Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a. Flambarea este cel mai simplu mijloc de sterilizare prin caldura si consta in
trecerea de mai multe ori prin flacara unui bec de gaz sau a unei lampi de alcool a obiectelor
de metal,portelan folosite imediat.Obiectele din sticla nu se sterilizeaza prin acest procedeu,cu
exceptia gatului flacoanelor
In farmacie acest procedeu se aplica la sterilizarea
linguritelor,spatulelor ,mojarelor,capsulelor.Pentru sterilizarea mojarelor si capsulelor, ele se
umecteaza pe toata suprafata interna cu un tampon de vata imbibat in alcool,dupa care
alcoolul se aprinde,fiind necesara o ardere a alcoolului de 4 minute.
Flambarea are ca principiu deshidratarea ,urmata de carbonizarea
microorganismelor.Procedeul este mai putin utilizat astazi si trebuie abandonat daca
instrumentarul nu se incalzeste la rosu.
Dezavantajele flambarii constau in faptul ca sterilizeaza numai suprafetele care vin in contact
cu flacara,iar microorganismele carbonizate ,ramase pe ustensile pot impurifica preparatele cu
substante pirogene.
b. Sterilizarea prin caldura uscata(cu aer cald).Acest procedeu este oficializat
de FRX si utilizeaza ca agent sterilizant oxigenul din aer,adus la o temperatura crescuta ,care
provoaca denaturarea proteinelor bacteriene prin oxidare.Sterilizarea se efectueaza la o
temperatura crescuta (140-180°) iar timpul de sterilizare necesar depinde de materialul supus
sterilizarii,volumul recipientelor etc.
Sterilizarea se efectueaza in etuve,cuptoare Pasteur sau sterilizatoare Pupinel(cuptor cu
microunde),care sunt incalzite electric si izolate termic pentru a asigura o temperatura
constanta.
Sterilizarea cu aer cald se aplica materialelor termorezistente(sticla,obiecte
metalice,portelan,fiole goale)uleiuri vegetale,vaselina,ceara,glicerol,pulberi
termorezistente(clorura de sodiu) si se efectueaza :30 minute la temperatura de 180°C,1 ora la
170°C,3 ore la 160°C.
Acest tip de sterilizare prezinta urmatoarele incoveniente:
-repartizarea neuniforma a caldurii,chiar in cazul unui sistem de ventilatie;
-proprietatile izolante ale aerului provoaca decalaje intre temperatura afisata
si temperatura din interiorul incarcaturii;
-oxidarea obiectelor metalice(exceptie inox);
-nu permite sterilizarea unor lichide,textile,pansamente,comprese;
-pe langa faptul ca necesita temperaturi ridicate are neajunsul ca dureaza
prea mult pana ce materialul atinge temperatura de sterilizare.
Etuva se foloseste pentru sterilizarea cu aer cald.Materialul supus sterilizarii se introduce in
etuva neincalzita in prealabil.Timpul necesar atingerii temperaturii de sterilizat in interiorul
etuvei (sau interiorul materialului)este dependent de particularitatile si marimea etuvei,natura
materialului supus sterilizarii,volumul flacoanelor.
Temperatura de sterilizare este socotita in momentul in care s-a atins temperatura ceruta.
Pentru a evita contaminarea materialului la manipularile ulterioare trebuie respectate
urmatoarele masuri:
-orificiile pipetelor,flacoanelor vor fi prevazute cu dopuri de vata sau dopuri
de vata infasurate in tifon;
-pipetele se ambaleaza individual in hartie pergaminata pentru a proteja
varful;
-mojarele se impacheteza in hartie si se leaga cu sfoara;
-transvazarea lichidelor sterilizate se va face in conditii aseptice;
-pulberile medicamentose se aseaza in straturi,in recipiente cu fundul lat
si diametrul mare(cutii Petri)care se vor impacheta in hartie deoarece capacul nu asigura
inchiderea etansa.
c. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune,este un procedeu oficializat
de FRX .Mecanismul de actiune consta in alterarea microorganismelor prin coagularea
proteinelor,germenilor microbieni datorita actiunii a trei factori:fortei de penetratie, a
umiditatii,temperaturii,ca urmare a presiunii la care sunt supusi vaporii de apa.Sterilizarea se
realizeaza la autoclav ,fiind metoda cea mai sigura si cea mai folosita dintre toate procedeele
de sterilizare.Se realizeaza la 120-125°C timp de 15-30 minute(15 minute la
121°C).Procedeul este eficace in primul rand datorita actiunii vaporilor de apa sub
presiune,temperatura in sine avand rol secundar,de aceea produsele supuse sterilizarii trebuie
sa se gaseasca sub actiunea directa a vaporilor de apa.
