Varianta 2

1. Unda electromagnetică - O unda electromagnetica rezulta din

asocierea a doua componente – un camp electric oscilator
caracterizat de vectorul E, si un camp magnetic oscilator
caracterizat de vectorul H. Oscilatiile acestor vectori sunt tot timpul
in faza, vectorii fiind situati in planuri perpendiculare. Propagarea
undei in spatiu are loc in directie perpendiculara de acesti vectori.

Spectrul vizibil Undele electromagnetice ale căror lungimi de undă sunt

cuprinse în intervalul de la 10 8 nm până la 10 –16 nm alcătuiesc
spectrul electromagnetic. O porţiune mică din el (400-760 nm),
percepută de ochiul omului, reprezintă spectrul vizibil
Vectorul luminii. Acţiunea chimică şi cea biologică a luminii, în
special acţiunea luminii asupra ochiului, este legată de componenta
electrică a undei electromagnetice. De
aceea, vectorul E este numit vectorul luminii şi se consideră
caracteristica de bază a luminii.
Lumina naturală si cea polarizatã. Lumina in care oscilatiile vectorilor
ce caracterizeaza campurile ondulatorii sunt situatie in planuri diferite,
se numeste lumina naturala, sau lumina nepolarizata
Lumina in care oscilatiile tuturor vectorilor de lumina au loc numai in
plane paralele se numeste lumina plan polarizata sau liniar polarizata.
Polarizarea luminii prin reflexie si refactie. Atât lumina reflectată, cât
şi cea refractată sunt parţial polarizate. În raza reflectată predomină
oscilaţiile perpendiculare pe planul de incidenţă, iar în cea refractată – în
planul de incidenţă. Gradul de polarizare al luminii reflectate depinde de
unghiul de incidenţă. Dacă se îndeplineşte condiţia că tangenta unghiului
de incidenţă i este egală cu indicele de refracţie n al mediului, de la
suprafaţa căruia se reflectă lumina, atunci are loc polarizarea totală a
luminii reflectate  – legea lui Brewster, care se exprimă astfel: tgi = n
Raza refractată la respectarea legii lui Brewster este parţial polarizată,
totodată, gradul de polarizare este maxim. Aplicând formula şi legea
refracţiei, se poate demonstra că la polarizarea totală a luminii reflectate,
unghiul dintre raza reflectată şi cea refractată este egal cu 90°
Legea lui Brewster. Tangenta unghiului de incidenta a fasciculului
polarizat este egala cu tangenta unghiului de refractie a mediului. tgi =
n
Importança luminii polarizate in cercetári biofizice si practica
medicala. Lichidele biologice conțin substanțe de natură organică, o
parte din ele, datorită asimetriei lanțului de carbon, sunt substanțe optic
active, respectiv este posibilă determinarea concentrației unor substanțe
în lichidele biologice prin metoda polarimetrica. De asemenea pot fi
studiate și transformările structurale (în biofizica moleculară)
Microscopia polarizată servește la determinarea izotropiei și anizotropiei
optice a diferitor elemente histologice, precum și verificarea lor, lame
osoase, fibre de colagen, cromatina, mielină etc. Lumina polarizată
poate fi utilizată pentru a studia tensiunile mecanice care apar în țesutul
osos

2. Sensul fizic al coeficientului monocromatic natural de absorbie.

Mărimea numeric egală cu mărimea inversă a grosimii stratului de
substanță, în care intensitatea luminii se micșorează de e ori.
Legea lui Beer.
Cercetând absorbţia luminii monocromatice în soluţii colorate cu
concentraţii mici, într-un solvent absolut transparent pentru această
radiaţie, Beer a stabilit:
1. absorbţia luminii monocromatice în soluţiile colorate are loc conform
legii lui Bouguer–Lambert;
2. coeficientul monocromatic de absorbţie al soluţiilor colorate depinde
direct proporţional de concentraţie: kλ = χλC
Legea lui Bouguer - Lambert - Beer. legea lui Bouguer–Lambert–
Beer,
care caracterizează absorbţia luminii în soluţii colorate de concentraţii
mici. Id = I0e – χλCd
Unde Id – intensitatea luminii care a trecut printr-un strat de subst. Cu
grosimea D I – intensitatea luminii incidente
Xl – coeficientul monocromatic de absorbție pentru soluția cu
concentrația molară unitară C – concentrația soluției
D – grosimea
Aplicatille fotocolorimetriei in medicina.
Analiza spectrelor de absorbție se aplică în medicină, de exemplu la
determinarea saturației sângelui cu oxigen, metodă numită
oxihemometrie.Această metodă se bazeazăz pe variația spectrului de
absorbție a sângelui în funcție de saturația lui cu oxigen.
Metoda fotocolorimetrică are o deosebită importanță în studierea
microelementelor sângelui dacă concentrația lor variaza între 10-4 și 10-
8 g/l.
3. Legea lui Kirchhoff.
Între spectrul de emisie și absorbție al unei substanțe obținute în condiții
identice, există o corespondență directă exprimată prin legea lui
Kirchoff, numită și legea inversiunii liniilor spectrale. “Substanța
absoarbe radiații cu aceleași lungimi de undă pe care este în stare să le
emită”
Lumina monocromatica si policromatica. Spectrul vizibil.
Lumina care are în spectrul său o singură lungime de undă se numește
lumină monocromă, lumina ce are mai multe lungimi de undă în
spectrul său se numește policromă.
Dispersia luminii.
Descompunerea prin refracție a undelor electromagnetice emise de
fotonii luminii (în dependență de lungimea de undă) se numește
dispersia luminii.
Spectroscop, spectrograf.
Spectroscopul cu două tuburi este format din:
-O prismă optică
-Colimatorul
-Luneta
Spectroscopul este aparatul cu ajutorul căruia putem studiat spectrul de
emisie al unui mediu.
Spectrograful este aparatul cu ajutorul căruia studiem spectrul de emisie
al unui mediu, cu ajutorul înregistrării datelor pe o placă fotografică sau
pe un inscriptor.
Compoziția prismei spectroscopului (calitativă) trebuie să corespundă cu
domeniul de lungimi de undă asupra cărora se efectuează studiul (ex.
sticlă obișnuită – pentru lumina albă, cuarț - pentru lumina ultravioletă,
gemă – pentru infraroșu)
Dispersia luminii policromatice prin prisma optica, unghiul de
deviatie
Descompunerea prin refracție a undelor electromagnetice emise de
fotonii luminii (în dependență de lungimea de undă) se numește
dispersia luminii.
În cazul dispersiei luminii la trecerea prin prisma de sticlă, lumina albă
trece printr-un obstacol(mediu transparent) , viteza de propagare a
undelor electromagnetice emise de fotoni depinde de lungimea de undă,
din acest motiv fasciculele de lumină monocromatice se împart sub un
unghi de incidență D, ce se calculeză din relația D=(n2-n1)A
n1 – indice de refracție a mediului n2-indice de refracție a
prismei(materialului) A-Unghiul vârfului superior al planului transversal
al prismei.