* | Gnelte de fier din Corneliu GATU Indelungeta cercetare arheologic& de care au beneficiat castrul i asezarca civilé de Ta Tigua' 2 dus Ta dezvelirea principalelor ‘componente ale castrului, la dezvelirea completa a termelor $i 2 mai multor edificii, Jocuinje pi ateliere din views", Din abundeatul materi arheologic apart {in cursul cercetdrilor doar o micd parte 4 fost prezentat ia mod sistematic”. In intenia de a face ‘cumoscuté la dimensiumile sale reale viata cotidiand arupei si populatiei civile din jurul castrului am socotit necesard prelucrarea gi a altor categorii de descoperin Ne-am | coprit de aceasth dati leo categorie distineté de descoperin, cea uneltelor din fier’, care sugerea2 poate cel 1 exact ponderea diverselor aetivititi economice in habitatul asczarii, Activitatea economica imbiné ocupati agro-pastorale cu productia mestesugireasca, legate de valorificarea resurselor regiunii $1 de nevoile de bran ‘confort ale rupei si populatiei Givile, Doweailearhenlagice privind peclucsance-fierului sunt oferite de deseoper: “itu atelier de fierdrc, de seria de unelte Gc ura ide numaral mare gi Varietal produs materiale de construct. ustensile si accesorii gospodaresti. ‘Din neferici i parte din inventaral metalic de la tligua nu este inca restaurat incat este de asteptat materialuluy, fragment apartinand acestci categorit Dar, chiar eGEFE numniral unelielor agricole si meyteyugireyti se dovedeste extrem de variat side boss! Prin fi for uneltele ou suferd modificin tipologice care s& permita tncadréri cronologice det toate nivelcle de locuire din castru si din asezarea civilé. Prezentim mai jos catalogul tipurilor de unelte descoperite Ia ligua in perioads 197 a) Unelte agricole 1 Cutit de plug (Sg. V/3) masiv, lama puternic cucbatd cu axul lamei perpendicular Titeyte inspre partea superioaré: L=47 cm, lungimea lamet= 32 cm Hitimea maxi ‘maxima a corpolui = 5,6 cm: Castru, practentura dexira, descoperite intimplitoare de supralaid 2. _Brizdar de plug Se \/1). Lama de formi trionghiulard, ugor romnjita | fe spre Tiperioara. Margin lamei sunt intdrite prin aplicarea unei benzi de fier latede 2 prin ltirea gi indoirea plicit s-au realizat aripicarele - manson de fixare @ brizdaru! plugului. Compul piesei este ugor arcuit atit in axul longitudinal, cat s in cel transversal: L i pe talpa d _ © Prmetesipitr arhcologice au fost intrprinss de ocms intr anil 1858-1862 (K. Torn, Eric 3. 186%! 365, p 10-6 ‘eluate din 1973 pind in prezent dc citre D. Prowse (Universitates "Babe Bolyai” din Cluj-Napoca) 5° ® ((Muzeul Judetean Bisteita) " C. Gaiu, G. Marinescu, Castrud roman de ds liga, Bistrte 1997;D. Protase,C. Griu. get ds uals erhologigeec effects ns ie eourant des == ea cle lucrarca C. Gaiu i G. Manas material i de D. Protase, waa 7 = ogee RB,7_1993. psi-61) gi $.Cocts. “monctare #1 fibulele (D. Protase.S. Cocts.C: Gates acm din Choj mt Sot publ Ie ds een i mei Tre aie ie ‘ae “ActaMN, 19, 1982, pp 993-600. 