Acest tip de sterilizare se aplica solutiilor si suspensiile apoase termostabile,solutiilor
uleioase,instrumente si obiecte din cauciuc,materiale plastice
termorezistente,vata,pansament,materiale textile,sticla.
d. Sterilizare prin incalzire repetata=tindalizarea =sterilizarea fractionata=
discontinua este o metoda descrisa de Tyndal in 1850,care are la baza principiul osmozei,prin
care sunt distruse formele vegetative.Operatia se efectueaza in trei perioade de incalzire
succesive separate de intervale de 24 ore.Actiunea unei temperaturi de 60-70°C,timp de
30minute-1 ora-3 ore distruge numai microorganismele,in timpul intervalelor libere sporii
germineaza si trec in forme vegetative care vor fi distruse in timpul incalzirii urmatoare.
Sterilizarea are loc la autoclav cu robinetul deschis.Procedeul este putin eficient ,rezervat
exclusiv pentru produsele foarte sensibile la caldura;el se asociaza cu procedeul de sterilizare
chimica(conservanti) si metoda aseptica sau filtrarea prin materiale poroase.
e. Sterilizarea prin incalzire la 100°C,timp de 60 de minute
Metoda este numita si sterilizarea in vapori fluenti sau destinsi si se efectueaza prin
mentinerea recipientelor cu solutie injectabila la autoclav,cu robinetul deschis,la 100°C,timp
de 60 minute,astfel incat vaporii de apa sunt saturati,la presiunea atmosferica.Procedeul se
aplica pentru solutiile injecatbile in cantitati mai mari de 5ml,pentru care FRX interzice
adaugarea de conservanti antimicrobieni.Se asociaza cu metoda aseptica si este putin folosita.
2. Metode netermice
a. Sterilizarea prin filtrare oficializata de FRX=filtrarea
sterilizanta este un procedeu de sterilizare care se aplica numai solutiilor apoase si este
neaplicabil pentru suspensii si emulsii.
Filtrarea sterilizanta reprezinta o metoda de eliminare a germenilor microbieni prin
trecerea lichidului printr-un material poros,sub influenta unei diferente de presiune.Spre
deosebire de alte metode de sterilizare,microorganismele sunt numai indepartate,nu si
distruse,fapt pentru care diametrul eficace al porilor trebuie sa fie de 0,22µm pentru a retine
formele vegetative si sporii.Datorita dimesiunilor reduse ale porilor filtrarea se face in ritm
lent ,de aceea trebuie executata in vid si sub presiune.Trebuie avut in vedere ca sub actiunea
presiunii sau a vidului,microorganismele pot strabate porii filtrului,mai ales cand se filtreaza
cantitati mari de lichide.De asemenea si toxinele pot trece in solutie,de aceea filtrarea se
asociaza obisnuit cu adaos de substante bactericide,realizandu-se o sterilizare mai sigura.
Filtrarea sterilizanta se efectueaza prin:
filtre bacteriologice sterile confectionate din derivati de celuloza,
material plastic;
membrane filtrante sterile confectionate din polimeri sintetici sau
esteri ai celulozei
Conditii pentru filtrarea sterilizanta:
-dupa traversarea filtrului,solutia trebuie colectata si repartizata aseptic,iar
pe eticheta recipientului se va nota “sterilizat prin filtrare”;
-materialul filtrant si recipientele de conditionare primara trebuie sa
fie sterilizate in prealabil;
-trebuie sa se plece de la o solutie cat mai saraca posibil in germeni
(se prepara aseptic);
-se va asigura un debit de filtrare regulat;
-se vor lua o serie de precautii pentru a se asigura ca proprietatile sterilizante
ale filtratului sunt mentinute pe tot timpul utilizarii lui.
Filtrarea sterilizanta se efectueaza in conditii aseptice cu ustensile,recipiente si solventi
in prealabili sterilizati.
b. Sterilizarea cu radiatii ultraviolete –sunt radiatii optice,
electromagnetice,au o putere bactericida mare,dar penetratie foarte mica realizand o sterilizare
directa de suprafata.
Acest tip de sterilizare se foloseste pentru sterilizarea aerului din zone sterile:bloc,boxe
sterile,sali de operatie,incaperi cu distilatoare.In practica se folosesc lampi cu ultraviolete ,cu
vapori de mercur.
c. Sterilizarea prin ultrasunete
Ultrasunetele sunt vibratii sonore.Efectul lor asupra virusilor si microorganismelor
este mecanic,ele distrug membrana celulara,coaguleaza si disperseaza continutul intracelular
si prin agitarea continutului protoplasmatic produc denaturarea starii coloidale
normale,distrugand astfel celula bacteriana.
