Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Central (Judecător Berbec Natalia)

Dosarul nr.2a-2223/21 (2-19051956-02-2a-21052021)

DECIZIE
23 noiembrie 2021 mun.
Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău

Având în componența sa:

Președintele completului, judecătorul Panov Ana
Judecătorii Pruteanu Liuba și Țurcan Ion
Grefier Gheorghiță Nicoleta
examinând în ședință publică apelul declarat de avocatul ***** în interesele
apelanților *****, *****, *****, G.Ț. ”*****„, *****împotriva hotărârii și
încheierilor aferente a Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 11 martie 2021,
emise în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ***** către
*****, *****, *****, G.Ț. ”*****„, *****privind exercitarea dreptului de
ipotecă, încasarea împrumutului, plăților aferente, cheltuielilor de judecată și
cererea reconvențională înaintată de *****, ***** către ***** privind
recunoașterea nulității declarației, încetarea ipotecii.

c o n s t a t ă:
La data de 16 mai 2019, ***** s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
către *****, *****, *****, G.Ț. ”*****„, *****privind exercitarea dreptului de
ipotecă, încasarea împrumutului, plăților aferente, cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că la data de 26 martie 2014 între reclamantul
***** în calitate de ”împrumutător/creditor ipotecar” și ***** ”împrumutat/
debitor ipotecar ” a fost încheiat contractul de împrumut cu ipotecă nr.2555,
autentificat notarial și înregistrat în corespundere cu legislația în vigoare în
Registrul bunurilor imobile.
Relevă că în temeiul pct.1 din contractul nominalizat, ***** a dat cu titlu de
împrumut lui ***** mijloace bănești în sumă de 5 000 000 lei, pe un termen de 2
ani până la data de 26 martie 2016, achitarea urmând să se efectueze în mun.
Chișinău, în valută națională.
În temeiul pct.2 din contract, ***** a primit cu titlu de împrumut suma de 5
000 000 lei de la ***** și s-a obligat să achite împrumutul dat în termenii
stabiliți, iar ***** s-a obligat să primească suma indicată și să confirme acest fapt
prin declarații scrise.
 Menționează că în vederea asigurării executării obligațiilor asumate supra,
debitorul ipotecar în persoana lui ***** a grevat cu ipotecă în favoarea
creditorului ipotecar ***** următoarele bunuri imobile ce-i aparține cu titlu de
proprietate, amplasate în r-nul ***** terenul agricol cu numărul cadastral *****,
suprafața de 13,0835 ha, construcția cu numărul cadastral *****.01 cu suprafața
de 97,70 m.p, construcția cu numărul cadastral *****.03 cu suprafața de 211.80
m.p., construcția cu numărul cadastral *****.04 cu suprafața de 204,20 m.p.,
construcția cu numărul cadastral *****.05 cu suprafața de 30,20 m.p., construcția
cu numărul cadastral *****.06 cu suprafața de 74.30 m.p.
Susține că bunurile ipotecate au fost denumite convențional obiectul ipotecii,
valoarea de piață a căruia constituia suma de 3 302 000 lei, valoarea de înlocuire
a” obiectului ipotecii” constituia 1 616 000 lei, iar valoarea ”obiectului ipotecii”
stabilită de părți fiind de 4 000 000,00 lei.
Concomitent, la data de 26 martie 2014, în temeiul contractului nr.2556
înregistrat la 27 martie 2014 cu nr.5301/14/9532, ***** a mai împrumutat încă 5
000 000 lei în numerar în folosul lui ***** și întru asigurarea executării
obligațiunilor asumate de *****, debitorul ipotecar *****unde asociat este
*****, a grevat cu ipotecă în favoarea creditorului ipotecar ***** următoarele
bunuri imobile ce-i aparțin cu titlu de proprietate, amplasate în r-nul *****
terenul agricol cu numărul cadastral *****, depozitul cu numărul cadastral *****
cu suprafața de 667,90 m.p, construcția cu numărul cadastral *****.02 cu
suprafața de 766,20 m.p., clădirea de producere cu numărul cadastral***** cu
suprafața de 128.90 m.p., construcția cu numărul cadastral *****cu suprafața de
282,00 m.p.
Indică precum că bunurile ipotecate au fost denumite convențional obiectul
ipotecii, valoarea de piață a căruia constituia 3 298 000 lei, valoarea de înlocuire a
obiectului ipotecii constituia 5 528 000.00 lei, iar valoarea obiectului ipotecii
stabilită de părți fiind de 1 000 000.00 lei.
Menționează că aceste clauze sunt reflectate și în extrasele din Registrul
bunurilor imobile eliberate de Oficiul Teritorial Cadastral Hâncești.
Prin urmare, în baza acordurilor adiționale la contractul de împrumut cu
ipotecă nr.2555 din 26 martie 2014 și nr.2556 din 26 martie 2014, semnate la 21
iunie 2016 între ***** și *****, părțile de comun acord au convenit la
prelungirea contractelor și modificarea termenului-limită stabilit pentru
rambursarea de către ”împrumutat/debitor ipotecar” a împrumutului acordat și
anume până la data de 26 martie 2018.
În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă a expediat în adresa lui
***** și *****o pretenție potrivit căreia a solicitat restituirea benevolă a
împrumutului, ulterior și o notificare/aviz de executare a dreptului de ipotecă însă
acțiunile respective nu au oferit nici un rezultat pozitiv.
 La data de 30 decembrie 2016 între ***** în calitate de
împrumutător/creditor ipotecar și ***** în calitate de împrumutat/debitor ipotecar
a fost încheiat contractul de împrumut cu ipotecă nr.29631, autentificat notarial și
înregistrat în corespundere cu legislația în vigoare în registrul cadastral.
Notează că în temeiul pct.1 din contractul nominalizat, ***** a dat cu titlu
de împrumut lui ***** mijloace bănești în sumă de 50 000 euro (cincizeci mii
euro) echivalentul a 1044 475,00 lei (un milion patruzeci și patru mii patru sute
șaptezeci și cinci lei) pe un termen de 2 ani (doi ani) până la data de 30 decembrie
2018, achitarea urmând a fi efectuată în mun. Chișinău, în euro.
În temeiul pct.2 din contract, ***** a primit cu titlu de împrumut suma de
50 000.00 euro (cincizeci mii euro) de la ***** și s-a obligat să achite
împrumutul dat în termenii stabiliți, iar ***** s-a obligat să primească suma
indicată și să confirme acest fapt prin declarații scrise.
Susține că în vederea asigurării executării obligațiunilor abordate supra,
debitorul ipotecar în persoana lui ***** precum și în calitate de președinte al G.Ţ.
”***** *****au grevat cu ipotecă în favoarea creditorului ipotecar *****
următoarele bunuri imobile ce le aparțin cu titlu de proprietate privată, amplasate
în raionul ***** terenul agricol cu numărul cadastral ***** cu suprafața de
18.9128 ha, construcția-livadă cu numărul cadastral *****.01 cu suprafața de 76
210.00 m.p., construcția-livadă cu numărul cadastral *****.02 cu suprafața de 93
803.53 m.p.
Afirmă că bunurile ipotecate au fost denumite convențional obiectul ipotecii,
valoarea de piață a căruia constituia suma de 3 453 000 lei (trei milioane patru
sute cincizeci și trei mii), valoarea de înlocuire a obiectului ipotecii constituia
suma de 3 190 265.00 (trei milioane o sută nouăzeci mii două sute 5 zeci și cinci
lei), iar valoarea obiectului ipotecii stabilită de părți fiind de 1 044 475 lei (un
milion patruzeci și patru mii patru sute șaptezeci și cinci lei).
În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă a expediat în adresa lui
***** și G.Ţ. ”***** *****o pretenție cu privire la restituirea benevolă a
împrumutului, ulterior și o notificare/aviz de executare a dreptului de ipotecă însă
acțiunile respective nu au oferit nici un rezultat pozitiv.
La data de 26 octombrie 2017, ***** a luat cu titlu de împrumut de la *****
suma de 1 279 900 lei (un milion două sute șaptezeci și nouă mii nouă sute lei) și
s-a obligat să îl restituie la data de 31 decembrie 2017.
Susține că convenția dată a fost materializată în recipisa scrisă și semnată
personal de *****.
În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă a expediat în adresa lui
***** o pretenție potrivit căreia a solicitat restituirea benevolă a împrumutului
însă acțiunile respective nu au oferit nici un rezultat pozitiv.
 Atenționează instanța că avizele de executare a dreptului de ipotecă au fost
recepționate de pârâți, au fost înregistrate în registrul bunurilor imobile la Oficiul
Cadastral Teritorial Hâncești, conform legislației în vigoare și a prevederilor
codului civil modernizat.
Precizează că ipotecile specificate în prezenta speță au fost constituite și
înregistrate conform rigorilor prevăzute de Codul civil în redacția din 2002,
Legea nr.449/2001 cu privire la gaj și Legea nr.142/2008 cu privire la ipotecă, iar
prin acțiunea dedusă judecății se pretinde exercitarea dreptului de ipotecă,
respectiv în continuare se axează pe normele legale relevante în acest sens în
redacția Legii nr.133 din 15 noiembrie 2018.
Astfel probatoriu analizat și anexat la cererea de chemare în judecată atestă
existența unor realități contractuale între părțile prezentului proces, relații de
conotație corelativă, consensuală și comutativă.
Prin urmare, luând în considerație faptul că reclamantul ***** a acționat cu
bună credință și diligență corespunzătoare la inițierea și executarea relațiilor
contractuale derulate cu co-pârâții *****, ***** a oferit în termen cu titlu de
împrumut, sumele reflectate expres în contractele abordate supra, iar co-pârâții la
rândul lor, la scadența obligației asumate, nu au acționate cu bună-credință și nu
au manifestat responsabilitate în onorarea adecvată a obligațiilor corelative de
restituire a împrumuturilor acordate motiv din care este obligat să intervină cu
prezenta acțiune ca ultimă și unică măsură de stingere a obligației și reparare a
drepturilor încălcate, debitorii gajiști urmând să răspundă solidar cu debitorii
obligațiilor garantate pentru neexecutarea corespunzătoare a celor asumate.
Deși nu este necesară somație în cazul în care este stabilită o dată
calendaristică pentru executarea obligației, totuși a expediat în adresa co-pârâților
somațiile/notificările extrajudiciare care însă nu s-au soldat cu succes.
Subliniază că în speță au fost parcurse etapele prevăzute imperativ de lege în
vederea valorificării eficiente a prezentei acțiuni, prin somarea co-pârâților,
notificarea despre intenția exercitării dreptului de ipotecă, înregistrarea notificării
în Registrul bunurilor imobile, din care considerente pledează pentru admiterea
integrală a acțiunii cu încasarea în beneficiul său din contul lui ***** a
împrumutului restant în mărime de 5 000 000 lei (cinci milioane) lei conform
contractului de împrumut nr.2555 din 26 martie 2014, 5 000 000 lei (cinci
milioane lei), acordate conform contractului nr.2556 din 26 martie 2014 și a
împrumutului în sumă de 1 279 900 iei (un milion două sute șaptezeci și nouă mii
nouă sute lei) în temeiul recipisei din 26 octombrie 2017, iar din contul lui *****
a împrumutului restant nerambursat în mărime de 50 000 euro (cincizeci mii
euro) în baza contractului de împrumut nr. 29631 din 30 decembrie 2016.
Concomitent, reclamantul solicită exercitarea dreptului de ipotecă silită
asupra bunurilor imobile situate în raionul Hâncești, satul Ciuciuleni, cu
numerele cadastrale ***** (13,0835 ha), *****.01 (97,70 m.p.), *****.03
(211,80 m.p.), *****.04 (204,20 m.p.), *****.05 (30,20 m.p.) şi *****.06 (74.30
m.p.), *****(18,9128 ha), *****.01 (76 210,00 m.p.) și *****.02 (93 803,53
m.p.), ***** (0,56 ha), ***** (667,90 m.p.), *****.02 (766,20 m.p.)*****
(128.90 m.p.), *****(282,00 m.p.) prin transmiterea bunurilor imobile
nominalizate în posesia reclamantului ***** în vederea vânzării lor în
conformitate cu legislația în vigoare, fie achiziționarea bunurilor gajate în contul
