ANUL V. No. 17.

JOI 2 NORAIBRIE 1 s 955,

ZirA 3 SĂ zor AMANTA,

Y
-
A
Sr
9
ABONAMENTUL. - Ra NETA Redactor proprietar
tam i: Em.
data A. A ANOLIU, | “ANUNCIURI

R
ț
DE
Pe un mm...
5 G'luni .
„Lei. noi
ȘI : REDACȚIA ŞI: ADMINISTRAȚIA | în. - Rîndal! în pagina III...
n DV
| Bani
n
50
25

RA
<
„> Pentru străinătate se adaugă portul.
DU taTipografia pic. POPOVIC! strada. Vecle No. 84- Ş _Inserţiuni şi reciuma 1 Icu linia.

DIE

mas nedescoperite.— Poliţia a fost şi

- LEGEA DIN 1881 rilor de, la Dunarea.. : Conser- face se căştige deplina lor increde-
vatorii: însă: n'au judecat! tot]. re și succesul, ar fi sigur, dacă lup- este atît de neîndestulătâre şi. prost

LIB
ta ac fiînsă leală şi din. partea opo- constituită, încit nici nu îi se poate
Relevând partea din pro- așa.; conduși, fiind de. un spi- ziţiei conservatoare, cu alte.cuvin- pretinde -. se - descopere “tXlhăriile.—
gramul: partidului Naţional- rit îngust, “mai” CU seanlă
te dacă. guvernanţii de mai. eri Să ferească Dumrezei şi de mai răz!
i Liberal, privitoare la înbună- de esclusivisinul: nemeăsurat! ce nu ar uza şi acuma de mijloace
| BALA
DS
tățirea stărei oraşului Iaşi, am l'au - „dovedit: ori de câte- Gri veprobabile pentru a smulge vo-|.
Mehel Iuster, româîn mozaic, Mare
vorbit în. numerul trecut -a- era vorba de- Moldova ȘI. sta- turile, şi nu ar căuta că prin sluj- alegător în colegiul întăiii de senat
bașii, regimului lor, lasaţi. în pa-
supra punctului I-iu, dove- rea decăzută.a ei, n'au: vroit

TY
ce .de:cel de astă-zi, se 'unel- şi. cameră, mă rog!— şi mare posesor
dind -că realizarea lui, prin sâ dea ascultare: cererilor pen- tească -aşa feliu,. fe prin. promi- pe moșia Bălțăteşti, prin oamenii sci
înălțarea Universităţei. ieşene | tru aplicarea. legei, ba unii din= siuni: fe: prin intimidări; în cât o furat, sau juridic vorbind, şi-a a-
la rangul de prima instituție tre dînşii. chiar. s'au pronun-|: să: pue în îndoială .pe alegători. propiat cu gindul de-aşi însuşi pe ne-
culturală din ţară, ar“ un țat categoric contra el, ceia In cazul acesta, negreșit că lu p-

SI
drept, o cantitate mare de butuci de. -
căștig imens pentru intreţi- ce. a. fact ca să fie lisată la ta nu mai poate fi egală. Con: pe moşia. Hangu, marfă de-a d- lui
servatorii şi aliaţii lor. “dispunând Ciuntu.— Cinstitul
nerea scînteii naționalităţei rO- o parte pănă astă-zi. alegător - de .co-

mâne, ar fi farul luminos ale Avem convingerea că gu- de fondurile secrete—pe care s'au legiul L-iu, fiind dat în judecâtă, va-
ER
orăbit'de a le stoarce, când sim-
cărei raze ar strebate departe vernul liberal, căruia Iaşul şi țiră. că vor.fi-. concediaţi de la
jnice stăruinţi “au intervenit pentru
Moldova datoreştea ceas ta le- guvern—vor. întrebuința a salva cinstea marelui alegător bu-
“în Bucovina ŞI Basarabia. o bună
ge bine. făcătoar, pentru: ră- tucifob, Iuster.— :
Astă-zi vom aminti despre parte din'ele pentru. conrumperea
dicarea stărei lor ECONOMICE, acelora. dintre âlegători pe cari Cu ocaziunea pertrectărei acestu
„al doilea punct, înscris în pro-
IV
“gramşi,care sună : - Legea: di va avea! de. asemenea între amicii. lor, :aflători în posturi, ca proces, primarul de Bălțăteşti ca mar-
cele dirntăi.. preocupaţiuni a- suprelecţi; primarii, consilieri etc. tor, a spus în favoarea Zoerului Lus-
7987, „Pentru înființăvea de do- |nu-i vor: putea intimida. Reuşita ter nişte minciuni.atit de formida-,
Fur şi anitrepozite în laşi să se ducerea ci: la îndeplinire cît partidului | liberal în “mod demn bile; “încît imediat a. fost dat în ju-
UN

execute în cel mai scurt timp. mai ncîtîrziat şi: astfeliu : să și liber. tot-o-dată,: prin libera decată ca “sperjur. —Depunerile mar.
„Acest .punct a fost - tratat deie..o. deplină: sătisfacțiune vroinţă 'a corpului electoral, nu torilor: sint: zâr obitoare pentru boer
în: coloanele noastre în “mai aşteptărilor. legitime ale po- poate fi socotită ușoară când a- şi pentru grimarul seu!
multe rînduri, căci este me- pulațiunei din “aceasta „parte proape întregul aparat adminis- |! E St

a. ţărei. trativ al judeţelor şi comunelor AR

“nit de a ridica starea -econo- este tot cel întocmit de alianță Preţul cerialelor a început a se ur-
Avem convingerea că, ţi junimistă-conservatoare și prin ur-
AL

“mică nu numai a oraşului Iaşi ca; deja vagonul de grîu s'a viudutîn
dar a unei bune părţi din Mol- nând samă. de 'situațiucca
a- mare devotat ei cu corp şi suflet. mai multe localităţi cu 1100—1209 lei
„dova, și a fost tratat cu a- cestui. oraș aproape, de gra-| - Ca se fie în 'adevăr alegeri li-| In: Galaţi şi Brăila mişcarea a de-
„tâta. mai mult, că ştiam că nița Rusiei, va înțelege. -ca bere, partidul liberal, :zelos de a venit mai simţitoare şi se crede că
este o lege: “specială pe care prin dokuri şi antreposite va introduce respectul legei şi al con- e tendință spre o inbunătăţirea "mai
TR

guvernul | trecut a :nesoco- stabili cu imperiul vecin re- sciinţei “alegătorilor, trebuie -se mare.
„ăt-o. fiind că era privitoare laţiuni comerciale cu mult.mai fi luaţ mai întâi măsuri de ai În schimb preţul vitelor scade ne-
scapa de oamenii regimului tre-
la reînfiriparea forţelor aces- întinse ca pănă astă-zi, avan- cut, deprinşi cu violentările ȘI con-
contenit; ofertele de la iarmaroacele .