Dezavantajul acestei metode consta in impurificarea medicamentului prin continutul celular al
microorganismelor,care este eliberat in solutie(are o aplicabilitate redusa).
d. Sterilizarea cu radiatii ionizate (radiatii alfa si beta negative de
cobalt,cesiu)-se utilizeaza radiatiile puternic ionizate,care poseda proprietatea de a smulge
electronii atomilor.Actiunea bactericida a radiatiilor ionizate a fost pusa in evidenta de Minck
in 1896,iar in 1939-1945 radiatiile ionizate au fost folosite pentru sterilizarea materialului
medico-chirurgical,materiale termosensibile(articole de pansament,truse de perfuzii,seringi
din material plastic,rinichi artificial) si unele antibiotice,vitamine ,hormoni,extracte vegetale
sub forma de pulberi.
B. Metode chimice
1. Sterilizarea prin adaugare de conservanti antimicrobieni(sterilizarea
cu substante chimice)
Procedeul consta in adaugarea in medicamentul injectabil,substante cu proprietati
bactericide sau bacteriostatice,care distrug,impiedica inmultirea sau reduc vitalitatea
microorganismelor.
Sterilizarea chimica se aplica mai ales in vederea asigurarii conservarii sterile a
medicamentelor preparate aseptic.
Actiunea bactericida a unei substante depinde de natura si structura ei chimica,de mediul
in care se gaseste si de rezistenta microorganismelor.Substantele antiseptice se mai
numesc si substante conservante(impiedica degradarea medicamentului)sau substante
dezinfectante(pentru distrugerea microorganismelor).
Exemple:
Fenolul in concentratie de 0,5-1%,este folosit ca substanta antiseptica,
se adauga serurilor,vaccinurilor si preparatelor opoterapice;
Metacrezolul se poate folosi in locul fenolului in proportie de 0,3%,avand
actiune antiseptica mai pronuntata si mai putin nociva asupra organismului;
Esterii acidului parahidroxibenzoic,nipaginul si nipasolul in proportie
de 0,1-2% sunt bacteriostatici.
Actiunea antiseptica a diferitelor substante creste la inceput in raport cu concentratia ,ca apoi
sa ramana stationara.Fenolul face exceptie,fiind mai activ in concentratie mai mica decat in
concentratie mai mare.
Antisepticele actioneaza in conditii optime in solutii apoase.In alcool,uleiuri,solventi
anhidri,microbii nu se imbiba cu apa si antisepticul nu poate patrunde in interiorul celulei,asa
se explica de ce alcoolul de 50-60° are actiune antiseptica mai mare decat cel de 96°.
Sunt o serie de factori care duc la aplicarea limitata a acestui procedeu:
-rezistenta germenilor depinde de specia bacteriana si nu este aceeasi pentru formele
vegetative si spori;
-eficacitatea este in functie de durata de contact si de mai multi factori fizico-chimici,cum
ar fi ph-ul ,presiunea osmotica, si potentialul oxidoreducator greu de realizat ;
-dupa contactul prelungit cu solutiile putin concentrate,germenii pot deveni rezistenti;
-pentru atingerea unei doze active fata de germeni,trebuie sa se administreze adeseori o
doza toxica pentru organism;
-solutiile antiseptice concentrate ataca adesea instrumentele care trebuie sterilizate;
-mai multi antiseptici sunt incompatibili cu constituientii obisnuiti ai solutiilor injectabile;
-antisepticul sa nu poata reactiona cu moleculele organice ale tesuturilor,care-l inactiveaza
sau ii reduc puterea antimicrobiana(unirea fenolului cu proteinele).
Sterilizarea cu substante chimice nu reprezinta o rezolvare practica,deoarece necesita cantitati
mari de subsatnte antiseptice care introduse in organism pot provoca efecte daunatoare.
Nu se admite adaosul conservantilor in cazul preparatelor:
Folosite intr-un volum mai mare de 10 ml,indiferent de calea de
administrare;
Care se administreaza:intracardiac,intraocular,intrarahidian,peridural
,indiferent de volumul acestora;
Administrate prin perfuzie(solutii apoase si emulsii ulei in apa).
2. Sterilizare cu gaz(prin substante gazoase)
Acest procedeu este oficializat de FRX.Pentru sterilizare se folosesc: oxidul de
etilen,formaldehida,acidul peracetic si necesita aparatura si personal calificat.