stingerii datoriei/obligației garantate.
Totodată, își rezervă dreptul să pretindă încasarea dobânzilor de întârziere și
a altor plăți aferente pe parcursul desfășurării procesului în condițiile art.60 și
art.68 din Codul de procedură civilă.
Solicită reclamantul *****: încasarea din contul lui ***** în beneficiul lui
***** a împrumutului restant în mărime de 5 000 000 lei(cinci milioane) conform
contractului de împrumut nr.2555 din 26 martie 2014, în mărime de 5 000 000
(cinci milioane) lei în temeiul contractului nr.2556 din 26 martie 2014 și a
împrumutului în sumă de 1 279 900 lei (un milion două sute șaptezeci și nouă mii
nouă sute lei) în temeiul recipisei din 26 octombrie 2017, încasarea din contul lui
***** în beneficiul lui ***** a împrumutului restant nerambursat în mărime de
50 000 euro (cincizeci mii euro) în baza contractului de împrumut nr.29631 din
30 decembrie 2016, echivalentul în lei moldovenești conform cursului BNM la
data executării hotărârii judecătorești, exercitarea dreptului de ipotecă asupra
bunurilor imobile situate în r-nul Hâncești, sat. Ciuciuleni, cu numerele cadastrale
***** (13,0835 ha), *****.01 (97,70 m.p.), *****.03 (211,80 m.p.), *****.04
(204,20 m.p.), *****.05 (30,20 m.p.) și *****.06 (74.30 m.p.), *****(18,9128
ha), *****.01 (76 210,00 m.p.) și *****.02 (93 803,53 m.p.), ***** (0,56 ha),
***** (667,90 m.p.), *****.02 (766,20 m.p.)***** (128.90 m.p.), *****(282,00
m.p.) prin transmiterea bunurilor imobile nominalizate în posesia reclamantului
***** în vederea vânzării lor în conformitate cu legislația în vigoare, fie
achiziționarea bunurilor gajate în contul stingerii datoriei/obligației garantate,
compensarea cheltuielilor de judecată suportate cu prilejul examinării prezentei
acțiuni conform înscrisurilor probatorii prezentate, inclusiv 13 000 lei și 9 000 lei
pentru acordarea serviciilor juridice.
La data de 27 ianuarie 2020, *****, ***** prin intermediului
reprezentantului acestora, avocatului ***** au înaintat cerere reconvențională
prin care solicită recunoașterea nulității ipotecii, recunoașterea nulității absolute a
declarației nr. 2554 din 26 martie 2014 prin care notarul public *****a legalizat
semnătura lui *****, recunoașterea ca fiind încetat dreptul de ipotecă în baza
contractului nr.2555 din 26 martie 2014 asupra bunurilor imobile *****,
*****.01, *****.03, *****.04, *****.05, *****.06 pe motivul expirării
contractului de ipotecă și termenului pentru care a fost constituită ipoteca,
recunoașterea nulității absolute a contractului nr.2555 din 26 martie 2014 încheiat
între ***** și ***** autentificat de către notarul public ***** recunoașterea
nulității absolute a acordului adițional nr.11937 din 21 iunie 2016 la contractul
nr.2555 din 26 martie 2014, încheiat între ***** și ***** autentificat de către
notarul public ***** dispunerea radierii din Registrul bunurilor imobile a grevării
cu ipotecă a bunurilor imobile *****, *****.01, *****.03, *****.04, *****.05,
*****.06, temeiul înscrierii acordului adițional nr.11937 din 21 iunie 2016 și
contractul nr.2555 din 26 martie 2014.
În motivarea cererii reconvenționale a indicat că la data de 26 martie 2014
***** la rugămintea lui ***** s-a prezentat în mun. Chișinău, str. **********
Susține că scopul real al deplasării dânsa nu l-a știut, dar i-a fost pusă în față
pentru semnare o declarație abuzivă, care nu are nimic în comun cu realitatea
faptică, precum că dânsa își exprimă acordul pentru soțul, ***** să greveze cu
ipotecă în favoarea lui ***** bunurile imobile cu nr. cadastrale *****, *****.01,
*****.03, *****.04, *****.05, *****.06 la termenii, condițiile și evaluarea
stabilită în contractul de împrumut cu ipotecă, precum și la semnarea acordurilor
adiționale la acest contract.
Relevă că notarul public legalizând semnătura în declarația nr.2554 din 26
martie 2014, în realitate nu a adus la cunoștința doamnei ***** realitatea faptică
și anume ulterioara semnare a pretinsului contract de împrumut cu ipotecă dintre
***** și *****. Or în mod obligatoriu la darea unui asemenea acord ***** urma
să cunoască suma cu care sunt gajate bunurile sale, suma pentru care sunt gajate
bunurile sale, condițiile contractului de împrumut cu ipotecă, termenul pentru
care s-a dat pretinsul împrumut, fapte care au fost duse sub tăcere de celelalte
părți, moment dedus că contractul de împrumut cu ipotecă a fost întocmit ulterior,
purtând numărul 2555 și la care ***** nu a fost prezentă și informată, motiv
pentru care invocă instituția nulității absolute a declarației nr.2554 din 26 martie
2014.
Menționează că deși Codul civil nu conține o definiție a nulității absolute, ea
poate fi dedusă din art.216 alin.(1) și din art.217.
Astfel, nulitatea absolută reprezintă o sancțiune care poate fi invocată de
orice persoană interesată care are un interes născut și actual.
În conformitate cu prevederile art.220 alin.(1) din Codul Civil, actul juridic
sau clauza care contravin normelor imperative sânt nule dacă legea nu prevede
altfel.
Consideră că pârâtul reconvențional a adus atingere dreptului de proprietate
și acestei atingeri urmează a pune capăt prin anularea actului, or conform
prevederilor art.46 din Constituția RM dreptul la proprietate privată este garantat,
nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită
potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.
 Or, nu s-a ținut cont și de prevederile art.369 alin.(1) din Codul Civil potrivit
cărora pentru actele de dispoziție asupra bunurilor imobile proprietate comună în
devălmășie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași.
Potrivit alin.(3), actul juridic de dispoziție încheiat de unul dintre
coproprietarii devălmași poate fi declarat nul dacă se face dovadă că cealaltă parte
știa sau trebuia să știe despre acordul care limitează dreptul de dispoziție, despre
faptul că ceilalți coproprietari devălmași sânt împotriva încheierii actului juridic
sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilelor.
Susține că deoarece ***** nu a cunoscut obiectul și clauzele contractului de
ipotecă (valoarea ipotecii, suma împrumutului, termenul, existența altor acorduri),
precum și de faptul că în cazul bunurilor imobile, declarația nr.2554 din 26 martie
2014 urma a fi autentificată notarial și nu doar legalizată semnătura, declarația
respectivă este pasibilă de a fi anulată.
Potrivit art.668 alin. (3) din Codul civil, bunurile proprietate comună pot fi
gajate doar cu acordul tuturor coproprietarilor, fiecare din coproprietari devenind
în acest caz codebitor gajist.
Conform art.11 alin.(1) din Legea cu privire la ipotecă nr.142- XVI din
26.06.2008, contractul de ipotecă trebuie întocmit în formă scrisă și autentificat
notarial.
În temeiul art.12 alin.(1) din Legea cu privire la ipotecă nr.142- XVI din
26.06.2008, orice modificare sau completare a clauzelor contractului de ipotecă
este autentificată notarial.
Conform prevederilor art.323 lit. a) din Codul civil, forma autentică a actului
juridic este obligatorie: dacă actul juridic are ca obiect înstrăinarea bunurilor
imobile sau grevarea acestora cu drepturi reale limitate.
Reiterează că ***** a devenit codebitor gajist, dar în lipsa existenței unui
act autentificat notarial în acest sens, fapt care nu poate exista atât timp cât sunt
într-un stat de drept unde există supremația legii.
Urmează a se ține cont și de prevederile art.212 alin.(1) lit. c) din Codul
civil, potrivit cărora forma autentică a actului juridic este obligatorie și în alte
cazuri stabilite de lege.
Conform art.213 alin. (1) din Codul civil, nerespectarea formei autentice
atrage nulitatea actului juridic.
Mai mult ca atât trebuie să ia în calcul și o altă invenție și anume lexemele
din declarația nr.2554 din 26 martie 2014 citez: ”(...) exprim acordul (...) la
semnarea acordurilor adiționale la acest contract”.
Susține că din cauza lipsei acordului coproprietarului devălmaș, ***** prin
acordul adițional la contractul de împrumut cu ipotecă nr.2555 din 26 martie
2014, datat cu 21 iunie 2016 cu nr.111937 a fost modificat pct.1 al contractului de
împrumut cu ipotecă nr.2555 din 26 martie 2014 prin schimbarea termenului de
returnare a împrumutului.
Având în vedere că potrivit art.4 alin.(4) din Legea cu privire la ipotecă,
normele privind ipoteca se aplică obligațiilor ce rezultă din contractele de credit
sau împrumut, indiferent de scopul și destinația acestora, se reține că normele
legale în această materie nu stabilesc expres care sânt efectele modificării
obligației principale fără acordul terțului, în cazul dat a lui *****, care a garantat
executarea obligației, dar este evident că creditorul ipotecar nu poate cere de la
terțul care a garantat inițial executarea obligației, ca aceasta să execute o obligație
ce diferă de cea stabilită inițial de părțile contractului de ipotecă, cu atât mai mult
dacă modificarea obligației a dus chiar și la alte efecte.
Iar, dacă creditorul cu consimțământul debitorului a modificat termenele de
executare a obligației de bază (de exemplu, a prelungit termenul rambursării
mijloacelor bănești conform contractului de creditare) și despre aceasta nu a
informat și nu a primit consimțământul în scris al terței persoane care este și ea
debitor, contractul, în cazul în care nu există consimțământul terței persoane și a
expirat termenul pentru care a fost constituit gajul (ipoteca), își încetează acțiunea
din momentul modificării.
Concluzia dată rezidă din importanța abordării termenului gajului/ipotecii ca
raport de drept accesoriu față de obligația principală și care este condiționată în
timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel, or,
potrivit art.495 din Codul civil, dreptul de gaj încetează în cazul expirării
termenului pentru care a fost constituit gajul sau ipoteca, încetează în cazul
expirării termenului contractului de ipotecă.
În aceste condiții, prelungirea termenului gajului/ipotecii poate avea loc doar
cu acordul debitorului gajist/ipotecar, în caz contrar gajul și ipoteca încetează în
temeiul expirării termenului de constituire, fapte pentru care urmează a fi supuse
nulității absolute contractul nr.2555 din 26 martie 2014, acordul adițional
nr.11937 din 21 iunie 2016 ca fiind acte subsecvente declarației vicioase.
Această regulă este explicată și la pct.20 al Hotărârii Plenului CSJ nr.1 din
07 iulie 2008, potrivit căruia anularea actului juridic inițial atrage și anularea
actului juridic următor, datorită legăturii lor reciproce.
Solicită: recunoașterea nulității absolute a declarației nr. 2554 din 26 martie
2014 prin care notarul public *****a legalizat semnătura lui *****, recunoașterea
ca fiind încetat dreptul de ipotecă în baza contractului nr.2555 din 26 martie 2014
asupra bunurilor imobile *****, *****.01, *****.03, *****.04, *****.05,
*****.06 pe motivul expirării contractului de ipotecă și termenului pentru care a
fost constituită ipoteca, recunoașterea nulității absolute a contractului nr.2555 din
26 martie 2014 încheiat între ***** și ***** autentificat de către notarul public
***** recunoașterea nulității absolute a acordului adițional nr.11937 din 21 iunie
2016 la contractul nr.2555 din 26 martie 2014, încheiat între ***** și *****
autentificat de către notarul public ***** dispunerea radierii din Registrul
bunurilor imobile a grevării cu ipotecă a bunurilor imobile *****, *****.01,
*****.03, *****.04, *****.05, *****.06, temeiul înscrierii acordului adițional
nr.11937 din 21 iunie 2016 și contractul nr.2555 din 26 martie 2014.