4 et etablissecseat camp roms © fx Roman Fronticr Sees a apeit an beveficat de lite cig Caiopr eon: hangimen amet = 11 em; IAjimea maxima lamel = 14m ; Largimea interioara a mangonului = 10,8 2 ven Ree “i ei Coe Ciceului la siipares unei faintani, apezarea civila din apropierea, ceastrulu “sxunvandu-se pe ambele maluri ale riulu Tigua. ; : ‘Sept (ig, 1/2) cw lama masiv8 trapezoidal, iol lit 9 upor areal, una din marginile laterale distrust prin a Seddare Mocbia masivi, rectangular corpl fngroya lit injurlerifieilui pentr fixarea con, Lungime 77 em, ljimea maxima = 16,3 cm; dimensiunile orficiului = 3,2 x 4,3 em. Asezarea civild. Locuintas, ‘Foolé (fig. 2/1) masivi, cu corpul arcuit, de forma trapezoidal, ama laid gi arcuitd, corpul lait in jurul gaurii de inminusare, smuchia dreaptd, rectangulard. Lungimea = 21,4 cm; ldjimea lamei = 8,1 cm; gaura de inmanusare = 4,8 x 3,4 cm. Castru, S, , m27, -70 em. ‘Pha (lig, 92) cu tub cilindric pentru fixarea cozii. Deasupra tubului cozi testa prezinté o mervuri putemicd are fatdreste muchia. Corpul alungit cu lama ugor lité. Lungimea = 21 cm; litinnea = 4,9 em, Asezarea civild, §,,, m8, 45m. : ‘Tesld (fig, 24); fragment; se pistreara doar lama trapezoidala Iucratd dintr-o bard masiva cu tigul Lit ‘Lungimea = 8,5 cm; latimea lamei = 4,6 cm. Castru, practentura sinistra, 0,35 cm. ‘esta (fig. 2/5) cu corpul ingust trapezoidal, lama liité usor si gaura de inmnusare de formé ovalé objinuté prin fotinderea barei Ia capatul superior care a fost indoit si apoi sudat pe corpul sapdligii. Lungimea = 14,5 cm; lajimea taigului =2,4 cm, Castra, principia, incdperea A, -40 cm 8 Zesia (fig. 3/4) cu corpul ingust gi arcuit care se ingroagd fnspre orificiul pentru coada. Lungimea = 13,8 cm; Litimes lamei =2 cm. Agezarea civild, caseta 1/1997, -35 cm. 9. Zes/a (fig. 2/3) fragmentara, muchia dreapta, prelunga, lama ingustd; lungime pastraté = 13,3 cm.; castru, baraca I, 0,80 m. 10. Coasd(fig. 1/7) cu lama ingusta si lung de sectiune triunghiulara prevazuta cu o limba si un cui de fixare pe maner. Lungime=75 cm; latimea lamei =3,8 cm. Asezare, in cel deal doilea nivel de locuire, S, ., locuinta 2. 11. Coasd(tig. 1/6) fragmentari cu lama ingusti cu varful fngrosat si lajit. Lungime = 17.9 cm; litimea Asezarea civila, S,, m18, -70 em. 12. Secera (fig. 7/6) cu lama ingustd, arcuita, de sectiune triunghiulard, terminata printr-un carlig de tixare, Lungimea = 15,3 cm; litimea = 1,5 cm. 13. Secera (fig. 1/5) fragmentara cu lama ingusta, cu varfuul ingrosat si latit. Lungimea = 28 cm; latimea = 2,8 em. Asezare, caseta [TI/1996, -65 cm. 14. Secerd (fig. 7/5) fragmentara, cu mnerul din banda si lama arcuita. Lungime = 16,5 lungime maner = 11,4 em. Asezarea civila, S.. , m8, -0,40 m = itime lama = 3 cm, b) Uneke pentru prelucrarea lemnului, pictrei si metalului 1S. Baros (fig. 2/2) masiv, cu gura pentru fixarea cozii dispusa mai jos de jumitate, aviind unul din brate de sectiune drepnunghiulara si celalalt ascufit cu lama latitd. in zona giurii de fixare a cozii corpul barosului se ingroasd. Capetele sunt tocite ca urmare a utilizarii indelungate. Lungimea = 24,8 cm; greutate = 4.850 kg Asezare, S,, ml4, -0,40m. 16. Linguré (fg. 3/3) cu coada lunga, de sectiune rectangulara, subjiatd la