Gazele patrund prin ambalajele de hartie si carton,prin dopurile flacoanelor;sterilizarea
substantelor solide,patrunzand prin sistemul de retele capilare.Ele permit o sterilizare ,la
temperatura mai scazuta fata de metodele prezentate prin caldura si se utilizeaza pentru
materialele termosensibile:materiale plastice,pulberi ,articole chirurgicale.in dozele in care
actioneaza bactericid nu sunt toxice pentru macroorganisme,totusi ele se folosesc pe scara
redusa.
Mecanismul de actiune a antisepticelor gazoase are la baza distrugerea celulei bacteriene,ca
entitate biochimica,provocand o combinatie stabila intre acestea si unii constituenti structurali
sau enzimatici,produc deci o denturare chimica a proteinelor bacteriene,inlaturand
posibilitatea de reproducere.
Ideal ,un gaz antiseptic trebuie:
a. Sa fie dotat cu o putere letala pentru germeni in concentratii cat
mai mici posibile;
b. Sa difuzeze usor in produsul de sterilizat(pulberi) si sa fie rapid
eliminat pentru a evita rezidurile;
c. Sa aiba o actiune rapida la temperatura cea mai scazuta;
d. Sa fie putin iritante si putin toxice pentru personalul care le
utilizeaza;
e. Sa nu fie corozive sau inflamabile.
Prin aceasta metoda se sterilizeaza pulberi si substante medicamentoase,materiale
termosensibile(plastomeri),articole chirurgicale,anumite zone de productie.
C. Prepararea pe cale aseptica
Acest procedeu se recomanda pentru sterilizarea preparatelor sensibile la actiunea
caldurii si in consecinta,nesterilizabile prin unul din procedeele obisnuite.Atunci cand nu
este posibil aplicarea unui procedeu de sterilizare la produsul finit,se prefera realizarea
amestecului din constituienti sterilizati fiecare separat,evitandu-se orice contaminare in
cursul operatiei finale.Materialul trebuie sa fie sterilizat in prealabil prin procedeul cel mai
adecvat,la fel si excipientii.
Camerele in care se efectueaza prepararea trebuie sa fie special amenajate,cu peretii
imbracati in faianta,pardoseala din gresie,mozaic pentru a putea fi usor spalate cu solutii
antiseptice.Aerul din aceste camere se poate steriliza cu ajutorul lampilor cu raze
ultraviolete.Operatorii trebuie sa poarte halate,manusi,bonete si masti
sterilizate,acoperitoare pentru picioare.Vesela si ustensilele se sterilizeaza la etuva sau
autoclav.In unele cazuri,cand cantitatea de produs este mica se utilizeaza o boxa de sticla
prevazuta cu doua gauri laterale pentru brate.Interiorul nisei este curatat,spalat si tratat cu
antiseptice.
Deoarece procedeul aseptic singur nu poate asigura sterilitatea preparatului,se asociaza cu
alte metode ca sterilizarea prin filtrare,adaosul de conservanti antimicrobieni etc.
FORME FARMACEUTICE PARENTERALE
TEHNOLOGIA DE FABRICARE,CONDITIONARE,DEPOZITARE SI
EXPEDIERE
Masuri de curatenie
dezinfectarea suprafetelor de lucru inainte de utilizare cu ajutorul lampilor cu raze
ultraviolete;
spalarea mozaicului din laborator in fiecare zi cu solutie de cloramina 2‰;
spalarea saptamanla a peretilor,a plafoanelor,a mobilierului,a utilajelor cu solutii
dezinfectante;
blocul de solutii sterile este separat de restul farmaciei printr-un hol.
Echipamentul de protectie
In spatiile laboratorului lucreaza doar personal calificat, costumat cu echipament de
protectie.
Echipamentul de protectie este format din :halate si bonete,manusi,ochelari de
protectie,masca.
Recipientele de conditionare
Recipientele de conditionare pot fi considerate parte integranta a formularii unui
preparat parenteral deoarece nu exista niciun preparat neambalat.Exista recipiente specifice
cum ar fi:fiole,flacoane,saci din material plastic.Unele recipiente au o proiectare
specifica,incat asigura atat conditionarea ,cat si administrarea produsului.
Exemple :fiole,seringi cu autoinjectare.
Alegerea tipului de recipient pentru conditionare primara este in functie de forma
farmaceutica sterila,de volum,de modul de administrare si de posibilitatile de fabricare.Acesta
trebuie sa fie suficient de transparent pentru a permite permanent o verificare vizuala a
aspectului continutului,sa nu reactioneze cu continutul medicamentos cu care vine in
contact,sa nu permita difuzarea in/prin recipient a unor materii straine,care sa ajunga in
medicament.Recipientele de conditionare trebuie sa asigure stabilitatea,sterilitatea si
conservabilitatea.