tui. vechiu oraş și avantaja- tajate mai ales și de calea din urmă au fost mai mult de cât
EN

rupţiunile. pe care le au practi-

“Tea acestei parți a ţerei. ferată cu; care se: leagă de cat timp de 3 ani' pe o scară ridicole.
Sp
“Crearea de dokuri şi antre- portul Odesa. foarte: întinsă ;: trebuia. ca toţi a- AS

[cei funcţionari administrativi şi D-nil lancu Ginger şi V. Elefte-

pozite în Iaşi, conform . legei comunali, cunoscuţi prin: ingerin- rescu, au fost numiţi suprefecţi în
“din 1881, fi o: adevărată
CAMPANIA BUBCTORALĂ ţele lor. în favoarea regimului tre- jud. Vaslui, cel întăiii la plasa Cres-
/C

_bine-facere, căci acest oraş ar| cut, să. fie mai întăi înlocuiţi, că- na şi cel de al doilea la plasa Mijloc.
deveni prin ele în timpul cel ci deprinderea căștigată pe deo-
“mai scurt, o piață întinsă un- Apariţiunea inin Atonitor a de- parte şi datoria de recunoscință
cretului de convocare a colegii- cătră cel ce i-au pus în slujbe Din Vaslui ni se comunică că co-
de să se poată desface pe deo- misiunea de supravighereaa comite-
lor pentru alegerile generale “de pe de alta, nu-i va lasa se steie
“parte cerealele ce le produce|
SI

Cameră . şi Senat, a' fost semnalul liniştiți şi vor influenţa cât de tului lotărici pentru clădirea unei scoli
"Moldova: de: Sus, iar pe dej; inceperei campaniei electorale, ca- mult asupra alegătorilor, ceia ce şi repararea bisericei din com. Dră-
alta mărfurile depuse în an- re de şigur că nu va fi din cele fără îndoială va fi în paguba li- gușeni, a. luat la 28 Octombre a. c,,
_trepozite “ Sar găsi în o mai mai uşoare pentru partidul liberal, bertăţii” alegerilor, cum şi a' par-
IA

pe::samă biletele şi suma încasată de

mare : sigurenţă, în contra ce- ce se: află astă-zi la ctrmă. tiduli liberal care urmăreşte rea- d. A. “Rîşcanu.
“lora “cari abuzază de creditul Această o deducem din însuși lizarea acestui principiu frumos Din procesul verbal închiat de co-
atitudinea ce o au conservatorii, înscris în Constituţie. misiunea compusă din dl. Prefect al
“ce le acordă fabricile din atrăi-
cari de abea căzuţi, din cauza
„natate. | | greşelilor - grave ce le au sevir- judeţului, primarele oraşului Vaslui
U

. . II
CD Uz

şi procurorul de pe lângi Trib. de

libera] când a fă- şit în timp de opt ani de guvei-
“Înformafiuni
Guvernul
nămint, au cu toate acestea cu-l. acolo, se .vede că din 25,000 bilete
cut 'această - lege, animat "de
BC

dorință de a redica starea €- rajiul de a se prezenta pretutin- s'au vendut de abia 6147.
deni în alegeri. a face propagan-
„“conomică a Moldovei, în frun- dă întinsă în favoarea candida- + Aflămcă o linie telefonică s'a 'insta-
ini (II

te cu foasta sa: capitală; a chib- ților lor și a spera se rcuşască lat între Piatra--Hangu — Prisacani. — “Monet tegttărie
“zuit foarte bine, “ câci “atât prin, însuşi 'ajutorul marelui nu- - , "Xha ———

„dokurile cât şi. antrepozitele măr de funcţionari pe care îi cred]. ' 7

Alarma ce se dăduse zilele din ur-
In: 'vremile din urmă "nenumărate ma la bursa: din Viena.şi care a fă-
„Vor avea “0 influență: hotări- că le sunt devotați.
toare: asupră desvoltărei âgri- “Alegerile libere, pe care gu- prădăciuni s'au făciit. în orașul Pia- cut 'incunjurul: Europei ca fulgerul, e
o dovadă: pănă'la oare care punct că
vernul actual.a declarat că le ga- tra, în strada. principală—strada Cu-
“culturei; indrstrici ȘI: -comer- rantează,- este una din cele mai za-—Vodă.—S'au furat poloboace; un neliniştea pricinuită de turburările
i țuluici, fara ca se jignească' în- frumoase. fapte, care'l ridică în numer însemnat de roți, baloturi:de (| singeroase . din
parte, și iritaţiunea ce. domneşte în
Asia . Mică pe de o

tru nimic activitatea portu- fața alegătorilor conscienţi şi] marfă, timbre, etc; toate înse au re- peninsula balcanică pe de alta dă de

1
 IUUUL MUOLDU VEI
gîndit mult asupra situaţiunei viitoare
Această resoluțiune pusă la nită de Unguri, ce'și fac o: fală de
şi a păcei generale. cătră guvern, prin bătaia cetă-
De la 1876 in coace nici o dată vot, a fost primită prin aclama- a se arata că dictează pănă și îna-
țenilor ce li se par a nu inpăr-
nu au existat timeri mai legitime în țiune în unanimitatea. voturilor legerile municipale din Austria.
privinţa mănţinerei păcei europene în număr de 96 din care a fost RD tăși principiile. guvernanţilor pe
şi nici o dată ca acuma statele mari compusă cari servesc.. Să știe că sunt mulți
adunarea generală din
nu au pus mai mare grabă de a se 28 Oct. 1895. Gimnaziul din Peatra ST. funcţionri administrativi in jude-
pregăti pentru ori ce eventualităţi. țul Iași, ca şi în cele lalte, nu nu-
Demersurile colective ale ambasa- Preşedinte, Gh. Mârzescu mai amici buni ai regimului tre-
dorilor puterilor la Constantinopol, o
Catedra de limba germană de la cut, dar încă cunoscuţi prin multe
Dam

ai conarror- mura
pentru obţinerea respectărei tratatu- gimnaziul real.din
lui .de la Berlin cu privirea la Ar-
Piatra, de mulți fapte de incorectitudine, violenţe,
ani stă văduvă, sermana!— In inter-
ori abuzuri de putere și cu toate
meni, pare a fi infructoasă cu toate
promisiunile Porţei şi angajamentele valul văduviei sale vom cita ca mo- acestea stau nesupăraţi în postu-

RY
formale ce şi le a luat ea de a între- mente. fericite și luminoase pentru rile lor şi vor sta îndelung, dacă
buinţa mijloace paşnice pentru liniş- Clubul couservator-democrat în d-nii nu vor păzi calea dreaptă ce
catedră şi elevi, acele, cind
tirea populaţiunei.şi încetarea mă- intrunirea membrilor sei, de la Apostolide și Cugler
celurilor, căci după cât se constată, 28. Oct. au bine-vroit le o desemnează legea.
sub preşedinţia princi- se o ocupe provisor
deja mai multe mii de armeni au tre- . De atunci în- „Unde e dar goane ce pretinde
cut pe subi ataganele trupelor turceşti. Belu Grig. MM. Sturza, a hotă- coace na avut nenorocita parte se Era Wouă în potriva funcţiona=