capatul upor arcuit, cdusul de forma ‘irculard, partial distrusd, putin adancitd. Lungime = 64 cm; lungimea cozi = 50cm. V7, Pila (fig. 5/4) tucrata dints-o bari cu o faté lisd si cealaltd rotunjitd, previzuta la capdtul superior cu 0 Ct Pentru fixarea in manerul de lemn, Lungimea=22 cm; lungimea lamei = 16,6 em; lijime = 3,1 om. Ageears# civil, locuinta 5. enn cu capetele ascutite; Lungimea = 22,8 cm; grosime = 0,8 6 4/1) cucorpal ingus, alungit si arcuit cu tiyul curhat. Parle lacrale ale orficiului cozi aw fst ‘in forms a doul aripioare rotunjite. Muchia inalté si alungitd in direeyia coz: aves rostul de al ‘bund fixare. Lungimea = 19 cm; litimea lamei = 5,6 em. Castru, principia, -95 sm oO"a ¢ Tipor ‘corpul st, zvelt, cu partea dinspre tdig puternic areuita, tigul Ingust, ‘ ‘ e asia igi elites ‘muchia prelungita pe direcjia cozii sub forma wnor aripioare prelungi. Lungime 5 ; linea tdigului = 4,9 cm. Castru, principia, inciperea B, -50 em. : | "i one a cu corpul zvelt, alungit, curbat in directia cozii, taigul curbat. Partile laterale ale orifictului 2 aol au Foet tidrite prin aripioare reetangulate, Lungimea =16,4 ce ligimes lamei = $,2.0m, Casta, Baraca -70cm. n. at fig. 3/1) cumuchia groasi, cu ceafa rectangulard, orificiul pentru fixarea covii fntdrit printr-un manyon ‘oval, corpul mai seurt deoit cele descrise anterior iar tdigul drept, ceva mai lat. Lungimea = 14 cm; litimea Jamet = 5,6 em. Castru, Baraca V, -90 em. 23. Daltd (fig. 4/4) lucratd din banda de fier, prevazuté cu toc longitudinal pentru coadé, cu taigul Lait si arcuit. Lungime = 9,7 em; lijimea lamei = 5,5 cm. Castru, principia, 0, 40 m, 24, Datta (fg. 4/5) de acelasi tip dar cu tdisul, avind marginile ridicate, oval. Lungimea = 9 em; lajimea lamei = 5.2em. Agezarea civild. 25. Dali (lig. 5/1) masiva, cu toc longitudinal de sectiune circulara, corpul fnalt, de sectiune patrat care se subiaza treptat spre taisul ingust. Lungime = 22,8; latimea lamei = 2,2 cm; diametrul tubului = 2,1 cm Custea, [angi zidul exterior al horeumului. 26 Dad (tig. 3/8) de acelasi tip dar fird prag fntre toc $i lama; lama rupti din vechime. Lungimea = 13,7 em: diametrul tubului = 1.9 em. Castru, Baraca V. : 27. Daitd (fig. 3/10) lweratd dinte-o bard dreptunghiulard, cu taiyul lafit si subtiat treptat. capul intrebui jungimea = 18,5 cm; latimea lamei = 2,2 cm. Castru, Baraca IV, -0,30 m. 28. Dalta(fig. 3/9) de acelasi tip. Lungimea = 20,3 cm; lijimea lamei = 1,8 em. Asezarea civila, Caseta IIL, 40 cm 29. Dalia (fig. 3/11) de acelasi tip, cu lama fngust&. Lungimea = 17,8 cm; litimea lamei = 1,2 em. Castru, practentura sinistra, S., m 49, -70 cm. 30. Dali (Sig. 7/3) lueraté dintr-o bari de fier de sectiune dreptunghiulard cu varful ascutit, cu spinul pentru fixarea manerului rupt. Lungime = 13,6 cm; latime = 2,7 cm; Agezare, clidirea D 41, Daitd (fg. 3/5) fragmentari, de acelagi tip, a clrei muchie este ruptd din vechime. Lungimea = 7,8 cm; {ungimes lamei = 1,5 em. Castru, porta principalis dextra, spajiul portii 32, Dadeé (fig. 3/2) \uerata dint-o bard de sectiune cireulard, cu cap conic gi taigul scurtrealizat prin litirea barei Lungimea = 13 em; lajimea lamei = | cm, Casiru, , , m6, -40 cm. 33: Dorm (Gg: 3/6) cu corpul sourt, de sectiune circulard, care se subjiaza spre vie si capul lit in uma loviturilor deciccan. Lungimea = 9,2 cm. Castru, porta principalis sinistra. 