Ulterior prin cererea reconvențională suplimentară s-a solicitat:
recunoașterea nulității absolute a declarației nr.2554 din 26 martie 2014 prin care
notarul *****a legalizat semnătura lui *****, recunoașterea ca fiind încetat
dreptul de ipotecă în baza contractului nr.2555 din 26 martie 2014 asupra
bunurilor imobile *****, *****.01, *****.03, *****.04, *****.05, *****.06 pe
motivul expirării contractului de ipotecă și termenul pentru care a fost instituită
ipoteca, recunoașterea nulității absolute a contractului nr.2555 din 26 februarie
2014 încheiat între ***** și *****, autentificat de către notarul *****
recunoașterea nulității absolute a acordului adițional nr.11937 din 21 iunie 2016
la contratul nr.2555 din 26 martie 2014, încheiat între ***** și *****, autentificat
de către notarul public *****, dispunerea radierii din Registrul bunurilor imobile
a grevării cu ipotecă a bunurilor imobile: *****, *****.01, *****.03, *****.04,
*****.05, *****.06, temeiul înscrierii acordul adițional nr.11937 din 21 iunie
2016 și contractul nr.2555 din 26 martie 2014.
În cadrul ședinței de judecată avocatul ***** în interesele reclamantului
***** a declarat că solicită:
- exercitarea dreptului de ipotecă asupra bunurilor imobile situate în r-nul
Hâncești, sat. Ciuciuleni cu nr cadastrale: ***** (13,0835 ha), *****.01
(97,70 m.p.), *****.03 (211,80 m.p.), *****.04 (204,20 m.p.), *****.05
(30,20 m.p.) și *****.06 (74.30 m.p.), *****(18,9128 ha), *****.01 (76
210,00 m.p.) și *****.02 (93 803,53 m.p.), ***** (0,56 ha), *****
(667,90 m.p.), *****.02 (766,20 m.p.)***** (128.90 m.p.),
*****(282,00 m.p.) prin transmiterea bunurilor mobile nominalizate în
posesia și folosința reclamantului ***** în vederea vânzării lor fie
achiziționarea bunurilor gajate în contul stingerii datoriei/obligației
garantate,
- compensarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în mărime
de 22 mii lei și sub forma cheltuielilor de asistență juridică în mărime de
25 mii lei,
- respingerea cererii reconvenționale
Prin încheierea Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 11 noiembrie 2019,
a fost respinsă cererea avocatului ***** de scoatere de pe rol a acțiunii înaintate
de ***** în temeiul art.267 lit.k1CPC.
 Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 13
februarie 2020 a fost respinsă cererea privind invocarea și aplicarea excepției de
tardivitate.
Prin hotărârea Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 11 martie 2021,
acțiunea a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă.
La data de 30 martie 2021, avocatul ***** în interesele apelanților *****,
*****, *****, G.Ț. ”*****„, *****a declarat apel împotriva hotărârii primei
instanțe precum și a încheierilor aferente, solicitând casarea parțială a hotărârii
instanței de fond și încheierilor aferente, cu admiterea acțiunii reconvenționale și
respingerea integrală a acțiunii inițiale.
În motivarea acesteia a reiterat motivele invocate în acțiunea
reconvențională, suplimentar a indicat că nu este de acord parțial cu hotărârea
primei instanțe, dat fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material,
fără determinarea circumstanțelor ce au importanță pentru soluționarea litigiului,
fără cercetarea multe-aspectuală a probelor prezentate de către apelanți.
Menționează că instanța de fond a desconsiderat înscrisurile anexate la dosar
și nejustificat a respins acțiunea reconvențională și a admis parțial acțiunea
inițială.
Susține că problema esențială este în rulajul sumelor bănești, astfel că *****
uita abuziv de banii care i-au fost restituiți, majora sumele deja împrumutate,
aplica procente inventate tot de el.
Astfel, pretinsul rulaj nestins dintre *****, *****(fondator *****), Î.I.
”*****” pe de o parte și *****, fiul *****, soția *****, G.Ț ”*****” și
*****constituie în anii 2012-2014 fabuloasa sumă de 15 009 900 (cincisprezece
milioane nouă mii nouă sute lei), 326 847 euro, 28 111 dolari SUA, mijloace
bănești pe care ***** în viață nu le-a deținut și nu le-a împrumutat apelanților,
sume majorate de lăcomia sa.
Totodată, nu este de acord cu nici încheierile Judecătoriei Hâncești, prin care
s-a respins cererea privind aplicarea excepției de tardivitate și prin care s-a
respins cererea privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată inițiale
în temeiul art.267 lit.k/l CPC.
Reprezentantul apelanților, *****, *****, *****, G.Ț. ”*****„,*****, în
ședința instanței de apel a solicitat admiterea cererii de apel în sensul formulat.
Apelantul *****în ședința instanței de apel a solicitat admiterea cererii de
apel în sensul formulat.
Intimatul, ***** în ședința instanței de apel a solicitat respingerea cererii de
apel, menținerea hotărârii primei instanțe.
Audiind părțile și reprezentanții părților în proces, studiind cererea de apel în
cumul cu materialele cauzei, Colegiul consideră necesar de a respinge apelul
declarat și de a menține hotărârea și încheierile instanței de fond din următoarele
considerente.
În conformitate cu prevederile art.385 lit. a) CPC, instanța de apel după ce
judecă apelul este în drept să respingă apelul și să mențină hotărârea primei
instanțe.
Conform prevederilor art.118 alin.(1) CPC, fiecare parte trebuie să
dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
În corespundere cu art.117 alin.(1) CPC, probe în cauze civile sânt
elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la
constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și
altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.
Potrivit dispozițiilor art.130 alin.(1) CPC, instanța judecătorească apreciază
probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multe aspectuală,
completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul
și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
În temeiul art.240 alin.(1) CPC, la deliberarea hotărârii, instanța
judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță1
pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului
juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.
Articolul art.373 alin.(1), (2), (5) CPC statuează că instanța de apel verifică,
în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și
temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt
și aplicarea legii în primă instanță.
În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile
juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost
stabilite, dar care au importantă pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din
dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la
proces. Instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea
hotărârii primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul
ei. Concomitent, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
În contextul pretențiilor deduse judecării instanța de apel reține că obiectul
prezentului litigiu reiese din circumstanțe ce au avut loc până la data de 01 martie
2019, astfel încât aplicabile speței sunt dispozițiile legislației în vigoare la data
desfășurării raportului juridic litigios – Codul civil în redacția de până la data de
01 martie 2019.
Potrivit art.8 alin.(1) din Codul civil, drepturile și obligațiile civile apar în
temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice și juridice care, deși nu
sânt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile, pornind de la
principiile generale și de la sensul legislației civile.
 Drepturile și obligațiile civile apar:
a) din contracte și din alte acte juridice;
b) din acte emise de o autoritate publică, prevăzute de lege drept temei al
apariției drepturilor și obligațiilor civile;
c) din hotărâre judecătorească în care sunt stabilite drepturi și obligații;
d) în urma creării și dobândirii de patrimoniu în temeiuri neinterzise de lege;
e) în urma elaborării de lucrări științifice, creării de opere literare, de artă, în
urma invențiilor și altor rezultate ale activității intelectuale;
f) în urma cauzării de prejudicii unei alte persoane;
g) în urma îmbogățirii fără justă cauză;
h) în urma altor fapte ale persoanelor fizice și juridice și a unor evenimente
de care legislația leagă apariția unor efecte juridice în materie civilă.
Conform dispozițiilor art.11 din Codul civil, apărarea dreptului civil se face
prin:
- recunoașterea dreptului;
- restabilirea situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor
prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui;
- recunoașterea nulității actului juridic;
- declararea nulității actului emis de o autoritate publică;
- impunerea la executarea obligației în natură;
- autoapărare;
- repararea prejudiciilor;
- încasarea clauzei penale;
- repararea prejudiciului moral;
- desființarea sau modificarea raportului juridic;
- neaplicarea de către instanța de judecată a actului ce contravine legii emis
de o autoritate publica;
- alte căi prevăzute de lege.
În conformitate cu art.9 alin.(1) și (2) din Codul civil, persoanele fizice și
juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își exercite drepturile
și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, cu contractul, cu
ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă până la proba
contrară.
În conformitate cu prevederile art.666 din Codul Civil, contractul este
acordul de voință realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc,
se modifică sau se sting raporturile juridice.
În temeiul art.667 din Codul civil, părțile contractante pot încheia în mod
liber, în limitele normelor imperative de drept, contracte și pot stabili conținutul
lor. Părțile sunt libere să încheie un contract și să-i determine conținutul, în
limitele exigențelor bunei-credințe.
 Potrivit dispozițiilor art.668 Cod civil puterea obligatorie al oricărui contract
este efectul imediat de a da naștere unor drepturi și obligații în sarcina părților.
În conformitate cu prevederile art.704 alin.(1) Cod civil, un contract este
sinalagmatic dacă fiecare dintre părți se obligă reciproc, astfel încât obligația
fiecăreia din ele să fie corelativă obligației celeilalte.
Potrivit dispozițiilor art.195 Cod civil, act juridic civil este manifestarea de
către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea, modificarea sau
stingerea drepturilor și obligațiilor civile.
În corespundere cu prevederile art.199 alin.(1) și (2) Cod civil,
consimțământul este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de a
încheia un act juridic.
Consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ,
este exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat.
În conformitate cu art.9 alin.(1) și (2) Cod civil, persoanele fizice și juridice
participante la raporturile juridice civile trebuie să își exercite drepturile și să își
execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea
publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă până la proba contrară.
Neexercitarea de către persoanele fizice și juridice a drepturilor civile ce le
revin nu duce la stingerea acestora, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Conform art.512 alin.(1-3) Cod Civil în virtutea raportului obligațional,
creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar
debitorul este ținut să o execute.
Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face.
Prestația trebuie să fie posibilă și determinată sau determinabilă, să nu
contravină legii, ordinii publice și bunelor moravuri.
Potrivit prevederilor art.514 Cod Civil, obligațiile se nasc din contract, fapt
ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile
legii.
În conformitate cu prevederile art.572 Cod Civil, temeiul executării rezidă
în existența unei obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu
bună-credință, la locul și în momentul stabilit.
Conform prevederilor art.867 alin.(1) Cod civil, prin contractul de
împrumut o parte (împrumutătorul) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți
(împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie
banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea
termenului pentru care i-au fost date.
În temeiul art.871 alin. (1) din Codul civil, împrumutatul trebuie să restituie
împrumutul în termenul și în modul stabilit în contract.
În conformitate cu prevederile art.216 alin.(1) din Codul civil, actul juridic
este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută).
 În corespundere cu art.217 din Codul civil, nulitatea absolută a actului
juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual.
Instanța de judecată o invocă din oficiu. Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată
prin confirmarea de către părți a actului lovit de nulitate. Acțiunea în constatare a
nulității absolute este imprescriptibilă.
Potrivit art.220 din Codul civil, actul juridic sau clauza care contravin
normelor imperative sânt nule dacă legea nu prevede altfel. Actul juridic sau
clauza care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri sânt nule. Nulitatea
clauzei nu atrage nulitatea întregului act juridic dacă se poate presupune că acesta
ar fi fost încheiat și în lipsa clauzei declarate nulă.
Conform prevederilor art.9 alin.(1) CPC instanței judecătorești îi revine un
rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui limite și al cărui
conținut sânt stabilite de prezentul cod și de alte legi.
Din probatoriul administrat în speță Colegiul a constatat că la data de 26
martie 2014 între ***** și ***** a fost încheiat un contract în temeiul căruia
***** a dat în împrumut lui ***** mijloace bănești în sumă de 5 000 000 (cinci
milioane) lei, pe un termen de 2 (doi) ani, până la 26 martie 2016, achitarea
urmând să fie efectuată în mun. Chișinău în valută națională, astfel că ***** a
primit cu împrumut suma de 5 000 000 (cinci milioane) lei de la cet. ***** și s-a
obligat să achite împrumutul dat în termenii stabiliți, iar cet. ***** s-a obligat să
primească suma indicată și să confirme acest fapt prin declarații scrise.
Actele cauzei denotă și că în vederea asigurării obligațiunilor din pct.1 și 2 al
prezentului contract debitorul ipotecar a grevat cu ipotecă bunurile imobile:
terenul agricol, cu numărul cadastral *****. cu suprafața de 13,0835 ha,
construcția, cu numărul cadastral *****.01, cu suprafața de 97.7 m.p.,
construcția, cu numărul cadastral *****.03, cu suprafața de 211,8 m.p.,
construcția, cu numărul cadastral *****.04, cu suprafața de 204,2 m.p., și
construcția, cu numărul cadastral *****.05, cu suprafața de 30,1 m.p., și
construcția, cu numărul cadastral *****.06, cu suprafața de 74,3 m.p., amplasate
pe acest teren, situat în Republica Moldova,***** extravilan, numite în
continuare obiectul ipotecii care-i aparține cu drept de proprietate debitorului
ipotecar în baza contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr.2102 din 10
martie 2008, autentificate de notarul Macar Veronica, cu sediul în or. Hâncești,
str. Chișinăului nr.6 și contractului de vânzare-cumpărare nr.6137 din 22
decembrie 2000, autentificat de notarul V***** și deciziei cu privire la formarea
bunului imobil din 21 februarie 2014 și procesului-verbal de recepție nr.66 din 15
iulie 2002, înregistrate la O.C.T. Hâncești la 13 martie 2014, cu numerele
cadastrale *****, *****.01, *****.03, *****.04, *****.05 și *****.06,
confirmate prin extrasul din Registrul bunurilor imobile nr.5301/14/7794 din 14
martie 2014. Valoarea de piață a obiectului ipotecii constituie suma de 3 302 000
(trei milioane trei sute două mii) lei, valoarea de înlocuire a obiectului ipotecii
constituie 1 616 000 (un milion șase sute șaisprezece mii) lei, valoarea obiectului
ipotecii stabilită de părți este de 4 000 000 (patru milioane) lei, obiectul ipotecii
rămâne la dispoziția debitorului ipotecar (f.d.39 vol. I).
La data de 26 martie 2014 între *****, în persoana administratorului Țurcan
Gheorghe în calitate de debitor ipotecar și ***** în calitate de creditor ipotecar au
încheiat un contract potrivit căruia în temeiul contractului de împrumut cu ipotecă
nr.2555 din 26 martie 2014 creditorul ipotecar a acordat debitorului – *****,
mijloace bănești în sumă de 5 000 000 (cinci milioane) lei, pe un termen de 2
(doi) ani, cu termenul limită de rambursare la 26.03.2016. Pentru asigurarea
obligațiunilor din punctul 1 al prezentului contract “Debitorul ipotecar” grevează
cu ipotecă imobilul: terenul agricol, cu numărul cadastral *****, cu suprafața de
0,56 ha, depozitul, cu numărul cadastral *****, cu suprafața de 667,9 m.p.,
construcția, cu numărul cadastral *****.021 cu suprafața de 766,2 m.p., clădirea
de producere, cu numărul cadastral*****, cu suprafața de 128,9 m.p., și
construcția, cu numărul cadastral *****.04, cu suprafața de 282,0 m.p., amplasate
pe acest teren, situat în Republica Moldova,***** numite în continuare obiectul
ipotecii, care aparțin în drept de proprietate „Debitorului ipotecar” în baza
contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr.4017 din 16 august 2001 și
contractului de vânzare-cumpărare nr.4484 din 25 septembrie 2001, autentificat
de notarul V***** și decizia registratorului cu privire la modificări în Registrul
bunurilor imobile din 20 octombrie 2008, procesului-verbal de recepție nr.61 din
23 august 2006, procesului-verbal de recepție nr.12 din 06 iulie 2009, înregistrate
la O.C.T. Hâncești la 16 august 2001, la 26.09.2001, la 18.09.2006 și 12.08.2010,
cu numerele cadastrale *****, *****, *****.02*****, *****.04, confirmate prin
extrasul din Registrul bunurilor imobile nr.5301/14/7797 din 14.03.2014.
Valoarea de piață a obiectului ipotecii constituie suma de 3 298 0.00 (trei
milioane două sute nouăzeci și opt mii) lei. Valoarea de înlocuire a „obiectului
ipotecii” constituie 5 528 000 (cinci milioane cinci sute douăzeci și opt mii) lei.
Valoarea „obiectului ipotecii” stabilită de părți este de 1 000 000 (un milion) lei.
„Obiectul ipotecii” rămâne la dispoziția „debitorului ipotecar” (f.d.41 vol. I).
Potrivit acordului adițional la contractul de împrumut cu ipotecă nr.2555
din 26 martie 2014, semnat la data de 26 iunie 2016 între ***** și *****, părțile
de comun acord au convenit la prolongarea contractului și modificarea
termenului-limită stabilit pentru rambursarea de către ”împrumutat/debitor
ipotecar” a împrumutului acordat pe un termen de 4 ani, până la data de 26 martie
2018 (f.d.40).
Potrivit acordului adițional la contractul de împrumut cu ipotecă nr.2556
din 26 martie 2014, semnat la data de 21 iunie 2016, de către creditorul ipotecar
***** care a acordat debitorului *****, mijloace bănești în sumă de 5000000
(cinci milioane) lei pentru o perioadă de 4 ani, cu termenul limită de rambursare
până la data de 26 martie 2018, înregistrat la *****
Potrivit declarației depuse de *****, autentificată la notarul public *****la
26 martie 2014, ultima își exprimă acordul ca soțul ei, *****, să greveze cu
ipotecă în favoarea lui ***** terenul agricol cu nr. cadastral *****, construcția
cu nr. cadastral *****.01, construcția cu nr. cadastral *****.03, construcția cu
nr. cadastral *****.04, construcția cu nr. cadastral *****.05, și construcția cu
număr cadastral *****.06, amplasate în r-nul Hâncești sat. Ciuciuleni (f.d.43).
La data de 30 decembrie 2016 între ***** în calitate de
”împrumutător/creditor ipotecar” și ***** ”împrumutat/debitor ipotecar” a fost
încheiat contractul de împrumut cu ipotecă nr.29631, autentificat notarial și
înregistrat în corespundere cu legislația în vigoare în registrul cadastral.
În temeiul pct.1 din contractul nominalizat, ***** a dat cu titlu de împrumut
lui ***** mijloace bănești în sumă de 50 000.00 euro (cincizeci mii euro)
echivalentul a 1 044 475,00 lei (un milion patruzeci și patru mii patru sute
șaptezeci și cinci lei), pe un termen de 2 ani (doi ani), până la 30 decembrie 2018.
Achitarea se efectuează în mun. Chișinău. în euro.
Iar, conform pct.2 din contract, ***** a primit cu titlu dc împrumut suma de
50 000.00 euro (cincizeci mii euro) de la ***** și s-a obligat să achite
împrumutul dat în termenii stabiliți, iar ***** s-a obligat să primească suma
indicată și să confirme acest fapt cu declarații scrise.
Totodată, întru asigurarea executării obligațiunilor abordate supra, debitorul
ipotecar în persoana lui ***** precum și în calitate de președinte al GȚ ”*****
*****au grevat cu ipotecă în favoarea creditorului ipotecar ***** următoarele
bunuri imobile ce le aparțin cu titlu de proprietate privată, amplasate în raionul
***** teren agricol cu numărul cadastral *****, suprafața de 18,9128 ha,
construcția-livadă cu numărul cadastral *****.01, suprafața de 76 210,00 m.p.,
construcția-livadă cu numărul cadastral *****.02, suprafața de 93 803,53 m.p.
Bunurile ipotecate au fost denumite convențional ”Obiectul ipotecii”, valoarea de
piața a ”obiectului ipotecii” constituia suma de 3453000,00 lei (trei milioane
patru sute cincizeci și trei mii), valoarea de înlocuire a „obiectului ipotecii”
constituia suma de 3 190 265,00 (trei milioane o sută nouăzeci mii două sute
șaizeci și cinci lei), iar valoarea ’’obiectului ipotecii” stabilită de părți fiind de 1
044 475,00 lei (un milion patruzeci și patru mii patru sute șaptezeci și cinci lei)
(f.d.25 vol. I).
La data de 26 octombrie 2017 ***** a luat cu titlu de împrumut de la *****
suma de 1 279 900,00 lei (un milion două sute șaptezeci și nouă mii nouă sute lei,
00) și s-a obligat să îl restituie la data de 31 decembrie 2017. Convenția dată a
fost materializată în recipisa scrisă și semnată personal de ***** (f.d.21 vol.I).
 În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond au fost audiați martorii,
Buza Nicolae, Buza Vera.
Martorul Buza Nicolae, în cadrul ședinței de judecată a comunicat instanței
că îl cunoaște atât pe ***** cât și pe *****, cu care nu se află în relații de
rudenie. Cunoaște despre contractele de împrumut dintre soția sa și *****.
Cunoaște despre încheierea contractului de garanție de 100 000 de euro în
perioada anului 2012. Banii au fost transferați pe contul lui ***** așa cum a fost
înțelegerea dintre ei. Cunoaște că, în perioada anului 2014 ***** avea probleme
financiare, ulterior împreună cu ultimul au mers la ***** unde ***** a gajat
bunuri pentru suma de 100 000 euro care a fost luată anterior. Cunoaște că în
contract era stipulată suma de 100 000 euro și 20 000 dolari. Suma de 20 000
dolari îi era necesară lui *****. Susține că a garantat doar pentru suma de 100
000 euro. Declară că în anul 2014 relația dintre ei s-a terminat odată cu gajarea
bunurilor de către *****. Nu cunoaște pe numele cui a fost transferată suma de
100 000 euro. Nu cunoaște de alte sume bănești împrumutate. Din anul 2014 și
până în prezent a mai discutat cu *****, referitor la faptul ca el să intervină și să-l
ajute la recuperarea datoriei, însă nu cunoaște cu ce poate să-l ajute. Susține că
după ce s-au întrerupt relațiile dintre ei, contractul l-a aruncat la gunoi și la
moment nu dispune de el. La fel nu cunoaște dacă împrumutul a fost luat la
procente. Din auzite cunoaște despre existența GȚ ”*****”. La fel nu cunoaște
