ACTA MVSE] NAPOCENSISRESTAURAREA $I CONSERVAREA UNEI TECI DE SABIE CELTICA DE LA APAHIDA (JUDETUL CLUJ) Intre obiectele din colectiile vechi ale Muzeului de istorie al ‘Tran- silvaniel S° gaseau, asezate intr-o cutie, resturile de fier ale unei teci de silvanieied (pl, 1/1). Aceste resturi au fost inventariate sub numarul sible 7 g_d—D. 76673. Piesa provine din sipaturile arheologice exe- 11 alge Stefan Kovies, care a cereetat in anul 1910 la Apahida un cimitir de incineratie apartinind unei populatii celtice!. Piesa ne-a. fost incredintata spre restaurare in vederea realizarii unei teme practice de atestare?. Lucrarea a fost executata in laboratorul de restaurare-conservare al Complexului muzeistic Iasi’. Sia mormintele cimitirului de incineratie celtic au aparut mai mul- te obiecte din fier. ‘Unele dintre ele au fost restaurate inca mai demult!. Milele, datorit’ lipsei de capacitate a laboratorului din Cluj-Napoca, mu au fost inca restaurate. Restaurarea tecii a dat find continutul. ridicat Restaurarea era necesara § asemenea piese care constituie un b Obiectul incredintat spre restaura diferite ca marime, puternic corodate, laborator (pl. 1/2). Aceste fragmente nu prezent restaurare. Mai mult, intirzierea unor asemenea indelungata au contribuit la accelerarea oxidarilor. Inainte de inceperea operatiilor propriu-zise de restaurare s-au fa- cut citeva analize in vederea intocmirii figei de sanatate a piesei si @ documentatiei necesare in vederea lucrarilor de restaurare. = In primul rind am efectuat o analizi cu lupa binoculara si la mi- croscop a tuturor fragmentelor. Am. constatat un puternie proces de ¢o- roziune pe intreaga eubiatee a pieselor. Se FT ke oe ie z Fragmentele au predate ‘ ‘ chimnice de laborator®. 2 cravat compoaia Piles Stee e Sie devenit necesara si a impus o atentie deosebita, de oxid si starea extrem de fragmentara. pentru punerea in circuit] muzeistic a unei sun de patrimoniu cultural. re consta din 87 de fragmente, stare in care au fost predate la tau urme de curatire sau lucrari si depozitareaassent 868 ‘ 4 te prin executarea de micro- si macrofoto_ preiuid) -carsiau foe Ss aT au confirmat procesul ae rafii la stereomicroscop (pl. 1/3 I 2 ae rs ziune constatat la microscop. Din ele rezulta prezenta oxiziloy Sat eer th peoportle de 931/,, lal care, se.adéuigal otf, allichtsnrenice si or eupuritat sau elemente ramase de la prelucrarea initialé prin to’! stea manuala a piesei (carbon, fosfor, mangan). : se Piagnosticul stabilit in laborator indica 0 coroziune activa, in pro. funzime, si lipsa aproape totala a miezului metalic. Fotografiile execu. tate la stereomicroscop au ardtat prezenta sporadicd a metalului in cazyj unor fragmente mai mari ale tecii, Z : Constatarile cu caracter tehnic, chimic si microfotografic au impus © metoda speciala de lueru si un flux tebnologic de restaurare cares tina cont de toate datele constatate, dar in acelasi timp si de aspectyl final care trebuia dat piesei. Metoda de restaurare®. Pentru realizarea scopului propus s-au exe- cutat urmatoarele operatiuni succesive: a) curdtirea mecanici a frag. mentelor; b) neutralizarea lor; c) stabilirea formei si dimensiunilor pie. sei pe baza de analogii’; d) completarea partilor care lipseau cu rasind epoxidicd colorata cu pigment adecvat cu starea metalului, aceasta pen. tru a se da o tent si o forma cit mai apropiatd de starea originala; e) protejarea fata de mediul inconjurdtor s-a realizat printr-un strat de nylon solubil; f) conservarea in ulei siliconic (Bay silon) pulverizat pen. tru inchiderea porilor la fiecare fragment in parte. Fluxul tehnologic al acestor operatii a fost urmatorul: a) curatirea mecanica a fiecdrui fragment in parte; b) neutralizarea prin eliminarea sarurilor solubile; ©) uscarea si impregnarea; 4) formarea tiparelor, in functie de forma si dimensiunile piesei; ®) ineadrarea fragmentelor in forma stabilita grafic, }) Upirea fragmentelor care se p-triveau si efectuarea intregirilor; 8) finisarea mecanici a piesei: h) conservarea ei. tindu-se c& fragmentele astfel curafate aveau o greutate de 745 g, iar a. In prima etapa s-a procedat la curatirea mecanica a fragmentelor fu MTS-ul (motor-tehnic-suspendat), cu freze de carborund si freze dia- Traplate, Sau folosit si o serie de’ unelte (daiti, ace, unelte de detar. j ete. fectionate sau atlaptate anume in laboratcr. ‘rerun, Rent" informare:teoretick am folosit _urmatoarele ‘The conservation of antiquities and works of ar le der Vorzeit, Weimar, 1955; I. Korédi, Restat tee Muzeul de istorie din Cluj, in 'Re Con ; : mace ohny, In vederea indepartarii clorurilor piesele au _ Bupente din metal inoxidabil. Fierberea s eee teemiets n 5 4 AS! “a efectuat de 10 ori - + qu-se de fiecare data apa distilata si 1j i le 10 ori, jmbindu-se de he va ta si limpezindu-se met ie a nb distilata rece. AceastA operatic s-a terminat dupe tenes ete