44 Dorm (Fig. 3/3) de acelasi tip, cu varful rapt. Lungimea = 10,3 em; diametrul 95 cm. 35. Dorn (fig. 3/7) lucrat dintr-o bari de Sectiune dreprunghiulard care se subtiaza spre varf, capul este lait prin folosire. Lungimea = 11,4 cm; latimea = 2 cm, Castru, Baraca V, -80 om. 36, Sfedel fg. 6/1) wera dinte-o bari de fier de sectiune rotunda, ltité in parte superioard in care fixa ménerul a ie de linguritd cu varful $i marginile ascutite, in partea inferioara. Lungimea = 33 em; castru, baraca m. 31. Sfredel fig. 6/2) de acclasi tip dar lucrat dintr-o bari de sectiune rectangular. Marginile partii active au fost Pliate din vechime: Lungimea = 26 em. Castru, porta praetoria, spatiul portii, -60 em 38. Sfredel (tig. 6/3) tuerat din bari de fier rectangulard cu capetcle Jatite, Lungimea = 26 cm; lungimea parjii ‘active = 6,5 cm, lAlime = 3,3 em. Castru, Baraca I, «40 cm. 9. Sredel tig. 6/4) de acclasi tip. Lungimea = 27,2 em. Castru, Baraca V, -80 cm. 50, Sfredel fig, 613) de acelag tip, tucrat dintr-o bari masiva. Lungimea = 28,3 em; lungimea pli active = 6 latit in urma = 1,6 em. Castro, praetorium, - (Castru, practentara sinistra, -120 cm. ; “Sredel (Siz. 6/5) cu conpul scurt. Lungimea = 14,3 em; ungimea pisqii active = 3,3 em; lafime = 1,2 6m. % civil, -40 em.a 412 Sfredel fig. 67) fragmenta din care s- plstrat doar partea activi lungi de 3,2 cm fi lata de 1,8 em. Castry, | Baraca 11, -90 em. ¢ * . | 43. Compan fig. 5/3) cx bratele prinse printr-un surub de tip fluture, lucrate dintr-0 bara eu capetele ascuite Lungime = 11,5 om. Agezare, $/1998, m 7, -70 cm. 44, Giocan (fig. 5/2) eu bratele sudate pe o tijd alungitd, cu gaurd de inmanugare. Ciocanul arc un capat ascurit, i 23,3 om; lungimea braelor = 18cm. Castru, Baraca |, 45, Spacle (fig. 7/2) cu lama subjire, litité prin batere yi tija scurta prin plierca barei metalice. Lungime = 13,5 ‘em; lungime lama = 5,8 em; ltime lami = 4,7 om. Asezarea civil, descoperire de supratata, 46. Rindea(?) (fig. 7/1) realizata dintr-o bard de fier cu partea mediand curbatd; pe margini au fost realizate tre| licasuri adincite, de formi citculard, dowd de o parte si una, intermediard, pe cealalt’ parte, pentru fixarea in corpul din lemn al uneltei. Capetele active ale piesei sunt ascufite prin batere, unul latit gi drept, cel de-al doilea cu tdigul oval avand marginile ridicate, Lungimea = 20 cm; latimea barei = 2,3 cm; Asezarea civila, descoperire intimplitoare de suprafata. 