despre relațiile financiare dintre ***** și *****.
Martorul Buza Vera, în cadrul ședinței de judecată a comunicat instanței că
nu este rudă cu participanții la proces, însă se află în relații bune cu aceștia.
Declară că în perioada anului 2012 a semnat contractul în calitate de garant în fața
lui *****. Recunoaște faptul că ea a garantat pentru ***** suma de 100 000 euro
și suma de 20 000 de dolari, semnând în acest sens un contract de garanție.
Susține, că a fost întocmit un act simplu, cu trei semnături, pentru ce perioadă a
fost luat împrumutul cunoaște cu aproximație pe termen doi ani. Cum au derulat
acțiunile în continuare nu cunoaște. O cunoaște pe ***** este soția lui *****, iar
***** este feciorul acestora. Nu cunoaște despre relațiile financiare din această
familie. La fel cunoaște că suma a fost transferată de către ***** pe contul lui
*****.
La data de 16 mai 2019, ***** s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
către *****, *****, *****, G.Ț. ”*****„, *****privind exercitarea dreptului de
ipotecă, încasarea împrumutului, plăților aferente, cheltuielilor de judecată.
La data de 27 ianuarie 2020, *****, ***** prin intermediului
reprezentantului acestora, avocatului ***** au înaintat cerere reconvențională
prin care solicită recunoașterea nulității ipotecii, recunoașterea nulității absolute a
declarației nr. 2554 din 26 martie 2014 prin care notarul public *****a legalizat
semnătura lui *****, recunoașterea ca fiind încetat dreptul de ipotecă în baza
contractului nr.2555 din 26 martie 2014 asupra bunurilor imobile *****,
*****.01, *****.03, *****.04, *****.05, *****.06 pe motivul expirării
contractului de ipotecă și termenului pentru care a fost constituită ipoteca,
recunoașterea nulității absolute a contractului nr.2555 din 26 martie 2014 încheiat
între ***** și ***** autentificat de către notarul public ***** recunoașterea
nulității absolute a acordului adițional nr.11937 din 21 iunie 2016 la contractul
nr.2555 din 26 martie 2014, încheiat între ***** și ***** autentificat de către
notarul public ***** dispunerea radierii din Registrul bunurilor imobile a grevării
cu ipotecă a bunurilor imobile *****, *****.01, *****.03, *****.04, *****.05,
*****.06, temeiul înscrierii acordului adițional nr.11937 din 21 iunie 2016 și
contractul nr.2555 din 26 martie 2014.
Ulterior prin cererea reconvențională suplimentară s-a solicitat:
recunoașterea nulității absolute a declarației nr.2554 din 26 martie 2014 prin care
notarul *****a legalizat semnătura lui *****, recunoașterea ca fiind încetat
dreptul de ipotecă în baza contractului nr.2555 din 26 martie 2014 asupra
bunurilor imobile *****, *****.01, *****.03, *****.04, *****.05, *****.06 pe
motivul expirării contractului de ipotecă și termenul pentru care a fost instituită
ipoteca, recunoașterea nulității absolute a contractului nr.2555 din 26 februarie
2014 încheiat între ***** și *****, autentificat de către notarul *****
recunoașterea nulității absolute a acordului adițional nr.11937 din 21 iunie 2016
la contratul nr.2555 din 26 martie 2014, încheiat între ***** și *****, autentificat
de către notarul public *****, dispunerea radierii din Registrul bunurilor imobile
a grevării cu ipotecă a bunurilor imobile: *****, *****.01, *****.03, *****.04,
*****.05, *****.06, temeiul înscrierii acordul adițional nr.11937 din 21 iunie
2016 și contractul nr.2555 din 26 martie 2014.
În cadrul ședinței de judecată avocatul ***** în interesele reclamantului
***** a declarat că solicită:
- exercitarea dreptului de ipotecă asupra bunurilor imobile situate în r-nul
Hâncești, sat. Ciuciuleni cu nr cadastrale: ***** (13,0835 ha), *****.01
(97,70 m.p.), *****.03 (211,80 m.p.), *****.04 (204,20 m.p.), *****.05
(30,20 m.p.) și *****.06 (74.30 m.p.), *****(18,9128 ha), *****.01 (76
210,00 m.p.) și *****.02 (93 803,53 m.p.), ***** (0,56 ha), *****
(667,90 m.p.), *****.02 (766,20 m.p.)***** (128.90 m.p.),
*****(282,00 m.p.) prin transmiterea bunurilor mobile nominalizate în
posesia și folosința reclamantului ***** în vederea vânzării lor fie
achiziționarea bunurilor gajate în contul stingerii datoriei/obligației
garantate,
- compensarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în mărime
de 22 mii lei și sub forma cheltuielilor de asistență juridică în mărime de
25 mii lei,
 - respingerea cererii reconvenționale
Prin încheierea Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 11 noiembrie 2019,
a fost respinsă cererea avocatului ***** de scoatere de pe rol a acțiunii înaintate
de ***** în temeiul art.267 lit.k1CPC.
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 13
februarie 2020 a fost respinsă cererea privind invocarea și aplicarea excepției de
tardivitate.
Fiind investită cu judecarea acțiunilor în fond prima instanță a ajuns la
concluzia admiterii parțiale a acțiunii inițiale și respingerii acțiunii
reconvenționale.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței, la data de 30 martie 2021, avocatul
***** în interesele apelanților *****, *****, *****, G.Ț. ”*****„, *****a
declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe precum și a încheierilor aferente,
solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu admiterea acțiunii
reconvenționale și respingerea integrală a acțiunii inițiale.
Raportând dispozițiile normelor citate la circumstanțele cauzei, evaluând
soluția primei instanțe prin prisma pretențiilor înaintate în raport cu
circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul consideră concluzia instanței
de fond una corectă.
Colegiul respinge ca fiind declarative aserțiunile apelanților și menține
încheierea Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 11 noiembrie 2019 prin care
s-a respins cererea pârâților de scoatere a cererii de pe rol în temeiul art.267 lit.k1
CPC, în condițiile în care reclamantul ***** a achitat taxa de stat în sumă de 25
000 lei, astfel că această prevedere legală nu este întrunită în prezenta speță.
Totodată, Colegiul menține și încheierea protocolară a Judecătoriei Hâncești,
sediul Central din 13 februarie 2020 prin care a fost respinsă cererea privind
invocarea și aplicarea excepției de tardivitate, în condițiile în care acțiunea nu este
tardivă, or contractul de împrumut nu se poate considera stins atât timp cât
obligațiunea de onorare împrumutului nu este stinsă, iar constituirea ipotecii
pentru garantarea onorării obligațiunii de bază este un accesoriu al ultimei și se
stinge numai după ce este onorată obligațiunea de bază, la caz nu a fost făcută
dovada stingerii obligațiunii de bază.
Mai mult decât atât, conform pct.10 din contractul sus indicat este expres
prevăzut că ipoteca se stinge prin stingerea obligației a cărei executare acesta o
garantează.
Cu referire la fondul cauzei, verificând legalitatea hotărârii contestate în
raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în cererea de apel, instanța
de apel constată că soluția a fost dată de către instanța de fond cu elucidarea
deplină a circumstanțele cauzei, cu lămurirea completă și certă a situației de fapt
sub toate aspectele invocate, motiv pentru care Colegiul menține hotărârea primei
instanțe.
Aderent, Completul judiciar ține să remarce că în speță, gajurile/ipotecile au
fost constituite în temeiul Codului civil în redacția din 2002, Legea nr.449/2001
cu privire la gaj și Legea nr.142/2008 cu privire la ipotecă, iar potrivit Legii
nr.133 din 15 noiembrie 2018 inter alia au fost abrogate și Legea nr.449/2001 cu
privire la gaj și Legea nr.142/2008 cu privire la ipotecă, totuși, gajul constituit
înainte de 01 martie 2019 este guvernat de legea în vigoare la data constituirii
acestuia și se exercită în condițiile Codului civil, cu modificările prevăzute de
Legea nr.133/1018.
Astfel, creditorul gajist care a intrat în posesia bunului gajat înainte de 01
martie 2019 exercită dreptul de a vinde, achiziționa bunul gajat sau alte drepturi
în condițiile Codului civil, cu modificările prevăzute de Legea nr.133/2018, astfel
că gajul constituit înainte de 01 martie 2019 asupra mijloacelor bănești, începând
cu 01 martie 2019, se consideră gaj asupra dreptului privind mijloacele bănești.
Dispozițiile reliefate supra se aplică în egală măsură și ipotecii.
Iar, dispozițiile art.490 din Codul civil în redacția introdusă prin Legea
nr.133/2018 nu se aplică dreptului de ipotecă constituit înainte de 01 martie 2019.
Respectiv, notificările de executare a dreptului de ipotecă transmise și
preavizele de executare a dreptului de ipotecă înregistrate înainte de 01 martie
2019 conform Legii nr.142/2008 cu privire la ipotecă se consideră avize de
executare transmise sau înregistrate în sensul art.497 din Codul civil în redacția
introdusă prin Legea nr.133/2018.
Sub un alt aspect, în cazul în care ipoteca constituită înainte de 01 martie
2019 are ca obiect doar bunul imobil înregistrat separat în capitolul B, iar terenul
pe care este amplasat bunul imobil ipotecat, înregistrat separat în capitolul B,
aparține unui terț și a fost transmis debitorului ipotecar în folosință, după
exercitarea dreptului de ipotecă, noul proprietar al bunului imobil înregistrat
separat în capitolul В se subrogă în drepturile și obligațiile debitorului ipotecar
conform actului juridic prin care sânt stabilite condițiile folosinței.
Totodată, Colegiul rețin că dispozițiile alin. (1) din prezentul articol se
aplică și ipotecii constituite începând cu data de 01 martie 2019 în privința
bunurilor imobile înregistrate separat în capitolul В care continuă să se considere
bunuri imobile conform art.22.
La caz, ipotecile din prezenta speță fiind constituite și înregistrate conform
rigorilor prevăzute de Codul civil în redacția din 2002, Legea nr.449/2001 cu
privire la gaj și Legea nr.142/2008 cu privire la ipotecă, iar prin acțiunea depusă
se pretinde exercitarea dreptului de ipotecă, aplicabile sunt normele legale
relevante în acest sens în redacția Legii nr.133 din 15 noiembrie 2018.
În conformitate cu art.450 din Codul civil, în afara altor cazuri prevăzute de
lege, sânt supuse notării în registrul bunurilor imobile:
 a) intenția titularului dreptului real imobiliar de a înstrăina sau de a ipoteca
dreptul,
b) poprirea, gajul sau constituirea altei garanții reale asupra creanței
ipotecare,
c) avizul de executare a dreptului de ipotecă.
Potrivit art.451 din Codul civil, titularul unui drept real imobiliar poate cere
ca intenția sa de a înstrăina sau de a ipoteca în folosul unei anumite persoane să
fie notată, arătând în acest din urmă caz și suma maximă a obligației garantate
fără dobânzi, comisioane și alte cheltuieli, penalități ori alte forme de
despăgubire.
Dacă, în termen de 3 luni de la notarea intenției de a înstrăina sau de a
ipoteca, se depune cerere de înregistrare sau înregistrare provizorie a înstrăinării
sau ipotecării avute în vedere, dreptul se va înregistra sau, respectiv, se va
înregistra provizoriu și în raport cu persoanele care au dobândit vreun drept real
imobiliar după notare, ale căror drepturi se vor radia fără consimțământul lor la
cererea oricărei persoane interesate.
Notarea intenției de a înstrăina sau de a ipoteca își pierde efectul la expirarea
unui termen de 3 luni de la data depunerii cererii de notare și se radiază fără
consimțământul titularului la cererea oricărei persoane interesate. Anul, luna și
ziua în care notarea își pierde efectul se menționează în notare.
Potrivit art.454 alin.(1), (2) lit. f) din Codul civil, sunt drepturi reale dreptul
