1

PROIECT DE CERCETARE STIINTIFICA

Nume si prenume: Slavuica Liliana Alexandra

Date de contact (email, telefon):slavuicaalexandra888@gmail.com
Titlul cercetarii:Problematica psihologica a marturiei si a martorului
Coordonator:Prof.Univ.Dr.Stefan Illi

IMPORTANT: Completati toate informatiile solicitate si raspundeti la toate intrebarile/ aspectele prezentate. Incercati sa va
incadrati in maxim 2-3 paragrafe pentru fiecare intrebare. Proiectul se redacteaza pe calculator. Stergeti xxxtextul dvs. cand
completati.

1. Tema si obiectivele cercetarii.

– tema cercetării, obiectivul/obiectivele cercetarii și sintetic situaţia cercetărilor stiintifice deja
existente (din literatura stiintifica) privind subiectul ales
Problematica psihologica a marturiei si a martorului
Metodele și instrumentele utilizate au fost observația și studiul de caz.Referitor la justificarea
utilizării metodei studiului de caz pentru cercetarea psihologiei martorului și a mărturiei
judiciare,constatăm că,în psihologia judiciară suntem adeseori interesați de domenii în care este
dificil sau imposibil de condus o cercetare în mod direct.
Vom întâmpina aceleași dificultăți și în studiile memoriei martorului de bună credință,dar pe un
alt plan.Este de necontestat că un om de știință care studiază memoria în laborator are
privilegiul de a cunoște dacă amintirea unui participant este corectă sau nu.Explicația este
simplă,deoarece el creează evenimentul pe care martorul încearcă să și-l amintească și are
posibilitatea de a compara răspunsul participantului cu realitatea obiectivă.În cazul unui
martor,a cărui depoziție are o importanță decisivă în luarea hotărârii instanței de judecată,nimeni
nu poate evalua obiectiv dacă martorul își amintește corect sau nu,în lipsa unei relatări obiective
a evenimentului inițial.În cazul martorului de rea credință,studiul de caz ne permite să stabilim
mobilul mărturiei,acei factori declanșatori în plan psihologic,care determină o persoană să facă
în mod conștient o depoziție falsă.
Apreciem că utilitatea studiului de caz în domeniul examinat ne permite explicarea legăturilor
care sunt prea complexe pentru strategii experimentale sau pentru strategii de anchetă,iar
 2

potrivit normelor legale care guvernează desfășurarea proceselor în fața instanțelor de judecată
nu sunt permise.
Am analiza studii de caz privind condamnarea unor martori pentru săvârșirea infracțiunii de
mărturie mincinoasă în cauze,având ca obiect:trafic de minori,trafic de droguri de mare
risc,abuz sexual asupra unui minor,trafic de minori,proxenetism și asociere,respectiv sprijinirea
unui grup infracțional organizat,conducerea sub influența alcoolului,omor,ultraj,furt,tăierea
ilegală a arborilor,vătămare corporală.

2. Variabilele studiate

Variabilele utilizate sunt:

-factorii determinanti ai infractiunii,
-profilul psihologic al anchetatorului,
-antecedentele anchetatorului,
-datele anamnezice,
-starea psihica a anchetatorului,
-natura faptei

3. Designul cercetarii
In cadrul anchetei se solicita si ajutorului psihologului pentru consilierea anchetatului,obtinerea unor
informatii cat mai filtrate,pertinente si cu acuratete.Demersul anchetei are loc la Sediul Politiei
Barlad pentru trei din studiile de caz,iar celelalte doua au loc in penitenciar,anchetatii dandu-si
acordul si pentru interventia psihologului.

4. Ipotezele cercetarii / Intrebarile de cercetare

Pornind de la obiectivele mai sus formulate ,am stabilit ipotezele de lucru:

-marturia mincinoasa are o baza intentionata in majoritatea cazurilor,
-relevanta conditiei socio-morale,a nivelului de pregatire si a antecedentelor penale in cazul persoanelor
vinovate de savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa.

5. Eșantionul (lotul de cercetare)

 3

Am realizat 5studii de caz ,in care am foslosit urmatoare observatii : Observația directă urmărește
recoltarea faptelor,a datelor de către cercetător,fărș modificarea sau influența calității
manifestărilor spontane,naturale ale celor investigați.
Observația indirectă urmărește cunoașterea unor trăsături psihice,caracteristice ale unor procese
psihice,care nu por fi observate în mod direct,datorită caracterului lor subiectiv ascuns.
Observația umană este intenționată,voluntară,activă,implică explorarea realității în vederea
realizării unor intenferențe logice,pentru a obține concluzii cu valoare științifică.
Observația sociologică,constă în perceperea sistematică a atitudinilor,comportamentelor și
interacțiunii factorilor sociali.În momentul manifestării lor conform unui plan dinainte elaborat
și cu ajutorul unor tehnici specifice de înregistrare Vlăsceanu,Dicționar de sociologie.
Observația psihologică constă în percepția obiectivă și sistematică a compotamentelor
indivizilor,și/sau microgrupurile în vederea interpretării științifice a manifestărilor și trăsăturilor
lor psihologice.