45. Foarfeca (fig. 7/4) lucrata dintr-o singura banda de metal, indoiti in forma de U si brajele de formi triunghiulard: Lungimea = 15,8 em; lungime lama = 9,7 cm; lajime max. lami = 2.6 em.; Castru, Baraca IV, 0,80 m. Tnventarierca uneltelor de fier gasite in sapaturile arheologice din castrul si asezarea civild de la lligua arati 4, pe langa rolul strategic pe care 1-a detinut in sistemul de aparare de pe limesul nordic al provinciei, Ia lligua s- a desfagurat gi o viata ica intensa. Numarul mare de artefacte, unele in curs de prelucrare, dezvelirea unor atelicre mestesugaresti sia uneltelor folosite de diverse categorii de artizani, dovedese varietatea ocupatiilor si produselor realizate in acest centru. Practicarea agriculturit este doveditd atat prin cantitatea mare de seminte carbonizate gisitd intr-un probabil agnita te atat ip casiru cat si in asezare, dar si de varictatea horewai Si oumeroasele pietre de Srazdara], aiiat intimplator in vatra localitdtii Cristestii Ciccului, apartine vicusului roman de la Iligua, = Tot aici a mai fost gasit un brizdar roman. care sé intinde pe ambele maluni ale raului cu acclasi nume. Tot aici a mai fost Muzeul din Cluj’. Tipologic exemplarul gasit la Cristestii Cicculu Cunoscut din numeroasele descoperiri de pe teritoriul Daciei® ca si in alte provincii ale imperiului: Pannonia’, Noricum’, Britannia’, Italia! ete. In functie de forma mangonului si a plicilor din care crau confectionate au fost stabilite mai multe variante ale acestui tip de brizdar. Cele mai rispaindite sunt brizdarele cu manson mai decat lama, a cérui lungime nu depageste jumatate din lungimea piesei", tip cAruia ii apartine gi excmplarul de ‘iai sus, in aceasté categorie intrd gi majoritatea pieselor din epoca romana de pe teritorial provinciei Dacia, dupa Sum rezultd din catalogul alctuit de C. Tatulea’™, Acelasi tip de brizdar se mentine in uz pind in epoca feudal ip roman * 1 Glodariu, A. Zrinyi, P. Gyulai. DaciaN. 14, 1970, p 221, nota, Se eee S: CoctC lis A. Soroccas, Smal Find om lpi Trias Sanmisescto, Cl-Napo, 104 p87, C Tie : ile cunonsicres tipologiei, evolutici $i rasptndint brézdurclor romans in Dacia, ix Oltcaia,4, 1982. p47 593 : 1; J Fite, VLinyi, Zs Bink ia i pz ‘The Plongh ia Roman Beitzin, in The Journal of Rona Studies XIV. 1964, p 59. fig. ft, MI-B Delamamre. L homo ef la charrue 4 travers fe mond, Paris 1958, p97. pi 1/14- 4 +n choi setae intra, tp eal nostra cel a ara cu pling Bedadacodteauest fel a cana Mi coving Pa, Oc juli, pentru a nu aminti decit pe ecle din bazinal 2 Fr villa rustica din eadiral proving Cicdu, Cristestt, Dedrad, ; ghigoara, ete Exemplaral dela Cristeyti Ciceulut prerinté pe batere ta. cald. Asemenea tratamente, considerate ca reparafit spite epic 30°, avid tiigul masiv, cu partea superioard LAUT $1 Perpendicular pe tas se incadreazi ‘eciedupStipalogiaaxhcologula gertan, piesele acest sent fiind specifice mediuli roman tarziu®, dar continu Bete itrebvinjate pnd la fcepoturilemileninlu I>. Cute de ‘acelagi tip au apdrut in depozitele de uvelte de la ireuleni si edad, pentru care datrileconverg spre secolut ‘pChe, datare care se poate asorda si sxemplarului de i cts pimintului romani foloseau diverse tipuri de supe (Plinius, Nathist. 