de proprietate și drepturile reale limitate. Sunt drepturi reale limitate drepturile
reale de garanție, inclusiv gajul și ipoteca.
Conform art.667 din Codul civil, gajul este dreptul real în al cărui temei
titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului,
satisfacerea creanțelor sale garantate cu preferință față de ceilalți creditori ai
titularului obiectului gajului (debitorul gajist). Valabilitatea gajului depinde de
valabilitatea obligației garantate prin gaj. Gajul se constituie în vederea garantării
executării obligației și reprezintă un raport de drept accesoriu față de obligația
garantată, fiind condiționat în timp de durata acesteia, dacă legea sau contractul
de gaj nu prevede altfel.
Potrivit art.668 alin. (1), (2) Codul civil, este debitor gajist orice persoană
fizică sau juridică care este proprietar, un alt posesor sau uzufructuar legal al
bunurilor depuse în gaj și care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri. Poate fi
debitor gajist atât debitorul obligației garantate, cât și un terț (numit garantul
gajist sau, după caz, garantul ipotecar).
În temeiul art.670 din Codul civil, este creditor gajist (creditor ipotecar)
persoana în a cărei favoare s-a constituit gajul.
Potrivit art.671 alin. (2) din Codul civil, gajul bunurilor imobile este denumit
ipotecă. Dispozițiile privitoare la gaj se aplică în mod corespunzător ipotecii în
măsura în care nu contravin dispozițiilor speciale cu privire la ipotecă. Gajul
bunurilor mobile are loc cu sau fără deposedarea de ele.
Așadar, atât potrivit Legii cu privire la ipotecă (în vigoare la momentul
ipotecării bunurilor, abrogată la data înaintării acțiunii) cât și Codului civil
modernizat (art.673-674) ipoteca apare în momentul înregistrării în Registrul
bunurilor imobile, condiție legală respectată de creditorul gajist - *****.
În același timp, Colegiul observă că ipotecile au fost constituite pentru
onorarea integrală a obligațiunilor contractuale de restituire a împrumutului, iar
obligația garantată prin ipotecă este una determinată și licită.
De altfel, ipoteca se extinde și asupra achitării dobânzilor, comisioanelor,
penalităților, amenzilor, reparării prejudiciului cauzat, compensării cheltuielilor
de judecată, cheltuielilor rezonabile de întreținere a bunului gajat și altor
cheltuieli rezonabile de exercitare a dreptului de gaj, dacă părțile nu au convenit
altfel.
Iar, în temeiul art.744 alin. (1), (2) Cod civil, creditorul gajist este în drept
să pună sub urmărire obiectul gajului, prin exercitarea drepturilor prevăzute la
alin.(2), în cazul neexecutării obligației garantate sau în alte cazuri prevăzute de
lege sau contract. Dacă obligația garantată trebuie executată în rate, creditorul
gajist poate, totodată, cere executarea înainte de termen a întregii obligații atunci
când nu este executată o parte a obligației. În condițiile prezentei secțiuni,
creditorul gajist poate exercita următoarele drepturi cu privire la bunurile gajate:
a) să exercite dreptul de gaj asupra bunurilor incorporale în conformitate cu
dispozițiile art.749-751;
b) să obțină posesia și să vândă bunurile corporale gajate, conform art.754-
764. Dispozițiile legale privind vânzarea bunurilor corporale gajate se aplică și
vânzării drepturilor reale limitate gajate care au ca obiect bunuri corporale,
c) să obțină posesia și să transmită în locațiune bunul gajat. În acest caz,
dispozițiile legale privind vânzarea bunurilor corporale gajate se aplică în mod
corespunzător la determinarea chiriei comercial rezonabile,
d) în cazul în care bunul gajat constă în dreptul asupra obiectului de
proprietate intelectuală, în condițiile legii, să beneficieze de un drept exclusiv
corespunzător, să vândă sau să acorde licențe cu titlu oneros către terți. În cazul
acordării licenței, dispozițiile legale privind vânzarea bunurilor corporale gajate
se aplică în mod corespunzător la determinarea remunerației comercial rezonabile
pentru licență,
e) să achiziționeze bunurile gajate (cu excepția titlurilor de capital, dacă art.8
din Legea nr.184/2016 cu privire la contractele de garanție financiară nu prevede
altfel), în contul stingerii totale sau parțiale a obligației garantate, în conformitate
cu art.772; f) să exercite oricare alte drepturi prevăzute de contractul de gaj, cu
excepția cazului în care acestea contravin dispozițiilor prezentului cod sau altor
legi.
Potrivit art.748 din Codul civil, creditorul gajist al cărui drept de gaj
grevează mai multe bunuri poate exercita în mod simultan sau succesiv dreptul de
gaj asupra bunurilor pe care le alege.
În corespundere cu art.752 alin.(1), (9)-(10), (12) din Codul civil, creditorul
gajist care intenționează să exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest fapt
prin transmiterea unui aviz de executare debitorului gajist și, după caz,
debitorului obligației garantate, terțului care deține bunul gajat, debitorului
obligației patrimoniale gajate, altor creditori gajiști și altor creditori care au
înștiințat creditorul gajist despre drepturile lor asupra bunurilor gajate sau le-au
înregistrat în registrul garanțiilor sau, în cazul ipotecii, în registrul bunurilor
imobile.
După notificare, creditorul gajist care deține un gaj înregistrat fără
deposedare va depune în registrul garanțiilor o copie a avizului de executare sau,
în cazul ipotecii, va înregistra avizul de executare în registrul bunurilor imobile.
Registratorul registrului garanțiilor sau, în cazul ipotecii, registratorul ipotecar
trebuie să verifice dovada de recepționare a avizului de executare de către
debitorul gajist și ceilalți destinatari potrivit alin.(1), precum și dovada de
respectare a condițiilor prevăzute la alin.(5) și (7) prin care debitorul gajist sau alt
destinatar potrivit alin.(1) se consideră notificat.
Registratorul înregistrează imediat avizul de executare în registrul garanțiilor
sau, după caz, în registrul bunurilor imobile. Termenul acordat de creditorul gajist
pentru executarea obligației garantate sau transmiterea bunurilor corporale gajate
în posesia creditorului gajist nu va fi mai mic de 10 zile, iar în cazul ipotecii nu va
fi mai mic de 20 de zile, începând cu data recepționării avizului de executare sau,
după caz, cu data când debitorul gajist se consideră notificat, cu excepția cazului
în care un termen mai lung a fost convenit în contractul de gaj. Până la expirarea
acestui termen, creditorul gajist nu poate continua exercitarea dreptului de gaj
asupra bunului corporal, dar poate lua măsurile de protecție prevăzute la art.754
alin.(1).
Potrivit art.764 alin. (1)-(4), (7)-(9) din Codul civil, după ce a obținut în
posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptățit, dacă a depus sau a
înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art.752 alin.(9), să
procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitație publică
a bunului gajat. În cazul vânzării bunului ipotecat ca urmare a exercitării silite a
dreptului de ipotecă în temeiul actului notarial învestit cu formulă executorie,
creditorul ipotecar sau, după caz, executorul judecătoresc aplică, ca modalitate de
vânzare, licitația publică, cu excepția cazului în care există acordul scris al
debitorului ipotecar, eliberat creditorului ipotecar după apariția dreptului său de
exercitare a dreptului de ipotecă, de a vinde bunul în alt mod prevăzut de
dispozițiile prezentului alineat.
Creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată,
la un preț comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispozițiile
art.765 alin.(1) și ținând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să
stabilească condițiile de vânzare.
Dacă există mai multe bunuri, creditorul gajist le poate vinde împreună sau
separat. Creditorul gajist care vinde bunul acționează în numele proprietarului și
este obligat să informeze cumpărătorul despre calitatea lui la momentul vânzării.
Vânzarea de către creditorul gajist prin licitație publică a bunului gajat se face la
data, ora și locul fixat în avizul de vânzare, adus la cunoștința debitorului gajist,
terțului care deține bunul și, după caz, administratorului fiduciar, notificat tuturor
creditorilor gajiști care au depus sau înregistrat la registrul respectiv un aviz de
executare.
Creditorul gajist trebuie, de asemenea, să informeze orice persoană
interesată care a făcut solicitare. În cazul ipotecii, creditorul ipotecar are dreptul
să transfere dreptul de proprietate asupra bunului ipotecat, acționând în numele
debitorului ipotecar, în baza următoarelor documente:
a) în cazul exercitării benevole – acordul, autentificat notarial, privind
transmiterea benevolă în posesie a bunului ipotecat;
b) în cazul exercitării silite – ordonanța judecătorească sau, respectiv,
hotărârea instanței de judecată rămasă definitivă;
c) în cazul exercitării silite în temeiul contractului de ipotecă învestit cu
formulă executorie – originalul contractului de ipotecă învestit cu formulă
executorie, care conține clauza privind dreptul creditorului ipotecar de a exercita
dreptul de ipotecă în temeiul formulei executorii aplicate de notar, copia
contractului de credit bancar sau de împrumut, care atestă faptul că creanța a
devenit exigibilă, însoțită de extrasele de evidență financiară, care atestă datoriile
debitorului la data expirării termenului indicat în avizul de executare, copiile
avizului de executare expediat pe adresa debitorului și dovada înregistrării lui în
registrul bunurilor imobile, conform cerințelor stabilite la art.752, precum și
declarația pe propria răspundere a creditorului că nu există un litigiu judiciar în
legătură cu contractul de ipotecă învestit cu formulă executorie a cărui executare
este solicitată și că creanța este exigibilă.
Debitorul gajist și creditorul gajist pot conveni, în contractul de gaj sau
altfel, asupra condițiilor de vânzare a bunurilor gajate.
Reieșind din pretențiile formulate în acțiunea reconvențională de *****,
*****, aceștia pretind nulitatea absolută a declarației nr.2554 din 26 martie 2014
prin care notarul *****a legalizat semnătura lui *****, ca fiind contrară normelor
imperative (art.220 din Codul civil), subsecvent și încetarea dreptului de ipotecă
în baza contractului nr.2555 din 26 martie 2014 asupra bunurilor imobile *****,
*****.01, *****.03, *****.04, *****.05, *****.06 pe motivul expirării
contractului de ipotecă și termenul pentru care a fost instituită ipoteca, nulitatea
absolută a contractului nr.2555 din 26 februarie 2014 încheiat între ***** și
*****, autentificat de către notarul ***** nulitatea absolută a acordului adițional
nr.11937 din 21 iunie 2016 la contratul nr.2555 din 26 martie 2014, încheiat între
***** și *****, autentificat de către notarul public *****, dispunerea radierii din
Registrul bunurilor imobile a grevării cu ipotecă a bunurilor imobile: *****,
*****.01, *****.03, *****.04, *****.05, *****.06, temeiul înscrierii acordul
adițional nr.11937 din 21 iunie 2016 și contractul nr.2555 din 26 martie 2014.
Colegiul relevă că instanța de fond examinând cauza, a stabilit
circumstanțele importante pentru judecare, a supus unei analize minuțioase
fiecare temei de drept invocat în cererea de chemare în judecată și cea
reconvențională, făcând concluziile de rigoare, a constatat că temeiurile de drept
indicate în prezenta acțiune reconvențională ce vizează art.220 din Codul civil nu
pot fi aplicate, deoarece apelanții nu au prezentat probe ce demonstrează că actele