RA
De altă parte, uneltirile străine rît de a fi alăturea cu parti-
mai fie ocupată, căci dl. Arnuşca, ce] rilor ? | |
printre popoarele din Balcani, care în dul dberal în luptă pentru ale- Noi socoatem că aiurează, ori
loc să se stingă se întind tot mai gerile generale. şi pe baza din urmă trimis se o suplinescă, şi-a lu-
car- că judecă partidul liberal după
mult ne face crede că se conspiră pe felului format. at ziua bună dela ea s'a -tot dus în con-
o scară foarte întinsă în contra pă: patronii ei cari în 1888, au arun-:
Zot atunci adunarea membri: gediu pe care'l tot reînoeşte; cu alte
cei, şi deci se poate ca întrun timp cat pe strade atâța funcţionari

LIB
foarte apropiat se vedem declarat lor acestui club au aciamat de cuvirte, dus a remas.—Resultatul tu- întegri, pentru a face loc creatu-.
un resboiu care se angajeze toate candidați Dentru colegiul I-iu de turor acestor ani de văduvie este ui- rilor lor cu care sau putut apoi
statele Europei. Cameră: pe principele mitor!— Elevii din
In cazul acesta rolul Romăniei du-
Grig. M. clasa a IV nu impune ţerei. :
pă toate" probabilitățile nu va putea
Sturza şi dr. Leon Sculy, zar ştiu ceti macar, iar cei din clasa
fi pasiv și guvernul este datora lua Ja colegiul al II-lea de Cameră, întăia astă-zi; după două luni aproa-
din bună vreme măsuri ca să nu fie Be a-ti Vasile Sculy şi Nicu pe de la deschiderea anului scolar, CRONICA
ţara suprinsă de evenimentele ce se Catargiu. |

TY
nici n'au început se cunoască literile.
pregătesc. La acea
[sloria an) mana poa
adunare au luat parte Localnicii au stăruit se fie numit la
Peste 200 membri şi voturile, a-

REZOLUȚIE |Iâf fetru această catedră ca suplinitor dl. a-

cartelul formal cu li-
berali cât şi pentru canaialați, au vocat Lazu, dar d-sa a refuzat. -
Aducind aceste la cunoştinţa d-lui Era în anul 1$88.. cînd aflindu-mă
Adunarea generală a membri- fost unanime, tar

SI
entusiasmul foar- în un congediu de cîte-va luni, pe-
lor Naţional-Liberal din Iași, con- Ze mare. ministru al instrucției îl rugăm se'şi
| treceam in oraşul Î... departe de
vocată fiind în 28 Octombrie a. facă milă de biata catedră şi se locul unde îmi aveam funcțiunea de
c. spre a lua cunoscinţa şi a a-
ERtrimeată un suplinitor, căci e pacat profesor. Trei zile mai erau pînă în
proba atît candidaturile fixate, „Dorul Lueger și Jidanii de timpul cel perd elevii!
Paşti, şi macar că numai cu numele
sînt creştin, cu toate aceste. sunt în-
cât şi măsurile luate de comi- cunjurat în societate de atiîţa creş-
tetul diriginte pentru reușita în Antesemitismul în capitala Austri- tini, trebuia de voe de nevoe să în-
viitoarele alegeri generale de ca- ei, s'a pus în vază în timpul din ur- ba ULEI deplinesc şi cu aceleaşi forme, se fac
aceleaşi pregătiri pe care le face in
meră și Senat, | mă prin un triamf mare la comună,
IV
asemenea timp cel mai bun creştin.
Considerând că după art. 28 căci d-rul Lueger șeful antisemiţilor vi: » Era Nouă“ în numărul seu de Cele dintăi trei zile din septămîna
din statutele clubului, conduce- enezi, fusese ales ca primar cu 93 de la 29 Octombrie, sub titlul Car- patimilor, care cum se ştie de toţi
contra 44.
reu intereselor clubului și a par- voturiToată lumea se aştepta că după a- netul septăinânez, pe lângă alte are numâi șese zile în loc de aavea
UN

tidului Naţional-Liberal din lo- tâtea disolvări de consilii comunale neadevăruri culese din urma șepte, petrecusem în discuţii şi exer-
ce- ciţii oratorice la congresul corpului
"calitate este încredințată Comit. din Viena, motivate de prezenţa în ma: lor interesaţi de a le înprăştia în
didactic ce în acel an avuse loc în
diriginte care dă direcţiunea po- joritate a antisemiţilor, împreună :cu public, pe socoteala partidului li- orasul [.. . In acest interval de timp
litică, în înţelegere cu comitetul d-rul Lueger, alegerea de astă-dată beral din localitate, mai au nai- mă intîlniam serile cu pretinii veniţi
va fi confirmată de Coroană şi ast-
executiv din Bucuresci. feliu noul consiliu să se pue pe lucru vitatea de a spune căjunimiştii cît
cu ocazia congresului de prin diferite
Ascultând esplicaţiunele orale pentru realizarea programului în ba- au stat la putere, a avut fendruța punte ale ţerei, şi în aceste întîlniri
„date de d-l Gh. Mărzescu, pre- za căria a fost ales. nu puteam să nu reînoim jurămiîntul
AL

de a găsz oameni pentru slujbe de credinţă amicală în mijlocul unor

ședintele clubului şi al comit. Jidanii din Ungaria însă, uniţi cu zar na Slujbe pentru oameni
şi libaţiuni care cîte o dată ni ripiau
diriginte din laşi, în conformi- cei din Austria, au dat un asalt des- în sfîrşit lăcră mînd că az schzua- o noapte întreagă.
perat asupra noului consiliu munici-
tate cu art. 32 din statute: pal şi au renşit ca contele Badeni, bat ducruriie astăzi, adauge ci- In acest chip timpul trece foarte
repede, ziua în ședință publică, noap-
Adunarea generală a parti- preşedintele consiliului de miniştri, să tata foae locală:
TR

tea în conferinţe intime şi odată cu

dului Naţonal- Liberal din Jaşi stăruc pe lângă împaratulca se nua- »Au încetat timpurile fericite timpul şi banii îşi făceau evoluţia în
aprobă cartelul electoral înche- probe alegerea d-r Lueger ca primar. „Bentru funcționarii fără atribiur= acelaş sens, lucru la care eu nu dă-
„ Vestea aceasta produsi o bucurie
2at fentru aceste alegeri, de Ca- nemai pomenită pănă și între jidanii „tzara Dolitice de a se şti îu si- deam mai multă atenţiune decit dă
eră şi Senat, cu grupul repre- noştri, iar celora din Austria şi presei „guranţă la Jocurile dor....Şi că as- cineva trecerei timpului. |
Dar această neapăsare din parte-mi
Zentut prin principele Grigore lor li s'au dat ocaziunea de a se a- „lă-zi se decretează schimbările
EN

nu putu se dureze mult.