18, 178: Columelds Dere rustica 2, 10, 33) pentru a desjeleni a sipa sau a affina Solu (rastrum”, ,dolabra”, ,sarcutum” si lizo"), tn funete de operapiunile excoutae era conteetionatesape sa teste® de forme si marimi diferite. jadesfundanul terenului i la spat, este cunoscut in numar destul de mare in lumea romana. ‘J.Henning leincadreaza intipal K,*. Piese agemindtoare celei de la Lligua au fost gisite in Dacia la Tibiscum?", Gornea™, Rican. Hinowa’®, dar gi iagezdni gi villa rustica din ‘Moesia sau Pannonia’* Feslele, oisebuinjate atitin agriculturd pentra lazut sau cultivareat solului cit si in fuerdrile de dulgherie si ‘vimplitte, apar frecvent m castrele si asezinile romane™. Teslele de epoca romani nu diferé de cele eunoscute in 9S" nasa gsi at este uasive, co laa de forma wraperoidalt (fig 2/1), unsure vk einer penis fixarea (fig 3/2), folosite th agriculturd, putind fi identificate si ca sape. ds: soc) ingusid adapate pent pelucrares lea (fig. 28-5 9 fig 3 4-5) Sapa grea, wilizaté Wide. ArciMold, 4, 1966, p 299-300; 1 Henning, op itp 67-68 G Marinescu, Al. Retegan, SCIVA, 30, 1979, 2, p 254, fig. t © G, Marinescu, in Arhiva Somesaad’, 1973, p 304-303, fig. 7 © Supra, nota 2 * Roser in Rune p68, cxlog ENS 9 E116 6 Tien, enc cu bibliog, ‘Exemplare similore au apt la Dedrad (1. Glodariv, M. Campeanu, SCIV 17, 1966, 1.p 22, fig. 4), Cietu (1. Winkler. M. Takacs. 1 Paivg, in Apoluma 17, 1979, p 153, fig. 18), CBianu Mic (G. Marinescu, AL Retegnn, ep.sils P 23), Locusteni (C. Tanulea, 1 stn 7, fig I) si Crise (1. Glodara M. Cinpeam, opait.p 23). 34 Meaning op ct pt, pL 30-33. Beer ena Re Neat Cormac Cu ‘Miuszios, 1V/1, 1994, p 187-188 4 206. Bp Seas A, Zep Gala, opt p 208 4/1; 21795 1S .M. Campeanu, opecit p21, fig, 21 9141! Pcie pte fl a World, Cambridge, 1967, p36 844. 2 op.cil, 978-79. M, Moga, D. Benca, SiComCwanscbes, 2, 1977, » 325-326. Gurlea, ia epocn ronan pivotnanl ticié Resta 197T. fig, 50". W eet 1968, p73, fig. 12/11 Vala Ty Diobets ja sevolele I-VI pChr,, Bucuresti 1998, p 100, pl. LVI2-3 ‘opcit, p79. fig 355i pl. 48-49. A. Zeinyi.P. Gyulsi, op vit, p 2241226; 1. Winkler, M. “Takacs, Gh. Paivg, op-it, pL Banatica, 10, p 137, pl UM: L Winkler, V. Vasiliew, Supers P pL US-6; P Rogozea, B laroalavschi, Metalurgen frerul lx dacs, pp 83-85, fie. 43-44ee Fe fae i dedes in descoperirile romane™. De la Tligua se cunose diferite variante tipologice, are destul pe a 4 Sacnafrte dout xcoplre patil desecescuciig edu gen a pentru fixaren Moi, Secera cu cfilig de fixare (ig. 7/6) este bine cunossutd in Dacin pretoran et Gopi cum arath descoperrile dela Mireuleni, Tibiscum””. Alte doa fragments fig 7s $i 1/4) apartin tipului de secerd cu ‘miner incadrate de J. Henning in variantele H, $1 H, im funcjie de modul in a Fad fncepe imediat de ling ‘miner sau lama are spre maner o porfitine rectangularé’’. in epoca romana eect dcacos tipse gisese fn numeroase descoperiri din Dacia™ precum gi in alte provineii ale Imperiului roman, ‘fark modificdri semnificative se meatin pani in zilele noastre. ‘Coase est inrebuinjats, alitari de secerd, le recoltarea cerealelor gi 1a cositul fanulu, comanii disting’ind owe. aria” Piesa gisité in agezarea de la Tigua face parte din tipal Henning 1° cu tes mi gi Tima de care cu cli la capt. Plese de acest ip s-au gist la Marculeni* $i Medias, dar si in rpumeroase descoperiri