6. Procedura de culegere a datelor.

Pe baza consimtamantului subiectului,am desfasurat mai multe sedinte se evaluare in care am
folosit:observatia,anamneza,interviul,testul
-instrumente utilizate:
Chestionarul de personalitate Eysenck(varianta E.P.Q ,etalonata pe populatia romaneasca de A.Baban-
P.Derevenco).
In conformitate cu recomandarile autorilor am utilizat cu precautie scala P.,datorita fidelitatii scazute
rezultate in urma excluderii unor itemi din varianta originala si neinlocuirii lor cu altii,specifici pentru o
populatie autohtona.
Inventatorul de tendinte de dezadaptare a personalitatii(T.D.P) care grupeaza pe 13 scale dispuse pe cele
13 linii ale matricii de raspuns care masoara urmatoarele tendinte patologica:
-scala psihasteniei ,care evidentiaza o structura pshiastena,prezenta unei personalitati afectata de
ritm,fond energetic scazut,
-scala depresiei ,vizeaza prezenta unor reactii depresive,
-scala imaturitatii emotionale vizeaza existenta unor gandiri abstracte,
-scala tendintelor paranoide subliniaza o anumita rigiditate ,
-scala tendintelor isteroide,subliniaza o nevoie exagerata a imaginii de sine,de etalare,
-scala tendintelor psihopatoide relefieaza prezenta unor comportamente imprevizile,carente educationale
si afective,
 4

-nivelul mental vizeaza inteligenta verbala a subiectului,

-scala tendintelor de frustare subliniaza prezenta(absenta)sentimentului de frustrare,
-scala echilibrului emotional sugereaza la cote crescute lipsa autocontrulului,blocaje in situatii
tensionate,
-scala motivationala vizeaza dimensiunea factorilor motivationali.
Inventaarul mai are doua scale,una pentru dezirabilitate(onestitate)si alta pentru antecedente personale.
Matricile progresive Raven ,pentru evaluarea nivelului de dezvoltare intelectuala,
Test de atentie distributiva(Praga)
Test proiectiv Szondi ,metoda complementara
Ultimile trei instrumente sunt foarte cunoscute in psihologie si nu mai necesita prezentare.
Chestionarul EPQ
-valorile scăzute ale factorului E semnifică prezența unei trăsături accentuate de introversie,specifice
persoanelor cu tendințe de repliere spre sine,care în asociere cu valorile ridicate ale factorului N sunt
caracteristice tipului introvert-neurotic(corespondentul melancolicului din tipologia pavloviană);
-valorile crescute ale factorului N (Neuroticism) definesc,ca primă trăsătură,o instabilitate emoțională
crescută a subiectului.Ea presupune o anumită labilitate emoțională,fiind specifică persoanelor cu
dificultăți de restabilirea echilibrului psihic după șocuri emoționale.Aceste note accentuate ale factorului
N sugerează o capacitatate scăzută de adaptabilitate,lipsa de energie,tonus muscular scăzut,prezența unor
trăsături depresive;sunt prezente și unele acuze psihosomatice (dureri de cap,tulburări
digestive),confirmate și de datele anamnestice;
-în privința factorului P (Psihoticism) cota brută 4,deși nu reprezintă o valoare ridicată,este situată peste
medie eșalonului de referință.Ținând cont de precauțiile pe care le recomandă autorii chestionarului în
interpretarea scalei,voi sublinia,totuși,că subiectul prezintă tendițe de egogentrism,asociate cu o
propensiune spre un comportament agresiv și ostil și o sensibilitate mai scăzută față de sentimentele
semenilor.
-cotele de la scala L evidențiază o ușoară tendință a subiectului de a se pune într-o lumină favorabilă și
de a răspunde în sensul dizirabilității;
b)Inventatorul T.D.P. rezultatele obținute validează concurent existența unor note accentuate ale
trăsăturilor de personalitate subjacente factorului N,de la chestionarul EPQ .Astfel,scorurile mari
obținute la scalele de echilibru emoțional,depresie,imaturitate afectivă,psihastenie,sugerează ponderea
ridicată,a unor trăsături vizând fondul energetic scăzut,spolierea energetică,existența unei personalități
efectate de ritm,prezența unor trăsături depresive,și,îndeosebi,lipsa autocontrolului,prezența unor
precipitări,blocaje,și,în situații relativ normale,nivel scăzut al stimei de sine.
Putem aprecia ca trăsături subscrise ale factorului N,cel puțin din punct de vedere descriptiv sunt în
ocurență cu tendințele circumscrise de scalele de pshiastenie,depresie,imaturitate afectivă,echilibrul
emoțional de la inventatorul T.D.P.
 5

