs teorii despre cum se dezvoltă crizele economice și cum ar
putea fi prevenite. Nu există un consens, dar crizele economice continuă să apară din
când în când.
Tipuri de criza economica:
Criza bancară
Fenomenul prin care mai mulți clienți se hotărăsc brusc să retragă toți (sau aproape toți)
banii dintr-un cont se numește "fuga la bancă". Ținând cont că o bancă dă cu împrumut
majoritatea numerarului pe care îl primește din depozite, este foarte dificil să se
găsească fonduri pentru a plăti înapoi pe loc toți clienții, dacă aceștia se hotărăsc să-și
retragă banii în același timp. O astfel de fugă poate lăsa banca insolventă, ceea ce
duce la pierderea depozitelor clienților. Când fugile la bancă se înmulțesc, avem de-a
face cu o "criză bancară sistematică" sau o "panică bancară".  Exemple de "fugă la
bancă" includ Marea depresiune sau fuga de la Northern Rock în 2007. Crizele bancare
apar, în general, după perioade de împrumuturi riscante care rezultă în incapacitate de
plată a împrumuturilor.
Bule speculative și prăbușiri
O bulă speculativă există în condițiile în care un instrument financiar este evaluat la
suprapreț de-a lungul unei perioade îndelungate. Prezența clienților care cumpără un
produs financiar cu speranță că îl vor putea re-vinde mai târziu pentru o sumă mai mar
este un alt factor care contribuie frecvent la crearea de bule financiare. Dacă apare o
bulă economică pe piața, atunci există riscul de "prăbușire" a valorii instrumentului
financiar respectiv: clienții vor continua să cumpere atâta timp cât consideră că există și
alți cumpărători pe piață, astfel încât când mulți decid să vândă prețul va cădea. Din
 2.
păcate, este dificil de ghicit când prețul unui produs financiar reprezintă correct .
valoarea fundamentală a acestuia, astfel încât bulele economice sunt foarte greu de
detectat. Unii economiști insistă că bulele economice nu apar niciodată (sau aproape
niciodată).
Exemple cunoscute de crize economice și prăbușiri la bursă includ mania
lalelelor olandeze, Criza de pe Wall Street din 1929, criza imobiliară din Japonia din anii
1980, bula dot-com (bula internetului) din 2000–2001, și mai nou criza imobiliară din
Statele Unite ale Americii (care însă dă semne de revenire). în anii 2000 a început o
bulă imobiliară prin care prețul caselor a crescut semnificativ.
Criza economică internaționala
O "criză valutară" apare atunci când o țară care menține o rată de schimb fixă este
brusc forțată să își devalorizeze valuta din cauza unui atac speculativ. Neplata datoriilor
suverane (prăbușirea) apare în momentul în care o țară nu mai poate să își plătească
datoriile. Deși devalorizarea și prăbușirea pot fi decizii voluntare luate de Guvern,
acestea sunt adeseori percepute ca rezultatul involuntar al unor schimbări în cadrul
investitorilor care duc la oprirea bruscă a capitalului care intră în țară sau creșterea
bruscă a capitalului care iese din țară.
Mai multe valute care au făcut parte din Mecanismul de Schimb Valutar European au
trecut prin criza din 1992-1993 și, drept urmare, s-au devalorizat sau au fost retrase din
mecanismul comun. Criza financiară din Rusia din 1998 a dus la devalorizarea rublei și
la prăbușirea titlurilor de stat rusești.
Criza economică în lume
Creșterea negativă a produsului pe cap de locuitor de-a lungul a mai mult de jumătate
de an se numește "recesiune". O recesiune îndelungată sau severă se numește
"depresiune". O durată mai lungă de timp în care creșterea economică este mică dar nu
neapărat negativă se numește stagnare economică.
Unii economiști consideră că recesiunile au fost cauzate în mare parte de crizele
economice. Un exemplu important este Marea depresiune, care a fost precedată în
multe țări de „fugi la bancă” și prăbușiri ale burselor de valori. Criza împrumuturilor
imobiliare și spargerea altor bule imobiliare de peste tot din lume a dus la recesiune în
SUA și în multe alte țări dezvoltate între 2008-2009.
Istoria economică consemnează crize care au ținut de la 2-3 ani până la 7-8 ani, cum a
fost penultima din istoria modernă a omenirii (financiară), declanșată și extinsă în 2007
– 2008 (în SUA, așa-numita ”criză subprime”) care, cel puțin în România s-a resimțiti
până undeva în 2015 - 2016.
 3.
Marea criză economică a fost perioada crizei lumii capitaliste datorată supraproducției,
între anii 1929-1937, caracterizată printr-o scădere dramatică a activității economice
mondiale. Primele semne ale crizei s-au manifestat încă din anul 1928.