din Mocsia sau Panuonia. de cultivarea piméntulu, la Tligua s-au gasitsio seama de unelte 3 ustensile legate ‘Alsturi de unelte legate de cresterea animalelor. Dintre aceste piese amintim foarfeca de tuns sau jnstrumentul pentru insemnarea animalelor, cunoscite $i in alte castre romanc™. Situaté intr-o zon acoperita si astizi de paduri, lemnul a constituit unul din principalele materiale de constructii, cele mai multe dintre cladirile din castru si din agezarea civild au intreaga suprastructurd din lemn. fn atari condifi era normal ca numiral uncltelor de dulgheric si timpliie s& fie mare. Tnventarul instrumentelor de ‘timplirie cuprinde topoare, tesle, dalti, burghic si trasoare. Diniretipuile de zgpvere gisite la Tligua ccle cu corpal ingust si alungit putea fi folosite st ca arme. Piese —Fumbesii®, Tibiscum™ ca gi fa alte provincii ale Imperiului asemanatoare au fost farculeni roman. 5 in unui tip comun avand partea activa fa forma de lingurita, cu marginile ascutite si capatul jacete se ixa mineral de lem, litit Acelag tip de stredel se intélneste in lumea dacica”, la romani™ yi in epoca icatsi scobit, easite in numir mare in Dacia romana Exemplarcle dela Tligsua jlustreazé mai multe puri de dalti: cu corpul de sectiune rectangulard cu varful ascutit si usor lait (fig. 3/911), avand capul tocit in urma loviturilor de ciocan; cu Jimba in partea superioara care intra in manerul de Tema (fig. 7/3); cu tub de inmanusare (fig. 5/1 si 3/2) si dalti cu toc longitudinal pentru montarea cozii (fig. 4/4-5). ® D. Aliou, S. Cocis,C. Mies, A. Soroceanu. op.cit p 16-17. i eae emcee neice unexemplar din sfpiturle lui Torma (1. Hica-Cimpeanu, op-cit. p59, fig. 13). ® 1 Glodanu, E Iatoslavschi, opcit, p 71-73, fig. 31-32. 21 Giodaru, A. Zrinyi, P. Gyula, opcit; M. Moss, D.Benca, opit,p 324, Henn 41. Henning, opt, p90, pl. 38 9 pl 40-41. D Alico, S. Coci... opie p 18. pl 3/10; D, Protase. in La politique édilitire dans les provinces de! Enipie consis c= time sidetes aprés J-C.,Tulcen 1998, p 84, fig. 6. * J Henning, op cit, p92. £1 Glodariu, A. Zrinyi, P. Gyula, opcit, p 208-210, fis. 6 © | Winkle. M. Bijan. in Acta, 6, 1982, » 90, fg. 518. t J. Henning. op cit, p 91-92, fiz. 41 sipl. 44; idem, in Xiio, 68, 1986, 1, p 135-138. ED Alles, S-Cosis...opeit,p 16; N. Gudea, ActaMP, XIU 1989, p $33, pl CKI23 L. Glodaris, A. Zrinyi, P. Gyulai, opcit, p 214. fig. 13 =D Tudor, opcit, p73, fig. 13/6. ‘JP Ropozra, Banatics 10, p 141-142, pl. IV3 gi pl. IV. M. Pietisch, Saalburg Juhrb, 39, 1983, pl 1/15-18 si pl 2/19-25.31; D. Alicu, S. Cocit- eae: 1. Glodariu, E Iarosiavschi, op.cit., p 92-93. 2, p S53.pb CXL! (Fikbex M. Bien, op ck. Gg, 52-3: fig 677: G. Moincicu. AL Reagan, opsitsN. den ORE: P e ‘Canarache. Fl. Curta, op.cit, p 208. sp-cit, p $7. fig. 41 si pl. 42/1-11 -Wv 14-15, fig. 3,Fr 1 si de col care prelucrat dmeétalul, oxal sau timplari, cil it tiizar att de oftre 2 ERE) Ge instrumente se fumea Gar gi io epoca romana fa fen a Drobeta®, Powissa”. ir ie i i stor rar este stustratl printrum gpactu (fig, 7/2), 0 pies similar find gasita in castrut aera ecrulele legate