juridice a căror nulitate se solicită contravin normelor legale imperative.
În acest context instanța de apel reține prevederile art. 220 alin. (1) din
Codul civil, care indică că actul juridic sau clauza care contravin normelor
imperative sânt nule dacă legea nu prevede altfel. Actul juridic sau clauza care
contravin ordinii publice sau bunelor moravuri sânt nule.
În sensul normei enunțate este de înțeles că sancțiunea nerespectării
prevederilor legii este nulitatea absolută. Norma acestui alineat prevede că sunt
lovite de nulitate absolută actele juridice care contravin normelor imperative,
adică acelor norme care prescriu în mod expres o conduită obligatorie, o obligație
de la care subiectul nu se poate sustrage sau n-o poate ocoli (norme onerative),
sau care, prin dispoziția lor, interzic săvârșirea unor acțiuni (norme prohibitive).
De asemenea, întrucât norma dată are ca finalitate ocrotirea valorilor
fundamentale ale societății și a fost instituită în interes general, sancțiunea pentru
încheierea actelor juridice care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri la
fel este nulitatea absolută.
Din conținutul normei prenotate supra se deduce că sancțiunea nulității
intervine doar când textul de lege încălcat prevede expres această sancțiune, iar
dovada încălcării normelor imperative incumbă celui ce invocă acest temei de
nulitate.
La caz, Colegiul notează că apelanții nu au probat prin nici un mijloc de
probă precum că actele juridice a căror nulitate se solicită contravin legii.
Astfel, în circumstanțele relatate supra, Colegiul relevă că nu corespund
realității aserțiunile apelantei Țurcan Maria precum că în momentul perfectării
declarației la notar nu cunoștea ce semnează, în condițiile în care în declarația
semnată la notar aceasta foarte explicit și-a exprimat acordul ca soțul, cu care
deține imobilele date în proprietate comună în devălmășie, să greveze cu ipotecă
în favoarea intimatului ***** imobilele enumerate în declarație cât și în
contractul de împrumut din 26 martie 2014 prelungit prin acordul adițional la
contractul de împrumut nr.2555 la bunurile imobile.
Prin urmare, semnarea de către apelantă a declarației sus indicate denotă
exteriorizarea de către aceasta a voinței și al consimțământului de acceptare a
acesteia, accept ce nu poate fi interpretat în detrimentul reclamantului intimat în
condițiile în care acesta nu a impus semnarea acesteia la notar de către apelantă,
consimțământul acesteia fiind indubitabil la data semnării declarației.
Sub un alt aspect, soluția instanței este confirmată și de acțiunile concludente
ale apelantei, Țurcan Maria care au un caracter dual, care pe de o parte invocă
precum că nu a cunoscut pe ce semnează, iar pe de altă parte ulterior își dă
acordul la prelungirea contractului de împrumut semnând în acest sens și acordul
adițional la contractul de împrumut nr.2555 (f.d.43), acțiuni concludente ale
acesteia care demonstrează contrariul.
Iar, pârâtul/reclamant, ***** deși a recunoscut parțial cererea de chemare în
judecată înaintată de ***** nu a făcut dovada afirmațiilor sale.
Din aceleași raționamente, nu poate fi reținută nici poziția pârâtului *****
care nu a recunoscut cererea de chemare în judecată deoarece a semnat contractul
din 30 decembrie 2016 fără să-l citească.
Or, potrivit contractului din 30 decembrie 2016, autentificat notarial de
notarul ***** cu nr.2963, ***** i-a dat cu împrumut și lui ***** mijloace
bănești în sumă de 50 000 euro pe un termen de 2 ani până la data de 30
decembrie 2018, iar pentru asigurarea obligațiunilor din pct.1 și 2 al
prezentului contract debitorul a grevat cu ipotecă bunurile imobile: terenul
agricol, cu numărul cadastral *****, cu suprafața de 18,9128 ha, construcția-
livadă, cu numărul cadastral *****.01, cu suprafața de 76210,22 m.p.,
construcția -livadă, cu numărul cadastral *****.02, cu suprafața de 93803,53
m.p.,. amplasate pe acest teren, situat în Republica Moldova, ***** extravilan,
numite în continuare obiectul ipotecii, care aparțin cu drept de proprietate
debitorului ipotecar în baza contractelor de vânzare-cumpărare a terenului
nr.4407 din 09 iulie 2013, nr. 5209 din 30 iulie 2013, contractelor de donație
nr.4327, nr.4338, nr.4349, nr.4360 din 05 iulie 2013 și nr.4405 din 09 iulie 2013,
autentificate de notarul public *****, cu sediul în or.*****, deciziei cu privire la
formarea bunului imobil din 25.06.2016 și actului privind înființarea plantației
multianuale din 10 iunie 2015, înregistrate la O.C.T. Hâncești la 01 august 2016
și la 20 septembrie 2016, cu numerele cadastrale *****, *****.01 și nr.
6026262.191.02, confirmate prin extrasul din Registrul bunurilor imobile
nr.5301/16/40663 din 05.10.2016 (f.d.25).
 Mai mult ca atât, în girul contractului este indicat, că contractul a fost
autentificat notarial de notarul public ***** La sediul biroului notarului public
*****s-au prezentat ***** care acționa în numele său și în calitate de G.Ț.
„***** *****și ***** care au cerut întocmirea contractului și după ce au citit,
fiind cunoscuți cu conținutul și efectele acestuia, l-au semnat, confirmând prin
aceasta încheierea contractului. Identitatea părților a fost stabilită, capacitatea de
exercițiu a părților, capacitatea juridică a G.Ț. „***** Gheorghe”, împuternicirile
reprezentantului, precum și dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat au
fost verificate.
În contradictoriu, Completul judiciar atestă că instanței nu i-au fost
prezentate nici probe care ar confirma stingerea totală sau parțială a datoriei, deși
potrivit art.118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele
pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu
dispune altfel.
Iar, dat fiind că raporturile juridice între părți au fost constituite legal,
Colegiul conchide că în speță nu se întrunesc temeiurile legale pentru anularea
declarației și pe cale de consecință a contractelor vizate în speță, conform
temeiului invocat, caz în care soluția instanței de fond este astfel întemeiată.
Colegiul judiciar reține că nulitatea este mijlocul prevăzut de lege pentru a
asigura respectarea condițiilor de valabilitate a actului juridic, iar în măsura în
care un act juridic concret nu respectă aceste condiții, el este lipsit de efectele sale
prin intermediul nulității, ceea ce nu se regăsește în prezenta speță.
Sub un alt aspect, Colegiul reține pct.3 din hotărârea Plenului Curții
Supreme de Justiție cu privire la aplicarea unor prevederi ale legislației privind
gajul, potrivit căruia gajul și ipoteca reprezintă drepturi reale instituite în
vederea garantării executării obligației cu preferință față de ceilalți creditori și
reprezintă un raport de drept accesoriu față de obligația principală.
Prin prisma art.454 alin.(2) din Codul civil, legiuitorul a instituit două
caracteristici legale ale gajului/ipotecii și anume că gajul constituie un raport de
drept accesoriu față de obligația principală. Iar, nulitatea actului juridic care a
generat obligațiunea garantată prin gaj are drept consecință și nulitatea
contractului de gaj/ipotecă, însă recunoașterea nulității contractului de gaj/ipotecă
nu poate servi drept temei pentru încetarea sau recunoașterea nulă a obligației de
bază.
La caz, contractele de împrumut cu ipotecă au fost menținute ca fiind
valabile, ceea ce denotă că obligația de baza pentru apelanți nu a încetat, în temei
legal fiind dispusă de către instanța de fond exercitarea dreptului de ipotecă cu
transmiterea silită în posesia creditorului ipotecar ***** a bunurilor imobile
ipotecate pentru vânzarea acestora în condițiile legii în vederea stingerii datoriei
în baza contractelor nr. 2555 din 26 martie 2014, nr. 2556 din 26 martie 2014 și
nr.29631 din 30 decembrie 2016 autentificate notarial la notarul public *****
În vederea confirmării celor sus enunțate, Colegiul reține și declarațiile
martorilor, Buza Vera, Buza Nicolae.
În final, Colegiul apreciază ca fiind necredibile argumentele apelanților
vizavi de nulitatea actelor litigioase, care nu generează opozabilitate instanței
atât timp cât aceste date nu au fost confirmate prin alte probe relevante și
admisibile, iar apelanții formal având drept scop doar crearea unor aparențe
pentru instanța de judecată, în vederea eschivării de restituire a datoriei
restante..
Totodată, instanța de apel califică comportamentul apelanților drept o
tentativă de distorsionare a adevărului în condițiile pretinsei calități de bună-
credință, or, în acest mod apelanții confirmă că sunt în cunoștință de cauză vizavi
de caracterul doar formal al argumentelor invocate în speță, lipsind suportul
factologic justificativ suficient, ce ar exclude dubiile unui observator rezonabil
vizavi de aspectele menționate.
În conformitate cu prevederile art.572 din Codul Civil, temeiul executării
rezidă în existența unei obligații. Obligația trebuie executată în modul
corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.
Prin urmare, legislatorul a reglementat expres care sunt exigențele legale
pentru ca să survină exercitarea dreptului de ipotecă.
La caz, nefiind constatată nulitatea actelor în temeiul cărora se solicită
încasarea datoriei și plăților aferente, ***** este îndreptățit să pretindă prin
prisma celor constatate și a cadrului legal indicat supra exercitarea dreptului de
ipotecă, ceea ce justifică soluția instanței de fond de admitere parțială a acțiunii
inițiale înaintate de ***** și de respingere a acțiunii reconvenționale înaintate de
Țurcan Gheorghe și Țurcan Maria.
Prin urmare, reieșind din obiectul dedus judecății, Colegiul civil constată în
prezenta speță temeinicia soluției judecătorești.
Conform art.94 CPC, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut
procesul să plătească părții care a avut câștig de cauză toate cheltuielile de
judecată.
Subsecvent, dat fiind că apelanții nu au avut câștig de cauză, în temei legal
au fost încasate din contul acestora taxa de stat în sumă de 25 000 lei, precum și
cheltuielile de asistență juridică în sumă de 22 000 lei, ca fiind do sumă necesară,
reală și rezonabilă.
Prin urmare, toate argumentele și afirmațiile invocate de către apelanți, sunt
vădit lipsite de suport juridic, sub toate aspectele au fost examinate de prima
instanță, iar instanța de apel le apreciază ca fiind inconsistente și fără raționament
juridic valabil circumstanțelor speței.
 Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO și anume cauza Rebait și alții
contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995, unde Comisia a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu
impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”,
instanța de apel consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în
apel, care nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată la caz a normelor
de drept material sau procedural de către instanțe.
În plus, este important de remarcat faptul că apelanții utilizând calea de atac
nu a prezentat în instanța de apel probe, pe care nu au avut posibilitatea să le
prezinte instanței de fond și care ar fi de natură să răstoarne concluziile expuse în
hotărârea contestată.
Față de cele ce preced, având în vedere că hotărârea primei instanțe este
legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către apelanți sunt nefondate și
combătute integral prin constatările expuse supra, Colegiul ajunge la concluzia de
a respinge apelul declarat și a menține hotărârea primei instanțe.
În conformitate cu art.385 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău,