AM. Sturdza. Aprobă candida- rata mai mult de cât ori când obraz: „după Yrebuintele partidului de la Prietinii mei se îngrijesc de ducă;
inrele Waţtonale- Liberale, fixate nici și ameninţători la adresa ante- „Putere ete. etc. | . congresul ia şfirşit, cu nu lipsesc de
semiților. Foile jidoveşti abundă în
de comit. diriginte ȘI Con. €- expresiuni din cele mai necuviincioase Mai întăi bine ar face Fra a petrece pînă la gară pe ciţi am
putut conduce, și întorcindu-mE aca-
ectoral, şi anume: | asupra adversarilor lor și căntă pe Nouă se'şi aducă aminte că ju- să, singur cum eram numai cu soa-
La Colegiul I-iu de cameră | Badeni pentru că a ținut socoteală nimiştii au fost cei mai aprigi
/C

cră-mea, care venise pe la mine de

de ei şi a stăruitsă nu se confirme persecutori ai funcţionarilor; că o lună spre a căuta de casă în lipsa
D-nii, Stefan C. Sendrea şi Tho- alegerea în persoana lui Lueger. .
în mai puţin de zece zile după soţiei mele cecra bolnaviîn spitalul
ma Stelian „Ne confirmarea aceaşta a avut însă
un puternic resunet în cameră şi mi- ce au pus piciorul în scară au oraşului, găsesc timpul, şi încă prea
Dou& nume în acest colegiu se nisteru: fusguduit de interpelarea d-lui lovit în dreapta şi în stînga în de ajuns de a mă gândi că mă pun
în mare primejdie aşteptind paştele
acordă grupului princepelui Gr. Steimwerder, susținută de G4 de de- funcționarii presupuşi numai că
putaţi. cu punga goală.
M. Sturdza. ar fi liberali, pentru ca se facă
SI

Cite-va cuvinte zise în treacăt de

Moţiunea propusă de dl. Patai şi loc amicilor lor, ori a aliaților cu soacră-mea, au fost în stare să-mi
La Colegiu II-lea de cameră prin care se cerea guvernului se res-
sprijinul cărora sau învrednicit recheme în minte toate cheltuelile
Dutt, W. Ceaur Alslau, Grio. punză de urgenţă; pentru care motive să se urce la putere. ce văzusem în copilăria mea la casa
a fost neconfirmată alegerea de pri-
IA

Î. Putchu, Leon Cosmovici, sz

Partidul liberal se găseşte as- lăpărintească pentru primirea trium fa
2
mar a d-lui Lueger, a produs o ade- a lui Flristos rcînviind. Pască, co-
Ch. A. Scorfescu vărată furtună, mai ales când și prin- tă-zi la guvern de aproape zo de zonacii ouă roșii, piue şi carne pen-
Dout scaune ţul Lichtenstein, Elenbuch, şi Engel zile și nu a înlocuit de cât pre- tru cele trei zile a Paștelor, în care
în acest colegiu au vorbit in favoarea moţiunei şi da-
sunt acordate grupului sus men- că d. Beer, nu intervenea în numele
fecţii şi câți-va înalţi funcţionari timp nimene nu vinde de acestea, şi
partidului liberal german şisă se pro- cari au găsit cu cale se'și pre-
cionat. cu socotiam că în anul acela puteam
U

trece peste atâtea forme, cum a tre-

nunţe în contra urgenței, de sigur că zinte demisiunile. cut soția lui Tarciniu superbul cu
La Colegiul II-lea, de cameră soarta cabinetului Badeni era pus în Mai mult, fiind luată hotărt- carul peste cadavrul tatălui ci! D'a-
BC

PD-l Gheorghe Tacu. cumpănă, rea de a arata duşmanilor că a- apoi o luminare de ceară pentru
Ceia ce putem deduce din cazul nc- cest partid vroește se domnească soacră-mea, era tot ce poate fi mal
La Colesiul I-iu de Senat confirmărei d-lui dr. Lueger ca pri- complecta libertate în alegeri, nu imperios la o zi ca acea, și cu atit
D-na General, Dimitrie Raco- mar al oraşului Viena, e că antese- de paţin mă gândisem la toate aces-
vilsă şi ndrei Wizauti mitismul ciștigă mai mult teren pă- a făcut nicio schimbare în func- tea, în cit mt miram în urmă de mine,
nă şi în parlament şi că jidanii cu tot ționarii administrativi și fiind că cum s'a mirat lumea de dispopirea
La Colegiul II-lea de Senat tonul Obraznic cel ţin prin gazetele fra Vouă învoacă jud. Iasi, am iui Ioan Creangă! o |
lor, la urma urmei vor suferi o înfrîn- dori se ne arăte care suprefect Ce-i de făcut, mt întrebam cu in
D-uat Const. C/imescu, ÎMrltia- gcre puternică și că Coroana va fi e schimbat, care anume dintre fun- mine, fără ca se dau a înțelege soa-
de Toni şi Gh. Mârzescu nevoită se aprobe alegerea majorită- cră-mea că n'ași avea bani? De îm-
La Colesiul de Universitate ţei populațiunei vieneze, nesocotită cționarii polițienişti sunt inlatu- prumutat de unde-va din localitate
deja în atâtea rînduri din cauza pre- rați, afară de un comisar și doi nu puteam, căci în asemenea vreme,
"Donul Petru Pout. siunei ce au făcut-o jidovimea spriji- epistaţi, ilustri pentru credinţa auzi . pe fie-care patinguindu:se
: da.
de n'aj
 ECOUL MOLDOVEI

cap să deschizi şi tu gura, căci fie- Bine ar fi ca tablourile expuse se ocroteștepe acei asupra cărora do- BIBLIOGRAFIE
care îți spune cea ce ai avea şi tu aibe oare-care sfirşit; simple schiţe vezile îi arată. de făptuitorii furtului.
să-i spui. şi mai cu seamă nu tocmai reuşite din Rog pe d. Prefect că pentrupres- Tot în Institutul | de Editură Ra-
Dar la vreme de mare nevoie gă- aruncarea culcarei nu pot da deplină tigiul autorităței şi a unei drepte ad. lian şi Ignat Samitca, din Craiova va
sește omul mai tot-de-a-una şi co ideie asupra mobilului autornlui şi nici ministraţii se bine-voiaseă a înlătura apare în curînd : No. 1odin Biblioteca
mori de espediente, dacă e mai no: nu poate cine-va se'şi facă o convin: un aseminea funcționar, care este de- de Popularizare ggeniala operă critică;
rocos. Fu unul care nici -odată nu gere despre talentul artistului. parte de a'şi înţelege datoria. Oameni şi scrieri de George Brandes:
am stat cu norocul la masă numi e E OD | | Sava Calimane tot din No0. II Biblioteca” de Popula-
făceam iluzii de loc și încerc la voia 1595 Octomyrie 25. rizare; Din cartea căntecelor, poesii
întîmplărei să scriu unui bun prieten PARTEA LITERARĂ Ir
Ze FIARE 4 Do de H. Heine, traduse de G. D.
din oraşul uude îmi aveam funcţiu-| _ Pencioiu. - |
nea, rugindu-l să sconteze la o casă
de împrumut, cinci zeci de lei din Sal NCIPIIL E MELE să

Y
salarul meu și să mi-i trimită imediat.
Fac scrisoarea, o pun în plic după | Dn /ocalitale A
apărut No. 4 al Bizlioteca Sara-
ga. cuprinzînd «Este omul liber ?> de
ce îi aplic o simplă marcă şi o de- Disidenţă în iubire G. Renard.