Dintre trăsăturile specifice factorului P,inventatorul T.D.P. a validat prin cota obținută la scalele
tendințelor psihopatoide și schizoide,anumite trăsături de rigiditate,egocentrism,impulsivitate,aplatizare
afectivă,tendințe de detașare și existența unor carențe educaționale și afective.
-trebuie menționată cota ridicată a scalei antecedente personale care a fost confirmată de datele
anamnestice ale subiectului (tentative suicidare,internări pentru afecțiuni neuro-psihice,traumatisme
cerebrale și suferințe organice).
Ca limită în interpretarea acestor rezultate,îndeosebi pentru inventatorul T.D.P. aș menționa existența
unor tendințe patologice reactive,induse de mediul de detenție și care pot explica scorurile mari obținute
la scalele de depresie,și paranoidie.aceste tendințe ,,reactive” au fost subliniate și de alți autori care au
studiat rezonanța mediului de detenție asupra comportamentului deținuților (Ghe.Florian,1996).
c)Proba Szondi
-vectorul S (al pulsiunilor sexuale) subliniază ambivalența față de nevoia de virilitate,prezența unui
subiect ușor efemeninat cu tendințe latente spre inversiunea scopului sexual;
-vectorul P (al pulsiunilor paroxismale)sugerează o criză ascunsă cu o acumulare latentă a afectelor;
-vectorul Sch (al pulsiunilor Eului) prezintă un Eu inhibat,care utilizează ca mecanisme de defensă
negația și represiunea;
-vectorul C (al pulsurilor de contact,al legăturii cu lumea exterioară)subliniază tendințe de infidelitate,de
căutare permanentă și instabilitate.Subiectul este atent și reactiv la noile incitații exterioare.
d)MP Raven subliniază prezența unui intelect de limită (inferioară), confirmat și de scala Nivel
mental,de la TDP
Testul Praga ne arată o slabă distributivitate a atenției subiectului.
Randamentul la ultimele două probe poate fi influențat și de starea depresivă pe care subiectul o prezenta
la momentul examinării.

7. Procedura de analiză a datelor

Teste psihologice utilizate ,alte instrumente – prezentarea lor :scale,factori,autori,etc

8. Relevanta cercetarii
utilitatea, necesitatea studiului, ce aduce nou-util?

În planul psihologiei,minciuna este definită ca un act de comportament deosebit de complex ce

trebuie evidențiat,elucidat și apreciat în contextul tuturor factorilor de personalitate și în funcție
de vârsta psihică și de starea de normalitate a persoanei în cauză.
Astfel,copilul mic până la 6 – 7 ani este un pseudo-mincinos care trăiește într-o lume
proprie,caracterizată prin combinații de real și imaginar,care îi apare alterată doar adultului,care
nu pătrunde sensurile metafizice și simbolice ale limbajului corpului.
 6

În cazul adultului normal,minciuna este un fenomen cu frecvență și cu pondere

variabile,dependente de sistemul relațiilor interpersonale și de trăsăturile de personalitate,din
care rolul preponderent revine caracterului.Depistarea formelor minciunii la adult reprezintă un
demers anevoios datorită experienței de viață anterioare de care beneficiază aceasta și care îl
ajută să marcheze totul sub aparențe înșelătoare.
Pentru identificarea mărturiei mincinoase avem nevoie însă,de un set de reguli cu ajutorul cărora
vom stabili,în fiecare caz în parte,caracterul sincer sau mincinos al depoziției.

9. Limitele studiului
daca pot fi sau nu extrapolate/generalizate rezultatele la nivelul populatiei studiate, posibile erori
statistice/metodologice care influenteaza rezultatele, si in general orice aspect care poate combate
acuratetea/precizia cercetarii, posibile indoieli privind datele etc.

xxx textul dvs

10. Rezultatele ESTIMATE ale cercetării şi PROPUNEREA de interpretare a acestora.

Cercetarile psiho-legale au vizat cu precadere impactul identificarii agresorului de catre martor sau
victima asupra decizie juratior sau judecatorilor.Un numar mic de studii au analizat efectul non-
identificarii asupra deciziilor in procesul legal.Leippe(1985) a realizat un experiment in care a manipulat
identificarea intr-un proces cu jurati fictivi.Autorul mentionat a constatat ca atunci cand unul dintre cei
trei martori nu a recunoscut in persoana inculpatului pe autorul faptei,procentul juratilor care l-au
considerat vinovat pe inculpat a scazut dramatic:de la 53% la 14%.Interesant este de remarcat faptul ca
in situatia in care martorul care nu a recunoscut agresorul refuza sa depuna marturie,iar informatia despre
faptul ca martorulce s-a retras nu l-a recunoscut pe inculpat este comunicata juriului de catre
judecator,nu s-0a observat o scadere semnificativa a procentului de verdicte defavorabile inculpatului.