d e c i d e:

Se respinge cererea de apel depusă de avocatul ***** în interesele

apelanților *****, *****, *****, G.Ț. ”*****„, *****.
Se menține hotărârea și încheierile aferente a Judecătoriei Hâncești, sediul
Central din 11 martie 2021, emise în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de ***** către *****, *****, *****, G.Ț. ”*****„,
*****privind exercitarea dreptului de ipotecă, încasarea împrumutului, plăților
aferente, cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională înaintată de *****,
***** către ***** privind recunoașterea nulității declarației, încetarea ipotecii.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiție în termen de 2 luni de la comunicare, prin intermediul Curții Supreme de
Justiție.

Președintele ședinței, Panov

Ana
Judecătorul
 Judecătorii Pruteanu
Liuba

Țurcan
Ion.

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Central (Judecător Berbec Natalia)

Dosarul nr.2a-2223/21 (2-19051956-02-2a-21052021)

DISPOZITIVUL
DECIZIEI

23 noiembrie 2021 mun.

Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău

Având în componența sa:

Președintele completului, judecătorul Panov Ana
Judecătorii Pruteanu Liuba și Țurcan Ion
Grefier Gheorghiță Nicoleta
examinând în ședință publică apelul declarat de avocatul ***** în interesele
apelanților *****, *****, *****, G.Ț. ”*****„, *****împotriva hotărârii și
încheierilor aferente a Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 11 martie 2021,
emise în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ***** către
*****, *****, *****, G.Ț. ”*****„, *****privind exercitarea dreptului de
ipotecă, încasarea împrumutului, plăților aferente, cheltuielilor de judecată și
cererea reconvențională înaintată de *****, ***** către ***** privind
recunoașterea nulității declarației, încetarea ipotecii.
În conformitate cu art.385 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău,

d e c i d e:

Se respinge cererea de apel depusă de avocatul ***** în interesele

apelanților *****, *****, *****, G.Ț. ”*****„, *****.
Se menține hotărârea și încheierile aferente a Judecătoriei Hâncești, sediul
Central din 11 martie 2021, emise în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de ***** către *****, *****, *****, G.Ț. ”*****„,
*****privind exercitarea dreptului de ipotecă, încasarea împrumutului, plăților
aferente, cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională înaintată de *****,
***** către ***** privind recunoașterea nulității declarației, încetarea ipotecii.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiție în termen de 2 luni de la comunicare, prin intermediul Curții Supreme de
Justiție.

Președintele ședinței, Panov

Ana
Judecătorul
Judecătorii Pruteanu
Liuba

Țurcan
Ion.