R
pun în o cutie în ziua de Joi-mare. Mie unul nu îmi place; Traducerea se datoreşte d-lul Ște-
ș%, Joi 2 Noembre societatea drama- fan Crăciun, talentatul colaborator
Să o recomand nu mă iertau mijloa- Balotagiii şi tivatură tică va reprezenta pentru prima oară
cele ; dar în tot restul zilei şi noap- Și buclucuri multe face. al ziarului <Lumea Nouă».

RA
frumoasa piesă „Fiul lui Giboyer“ co-
tea următoare avui o nelinişte gro- medie în 5 acte de Emile Augier, tra- 3 ESP AICI Sa
zavă; mt temeam să nu ajungă scrl- Inţelegere, blindeţă,
„De aceste'mi pare bine; dusă de dl. P. Doria.
soarea la timp sau să nu ajungă de Duminică E Noembre se va juca
Libertatea încă'mi place,
loc la destinaţie, cum se întîmplă
PETRE SOLONOA
E "DD Ţ a
Inse... numal pentru mine. Amicul femeilor, comed. în 5 acte de
prea des cu scrisorile simplu-francate; Al. Dumas, iar joi 9 Noembre, după
îmi părea rău că nam putut s'o dau "Sexul siab, de cînd e lumea, Med. Vaccinator la Judeţ

LIB
cererea generală, se va repeta Concen.
recomandată. Pentru sfirşitul chinu- Cere multă ocrotire;
rilor mele din acea noapte, s'a făcut Da—ii trebuie tutelă.
Zrările.
Str, Precău No, 97.
în fine ziuă, şi după o noapte atit Şi—de-aproape îngrijire. „*„ Strada Niciman din Păcurari, EL_
„le BR
3
de lungă, saiutam Aurora care cu care de abia e construită din anul
degetele ci de roze deschidea porţile De aşi fi clădit cu lumea, trecut, a devenit cu totul inpractica- | da n de cea mai bună
Orientului, după cum se esprimă a: VE dam toată libertatea; bilă . din. cauza tocmai.a relei con-
E] d i 06 calitate sunt de
desea ori Omer. Orice drepturi, păn'la unul, strucții.
Sosise ziua în care era să fac cea Vot şi bot și—egalitatea. Rugăm pe cei în drept a« lua mă- vînzare cu ll e moderate.

TY
ce nu putusem face în ajun. Alerg suri pentru reparatura ei, ca cei puţin Doritorii se pot adresa la re-
Dar fiind că n'am creat'o,
repede ia un prictin din localitate
Precum este, voiii lasa-o;
se poată servi pănă în prima-vară, cînd dacţia noastră pentru informaţii.
și-i cer să'mi împrumute numai un credem că va fi construită din nou.
Lumea-i strimbă 2—N'am ce-i face--
D. RASGANU
leu, sub promisiunea de a-i-l restitui
peste un cias. Nu știu dacă a price: Cu-al meii umer n'oiii 'ndrepta-o =" Compania de lucru e deja ca și
|sfîrşită pentru anul acesta şi biseri-

SI
put el că ciasul la care m& gindiam Ci mai bine ?ndrept musteaţa— nd silvic și Hotarnic
cu era mai mare de cît o zi, de si- cile ca sf. Neculai cel Sarac, Sf. Ioan
Gura 'ndrept spre seruture; și alte câteva au rămas tot nerepa- laşi, strada Păcur ari 68
gur mă va fi înțeles căci sunt oameni Orice disidenţă pere
de aceia cari cu toate că nu spun rate, ceia ce dovedeşte lipsa .complec- Se însercinează cu: ridicări de
Cînd seruţi tu, lucru mare! tă de îngrijire a fostului consiliu.
mai puţine minciuni de cît alţii, ro-
şesc totuşi sau se tradează printr'un
alt chip oarc-carc, cînd. spun ceva
Grioori» N. Lazu
ER planuri, hotărniciri de moşii şi
„D-na Maria Praja, care sufe- parchetări de păduri; cu facerea
rea as mai mult timp de nervi și de planuri și devisuri pentru ori-
neadevărat. Acei oameni sunt toți TO PO ESCYoo:
duieri reusmatice, şa împlîntat un
cari recurg la minciună ca la ulti- cuţitaş în pântece, Rana cu toate că ce fel de construcţiuni şi instala-
mul liman de scapare.
care se află ei, îi umileşte atîta în
şi situaţia în
inseriiuniși lheelalame nu se arăta a fi mortală—după pă- țiuni, necesare în exploatarea mo-
IV
rerea medicului chemat în grabă—to- şielor şi pădurilor întinse, și cu
cît, fie ca roşesc, fie că arată unfle tuși după cîteva zile înicetă din viaţă.
de stîngăcie în vorbele şi atitudinea
lucrări de expertisă concernând
Domnule Redactor. Inmormâîntarea a avut loc Luni 30
lor, se tradează în faţa unui copil construcţiele, proprietatea agri-
Bine-voiţi vE rog a da publi- Octombre, la Cimitirul Eternitatea.
chiar, şi en eram din numărul acelora. Condoleanţele noastre intristatei colăşi forestieră.
UN

Eu nu am împrumutat bani de la cităţei în cel mai apropiat număr familii.

altul, de cât atunci când n'am avut al ziarului «Ecoul Moldo vei» ur- XR ERSTE ROSE RE EX e
nici un leu în pungă, aşa mi e firea mătoarelor rînduri contra sub-pre- Ni se comunică, relativ la art, i5 eAR9 se
a tot-de-a-una ; pe cînd
mută cu atît mai mult, cu cit dispue
alţii împru- fectului plasei
DI. Alex.
Cârligătura:
Scorţescu, sub-prefectul
nostru privitor pe societatea „ Deştep-
farea“ că va începe cât de curind a eh
54 YI. A fi 1 =

de mai mult; la ci împrumutul nu lucra şi că cauza întărzierei de pănă

plasei Cârligătura din Jud. laşi, acum i Ș PROF. la UNIVERSITATE e =
este dictat de nevoie ci de calcul acuma e că încă nu sau putut ter- yi SS Iza
ca şi mai înainte continuă de a'şi bate mina imprimarea acţiunelor ei. 43 Mediv-Șet Seoţiunei Sidlilice O. (GREISI
AL