Schimbarea indicatorilor economici 1929-1932

Criza economică a avut efecte devastatoare, atât în țările puternic industrializate, cât și
în cele mai puțin dezvoltate, ale căror economii depindeau în cea mai mare măsură de
exporturile de materii prime. Nivelul comerțului mondial a scăzut rapid, la fel cum au
scăzut de altfel și veniturile personale, veniturile bugetare și profitul din afaceri. Orașele
din întreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, în special cele care depindeau
de industria grea. Activitatea în construcții a fost practic oprită. Zonele rurale au suferit
de pe urma scăderii prețurilor mărfurilor agricole cu 40 – 60%. Mineritul și exploatarea
lemnului au avut probabil cea mai dramatică scădere, deoarece cererea scăzuse
puternic iar alternativele de reangajare a muncitorilor mineri sau forestieri în alte
sectoare erau cele mai reduse.
Tema:Piata cu concurenta perfecta 4.
Concurența perfectă este un model al teoriei economice. Acest model descrie o formă
ipotetică a pieței în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a
influența prețurile de pe piață. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ținând cont de
definiția standard a economiei (Pareto-eficiența). Analiza piețelor perfect competitive
asigură fundamentul teoriei cererii și ofertei.
Concurența perfectă trebuie să îndeplinească șase parametri:

 Atomicitate -- pe o piață oarecare, există un număr mare de mici producători și

consumatori, fiecare fiind însă atât de neînsemnat, încât acțiunile unuia nu au
impact asupra cantităților produse sau prețurilor de vânzare ale celorlalti, firmele
considerând prețul dat.
 Omogenitate -- bunurile si serviciile sunt substitute perfecte.
 Informații perfecte și informații complete -- firmele și consumatorii cunosc
prețurile fixate de toate firmele.
 Acces egal la tehnologie -- toate firmele au acces la tehnologiile de producție.
 Mobilitate -- resursele (incluzând informația) sunt mobile, firmele producătoare
putând părăsi piețele în care înregistrează pierderi, orientându-se spre cele
profitabile.
 Intrare liberă -- orice firmă poate intra sau ieși de pe piață după bunul plac.

Rezultatele unei piete perfect concurentiale

Acest model este, în cele mai multe cazuri o aproximație distantă a piețelor reale, cu o
posibilă excepție a anumitor piețe largi. În general există puține piețe perfect
concurențiale, dacă oricare dintre condițiile de mai sus se aplică piețelor reale. de
exemplu, firmele nu vor avea niciodată informații complete unele despre celelalte și vor
exista întotdeauna anumite costuri de tranzacție. Într-o piață perfect concurențială va
exista o eficiență alocativă și o eficiență productivă.
Eficiența productivă apare atunci când firma produce în punctul cel mai de jos de pe
curba costurilor medii totale, aceasta însemnând că bunurile nu se pot produce în nici
un fel mai ieftin.
Eficiența alocativă apare atunci când prețul este egal cu costurile marginale, iar bunul
este pus la dispoziția consumatorului, la cel mai mic preț posibil. Acest lucru este posibil
numai atunci când există concurență perfectă.
Spre deosebire de monopol sau oligopol, unei firme îi este imposibil să obțină un profit
anormal în condițiile concurenței perfecte, pe termen lung, mai precis, o firmă nu poate
câștiga mai mulți bani decât este necesar pentru a-și acoperi pierderile. Dacă o firmă
înregistrează profituri anormale pe termen scurt, aceasta se va comporta „ca un trăgaci“
pentru ca alte firme să nu intre pe piață. Ei se vor întrece cu prima firmă, reducând
prețul pieței până când toate firmele vor obține profituri normale.

Exemplu de concurenta perfecta

Se spune că agricultura, cu un număr mare de ofertanți, o cerere relativ inelastică și
produse aproape perfect substituibile, este o aproximare a modelului concurenței
perfecte. Acest lucru poate fi adevărat în anumite locuri și perioade istorice, dar nu este
adevărat în cazul economiilor moderne. De exemplu, pe piața globală a agriculturii,
agricultorilor europeni sau americani li se oferă subvenții, iar aceștia își exportă
 5.

produsele la prețuri de dumping, prețuri sub

costurile de producție. Orice formă de
intervenție guvernamentală, cum ar fi
subvențiile, deformează piața, ceea ce duce
la dispariția concurenței perfecte.
Concurența perfectă este o teorie
absolută, deoarece nu există exemple de
piață perfect competitivă.
O premisa a pietei cu concurenta perfecta
si pura consta in imposibilitatea vanzatorilor
si cumparatorilor de a influenta pretul pietei
prin actiunile lor individuale sau de grup.
Pentru ca agentii economici se adapteaza
prin intermediul cantitatii la pretul pietei, obiectul competitiei este cantitatea produsa si
oferita care sa maximizeze profitul. Dar aceasta depinde de pret. El se formeaza pe
baza legii generale a cererii si ofertei, care reflecta legatura dintre variatiile celor doua
forte ale pietei si modificarea pretului. Potrivit acestei legi, orice tip de piata si pretul ei
specific tind spre un nivel de echilibru cand exista compatibilitatea deciziilor luate de
participantii la schimb. La punctul de intersectie a curbei cererii si a ofertei se
formeaza pretul de echilibru, denumit si pretul pietei