de pretucrarca netalelor else fn castru sau in agezarea civil dovedese e@ cele mat multe in nevoile militaritor $i ale civililorerau asigurale pe plan local. Pe ling& buciti de 2gurd de fier sau resturi de fron gi plumb folesite I turaare, 1a igus au Fost ‘gemnalate gi 0 serie de tipare sau piese fn curs de prelucrare ‘pintre uneltele de fierre se pot consemna un tas maimiliedomuigpie = ry at fa forja pentru laprea sau sechionarea barelor de metal. Aga cum aratd si descoperirile din nelerele dacce ssw celtce™ cle fi plstreaza forma de-a lungul timpului fi utilizata fie lu turnarea metalului, fic la aranjarea cérbunelut la forja Lingura de ficr (fig. 3/3) putea Preectbr unor piese similare i inventarul unor ateliere de fierarie, la Medias® si Hinova”, dar i in gura unut ium, la Potaissa” nu rezolvi definitiv destinatia preset Ciocanul ca ti de inmanusare (fig. 5/2) rimane un unicat fn folosit'atat de catre metalurgign oat gi de lapicizi. Numérul mare de unelte agricole si mestesugirestt fnregistrat, dovedesc starca infloritoare & centrului srilitarst economic de la Iigua in epoca romand si pun la dispozifia elor care se ocup de evolutia mestegugurilor din timpul stipénini romane la nordul Dundri date semnifcative. Fird a fi strut asuprs poze cronologice a diferitelor piese, acolo unde aceasta s-a putut preciza, este de retinut cd majoritatea instrumentaralut mest se menfine, datoritd adaptarii la nevoile uzuale, int-0 tipologie ce nu se moditicd in mod semnilicatiy pana in vremurile poastre. 7/10 pentru care nu detinem analogii ta descoperitile descoperitile acestei perioade, el putand fi QUTILS EN FER DU CHAMP FORTIFIE ROMAIN ET DE L'HABITAT CIVIL D'LISuA (Résumé) Pendant les fouilles archéologiques faites dans le champ fortifié et vicus militaire d'Tligua on # découvert une grande diversitéd'abjets. Detousces nombreux vestiges nous présentons des outils enter tels: outils agricoles, outils employés pour la transformation des métaux, de la pierre et du bois. A Tligua, comme outils, on a trouve des secs et des coutcaux de charrue, des béches, des serfouettes. des aissettes, des faux et des fouillés, Parmi les outils de forge on rappelle tun casse-pierres, une cuiller a fondre le métal, des limes, des poincons. Les outils employes aes transformation du bois sont représentes par des gouges, des tariéres, une coutellerie, un compas. Lvactivite jes magons et des tailleurs de pierre est représentée par un riflard, un marteau ct des rayons de carniére. © Lads E rvs git p87. $70.12 * E Chil, N. Gudea, V. Loeicel,C. Pop, Castel zonmun de fs Bucivmi, Cluj, 1972, pl. CV “1 Winkler, M. Blijan, op cit, p 97-98. fig. 514 eee © 1. Stings, op.cit, pl LVL * M. Bisbulescu, Poraissa. Studiv moaoeralfe, Turia 1994. p 107-1 Sara -p LOT-I0S, fig: 18/4 SE Inoslavchi, Tehnico dn ci, Chui-Napoca, 1997, p 71-72, Ex /E Winkler, M. Blijan, opcit. p97. fig: $77. ae * { Sting, op eit. 97, pl LIV 11-E2 t * M. Birbuleseu. opteit,p 109, ise 30/2~ Fig. 2 Unelte mestestesugtresti : teste (1,3-5), baros (2)Fig. 4 Topoare (1-3) si dilti (4-5) ipa f& 4Fig. 6. Unelte mestegugiresti: sftedele