şi prevedere!
In fine am obţinut împrumutul de joc de locuitorii comune: Cotnari. Ca s%, Astă-zi d-nii Gh. M. Şendrea
Sz:
Sa Strada Păervari No. L-l. =
un leu, cu care fără să mai dau pe dovadă ce, că în ziua de 1ş a. c. abu-
și Dim. Botez au fost instalați ca IE- 25 Orele de Consadtaţiani 12—2, e
acasii alerg la telegraf unde scriu zând de puterea ce-i dă legea, a cho- pitropi ai Casei Ospitarilor sf. Spi- & Si i:
următoarea telegramă: mat cu ordin înscris pe preotul loan SA Da DO 8%
Bulău la suprefectură, fără de nici o ridon. E E II E TED
| „Soimescu
TR

afacere publică, şi la apostrofat căar Sperăm că d- lor vor pune tot zelu)
T.... de a îndrepta relele făptuițe de dl. „„_ MAGAZIN de COLONIALE
Rog trimite-mi imediat O lei a con- fi vorbit pe socoteala sa şi în acelaş
fa lefei, timp s'a lăudat că pe subsemnatul
m'a pus deja la cale.
A. D. Holban în Îinanţele acestei Ca-
se prin schimbarea destinaţiunei Je-
Const: C. Sulariu
"Dura. ROMAN STRADA MARE
Acest sub-prefect la alegerile din găturilor şi înstrăinărei lor.
(Va urma: -
toamna trecută a avut neruşinarea a
EN

veni în satele Cotnari și Hodora îns- C. C. Sandu Rişcanu întâlnind Fiind asortat. din nou cu diferite
pre ziua alegerei pentru a sili pe lo- Line trecute pe un fost cercaș ş, îl în- mărfuri coloniale de cea mai bună ca-
pa cuitori ca se voteze pe agrcâtul stu, timpină cu urmă toarele cuvinte: Ce litate sc recomandă publicului romaş-
Cronica ariistică notarul Mihai Stumbea, ce se retră Dăcat iubite, că n'am știut noi se can cum şi pentru depozitele mari
sese din serviciu cu 13 zile mai îna- “susţinem frumoasa niiscocire a cer- de vinuri străine şi indigene vechi ca:
Pictură inte de alegereși pe care apoi la im- curilor ? Cotnar, Odobeşti, Nicorești pentru
/C

In vitrina librărici Maximovici se pus din nou ca notar, în urma lecţiei Nu ştiu dacă a. fost o« născocire, specialităţile de romuri cogniac și
află expus un nou tablou în oloiu lu- ce-i dădusă locuitorii prin refuzul lor respunsă, interiocutorul—dar știu că brînzeturile de tot soiul.
crat de dl. Ilie Burghelea. de a-i vota creatura. te ai folosit de dînsela și că datorit
ed
Acesta reprezintă pe un băet în mă- Cu ocazia prădăciunei ce am sufe- d-tale astă-zi sunt ca desființate
rimea aproape naturală ocupat cu ne- rit, ca perceptor circomscripţiei Il-a pentru d-ta, fiind-că te ai strecu-
gustoria ambulantă. Capul şi corpul Cotnari, acest sub-prefect fiind, dele- rat în mijlocul lor şi le-ai exploatat “BAZAR ORIENTAL
în profil, desculţ, cu pantalonii sufle- gat ca sc ancheteze cazul și crezend în interesul politicei ce: o făceai. To-
SI

caţi, în jiletcă şi mânicile cămeşeiîn că a venit moment se'şi răsbune asu- ţi cercașii. aproape se hotărise aţi Sucursala magazinului de coloniale din Galaţi.
destul de murdare cad peste coate, pră-mi, sa pronunţat că cu aşi fi cel tăia scara d-tale şi altora ca. d-ta, D. Dendrino
gîtul aproape gol și pe cap o șapcă. vinovat şi câ de formă va trimite pe și. sau ţinut de cuvînt, |
Strada Ștefan cel mare No. 42
Bietul e blond; jumina cade din dreap- supliant, care venind la faţa locului a (In localul foastei librărici P. Popovici) .
IA

ta şi e stavilită de păretele unei case făcut o urmărire foarte slabă. Aface.- E - Sanibătă 4 Noembrie va avea
loc în
îi sala Pastiă un mare bal, dat de S'a deschis de la 6 lunie şi
lângă care se găseşte el cu piciorul rea aceasta este pendintela judecă-
sting rîdicat peotr captă de pcatră, cercul social: democrat, Lumea Voră, pune. la dispoziţia onor. public
torul de instrucţie, cabinet No. 2 Iaşi,
spre a urca şi preocupat cu cerceta- cu concursul unui comitet de dom-|e ele mai bune mărfuri de co/o-
unde sper că hoţia va fi descoperită
nişoare şi alartistilor, Gh. Dimitrescu iale ş? dehcatețe orientale cu pre-
rca obiectelor ce Je are în o cutie și ast-feliu se pot intra în ț:osesiunca
şi "St Dragomir.
U

de carton, după cât se presupune. și sumei de 2626 lei și 92 bani

ţuri moderate. pe care
pe care o are atîrnâtă de git cu o am plătit-o cătră stat, datorit d-sale balului e destinat pentru Produsul
şfară. Fundul format de păretele ca- căci, dacă lua măsuri mai serioase a- ajutorarea ziarului Lumea Nouă.
sei şi de la care nu lipseşte nici chiar tunci când s'a comis furtul și'şi făcea
Să recomandă pentru lucrările
BC

ulucul, e foarte aproape şi e de mi- datoria 'se vie în persoană, probabil, „ Marţi o femce ce se găsea fără de architectură şi construcțiuni.
nici “un adăpost, umbla cu copilui
rat cum de nu se vede pr roectată pe că făptașul era descoperit. Acâsta d-sa |,
cl umbra băetului, ma făcut-o, dovadă e din instrucţia în braţe: prin strada Cişmeaua P&-
ULIU BAINICEE
Ideia nu e rea, mişcare şi cordo- ce urmează încă și din care resultă curari; copilul fiind bolnav muri în
nanţă cu expresia figurei se vede, de- bănueli asupra primarului Antoniu şi braţele mamei: sale şi așa mort ea Absolvent al şclei speciale de ar-
senul pănă la oare-care punct ce ur- a notarului Stumbea. pe care-i pro- îl purta încă în braţe. hitectură de la politehnica din Vie-
mărit, iar coloritul destul armonizat tejază— cu toate că știe că sunt daţi nna.; fost conducător la clădirile mo-
Eri d-na Diamand, soţia d-lui
însă arc un ce ne decis; aşa de ex, judecăţei pentru calomnie—și pe cari S. "Dara tropolitanei din Cernăuţi, . membru
înpreună cu. fiul. seu, al Societăţei Inginerilor şi Arhitec-
“nu sc poate şti ce caută băetui în cu- îi încurajază şiastă-zi . chiar de a-
au fost muşcaţi de un câne turbat. ților. din . Viena, constructor cu ate-
tia pe care o arc dinainte; mânele nu'mi da concursul legal la. înpliniri,
Deja a și început a seinocula la in-
_apoi sunt rele, degitele nici nu se ceia ce însamnă că nu are caracterul stat dela Societatea constructorilor .
stitutu antirabic. | din Viena, premiat la exposiţiunele
deosebesc de coloritul obiectelor pe unui funcţionar loial, că e dușman fă-
care le caută. ţiş celui ce'şi urmăreşte drepturile și din Iaşi și "Paris,
 a
: a -
E EEE EEE a E | e tote sgete SED
Aa

alis z IE,

| Anemia, Ghloro
“SE BOALELE NERVOASE CONSUMPȚI4,Hsa lb
FARMACIA CURȚEI REGALE.
IPOCORDRIAlS.
va