Ee aaradde uscare fragmentele au fost imersate i lus ¢ Jnainje 10 ore, Alcoolul a fost pus intr-un pahar Be omee a "al, iar acesta a fost asezat sub un clopot de sticla ermetic ane @. Fragmentele au fost apoi uscate sub raze infrarosii. E @ Dupa uscare am supus fragmentele unui test in camera Hoff- mann pentru a verifica disparitia clorurilor. Am constatat cd prin fier- mate succesive clorurile au fost indepartate. | f Pentru eliminarea completa a apei din pori fragmentele au fost ascate inci o data sub raze infrarogii. iz. Conservarea finali s-a realizat in vid intr-o etuva cu solutie de polimetacrilat de metil. Procesul a durat 10 minute. : Completarea si intregirea piesei. Dupa operatiile de curitire, neu- tralizare si conservare s-a trecut la intregirea piesei. In primul rind jau pus unul linga altul fragmentele care se mai puteau lipi. Am purtat discutii cu arheologii specialisti ai epocii, referitoare la tipul de sabie, tipul de teacd, bibliografie etc. Dupa acestea am trecut la operatiile de completare si intregire, care au constat din urmatoarele lucrari: a. In functie de dimensiunile dinainte stabilite ale piesei am con- _ fectionat doua suporturi din sipci de brad, perfect plane, late de 10 cm, cu ceva mai lungi decit dimensiunile pastrate ale piesei. b. Pe aceste suporturi s-a executat desenul piesei in forma ei, intre- gita dupa analogie. c. Pe acest cadru desenat s-a aplicat pe fiecare suport un strat de plastilina cu grosimea de 0,8 cm. Acestui strat i s-a dat o curbura iden- ticd cu curbura tecii (pl. 1/6). : 4. Pe suportul de plastilina au fost asezate fragmentele mari, care ecslipesi eae a Lipirea a fost realizaté cu rasind marca Araldite CY a (pl. 1/4). i e. Fragmentele raémase si care nu se potriveau (pl. 1/5) au fost ase- zate dispersat in spatiile ramase libere (pl. Il/7). Hu , ee Pe fiecare suport de brad, inconjurind cadrul de plastilina, a ‘ost montate sipci care aveau menirea si impiedice scurgerea rasinel de pe Rin Aceste sipci au fost acoperite cu hirtie ceraté. 6 8. Intreg suportul de plastilind a fost stropit cu Siliconie pentru a impiedeca lipirea rasineiMUZEOLOGIE. PATRIMONY 870 eee de asamblare a jumatatilor era insotita pe ambele parti de cite o nor. vurdi lati de circa 1,5 mm. Am realizat aceste nervuri lipind cu acelasi tip de rasina doua fire de sirma pe fiecare parte din jumatatile piesej. 1, Finisarea propriu-zisi s-a executat cu hirtie de Smirghel cu gra. nulatii diferite si cu lind de otel. Operatiile de finisare s-au executat pina la contactul cu suprafetele fragmentelor originale. Pe suprafata restay. rata si intregita se disting clar diferentele dintre fragmentele originale si parfile completate. m. Ultimele operatii au fost lucrari de conservare care s-au rea lizat prin acoperirea intregii piese eu emulsie siliconicd AUGUSTIN PETRUS. DIE RESTAURIERUNG UND KONSERVIERUNG EINER KELTISCHEN SCHWERTSCHEIDE AUS APAHIDA (KREIS CLUJ) (Zusammenfassung) Bei den von St. Kovacs am Anfang dieses Jahrhunderts in Apahida (K: Cluj) durchgefiihrten Ausgrabungen wurde unter anderem eine keltische Sch scheide entdeckt, Sie wurde restauriert und konserviert. Der fragmentarischa 7u- Stand des Stiickes, die ungiinstigen Umstinde seiner Erhaltung, erforderten vin ausserordentliches Verfahren und eine minutiése Arbeit. Die vorléufigen Untersuchungen ergaben das Vorhandensein einer starken Korrosion an der ganzen Oberfliche der Fragmente. Durch die (chemischen und mikrophotographischen) im Laboratorium von Iasi durchgefiihrten Untersuchungen = Wo auch die Restaurierung des Stiickes stattfand — wurde die Korrosion fest- Gestellt, zusammengesetzt aus: 93%/ Nisenoxyd — Kohlenstoff, 5% Sylicium, an- dere Verunreinigungen sowie Spuren von Mangan und Phosphor. Die Diagnose erweis eine aktive Korrosion in der Tiefe und das Fehlen des metallischen Ke: Der technologische Ablauf der Prozedur (ausgearbeitet nach einem sorgfil- tigen Studium und Konsultierung der Fachliteratur, nach Analyse der erhaltenen Teile und deren Verbindungen) wurde derart festgestellt, dass das Restaucierte méglichst dem Originalle gleiche. Die Fragmente wurden ‘mechanisch mit Frisen Sowie mit anderen im Laboratorium zu diesem Zwecke hergestellten Werkzeugen fereinigt, Die Chlore wurden durch sukzessives Kochen und Waschen in destil- - lerten Wasser entfernt. Nach dem Trocknen unter infraraten Strahlen. wurden ger Holtmann- Kammer Teste ber das Vorhandensein der Chlore durchgefuhrt. tPA Batons i i Ear Wassers aus den Poren wurden die Fragmente 10 Stunden ten und bierauf unter ultraroten Strahlen getrocknet. eRe Vi Huura durch Imprignierung in einer Methy!—MUZEOLOGIE, PAT 872 Ease Ee a> 628}: FTN = — 7. Pirtile de 8. O parte (jumitate) de te fimisare pe aceeasi jum inainte de restaurare, pl turnarea risinilor. 9. A doua {i te de teact. 10. Imagine a celor dou’ lastilina. re de risini inainte de ti ale tecii finisate,