PRAȚIE KOR ra | Je Convalescencele, Culorile palide, Durerile

de stomac,. [e
IL AȘ SI Ş să Slăbiciunile bătrânilor. a iețelor şi a copiil
or, a
a i: | e

V
A

i o l a ;
E zii e
Premiată CU. diploma, de oonoare, medalie de aur și argint, în “Tar 13.
el
ata Afii | “aa
Y”,
ă
1830, 1882, 1883. Medalie de aur 1883. Medalie de aur Paris 1889. o
VIN da quiuquina feruginos cu mala- VIN: de quinquină şi” de cotnar. Se între-

SBRAVAIS |!

RY
ga. Asoeiaţiunea ferului cu quinquina Gons- buinţează; ea' tonic şi ca -febrifug, în -dosă ||7,
titue un agent therapeutic: foarte. precios „de un păhăruț mic sau două. linguri - de
in vindecare chorosei, anemici, boulelor masă, cu jumatate. oră înaintea 'fie-tărei
de stomac: la persoanele slabe și conva-
lescente, şi mai cu deosebire în diferi-
mâncări. —P nb: copii dosa. în jumatate;
„Placonul' lei 3.
EL . A Ț
tele boule a .femeilor şi fetele: tinere. .
Este reuț unea.a:2 elemente din cele “YIN! tonic-nutritiv cu Quinquina şi. cu
| mai tonice. şi intăritoare din materia me- cacaoa, după: "Bugeaud. Acest. vin: având =

RA
| dică, pe lângă quinquina. şi principiile. solubile
Flaconul “lei 3, Ta bobilor.de Cacao, este tonic și tot-o-:
dată nutritiv, de aceia este recomandat

„ Gafeina
VIN. degistiv parsiana. Acest vin res- persoanelor. slabe şi. "copiilor,. mul ca de-
| tabileşte digestiunea dificilă sau incom- | osebire în covalescență. |
plectă, linişteşte durerile galstragice şi Flaconul lei 3, 50... <e ||
repară puterile, favorizând | asimilarea | — = 4 | .
complectă a alimentelor. - VIN 'de' condurange mataperro. st at e IE e | ai - ||

LIB
Dosa: 1---2 păhăruțe de liquer: imediat | prescris de cătră D. Medici lao swnă |: a: a pote a kA
dosa | de boale de stomuch, chiar şi la cance- e cz Ie ae x E
după dejun şi masă. „Pentru. copii
jumătate. “| pulstomaculni.. î- Flaconul lei 4. Sel 4 Oca : Ceqind [ge
Flaconul
« lei 3 . iei . icapi ._. sk . . | E IN SV . bb: e. e
„|. LICOARE .de . gurdon.de -Norvegia. ke Se 297 |
- - . .

VIN de lactophospnt de ealcin cu! Acest licid serveşte la prepararea imedia- - all ao | i Mo
malaga, Phospatul de .ca lciu. este. subs-|tă apoi de gudron: limpede, -puind 'uua Sf] | e Se a i, se
tanța minerală cea mai abondentă din e- | linguriţă de cafea din licoare la un -pa-ţatz al. | 3 te |
conomia corpului şi cca mai necesară
vi- | par cu apă sau lapte. Flac. lei 1, 50.: i «e uarana Gheobromina 2
fe
pentruA fornia= | —— — ate |

TY
eței; el este indispensabil
rea şi nutriţinea oaselor, d6 aceia se în-| - LIMONĂDA gazostă purgutivă. Cu Se | ata e AS.
trebuiuţază acest vin: cu mult efect mai | citrate de magnesie, este. purgativul' cel se | e Ş a 00
cu deosebiro. la copii slabi, răciți Şi sero- | mai plăcut de luat: :avend "gustul limonă [E te | SRR st |
fulosi. zei siniplă de: alamâe şi nu produce nici i DE | Ga . RR— fie care ze |
pen-luin desagrament sau durere, E) |: a NOTĂ.
Dosa: 2—3 păhăruţe mici pe zi;
tru copii atâtea linguri de masă. Flaconul lei i: IASI] a a
Placonul 16i 3 || zl] i
Sa | butelie de VIN, sau de 2%

SI
a Fa 7 2
“SIROP pe lacto; shosphat' de caleit Ta] | * &
IX
VIN de quinquina eu. malaha, fa în- Se ia ca şi vinul, convine mai cu deo: a: “at Să-se exige = ELIIR BRAYAIS - e
rebuin az z ca tonic şi ca febrifas Si do-. seire copiilor sau persoanelor. -care nu <|] semnătura: . are şi o: o: ol
sa de en
masă. ăhăruț oră
un jumatata san 2 linguri
mic înaintea 'fic- cărei, a
de “poate suporta vinul.“ Placonul lei gsin HE] ER <1l
Te n
nRAOUL. AUATA
BRAVAISI elegantă măsură, e Ie:ae
: mâncări. — Pentru copii dosa,în jumatate, |, a =] Ea n e z ccaaa 23
| Iles, : 25 = “i7 [Re
s - .. PR PI [a , Î, 2

Toate: aceste medicamente sunt făcute- cu cea mai mare îngrijire” cu materii EI SE = e
do prima calitate şi cu vinațuri din propriele sale pivniţi. tă S sie] : px E 3%
Expediţiunile postale..în provincii se fac în toate zilele. ere e] . cz [E

mea ia ai ao IERI "de Fsperimentale cu -zeă mai mare SUcees în toate spitalele CA
, ” „ ” a A 2
IV
n !
Medalia de. Bronz VL N aris "ÎS |. + -

Medalia de air Bien cent gura Viena sa, ÎEIBI[, “a din Paris, Lyon, arsilia, Bordeaux, Lille; Bucuresci 557, le, 4
Di , : 27 ls , IS 3 24

| " Pulbere vegerală

may penti-u “dinţi aDa a la A:zi) |! ED ă Depositul general pentruevânzare în România : e ,
UN

Anibele preparate,. sunt remedii peutru: durerea de dinţi, boalele” gurei Şi, Se St XXI ZAMFIRESCU, strada Academiei, 4, Bucuresci ee
gurei. un miros plăcut; = <ăe Să
POHL,siEsâvăpo KONTESGHVIELLER |
inginilor. Ele conservă dinţii şi dau
aa Preţul: 1 Macon dentalină y 3 fr. 1 cutie cu prafuri2 x fr + JEIEII |. ate Depositari le Craiova:B FRATICISC
2 “iaz $
eposile în
„Deposile în B Bucureşti: Brus; Zamfirescu.
ti: F, F, V, Zi iirner, Brus, a fi | | ea
ENEEREI | al Y osani :: V. D.VASI LIU tee
Peceiu VREI „ P Tassy: FRATII. NOTA ai Târgu-Jiu : VASILE TĂTARU ep
sia = == 7: a 2 CA

e pezapEeSEE na i SĂre RI Ei PEZIEEEa5 E i pipe pir i PO

A PAVILION“
AL

Băcănia, Modernă
NASTASĂ eREORGHILU. |“ Mnlarelooerata "BOLTA-R :EGE
AUGUST, st ll sute TI ch PLĂSCENER.
Iaşi, Păcurari „No. 23. Stabilimentul cel. mai renumit Şr
Se recomandă publicului pentru nui mai fără rival în privirea vinaţurilor
TR
.

.. ————
'meroasele și excelentele; calități de Stie.
tr. Zapusnean oi pr. este Boltă-hăce, a fraților Amira.
E

vinuri, albe și ioşii din podgoriile re-

Faţă cu vinaţurile rEle din recolta:
Recomand onor. public bogatu
—

anului trecut şi a acestuia, din cari

mcu asortiment de: Mărfuri de co: numite . ca: Cotnar, Uricani, „Bocola |
„Acest atelier recunoscut deja prin se debitează prin cele mai multe lo
loniale şi delicateţe. e etc: cu preţuri avantajoase.
Poziţiunea frumoasă a “e Pasilioinu. lucrările” sale. artistice ca' unul din caluri, negreșit că acele a le fraților
Pinuri, . Licuoruri, . Cognac, Rhum Iui> cu privirea .fierică spre gară, cum cele mai serioase din orașul Iași,a- Ainira, toate vechi ş? bine conseriate,-cu
EN

etc. importate: de la cele mai renu. şi aerul curat şirăcoros, “poate fiun trage atenţiunea publicului asupra drept cuvint merită reputațiunea de
îndemn: pentru .oare-care.: amator de inovaţiunelor. întroduse. după siste- care se bucură în toată ţara, ca fiind
mite case din străinatate, cum, -MVoilly,
Prat 6 Com., Moit & Ohandon, Po | vinuri naturale, ca se viziteze localul mele cele mai noi. Lsecuţiunea Prom- cele mai curate și mai igienice.
mery, Î. Fi dar Zell, ete. acesta pe cît de vechiu pe atit şi de re- Plă, .asamuanarea perfectă şi pr eri ile Dovadă este certificatul lăudabil ce
Untdelemn <P. Robertet ctc. Conu putat pentru vinaţurile, sale minunate. foar le. moder ale. Pau obținut fraţii Amira, de la Ins-
titutul .de analize chimice din loca-
/C

Jambsâne, mezeluri, brânzeturi, con-

serve de pește şi de legume. “ORNICARIA "APA. MINERALA |litate, care pune în
îndoială calitatea. vinurilor. lor.
afară de ori-ce

Vinuri albe și roşe din ţară... C. Emghel MIRO

Deposit de hărtie de Cigarcte JOB: Strada Unirea, in fata otelului Traian. . a „JAŞI—COPOU APELIER DE STOLERIL E
etc. etc. „Se recomandă: pentru tot feliul de Aitorizată de ministerul de Fat Leon Hodan succ. Venzel'
ornice de precesiune. . : „der zze, 'sezrviczul . sanztar Su-
„cu stimă Strada Unirea No. 4 laşi.
SI

* Vesteşte că în atelierul seu se: c- „Berior cu oficia No. 1208

August Hartenstein. xecută tot felul. de reparațiuni. Anunţă publicului că se însărcinează «cu fo
din 24 Zanuar 7555 (elul de lucrări, ca mobile de tot felul, uşi, te
Ornicile vîndute cît şi cele repar ate. restre ete..cum şi cu diverse reparaturi,. |
- Această. apă, pe lingă că e un
| -

Na SII INI TI heputațiunea acestui atelier esto din cele

CSR UC0 ORE CRC CEI og
E SC DAAD Di TI NITA SI 0 AT CEE

excelent. purgativ, bună la luat şi mai bine .stabilite pentru ex: setitatea
IA

aa iq CA Aaaa AA AI CATA vototui a AA AAA

comande-
ay? Sec3

adieva

pe MAGAZIN DE PIANO. a
" a
fără a produce dureri, dar din ca-bor şi enlitatea lucrului.
ARZI
ai AA

„EDUARD POTISCHEL
uza multor substanţe, medicamentoa-
PS NAD masti

ae

se ce conţine, esperimentânduse de “FRANTZ BUCȘENSCHI

x MOODY;
7,

gre aCm.

mai: mulţi, d-ni doctori, sau consta:

ACORDE on ȘI REPARATOR - tat pănă acum,-că. vindică: boalede În piața Sf. Spiridon
U

Salame, jamboane, 'dobă, muş-

dare

stomach, dispepesielor. de diferite na.

AAIIa a aia a DX
AD':4AAAA

Str, Unirei No. o (usască) Ea

DCI

turi. catarele cronice ale stomachului chiu, galantină cete. ete. în fine
şi intestineloi, congesticele, constipa-
tot feliul de mezeluri de! prima
SI TI
IF
BC
A

ele cronice, iperemia ficatului, boa-

0,
o

“Mare “deposit de piane, ele de.-rărunchi și splină, boalele.de calitate ȘI cu „Preţuri moder rate,
Vrt (A

VI IN

piatră, şi. a, căilor urinare. la bărbaţi,

Aa Aa
TMAA):

din fabricele. cele mal re

soE0i4 NIN

boalele de mitră şi menștruaţiele. ne- ocasia serbătorilor ca şi în cur-

VI
OOAAAANA

.
ASTI

$ 2:45"

numite din străinătate. | regulate. la femei precum și alte sul anului...

multe boli. „
40:
md
AA « SeeLD Di

„Se garantează solidita tea. |

3.09.

"Deposit în Iaşi la dl. 1. S. Iones- "VACCINARE

WWW

Ur:
A IRI
AAA

cu Tipografia Naţională, la farma:

INV

Plăţile ses pot faci şa i

0.
909 (Aa Aa)! v

Vucoinez Șiș revac. cu linfa animală.

dai

giile d-lor Sbizewschi, Maugusch, Ei-

d AAA

E sic
r

Wen, Racoviţă, (L itschco' şi Vandori), Di. ULRICH

+

7a2e.
Zw as, Jelea. Beceanu' şi Enghel precuni
Rama AANAAA
VI vo+, VIII

şi. la drogiștii Katz, Rosenstein . şi Aledze vaccinator al comaiei aşi

"(SA MAAA

NI sa
vw v:

Becker.
IVI
D300 vY
ICANLROPOOR Han]
ISI
CEOCS
40
a aa
V 00 00 ww!
cecenioi445)A ad COODISTEI
ODA ture A) crai oi cprereriD
dz

CITI
Str. ce Sus No. 63,
CS
iC cerececai o“ ice ?
RL00:0i Da 5

lași—"[.pogratha. Petru "C., Popovici str. Veche No..54